Pentru investigarea mecanismelor neurofiziologice ale limbajului verbal exista:
- metode clinice, care presupun investigarea tulburarilor de limbaj aparute in diferite focare ale tulburarilor organice - metode de laborator Cele mai utilizate in prezent sunt metodele imagistice RMN (rezonanta magnetica nucleara) care ne permit sa determinam activarea diferitelor zone ale creierului prin adresarea unor stimuli verbali si prin producerea de catre subiect a unor raspunsuri sau prin vorbirea libera Pe baza folosirii acestor metode s-a ajuns la concluzia ca desi vorbirea este puternic lateralizata stanga, totusi emisfera dreapta nu ramane total in afara mecanismului verbal al limbajului !misfera dreapta poate sa realizeze sisteme verbale simple, dar e incapabila sa realizeze sisteme complexe (fraze, fractionarea frazelor) "stfel, rezulta ca emisfera dreapta este un participant secundar la actul de producere al limbajului Metode de investigare directa a limbajului verbal 1. Metode de determinare a vocabularului a) "proximarea volumului de cuvinte pe care il poseda un subiect: i se cere sa spuna cat mai multe cuvinte in # min b) Metoda de pronuntare de cuvinte care incep cu o anumita litera c) Metoda de pronuntare a cuvintelor care denumesc plante, localitati, obiecte $ Determinarea rapiditatii de activare a cuvintelor prin experimentul asociativ verbal (asociatii verbale dirijate) # Capacitatea combinatorica lingvistica se investig%eaza prin: a) &e dau #-' cuvinte si se cere subiectului sa realizeze cu ele cat mai multe fraze cu sens b) &e formuleaza o tema (vara, iarna) si se cere subiectului sa produca cat mai multe propozitii(fraze pe aceasta tema 4. Capacitatea de consonare semantica - &e cere subiectului sa completeze cu cuvinte adecvate dpdv semantic o anumita propozitie sau fraza lasata neterminata ,,&oarele dimineata)* ' Capacitatea de corelare semantica- se determina cu probele de analogie