Sunteți pe pagina 1din 10

Academia de Studii Economice Bucureti

Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului


Strategia si politica privind managementul deseurilor
Studenti: Lepadatu Georgiana Victoria
Grupa: 1323
Anul: III
Bucureti
21!
Strategia si politica privind managementul deseurilor
Obiective strategice generale
Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric;
Constientizarea factorilor implicati;
Intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate;
Exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si reciclarea
deseurilor in vederea reducerii cantitatii de deseuri eliminate;
Deeuri municipale i asimilabile din comer, industrie i instituii, deeuri din
construcii i demolri
Evolutia cantitatii de deseuri municipale in perioada 1998-2002
DATE GENERAE !R"#"ND GEST"$NAREA DESE%R"$R
!estionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare,
valorificare si eliminare a deseurilor" #esponsabilitatea pentru activitatile de gestionare a
deseurilor revine generatorilor acestora $n conformitate cu principiul %poluatorul plateste& sau
dupa caz, producatorilor $n conformitate cu principiul %responsabilitatea producatorului&"
Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor municipale este
una dintre obligatiile administratiilor publice locale"
Categoria deseurilor municipale include'
" deseuri mena(ere generate $n gospodariile populatiei;
" deseuri de tip mena(er generate $n unitati economico)sociale;
" deseuri din comert;
" deseuri stradale;
" deseuri din parcuri si gradini;
" namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti;
" deseuri din constructii si demolari"

In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata $n mod organizat,
prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de
salubritate" *cestea lucreaza pe baza de contract cu generatorii individuali, dar acest
sistem acopera numai +, - din totalul generatorilor de deseuri municipale din mediul
urban"
In mediul rural, in general nu exista servicii organizate pentru gestionarea
deseurilor, transportul la locurile de depozitare fiind facut $n mod individual de catre
generatori" .unt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deseurilor numai o
mica parte din localitatile rurale si in special numai acele localitati rurale aflate in
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
9000000
10000000
1998 1999 2000 2001 2002
tone/an
proxima vecinatate a centrelor urbane"
Cantitatea totala de deseuri municipale si asimilabile /$mpreuna cu deseurile din
constructii si demolari si namolurile din statiile de epurare orasenesti0 generate $n anul
1221 a fost estimata la +,,3 milioane tone, din care cantitatea de deseuri mena(ere s)a
estimat tin4nd cont de valorile indicelui mediu de generare /5,26 7g8locuitor"zi $n mediul
urban si 2,5, 7g8locuitor"zi $n mediul rural0" *stfel, pentru anul 1221 s)a obtinut o valoare
estimata totala de 9,:: milioane tone deseuri mena(ere rezultata de la populatie si de la
agentii economici /din care numai ,,91 milioane tone ; colectate de serviciile de
salubritate0"
Compozitia medie a deseurilor mena(ere generate $n anul 1221 este urmatoarea'
" h4rtie si carton' 55 -
" sticla' , -
" metale' , -
" plastic' 52 -
" textile' , -
" deseuri organice biodegradabile' ,5 -
" alte deseuri' 5< -"
Deseurile mena(ere sunt colectate neselectiv /exista numai c4teva proiecte la scara
pilot0 si eliminate prin depozitare /pe depozite de deseuri urbane0; se apreciaza ca numai
, - din cantitatea de deseuri mena(ere este colectata $n vederea recuperarii"
Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia
generatorului" =nitatile economice realizeaza aceste activitati cu mi(loace proprii sau
contracteaza serviciile unor firme specializate" >a momentul actual, exista foarte putine
firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deseurilor de productie, iar serviciile
pe care le ofera acestea sunt limitate at4t $n ceea ce priveste tipurile de deseuri, c4t si
capacitatile de lucru"
In anul 1221 a fost raportata o cantitate totala de <91,6 milioane tone deseuri din
activitati productive, respectiv 16,, milioane tone deseuri de productie /periculoase si
nepericuloase0 si <69,+ milioane tone de deseuri care nu intra sub incidenta >egii
61:81225 privind #egimul Deseurilor" Cea mai mare parte a acestora din urma este
reprezentata de deseuri generate din activitati extractive"
?onderea cea mai mare a deseurilor de productie a reprezentat)o industria
producatoare de energie /55,9 milioane tone0, industria metalurgica /6,3 milioane tone0,
industria alimentara /5,1 milioane tone0 si industria chimica8petrochimica /5,5 milioane
tone0"
Din cantitatea de deseuri de productie, circa <<- a fost valorificata, restul de :9-
fiind eliminata /prin depozitare, incinerare0"
>a nivelul anului 1221, s)au generat aprox" :22 222 tone de deseuri periculoase,
ceea ce reprezinta 1,,- din totalul deseurilor de productie" Din totalul deseurilor
periculoase generate, 6+- au fost valorificate si ,5- eliminate"
Incep4nd cu anul 5++,, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile
si cantitatile de deseuri s)a facut $n conformitate cu cerintele europene de clasificare
/Catalogul European al Deseurilor, $nlocuit $n anul 1221 cu >ista cuprinz4nd deseurile,
inclusiv deseurile periculoase0 si de raportare la E=#O.@*@ si la *gentia Europeana de
Aediu /prin reteaua EIOBE@0"
Cantitatile de deseuri generate $nregistrate au variat semnificativ de la un an la
altul, din motive cum ar fi'
# modificarile survenite $n activitatile companiilor industriale si de prestari servicii;
C $nregistrarea sau ne$nregistrarea ca deseu a sterilului de la excavarea minereurilor;
C modul de evaluare a cantitatii de catre fiecare generator /c4ntarire sau estimare0;
C constientizarea diferita de catre generatorii de deseuri a importantei activitatii de
colectare si raportare a datelor;
C controlul diferit, din partea autoritatilor de mediu locale, privind $ndeplinirea
obligatiilor legale de colectare si raportare a datelor de catre generatorii de deseuri;
C modificarea periodica a chestionarelor de ancheta /ca de exemplu modificarea
chestionarelor $n anul 122< ; pentru raportarea datelor aferente anului 12210
C Dariatiile inregistrate intre anii 1225 si 1221 pot fi datorate /pe langa celelalte motive mai
sus mentionate0, si faptului ca s)a trecut la noua >ista europeana a deseurilor"
!R"N&"!"" S" $'"E&T"#E STRATEG"&E
!rincipiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate $n cele
ce urmeaza"
# principiul protectiei resurselor primare ; este formulat $n contextul mai larg al
conceptului de %dezvoltare durabila& si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza
utilizarea resurselor primare, $n special a celor neregenerabile, pun4nd accentul pe
utilizarea materiilor prime secundare"
# principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizarii BATNEEC /%Cele mai
bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive&0 ; stabileste ca, pentru orice
activitate /inclusiv pentru gestionarea deseurilor0, trebuie sa se tina cont de urmatoarele
aspecte principale' stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia
mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic"
# principiul prevenirii ; stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, $n
ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata' evitarea aparitiei, minimizarea
cantitatilor, tratarea $n scopul recuperarii, tratarea si eliminarea $n conditii de siguranta
pentru mediu"
# principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si
cel al responsabilitatii utilizatorului ; stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ
si economic corespunzator, astfel $nc4t costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie
suportate de
# generatorul acestor"
# principiul substitutiei ; stabileste necesitatea $nlocuirii materiilor prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, evit4ndu)se astfel aparitia deseurilor periculoase"
# principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei ; stabileste ca deseurile trebuie
sa fie tratate si eliminate c4t mai aproape de sursa de generare; $n plus, exportul
deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii
adecvate de eliminare si numai $n conditiile respectarii cerintelor pentru comertul
international cu deseuri"
# principiul subsidiaritatii /corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei0
; stabileste acordarea competentelor astfel $nc4t deciziile $n domeniul gestionarii
deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar
pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national"
# principiul integrarii ; stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte
integranta din activitatile social)economice care le genereaza"
$ptiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a
prioritatilor'
# prevenirea aparitiei ; prin aplicarea %tehnologiilor curate& $n activitatile care genereaza
deseuri;
# reducerea cantitatilor ; prin aplicarea celor mai bune practici $n fiecare domeniu de
activitate generator de deseuri;
# valorificarea ; prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;
# eliminarea ; prin incinerare si depozitare"
.trategia Bationala de !estionare a Deseurilor este elaborata de Ainisterul Aediului
si !ospodaririi *pelor, $n conformitate cu responsabilitatile ce $i revin ca urmare a transpunerii
legislatiei europene $n domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de
=rgenta a !uvernului 9381222 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin >egea
61:81225"
Elaborarea .trategiei Bationale de !estionare a Deseurilor are ca scop crearea cadrului
necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor,
eficient din punct de vedere ecologic si economic"
?revederile .B!D se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform Ordonantei
de =rgenta a !uvernului 9381222 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin >egea
61:81225" *utoritatea competenta careia $i revin atributii si responsabilitati pentru gestionarea
deseurilor este Ainisterul Aediului si !ospodaririi *pelor si alte autoritati publice cu atributii $n
domeniul gestionarii deseurilor sunt' Ainisterul .anatatii, Ainisterul Economiei si Comertului,
Ainisterul @ransporturilor, Constructiilor si @urismului, Ainisterul *dministratiei si Internelor,
Ainisterul *pararii Bationale" Incep4nd cu anul 5++,, colectarea si procesarea informatiilor
referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri s)a facut $n conformitate cu cerintele europene de
clasificare /Catalogul European al Deseurilor, $nlocuit $n anul 1221 cu >ista cuprinz4nd
deseurile, inclusiv deseurile periculoase0 si de raportare la E=#O.@*@ si la *gentia Europeana
de Aediu /prin reteaua EIOBE@0" .unt colectate si raportate informatii
referitoare la' deseurile urbane /deseuri mena(ere, deseuri din parcuri si gradini, namol de la
epurarea apelor uzate orasenesti0, deseurile industriale /periculoase si nepericuloase0, deseurile
generate din activitatile medicale"
?rincipiile pe baza carora se realizeaza activitatile de gestionare a deseurilor sunt'
# principiul protectiei resurselor primare, principiul masurilor preliminare corelat cu
utilizarea E*@BEEC, principiul prevenirii, principiul %poluatorul plateste& corelat cu
# principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului,
# principiul substitutiei, principiul proximitatii corelat cu principiul autonomiei,
# principiul subsidiaritatii, principiul integrarii"
Optiunile de gestionare a deseurilor sunt in ordinea descrescatoare a prioritatilor'
prevenirea aparitiei8minimizare generare deseuri; reutilizare8reciclare; valorificare materiala sau
energetica; tratare8 depozitare""
Obiectivele .trategiei Bationale de !estionare a Deseurilor sunt stabilite dupa cum
urmeaza' obiective generale pentru gestionarea deseurilor; obiective specifice pentru gestionarea
unor fluxuri speciale de deseuri; obiective generale pentru gestionarea deseurilor periculoase;
obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deseuri periculoase"
?entru $ndeplinirea obiectivelor strategiei sunt necesare' instrumente de reglementare,
instrumente economice, instrumente statistice, alte instrumente"
?entru $ndeplinirea obiectivelor nationale si europene $n domeniul gestionarii deseurilor
este necesara implicarea, practic, a $ntregii societati, reprezentata prin' autoritati publice centrale
si locale; generatori de deseuri; asociatii profesionale si institute de cercetare; societate civila"
!olitica %niunii Europene de management al de(eurilor
?olitica =E $n domeniul deeurilor a evoluat $n ultimii <2 de ani printr)o serie de planuri
de aciune pentru mediu i a unui cadru legislativ care urmrete s reduc efectele negative
asupra mediului i a sntii i s creeze o economie eficient din punct de vedere al resurselor
i energiei"
*l aselea ?rogram de *ciune pentru Aediu al =E /1221 ) 12510 a identificat prevenirea
i gestionarea deeurilor ca una dintre cele patru prioriti de maxim importan" Obiectivul su
principal este de a se asigura c actuala cretere economic nu va conduce la generarea a tot mai
multe deeuri" *cest lucru a condus la dezvoltarea unei strategii pe termen lung privind
deeurile" .trategia @ematic privind ?revenirea i #eciclarea deeurilor construit $n 122, a dus
la revizuirea Directivei cadru privind Deeurile, piatra de temelie a politicii privind deeurile a
=E"
#evizuirea aduce o abordare modernizat pentru gestionarea deeurilor, marc4nd o
trecere de la perceperea deeurilor ca pe o povar nedorit la perceperea acestora ca o resurs de
valoare" Directiva se concentreaz pe prevenirea producerii de deeuri i stabilete noi obiective
care vor a(uta =E s avanseze spre obiectivul su, acela de a deveni o societate a reciclrii"
*cesta include inte de reciclare a ,2- din deeurile municipale pentru statele membre =E i
92- din deeurile din construcii p4n $n 1212"
Directiva introduce o ierarhie a deeurilor $n cinci pai, unde prevenirea este cea mai
dezirabil opiune, urmat de reutilizare, reciclare i alte forme de recuperare, i chiar de crearea
depozitelor de deeuri ca ultim instan" Cu alte cuvinte, legislaia =E urmrete s mute
gestionarea deeurilor $n fruntea ierarhiei deeurilor"
egisla)ia *n domeniul de(eurilor
Directiva Cadru privind Deeurile, revizuit $n 1223, simplific legislaia $n domeniul
deeurilor incluz4nd norme privind o serie de aspecte, cum ar fi gestionarea deeurilor
periculoase i a uleiurilor uzate" *lte aspecte ale legislaiei =E privind deeurile'
#egulamentul privind transporturile de deeuri are scopul de a asigura transportul $n
condiii de siguran a tuturor tipurilor de deeuri, inclusiv a deeurilor periculoase;
Directiva privind ambala(ele i deeurile de ambala(e stabilete standarde pentru designul
de ambala( i stabilete obiective specifice de reciclare i recuperare a deeurilor de
ambala(e;
Directiva =E privind depozitele de deeuri i directiva privind incinerarea deeurilor
stabilete standarde i limite pentru eliberarea de deeuri $n atmosfer sau $n p4nza
freatic;
Directiva privind vehiculele ieite din uz stabilete obiective $n cretere de reutilizare,
reciclare i recuperare i restricioneaz utilizarea substanelor periculoase at4t pentru
vehiculele noi c4t i pentru piesele auto de schimb;
>egislaia $n materie de deeuri de echipamente electrice i electronice /DEEE0 stabilete
inte de colectare, reciclare i recuperare pentru bunurile electrice;
Directiva privind volumul substanelor periculoase din echipamentele electrice i
electronice restricioneaz utilizarea substanelor periculoase $n aparatura electronic;
Directiva privind bateriile stabilete inte de colectare, reciclare i valorificare,
asigur4ndu)se astfel gestionarea corespunztoare a acestor deeuri;
>egislaia vizeaz de asemenea fluxuri specifice de deeuri, cum ar fi nmolul rezultat
din epurare, acumulatori, bifenili policlorurai sau terfenili policlorurai /?CE8 ?C@0"
$ vi+iune asupra ciclului de via),
@oate produsele i serviciile au un impact asupra mediului, de la extracia de materii
prime pentru producerea lor, la fabricarea, distribuia, utilizarea i eliminarea lor" *cestea
presupun un consum de energie i resurse, poluarea solului, aerului i a apei i generarea de
emisii de gaze cu efect de ser" *naliza ciclului de via implic studierea tuturor etapelor de
via ale unui produs, pentru a afla unde ar putea fi aduse $mbuntiri pentru a reduce impactul
asupra mediului i utilizarea resurselor" =n obiectiv cheie este astfel de a evita aciunile care
decaleaz impactul negativ de la o etap la alta"
*naliza ciclului de via a demonstrat, de exemplu, c de multe ori este mai sntos
pentru mediu s $nlocuieti o main veche de splat, $n ciuda deeurilor generate, dec4t s
continui s utilizezi o main de splat veche care consum mai mult energie" *cest lucru se
datoreaz faptului c maximul de impact al unei maini de splat asupra mediului se
$nregistreaz $n timpul etapei de utilizare" Cumpararea unei maini eficiente energetic i
utilizarea detergentilor pentru temperaturi sczute reduce impactul asupra mediului, care
genereaz la schimbri climatice, acidifiere i crearea gurilor $n stratul de ozon"
Boua Directiv cadru privind Deeurile a introdus conceptul de analiz a ciclului de via
$n politicile de deeuri" *ceast abordare ofer o viziune mai larg asupra tuturor aspectelor de
mediu i ofer garania faptului c orice aciune are un avanta( de ansamblu $n comparaie cu alte
opiuni" *ceasta $nseamn, de asemenea, c aciunile de gestionare a deeurilor ar trebui s fie
compatibile cu alte iniiative de mediu"
"erar-ia de(eurilor
=rmtoarele seciuni evideniaz activitatea desfurat de ctre =niunea European,
statele membre i ceteni pentru a stabili i menine standarde minime la fiecare nivel al
ierarhiei"
Depo+itele de de(euri
.tructura etan a depozitelor de deeuri face ca materialele, $n special cele
biodegradabile, s nu se poat descompune $n totalitate i, $n absena oxigenului, s emane
metan, un gaz cu efect de ser periculos" Aetanul produs de un sit de deeuri municipale de
dimensiuni medii, dac este transformat $n energie, ar putea furniza electricitate pentru
aproximativ 12"222 de gospodrii timp de un an" =n depozit de deeuri de dimensiuni medii
poate produce p4n la 5,2 mF de substane toxice pe zi, ceea ce echivaleaz cu cantitatea medie
de ap potabil consumat de o gospodrie $ntr)un an"
Contientizarea acestor riscuri a generat necesitatea crerii unei legislaii la nivel
european" Conform legislaiei actuale, autoritile de mediu sunt responsabile pentru construirea
permiselor, efectuarea de inspecii i asigurarea respectrii standardelor" Directiva privind
depozitele de deeuri oblig statele membre s reduc p4n $n 125: volumul de deeuri
biodegradabile pe care le depoziteaz cu <,- fa de nivelul din 5++,, ceea ce va conduce la
reducerea semnificativ a emisiilor de metan" Gn plus, metanul trebuie colectat $n rampele de
gunoi i, dac este posibil, utilizat pentru producerea de energie" In momentul actual, se
estimeaz c materialele care a(ung la depozitele de deeuri ar putea avea o valoare comercial
anual de aproximativ ,1, miliarde de euro"
Recuperarea energetiei
Instalaiile moderne de incinerare a deeurilor pot fi utilizate pentru a produce
electricitate, ap cald i $nclzire pentru cldiri" Deeurile pot fi, de asemenea, utilizate drept
combustibil $n anumite procese industriale" Incinerarea realizat incomplet sau la temperaturi
sczute a deeurilor poate cauza daune mediului i sntii, prin eliberarea de substane chimice
periculoase, inclusiv a dioxinei i a gazelor acide"
?entru a asigura eliminarea complet a substanelor periculoase, instalaiile de incinerare
a deeurilor trebuie s funcioneze $n condiii controlate i la temperaturi suficient de ridicate" Gn
cazul $n care emisiile de substane periculoase nu pot fi prevenite, trebuie luate msuri
suplimentare pentru a reduce emisiile $n mediu"
Din aceste motive, =niunea European a stabilit standarde de mediu pentru instalaiile de
incinerare i co)incinerare" *ceast legislaie asigur minimizarea efectelor incinerrii deeurilor
asupra mediului, precum i maximizarea beneficiilor" >egislaia stabilete valori limit pentru
emisiile provenite de la unitile de prelucrare i impune monitorizarea acestora" Ea impune, de
asemenea, recuperarea pe c4t posibil a cldurii generate i stabilete praguri pentru eficiena
energetic a incineratoarelor de deeuri municipale"
#ecuperarea energiei prin incinerare nu este adesea cel mai eficient mod de gestionare a
materialelor uzate, mai ales a acelora a cror ardere este este dificil sau a produselor care eman
substane chimice la temperaturi ridicate" .tatele Aembre sunt $ncura(ate s analizeze ciclul de
via al produselor pentru a evalua posibilele beneficii i dezavanta(e pentru mediu atunci c4nd
decid incinerarea deeurilor" Din 5++, i p4n $n prezent, producia primar de energie realizat
din incinerarea deeurilor municipale s)a dublat"
Reciclare
O mare parte din deeurile pe care le aruncm pot fi reciclate" #eciclarea reduce
cantitatea de deeuri care a(unge la depozitele de deeuri, reduc4nd $n acelai timp volumul de
materiale obinut din mediul natural" *cest lucru este important deoarece Europa este dependent
de importurile de materii prime rare, iar reciclarea furnizeaz industriilor =E resurse eseniale
provenite din deeuri, cum ar fi h4rtie, sticl, plastic i metale, precum i metale preioase extrase
din aparatele electronice utilizate"
?olitica =E referitoare la deeuri urmrete ca acestea s fie utilizate pe c4t posibil ca
materii prime pentru producerea de noi produse" De asemenea, prin reciclare se realizeaz i o
economie de energie' de exemplu, prin reciclarea unei cutii de aluminiu se economisete
aproximativ +,- din energia necesar pentru producerea aceleiai cutii din materii prime" =E a
stabilit inte de reciclare pentru multe tipuri de deeuri, inclusiv vehicule vechi, echipamente
electronice, baterii i ambala(e, deeuri municipale i deeuri provenite din construcii i
demolri"
.tatele membre se strduiesc s pun $n aplicare sisteme pentru a asigura $ndeplinirea
acestor obiective" *ceste sisteme includ #esponsabilitatea Extins a ?roductorului, atribuind
productorilor responsabilitatea pentru $ntregul ciclu de via al produselor i pentru ambala(ele
pe care le produc, inclusiv ultima etap a ciclului de via, atunci c4nd acestea devin deeuri"
De asemenea, persoanele fizice (oac un rol foarte important" Gn multe state membre,
localnicii sunt $ndemnai s separe deeurile pe diferite tipuri de materiale /sticl, h4rtie, plastic,
metal, deeuri de grdin i altele0" *ceast abordare a(ut la obinerea celei mai $nalte caliti
posibile a materialelor la finalul procesului de reciclare, maximiz4nd valoarea materialelor i
cresc4nd numrul de produse care pot fi realizate din ele"
Reutili+area
#eutilizarea implic folosirea repetat a produselor i a componentelor cu acelai scop
pentru care au fost concepute" De exemplu frigiderele, cartuele de cerneal sau imprimantele de
computer pot fi recondiionate pentru reutilizare"
#eutilizarea produselor sau materialelor cum ar fi hainele i mobila, care $n sens contrar
ar deveni deeuri, produce beneficii sociale, economice i de mediu prin crearea de locuri de
munc i realizarea de noi produse pentru consumatori, care probabil nu $i pot permite s
cumpere unele noi" De aceea, multe state membre introduc politici care $ncura(eaz reutilizarea i
pieele de bunuri reutilizate"
Aainile avariate sau scoase din uz conin o cantitate enorm de piese uzate i materiale
cum ar fi metalul, materiale plastice, cauciuc i sticl" ?rogramul >IHE al =E spri(in un proiect
$n Irile de Jos de care urmrete reutilizarea componentelor auto second)hand la scar larg"
Gnainte de $nceperea proiectului #E.?EC@ /#e)utilizarea de Componente auto .econd)hand $n
Hlote *uto deinute de companii0, $n Irile de Jos nu exista nicio organizaie specializat care s
repare mainile avariate folosind piese uzate"
@oate autovehiculele companiilor de asigurare i leasing au fost reparate cu piese
refolosite, fr s existe nicio structur sau sistem disponibil pentru gestionarea fluxului de piese
folosite" ?roiectul a vrut s demonstreze c 32- din totalul daunelor auto /pentru autoturismele
mai vechi de doi ani0 pot fi reparate cu piese second)hand, fr a compromite standardele de
calitate"
!revenirea
O bun gestionare a deeurilor $ncepe $n primul r4nd cu prevenirea producerii deeurilor ; pentru
c, p4n la urm, ceea ce nu este produs nu trebuie s fie eliminat" ?revenirea producerii
deeurilor devine din ce $n ce mai important pe msur ce populaia global se afl $n cretere i
consumm mai mult dec4t ne permit resursele naturale limitate" Cu toate acestea, acesta este un
concept foarte provocator, $n condiiile $n care este dificil de msurat ceva care, prin definiie, nu
a existat niciodat" =nul dintre instrumentele cheie folosite pentru a $ncura(a prevenirea
producerii de deeuri este eco)designul, care se concentreaz pe aspectele de mediu $n faza de
concepie i proiectare a unui produs" ?rodusele ecologice ar trebui s fie create folosind materii
prime secundare reciclate i ar trebui s evite utilizarea de substane periculoase" *ceste produse
ar trebui s consume mai puin energie $n timpul fazei de utilizare i ar trebui s poat fi
reciclate dup ce au fost aruncate" ?revenirea producerii de deeuri este str4ns legat de
$mbuntirea metodelor de fabricaie i influenarea consumatorilor, astfel $nc4t acetia s
solicite produse mai ecologice i s foloseasc mai puine ambala(e" Aulte state membre
deruleaz campanii de sensibilizare pentru a educa publicul i a $ncura(a consumatorii s solicite
produse care produc mai puine deeuri i conduc la crearea unei piee mai eficiente a resurselor"
Trecerea la o societate a recicl,rii
Gn unele state membre, reciclarea i recuperarea sunt opiunile principale de gestionare a
deeurilor, utilizarea depozitelor de deeuri fiind redus la cantiti negli(abile, $n timp ce alte
state membre $nc mai folosesc depozitele de deeuri pentru ma(oritatea deeurilor lor" *ceasta
va fi o sarcin esenial $n viitor pentru a stabili ierarhia deeurilor i $n aceste state membre,
pentru a atinge obiectivul =E de a deveni o societate a reciclrii" *ceasta este, de asemenea, o
oportunitate economic" Industrii solide de gestionare i reciclare a deeurilor au $n prezent o
cifr de afaceri de aproximativ 5<9 miliarde euro, care $nseamn puin peste 5,5- din produsul
intern brut al =E" Gmpreun, aceste zone creaz peste 1 milioane de locuri de munc, $n general
reciclarea deeurilor municipale cresc4nd de la 5+- la <3- $ntre 5++3 i 1229" Dac statele
membre ar recicla 92- din deeurile lor, ar putea crea cel puin o (umtate de milion de noi
locuri de munc $n $ntreaga Europ"