FEMEI REPREZENTATIVE IN ISLAM

A. IN TRECUT
Adeptii islamului recunoscut, dea lun!ul istorie sale, multe "emei, care siau
dedicat #iata pentru pastrarea si transmiterea in#ataturilor si culturii islamice$ Ele raman
un model demn de urmat in #iata oricarui musulman, a carui scop "inal este intalnirea cu
Alla%$ Se spune ca pro"etul Mo%amed a &is ca' ( Cele mai #estite dintre "emeile care
salasluiesc in Rai sunt')%adi*a "iica lui )%u+a,lid, Fatima "iica lui Mo%amed, M,riam
"iica lui Imran, Asi,a"iica lui Mu&a%im si sotia lui Faraon-$ .intre acestea le #om anali&a
doar pe primele trei dintre cele pe care Mo%amed lea mentionat, dar si pe ultima sa
sotie, A/is%a$
FECIARA MARIA este un punct comun intre cel doua reli!ii0 ale Cartii0, dar pri#ita
dintro perspecti#a di"erita$ .aca crestenii ortodocsi ii daruiesc Maicii .omnului o
supra#enerare, 1iserica Catolica e2a!erea&a acest cult, de&#oltand asa numita doctrina
a mariolo!iei, prin do!ma imaculatei conceptii 3 Immaculata conceptio 1eatea Vir!inis
Mariae4. Fata de acestea, Islamul, inca de la aparitia sa, a #enerato pe Mar,am, 0cu o
#eneratie laica, "renetica si ca#alereasca0 3M,riam 5arr,, Cultul Fecioarei Maria la
musulmani, p! 6$4 E#reii nu au acceptat o nastere din "ecioara a Celui Trimis, Mesia, iar
Mo%amed lea reprosat acest lucru, inc%inandui lui Sitti Mar,am un intre! capitol in
Coran$ Capitolul 67 se numeste' "Mar,am$ Ru!aciune pentru ea08 sura se desc%ide cu
cu#intele' ( Si aduti aminte in carte si de Maria-$ Ast"el se spune' (Si Maria, "iica lui
Imran care a pa&it rusinea ei$$$ Noi, deci am su"lat in ea din du%ul nostru si ea a cre&ut
in cu#antul .omnului ei si in Scripturile sale si a "ost ascultatoare", in care !asim si
#ersetul urmator' 0 Isus, mesia, trimisul lui .umne&eu si cu#antul lui, salasluit in sanul
Mariei, Fecioara$0 Acest cre& este sapat, in #ec%i litere cu"ice, pe "ri&a mosc%eeii lui
9mar, din Ierusalim, sanctuarul cela mai #enerat , dupa ):aa;a din Mecca$
Cali"ul 9mar a pus la mormantul Fecioarei Maria un Mir%a;, unde se prosterna, in
timp ce in *urul lui, preotii !reci, armeni si copti o"iciau slu*;e pe altarele lor
1
$
Coranul surprinde si el un aspect din #iata Fecioarei, si anume ima!inea 1unei
Vestiri, #ersiune ce se potri#este in linii mari cu relatarea E#an!%eliei dupa Luca
2
,
capitolul 6' 06<$ .eci trimisesem la ea du%ul nostru si el ii aparu ei ca un om deplin$ 6=$
Ea &ice' (Caut scapare la cel indurat inaintea ta, daca esti temator de .umne&eu-$ 67$
El &ice'- Eu sunt un trimis al .omnului tau ca sati dau un "ecioar curat-3 sura >4$ Iar in
sura ?' ( In!erii &isera'-9, Maria, asculta de .omnul tau, prosternete si inc%inate Lui
impreuna cu cei ce se inc%ina$- In N$T$ in!erul domnului este @a#ril, dar in Coran se
#or;este de (in!eri-$ Continutul mesa*ului catre Maria, este atat in Coran, cat si in
1 Harry, Myriam, Cultul Fecioarei la musulmani, trducere din limba franceza de V.Dudu, tiporafia Ale!andru
"ere#, $asi, 1%&',p.(
2)c.1.2*+(,
E#an!%elii, ca ea #a a#ea un "iu$
In!erii iau spus Mariei' (9, Maria, .umne&eu iti #esteste cu#antul Ace #ineB de la El$
Numele lui #a "i Mesia Isus, "iul Mariei$ Maret A#a "i elB in lumea de acum si cea de apoi
si #a "i aproape de A.umne&euB$ El #a #or;i cu oamenii din lea!an si in #arsta de
;ar;at #a "i cucernic-
1
$ Cu alte cu#inte, copilul ce se #a naste #a "i "iul Mariei, iar nu si
al lul .umne&eu$ Mesa*ul E#an!%eliei dupa Luca e mesianic' (CFiul celu Preainalt se
#a c%ema si .omnul .umne&eu ii #a da tronul lui .a#id, parintele sauC-
2
Raspunsul Mariei la mesa*ul in!erilor este asemanator celui din E#an!%eliei' (>D$
.e unde sami "ie mie "ecior, daca nu ma atins ;ar;at si nu sunt pacatoasaE- >6$-Asa
eF A &is .omnul tau'-Aceasta imi este usorF- si ( noi #oim sal "acem un semn pentru
oameni si o indurare de la Noi$ Este demna de remarcat "idelitatea Coranului "ata de
#ersiunea N$T, ceea ce denota "aptul ca Maria a "ost identi"icat corect "ata de
musulmani cat si de crestini prin o2imoronul Mama "ecioara, acest aspect al mariolo!iei
musulmane starnind admiratie si consternare in randul crestinilor din Rasarit si Apus$
Sultanul Saladin, re&idind &idurile metere&urile Ierusalimului, denumi poarta cea
"rumoasa' 0 Poarta Sitti Mar,am0, numa pe care la pastrat la musulamni, in timp ce
crestinii o numesc' 0Poarta S"antului Ste"an0$ In #alea Siloamului, i&#orul, unde Maria a
spalat scutecele pruncului ei, este adorat de toate neamurile ara;e, care #in si scot
apa ;inecu#antata$ .e asemenea, se "ac pelerina*e "ratesti, "ormate din crestini si
musulmani la manstirea S,dna,a, unde se a"la o icoana "acatoare de minuni a
Fecioarei, picatata de E#an!%elistul Luca$ Acest "apt demonstrea&a rolul pe care Maria
la *ucat in istorie este cel de punte de le!atura intre crestinism si alte traditii, culture si
reli!ii$ Maria ocupa un loc special in relatia dintre Iudaism si Islamism$ Intrucat
Coranul poate "i citit ca o reiscriere a lui Iisus in istoria poporului lui Israel, Maria
tre;uia sa *oace un rol decisi# in aceasta intrepatrundere, ea "iind ca si pentru crestini
punctual de le!atura intre Iisus si istoria poporului lui Israel$ Maria a *ucat un rol
important si in relatia dintre islam si crestinism$ Portretul Fecioarei in Coran a
repre&entat una din trasaturile cele mai surprin&atoare ale acestei le!aturi, c%iar si
pentru autorii crestini care au dat o replica islamului$ Norman .aniel scria' ( nu e2ista
nimic in tot Coranul care sa e!ale&e caldura cu care se #or;este despre 5ristos si
mama SaCCoranul mani"esta un cult al Fecioarei Maria, pe care musulmanii ar "i
putut sal de&#olte mai mult-
(

1 Coran(.&-+&*
2)c.1.(2+((
(Daniel, .orman, $slam and /est, 0dinbur1 2ni3ersity 4ress, 0dinbur1, 1%*', p.1,*,
)5A.IGA este o alta "emeie care a ramas in su"letele musulmanilor drept cea care la
spri*in pe Mo%amed dea lun!ul acti#itatii sale de Pro"et$ Numele ei complet era )%adi*a
)u;ra, "iica lui )%u+ailid si al lui Fatima% ;in Zaida%$ Sa nascut cu 6H ani inainte de
anul ele"antului, in HHH, de#enind o doamna no;ila, ;ine "acuta si cu stare in MaIIa%$ S
a casatorit cu Mo%amed cand a#ea JD de ani iar el numai >H, a#and impreuna sase
copii' doi ;aieti si patru "ete$A "ost alaturi de Mo%ammed >H de ani, "iind sin!ura lui sotie
in tot acest timp$ Cand re#elatia a #enit de la Alla% si Mu%ammed a de#anit pro"et, ea a
acceptat si a de#enit prima musulmana, a#and #arsta de HH de ani$ In momentele de
incercare sau de di"icultate, pro"etul #enea la ea, ascultandul si incura*andul sotul cu
multa candoare$ A#erea ei era "olosita pentru cau&a islamului, iar cand pro"etul predica
noua rele!ii, sotia,de#otata si iu;itoare a#ea !ri*a de copii si de a"acerile "amiliei$
Cei doi au intampinat multe neca&uri, su"erind dupa disparitia "iilor lor Katim si A;dulla%,
care au decedat de mici, iar in al cincilea an al pro"etiei, "iica lor RuLai!,a% ia parasit si a
plecat in A;isinia cu sotul ei$ Fata a#ea la acel moment doar >D de ani si sa intors dupa patru
ani, ceea ce a cau&at o durere mare in su"letul mamei ei$ In timpul pro"etiei, Kurais%ienii au
incercat prin di"erite mi*loace sal opreasca pe Mo%amed sa predice islamul$ Nimic nu a a*utat,
pro"etul sia continuat misiunea ;a&anduse pe Alla%
1
$ Sotia lui a constituit sursa lui de
incura*are si de con"ort$ .e asemnea, ea a suportat o imensa tensiune si su"erinta in timpul
;oicotului de la M%i/;i a;i Tali;, timp de ? ani$
Marea doamna musulmana a murit la 6D Ramadan, in N>D, al &ecelea al pro"etiei, N>D$
Moartea ei a "ost o mare pierdere pt Mo%amed, care a iu;ito atat de mult incat dupa moartea
ei o;isnuia sasi aminteasca momentele petrecute in pre&enta acesteia$

FATIMA5 este cea mai tanara dintre cele patru "iice ale pro"etului$ E cunoscuta ca Sa,,idatun
1 Sarwar, Ghulam, Islam (credinta si nvataturi) trad. si ed.: Liga Islamica si Culturala din
Romnia. ! "d. a #!a. ! $ucuresti : "ditura Islam, %&&', (g.)*
Nisa/ 3conducatoare a "emeilor4$ Ea sa nascut cu H ani inaintea pro"etiei lui Mo%amed si a
emi!rat in Medina dupa tatal sau, impreuna cu surorile si cu mama ei #itre!a, Sa+da%$ .upa
moartea mamei ei, sia slu*it tatal cu de#otament si dra!oste$ Pro"etul a iu;ito mult si ia
pastrat o adanca a"ectiune, "iind iu;ita de toate sotiile pro"etului$ Semana "oarte mult cu
)%adi*a si acest lucru le reamintea oamenilor de mama ei$A "ost casatorita cu Ali, dupa ;atalia
de la 1adr, printro ceremonie simpla si modesta$ In#itatilor li sa ser#it curmale si ;auturi
"acute din miere$ Ea a#ea pe atunci doar 6> ani, desi unii sustin ca 6H$
Viata ei ca "emeie casatorita era linistita si "ericita, pentru ca Ali o respecta, iar tatal mereu
o indemna sasi asculte sotul, si sai slu*easca cu multa ra;dare si dra!oste$ Isi tinea casa
mereu curata si ordonata, dandui un aspect simplu,curat si "ericit, in care domnea modestia$
Cei doi au a#ut cinci copii' trei "ii si doua "iice$ .upa A%adit% 3pluralul de la %adit%4, Fatima
era pri#ita ca o mare doamna, respectata de "emeile din acel timp, datorita personalitatii,
;unatatii, politetii si demnitatii ei$Fatima ii semana tatalui in o;iceiuri, trasaturi si con#ersatie$
Cand ea sosea in #reo adunare a pro"etului, acesta o;isnuia sa e ridice si sai "aca loc pentru
a sta lan!a el$
Fatima a luat parte la ;atalia de la U%ud, ;anda*andule ranile soldatilor musulmani, ca&uti
pe "ront$ .e asemenea a luat parte si la ;talia de cucerire a Meccai$ Pro"etul era mereu #a&ut
de "iica sa cand pleca din Medina si se intalneau cand el se intorcea acasa$
Fatima a murit la cate#a lui dupa moartea tatalui sau, pe ? Ramadan, la ?D de ani$ Ea sia
e2primat dorinta ca trupul ei sa "ie adus pentru ru!aciunea de inmormantare intrun asemenea
mod ca nimeni sa nu recunoasca daca e corpul unui ;ar;at sau al unei "emei$ Fatima ramane
un e2emplu pentru "emeile musulmane, de toate #arstele$
A/IS5A sa lo!odit cu Mo%amed dupa moartea primei lui sotii, )%adi*a, concomitent cu
casatoria inc%eiata de acesta cu Sauda$ Frumoasa "etiscana sa nascut in N6? sau N6J, al
patrulea an al misiuni pro"etului, "iind casatorita cu el cand a#ea 7 ani, dar a mers sa traiasca
cu el de la 6> ani$ Tatal sau a "ost cel mai ;un prieten al lui Mo%amed, A;u 1aIr si primul cali"
al islamului8 iar mama sa era 9mm Ruman$
A;u 1aIr era un patrician ;o!at din Mecca, descendentul "amiliei 1enu Teim, care se
;ucura de mare cinste si #a&a printre con"ratii sai$ Acesta este #a&ut ca un om linistit, intelept,
;land, le!al, drept, un om pe cu#antul caruia te puteai ;a&a$ Ma%omed nu sa putut !andi la o
casatorie cu Ais%a, de #reme ce aceasta era o "etita de N ani$ Pana la #arsta de 66ani, nici in
climatul cald al Ara;iei nimeni nu accepta aceast "apt$ .ar, cei doi prieteni sa !andit la o
alianta matrimoniala, "acuta spre a se arata amicitia lor indestructi;ila pe care o #roiau
consolidata prin le!aturi "amiliale$ Poate ca, Mo%ammed, pe lan!a "aptul ca Ais%a promitea de
acum sa de#ina o "ata "rumoasa, a cautat sasi arate recunostinta pentru a*utorul prietenului
sau, luandusi prin lo!odna an!a*amentul ca de acum inainte sa se in!ri*easca de #iitorul
"iicei$
A/is%a a "ost o mare doamna musulmana, "iind talentata si in&estrata cu o memorie de
in#idiat$ A#ea o inclinatie deose;ita spre in#atatura, "iind remarcata pentru inteli!enta si simtul
ascutit al *udecatii$ A crescut intrun mediu Islamic, tatal ei "iind un mare musulman, casa lor
"iind adesea #i&itata de pro"et$ Ea a de#enit musulmana imediat ce a atins #arsta intele!erii$ In
timpul copilariei, a memorat un numar mare de sure din Coran, mostenind de la tatal ei
dra!ostea de cunoastere$ A/is%a si sora ei mai mare, Asma/ au a*utat la impac%etarea
"aimosului 5i*ra% al pro"etului$A a#ut norocul de a "i instruita su; indrumarea unuia dintre cei
mai mari in#atatori ai omenirii pro"etul$ Instruirea pe care a do;andito in prea*ma pro"etului, a
dus la aprecierea ei ca una din cele mai remarca;ile "emei musulmane din lumea islamica$ A
"ost complet de#otata tatalui, sotului, iar ei au iu;ito mult si au respectato$
A/is%a isi iu;ea mult sotul si o ;ucura sal ser#easca$ 9;isnuia sa "aca muncile de intretinere
ale casei, inclusi# spalatul podelei sau coptul painii$ Ea pastra mereu apa pre!atita pentru
puri"icarea sotului inainte de ru!aciune$
A/is%a isi iu;ea mult sotul si o ;ucura sal ser#easca$ 9;isnuia sa "aca muncile de intretinere
ale casei, inclusi# spalatul podelei sau coptul painii$ Ea pastra mereu apa pre!atita pentru
puri"icarea sotului inainte de ru!aciune$ A:is%a o;isnuia sal insoteasca pe pro"et la ru!aciune,
o;isnuia sa se roa!e perioade lun!i, plan!and si cerand ui iertare lui Alla%$ Mo%amed nu a
iu;ito doar pentru "rumusetea ei "i&ica, ci si pentru inteli!enta, spiritul si personalitatea ei$
.aca ea iu;ea pe cine#a mai mult decat pe sotul ei, acela era doar Alla%, urmand in#atatura
pro"etului$ Cei doi o;isnuiau sa duca o #iata "oarte simpla8 se intampla uneori ca "amilia sa nu
ai;e de mancare sau sa ser#easca musa"irii cu ce a#eau, in timp ce ei erau in"ometati$
Credeau ca ;ine"acerile #ietii de dicolo de moarte sunt mai importante decat cele din lumea
aceasta$ Se spune ca A/is%a a "ost acu&ata de adulter de un !rup de ;ar;ate rau #oitori, in
timpul cand isi insotea sotul in unele din campanile lui$ Pentru ca cei ce au sustinut aceasa
calomnie nu au reusit sa o si demonstre&e prin con"irmarea a patru martori 3 cum se adopta in
islam4, sa do#edit a "i o inscenare
1
$
.intre toate sotiile pe care pro"etul lea a#ut, in &iua mortii sale a #ruto aproape doar pe cea
care la iu;it cu de#otementAis%a$ Atunci, acesta !emea necontenit, adresand cu#inte de
neinteles Ais%ei$ Capul ia ca&ut in poala "a#oritei, iar oc%ii o;ositi sau inc%is$ Pe la ora
pran&ului, Ais%a luandui mana sa #ada daca "e;ra a inceput sai scada, a simtit cum se
1 Coranu cel sfant traducerea sensurilor si comentarii 0ditia $, Asociatia 5tudentilor Musulmani 6omani , 1%%,,
p.121,
raceste$ Rostind cu #oce incetata si ra!usita cu#intele' ( Iartama .umne&eule, ai mila de mine
si iama in cel mai inalt cer, spre tine, camaradul meu cel mai mare$- A/is%a a "ost pre&enta
cand a murit si tatal ei, care a intre;ato pe patul de moarte cate ;ucati de pan&a sau "olosit
pentru al inmormanta pe Mo%amed$ Aceasta ia raspuns ca trei, "iind si el in#elit tot cu atatea$
A/is%a a pastrat locul de lan!a mormantul tatalui ei pentru ea, insa din !enero&itate a cedat
locul lui 9mar, al doilea cali" al islamului$ A/is%a sustinea mereu ade#arul$ A in#atat pe multi
oameni islamul, a#and autoritate in multe c%estiuni ale le!ii, in special in cele care le pri#eau
pe "emei$ A murit la N< de ani, pe 6< Ramadan$ Viata ei este un e2emplu pentru tinerele
musulmane, care sunt indemnate sa incerce sai urme&e de#otamentul si dra!ostea pentru
sot$
1$ IN ACTUALITATE
In politica'
1ENAZIR 15UTT9 367H?>DD<4
A detinut mai multe "unctii politice, cea mai inalta "iind cea de prim ministru al PaIistanului,
de#eninid prima "emeie lider al unui stat musulman$ Tatal ei, Zul"iLuar Ali 1%utto, a detinut si el
aceasta "unctie, numai ca a "ost asasinat, soarta pe care au a#uto si "iii sai mai mari$
1ena&ir a plecat in An!lia cu mama sa, Nustrat, militand si aici pentru drepturile omului, dar
mai ales pentru cele ale "emeilor din statele musulmane$ A "acut studiile la 5ar#ard si 92"ord$
Sa intors in PaIistan in 67<<, dar a "ost arestata la domiciliu$ A preluat "unctia de conducator
al Partidului Popular din PaIistan in 67=J, de#enind primministru intre anii 67==677D, cand
opo&itia a "ortato sa demisione&e, acu&ando de coruptie$ Cand Curtea Martiala a retras
ordinul de restrictie asupra ei, a plecat din nou, in e2il, in An!lia$ Nu a putut sta departe de tara
ei si sa intors, in aprilie 67=N, lansand o campanie electorala$ In primii ani ai acti#itatii sale, a
incercat sa cree&e o le!atura riscanta cu institutia militara si a im;unatatit relatiile dintre
PaIistan si India$ A dus tara ei in Comunitatea Natiunilor in 67=7, iar in 677D este primul se" de
!u#ern care naste un copil in timpul mandatului sau$
In au!ust 677D, a "ost scoasa de la !u#ernare de un decret pre&idential si a "ost instalat un
custode !u#ernamental$ .in nou iau "ost aduse acu&atii de coruptie si de a;u&uri de putere,
!asinduse conturi uriase in ;ancile din El#etia$ Sotul ei a "ost si el acu&at de crime in masa,
de rapiri si c%iar de inselatorii$ Pe lan!a aceste neca&uri pe care a tre;uit sa le suporte si
partidul ei a "ost in#ins in ale!erile electorale ulterioare$ 1%utto si sotul ei au sustinut ca
acu&atiile au "ost nascocite, intentia !u#ernului "iind sa !enere&e o intele!ere prin care sa le
pre&inte scu&e, cu conditia ca acestia sa paraseasca de"initi# tara si sa a;andone&e tre;urile
politice$
In mai 6776, alte acu&atii sau "acut pe seama lui 1%utto, din cele opt de pana atunci$ Ea le
a respins pe toate$ Sotul ei, Asi" Ali Zardari a "ost ac%itat in H mai6776 de "rauda, "iind acu&at in
6? mai de conspiratie criminala, ce a dus la moartea unui ad#ersar politic$
Lupta sa impotri#a celor care calcau drepturile omului a continuat si in a"ara !ranitelor tarii
sale, pe care a tre;uit sa o paraseasca, cautand a&il politic din cau&a atentatelor care o #i&au$
Ultima oara cand sa intors in PaIistan a "ost in octom;rie >DD<, "iind #ictima unui atentat cu
;om;a, dar a scapat cu #iata$ .ar la Islama;ad, in decem;rie >DD<, a#ea sa "ie pentru ultima
oara cand mai saluta poporul pe care la iu;it atat de mult, caci a platit cu #iata, "iind
impuscata in !at, in timpul unui mars$ Atentatul a "ost re#endicat de !ruparea terorista Al
Kuaida, alaturi de aceasta "iind ucisi si alti 6>D de oameni$
In acest domeniu, e2ista asta&i, un numar mic, dar in crestere, de "emei in Parlamentul din
Turcia, Iordania, Li;an, iar incepand din >DD>, parlamentul marocan spera sa ai;a >HO de
"emei ca repre&entante$ Re!ina Rania a Iordaniei a participat la un Summit in Cairo, la 66
noiem;rie >DD6$ La aceasta intalnire sa de&;atut tema 0Femeia ara;a0, cautanduse solutii si
alternati#e pentru a im;unatati situatia acestor su"lete capti#e intre cei patru pereti ai casei$

In stiinta'
Acum 6DD de ani in urma, lumea musulmana aducea o remarca;ila contri;utie in stiinta$
Musulmanii au introdus o metoda noua in e2perimentul de o;ser#atie si de masurare$ Iata
cati#a oameni care si au pus amprenta indomeniu' Al)%a+ari&mi a in#entat al!e;ra, In; al
5a,t%am a scris le!ile re"le2iei si ale re"ractiei lumii, e2plicand principiile inertiei 3inainte ca I$
Ne+ton sa "ormule&e teoria sa4$
Femei repre&entati#e in acest domeniu sunt putine, din cau&a sistemului educational, care a
"acut discriminari in pri#inta "emeii$ Educatia stiinti"ica, in multe tari musulamne, incepe de la
#arsta de N< ani si este predata ca o materie inte!ranta, o;lli!atorie, atat ;aietilor cat si
"etelor, pana la #arsta de 6H ani$ Ma*oritatea disciplinelor de stiinta sunt studiate separate in cei
>? ani de scoala superioara$
.intre "emeile representati#e amintim pe FarI%onda 5assan, pro"esor de !eolo!ie la
Uni#ersitatatea Americana din Cairo$ Este presedintele Comisiei de .e&#oltare Umana si
Administratie locala din cadrul Assem;l, S%oura 3a doua Camera a Parlamentului e!iptean4$
.etine diplome in !eolo!ie si c%imie la Uni#ersitatea din Cairo, precum si alte diplome o;tinute
in urma unor merite acordate de Uni#ersitatea din Pitts;ur!% 3U$S$A$4 .r$ 5assan este si co
presedinte in Comisia de .e&#oltare a Stiintei si Te%nolo!iei$
9 alta "emeie de seama care a s"idat pre*udecatile masculine islamice este .r$ 1ina
S%a%een SiddiLui$ Ea a adus o mare contri;utie medicinei si a!riculturii prin studiile ei despre
clasi"icarea speci"ica a materialelor din plante$ A "ost onorata cu multe premii pentru lupta
condusa impotri#a cancerului, scriind peste >HD de articole in materie$
Academia de Stiinta din PaIistan a aleso ca (To#aras-, de#enind co"ondator la a Treia
9r!ani&atie Mondiala a Stiintei pentru "emei$ Sia luat diploma in stiinta, la Uni#ersitatea
)arac%i din PaIistan, "iind premiata cu multe premii inclusi# cu Premiul International
)%+ari&imi din Iran si cu premiul (Salam-, in c%imie$
Adnotarile istorice arata ca "emeile au participat in stiinta si medicina din tarile musulmane$ In
comparati#e cu acestea, America, in timpul anilor 67=D67=H, "emeile nu puteau "i doctor si
totusi, "emeile musulmane medic erau #a&ute ca e!ale cu cole!ii lor ;ar;ate cu 6DD de ani in
urma, "iind responsa;ile cu multe scrieri ce au contri;uit in acest domeniu$