Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de

investitii pot fi atinse

Relieful Comunei Candesti permite realizarea canalizarii in sistem separativ:
- canalizarea centralizata a apelor uzate menajere , cu deversarea lor in statia
de epurare
- colectarea apelor pluviale care se face superficial la suprafata terenului prin
santuri si rigole si deverseaza in raul Dambovita
Avand in vedere reglementarile din PUG, potentialul agricol al comunei si
perspectiva dezvoltarii zonei rurale Candesti, se considera necesara realizarea
retelei
de canalizare in comuna.
b.1. Scenarii propuse
Pentru realizarea acestei investitii se propun urmatoarele scenarii de
implementare a proiectului:
b.1.1. Datorita faptului ca in comuna sunt drumuri asfaltate si drumuri care
urmeaza a se asfalta in viitorul apropiat, propunem ca reteaua de canalizare sa se
realizeze pe o parte a drumului iar pe cealalta parte se vor prevede camine de
colectare. In acest fel racordarile la reteaua de canalizare se vor realiza pe ambele
parti ale drumului fara a afecta traficul rutier si integritatea carosabilului in
momentul in care locuitorii urmeaza sa se racordeze la reteaua de canalizare. Pe
drumurile neasfaltate (care nu sunt prinse intr-un plan de asfaltare pe termen
scurt/mediu) reteaua de canalizare se va realiza pe mijlocul strazii si va permite
racordarea cu usurinta la aceasta a tuturor gospodariilor. Caminele de vizitare care
vor avea si rol de camine de colectare vor fi pozitionate la distanta de cel mult 50
m
conform normativelor in vigoare. Sistemul de canalizare propus va deservi
aproximativ 1200 locuitori din localitatile Candesti Vale si Dragodanesti.
Pentru epurarea apelor uzate menajere propunem realizarea unei statii de
epurare care va epura apa uzata din localitatile Candesti Vale, Dragodanesti si
Aninosani. Aceasta va fi amplasata in localitatea Dragodanesti pe o
suprafataapartinand Consiliului Local si aflata la o distanta mai mare de 300 m fata
de locuintele din zona.
Pentru localitatile Candesti Deal si Valea Mare se vor proiecta ministatii de
epurare locale complet automate. Distantele mari de la aceste sate pana la statia de
epurare, precum si numarul mic de locuitori din aceste zone nu fac rentabila
realizarea unui sistem centralizat de canalizare pentru acestea.
b.1.2. Pentru minimizarea costurilor de realizare a investitiei se propune ca
reteaua de canalizare sa se realizeze pe mijlocul strazilor indiferent de structura si
proprietarul lor. Datorita faptului ca distantele dintre sate sunt relativ mari, precum
si a terenului foarte denivelat, propunem realizarea a patru statii de epurare in
fiecare localitate ( Candesti Vale, Dragodanesti, Candesti Deal, Valea Mare).
b.2. Scenariul recomandat de catre elaborator
Luandu-se in considerare costurile de realizare a investitiei, costurile de
exploatare, impactul realizarii lucrarilor de racordare la reteaua de canalizare
asupra drumurilor, precum si impactul asupra mediului consideram ca primul
scenario elaborat este cel mai potrivit pentru realizarea acestei investitii.
b.3. Avantajele scenariului recomandat
- Realizarea sistemului de canalizare pe o parte a drumului si avand camine de
colectare pe cealalta parte este mult mai eficienta chiar daca investitia initiala este
mai mare, datorita faptului ca pentru realizarea racordurilor la sistemul de
canalizare starea drumurilor nu va fi afectata in nici un fel precum si nici traficul in
zona. In cazul celui de-al doilea scenariu starea drumurilor asfaltate va fi afectata
de sapaturile necesare realizarii lucrarii, ori de cate ori o gospodarie va fi racordata
la sistemul de canalizare. Cheltuielile vor fi cu atat mai mari cu cat aceste lucrari
vor necesita si aviz din partea institutiilor abilitate.
- Realizarea unei singure statii de epurare pentru principalele sate ale comunei
implica costuri ale investitiei mai mici, o exploatare eficienta si posibilitatea
monitorizarii parametrilor apei epurate cu costuri minime.
- Statiile de pompare necesare pentru pomparea apei uzate menajere catre
statia de epurare vor fi complet automate, nefiind nevoie de prezenta operatorilor
pentru functionarea acestora.
Datorita faptului ca localitatea Valea Mare nu beneficiaza de sistem de
alimentare cu apa, iar localitatea Candesti Deal se afla la o distanta destul de mare
de restul satelor relieful nepermitand realizarea unei legaturi facile intre localitati,
acestea nu vor fi deservite de staia de epurare ce urmeaz a se realiza.
In aceasta prima etapa se ia in considerare proiectarea unui sistem de
canalizare pe principalele drumuri din localitatile Dragodanesti si Candesti Vale.
Aceste retele se vor dimensiona pentru eventualele extinderi ale retelei de
canalizare in intreaga comuna
Sistemul de canalizare ales este de tip separativ, deoarece relieful comunei
permite ca evacuarea apelor pluviale sa se realizeze prin intermediul santurilor si a
rigolelor stradale pana la emisar.
Avand in vedere reglementarile din PUG, potentialul agricol al comunei si
perspectiva dezvoltarii zonei rurale Candesti, se considera necesara realizarea
retelei
de canalizare in comuna.
Din totalul populatiei ce se poate racorda la sistemul de canalizare s-a
considerat ca 30% din locuitori locuiesc in gospodarii avand instalatii interioare de
apa rece si 70 % din locuitori au instalatii interioare de apa rece in locuinte cu
preparare locala a apei calde.
Luand in consideratie populatia localitatii, studiul prevede realizarea unei
facilitati care sa asigurarea epurarea apelor uzate cu un randament de epurare
ridicat
astfel incat efluentul final evacuat in emisar sa indeplineasca conditiile de calitate
cerute de NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali.
Impactul de mediu
.1 Diminuarea impactului negativ asupra mediului pana la reducerea
totala, prin epurare a apelor uzate.
.2 Eliminarea poluarii solului si stratului de apa freatica prin evitarea
evacuarii apelor uzate menajere direct in sol.
Impactul asupra consumatorului
.1 Cresterea gradului de confort igenico-sanitar pentru populatie.
.2 Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin eliminarea riscului de
contaminare a freaticului si a apelor de suprafata


STAS 1343/1995 si de GP106-04/2005 "Ghid de proiectare, executie si
exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in mediul rural"

Executarea msurtorilor specifice
Descrierea unitii
ELEMENTE DE COMPETEN CRITERII DE REALIZARE
1. Identific mrimile de msurat 1.1. Mrimile de msurat sunt identificate in funcie de tem.
2. Efectueaz msurtori 2.1. Msurtorile sunt efectuate cu instrumente corespunztoare
mrimilor de msurat.
2.2. Msurtorile sunt efectuate cu precizia cerut de tem.
2.3. Msurtorile sunt efectuate cu instrumente reglate corespunztor.
2.4. Valorile rezultate din msurtori sunt exprimate n unitile cerute
prin tem i prelucrate, dup caz.
3. Verific i nregistreaz rezultatele 3.1. Rezultatele sunt verificate prin metode specifice.
msurtorilor efectuate
3.2.Verificarea se face identificnd neconcordanele dintre rezultatele
obinute i cerinele temei.
3.3.Verificarea asigur corectitudinea calculelor efectuate.
3.4. nregistrarea datelor se face cu atenie in funcie de tipul lucrrii.
Gama de variabile
Unitatea se aplic ocupaiilor : tehnician topograf , tehnician ci de comunicaii i transport, tehnician peisagist,
tehnician lucrri tehnico - edilitare.
Mrimi de msurat: distane, unghiuri, cote i diferene de nivel.
Instrumente specifice: - rulet, panglic, teodolit ( pentru toate ocupaiile )
- instrumente de nivelment cu lunet, geodimetre, telemetre, radiotelemetre, tellurometre, l ocatoare optice, etc.
( pentru tehnician topograf)
Instruciunile tehnice sunt cele referitoare la msurtorile terestre.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmri :
efectuarea msurtorilor cu precizia cerut , utiliznd instrumente adecvate cerinelor din tema tehnic
nregistrarea corect a rezultatelor.
Cunotine necesare:
metode de msurare pentru distane, unghiuri i cote de nivel _

Aplicarea n teren a proiectului
Descrierea unitii
ELEMENTE DE COMPETEN CRITERII DE REALIZARE
1. Identific i marcheaz zona 1.1. Zona este identificat cu precizie pe baza planului topografic.
1.2. Zona este marcat corect, n conformitate cu datele din proiectul
2. Elaboreaz schema de trasare 2.1. Schema de trasare se elaboreaz nct s asigure legarea axelor
principale de punctele bazei topografice.
2.2. Elaborarea schemei se face respectnd ntocmai metodologia .
3. Efectueaz trasarea n teren 3.1. Punctele caracteristice sunt trasate corect, utiliznd metoda de
trasare adecvat.
3.2. Trasarea se efectueaz respectnd ntocmai datele din proiect.
3.3. Baza de trasare este materializat n totalitate, prin plantarea
corect a bornelor de marcare.
4.Verific i asist la recepia lucrrilor 4.1. Verificarea se face nct trasarea i marcarea s corespund
cerinelor din proiect.
4.2. Msurtorile de recepie se execut n prezena beneficiarului,
conform cerinelor.
4.3. Procesele verbale de recepie sunt ntocmite conform metodologiei.
Gama de variabile
Unitate se aplic tehnicienilor din domeniul construcii i urbanism.
Baza de trasare pentru: ci ferate, drumuri i poduri, construcii civile i industriale, construcii hidrotehnice,
tuneluri, canale de irigaie i navigabile.
Metode de trasare: metoda coordonatelor polare, coordonatelor rectangulare, interseciilor liniare i unghiulare
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmri corectitudinea aplicrii n teren a proiectelor specifice ocupaiei .
Cunotine necesare:
- metode de trasare
- trigonometrie i geometrie plan

Elaborarea profilelor longitudinale pentru reelele edilitare
Descrierea unitii
ELEMENTE DE COMPETEN CRITERII DE REALIZARE
1. Identific profilele necesare Profilele sunt identificate corect pe baza
planului cu soluii.
1.2. Profilele sunt stabilite corect n conformitate cu cerinele temei.
2. ntocmete profilele Dimensiunile caracteristice ale profilului
sunt calculate corect.
Punctele caracteristice sunt stabilite n
conformitate cu cerinele temei i cu situaia din plan.
Elementele caracteristice ale reelelor sunt
stabilite i reprezentate astfel nct s asigure corelarea cu planul general
al lucrrii.
Profilele sunt realizate n conformitate cu
standardele i normele tehnice specifice.
3. ntocmete seciuni 3.1 Seciunile necesare sunt stabilite corect n conformitate cu situaia din
plan.
3.2 Seciunile pe tronsoane de reele sunt ntocmite cu precizie,
respectnd instruciunile tehnice.
Gama de variabile
Unitatea se aplic tehnicienilor din proiectare n domeniul lucrrilor tehnico-edilitare.
Profile longitudinale: prin reele de ap potabil, de canalizare, termice, electrice, telefonie, etc.
Dimensiuni calculate: diametre, pante i lungimi conducte.
Puncte caracteristice: cmine, intersecii, traversri, etc.
Elemente caracteristice: pante pentru conducte, seciuni caracteristice, capul profilului, etc.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmri corectitudinea dimensionrii i realizrii profilelor longitudinale pentru reele edilitare,
pe baza cerinelor planului general.
Cunotine:
- citirea i interpretarea planului general pentru lucrri tehnico-edilitare
- standarde i normative specifice.

ntocmirea planurilor pentru situaia existent
Descrierea unitii
ELEMENTE DE COMPETEN CRITERII DE REALIZARE
1. Identific elementele necesare 1.1. Poziionarea n plan a elementelor existente este determinat cu
precizie.
1.2. Amplasarea lucrrilor existente se stabilete corect, respectnd
ntocmai planul topografic.
2. ntocmete relevee 2.1. Releveele sunt ntocmite cu precizie respectnd situaia din teren.
2.2 Elementele identificate sunt transpuse n
planul de baz astfel nct s fie reprezentate toate lucrrile subterane i
supraterane.
2.3.Transpunerea n plan se face cu precizie i
respectnd cerinele de redactare din standard.
2.4. Planul este completat cu toate informaiile privitoare la parametrii
tehnologici ai instalaiilor.
3. Verific i completeaz planul 3.1. Planul este verificat cu atenie n sensul
transpunerii corecte a tuturor lucrrilor din teren.
3.2 Verificarea se face corelnd toate
elementele componente ale planului.
Gama de variabile
Unitatea se aplic tehnicienilor lucrri tehnico-edilitare care lucreaz n activiti de proiectare.
Relevee: reele i instalaii pentru: alimentare cu ap, canalizare, termice, electrice, telefonie, gaze.
Cerinele de redactare: format, scar, simboluri, semne i culori convenionale.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmri modul de identificare i transpunere n plan a tuturor elementelor existente n teren, n
conformitate cu tema.
Cunotine:
- citirea i interpretarea planului topografic
- metodologia de ntocmire a planurilor pentru lucrri tehnico-edilitare



Pentru terenurile in cauz s-a efectuat ridicarea topografic, pe baza creia s-a intocmit
documentaia pentru inregistrarea proprietilor in Cartea funciar, realizandu-se
publicitatea imobiliar, potrivit Legii nr. 7/1996 a cadastrului. in prezent,
amplasamentele identificate ca aparinand domeniului public de interes local, sunt
disponibile pentru amenajrile prevzute in proiect.
Studiile topografice cuprind planurile topografice cu amplasamentele reperelor, listele
cu repere din sistemul de referin naional, raportarea datelor topografice fcandu-se
la sistemul de referin - STEREO 1970 - Marea Neagr
Studiile topografice au ca scop intocmirea de planuri de situaie, profile longitudinale i
transversale necesare realizrii pieselor desenate conform cerinelor de proiectare,
precum i stabilirea exact a reelelor de utiliti, a limitelor de proprieti, a acceselor
etc.

Pe sectorul analizat s-a prevzut o reea de canalizare pluviala cu lungimea totala de
1304 m din tuburi PVC, cu diametre cuprinse intre 315 mm - 500 mm, dupa cum
urmeaza:
Tronson MN8 - MN4 - colector principal
> Intre cminul MN8 si cminul CP34: PVC Dn 315mm, L=209m; CV 7 buc;
> Intre cminul CP34 si cminul MN3: PVC Dn 400mm, L=280m; CV 8 buc;
> Intre cminul MN3 si cminul MN8: PVC Dn 500mm, L= 241 m; CV 10 buc.
> Intre cminul CP1 si cminul CP2 pentru a subtraversa reeaua de termoficare si
calea ferata se va realiza reeaua de canalizare prin foraj orizontal dirijat cu
eava de protectie din otel Dn 521 mm, L=64m
Descarcarea se va face gravitational in canalizarea publica oraseneasca de la
intersectia soselei Vestului si soseaua Libertii - cminul MN4.
Tronson MN5 - MN1
> Intre cminul MN5 si cminul CP20: PVC Dn315mm, L=266m; CV 10 buc;
> Intre cminul CP20 si cminul MN1: PVC Dn 400mm, L=196m; CV 6 buc.
Descarcarea se va realiza gravitational in cminul MN1.

Tronson MN6- MN2
Elementele acestui tronson sunt: L total = 58 m, PVC Dn 315mm, CV 2 buc.
Descarcarea apelor pluviale de pe acest tronson se va realiza gravitational in cminul
MN2.
Tronson MN7 - MN3
Elementele acestui tronson sunt: L total = 54 m, PVC Dn 315mm, CV 2 buc.
Descarcarea apelor pluviale de pe acest tronson se va realiza gravitational in cminul
MN3.
Pe reeaua de canalizare pluviala s-au prevzut cmine de vizitare cu si fara camere de
lucru (45 buc) si guri de scurgere (racordul gurilor de scurgere este din tuburi PVC
De200mm - 49 buc. si are o lungime de 147 m). Capacele cminelor de vizitare vor fi
carosabile si prevzute cu balama antifurt (BAF).
Scurgerea apelor pe pasajul superior se va face prin guri de scurgere, amplasate la
marginea partii carosabile (pasaj), unde se preiau debitele acumulate pe partea
carosabila si trotuare amenajate cu pante spre bordura trotuarului.
De la gurile de scurgere de pe pasaj, debitele sunt transportate prin tuburi la reeaua de
canalizare si burlane pe langa pilele pasajului in reeaua de canalizare proiectata pe
drumurile de acces prin intermediu unor racorduri de canalizare si cmine de racord.
Racordurile de canalizare sunt din tuburi PVC De 160mm cu o lungime de 134 m (R1 -
R16) si 16 bucati cmine de racord (CR1 - CR16). Descrcrile de vor realiza unele
direct in cminele de vizitare de pe reeaua nou proiectata si altele prin intermediul
ramificaiilor reduse 400/160 - 5 buc si 500/160 - 1 buc.


Caracteristici generale comune pentru tronsoanele de canalizare
- Aezarea in plan vertical a reelelor s-a fcut tinand cont de configuraia terenului, si a
adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra canalelor, de nivelul apelor
subterane si de punctele obligate.
- Panta canalelor colectoare pe cele mai multe tronsoane, a fost aleasa egala cu panta
terenului, iar pe celelalte tronsoane, a fost aleasa in asa fel incat sa asigure curgerea
gravitaionala.

Reeaua de canalizare va fi prevzut cu cmine de vizitare amplasate conform STAS
3051-91. La canalele nevizitabile, cminele de vizitare s-au prevzut:
> In aliniament, la distanta maxima de 60 m;
> In punctele de schimbare a dimensiunilor;
> In punctele de schimbare a pantei;
> In punctele de schimbare a direciei


Trasarea si nivelmentul
Avand in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului au o importanta
deosebita in asigurarea funcionarii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si
stabilirii cotelor de nivel de referina.
Operaia de trasare se executa in urmatoarea ordine:
1) se picheteaza axul canalului;
2) se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice
permanente (capace, cmine, constructii, etc).
3) se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului
4) se monteaza o scandura aezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecrui
cmin.
Scandura numita si rigla se fixeaza pe doi stalpi de lemn, fixai in pamant, prin
nivelment de precizie si se verifica din timp in timp, si in special inainte de turnarea
fundaiei canalului.
Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui
btut.
In cazul in care sptur transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa
terminarea lucrrilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului spturii,
care se face manual.
Tot in cadrul operaiunii de trasare se vor materializa prin tarusi si poziia
interseciilor canalului ce se executa cu alte reele existente in zona.
Pentru identificarea traseelor exacte ale reelelor existente se vor executa
sondaje in prezenta delegailor deintorilor de reele, conform avizelor.
In timpul execuiei canalului se vor respecta intocmai de ctre antreprenor
condiiile prevzute in avizele deintorilor de reele edilitare din zona lucrrilor pentru a
se evita deteriorarea sau producerea de accidente.




Formatul datelor RTCM
Organizaia cu numele RTCM (Radio Technical Commission for Maritime Service) ce se
ocup cu problemele navigaiei maritime a fost nfiinat n Washington n 1947. Organizaia a
stimulat printre altele standardizarea formatului datelor de corecie. Prima versiune a
recomandrii emise (Standard RTCM SC-104 DGPS) a aprut n 1985. Prima versiune a fost
urmat de alte modificri.

Posibiliti de transmitere
Definirea locului n timp real (difereniat) este necesar n cazul tuturor metodelor,
pentru asigurarea posibilitii de transmitere ntre receptorul mobil i receptorul de referin. n
capitolele anterioare am fcut deja cunotin cu standardul RTCM, care descrie formatele
datelor transmise, dar nu conine recomandri cu privire la legtura dintre cele dou receptoare.
Cele mai importante posibiliti de transmitere sunt urmtoarele:
-unde ultrascurte, pe aparate radio FM (URH) n sistemul RDS (Radio Data System);
-pe aparate radio cu unde medii i lungi n sistemul AMDS (Amplitude Modulated Data
System);
-pe calea semnalelor radio cu emisie (radiere) dirijat (Radiobeacon, 300kHz);
-satelii geostaionari (OmniStar, LandStar, Inmarsat);
-n reele de telefonie mobil;
-pe calea internetului prin rspndirea serviciului GPRS.

Studiile tehnico-topografice servesc ca baz pentru proiectarea construciilor i efectuarea
altor genuri de studii i cercetri (de exemplu, studiile hidrologice, prospeciunile geotehnice i
geofizice), avnd urmtorul coninut:
- dezvoltarea reelei de sprijin i ridicarea topografo-inginereac a suprafeei destinate
construciei; ridicarea topografica se efectueaz pentru suprafeele medii i mari, prin
metode fotogrammetrice; ca rezultat se obin planuri de situaie al antierului de
construcie i profile pe diferite direcii;
- trasarea pe teren a cilor de comunicaii de acces (drumuri, ci ferate, linii de transport
de energie, magistrale de alimentare i evacuare a apei etc.), toate avnd o form liniar;
- legarea topografic a punctelor i profilelor geologice i geofizice i a aliniamentelor
hidrologice etc.


Proiectarea topografo-inginereasc este inclus n faza de elaborare a proiectului construciei i
cuprinde:
- ntocmirea documentaiei topografice la scri mari i foarte mari pentru proiectarea
construciei n detaliu;
- pregtirea topografic a proiectului pentru aplicarea pe teren i proiectarea n detaliu a
lucrrilor de trasare;
- rezolvarea problemelor de sistematizare orizontal i vertical, calculul suprafeelor i
volumelor de terasamente precum i a volumelor de inundaie ale lacurilor de acumulare etc.

Trasarea topografic cuprinde lucrrile topografice la aplicarea pe teren a proiectului.
Aceste lucrri necesit, de regul, baze topografice i metode de trasare de o precizie mai
mare dect la ridicarea topografic.
Ca lucrri principale de trasare se consider:
- ntocmirea bazei de trasare sub forma reelei topografice de construcie, de triangulaie, de
trilateraie, de poligonometrie;
- trasarea pe teren a axelor principale, trasarea n detaliu a construciilor (contururile i
axele acestora precum i punctele caracteristice ale obiectelor);
- ridicarea de execuie, pentru a se determina precizia aplicrii pe teren a proiectului i a
coordonatelor reale (de execuie"), necesare ntocmirii planului general cu construciile
terminate.
. TRASAREA PE TEREN A COTELOR DIN PROIECT

Trasarea cotei presupune materializarea pe teren, pe vertical a unui punct a crei
poziie planimetric este cunoscut, n aa fel nct cota lui s corespund cu cota indicat n
proiect. Trasarea pe teren a cotelor din proiect (cotele roii) se efectueaz prin nivelment
geometric i nivelment trigonometric, pornind de la reperul de nivelment de execuie de cot
cunoscut, cel mai apropiat.
2.3.1. Trasarea cotelor prin nivelment geometric

Este recomandat pentru trasarea cu precizie ridicat, distanele la care se poate
efectua trasarea fiind limitate de panta terenului i de precizia solicitat (la precizii mari
lungimea porteei nu poate depi 20). Se efectueaz de preferin prin nivelment geometric de
mijloc.
Trasarea se efectueaz cu instrumente de nivelment geometric utiliznd mire verticale
de lemn sau invar, n funcie de precizia necesar a fi asigurat.
Tipul instrumentului ce va fi utilizat depinde, de precizia care trebuie asigurat, putnd
fi ales n funcie de categoria de precizie n care se ncadreaz.
Se aeaz aparatul la mijlocul distanei dintre reperul R i punctul B, pe verticala
cruia trebuie trasat cota proiectat trasat
P H B
Se determin altitudinea planului de vizare HV.

HV = HR + r = H P
B
+ bP
2.19
Unde: HR este cota reperului de la care se face trasarea;
r citirea pe mira instalat pe acest reper. Din relaia (2.19) se calculeaz citirea pe mir b
P
corespunztoare cotei proiectate.
b
P
= HV - H P
B
2.20

Pentru trasare se ridic sau se coboar mira deasupra punctului B pn cnd n
dreptul firului nivelor al instrumentului aezat n staia S se va citi b
P
. Talpa mirei se va afla la
cota proiectat H
P
B
punct ce se materializeaz pe teren printr-un ru (btut pn la talpa
mirei) sau printr-o linie trasat pe un stlp.
Materializarea prin ru btut pn la talpa mirei este anevoioas, un plus de eficien
i precizie n materializare obinndu-se prin calcularea cotei de lucru CL (nlimea ruului
deasupra solului). Cota de lucru se va obine cu relaia:

CL = bT
bP
2.21

n care b
T
reprezint citirea efectuat pe mira aezat n punctul B la nivelul solului.
n situaiile cnd este necesar trasarea mai multor puncte la cota din proiect se
marcheaz altitudinea planului de vizare HV (planul orizontal al liniei de vizare a aparatului)
pe perei sau cofraje, fa de care se msoar cu mira sau ruleta citirea b
P
, calculat conform
relaiei (2.20).
Pentru control se efectueaz citiri pe mirele din reperul R i din punctul trasat B cu
ajutorul crora se determin cota real a punctului trasat ( mas H B
), care se compar cu cea din
proiect.
Dac este satisfcut relaia:

( )
P
B
mas H B H 2.22

unde: este abaterea maxim admis, trasarea se poate considera corect.


CREAREA BAZEI GEODEZICE A RIDICRILOR TOPOGRAFICE
3.1 DATE GENERALE
58. Coordonatele punctelor reelelor geodezice fundamentale de ridicare se determin prin
metodele geodeziei satelitare (cu aplicarea sistemului de poziionare global), precum i
prin metodele tradiionale ale geodeziei triangulaie, poligonometrie, drumuire i alte
reperri geodezice, dac metodele geodezice satelitare nu sint accesibile.
59. Altitudinile punctelor reelelor geodezice de baz de ridicare se determin prin metodele
geodeziei satelitare sau prin nivelment geometric sau trigonometric.
60. Puncte iniiale pentru construirea reelei de indesire servesc punctele reelei geodezice
naionale, create nemijlocit prin msurrile GPS, care la rindul su servesc baz pentru
construire reelei geodezice de baz ale ridicrilor topografice i lucrilor geotehnice,
executate in orae, sate, pe terenurile de construcii industriale i locative, de organizare a
teritoriului, cadastrului funciar .a.
61. Reelele geodezice de indesire, de regul, sint create cu aplicarea sistemului satelitare de
radionavigaie de tipul GPS. Se permite - in cazuri excepionale (in lipsa receptorilor
GPS), de a dezvolta reeaua de indesire prin metodele poligonometriei, triangulaiei i a
altor structuri liniaro-unghiulare.
62. Reeaua geodezic de indesire se divizeaz in:
- reeaua GPS de indesire;
- reeaua poligonometric de ordinele 1 i 2;
- triangulaia de ordinele 1 i 2;
- reele de nivelment de ordinele 3 i 4.
Reeaua geodezic ale punctelor de indesire se intocmesc in conformitate cu cerinele
prezentei instruciuni.
63. Densitatea punctelor bazei geodezice de ridicare se indic in p.p.1.7.7 1.7.9.
64. Reelele geodezice de ridicare se divizeaz in reele de ridicare planimetrice i altimetrice.
Coordonatele punctelor reelelor de ridicare planimetrice se determin prin
metodele msurrilor GPS, iar dac este imposibil aplicarea metodelor geodeziei satelitare,
se folosesc metodele tradiionale de construiri geodezice (trasarea drumuirilor cu teodolitul,
prin construirea interseciilor inainte i inapoi, crearea reelelor de triangulaie .a.). La
elaborarea
reelelor geodezice de ridicare baza geodezic este adus pin la densitatea care asigurar
executarea nemijlocit a ridicrii topografice.
65. Reeaua de ridicare altimetric este elaborat prin metodele msurrilor GPS,
nivelmentului tehnic i trigonometric.
66. Fixarea punctelor reelei de indesire i ridicrii de baz se indeplinete cu ajutorul
centrelor de pstrare de lucg durat.
67. Centrul de fixare a punctelor de indesire reprezint monolit de beton armat in form de
trunchi de piramid tetraedric cu baza inferioar de 20 x 20 cm, baza superioar 12 x 12
cm i inlimea de 60 cm, in timpul betonrii monolitului in centrul lui se instaleaz un
pilon metalic cu diametrul 10-16 mm, in partea superioar a cruia se sfredelete o
adincitur de 2 mm ci diametrul de 1mm sau se execut crestare in form de cruce. Acest
12
tip de centru se numete M1.
Centrul de tipul 1
12
60
20
Mrimile sint redate in cm.
68. Pe teritoriul neconstruit centrul se instaleaz in excavaie cu aa scop ca retezarea
superioar a centrului s fie cu 5 cm mai ridicat de suprafaa de zi a pmintului in
locurile unde nu se execut ingroparea. La fixarea punctului pe teritoriul construit sau in
locurile posibilelor ingropri ale punctului, centrul se borneaz la nivelul suprafeei de zi a
pmintului.
69. Centrele se fabric centralizat i se livreaz la locul de instalare gata finisate. Pentru
fabricarea centrului se folosete beton de marca 100 i armatura pentru confecionarea
carcasului 3d16+d6 cu intervalul 300 mm. Se finiseaz lucrul cu intocmirea schielor i
executarea msurrilor liniare ctre obiectele locale.
70. In abrisul de amplasare a punctului trebuie s fie reflectat: locul de amplasare a punctului
relativ la localitatea apropiat, distana aproximativ pin la semnele de orientare
caracteristice de teren i msurrile liniare exacte pin la obiectele locale. Numrul
msurrilor liniare exacte trebuie s fie nu mai mic de 3 (trei).
71. Exemplu de descriere. Punctul 13 Ploscoie este amplasat la 2.5 km spre sud-est de satul
Recea, la 500 metri spre nord de gospodria Fermei de maini i tractoare, la 300 metri
spre sud de staia de pompare, la 30 metri spre vest de intersectarea sub form T a
drumurilor de cimp in desfacerea rindului nucarilor i la 3 metri spre nord de drumul de
cimp.
72. Aspectul exterior al punctului geodezicconst din un an de form rectangular cu
mrimile 2.5x2.5 metri i 0.5 metri adincime. Limea anului 60 cm in partea superioar
i de 20 cm in partea inferioar.
73. Baza de ridicare se intrete cu centre de tipul M2, care reprezint un monolit de beton
armat cu seciunile la temelie 10x10 cm i inlimea 60 cm.
13
Centrul de tipul 2
10
60
10
Mrimile sint redate in cm.
74. In procesul proiectrii sau reconstruirii reelei punctelor bazei de ridicare cu aplicarea
tehnologiilor GPS este necesar de a se conduce de cerine, prevzute pentru amplasarea
punctelor de indesire.
75. La etapa intocmirii proiectului tehnic i identificrii punctelor se alctuiesc grafice de
inlare a obstacolelor in scopul determinrii posibilitii funcionrii receptoarelor GPS.
76. Semnalele de lung durat se vor instala in locurile, care le asigur integritatea,
comoditatea aplicrii in timpul ridicrii i securitatea de efectuare a msurrilor.
77. Nu se admite instalarea semnalelor de lung durat pe terenurile arabile, mlatini, pe
partea carosabil a drumurilor, in apropiere de malurile erodate ale albiilor, ling ripi, pe
malurile lacurile de acumulare.
78. La instalarea centrelor msurrilor liniare se execut cu ruleta de oel cu eroarea ce nu
depete 1 cm. Lungimea msurrilor, de regul, nu trebuie s depeasc lungimile
fixate pentru aparatului de msurat.
79. Pentru toate centrele instalate ale punctelor se intocmesc fie de instalare.
80. Centrele geodezice dup terminarea construire sint transmise prin act organelor
administraiei publice sau proprietarilor de pmint pentru supravegherea integritii lor.
Actele se intocmesc in 3 exemplare, unul se pstreaz la organizaia care a luat semnalul
la pstrare, al doilea exemplar este trimis Inspectoratului de Stat pentru supraveghere
geodezic ASRFC, iar al treilea trebuie s se afle la organizaia, care a executat lucrrile.
81. Fixarea temporar a punctelor reelei de ridicare se efectuiaz cu mijloace accesibile (ca
stilpi de lemn, bare metalice, buci de evi, inte clite .a.).
3.2 REELELE GEODEZICE DE NDESIRE NTOCMITE PRIN
INTERMEDIUL MSURRILOR GPS
82. Proiectele tehnice pentru elaborarea reelei de indesire prin metodele msurrilor GPS se
elaboreaz in conformitate cu cerinele prezentei instruciuni i documentelor normative in
vigoare. Proiectele tehnice se aprob in mod corespunztor inainte de inceperea lucrrilor.
83. In proiectele tehnice la elaborarea reelelor geodezice satelitare de indesire, pe ling
determinrilor coordonatelor punctelor, de regul, se includ activitile complexului intreg
de lucrri, legate cu elaborarea bazei de ridicare a ridicrilor topografice, reperele
punctelor RGS i reperelor nivelmentului de stat pentru determinarea parametrilor de
14
recalculare a coordonatelor.
84. Inainte de intocmirea proiectului tehnic de trasare a reelei punctelor geodezice de indesire
se efectuiaz culesul i analiza materialelor executate precedent a tuturor lucrrilor de
triangulaie, poligonometrie i nivelment in regiunea dat. Datele despre lucrrile de
triangulaie la construirea reelei de indesire se culeg numai in raioanele amplasamentului
proiectat al punctelor determinate. Dup studierea materialelor enumerate se execut
identificarea obiectului i se precizeaz sau se completeaz proiectul tehnic.
85. In proiectul tehnic se stabilesc volumele, tehnologia de execuie a lucrrilor geodezice,
asigurarea tehnico-material i costul de deviz.
86. Partea textual a proiectului conine informaia privind:
scopul lucrrilor proiectate;
informaie referitor la lucrrile executate anterior;
tehnologia executrii lucrrilor de fixare a punctelor;
tehnologia executrii msurrilor;
descrierea utilajului aplicat pentru executarea msurrilor satelitare;
ordinea de prelucrare a rezultatelor msurrilor satelitare;
msurile de securitate i de protecie a muncii;
termenii de incepere i de finisare a lucrrilor.
87. Partea grafic a proiectului pentru crearea reelei geodezice de indesire const din hri
topografice la scara 1:50000. In caz de necesitate proiectul se precizeaz detaliat dup
hrile la o scar mai mare.
88. In baza datelor proiectului tehnic se elibereaz prescripie tehnic concret executantului
lucrrilor.
89. Punctele RGS, amplasate pe teritoriul cartografiat, trebuie incluse in mod obligatoriu in
proiectul de intocmire a reelei de indesire. Aceste puncte sint supuse cercetrilor de teren.
90. In timpul cercetrii punctului se determin tipul centrului dup clasificarea primit, se
determin starea fizic a centrului, corespunderea locului de amplasare a punctului cu
cerinele de pstrare, accesibilitate ctre punct i asigurarea securitii executrii
msurrilor geodezice la el. Datele de cercetare a punctului se introduc in fia de
cercetare.
91. Pentru punctele de indesire i cercetare a reeler geodezice de stat (RGS) se intocmesc fie
de determinare a inlrii obstacolelor, care se reprezint ca abris de obstacole inalate sau
tabelul inscrierii azimutelor i a unghiurilor de inclinare.
92. Pin la inceputul lucrrilor de teren se studiaz detaliat condiiile lor de execuie, se culeg
date referitor la studierea topografo-geodezic a sectorului predispus lucrrilor, se culeg
descrierile locului de amplasare, abrisele reperelor de nivelment i centrelor de
triangulaie, deasemenea se stabilete tipul lor.
Fia de cercetare a punctului
15
Denumirea sau
nr.punctului
Clasa sau
ordinul
Cine l-a
instalat
Cind a fost
instalat
Cine l-a
cercetat
Cind a fost
cercetat
417 GPS de
indesire
INGEOCAD 1998 Ing.Boboc Ianuarie, 2001
Tipul centrului: M1
Starea centrului: bun
Aspectul exterior: anul s-a pstrat
Locul corespunztor de instalare: corespunde cerinelor normative
ABRISUL (schema) OBSTACOLELOR DE INLIMI
Punctul ____________ obiectul ______________
0
N
315 45
270 90 S
225 135
180 ______________
Data_________________ L______________
Intocmit _____________ H______________
16
Tabelul inscrierii azimuturilor i unghiurilor de inclinare ale obstacolelor la punct.
Punctul _______________________________
Nr.
d/r
Azimut Unghi de
inclinare
a b
Remarc
Executatnt:
93. Identificarea punctelor reelei satelitare de indesire include urmtoarele activiti:
- determinarea locului de amplasare a punctelor;
- alegerea locului de instalare a centrelor;
- cercetarea strii centrelor de triangulaie i reperelor de nivelment, cu care se
presupune suprapunerea punctelor proiectate sau care se presupun de reperat la
punctul nou instalat al reelei satelitare.
- stabilirea strii punctelor reelei satelitare anterior determinate, incluse in
programul de observaii.
- determinarea volumului lucrrilor pentru construirea punctelor;
- coordonarea problemelor de instalare a punctelor cu organizaiile, pe teritoriile
crora se presupune amplasarea punctelor;
- culegerea datelor, necesare pentru executarea lucrrilor ulterioare de instalare a
punctelor, observaiilor .a.
94. In condiiile de teren locul de instalare al centrelor punctelor se reprezint pe hart la scar
mare. Se recunoate amplasamentul punctelor existente, se intocmesc descrieri, abrise. Se
indic pe teren locul de instalare a noilor centre, la existena obstacolelor pentru trecerea
semnalelor satelitare, se execut ridicarea semiinstrumental a diagramelor de ecranizare
(se determin azimutul obstacolului i unghiul de inclinare la aceste obstacole), se
intocmesc schemele racordrii geodezice locale.
95. La cercetarea reperelor i centrelor existeni se evalueaz starea, integritatea,
corespunderea centrului tipului dat (reperului) cerinelor contemporane, nerespectarea
aspectului exterior, durabilitatea mrcilor cimentate, deasemenea influena factorilor
inginero-geologici la stabilitatea centrului (reperului). Datele cercetrilor se introduc in
fi.
17
96. La cercetarea raioanelor de amplasare a punctelor se conduc dup urmtoarele reguli:
- locul de amplasare a punctelor trebuie s asigure condiii optime pentru executarea
observaiilor, pstrarea (integritatea) de lung durat a punctelor, stabilitatea
centrelor pe plan i inlime pe parcursul unui timp lung, posibilitatea de lucru in
orice vreme i anul imprejur;
- este interzis amplasarea punctelor in zonele construirii de perspectiv i
dezvoltare a localitilor, deasemenea pe sectoarele, destinate pentru executarea
lucrrilor de construcie, hidrotehnice, drumuri, minere, sau in raioanele, unde sint
posibile procesele de alunecare de pmint sau carst, unde nu poate fi garantat
pstrarea punctului;
- este interzis amplasarea punctelor in zonele surselor puternice de radiaie
(radiostaii, radare, antene de radioemisie).
97. Se admite imbinarea lucrrilor de identificare i instalare a punctelor reelei geodezice de
indesire.
98. Punctele reelei geodezice de indesire de instaleaz in grupe a cite dou sau trei locul de
amplasare vizibilitate reciproc. Distana dintre puncte trebuie s constituie 500 m i
mai mult. In cazuri excepionale se permite instalarea punctelor geodezice la o distan
mai mic decit 500 m unul de altul (construire deas). Msurrile GPS la locul de
amplasare aa puncte se execut dup un program aparte.
99. In rezultatul identificrii se prezint urmtoarele documente:
- schemele reelelor in conformitate cu semnele convenionale primite;
- abrisele i descrierile locurilor de amplasare a punctelor;
- listele coordonatelor geografice i altimetrice a punctelor;
- memoriu explicativ al identificatorului;
- materialele cercetrilor strii punctelor determinate anterior in raionul de
activitate;
- lista punctelor cercetate i reperelor semnelor de nivelment;
- actele pentru punctele distruse i cele pierdute neidentificate, aprobate de
conductorul organizaiei;
- fiele de amplasare a punctelor de indesire cu msurri liniare spre obiectele
locale;
- fiele de inlime a obstacolelor pentru trecerea semnalelor satelitare.
100.Msurrile pe locul de amplasare punctele geodezice de indesire a reelei geodezice
trebuie executate cu receptoarele cu dou frecvene GPS, care asigur slbire erorilor
sistematice, legate de perturbaiile la trecerea undelor de radio.
101.In completul la msurrile geodezice satelitare trebuie inclus - receptorul (sensorul),
antena, dispozitivul de dirijare (controler), dispozitivul de inregistrare (memorie),
aprovizionare cu energie (acumulator), cablul de comunicare. Cablul pentru anten in
lungime nu trebue s depeasc 30 metri.
102.Sursele de alimentare cu energie a utilajului satelitar trebuie s fie stabile i s asigure
msurri neintrerupte pe parcursul sesiunii. In set trebuie s fie un cablu de rezerv de
conectare la energie, pentru schimbul, la necesitate, a acumulatorului fr a intrerupe
18
msurrile.
103.Controlul de teren al utilajului, metodologiei i asigurrii programate se execut prin
executarea msurrilor de control i primire valorilor vectorilor liniilor bazei pentru
reiaua geodezic tridimensional test.
104.Reeaua geodezic tridimensional test trebuie s conin nu mai puin de patru puncte
indeprtate unul fa de altul de la 50 metri pin la 10 km. Amplasarea punctelor reelei
test trebuie s permit msurarea vectorilor liniilor de baz, situate sub un unghi, pe cit
posibil in direcie perpendicular la fiecare dintre ele. Valorile de aderen a coordonatelor
spaiale dintre punctele reelei test trebuie s fie determinate preventiv cu exactitatea nu
mai mic de (3mm+1x10-6xS) pentru fiecare component.
105.Reeaua test a controlului de teren trebuie s fie creat cu aplicarea a nu mai puin de
patru receptoare cu dou frecvene satelitare, prin observaiile sateliilor pe parcursul a nu
mai puin de trei zile cu folosirea efemeridelor exacte i asigurrii programate, care permit
determinarea vectorilor liniilor de baz totodat cu precizarea orbitelor sateliilor.
106.In procesul determinri de control s-a depistat corespunderea utilajului folosit la cerine
tehnice, stabilite de firma - productoare, i cerinelor ctre msurrile clasei de exactitate
corespunztoare. Criteriile de corespundere al utilajului la cerinele stabilite reprezint
deosebirile dintre valorile de etalon i cele msurate in diferite edine i toleranele
figurilor inchise.
107.Exactitatea determinrii componenilor vectorilor depinde in cea mai mare parte de
numrul i amlasamentul geometric al sateliilor, observai in acela timp din fiecare punct
pe parcursul msurrilor, perturbanei remanente ionosferei i troposferei de reflectare,
lungimii liniilor de baz, caracteristicile tehnice ale receptorilor GPS folosii.
108.Factorii care pot avea o posibil influen la rezultatele msurrilor includ urmtoarele:
- reducerii neprevzute a exactitii coordonatelor satelitului;
- condiiile de trecere a semnalelor radio de la satelit;
- perturbaiile ionosferei i problemele tehnice, care nu au fost depistate in procesul
observaiilor.
Influiena acestor factori poate fi redus in timpul prelucrarii preventive i analizei
datelor la finisarea msurrilor de teren.
109.Ridicarea preciziei i veridicitatea rezultatelor determinrilor satelitare se ating din
contul:
- reducerea obstacolelor locale la trecerea semnalelor satelitare;
- efecturii repetate a edinelor de observaie la punct;
- determinrii a citorva linii de baz de la un punct;
- folosirii nivelului mai ridicat al orbitelor exacte de satelii;
- observrii concomitent a cel puin de patru satelii (numrul necesar de satelii);
- mediei numrului considerabil al erei de inregistrare al sateliilor (de exemplu, cu
scopul reducerii efectului multifrecvenelor);
- centrri minuioase, determinrii inlimilor centrului de frecven al antenei i
orientarea ei.
19
110.Msurrile de teren la construirea reelei geodezice de indesire se execut prin metoda
determinrilor relative in regimul static.
111.Msurrile se execut cu un numr cit mai mare de receptori.
112.Msurrile GPS la punctele geodezice de indesire se pot indeplini simultan (sincron) la
citeva puncte megiee ale reelei (metoda de reea) sau determinarea consecvent a
coordonatelor punctului determinat de la unul sau citeva date iniiale (metoda cu
lazer).Metoda cu lazer se admite cu condiia msurrilor repetate la aceleai linii de baz
cu deplasarea timpului nu mai puin de dou ore.
113.Rezultatele observrilor se transcriu pe discurile dure ale computerelor personale i se
copie pe purttori magnetici de informaie (diskete) cu scopul de prelucrare matematic
ulterioar in comun. In acest caz se inscrie nu mai puin de dou copii ale fiierelor cu
datele observaiilor i alte date auxiliare pentru pstrarea lor independent i excluderea
pierderii informaiei de msurare.
114.Subdiviziunea, care a executat lucrrile, dup rezultatele lucrrilor de teren, intocmete
un scurt memoriu explicativ referitor la lucrrile indeplinite cu anexarea urmtoarelor
materiale:
- fiele de msurare;
- schemele msurrilor de teren (cimp);
- rezultatele prelucrrii preventive de control in conformitate cu formatele
pachetelor de programe corespunztoare;
- msurrile satelitare neprelucrate pe purttori magnetici.
115.Dac in procesul prelucrrii preventive se depisteaz scimbarea poziiei antenei pe
parcursul perioadei de msurare, atunci aceste msurri trebuie scoase din prelucrare. Este
necesar de repetat aceste msurri.
116.La msurrile prin metoda de reea, la fiecare edin urmtoare obligatoriu se introduc
nu mai puin de dou puncte determinate ulterior.
117.Durata observaiilor la punctele geodezice de indesire depinde de distana dintre punctul
iniial i cel determinat, dar nu trebuie s fie mai mic de 20 minute in timpul unei sesiuni.
118.Instalarea antenei receptorului satelitar deasupra centrului punctului se execut cu
aplicarea centrorilor optici cu precizia 1 mm.
119.Inlimea antenei deasupra mrcii centrului se msoar pin i dup msurri prin
metodele descrise in instruciunile pentru expluatarea receptorilor GPS folosii, cu
precizia minim de 1 mm.
120.Rezultatele msurrii inlimii antenei i condiiile de msurare la punct se reflect in fia
de msurare.
Fia servete pentru monitoringul msurrilor la fiecare punct al reelei. In fi se
fixeaz date referitor la punctul msurat (numrul lui), felul de msurare la punct, inlimea
antenei deasupra punctului, antena permanent, date despre orientarea antenei, timpul
msurrilor, numrul sateliilor receptori, date despre amplasarea geometric a sateliilor
receptori, numrul de sesiuni, starea bateriilor (acumulatoarelor), prezena memoriei libere.
In timpul msurrilor in fi se fixeaz toate abaterile de la programul de msurare,
inclcri in activitatea receptorilor, cauza apariiei dificultilor.
121. Msurrile la punctele geodezice de indesire se execut cind inlimea sateliilor cu 15
20
grade mai sus de linia orizontului.
122.La aplicarea referinei temporare determinarea coordonatelor lor se execut cu ajutorul
msurrilor GPS de la trei puncte ale reelei geodezice naionale. Durata msurrilor, la
determinarea referinei temporare, depinde de distana dintre punctele iniiale. Timpul
minimal ale msurrilor GPS trebuie s depasc 30 minute.
Forma fiei de teren
INGEOCAD, or.Chiinu, str.Pukin, 47
Msurri GPS Proiect Sensor nr. Data Amplasamentul
Parametrii
de lucru
Operatorul
ipul STS ( )
SGS ( )
Controlorul
Acumulatorul
nr.
Zona de timp
LON
LAT
Unghiul de intersecie
Inlimea
Parametrii instalai Parametrii msurrii
Staia
Nr.
Punctului
Inlimea
antenei
Antena
permanentt
Orientarea
antenei
Timpul
msurrii
GDOP Num.
sateliilor
Nr.
epocei
Indicatorul
Stop/Go
Starea
acumulatorului
Memorie
Remarc
123.Msurrile la punctele geodezice de indesire se execut dup o schem de msurare
elaborat preventiv i planul calendaristic de executare al lucrrilor.
124.Schema de organizare a msurrilor se proiecteaz dup metoda ptratelor (metoda de
reea) sau prin raze cu o dubl receptare la anumite puncte. Schema se construiete din
linii de baz. Liniile de baz se devizeaz in linii dependente i independente. Liniile de
baz independente includ vectorii, care nu pot fi construii prin adunarea sau scderea
altor vectori. Celelalte linii de baz sint linii de baz dependente.
125.Numrul liniilor de baz, independente i dependente, in activitatea cu m receptori se
determin dup formulele:
b = m 1
(m-1) (m-2)
b =
2
: b - numrul liniilor de baz independente
b - numrul liniilor de baz dependente
(m-1)
b + b = m - numrul general al liniilor de baz
2
21
126.Schema se construiete din condiii prealabile:
- toate punctele reelei se socot din nou determinate;
- la calculare se folosesc numai liniile de baz independente;
- schema se construiete din ptrate, care sint compuse din linii de baz
independente.
127.Numrul total de sesiuni:
2(p Yp) unde: p numrul de puncte in reea
s = m numrul de receptori.
m - 1
Numrul total al liniilor de baz independente in reea:
= s (m 1)
Numrul ptratelor:
= p + 1
128.Durata msurrilor GPS la punctele geodezice de indesire depinde de distane. La
inrutirea condiiilor de msurare sau cind numrul de satelii se micoreaz pin la 4,
durata executrii msurrilor se prelungete.
Durata msurrilor GPS pentru regimul static in dependen de lungimea liniilor
msurate se indic in urmtorul tabel:
Lungimea aproximativ
a liniilor
Durata observaiilor
ziua
Durata observaiilor
ziua
Pin la 5 km 220 minute 215 minute
5-10 km 230 minute 220 minute
10-15 km 240 minute 230 minute
Indicaiile din tabel dup durata msurrilor corespunde urmtoarelor condiii:
- valoarea factorului geometric GDOP 8 pe tot parcursul msurrilor;
- lipsa devierilor la recepia semnalelor satelitare pe tot parcursul msurrilor.
129.Pin la inceperea msurrilor se intocmete graficul micorrii a GDOP. Graficul se
intocmete cu ajutorul programului de confecionare a utilajului. De pe grafic se
desemneaz cele mai admisibile durate de timp pentru msurrile la punctul determinat.
Almanahul se recalculeaz luind in consideraie datele obstacolelor.
Datele obstacolelor se selecteaz din fiele de inlimi ale obstacolelor.
In caz de necesitate graficul de execuie se corecteaz nemijlocit pe teren de ctre
conductorul lucrrilor.
130.Graficul calendaristic al msurrilor GPS la punctele geodezice de indesire se elaboreaz
22
dup datele, selectate din schemele organizrii msurrilor i graficul GDOP.
131.In graficul calendaristic al msurrilor GPS se stabilesc perioadele de timp, a numrului
de sesiuni ale msurrilor, numerele de execuie a punctelor, numrul de execuie a
echipelor, care indeplinesc msurrile.
GRAFIC CALENDARISTIC
edina 1 3 4 5 6 7
Data 22.06.99 22.06.99 22.06.99 22.06.99 22.06.99 22.06.99
Timpul 7ore30min 8ore
40min
9ore
30min
10ore
30min
11ore25min 12ore 40min
Echipa 1 3 10 4 8 18 2
Echipa 2 5 4 8 18 19 10
Echipa 3 2 5 9 17 20 15
132.In rezultatul executrii lucrrilor cu aplicarea receptoarelor GPS trebuie s se obin
fiiere care conin datele msurrilor de teren, utile pentru prelucrarea in birou.
133.Pentru prelucrarea din birou trebuie s fie prezentate:
- disketele cu fiiere care conin datele msurrilor de teren;
- schemele lucrrilor indeplinite cu indicarea poziiilor staiei de baze i celei mobile,
obinute in procesul msurrilor;
- memoriul explicativ cu privire la indeplinirea lucrrilor.
134.Sarcina principal la prelucrare preliminar a msurrilor satelitare este controlul calitii
lor i evaluarea corespunderii cerinelor de precizie.
135.Prelucrarea msurrilor GPS se efectuiaz cu ajutorul asigurrii programate de firmele
productoare de utilaj GPS.
136.Prelucrarea msurrilor GPS la punctele geodezice de indesire se execut cind unghiul de
inlare deasupra orizontului nu depete 20.
137.Coordonatele absolute ale punctelor, pentru prelucrarea calitativ a msurrilor prin
satelit cu frecvene la determinarea valorilor exacte ale vectorilor liniilor de baz in
reeaua de indesire, trebuie s fie determinate cu eroarea de maximum 10 metri. Aceste
exactiti se ating prin determinarea coordonatelor absolute pe calea msurrilor codificate
pseudodistan pin la satelii.
138.Prelucrarea msurrilor se execut inind cont de elementele de aducere a centrelor de
frecven ale antenelor la mrcile centrelor punctelor geodezice.
139.Numrul total de puncte excluse din prelucrarea sincronic a msurrilor executate pin
la satelii, inclusiv din contul unghiului de inlare, nu trebuie s depeasc 10% din
numrul total.
23
140.La prelucrarea preliminar figurile inchise se execut numai pentru acele construcii, care
permit controlul determinrii rezultatelor liniilor de baz, care nu sint asigurate cu
determinrile repetate in diferite sesiuni.
141.In reelele geodezice de indesire msurrile se execut cu aplicarea efemeridelor
sateliilor, recepionate de aparatele GPS in timpul msurrilor.
142.La prelucrarea msurrilor GPS in fiecare sesiune se calculeaz toate liniile de baz
accesibile dintre puncte.
In procesul prelucrrii se admite excluderea informaiei primite de la satelii aparte pe
deplin sau intervale de msurri ale tuturor sau citorva satelii de calitate joas de urmrire
(numeroase pauze la urmrire din cauza ecranizrii semnalului sau alte piedici). Totodat
totalitatea duratei intervalului dintre observaii, incluse in prelucrare pentru fiecare sesiune nu
trebuie s fie mai mare de 90% din durata minim instalat pentru sesiune.
143.Deviaiile dintre rezultatele determinrilor caracteristicilelor liniilor de baz dup
lungime i componenele planimetrice din diferite sesiuni nu trebuie s depeasc (10mm
+ 2x10-6S)xK, unde S lungimea liniei de baz, iar mrimea coeficientului K se primete
egal cu 2. Pentru diferenierea valorilor de aderen ale inlimii se admite aderene de 1,5
ori mai mare decit cele plane.
144.Dup analizarea datelor prelucrrii prealabile datelor msurrilor se execut compensarea
coordonatelor punctelor.

Studii de teren
Studii topografice
Pentru efectuarea ridicrii topo s-a executat o drumuire principala in lungul drumului
comunal plecnd din punctele de triangulaie cunoscute, orientat pe bisericile din
zona
ce au coordonate. Din aceasta drumuire s-au executat drumuiri secundare nchise pe
drumuirea principala. Pe traseele drumuirilor s-au determinat diferite repere ce au primit
coordonate XYZ ce vor fi folosite la execuie. Sistemul de proiecie va fi STEREO `70
iar
planul de referin Marea Neagra `75. S-a lucrat cu Staie totala LEICA, iar
prelucrarea
si redactarea datelor s-au fcut pe calculator folosind programe specializate acestui
domeniu de activitate.
In vederea obinerii unor planuri cu o acuratee cat mai buna s-au fcut
urmtoarele
prelucrri:
Scanarea planurilor 1:2000, 1:5000 si/sau 1:10000
Scanarea planurilor de PUG
Scalarea planurilor topografice tip raster folosindu-se un program special de
determinare a colturilor trapezelor
Deformarea planurilor raster pe colturile trapezelor
mbinarea planurilor pe coordonate Stereo 70
Suprapunerea planurilor de PUG pentru determinarea elementelor lipsa din
planurile topografice
Completarea planurilor cu elemente de tip vector.
Studiu geotehnic
In cele ce urmeaz se face o descriere succinta a studiului geotehnic