Neagu Cap I III Spete Grile

Spele
Copilolul I
a
Sectiuneq ll
Spete
PPeta
nr. 1
In fafa primei instanfe se desfdqoard. cercetarea judecitoreascd.
ln cursul audierii inculpatu-
lui, judecdtorul
l-a intrebat pe acesta dacd iEi menfine declarafiile date in fata organelor de
urmfire penald. Inculpatul a afirmat cd iqi men{ine declaraliile date in faza de urmdrire penald.
Aceastd declaratrie a inculpatului este consemnatd in incheierea de sedintd. Similar, martorii sunt
intrebali daca iqi menfin declaratiile anterioare. Rdspunsul lor afrrmativ este consemnat in
incheierea de gedin[{. in baza acestor recunoaqteri, instantra de judecatd
a solufionat cauza
nenali.
-
inteb*"
Existd dispoziSii procesuale fuicalcate in spefa?
Spe{a nr.2
Organele de cercetare ale politiei judiciare
au fost sesizate, prin plAngere prealabild, despre
sdv6rgirea infracfiunii de distrugere, prevdzutd in art. 219 alin. (1) C. pen. in fapt, se arati cd
inculpatul a distrus cu tractorul 164 de butuci de vie plantati in anii 1990-1993
;;i
cultura de
legume de pe un teren restituit, conform Legii nr. 1811991.
PlAngerea prealabili a fost intocmitd de ginerele proprietarului, care
;i-a
legitimat interesul
de a ac{iona, ardtdnd cd este posesorul de fapt al terenului in litigiu
Ei
cd paguba s-a produs in
patrimoniul sdu.
Prima instantrd a dispus incetarea procesului penal, cu motivarea cd pldngerea prealabild nu a
fost fdcutd de proprietarul terenului care, numai el, poate avea calitatea de parte vdtdmata.
Hotdr6rea de incetare a procesului penal este atacatd de cdtre partea vdtdmatd, pe conside-
rentul incilcdrii de catre instanld a principiului rolului activ.
intrebare
Au fost ittcdJcate dispozi;iile relative la principiul rolului activ al insknfei de
judeeati
in
desfd;urarea prccesului penal?
Spela nr. 3
Judecitoria Buftea a dispus condamnarea incuipatului A.A. ia 6 luni inchisoare pentru
sdvArgirea infractriunii de conducere fdrd permis de conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul. Totodatd, inbaza art. 1l pct.2Lit. a) si art. 10lit. e), cu referire laart.47 C.pen.,
inculpatul a fost achitat pentru infractiunea de ucidere din culpi.
In fapt, instan{a de fond a refinut cd inculpatul A.A., conducdnd o autoutilitard mixtd, in urma
dispozitiei conducerii unitetii al carei angajat era, degi nu avea permis de conducere corespun-
zdtor categoriei de autovehicul, a fost implicat intr-un eveniment rutier soldat cu accidentarea
gravd a numitului T.S., care, cu toate ingrijirile medicale primite, a decedat"
Din expertiza tehnici gi doud suplimente la aceastd expertizd, avAnd ca obiect explicarea
dinamicii producerii evenimentului, s-a concluzionat c{ accidentul nu s-a datorat culpei incul-
patului, ci unei imprejuriri imprevizibile (care nu putea fi prevdzutd qi preintdmpinati de cdtre
inculpat), adicii unui caz fortuit.
in fatra primei instante, inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto la
Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngi Ministerul Justitriei, cerere respinsd
fdrd nici o motivare.
in apelul parchetului, cu privire la achitarea inculpatului pentru infracliunea de ucidere din
culpd, Tribunalul Bucuregti a dispus menfinerea condamndrii pentru infractriunea de conducere
fdrd perrnis de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul. De asemenea, instanta de apel
a dispus condamnarea inculpatului la 2 ani inchisoare pentru sdvAr;irea infractiunii de ucidere
din culpa gi aplic;rea pedepsei celei mai grele de 2 ani inchisoare.
Decizia a fost motivatd prin urmitoarele: 1). neluarea in considerare de cdtre instanfa de fond a
tuturor imprejuririlor care au concurat la producerea accidentului; 2). supraincdrcarea autovehicu-
iului; 3). plecarea in cursd fdrd a exista aprobarea revizorului tehnic al unitalii; 4)" acceptarea cu
ugurin{d, de ciffe inculpat, de a conduce autovehiculul, desi acesta rul i se incredintase in mod iesal.
Drept procesuol penol
17
Copilolul I
Spele
$i
in fata instanlei de apel inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto, ce-
rerea sa fiind respinsd nemotivat.
In recursul inculpatuiui se invocd nelegalitatea
;i
netemeinicia hotdrdrilor, pe considerentul
incdlcirii principiului rolului activ.
Intebarc
in aceste circumstanfe, se poate considera cd procesul penal s-a desfaSurat prin neres7nctarea
principiului rolului activ a] instanfei de
jadecatdT
Recursrl inculpatului este fandat?
Spela nr. 4
Jrldecdtoria Bacdu a dispus condamnarea incuipatului C.I. 1a 6 luni inchisoare pentru tenta-
tivd la furt calificat gi
a inculpatului V.N. la 7 luni inchisoare pentru complicitate la tentativd de
furt calificat.
in fapt, in noaptea de2O121.09.1995, autoturismul persoanei vdtdmate T.T. a fost pwcatin apro-
pierea locuinfei persoanei vdtimate. La cirsa 10 metri in spate se gisea autoturismul inculpatului C.I.
Cei doi inculpatri, fiind Al stare de ebrietate, s-au deplasat la autoturismul inculpatului C.I", au intrat in
interiorul acestuia, unde au consumat biuturi alcor:lice
$i au ascultat muzicd. Pe fondul unui consum
exagerat de bauturi alcoolice, cei doi inculpatri au inceput sd se certe, fdcdnd mare galdgie, ceea ce a
determinat trezkeamai multor locatari din blocurile aflate in apropiere. Vdzand c6teva ferestre lumi-
nate, inculpagii au purtat un dialog necuviincios cu persoanele care au iegit la ferestre.
Printre persoanele care s-au uitat pe fereastrd a fost
si so{ia persoanei viitdmate T.T., cireia
i-a atras atentia un zgomot care, ulterior, s-a dovedit a fi provocat de spargerea unei sticle. in
momentul producerii zgomotului au sosit la fata locului lucrdtorii de politrie care patrulau in
zond, g&sindu-i pe cei doi inculpafi in stare de ebrietate, in apropierea autoturismului persoanei
vdtdmate T.T., inculpatul C.I. avdnd in mdnd o gurubelnifd.
Cum portiera din partea st6ngd a
autoturismului persoanei vdtamate T.T. a fost gdsitd descuiatd, s-a ajuns la concluzia cd incul-
pafii au vrut sd sustragd bunuri din acest autoturism.
T"T. a confirmat cd din autoturismul sdu nu s-a furat nimic. Inculpatul C.I. a
justificat
faptul
cd avea
$urubelnita
in mf;ni deoarece si-a descuiat propriul autoturism cu acea
gurubelnitrd.
In cauzd nu au fost ridicate urme de la fata locului, iar inculpalii nu au recunoscut c5 au vrut
sd f-ure iucruri din autoturismul pd4ii vdtimate. Singura probd in acuzare consta in procesul-ver-
bal de constatare intocmit de lucrdtorii de poli;ie.
Hot6rdrea de condamnare a fost atacatd de cdtre inculpafi, pe considerentul incdlcdrii prin-
cipiului prezumtiei de nevinovdfie.
Intrebare
Poate fi luatd in considerare, in spefd, incdlcarea principiului prezumfiei de nevinovdfie in
procerul penal?
PPefa
nr.5
In data de 8 mai 2004, orele 23.45, in zona autogara Filaret Bucuregti, P.D., cetdfean turc, este
surprins in flagrant delict in timp ce comercializa 33 de doze de heroind (diacetilmorfind).
Cu
aceastd ocazie, lucrdtorii de poiilie au procedat la intocmirea procesului-verbal de constatare a
infrac{iunii fl agrante.
P.D. a declarat organelor judiciare
cd nu cunoa;te limba romdnd.
Procesul-verbal de constatare este semnat de cdtre P.D., dar nu poartd semnitura unui interpret,
din cauza faptului ci la realizarea flagrantului nu a participat
Si un cunoscdtor autorizat de limba turcd.
Intrebare
Au fost incalcate dispozifiile relative Ia principiul limbii ?n eare se desfd.1oard procesul
wnal?
Spefa nr.6
Inculpatul, cetdlean al Republicii Moldova, a declarat cd vorbegte bine romAneqte
si cd infelege
tot ceea ce i se spune. Inculpatul a mai afirmat cd nu gtie sd scrie gi sd citeascil in limba romAn6.
In aceste circumstanfe, instanta de
judecatd
a solufionat catzafdrd, a asigura inculpatului ser-
viciile unui interpret.
Intebarc
S-a incdlcat, in spefd, prineipiul limbii in care se desfdsoard procesul penal?
t8
Drept procesuoi penol
Spele
Copitolul I
Spefa nr.7
Inculpatul, condamnat de prima instantrd penru sivdrgirea infractiunii de furt calificat, a
declarat apel. Cu o zi inaintea termenului fixat pentru judecarea
apelului, inculpatul a depus la
registratura instanlei o cerere de amdnare a judecdtrii pentru lipsd de apdrare. Cererea de amdnare
nu este insd atagatd la dosar, din culpa unui lucrd"tor al registraturii instan{ei respective.
in aceste circumstanle, instanfa a respins apeiul, fdrd a fi avut cuno$tinfd de cererea inculpa-
tulu^i de am6nare a
judecdlii.
Inrebare
S-a adus atingere, fui spefa, principiului garantdrii &eptului de apfuare?
Spela nr. I
Inculpatul D.N. a fbst condamnat pentru comiterea a doud infracliuni de vdtdmare corporald
din culpa.
Inculpatul invocS, prin recurs, nulitatea hotdrArii de condamnare gi
a actelor de urmdrire
penald, deoarece organul de cercetare penal^a a incdlcat dispozitriile art. 6 alin. 5 C.pr.pen., refe-
ritoare la garantarea dreptului de apirare. in acest sens, inculpatului recurent i s-a luat prima
declarafie fdtrd' ca organul de cercetare penald sa ?si indeplineascd obligalia de a-l incunogtin{a,
de indatd
5i mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, incadrareajuridicd a
acesteia, dreptul de a fi asistat de un apdrdtor. De asemenea, organele de cercetare penald au con-
tinuat sd administreze probe in lipsa unui apiiritor si in lipsa procesului-verbal
de incunogtinfare.
tnrcbari
S-a incdlcat deplina exercitare de cdte inculpat a dreptului la apdrare? Recursul este fsndat?
Drepi procesuol pencl
t9
L
Grile Copifolul I
Secliuneo lll
bri|e
1-. Fazele procesului penal sunt:
a). urmdrirea penalS
9i
judecata; b). urmdrirea penal5, judecata gi condamnarea; c). urmdrirea
penald, judecata gi punerea in executare a hotdrArilor penale rd.mase definitive; d). urmdrirea
penald, procesul penal qi executarea hotdrArilor penale.
2. Prin excepfie de la principiul oficialitifii procesului penal, membrii Guvernului pot
fi urmirifi penal:
a). pentru faptele sdvdrqite in exercifiul funcfiei lor, numai in urma unei cereri fdcute de cdtre
Camera Deputatrilor, Senat qi Preqedintele RomAniei; b). pentru toate faptele prevdzute de legea
penald, cu incuviin{area Guvemului RomAniei; c). pentru faptele sdvArgite in exercitriul funcfiei
lot, cu incuviinfarea Primului-Ministru al Romdniei; d). membrii Guvemului nu pot fi urmdritri
penal pentru faptele sdvdr;ite in legdtura cu exercifiul funcfiei pe durata mandatului.
3. Aducerea la cunoqtinla invinuitului sau inculpatului despre dreptul de a fi asistat de
un apirltor:
a). reprezintd o obligafie numai in ceea ce privegte activitatea instanfelor de
judecatd;
b). este
obligatorie doar in cazurile in care pedeapsa prevdzutd de lege pentru infrac{iunea sdvdrgitd este
inchisoarea mai mare de 5 ani; c). se consemneazd in confinutul unui proces-verbal de cdtre
organele de urmdrire penald; d). reprezintd o activitate atribuitd in exclusivitate procurorului.
4. Urmirirea penali presupune ca limiti inifiali:
a). trimiterea in judecatd; b). sesizarea organelor de urmdrire penald; c). intocmirea actului de
incepere a urmdririi penale; d). punerea in miqcare a acfiunii penale.
5. Raporturile
juridice procesual penale:
a). iau na$tere, de reguld, peste
$i
in afara acordului de voinfd al pa4ilor; b). presupun in mod
obligatoriu prezenfa persoanei crre a sdvdr;it infracfiunea; c). se sting odatd cu trimiterea in
judecatd
a inculpatului; d). implicd luarea mdsurii arestdrii preventive a invinuitului sau incul-
patului.
6. Interpretarea normelor
juridice procesual penale ficuti de organele de urmirire
penali:
a). are fodd obligatorie; b). prezintd relevan{d doar pentru caazapenald,in curs; c). reprezintd
o formd de interpretare legald; d). reprezintd o formd de interpretare istoricd.
7. Punerea sub acuzare a Prepedintelui Romdniei, ca excepfie de la principiul ofi-
ciatiti{ii procesului penal:
a). se realizeazd de cdtre Guvernul Romdniei, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud
treimi din numdrul membrilor; b). se realizeazd. de cdtre Camera Deputafilor gi Senat, pentru
inaltd trddare, cu votul a cel putrin doud treimi din numdrul deputatrilor gi senatorilor, in gedinfd
comund; c). se realizeazd de cdtre Guvemul Romdniei, Camera Deputafilor gi Senat, in gedinfd
comuni, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud treimi din numdrul membrilor; d). pre-
supune suspendarea din funcfie a acestuia.
8. Limba in care se desfiqoari procesul penal
a). pd4ilor care nu vorbesc sau nu inleleg limba romind ori nu se pot exprima li se asigurd
posibilitatea de a lua cunogtinfa de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum gi dreptul de a
pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmdnd a fi suportate individual de cdtre aceste per-
soane; b). in procesul penal, procedura judiciard se desflqoar6 in limba romdni; c). se asigurd
folosirea limbii mateme a populaliilor de altd natrionalitate decit cea romAna in cazul unor pro-
ceduri judiciare penale; pentru litigiile de naturd civila, persoanele care nu infeleg sau nu vorbesc
limba romdnd au dreptul de a lua cunogtinfa de toate actele gi lucrarile dosarului, de a vorbi in
n1
zl
Copilolul I
Grile
instantrd
;i
de a pune concluzii prin interpret; d). se stabilegte in funcfie de limba matema a pa.r-
ticipanfilor la procesul penal; consernnarea declarafiilor se face in dublu exemplar, in limba
romdnd
si in limba matemd a participantului.
f. in conformitate cu principiul prezumliei de nevinov5fie, fiptuitorul va fi considerat
nevinovat:
a). pAnd la rdmAnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti
penale; b). pdnd la punerea in migcare
a ac{iunii penale; c). pdnd la dispunerea arestdrii preventive pe 30 de zlle; d). pAnd la trimiterea
in judecatd
prin rechizitoriu.
10- Dreptul de aphrare este garantat invinuitului sau inculpatului:
a). pe tot parcursul fazei de urmdrire penald; in cursul fazei de judecatd,
apdrarea se orga-
nizeazd. de cdtre procuror; b). pe tot parcursul procesului penal, dacd asistenlajuridicd este obli-
gatorie; c). pe tot parcursul procesului penal; d). pdnd la strAngerea probelor necesare trimiterii
in judecatd
prin rechizitoriu.
11. Momentul de la care se nagte obtigafia organelor judiciare
de a-l incunogtinfa pe
invinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de un apiritor:
a). concomitent cu trimiterea in judecatd;
b). inainte de a se dispune arestarea preventiva; c).
de indatd
9i
mai inainte de luarea primei declarafii; d). pe parcursul urmdririi penale, la punerea
in migcare a actiunii penale, prin rechizitoriu.
12. Momentul final alfazei de
judecati
consti in:
a). rdm6nerea definitivd a hotdrArii penale; b). trimiterea in judecati;
c). prezentarea mate-
rialului de urmfire penald cdtre inculpat; d). pronunlarea hotdrdrii judecdtoregii
de condamnare,
achitare sau incetare a procesului penal.
13. Conform aft. ?29 C.pr.pen.,
Dpersoana
fald de care se efectueazd urmddrea penald
5s anmegte invinuit cAt timp nu a fost pusd in migcare acliunea penald impotriva sd,.
Conceptul de mai sus reprezinti un exemplu de:
a). interpretare legald; b). interpretarejudiciard; c). interpretare doctrinard; d). interpretare sis-
tematicii.
14. Conform art. 313 alin. (4) C.pr.pen.,
,,in
cauzele in care inculpatul este trimis in
iudecati
in stare de arcst, jadecdtorul
... comunici citafia fupreund cu o copie a actului
de sesizare a instanfef'. Per a contrario inculpatului aflat in stare de libertate, odati cu
citafia, nu i se trimite gi copia actului de sesizare a instanfei. Aceastfl concluzie se
desprinde ea urmare a aplicilrii regulilor de:
a). interpretare legald; b). interpretare sistematicd; c). interpretare doctrinard; d). interpretare
logici.
15. Conform art. 2 alin. (1)
C.pr.pen.,
,rprocesul
penal se desfigoari atftt in cwsul
wmdririi penale, cilt gi in cutrul judecdtii, potrivit
dispoziliilor previzute de legd,. Se
apreciazi ci dispozi{iile citate sunt de aplicare gi in ceea ce privegte faza puneriih exe-
cutare a hotirfirilor penale. Aceasti concluzie se desprinde ca urmare a apiicirii regulilor
de:
a). interpretare legala; b). interpretare extensivd; c). interpretare restrictivd; d). interpretare
declarativd.
22
Spele
Copitolul ll
Sectiuneo ll
Spele
Spela nr. I
Inculpatul, aflat in stare de libertate, a fost reprezentat lajudecarea recursului de un apdrdtor
ales, care a pus concluzii in numele sdu.
Impotriva deciziei instanfei de recurs, inculpatul declard contestafie in anulare, potrivit
art. 386 lit. a) C.pr.pen., motivatd prin faptul cd, fiind gregit citat la instanla de recurs, nu s-a
putut prezenta in vederea susfinerii apdrdrii.
Intebdri
Se va admite contestalia in anulare, formulati ?n baza acestor considerente? Dar in ipoteza in
care, reprezentat fiind la
judecata
in recurs de un apdrdtor ales, inculpatul ar fi invocat o boald
care I-a adus in imposibilitatea de a se prezenta
Si
de a in1tiinfa instanfa despre aceasti impiedi-
care, se va admite cererea de contestalie in anulare, potivit art. 386 lit. b) C.pr.pen.?
Spela nr.2
Potrivit afi.291alin. (3) C.pr.pen., partea prezentd,la un termen nu mai este citati pentru
termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul dintre aceste termene.
In spefa, in incheierea de gedinfd
se menfioneazd cd.partea responsabild civilmente, persoand
juridicd,
a fost prezentd la termenul de judecatd prin consilierul juridic.
Nu se indicd numele
acestuia gi nici concluziile sale asupra problemelor aflate in discufie. De asemenea, in dosar nu
existi nici o delegafie pentru activitatea de reprezentare a consilierului juridic.
Ludnd in considerare cd, prin prezenta consilierului juridic,
partea responsabild civilmente a
luat cunoqtinfd de urmdtorul termen, instan{a de
judecatd
nu a mai dispus citarea persoanei
juridice pentru termenele ulterioare, judecata
avand loc in lipsa acesteia.
intetari
Se poate considera cd pafiea responsabild civilmente a fost prezentd la termenul de
judecatd
prin reprezentantul efectiv ptezent, ?n condifiile neindeplinirii condisiilor de formd necesaxe
reprezentitii? Comentafi dispozifia instanlei de
judecati
de necitare a pdrtii responsabile civil-
mente pentu termenele ulterioare, fu baza art. 291 alin. (3) C.pr.pen.
Spela nr.3
Inculpatul, persoand fizicir cu capacitate deplind de exercifiu, lipseqte de la judecata
in primd
instanfd. Apdrdtorul inculpatului este desemnat din oficiu,inbaza unei delega{ii emise de cdtre
baroul de avocafi.
inrebare
in tafa instanSei, fu absenfu inculpatului, apdrdtorul poate pune concluzii in calitate de
reprezentant?
Spela nr. 4
Prima instanJd a dispus condamnarea inculpatului pentru siivAr;irea infrac(iunii de furt cali-
ficat.
Inculpatul a declarat apel impotriva sentinfei de condamnare.
Instanfa de apel a luat act de cererea avocatului inculpatului de retragere a apelului declarat de
cdtre acesta. Pentru refragerca apelului, avocatul nu a avut un mandat special din partea inculpatului.
tnreteri
Era necesard existenfa unui mandat special prin care inculpalii sd-l imputerniceascd pe avo-
cat cu tetagerea apelwilor? Recursul inculpalilor cu privire la nelegalitatea deciziei insknfei de
apel de admitere a retagerii apelurilor este fondat?
Spela nr. 5
Inculpatul minor B.M. a fost condamnat pentru sivArgirea infracfiunilor de violare de domi-
ciliu qi de furt.
Inculpatul, ndscut la data de27 .09.1976, era minor atAtladata sdvArgirii faptelor (8.09.1993),
cdt pi la data sesizdrii instanfei (13.02.1994).
Copitolul ll
Spele
Completul de judecatd
a fost format din judecdtori
cure nu erau nominalizaJi de cdtre prege-
dintele instanfei sd judece
cauzele cu inculpatri minori.
Intebare
Completul de
judecatd
a fost compus in mod legal? Ce consecinfe produce neregularitatea
semnalatd?
Spefa nr.6
Potrivit afi.307 C.pr.pen., la deliberare iau parte numai membrii completului de judecatd
in
fafa cdruia au avut loc dezbaterile, iar pofrivit art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se con-
semneazd infr-o minutd, care trebuie sd aibd conlinutul prevdzut pentru dispozitivul hotdrdrii
9i
se semneazd de tofi membrii completului de
judecatd.
Pe de altd parte, conform axt. 292 C.pr.pen., completul de judecali
trebuie sd rdmAnd acelaqi
in tot cursul judecdrii
cauzei, el putdndu-se schimba numai pdnd la inceputul dezbaterilor. Dupd
inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de
la inceput a dezbateriior.
Intebare
Ce semnificalie are lipsa minutei de la judecata
fondului?
Spefa nr.7
Inculpatul a fost condamnat in primd instanfd pentru sdvdrgirea infracfiunii de trafic de influ-
en{d. Sentinfa a fost menfinuti in apel, de cdtre un complet de judecatd
format din doi
judecdtori.
in conditriile in care decizia instanlei de apel a fosi r".n rutd de cdtre ambii membri ai com-
pletului de judecati,
minuta a fost semnatd de cdtre un singur judecdtor.
Intebare
Ce semnificafie are faptul cd minuta nu a fost semnatd decilt de un singur judecdtor,
fui
condigiile in care decizia a fost semnati de cdtre ambii judecdtori?
Spe{a nr.8
Minuta intocmitd in urma judecdtrii
in apel este semnatd de cdtre toli membrii completului de
judecatd.
Decizia instanfei de apel, recurati de cdtre inculpat, nu este semnatd de cdtre toti membrii
completului de
judecati.
Intebarc
Ce semnificalie are, in circumstanlele spefei, nesefinarea deciziei de cdte toti membrii com-
pletului?
pPeta nr. 9
Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect o infracfiune de omor, organele judiciare penale au date
certe despre identitatea qi domiciliul pdrin{ilor victimei. De asemenea, din declarafiile mai mul-
tor martori, cdt gi ca urmare a declara{iei inculpatului, rezultd cd pdrintrii primeau sprijin material
din partea fiului lor ucis.
Pdrinfii victimei nu se constituie pdrti vdtemate
9i
nici pdrfi civile in proces. in aceste cir-
cumstante, organele de urmdrire penald dispun trimiterea in judecatd
a inculpatului fdrd a
menfiona
Ei
despre respectivele persoane vdtdmate. Instanfa de judecata
procedeazd la
solu{ionarea cauzei penale fdrd a dispune chemarea pdrinlilor victimei.
Intebare
Existd in spefu incalcfui ale normelor procesual penale?
Spefa nr. 10
Pentru o infracJiune de dare de mitd, mituitorul denunfd fapta mai inainte ca organul de
urmdrire penald sd fi fost sesizat pentru acea infracfiune.
In procesul pomit impotriva funcfionarului mituit, persoana care a dat mitd solicitd partici-
parga in calitate de parte vdtdmatS.
Intebare
Va putea participa mituitorul fut proces fu calitate de parte vdtimatd?
J4
Spefe
Copitolul ll
Spela nr.11
Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdr;irea tentativei la infracfiunea de omor.
Prin aceeagi sentinfd a fost obligat inculpatul la plata unor desplgubiri materiale cdtre uni-
tatea spitaliceascd care a acordat ingrijiri medicale victimei.
Cererea pdrfii civile pentru despagubiri civile reprezent6nd daune materiale a fost respinsd de
cdtre prima instanfd, ca tardiv formulatd. in acest sens, s-a relinut cd persoana vdtdmatd a solici-
tat instanfei de judecatd
sd participe in proces in calitate de parte vdtdmatd, dupd inceperea
cercetdrii judecdtoreqti,
la al treilea termen de
judecatd.
inrehari
Comentafi respingerea de cdte pima instanta a cererii pffi civile pentu despdgubiri civile,
reprezentAnd pagbe materiale. in ipoteza?n care se ?ncalcd dispozifiile art. 15 alin: 2 C.pr.pn.,
acceptul inculpatului cu privire la eonstituirea pffi civile are relevanld juridicd?
Spela nr.12
Inculpatul a fost condamnat pentru tentativd la infrac{iunea de omor.
Prin aceeaqi sentinfd, inculpatul a fost obligat la despdgubiri civile in sumd de 5.000 lei
(RON) catre partea civild. Partea civild a solicitat instanfei de judecatd
ca inculpatul sd fie obli-
gat la plata sumei de 10.000 lei (RON).
Totodatd, s-a considerat cd nu estejustificatd cererea aceleiagi pddi civile de obligare a incul-
patului la daune morale in cuantum de 3.000 lei (RON), instanfa apreciind cd prejudiciul moral
nu este probat.
ln fapt, s-a relinut cd tentativa la infrac{iunea de omor a fost sdv6rqitd in condifiile existen{ei
stdrii de provocare a inculpatului de cdtre partea vdtdmatd, care a inifiat conflictul lovindu-l pe
inculpat cu un bd1.
inneteri
in circumstanlele spefei, este intemeiatd solufia instanlei de acordne pffi civile a unei sume
reptezentAnd jumdhte
din pretenliile materiale initialeT Comentali dispozilia instanfei de
jude-
cati cu privire la neacordarea despdgubirilor cu dnl de daune morale.
Spe{a nr.13
Inculpatul a fost condamnat pentru sdvArqirea tentativei la infracfiunea de omor.
In solutionarea laturii civile, instanla a acordat pdrfii civile despdgubiri in cuantum de 50Vo
fafd de suma cu care aceasta se constituise parte civilS. Instantra a invocat existenfa stdrii de
provocare a inculpatului in sdvAr;irea infracfiunii.
Instanfa a rctinut cd inculpatul a sdvdrEit infracfiunea deoarece ar fi fost provocat de faptul cd
partea vdtdmatd ar fi fdcut o serie de afirmafii calomniatoare la adresa soacrei sale. TotodatS,
starea de provocare a fost justificatd gi prin ameninfdrile proferate de partea vdtdmatd fatra de
soacra inculpatului.
Intebare
Este legald solulia instanlei de acordare de despdgubii civile fut cuantum de 50Vo fala de pre-
tenfiile pdrlii civile, pe motivul reSinerii stirii de provocare
Si,
pe cale de consecinfi, a culpei
comune a pd$ii civile la producerea rezultatului?
Spefa nr.lA
intr-o cauzd penald avAnd drept obiect o infracfiune de furt, persoana vdtdmatd a solicitat
restituirea obiectelor furate de cdtre inculpat sau sd i se pldteascd contravaloarea acestora.
Manifestarea de vointrd s-a realizat, in cursul fazei de urmdrire penald, prin pldngerea penald de
sesizare a organelor judiciare.
in cursul fazei de judecatd,
in cadrul declarafiei date in fatra
instanfei, partea civilS a stdruit in repararea prejudiciului, fie prin restituirea bunurilor sustrase,
fie prin plata unei sume de bani.
Instantra de judecatd,
considerAnd cd persoana vdtdmatd se poate constitui parte civild numai
printr-o cerere expresd, scrisd sau orald (caz in care organul judiciar
are obligafia de a o con-
semna in scris), nu a solufionat aspectul civil al caazei.
inreAari
Persoana vdtdmati care urmdreSte sd participe in cadrul procesului penal ?n calitate de parte
35
Copilolul ll
Spefe
civild poate face acest lucru numai print-o declaraSie de constituire, scrisd sau orald? Este legald,
din acest punct de vedere, soluSia instanlei de judecatd
de nerezolvare a acsiunii civile?
Spefa nr. 15
Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea in stare de provocare a infracfiunii de omor.
Sofia victimei, ea insdgi condamnatd pentru tentativd de omor asupra sofului, face cerere de
constituire ca parte civild, solicitdnd daune morale.
Intebare
Se vor acorda daune morale sotiei victimei?
Spela nr. 16
Persoanele vdtdmate nu s-au constituit pdrfi civile pdnd la citirea actului de sesizare, potrivit
art. 15 alin. (2) C.pr.pen., ci dupd aproape un an de la sesizarea instanfei. Din cuprinsul incheierii
rczultd cd inculpatul s-a opus cererii de constituire.
Intebare
Se va admite cererea de constituire in calitate de parte civild a persoanelor vdtdmate?
Spela nr.17
Inculpatul minor este condamnat pentru infracfiunea de furt. La data sdvf,rgirii infracfiunii,
minorul se afla sub supravegherea mamei, cdreia ii fusese incredintrat spre cre$tere
;i
educare
prin hotdrdrea de divorf, rdmasd definitivd.
Innebare
Tatdl minorului poate fi intodus fui procesul penal fu calitate de parte responsabild civil-
mente, pentu a fi obligat, in solidar cu inculpatul
si
cu mama acestuia, la plata despdgubirilor
civile?
Spe(a nr. 18
Inculpatul minor a fost intemat intr-un centru de reeducare, de unde a fugit, iar dupd cdteva
zile a comis infrac{iunea de furt.
inrebari
Vor putea fi intodusi in cauzd pdrinSii minorului, fut calitate de pM civilmente responsabile,
pe temeiul existenfei deficienlelor in fudeplinirea obligagiei de a asigura educafia copilului lor
minor? Vor putea fi cihfi ?n cauzd, in aceeagi calitate procesuald, institutorii, membri ai corpu-
lui didactic ai gcolii respective?
Spela nr.19
Inculpatul minor este trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de tAlhdrie.
Persoana vdtdmatd prin sdvdr;irea infracfiunii, constituitd parte civild, solicitd instanfei de
judecatd
introducerea in cauzd, in calitate de parte responsabild civilmente, numai a tatdlui incul-
patului minor. Partea civild nu solicitd introducerea in cauzd ca pafie responsabild civilmente
Ei
a mamei minorului.
Instantra de judecatd
a solufionat latura civild a cauzei, in funcfie de cererea pd4ii civile, fdrd
a dispune introducerea in proces
Ei
a mamei inculpatului.
Intebare
S-au ?ncdlcat prevederile art. 16 C.pr.pen., prin neintoducerea fu calitate de parte civild
Si
a
mamei inculpatului minor?
Spefa nr.20
Cererea inculpatului de introducere in procesul penal gi a unor alte persoane, indicate prin
expertrza contabili, in calitate de pd(i responsabile civilmente, este respinsd de instanfa de
jude-
catd.
intebare
Este legald hotdrilrea instanlei de
judecatd?
Spefa nr.2l
O societate comerciald a pus la dispozitria inculpatului,inbazaunei convenlii civile, un auto-
36
Spele
Copitolul ll
camion, pentru a efectua, in folosul sdu, transporturi de marfd. Cu ocazia unui asemenea trans-
port, fiind ?nsofit gi de un delegat al societdtrii comerciale, inculpatul, conducind imprudent
autolehiculul, a provocat un accident de circulafie in care o persoand a fost rdnitd grav.
Intebare
Poate fi chemati in procesul penal, In calitate de parte responsabild civilmente, societatea
comerciald?
Spela nr.22
Inculpatul indeplinea funcfia de vdnzdtor-gestionar la un centru de butelii al unei societdfi
comerciale. Acesta a organizat, in interes personal, ?mpreund cu 3 muncitori striini de unitate,
transvazarea de gaz petrolifer lichefiat din butelii pline, destinate distribuirii cdtre populafie, in
alte butelii goale, care ufinau a fi, de asemenea, valorificate. Operafiunea s-a efectuat prin
folosirea unei instalalii improvizate, dupd terminarea programului de lucru, in interiorul depo-
zitului.
Pentru a nu fi descoperitri, inculpatul i-a incuiat pe muncitori in depozit, asigurdnd prin exte-
rior uqile metalice cu lacdte, dupd care a plecat, ludnd cheile. Dupd un interval de timp s-a
declangat o explozie in lanf. in incendiul care a urmat, tofi cei 3 muncitori gi-au pierdutviala.
Intebarc
Poate fi chematd in procesul penal, fu calitate de parte responsabild civilmente, societatea
comerciald la care era angajat inculpatul pentu a pldti, in solidar cu inculpatul, despdgubiri
civile sofiilor
si
copiilor victimelor, avilnd fui vedere cd inculpatul a desfdsurat activitatea ilicitd
fdrd acordul unitiitii, In interes personal
Si
dupd orele de program?
37
Grile Copilolul ll
Sectiuneo lll
Grile
1. Se incadreazi in conceptul de participanli in procesul penal, in sens restrflns:
a). organele judiciare, apdrdtorul
9i
pd4ile; b). organele judiciare qi pd4ile; c). inculpatul,
partea vdtdmatd, partea civild, partea responsabild civilmente; d). procurorul, apdrdtorul, pd4ile
gi alte persoane chemate sd participe la desfdgurarea procesului penal.
2. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea
cauzei in primi instanti ori la rejude-
carea ei dupi desfiinfarea hotdrArii in apel sau dupi casare de citre instanfa de recurs?
a). doar cu condilia ca inculpatul sd fie minor; b). doar dacd inculpatul se afld intr-una dintre
situatriile prevdzute de art. 171 C.pr.pen., de asistenfd
juridicd
obligatorie; c). inculpatul poate fi
reprezentat oricdnd, cu excepfia cazurilor in care prczenla acestuia este obligatorie; d). doar in
ipteza in care inculpatul este militar in termen sau militar cu termen redus.
3. Completul de judecati
se poate schimba pe parcursul solu{ionirii unei cauze?
a). nu, avdnd in vedere cd la deliberare pot participa numaijudecdtorii care au fost prezenli
in mod nemijlocit la desfiqurarea procesului; b). da, pe tot parcursul procesului penal, numai in
urma unei cereri de recuzare formulate de pd4i; c). completul se poate schimba pAnd la inceperea
dezbaterilor; dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completu-
lui atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor; d). completul de
judecatd
se poate schimba numai
in cursul judecdtrii in primd instanfa; in cadrul
judecdfii
in apel ori in recurs completul de
jude-
catd nu se poate schimba.
4. Ministerul Public ipi desfigoari activitatea, sub autoritatea ministrului justi{iei,
potrivit urmitoarelor principii:
a). principiul imparfialitdfii; b). principiul controlului ierarhic; c). principiul independenfei
procurorilor.
5. Fac parte din categoria organelor de cercetare penali speciale:
a). ofitrerii qi subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romdne; b). subofitrerii Politriei de Frontierd
anume desemnafi; c). comandanfii de nave gi aeronave; d). ofderii anume desemnafi de cdtre
comandan{ii unitdfilor militare corp aparte pi similare.
6. Dobdndirea calitflfii de invinuit este determinati de:
a). punerea in migcare a acfiunii penale; b). inceperea urmdririi penale; c). sesizarea organelor
judiciare
despre sdvdr;irea unei infracfiuni; d). trimiterea in judecatd prin rechizitoriu.
7. Dobffndirea calitilii de inculpat este determinati de:
a). dispozitria de arestare preventivd; b). inceperea urmdririi penale; c). declangarea procesu-
lui penal in urma sesizdrii organelor judiciare;
d). punerea in migcare a acfiunii penale.
8. Declarat-ia de participare in procesul penal in calitate de parte vitimati se poate face:
a). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procurcr; b). numai o datd cu
redactarea pldngerii penale, la momentul sdvdrgfuii infracfiunii; c). din momentul punerii in
migcare a acfiunii penale pdnd la terminarea dezbaterilor; d). in fafa primei instante, pdnd la
citirea actului de sesizare.
9. Partea vitimati:
a). poate fi reprezentatd in procesul penal numai in situalia in care este lipsitd de capacitate
sau cu capacitate de exercilia restrdnsd; b). este persoana care a suferit prin fapta penald o
vitdmare ftzicd., materiald sau morald, dacd padcipd in procesul penal; c). beneficiazd de asis-
tenfd
juridicd
obligatorie in ipoteza in care este militar in termen ori militar cu termen redus;
d). devine parte in procesul penal doar in urma trimiterii in judecatd
a inculpatului.
39
Copitolul ll
Grile
10. Ac{iunea civill se exerciti din oficiu:
a). cdnd persoana vdtdmatd este o persoand dintre cele la care se referd errt. 145 C.pen. qi in
cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercitriu
restr6nsi; b). cdnd inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercitriu
restrdnsd; c). cdnd se dispune restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori parfiald a unui inscris
;i
restabilirea situatriei anterioare sdvArgirii infrac{iunii; d). dacd valoarea prejudiciului este mai
mare de 1 miliard de lei.
ll.Introducerea pirfii responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc:
a). in tot cursul urmdririi penale; b). p6nd la terminarea cercetdrii judecatoregti,
ludnd proce-
dura din stadiul in care se afld la momentul intervenfiei; c). in fata instanfei de
judecati,
pdnd la
pronunta.rea hotdrArii; d). numai pAnd la momentul prezentdrii materialului de urmdrire penald
cdtre inculpat.
12. Sunt considerali subiecfi oficiali ai procesului penal:
a). pd4ile; b). martorii; c). fdptuitorul, odatd cu punerea sub acuzare in mod oficial; d). orga-
nele de urmdrire penala.
13. Condi{iile in care partea responsabili civilmente poate fi reprezentati Ia judecarea
cauzei in ciile de atac:
a). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusi[judecdfii este inchisoarea de cel pufin un
an; b). pal-tea responsabild civilmente poate fi reprezentatd, oric6.nd, fdrd indeplinirea unor anu-
mite conditrii; c). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusdjudecdfii este inchisoarea de cel
mult un an; d). partea responsabild civilmente nu are capacitate de exercitriu deplina.
14.Pot fi substituili procesuali:
a). pdrintele care formuleazdpldngere pentru copilul major; b). soful persoanei vdtdmate care
solicitd procurorului punerea in miqcare a acliunii penale impotriva inculpatului; c). copilul
major care face plAngere prealabild pentru pdrinfi; d). soful care declard apel pentru celdlalt sof
inculpat.
15. Ministerul Public exerciti, prin procurori, urmitoarele atribufii:
a). asigurd interpretarea gi aplicarea unitard a legii de cdtre instanfele de judecatd;
b). conduce
qi controleazd activitatea de cercetare penald a politriei judiciare;
c). sesizeazd instan{ele
judecdtoregti
pentru judecarea
cauzelor penale caracteizate prin punerea in migcare a acfiunii
penale la pldngerea prealabild adresatd instanfei dejudecati; d). solufioneazdcdile de atac exerci-
tate impotriva hotdrdrilor judecdtoreqti.
16. Seclii maritime qi fluviale functioneazi pe lffngi instanfele din:
a). Brdila;b). Galatri; c). Tulcea; d). Orqova.
17. Localitifile care fac parte din circrmscripliile judecitoriilor
se stabilesc:
a). prin hotdrdre a ministrului justitriei,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; b). prin
hotdrAre a Guvemului, la propunerea ministrului justitiei,
cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii; c). prin decret prezidenlial, cu avizul ministrului justifiei,
la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii; d). prin hotdr6re a Consiliului Superior al Magistraturii, cu
avizul conform al ministrului justifiei.
18. PreEedintele inaltei Cur.ti de Casafie
9i
Justitie este numit pe o perioadi de:
a). 6 ani; b).4 ani; c). 5 ani; d). 3 ani.
19. Cauzele penale se judeci in primi instanfi, la nivelut judecitoriilor,
tribunalelor qi
curfilor de apel:
a). intotdeauna, in complet format din 2 judecdtori;
b). in complet format dintr-un singur
judecdtor;
c). in complet format dintr-un singur judecitor,
doar penfru ipoteza in care obiectul
40
Grile
Copitolul ll
judecdtrii
constd in autorizarea efectudrii unei perchezifii
domiciliare; d). in complet format din
trei judecdtori,
dacd judecata
are loc la nivelul cudilor de apel.
20. Constituirea completului de judecati
are in vedere
a). judecdtorii,
procurorul qi grefierul; b). judecdtorii
desemnafi de pre;edintele
instanfei pen-
tru a intra in complet; c). judecdtorii,
procurorul, grefierul qi aperatorul; d). judecdtorii,
procurorul, grefierul gi experfii oficiali.
21. Controlului ierarhic, principiu ce sti labazaactivititii
Ministerului
public,
poate fi
exercitat in urmitoarea modalitate:
a). ministrul justifiei
are dreptul sd dea dispozitrii scrise, in mod direct sau prin procurorul
general al Parchetului de pe l6ngd inalta Curte de Casafie qi Justitrie, procurorului
competent sd
inceapd, in condi{iile legii, procedura de urmdrire penald pentru infracfiuni despre c:ue are
cuno$tinfd; b). ministrul justiliei
are dreptul sd exercite control asupra procurorilor prin procurori
anume desemnafi; c). ministrul justitiei
poate sd ceard procurorului general al
parchetului
Nafional Anticorupfie informdri asupra activitdtii parchetului;
d). ministrul justitriei
poate solici-
ta efectuarea unor activitdfi de control asupra mdsurilor dispuse de procuror in cursul urmdririi
penale.
22. Persoana vitimati prin infracfiune, constituiti part'e vitdmati, poate participa in
aceeagi cauzil in calitate de parte civili?
a). nu, deoarece calitatea de parte vdftitmatd?nldturd dreptul persoanei respective de a partici-
pa in aceeaqi cauzd gi in calitate de parte civild, prejudiciul urmdnd a fi recuperat pe cale unei
acfiuni introduse la instan{a civild; b). da, cu excepfia cazului in care persoana vdtdmatd este lip-
sitd de capacitate de exercitriu, cAnd unul dintre pdrinti se constituie parte civild; c). da; d). nul
peruoana vd.tFtmatd va putea solicita doar tragerea la rdspundere penald a fdptuitorului; in ceea ce
privegte exercitarea acfiunii civile, aceasta este de competenfa exclusivd a Ministerului
public.
23. Persoana vitimati:
a). se poate constitui parte civil6, doar dacd prejudiciul cauzateste deosebit de grav; b). bene-
ficiazd de asisten{d juridicd
obligatorie dacd participd in proces in calitate de parte vdtdmatd; c).
poate solicita sd participe in procesul penal atetin calitate de parte vdtdmatd c6t gi in calitate de
parte civila; d). poate fi trasd la rdspundere penald pentru sdvdrqirea infracfiunii de mdrturie min-
cinoasd dacd declarafia sa este vddit necorespunzdtoare adevdrului.
24.Iudecata in apel se realizeazi de citre un complet:
a). format dintr-un numdr de judecdtori
desemnat de pregedintele
instanfei, in funcfie de
complexitatea dosarului; b). format din 3 judecdtori;
c). format din 2 judecdtori;
d). format din
2 judecdtori,
dacdjudecata are loc la tribunal, qi din 3
judecdtori,
dacajudecata are loc la nivelul
curfii de apel.
25. Partea responsabilS civilmente poate interveni in procesul penal:
a). pAna la momentul redactdrii rechizitoriului de cdtre p.o"utot;
b). p6nd la terminarea
cercetdrii judecdtoregti
la prima instanfd; c). pdnd la citirea actului de sesizari al primei instanle;
d). pdnd la terminarea dezbateilor la prima instanfd;
26. Cazari de asistenfi juridicn
obfigatorie:
a). inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate de exerciliu sau cu capacitate de exercifiu
restrdnsd; b). partea vdtdmatd arc calitateade militar; c). inculpatul este minor; d). inculpatul este
elev al unei institulii speciale de invd{dmdnt.
27. Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu apiritorul?
a). da; de cdtre procuror, din oficiu sau la propunerea organelor de
""r""t*"
ale politiei judi-
ciare, o singurd datd, pe o duratd de cel mult 5 zile; b). nu; inculpatul arestat are ireptul sd ia
contact cu apdrdtorul, asigurdndu-i-se confidentrialitatea convorbirilor;
c). nu; inculpaiul aresar
4l
Copitolul ll
Grile
are dreptul sd ia contact cu apdrdtorul, in prezenfa organelor de urmdrire penald, pentru a se pre-
veni posibilitatea schimbarii declara{iilor date p6nd la acel moment; d). numai de ciitre instanfa
de
judecal'i,
pe parcursul judecafii
?n primd instanfd, o singurd datd, pentru cel mult 48 de ore.
28. Justifia se realizeazi prin:
a). inalta Curte de Casafie
9i
Justifie gi celelalte instanfe judecdtoreqti
stabilite de lege;
b). organele de cercetare ale Poliliei Judiciare; c). Ministerul Public; d). Directia Nationald
Anticorupfie.
29. Declarafia de constituire ca parte civili in procesul penal se poate face:
a). numai in cursul urmdririi penale; b). ?n fafa primei instanfe, pdnd la citirea actului de
sesizare; c). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre prccuror; d). oricdnd pe parcursul
procesului penal, pdnd la rdmdnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti.
30. Procurorul general al Parchetului de pe ldngi inalta Curte de Casalie pi Justifie:
a). este numit de pregedintele Rominiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistrafurii;
b). este numit pentru o perioadd de 5 ani; c). este numit de cdtre Consiliul Superior al
Magistraturii, pentru 5 ani, cu avizul ministrului justifiei;
d). este numit de pregedintele
Romdniei, la propunerea ministrului justifiei,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe
o perioadd de 3 ani.
31. Apiritorul invinuitului sau al inculpatului:
a). trebuie sd aibd vechime in avocaturd de cel pufin 3 ani; b). pafticipd in mod obligatoriu la
toate activitdfile de urmdrire penald, dacd asisten{a juridicd
este obligatorie; c). are dreptul de a
asista la efectuarea oricdrui act de urmdrire penald care implica audierea sau prezenta invinuitu-
lui sau inculpatului cdruia ii asigurd apdrarea; d). concomitent, poate acorda asistenfdjuridicd
9i
pdrfii vdtdmate, dacd aceasta nu s-a constituit insd parte civild in procesul penal.
32. Apiritorut pirfii responsabile civilmente:
a). are dreptul de a asista la ascultarea celorlalte parti in procesul penal; b). poate participa
doar la efectuarea acelor acte de urmdrire penald care vizeazd, situatria pdrfii responsabile civil-
mente gi a inculpatului; c). poate fi desemnat din oficiu, dacd pedeapsa prevdzutd de lege este
detenliunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani; d). are dreptul de a formula cereri gi de
a depune memorii.
33. Organele de cercetare ale polifiei judiciare
apreciazi ci inculpatul nu igi poate face
singur apirarea.
a). in aceste conditrii, asistenfa juridicd
este obligatorie; b). asisten{a juridica
este obligatorie
doar dacd pedeapsa prevdzatA e lege este detenfiunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani;
c). in aceste condilii, urmdrirea penald se suspendd pdnd la momentul la care inculpatul va putea
sd iqi organizeze apdrarea; d). asistentrajuridicd este obligatorie doar dacd, suplimentar, se con-
statd cd inculpatul este arestat chiar in altd calz1l
34. Succesorii in procesul penal:
a). pot interveni numai in latura penald a catzei; b). pot interveni atdt in latura penald, cfit qi
in latura civild a caazei; c). pot interveni numai in latura civild a cauzei, ei devenind pd4i in pro-
cesul penal; d). pot interveni numai in latura civild a caluzei ei nu devin pdrfi in cadrul procesu-
lui, fiind simpli participanfi.
35. Pot participa in procesul penal in calitate de parte responsabili civilmente:
a). persoanele care au suferit prin sdvArgirea infracfiunii o vdtdmare frzicd, materiald ori
morald; b). parinfii persoanei vdtdmate dacd aceasta este lipsitd de capacitate de exercitriu ori are
capacitatea de exerciliu restrdnsd; c). pdrinfii pentru faptele ilicite sdvArqite de copii lor minori;
d). cei care au sdvArgit infracliunea, dacd se stabileqte legdtura de catzalitate dintre ilicitul penal
;i
prejudiciul cauzat.
4Z
Spefe
Copilolul lll
Secliuneo ll
Spefe
L Acfiuneo penol6
Spefa nr.1
A.A. a fost surprins in timp ce intrefinea raporturi sexuale cu o minord in vdrstd de 16 ani de
cdfte tatdi acesteia.
Despre A.A. se cunoa$te cd este prieten cu tatdl minorei. De asemenea, este de notorietate
faptul cd acesta este implicat inff-o rela{ie sentimentald cu minora, avdnd consimfamfintul
pdrinfilor. Pentru acegtia, A.A. reprezintd
,,o
partidd bund", datoritd situatriei materiale.
Dupd consumarea raportului sexual, A.A. a rupt relafiile cu paftea vdt[matd, refuzfind a se
ciisdtori cu aceasta.
in car;zdnu existd probe din care sd rezulte cd relafiile sexuale au fost precedate gi/sau deter-
minate de vreo promisiune de cdsdtorie, fdcutd de inculpat.
In aceste condilii, tatdl minorei formuleazd plingere penald impotriva lui A.A., pentru
sdvdrqirea infractriunii de seducfie.
intrebare
Ce solufie se impune cu privire la punerea in miscare a acsiunii penale sub aspectul
infracsiunii de seduc6ie?
fPeta
nr.2
In fapt, s-a refinut cd B.B. i-a propus persoanei vdtd.mate, avAnd vdrsta de 17 ani, sd se
cdsdtoreascd cu el. ln acest sens, B.B. a avut discufii cu parinlii acesteia, care au acceptat pro-
punerea fdcutd. in aceste imprejurdri, B.B.
Si
persoana uata-uta au inceput sd locuiascd impre-
und, intrefindnd relalii sexuale, timp de aproximativ o lund, dupd care parinfii persoanei
vdtdmate au venit la domiciliul lui B.B.
;i
au luat persoana vdtdmatd, ducdnd-o acasd. Ulterior,
B.B. s-a deplasat la domiciliul persoanei vdtdmate incercdnd sd o determine sd se reintoarcd la
domiciliul sdu. Pdrinfii persoanei vdtdmate au refuzat acest lucru.
A doua zitatdl minorei s-a deplasat la sediul organelor de urmdrire penald unde a formulat
impotriva fdptuitorului o pldngere penald sub aspectul sdvArgirii infracfiunii de seduc{ie.
Intebare
Ce solufie se impune in spefa?
PPefa
nr.3
lntr-o cauzd, penald, instanfa de judecatd
a pronunfat achitarea inculpatului in baza aft. 1 1
pct.^zlit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a) qi d) C.pr.pen., cumulativ.
Intebare
Este legald hotdrhrea instanlei de judecatd?
Argumentafi.
Spefa nr.4
lnculpatul
a fost trimis in judecatd pentru sdvArgirea infracliunii de vdtrimare corporald din culpd.
In fapt, s-a refinut cd inculpatul, medic specialist ortoped, a acordat victimei asistentrd medi-
cald pentru o fracturd a antebrafului drept. Evolufia nefavorabild a caztlui s-a soldat cu ampu-
tarea antebrafului.
in sarcina inculpatului nu s-a putut stabili existenfa culpei medicale, asistenfa medicald fiind
acordatd corect.
inrebare
Instanfa de judecati
a pronunlat achitarea inculpatului in baza afi. 11 pct. 2 bit. a) raportat Ia
art. 10Lit. c) C.pr.pen. Este legald solufia de achitare?
Spefa nr.5
Inculpata a fost trimisd in judecatd pentru sdvArgirea infractriunii de furt calTfrcat, constdnd in
aceea cd. a sustras curent electric in valoare de 10.500.000 lei ROL).
49
Copitolul lll
Spele
Sentinfa de condamnare (menfinutd
li
in apel) a fost atacatd cu recurs de cdtre inculpati.
Recursul a fost motivat prin aprecierea cd fapta comisd nu prezintd gradul de pericol social al
unei infracliuni.
Instanfa de recurs, ludnd in considerare cd inculpata a comis fapta intr-o perioadd friguroasd
a anului, cd are in ingrijire 5 copii, cd prejudiciul, care nu este mare, a fost acoperit, cd a avut o
atitudine procesuald sincerd
;i
de regret, a apreciat cd fapta sdvdrqiti de ea nu prezint|gradul de
perirol social al unei infracfiuni.
In consecinfd, constatdnd existenfa unei cauze de inldturare a rdspunderii penale, adicd, in
concret, de ?nlocuire a rdspunderii penale cu o rdspundere ce aftage o sancfiune cu caracter
administrativ,inbaza art. ll pct.2lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C.pr.pen., instanfa de recurs a
disp]rs achitarea inculpatei.
Intebare
Este legald solugia de achitarc, fundanentati pe existenla cauzni de inlocuirc a rtspunderii penale?
Spe{a nr.6
Inculpatul a fost trimis in judecatd pent-u sdvdrgirea infracfiunii de conducere pe drumurile
publice a unui autoturism neinmatriculat. in fapt, s-a constatat cd perioada de valabilitate a cer-
tificatului de inmatriculare al autoturismului expirase de trei zile. De asemenea, atributii in ceea
ce priveqte prelungirea valabilitdtrii certificatului de inmatriculare reveneau
9i
societdfii prin
intermediul cdreia inculpatul a achizitrionat autoturismul in leasing.
Inculpatul a regretat fapta comisd. Se cunoagte despre acesta cd are un comportament onest
in societate, are loc de muncd gi familie. De asemenea, din figa de cazier judiciar
rezultdcd incul-
patul are antecedente penale, suferind in urmd cu 6 ani o condamnare pentru comiterea
infrac{iunii de viitdmare corporald gravd din culpd.
Inculpatul a solicitat instanfei de judecatd
achitarea inbaza lipsei gradului de pericol social al
faptei.
intebare
Ce solugie se impune in cauzd?
Spe(a nr. 7
Inculpatul a fost trimis in judecati pentru sdvArgirea infracfiunii de ucidere din culpd.
In fapt, inculpatul a accidentat mortal o persoand aflatd in stare de ebrietate gi culcatd pe
carosabil, pe care n-a observat-o la timp. Timpul era ploios, cerul acoperit, vizibilitatea redusd
;i
carosabilul alunecos.
Evenimentele s-au petrecut in jurul
orei 22.20. S-a stabilit cdbdtua farurilor era de 30 m, iar
spafiul necesar pentru oprire de 21-22 m.
Inculpatul soliciti constatarea inciden{ei prevederilor afi. 47 C.pen., privitoare \a cazttl fortuit,
prezen+a victimei adormite, pe
$osea,
neputdnd fi prevdzuti.
Intebarc
Ce soluSie se inpune in speldT
Spefa nr. 8
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea mai multor infracfiuni ?n concurs, prin-
tre care gi infracfiunea de ucidere din culpd, prevdzutd in art. 178 alin. (3) C. pen.
in fapt, s-a refinut cd in timp ce inculpatul conducea autoturismul pe razaunei localitdtri cu o
vitezd de 90 km/h, la roata dreaptd din fald s-a produs o explozie, ceea ce a fdcut ca magina sd iasd
de pe carosabil, sa intre in
;an!
qi sd se izbeascd de un pode! de beton situat la o distanfa de 20 m.
Autoturismul s-a rdstumat, imprejurare in care o persoand aflatd in autoturism qi-a pierdut viafa.
S-a constatat faptul cd inculpatul avea in sdnge o imbibafie alcoolicd de l,85%o.
Din cuprinsul raportului de expertizd,rezultA cd accidentul a avut loc din cauza exploziei
pneului, care era nou; aceasta inseamnd cd inculpatul nu ar fi putut evita accidentul, chiar dacd
ar fi condus cu viteza legald
9i
chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influenfa alcoolului. Aceastd din
urmd concluzie nu este prezentati in raportul de expertizd, ca o certitudine.
Inculpatul solicitd constatarea incidenfei arI. 47 C.pen., privitoare la cazul fortuit, fafd de
sdvArgirea infrac{iunii de ucidere din culp5.
Spefe
Copitolul lll
infebare
Ce solufie se impune fu spefa?
Spefa nr. 9
Inculpatul, dupd ce aparat lovitura incercatd de victimd asupra sa, a lovit-o de mai multe ori
cu pumnul peste fa[d.
In urma loviturilor primite, victima a cilzrtt, iar inculpatul a continuat sd o loveascd, cu pum-
nii gi picioarele, in cap qi abdomen, cauz6ndu-i moartea.
Intebare
Ce solusie se impune in spefa? Se poate dispune achitarca inculpatului in baza refinerii stdrii
de legitimd apdrare?
Spefa nr. 10
Inculpafii au fost trimiqi in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de trecere frauduloasd a
frontierei de stat.
in fapt, s-a refinut cd cei doi inculpafi s-au deplasat pe malul Dunarii cu un autoturism dotat cu
un radioemi{ator putemic pentru a se intdlni cu un cetifean sdrb, conform unei inlelegeri realizate
de unul dintre ei. Au trecut cu o barcd in mod fraudulos frontiera de stat a Romdniei peste Dundre,
in lugoslavia, pentru a efectua cumpdrdturi. Pe malul sfubesc au fost a;teptafi de o magind. Dupd
efectuarea cumpdrdturilor, inculpalii s-au plimbat cAteva ore, interval de timp in care au perfectat
nigte afaceri gi apoi, cu aceeagi barcd, s-au re?ntors tn Romdnia, trecAnd fraudulos frontiera.
inrebare
Ce solufie se impune in cauzd? Prezintd faptele inculpafilor gndul de pericol social al unei
infracfiuni?
Spefa nr.11
in fapt, s-a reJinut cd inculpatul circula cu magina, in localitate, avAnd vitezade 30 km/h, mult
sub viteza maximd admisd de lege.
Copilul-victimd. a traversat in fugd drumul, prin loc nepermis, izbindu-se in partea laterald
dreapta a autoturismului condus de inculpat.
Ldngd locul accidentului existd o grddinifa de copii, dar indicatorul
,,Atentrie,
copii!" a fost
instalat dupd producerea accidentului.
Intebare
Ce solufie se impune ?n spefa?
Spefa nr.12
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmare corporald gravd,
preudzutdin art. 182 alin. (2) C. pen.
In fapt, s-a refinut cd inculpatul a fost atacat de partea v6tdmatd. Aceasta din urmd i-a aplicat
inculpatului trei lovituri de cufit superficiale, cauzdndu-i leziuni corporale vindecabile in 8 zile
de ingrijiri medicale.
Urmare a acestui atac, inculpatul s-a inarmat cu un par
$i,
la rdndul sdu, a lovit partea
vdtdmatd in mod repetat peste bra{e gi tot corpul, provocdndu-i multiple echimoze, excorialii gi
fracturi, pentru care serviciul medico-legal a concluzionat cd sunt necesare 60 de zile ingrijiri
medicale. S-a mai constatat faptul cd viafa pddii vdtdmate a fost pusd in primejdie.
intebare
Ce solulie se impune in cauzd?
Spela nr.13
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracliunii de cercetare abuziv6,
prevdzttitin art.266 alin. (2) C. pen.
in fapt, s-a refinut cd inculpatul, pentru a-l determina sd recunoascd comiterea furtului, a apli-
cat unui minor bdnuit mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc, peste palme gi brafe.
in apdrarea sa, inculpatul susfine cd nu a aclionat cu intenfia de a obtrine declaralii. De aseme-
nea, in spefd, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald.
Copilolul lll
Spete
In considerarea acestor argumente, inculpatul solicitd achitarea sa, intrucdt nu sunt intrunite
elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuzivd.
inrebate
Ce solufie se impune h spefdT
Spefa nr. 14
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru silvdrqirea infracfiunii de conducere a unui autove-
hicul pe drumurile publice avdnd in sdnge o imbibatrie de alcool ce depdpegte limita legald.
In apdrarea sa, inculpatul sus{ine cd a sdvArgit fapta in conditiile art. 45 C.pen. (starea
de nece-
sitate), intrucat a efectuat deplasarea pentru a procura medicamente pentru socrul sdu, bolnav
incurabil. Acesta din urmd suferea de cancer, boald cu o evolu{ie lentd qi indelungatd, deceddnd,
de altfel, dupd,1 z1le.
Intebare
Fapta a fost sdvdrsitd in stare de necesitate? ce solusie se impune fu spefd?
fP"t"
nr.15
Intr-o carrzd penald, instanfa de judecatd
a constatat cd fapta imputatd inculpatului a fost dez-
incriminatd. in acelagi timp, pdrfile se impacd.
Intrebare
Ce solusie se impune fut cauzd: achitarea inculpatului, ?n baza art. 10 Uit. b) C.pr.pen. sau
incetarea procesului penal, in baza art. 10 Lit. h) C.pr.pen.?
Spefa nr.16
Instanfa de
judecatd
a fost sesizatdpri rechizitoriu despre sdvArgirea infracfiunilor de lovire,
prevdzutd in art. 180 alin. (2) C.pen. qi de distrugere, prevdzutd in art. 217 C.pen., cu aplicarea
afi.33lit. c) C.pen.
La ultimul termen de judecatd, partea vdtamatd a declarat cd nu cere condamnarea inculoatu-
lui, dar stdruie in obligarea acestuia la plata despdgubirilor.
Intebare
Ce solulie se impune in cauzd?
Spe{a nr.17
Inculpatul este trimis in judecatd pentru sdvArqirea infracfiunii de abandon de familie,
prevdzutd in art. 305 lit. c) C.pen., in urma plAngerii prealabile formulate de fosta sa sofie, pen-
tru neplata cu rea-credin{d a pensiei de intrefinere datoratd pentru fiica sa minord.
In fafa instanfei se prezintd inculpatul qi fiica sa, devenitd., intre timp, majord. Aceasta declara
cd a primit in intregime sumele ce trebuiau achitate in beneficiul sdu. De asemenea, inculpatul gi
fiica sa majord declara cd s-au impdcat.
Intebare
Ce solulie se impune in spefd?
Spefa nr. 18
Instanfa dejudecatd a fost sesizatd despre sdv0rgirea infracfiunii de furt intre so{i, in conditiile
afi. 208 C.pen., cu aplicarea art.210 C.pen. (sofia a sustras un bun comun).
Bunul despre care s-a afirmat cd ar fi fost sustras este dobdndit de cdtre sofie in timpul
cdsdtoriei prin donafie. Conform axt. 31lit. b) din Codul familiei, bunurile dobdndite in timpul
cdsdtoriei prin donafie de cdtre unul dintre sofi, in mdsura in care donatorul nu a prevdzut cd vor
fi comune (ceea ce nu este cazul in spetra de fafd) constituie bunuri personale ale acestuia. in con-
siderarea acestui aspect, apare evident faptul ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale
infracfiunii de furt intre so!i.
in fatra instanfei de
judecatd,
la unul din termene, inculpata a declarat cd doregte sd benefi-
cieze de amnistia acordatd prin Decretul-Lege nr.311990. Ulterior acestei manifestdri de vointd,
inculpata a solicitat administrarea de probe in apdrare, acliondnd in vederea probdrii
nevinovdfiei.
in*ebare
Ce solusie se impune ?n spefa: achitarea inculpatei in baza art. 10hit. d) C.pr.pen. (bunul sus-
52
Spele
Copitolul lll
/ras nu face parte din bunurile comune) sau ?ncetarea procesului penal, in baza at. 10 Lit. g)
C.pr.pen. (intervenfia amnistiei)?
Spefa nr. 19
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunilor de omor calificat
Ei
a ten-
tativei la infracfiunea de viol.
In fapt, s-a refinut cd inculpatul, dupd ce a consumat bduturi alcoolice, a pdtruns in domici-
liul victimei cu care a incercat, prin constrdngere, sd aibd raport sexual. Victima s-a impotrivit,
fapt pentru care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu un cufit in zona toracicd, cauzdn-
du-i moartea.
Inculpatul susfine cd, in ceea ce privegte acazafia de tentativd la infracfiunea de viol, instanfa
trebuie sd ia in considerare cd lipseqte pldngerea prealabild, ca mod de sesizare a organelor de
urmdrire penald. in acest sens, se solicitd instanfei incetarea procesului penal, inbaza art. 11
pct.2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen., lipsa pldngerii prealabile a persoanei
vdtdmate.
intrebare
Ce solulie se impune in spefa?
Spela nr.20
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de lovire.
In cursul
judecdlii, partea vdtdmatd a decedat.
In considerarea acestui aspect, instanfa de
judecatd
a dispus ?ncetarea procesului penal, in
$az* art. 1 1 pct. 2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen.
In spefd, instanta a fost legal investitd prin pl6ngerea prealabild a persoanei vdtiimate cu
jude-
carea infracliunii de lovire.
inrebare
Este legald solusia de fuicetare a procesului penal?
2. Acfiuneq civil6
Spela nr.2l
Inculpatul a fost trimis injudecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de nerespectarea hotdr6rilor
judecdtoregti.
ln fapt, s-a refinut cd, prin sentin{a civild pusd in executare, inculpatul a fost obligat sd lase
pd(ii vdtdmate in deplind proprietate suprafafa de'72 m'dintr-un teren in litigiu. Inculpatul nu a
respectat hotdrdrea qi a ocupat terenul in mod abuziv.
Partea civild a solicitat instantrei de judecatd obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri
civile, reprezentdnd contravaloarea recoltei pe care ar fi obfinut-o de pe suprafafa ocupatd
abuziv.
Instanfa de judecatd
a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de bani solicitatd de partea
civild. De asemenea, instanfa a dispus restabilirea situaliei anterioare comiterii infractiunii,
inculpatul fiind obligat sd elibereze terenul ocupat abtziv.
Intebare
Este legald hotdrirea instanlei de
judecatd
sub aspectul restabilirii sinaSiei anterioare comi-
terii infracfiunii, ?n condiSiile in care partea civild nu a solicitat instanlei decdt plata unei sume
de bani reprezentfutd contravaloarea recoltei pe carc ar fi obfinut-o?
Spefa nr.22
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de omor.
Partea civild, sofia victimei, a solicitat, cu ocazia constituirii de parte civild, ca inculpatul, pe
l6ngd cheltuielile de judecatd qi despdgubirile lunare cdtre cei 4 copii minori ai victimei, sd fie
obligat
;i
la plata cheltuielilor efectuate cu organizarea parastaselor la 3
,
6
9i
40 de zile de la data
inmormdntdrii.
inreAeA
a). Ce solufie se impune in spefa? b). Dar fu ipoteza in care paftea civild solicitd, cu titlu de
Copitolul lll
Spefe
despdgubiri, o sumd egald cu clrcltuielile ce ar urma sd fie fdcute pentu parastasele ulterioare
pfud Ia inplinirea a 7 ani de Ia deces? c). Poate fi inclus in despdgubirile civile costul unui monu-
ment funerar?
Spela nr.23
Inculpatul a fost trimis in judecali pentru sdvdrgirea infracfiunii de ingeldciune.
Pentru repararea pagubei cauzate, inculpatul a ldsat pd4ii civile in gaj anumite bunuri a cdror
valoare acoperd prejudiciul. intre partea civild
9i
inculpat existd un contract care stipuleazd drep-
tul pd(ii civile de a dispune liber de acele bunuri, in condifiile in care inculpatul nu va achita,
pdnd la o anumitd datd, suma echivalentd valorii pagubei.
innebarc
va fi obligat inculpatul la despdgubiri civile prin hotdrdrea instanlei penale?
Spela nr.24
La producerea unui accident de circula{ie a contribuit, pe ldngd fapta inculpatului, qi culpa
unor alte persoane, netrimise insd in judecatd.
Inculpatul este obligat la plata in intregime a despdgubirilor civile, iar nu in mod proporfional
cu culpa sa.
Intebare
Este legaJd solufia instanlei de
judecati?
Spela nr.25
Inculpa{ii au fost trimipi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmare corporald din
culpd.
In fapt, s-a refinut cd inculpa{ii (unul mecanic, celdlalt mecanic-ajutor la Metrou Bucuregti),
conducdnd un tren de metrou, la plecarea din statrie au pus in migcare vehiculul dupd ce au
anunfat cd se inchid ugile, fdrd a fi observat persoana vdtdmatd. Aceasta a incercat sd pdtrundd in
ultimul vagon dupd darea semnalului sonor. Persoana vdtdmata a rdmas prinsd intre ugi, cu laba
piciorului stdng
9i
cu mdna dreaptd in interiorul vagonului, iar cu restul corpului in afard. in urma
pomirii trenului, ea a fost
finutd
in aceeaqi pozitrie pdnd la capdtul peronului, unde s-a izbit de
peretele tunelului, cdnind pe terasamentul cdii ferate gi suferind leziuni corporale grave. Penfru
vindecarea leziunilor au fost necesare 200 de zile de ingrijiri medicale.
Potrivit art. 5 alin. (2)
9i
art. 18 din
,,Instrucfia
personalului de tracfiune", inculpafii erau
obligafi, inainte de a executa demarajul garniturii, sd se convingd personal, prin mijloacele
prevdzute in acest scop, inclusiv imaginea monitoarelor gi verificarea personald fdcutd de
mecanicul ajutor, de inchiderea corectd a uqilor.
Cdldtorii au acfionat imediat asupra mai multor semnale de alarmd, ceea ce a determinat
aprinderea becului rogu la bordul trenului.
Persoana vdtdmatd s-a constituitpnte civild cu suma de 100.000.000lei (ROL), reprezentdnd
contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare.
intebare
in aceste circumstanfe, cum va soluliona instanfa de
judecatd
acfiunea civild?
Spefa nr.26
Inculpatul a fost trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiunea de omor.
in fapt, s-a refinut cd inculpatul, af\atsub influen{a bduturilor alcoolice, a incercat sd loveascd
pe qeful postului de polifie. Partea civild a intervenit pentru a-l opri pe inculpat. in busculada
creatd., inculpatul a aplicat o loviturd cu cufitul in abdomen pddii civile, cauzdndu-i o plagd
penetrantd cu secfionarea splinei.
Cererea de despdgubiri formulate de partea civila a fost admisa in parte, inculpatul fiind
obliFat la plata unei sume, reprezentAnd
U2
din costul ingrijirilor medicale.
Intebare
Este legald solufia instantei de
judecati prin care despdglbirile solicitate au fost reduse pro-
porfional cu culpa pdrlii civile? Argamentafi.
EA
Drepi procesuol penol
Spefe
Copilolul lll
Spe{a nr.27
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de ucidere din culpd.
In fapt, s-a retinut cd inculpatul, conducdnd cuviteza de 58 km/h un autoturism, a lovit mor-
tal un copil care se angajase, pe nea$teptate, in traversarea strdzTi, iegind din spatele unui auto-
buz aflat in statrie. De;i la locul respectiv nu existd marcaj pietonal (acesta existdnd in imediata
apropiere), se afla amplasat, totugi, un indicator de avertizare
,,Atenfie,
copii!".
inrebare
Ce solufie se impune pentu rezolvarea acfiunii civileT Se poate reline existenla unei culp
comune fut producerea prejudiciului?
Spefa nr.28
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiunea de omor.
In fapt, s-a refinut cd inculpatul se afla intr-un bar impreund cu alte persoane, printre care
;i
victima, aflatd in stare de ebrietate. Aceasta din urmd a adresat insulte inculpatului, motiv pen-
tru care barmanul i-a scos pe cei doi afard. Dupd ce au fost scogi din local, victima l-a lovit pe
inculpat pe la spate, dobordndul la pdmdnt. in continuare, victima a aplicat lovituri
9i
fiilor
inculpatului. Inculpatul, care pdnd in acel moment avusese o pozilie conciliantd, vizdnd actele
de agresiune indreptate impotriva fiilor sdi (din care unul minor, in v6rstd de 17 ani), putemic
tulburat, s-a ridicat gi a lovit victima, pe la spate, cu cutritul.
Leziunile suferite de victimd i-au pus in pericol via{a.
in latura civild a cauzei, unitatea spitaliceascd care a acordat asistenfd medicald victimei s-a
constituit parte civild cu sumele cheltuite in acest scop.
Partea civild, la rdndul ei, a solicitat instanfei de judecaL{
obligarea inculpatului la plata unor
sume de bani, cu titlu de daune materiale
$i daune morale.
Inculpatul a fost de acord sd pldteascd despdgubirile pretinse de partea civild.
intebare
Ce solugie se impune ?n spela pivind justa
rezolvare a acliunii civile7
Spela nr.29
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt calificat.
Persoana vatamata s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilor sustrase.
Pentru aceastd sumd, partea civild nu a solicitat
;i
plata dobdnzilor legale.
Instanfa de judecatd
a dispus, in rezolvarea laturii civile, obligarea inculpatului la plata sumei
solicitate, plus dobdnzile legale aferente sumei, cu incepere de la pronunfarea sentinfei gi pAnd
la achitarea debitului.
inteteri
a). Este legatd solufia instantei de judecatd?
b). in ipoteza In care partea civild soliciti
instanfei ca inculpatul sd fie obkgat Ia despdgabiri constdnd int-o sumd determinati, poate
instanfa sd fixeze cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, rezultati din evaluatea ipote-
ticd realizatd de expert?
Spefa nr. 30
InculpaJii au fost trimiqi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de viol.
In solu{ionarea laturii civile, avdnd in vedere cd persoana vdtdmata s-a constifuit parte civild
cu 80.000.000 lei (ROL), instanfa de
judecata i-a obligat sd pldteascd acesteia carc 40.000.000
lei
(ROL)
fiecare.
intrebare
Este legald solulia instmlei de
judecatd
de obligare a inculpaflor la plata despdgubirilor
civile pe cote-pdrfi?
Spefa nr.31
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArpirea infracfiunii de ucidere din culpd.
In solufionarea acfiunii civile, instanfa a obligat inculpatul sd pldteascd pd4ii civile
despdgubiri globale in sumd de 100.000.000 lei (ROL), reprezentdnd cheltuieli de inmormAntare
;i
despdgubiri sub forma unor presta{ii periodice lunare pentru cei doi copii minori ai victimei.
55
Copitolul lll
Spefe
La stabilirea prestafiei lunare periodice a inculpatului condamnat cdtre copiii victimei s-a luat in
considerare media lunard a salariului Ei
a celorlalte venituri realizate de victimd inainte de deces.
tnreAari
a). Este legatd hotdrfirea instanlei de
judecati cu privire la rezolvarea acsiunii civile? b). In
ipoteza in care, pe parcursul
Sedingei
de
judecatA, pafiea civild solicitd actualizarea sumei
pretinse drept despdgabiti, ce solufie se impune?
Spefa nr.32
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infrac{iunii de distrugere.
in fapt, s-a refinut cd inculpatul, folosind tractorul, i-a distrus pdrfii vatdmate cultura de
porumb qi
"uttofi,
de pe terenul atribuit de comisia pentru reconstituirea dreptului de proprietate
funciar6.
Partea vdtImatd s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilor distruse.
Instanfa de
judecatd a admis cererea pdrfii civile obligAndu-l pe inculpat la plata sumei de bani
pretinse de partea civild.
^
in apel,-partea civild a solicitat majorarea cuantumului despdgubirilor civile, solicitAnd
instantei sd procedeze la repararea prejudiciului real, calculat prin aplicarea coeficientului de
inflafie.
tnrebarc
Ce solulie se imPune in sPefd?
Spefa nr.33
Inculpatrii au fost trimili in judecatd pentru sdvArgirea infrac{iunilor de tulburare de posesie.
Pdrfile civile au solicitat obligarea inculpafilor la despdgubiri civile.
Instanfa de
judecatd a dispus achitarea inculpalilor, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.pr.pen.
raportat la art. 10 lit. b) C.pr.pen. (fapta nu este prev1nutd de legea penald). De asemenea' s-au
respins cererile pdrtilor vdtdmate cu privire la acordarea despdgubirilor.
inrebare
Este legald solufia instanfei de
judecati cu referire Ia rezolvarea acfiunii civile?
56
Grile
Copitolul lll
Secfiuneo lll
Grile
1-. Se va dispune scoaterea de sub urmirire penali in urmitoarele ipoteze:
a). fapta nu existd; fapta nu este prevdzutd de legea penald; b). fapta nu prezintd gradul de
pericol social al unei infracJiuni; a intervenit decesul fdptuitorului; c). faptei ii lipseqte unul din
elementele constitutive ale infracfiunii; lipseqte plAngerea prealabild a persoanei vdtdmate;
d). pa4ile s-au impdcat.
2. invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, in ipoteza dis-
punerii incetirii urmiririi penale ori incetflrii procesului penal pentru urmitoarele con-
siderente:
a). partea vdtamata qi-a retras plAngerea prealabild; b). pd4ile s-au impdcat; c). in ipoteza in
care se constatd cd faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infracfiunii; d). dacd se
constatd cdfapta nu este prevdzatd, de legea penald.
3. Ce solufie se impune in ipoteza in care nu existi invinuit in cauzi qi s-a implinit ter-
menul de prescripfie al r[spunderii penale?
a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). incetarea urmdririi penale; c). cercetdrile se continud
in vederea descoperirii fdptuitorului; d). clasarea.
4. Repararea prejudiciului in naturl se poate face:
a). prin restituirea lucrurilor, prin plata unor despdgubiri bdneEti, prin restabilirea situatriei
anterioare sau prin orice alt mijloc de reparare in naturd; b). prin plata unor despdgubiri bdnegti,
prin restituirea lucrurilor sau prin restabilirea situatriei anterioare; c). prin restituirea lucrurilor,
prin restabilirea situafiei anterioare, prin desfiintarea totala sau patiald a unui inscris ori prin
orice alt mijloc de reparare in naturi; d). numai pe calea unei actriuni introduse la instan{a civild.
5. Hotflrffrea definitivl a instanfei penale are autoritate de lucru judecat
in fala
instanlei civile care
judeci
acfiunea civili cu privire la:
a). solu{ionarea acfiunii civile; b). orice aspect care intereseazd solufionareaca:uzei; c). exis-
tenta faptei, cuantumul despdgubirilor civile, persoana fdptuitorului qi vinovilia acestuia; d).
existenla faptei, a persoanei care a sdvdrqit-o gi a vinovdfiei acesteia.
6. Ac{iunea civill in procesul penal se poate exercita impotriva:
a). padii vdtdmate gi persoanei responsabile civilmente; b). inculpatului, mogtenitorilor incul-
patului qi padii responsabile civilmente; c). pa4ii responsabile civilmente, cu condilia ca incul-
patul sd se sustragd de la judecarea
cauzei; d). inculpatului, pdrfii civile
9i
pd4ii responsabile
civilmente.
7. Ac.tiunea penali:
a). se poate pune in mi;care prin ordonanld a procurorului; b). are drept obiect tragerea la
rdspundere civild a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). apa4ine persoanei vdtdmate, in
ipoteza in care ac{iunea penala se pune in miqcare la plAngerea prealabild; d). se pune in m$care
in momentul pronunfdrii hotardrii definitive de condamnare..
8. Adagiul latin electa una via, non datur recursus ad alteram semnific5:
a). dreptul persoanei vdtdmate de a-gi valorifica pretenfiile civile ce rezultd din infracliune in
fafa instantei penale; b). dreptul pddii civile de a face recurs impotriva hotardrii instanfei prin
care se rezolvd latura civild; c). regula conform cdreia persoana prejudiciatd, odatd ce a ales una
din cele doud cdi puse la dispozifie pentru acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel
spus, nu mai poate pdrdsi calea respectivd; d). dreptul persoanei vdtdmate de a se constitui parte
vatdmatd ori parte civil6, in funclie de aprecierea acesteia.
57
Copilolul lll
Grile
9. Acfiunea civilfi:
a). se pune in miqcare prin rechizitoriul procurorului; b). are drept obiect Eagerea la rispun-
dere penald a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). aparfine statului; d). presupune provo-
carea unui prejudiciu prin sdvirgirea unei infracfiuni.
10. Trislturile acfiunii penale:
a). acfiunea penald aparfine stafului; in situafiile in care sesizarea instanfei de judecatd
se face
prin plingerea prealabilS a persoanei vdtimate, acJiunea penald apa4ine acesteia din urmd; b).
acfiunea penald este accesorie acfiunii civile; c). acfiunea penald este personald; d). acfiunea
penald se poate exercita qi in fa{a unei instan{e civile, in ipoteza suspenddrii procesului penal.
11. Actele prin care se poate dispune punerea in mipcare a acfiunii penale:
a). ordonanfa procurorului (in timpul fazei de urmdrire penald); b). rechizitoriul intocmit de
procuror (la momentul inceperii urmdririi penale; c). pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate
adresatd organelor de urmdrire penald; d). ?n cursul fazei de judecatd,
numai prin incheiere a
instanfei de judecatd.
12. Pronun!ffnd achitarea, instanla penali poate obliga la repararea pagubei materiale
Ei
a daunelor morale potrivit legii civile:
a). c6nd se constatd cd,fapta nu prezintd gradul de pericol social al unei infracfiuni; b). cdnd
partea vdfidmatd qi-a retras plAngerea prealabild; c). cdnd se constatd existenfa unei cauze de
nepedepsire; d). cAnd inculpatul a decedat pi mo;tenitorii acestuia au fost introdusi in cauzd..
13. Procurorul poate renunfa la exercitarea a{iunii penale?
a). nu, deoarece Ministerul Public reprezintd,interesele statului in cadrul procesului penal; b).
nu, deoarece acfiunea penald este irevocabild; c). doar in ipotezain care a intervenit prescripfia
rdspunderii penale; d). da, in situafiile in care invinuirea nu este confirmatd, iar procurorul pune
concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal.
14. Pe parcursul urmdririi penale se constatfi ci faptei ii lipseqte unul dintre elementele
constitutive ale infracfiunii. Se va dispune:
a). clasarea (dacd nu a fost pusd in miqcare acfiunea penald); b). incetarea urmdririi penale;
c). scoaterea de sub urmdrire penald; d). incetarea procesului penal.
15. inainte cu o zi de prezentarea materialului de urmirire penali inculpatul decedeazi.
a). organele de cercetare ale politriei judiciare
vor dispune scoaterea de sub urmdrire penald;
b). procurorul va dispune incetarea urmdririi penale; c). procurorul va propune instan{ei de
jude-
catd competente clasarea cauzei], d). la propunerea organelor de cerceta.re ale poli{iei judiciare
procurorul va dispune scoaterea de sub urmdrire penald.
16. Trisiturile acliunii civile:
a). ac{iunea civild este disponibild; b). acfiunea civild este principala ac{iunii penale; c).
acJiunea civild este individuald; d). acfiunea civild aparfine Ministerului Public.
17. Pentru ca acfiunea civili si poatfi fi exercitati in cadrul procesului penal:
a). infracfiunea trebuie sd producd un prejudiciu material sau moral; b). intre infracfiunea
sdvdrqitd
9i
paguba reclamatd nu trebuie sd existe un raport de cauzalitate; c). prejudiciul trebuie
sd fie actual; d). prejudiciul trebuie sd fi fost repalat.
18. incetarea urmiririi penale se poate dispune daci:
a). partea vdtdmatd s-a impdcat cu inculpatul; b). faptei ii lipsegte unul din elementele consti-
tutive ale infractiunii; c). mituitorul a denunfat fapta autoritdtrilor dupi punerea in mi;care a
acfiunii penale; d). a intervenit graJierea faptuitorului.
19. Acfiunea civili se pornepte qi se exerciti din oficiu:
a). c6nd cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de
Grile
Copitolul lll
exercifiu restrf,nsd; b). cdnd persoana vdtdmatd este o unitate dintre cele la care se rcfefi, afi. I45
din Codul penal; c). cdnd prin infracliunea comisd au fost cauzate consecinfe deosebit de grave;
d). cAnd persoana vdtdmatd nu a.re domiciliul in Romdnia.
20. Se dispune achitarea inculpatului. Instanfa penali nu acordi despigubiri civile
daci se constati c5:
a).fapta nu prezinti gradul de pericol social al unei infracfiuni; b). fapta nu existd; c). faptei
ii lipseqte vreunul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; d). existd o cauzdcare inldturd
caracterul penal al faptei.
21. Se pronunli achitarea inculpatului.Instanfa nu va soluliona acfiunea civili daci se
constati ci:
a)' faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; b). fapta nu este
prevdzutd de legea penald; c). inculpatul a decedat; d). existd vreuna din cauzele de nepedepsire.
22. Dacil se constati implinirea termenului de prescripfie
a rispunderii penale, iar
fiptuitorul nu a fost descoperit se va dispune:
a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). continuarea cercetdrilor in vederea descoperirii
fdptuitorului; c). clasarea; d). incetarea urmdririi penale.
23.intimpul fazei de judecati
partea vitimati gi incurpatul se impaci.
a). procurorul va dispune incetarea procesului penal; b). instanfa va dispune clasarea cauzei;
c). procurorul va dispune solulia achitdrii; d). instanfa va dispune incetarea procesului penal.
24. Acfiunea penali se poate pune in mipcare prin urmfltoarele acte:
a). incheierea instanfei de judecatd,
dacil se constatd necesitatea extinderii procesului penal
pentru alte fapte
;i
procurorul nu participd la gedinfa de judecatd;
b). rezolu{ia intocmitd de
procuror, cdnd plAngerea prealabild se adreseazd organelor de urmi[rire penald; c). declaralia ver-
bald a procurorului, la terminarea urmdririi penale; d). hotdrdrea instantrei de
judecat6
de con-
damnare a inculpatului.
25. Declarafia de participare in procesul penal in calitate de parte vitimati se poate face:
a). in tot cursul urmdririi penale; b). in fafa primei instanle, pdnd la terminarei cercetarii
judecdtoreqti;
c). pAnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procuror; d). oricAnd pe par-
cursul procesului penal.
?.6- intr'o cauzi penali, in care a intervenit dezincriminarea faptelor penale, pnr{ile
s-au impicat. Instanfa va dispune:
a). continuarea procesului penal, pentru constatarea nevinovdfiei inculpatului; b). incetarea
procesului penal, inbaza art. 10 lit. h) C.pr.pen.; c). instantra va lua in considerare atdt dezin-
criminarea faptelor (pronunfdnd
achitarea inculpatului) cdt
9i
impdcarea pd4ilor (pronunf6nd
incetarea procesului penal); d). achitarea inculpatului,inbaza art. 10 lit. b) c.pr.pen.
2T.inipotezain care persoana vitirnati, care nu s-a constituit parte civili in procesul
penal, a introdus la instanfa civili acliune pentru repararea pagubei materiale
9i
a
daunelor morale pricinuite prin infracfiune
a). judecata
in fafa instanfei penale se suspendd pdnd la rezolvarea definitivd a catzei civile;
b). cererea de reparare a prejudiciului va fi respinsd, urmAnd ca acfiunea civild sd fie exercitatd
in cadrul procesului penal; c). judecata
in fafa instantrei civile se suspendd pdnd la rezolvarea
definitivd a cauzei penale; d) cele doud procese se vor desfdEura concomitent, fdrd, ca instanp
civild sd se poatd pronunta asupra vinovdfiei fdptuitorului ori asupra incadrdrii juridice.
28. Hotirdrea definitivi a instanlei civile prin care a fost solufionati actiunea civild
a). are autoritate de lucru judecat
infala instanfei penale cu privire la existenfa faptei, a per-
soanei care a sdvdrgit-o
;i
a vinovdfiei acesteia; b). nu are autoritate de lucru judeiat
in fafa
59
Copilolul lll
Grile
organelor de urmdrire penald gi a instanfei penale cu privire la existenfa faptei, a persoanei care
a sdvdrgit-o qi a vinovdfiei acesteia; c). poate fi desfiinfatd prin hotdrArea instantrei penale dacd
aceasta constatd existenfa vinovd{iei persoanei trimisd in judecatd;
d). poate fi admis6 ca mjloc
de probd in cadrul procesului penal.
29.inurma sivdrqirii unei infracliuni de vitlmare corporali din culpi (ca urmare a
producerii unui accident de circulafie), persoana vitimati a suferit un prejudiciu mate-
rial de 25.000lei (RON)' reprezentind cheltuieli de spitalizare. De asemenea, in urma
accidentului, magina pirfii vitimate a fost avariati, repararea acesteia frind evaluatfi la
3.500lei (RoN). Exercitarea actiunii civile in procesur penar va urmiri:
a). doar recuperarea prejudiciului material in sumd de 25.000 lei (RON); b). doar recuperarea
prejudiciului de 3.500 lei (RON); c). tragerea la rdspundere penald
9i
civild a inculpatului;
d). recuperarea atdt a prejudiciului in cuantum, de 25.000 lei (RON), c6t qi a prejudiciului
reprezent6nd contravaloarea reparafiilor autoturismului.
30. Procurorul va susfine in fala instanfei acfiunea civil[:
a). in ipoteza in care persoana vdtdmatd s-a constituit parte civila, iar procurorul apreciazd ci
pretenfiile acesteia sunt justificate;
b). cAnd persoana vdtirmatd este o unitate de interes public;
c). cdnd cel viitdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exer-
citriu restrdnsd, doar dacd.reprezentanfii acestuia au solicitat instantrei de judecatd
repamrea pre-
judiciului;
d). doar in cauzele in care prin infracfiune s-au produs consecinfe deosebit de grave.
31. Declarafia de constituire ca parte civili in procesul penal se poate face:
a). in tot cursul urmdririi penale; b). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre
procuror; c). din momentul punerii in mi;care a ac{iunii penale pdnd la terminarea dezbaterilor;
d). oricdnd pe parcursul judecdfii
in primd instanfd.
32. Instan{a de judecatd
constatd existenla unei cauze de nepedepsire. Se va dispune:
a). scoaterea de sub urmfire penald; b). incetarea procesului penal; c). achitarea inculpatu-
lui: d). clasarea cauzei.
33. Acfiunea penali:
a). se poate pune in migcare, in cursul fazei dejudecatii, numai prin incheiere a instanfei de
judecatd;
b). se poate exercita ?n tot cursul procesului penal; c). aparfine statului numai in ipoteza
in care se pune in migcare din oficiu; d). se poate exercita atat in fafa instanfei penale, cit qi in
fafa instanfei civile.
34. in ipotezadispunerii incetirii urmirii penale, invinuitul ori inculpatul poate solici-
ta continuarea procesului penal daci s-a constatat:
a). existenfa vreunei cauze de nepedepsire; b). cd parfile s-au impdcat; c). cd faptei ii lipsegte
gradul de pericol social al unei infracfiuni; d). cd fapta nu a fost sdvArtitd de invinuit ori incul-
pat.
35. Acliunea civili nu se poate exercita in cadrul procesurui penal dac[:
a). prejudiciul a fost repara| b). prejudiciul nu este actual; c). cererea de constituire caparte
civild a depdgit momentul ludrii primei declaratii a invinuitului; d). infracfiunea sdvdrgit6 pre-
supune punerea in migcare a acfiunii penale la pldngerea prealabild a persoanei vitdmate.
60
Solufiile spefelor
Copilolul I
PENAL
9I
DREPTUL
FUNDAMENTALE ALE
Copilolul I
NOTTUNT GENERALE
pRtVtND
PROCESUL
PROCESUAL PENAL.
PROCESUTUI PENAL
PRINCIPIILE
iru nouAun
Spela nr. 1
Limitdndu-se la a-i intreba pe inculpafi gi martori dacd igi menlin declaratriile date in cursul
urmdririi penale, prima instanfd a incdlcat dispoziliile procesuale referitoare la aflarea ade-
vdrului.
Astfel, potrivit art. 3 C.pr.pen.,
,,in
desfdqurarea procesului penal trebuie sd se asigure afla-
rea adevdrului cu privire la faptele gi imprejurarile caluzei, precum gi cu privire la persoana fdp-
tuitorului". Totodatd, potrivit art. 287 alin. (2) C. pr. pen.,
,,instanfa
de judecatd
igi exercitd
atribufiile in mod activ, in vederea afldrii adevdrului pi a realizdrii rolului educativ al procesului
penal".
De asemenea, judecata
s-a desfdqurat prin incdlcarea dispoziliilor relative la modul de
ascultare a inculpafilor gi martorilor. in acest sens, potrivit art.7l alin. (3) qi (4) C.pr.pen. qi
art. 86 C. pr. pen., inculpafii qi martorii sunt mai intdi ldsa{i sd declare tot ceea ce gtiu in cauzd.
Spefa nr.2
Avdnd in vedere cd autorul plAngerii prealabile a ardttat cd este posesorul de fapt al terenului
9i
ca paguba s-a produs in patrimoniul sdu, se impunea ca instanfa sd verifice dacd intr-adevdr
persoana ce se pretinde vdtdmati prin sdvdrgirea infracfiunii a avut posesia terenului gi dacd cul-
turile au fost realizate de ea gi de familia sa. in mod contrar, prin inldturare a de plano a prercn-
fiilor
sale, pentru motivul cd nu este titulard a dreptului de proprietate, se restrdnge in mod nejus-
tificat protecfia legala pe care o conferd prevederile aft.217 alin. (1) C. pen., instanfa nemani-
festdnd rol activ in solutionarea caazei.
Spefa nr.3
Prin respingerea nemotivatd a cererilor inculpatului de efectuare a unei expertize tehnice auto
de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Ministerul Justiliei, atdt
prima instan{d, cat
$i
instanla de apel au stabilit situafia de fapt gi vinovdfia inculpatului pebaza
unui probatoriu incomplet, fdrd exercitarea rolului activ prevdzut in art. 4
5i287
C.pr.pen., pen-
tru aflarea adevdrului, potrivit principiului inscris in art. 3 C.pr.pen., in ce privegte dinamica pro-
ducerii accidentului. Acest aspect nu putea fi clarificat decdt prin dispunerea
9i
efectuarea unei
expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngd
Ministerul Justiliei.
inbaza acestor considerente, tecursul inculpatului va fi admis, se vor casa atAt decizia recu-
ratd,, cdt qi hotdrdrea instanfei de fond, urmdnd a se dispune efectuarea unei expertize tehnice
auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Ministerul Justitriei.
Spefa nr.4
Potrivit arr. 65 C.pr.pen., sarcina administrdrii probelor in procesul penal revine organelor de
urmdrire penald qi instanfei de judecatd,
inculpafii nefiind obligafi sd-qi dovedeascd nevinovd.{ia,
beneficiind de prezumfia de nevinovdfie, aga cum rezultd qi din prevederile art. 52 gi art. 66
C.pr.pen. Pe de altd parte, nici o persoand nu poate fi condamnata decdt in mdsura in care i s-a
dovedit vinovdfia pentru sdvdrgirea unei infracfiuni fdrd nici un dubiu.
Din procesul-verbal de constatare incheiat de lucrdtorii de polilie rezultd cd atdt patrula
poliliei, cdt gi locuitorii din blocurile aflate in apropiere au fost atra$i de zgomote puternice. in
apropierea autoturismului aparfinAnd persoanei vdtdmate T.T. (dar
;i
in apropierea autoturismu-
325
Copitolul I
Solufiile spefelor
lui inculpatului C.I., aspect ignorat in mod inexplicabil) au fost identificafi cei doi inculpali, C.I.
avAnd in mdnd o qurubelnitd.
Avdnd in vedere cd de la fatra locului nu au fost ridicate urme, cd inculpafii nu au recunoscut
cd au vrut sd fure gi cd singura probd ?mpotriva lor este reprezentatd de procesul-verbal
de con-
statare, in lipsa oricdror alte probe care sd ateste cd inculpafii au comis tentativa qi, respectiv,
complicitatea la tentativa de furt calificat, singura solufie care se impune este achitarea incul-
pafilor in baza afi^ Il pct. 2 lit. a)
si
art. 10 lit. a) C.pr.pen., deoarece nimeni nu poate fi con-
damnat doar pe simple banuieli ale unor persoane, chiar dacd acestea au calitatea de lucrdtor de
polifie.
Spefa nr. 5
Articolul 8 C.pr.pen. prevede obligafia ca pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{eleg limba
romAnd ori nu se pot exprima sd li se asigure, in mod grafuit, posibilitatea de a lua cunogtinfa de
piesele dosarului, dreptul de a vorbi
9i
dreptul de a pune concluzii in instanfd prin interpret.
Legea nu impune insd prezenfa unui traducitor gi la incheierea unui proces-verbufd"
"on- statare de cdtre organele de politrie, lucru, de altfel, dacd nu imposibil, cel pufin foarte greu de
realizat practic.
ln baza acestor considerente, apelul inculpatului pentru nerespectarea principiului limbii in
care se desfdgoard procesul penal urmeazd afi respins ca nefondat.
Spela nr.6
Potrivit art. 8 C.pr.pen., numai pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{eleg limba romAnd ori nu se
pot exprima li se asigurd, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunogtinfd de piesele dosarului,
dreptul de a vorbi gi dreptul de a pune concluzii ?n instanld prin interpret.
Din moment ce, in spefd, inculpatul, cetdfean al Republicii Moldova, a afirmat cd vorbegte
romAneqte, faptul cd el nu gtie sd citeascd gi sd scrie in limba romdnd nu impune folosirea unui
interpret, deoarece oralitatea constituie unul din principiile fazei dejudecatd.
Spefa nr. 7
Potrivit art. 6 C.pr.pen., dreptul de apdrare este garantat inculpatului, acesta avdnd dreptul de
a fi asistat de apdrator pe tot parcursul procesului penal. Instanfa, nepronunfdndu-se asupra
cererii formulate de inculpat de a dispune amdnarea cauzei pentru a-i da posibilitatea de a-gi
angaja un apdrdtor, a incalcat acest drept
;i,
prin aceasta, l-a lipsit pe inculpat de posibilitatea de
a beneficia de apdrdrile pe care avocatul ales le-ar fi putut face la un alt termen, precum qi de
posibilitatea ca, in acest mod, sd influenleze solufionarea cauzei.
Imprejurarea cd instan{a de apel nu a avut la dosar cererea de amdnare pentru lipsd de apdrare
formulatd de inculpat gi depusd la registraturd in preziua termenului de
judecatd
nu poate sd impi-
eteze asupra dreptului de aparare al inculpatului. Gregeala este de ordin administrativ
si este
imputabild instanfei, nu inculpatului, care nu trebuie sd-i suporte consecinfele.
Spe(a nr. 8
Prin incdlcarea de cdtre organul de cercetare penald a obligaliei de a-l incuno$tintra pe invi-
nuit, de indatd qi mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea
juridicd
a acesteia qi dreptul de a fi asistat de un apdrdtor, s-a incdlcat principiul garantdrii drep-
tului de apiirare. Aceastd neregularitate procesuald nu intrd insd in categoria nulitdtrilor absolute
men{ionate in mod expres in art. 197 alin. (2) C.pr.pen., ci in categoria nulitdtrilor relative regle-
mentate in art. 197 alin. (1)
;i
(4) C.pr.pen., ceea ce conduce la concluzia cd nulitatea actelor de
urmdrire penald poate fi invocatd numai in timpul efectudrii actului, cdnd partea este prezentA,
sau la primul termen de judecata
cu procedura completd, cdnd partea a lipsit la efectuarea actu-
lui.
Cum nulitatea nu a fost invocatd, pentru prima oard, decdt in fafa instanfei de recurs,
admiterea cererii inculpatului aparc ca fiind gregitd.
326
Solufiile spefelor
Copilolul ll
CAPITOLUL II
PART|CTPANTil tN PROCESUL PENAL
Spefa nr. 1
Potrivit art.174 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., inculpatul poate fi reprezentat la
judecarea
cdilor de
atac.
in spe1d, din moment ce inculpatul a fost reprezentat la
judecarea
recursului de cdtre un
apdrdtor ales, care a pus concluzii in numele sdu, cazul prevdzut in art. 386 lit. a) C.pr.pen., cAnd
procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-ajudecat cauza de cdtre instanta de recurs
nu a fost ?ndeplinitd conform legii, nu poate fi invocat, urmdnd ca cererea de contesta{ie ?n anu-
lare sd fie respinsa ca fiind nefondatd.
In mod similar se pune problema qi pentru ipoteza in care inculpatul, chiar dacd face dovada
imposibilitdlii de prezentare la termenul de recurs
;i
de inqtiinfare a instanfei despre aceastd
impiedicare, a fost reprezentatin recurs de cdtre un apdrdtor ales.
De asemenea, cererea de contestafie in anulare, introdusd inbazaart. 386lit. a)
;i
b) C.pr.pen.
(inculpatul a fost nelegal citat qi, fiind plecat din
trarA,
s-a aflat ?n imposibilitatea de prezentare
9i
de ingtiinfare a instanfei despre aceastd impiedicare), va fi consideratd cafiind nefond atd, atdta
vreme cdt inculpatul a fost reprezentat lajudecata in recurs de cdtre un apdrdtor ales.
Spela nr.2
Calitatea de reprezentant se dovede$te cu un mandat judiciar pentru exercitarea dreptului de
reprezentare.
Cum in spefd, pafiea responsabila civilmente este o persoand juridicd, justificarea
calitdtii de
reprezentant trebuie fdcutd prin delegafie scrisd, semnatd fie de directorul general, fie de
;eful
oficiului juridic.
in aceste condilii, deqi in incheierea de
Eedin@
se menfione azd prezen[a pd4ri
responsabile civilmente prin consilier
juridic,
nu se indicii numele acestuia, nu se aratd con-
cluziile sale cu privire la solufionarea cauzei, iar in dosar nu existd nici o delegafie.
In aceastd ipotezd,, in mod greqit s-a considerat cd partea responsabild civilmente a fost
prezentd la termen gi in mod gregit nu a mai fost citatd pentru termenele ulterioare.
pPeta nr.3
In cadrul cdilor de atac, deEi reprezentarea inculpatului este permisa, potrivit art.174 alin. (1)
lit. b) C.pr.pen., absenfa acestuia nu putea fi suplinitd de apdrdtorul desemnat din oficiu, care
sd-l reprezinte, cdcireprezentarea neputdnd fi decdt legald sau conventionald, apdrdtorul din ofi-
ciu nu poate avea calitatea de reprezentant.
Reprezentarea legald poate avea loc doar in cazal persoanelor lipsite de capacitatea de a sta
in justilie
sau al persoanelor juridice,
iar reprezentarea convenfionald numai inbaza unei con-
venfii de mandat.
Delegafia emisa de baroul de avoca{i nu atribuie calitatea de reprezentant apdratorului
desemnat din oficiu, ci numai celui ales, cdci numai in acest caz, avdndlabazd alegerea fdcuta
de parte, ea dobdndeqte
9i
valoarea unei imputemiciri.
Spefa nr.4
Reprezentarea convenfionald judiciard
in cazul persoanelor fizice ia na$tere prin acordul de
voin{d al pdrfilor, in baza unui contract de mandat, reglementat, in principiu, de dispoziliile
art. 1552-1592 Cod civil qi normele de procedurd civild
;i
penald.
Mandatarul cu procurd generald poate sd reprezinte in judecatd
pe mandant, numai dac6 acest
drept i-a fost dat anume, aceasta insemndnd, de reguld, cd in cuprinsul contractului este necesard
9i
obligatorie inseratea consimfdmdntului mandantului de a fi reprezentat in judecatd
de cdtre
mandatar. Aceasti dispozitrie de excepfie nu opereazd pentru actele procesuale de dispozilie, cum
sunt chemarea injudecatd, achiesatea sau renunfarea lajudecatd, care pot fi aduse la indeplinire
de cdtre mandatar numai dacd este imputemicit in acest scop printr-o procura speciald.
327
Copitolul ll
Solufiile spefelor
In acest sens, instanfa de recurs a refinut cd apdrdtorul inculpatului nu avea mandat special in
vederea retragerii apelului acestuia. in considerarea acestui aspect, potrivit prevederiloi art.369
C.pr.pen. (... retragerea trebuie sd fie fdcutd personal de parte sau prin mandatar special...),
decizia instanfei de apel a fost casatd, iar canza a fost retrimisd instanfei de apel spre judecarea
in fond a apelului.
Spefa nr. 5
Potrivit afi.483 alin. (1) C.pr.pen., cauzele in care inculpatul este minor se
judecd, potrivit
regulilor de competenfd obiqnuite, de catre
judecdtori
anume desemna{i potrivit legii (la
instan{ele unde nu fiinfeazd sec{ii pentru minori qi familie). Cauzele in care inculpatul este minor
se judecd
de cdtre judecdtori
desemnafi de pregedintele instanfei; acest complet rdmdne compe-
tent sd judece qi face aplicafia dispozitriilor procedurale speciale privitoare la minori chiar dacd,
dupa data sesizdrii instanfei, inculpatul a implinit vdrsta de 18 ani.
In spefd, completul de
judecatd
a fost format din judecdtori
care nu erau special nominalizafi
sd
judece
cauzele penale cu inculpa{i minori.
in raport de cele menfionate, hotdr6rea instanfei de fond este lovitd de nulitate absolutd, po-
trivit art. 197 alin. (2) C.pr.pen., fiind incdlcate dispozitriile relative la compunerea completului
de
judecatd.
Spela nr.6
Rafiunea intocmirii minutei imediat dupd deliberare, potrivit art. 309 C.pr.pen., o constituie
asigurarea garanfiei cd cele inserate in dispozitivul hotdrerii, care se intocmegte mai tdrziu, sunt
expresia rezultatului deliberdrii atdt din punctul de vedere al confinutului, cdt
Ei
din acela al iden-
titd{ii judecdtorilor
care au participat la
judecatd
;i
deliberare.
in aceste condilii, lipsa minutei de la
judecata
fondului face imposibila verificarea respectdrii
dispoziliilor privind deliberarea gi compunerea instanfei, echivalAnd cu incdlcarea prevederilor
legale relative la compunerea instanfei, cauzd de nulitate absolutd a hotdrArii pronuntate, potrivit
art.197 alin. (2) C.pr.pen.
Spela nr. 7
Nesemnarea minutei de cdtre unul dintre
judecdtorii
instanfei de apel, chiar gi in condiliile in
care decizia a fost semnatd de cdtre acegtia, atrage sancfiunea nulitdtii absolute a hotdririi, ne-
existdnd garanfia solufiondrii cauzei in conformitate cu dispoziliile legale privitoare la com-
punerea completului de
judecatS.
Spefa nr. 8
Dacd minuta a fost semnatd. de cdtre toti membrii completului de
judecatd qi dacd numdrul
acestora corespunde celui prevdzut de Legea privind organizneajudiciara, existd certitudinea cd
instanfa a fost compusd in mod legal.
Minuta, care se redacteazd, imediat dupd deliberare, gi nu hotdrdrea care se redacteazd, ulteri-
or, este aceea care reflectd cu exactitate modul in care a fost compusd instanfa de judecatd.
Chiar
dacd hotdrArea este semnatd de un numdr mai mic sau mai mare de judecdtori,
in raport cu
numdrul celor care au iscdlit minuta, aceastd imprejurare este lipsitd de relevanfa in ceea ce
prive$te modul de compunere a instantei, cdci numai minuta este expresia nemijlocitd atdt a ceea
ce s-a hotdrdt, cAt gi a numdrului
$i
identitdfii judecdtorilor
care au solufionat cauza.
Nesemnarea hotar6rii de cdtre unul dintre membrii completului, in aceste circumstanfe, nu
poate fi asimilatd nelegalei compuneri a instan(ei, caz de nulitate absolutd. Aceastd neregulari-
tate procesuald nu poate atrage decdt o eventuald sancfiune a nulitdfii relative, care opereazd in
condifiile afi. 197 alin. (4) C.pr.pen., adicd numai atunci cdnd a cauzat pd4ii care o invocd o
vdt[mare ce nu ar putea fi inldturatd in alt mod ori cAnd anularea actului este necesard pentru
aflarea adevdrului qi justa
solufionare a cauzel
Spela nr.9
Potrivit afi. 76 C.pr.pen., organul de urmdrire sau instanfa de judecatd
are obligafia de a
chema, spre a fi ascultatd, persoana care a suferit o vdtdmare prin sdv6rgirea infracfiunii gi de
a-i pune in vedere, inainte de ascultare, cd poate participa in proces ca parte vdtdmatd, iar dacd
328
Solufiile spefelor
Copitolul ll
a suferit o paguba materiald, cd se poate constitui parte civild.
Omisiunea organelor de urmdrire penald qi a instanfei de judecatd de a chema in proces
pdrin{ii victimei, in circumstanfele existente in spe{d, echivaleazdcu lipsa de rol activ, fiind toto-
datd qi o incdlcare a dispoziliilor art.76 C.pr.pen.
De altfel, chiar in lipsa datelor existente in dosar despre pdrinfii victimei, organul de urmdrire
penald
$i
instanta de
judecatd aveau obligafia de a identifica qi chema in proces pe pdrinfi, avind
in vedere cd, potrivit unui principiu de bazd al Codului familiei, membrii familiei sunt datori
sd-qi acorde unul altuia sprijin moral
9i
material.
Spe{a nr. 10
Persoana care, dupd ce a dat mita inculpatului, a denunfat fapta in conditriile art.255 alin. (3)
C.pen. nu poate avea in procesul penal declan$at impotriva func{ionarului mituit calitatea pro-
cesuali de parte vdtdmatd. Astfel, atdta vreme cAt a comis, la rAndu-i, o fapta penald, pentru care
insd beneficiazd de impunitatea prevdzutd in textul sus-menfionat, nu se poate considera cd. a
suferit vreo vdtimare prin infracfiunea comisd de inculpat. in acelagi sens, potrivit art.255 ali-
neatul final C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie mituitorului, pentru ipoteza
in catre mituitorul se autodenuntd.
in aceste circumstanfe, persoana care a dat mitd gi apoi a denunfat fapta va participa in pro-
cesul penal in calitate de martor.
Spefa nr. LL
Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmdririi
penale, precum
Ei
in fata instanfei de judecata pdnd la citirea actului de sesizare.
Potrivit principiului disponibilitdtrii, care grerrreazd solufionarea laturii civile a unei cauze
penale, persoana vdtdmatd are dreptul de a se constitui sau nu parte civild in cauza penali. Cum
aceastd constituire trebuie fdcutd numai p6nd la termenul prevdzut de art. 15 alin. (2) C.pr.pen.,
se prezumd cd persoana vdtdmatd a infeles sd nu aldture acfiunea civild celei penale, avAnd posi-
bilitatea introducerii unei acliuni civile separate, la instanta civild.
Excepfia de la aceastd reguld cu privire la momentul-limitd de constituire ca parte civild in
pro""ruip"nal o constituie situatria in care inculpatul acceptd o astfel de constituire tardiv6. in
spefi, nu rezaltd cd inculpatului i s-a cerut acest accept.
Spefa nr.12
Din examinarea datelor existente in cauzd,, se constatd cd instan{a a refinut corect cd incul-
patul, reacfiondnd la atitudinea violenta a pd{ii vdtdmate, a acfionat in condiliile stfii de provo-
care.
Ca urmare a retinerii corecte a stdrii de provocare, in mod justificat a fost admisd in parte ce-
rerea de despdgubiri civile formulatd de partea civilS. Ca atare, solufia prin care partea civild a
fosr despdgubitd in limita sumei de 5.000 lei (RoN) este legald qi temeinicd.
in ceea ce prive;te cererea de acordare a daunelor motale, fafd de rolul determinant al pdrfii
civile in declan$area conflictului
qi
trindnd
cont cd partea civild nu a dovedit cd i s-a cauzat
;i
un
prejudiciu moral, instan{a, in mod corect, a apreciat c6 acesteia nu i se cuvin daune morale.
Spefa nr. 13
Potrivit art.73lit. b) C.pen., dispozitriile referitoare la provocare sunt aplicabile in cazul in
care infracfiunea a fost sdvdrqitd sub stdpdnirea unei puternice tulburdri sau emofii, determinatd
de o provocare din partea persoanei vdtdmate produsd prin violenfa, printr-o atingere gravd
adusd demnitdtrii persoanei sau prin altd acfiune ilicitd gravd.
Rezultd, a$adar, cd refinerea stdrii de provocare este conditionatd de o comportare culpabild
a victimei, care, prin acfiunile sale, sd fie de naturd a cavza inculpatului o puternicd stare de tul-
burare sub imperiul cdreia sa comita infrac{iunea.
in spefd, faptul cd victima ar fi fdcut o afirmafie
jignitoare fafd de soacra inculpatului, cu care
se afla in conflict, nu are caracterul de culpd comun[ in raport cu atitudinea violentd a acestuia.
Atitudinea inculpatului care a intenfionat suprimarea viefii pd(ii vdtdmate, manifestAndu-se
de la inceput violent, a fost cauzatd de dorinfa de rdzbunare, iat nu de tulburarea produsd prin
afirmatiile victimei.
329
Copitolul ll
Solufiile spefelor
in consecintrd, prima instanfd a solufionat greqit latura civild a cattzei, acorddnd pd4ii civile
despdgubiri civile in procent de SoVo,gi nu integral.
Spefa nr. 14
Constituirea de parte civild se poate face atdt printr-o cerere scrisd, cdt gi printr-o cerere orald.
Din faptul cd legea nu prevede un anumit mod de exprimare a voinlei persoanei vdtdmate, nefi-
ind necesar ca declarafia de constituire sd imbrace o anumitd formd, se desprinde ideea cd are
valoarea unei asemenea declarafii orice manifestare de voinfd din care rezultd., in mod evident,
dorinla persoanei prejudiciate prin infracfiune de a fi despdgubitd.
In spefd, din moment ce atAt prin plAngerea penald adresatd organelor de urmdrire penald, cAt
;i
din declaralia datd in fafa instanfei, persoana vdtdmatd a cerut restituirea bunuriloifurate sau
contravaloarea lor in bani, instanfa de judecatd
era obligatd sd solufioneze, alifiui de actiunea
penald,
9i
acfiunea civild.
pneta nr.15
In cazul infracliunilor de omot, de esenfa acorddrii daunelor morale in favoarea rudelor
apropiate este repararea, intr-o oarecare mdsurd, a unor suferin{e sufletegti, a unor traume efec-
tive. In spefd, sofia victimei a fost ea insdgi condamnatd pentru tentativd de omor asupra sofului,
a;a incdt nu se poate vorbi de o suferin{d, in urma producerii unui rezultat pe care ea insdgi l-a
dorit
si urmdrit.
lPeta
nr.16
Intruc6t cererea de constituire ca parte civild a persoanelor vdtdmate a avut loc la aproape un
an dupd momentul citirii actului de sesizare a instan{ei gi
trindnd
cont de refuzul inculpatului cu
privire la aceastd cerere, refuz consemnat in incheierea de gedinfd, persoanelor vdtdmate nu li se
va repara prejudiciul produs prin sdv6rgirea infracfiunii in cadrul procesului penal. Acestea vor
putea sd-$i recupereze prejudiciul prin exercitarea unei ac{iuni civile separate.
In cazul acceptului, expres sau tacit, al inculpatului cu privire la constituirea de pdrgi civile dupd
citirea actului de sesizare, nulitatea relativd ce rezultd din incdlcarea prevederilor aft. 15 aln. (2)
C.pr.pen. se acoperd prin neinvocarea ei de citre inculpatul prezent cdnd s-a fdcut constituirea de
parte civild sau, dacd nu a fost prezent,la primul termen de judecat{
cu procedura completd.
Spela nr. 17
Pdrintele cdruia nu i s-a incredinfat copilul va rdspunde in calitate de parte responsabild civil-
mente pentru prejudiciile cauzate prin infracfiune, in mdsura in care se constatd in sarcina sa vreo
culpd in legdturd cu educafia minorului. in acest caz insd, rdspunderea va opera inbazaart. 998-
999 C.civ.,
Ei
nu a aft. 1000 alin.
(2)
C.civ.
in spetrd, se impune introducerea tatdlui in proces in calitate de parte responsabild civilmente,
chiar in conditriile in care acestuia nu ii fusese incredin{at minorul. in acest sens, rdspunderea sa
civild derivd din calitatea de pdrinte, in temeiul cdreia (atdt inainte de divod, cdt qi dupd aceea)
avea obliga{ia, pe care nu
;i-a
indeplinit-o, de a asigura fiului siu o educafie corespunzdtoare.
Spefa nr. 18
Cu referire la pdrin{ii inculpatului minot, deqi lor nu le este imputabila lipsa de supraveghere,
instanfa trebuie sd examineze dacd gi in ce mdsurd la producerea prejudiciului a contribuit o
eventuald culpd a acestora, constand in deficienfe manifestate de cdtre ei in educafia copilului lor
minor, urmdnd ca,in cazul constatdrii unei asemenea culpe, rdspunderea pdrin{ilor sd fie anga-
jatd
in solidar cu minorul. in aceastd ipotezd.,prezumfia de culpd i pdrinlilor nu este bazatd exclu-
siv pe lipsa de supraveghere, ci gi pe carenfele in educarea copilului.
In literatura de specialitate, s-a opinat cd existd totu;i situafii speciale, in care lipsa de
supraveghere conduce la inldturarea rdspunderii civile a pdrin{ilor pentru prejudiciile cau,zale de
copiii lor minori. Astfel, pentru spefa in discufie, pdrinfii minorului, pe de o parte, nu au avut
posibilitatea sd-l supravegheze pe acestao din cauza faptului cd, era internat in casa de copii
qcolari, iar pe de altdparte, lipsindu-le paza copilului, nu aveau nici indatorirea de a da direct
educa{ie acestuia gi de a-l supraveghea, fiind inldturatd astfel rafiunea prezumtriei de rdspundere
J
L
Solufiile spefelor
Copitolul ll
in legdturd cu rispunderea institutorilor, instanfa de
judecatS, la cererea persoanei vitdmate'
constitfid parte civil6, are obligafia sd stabileascl cine sunt institutorii cdrora le revenea
obligafia de a supraveghea minorul in afara programului zilnic de instruire, educafie 9i
muncd,
sd-i introduc din ca|lzit capd4i responsabile civilmente 9i
sd-i oblige la plata despdgubirilor, so-
lidar cu minorul, in ipoteza in care se va refine cd aceqtia ar fi putut impiedica sdvArgirea ilici-
tului penal dacd ar fi exercitat o strictd supraveghere a minorului sau dacd ar fi anun{at de indatd
conducerea
gcolii despre plecarea neautorizatd a minorului'
Spela nr. 19
Introducerea persoanei responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc la cererea
pd4ii civile ,uu din oficiu. Introducerea din oficiu se realizeazd, in mod obligatoriu, de cdtre
instantra de
judecatd, numai in ipotezele in care persoana vitdmatd prin infracfiunea sdvdrsitd este
o persoand fdrd capacitate de exercitriu ori cu capacitate de exercitiu restrAnsd.
ln spef6, persoana vdtdmatd nu este lipsitd de capacitate de exercitriu ori nu are capacitatea de
exerciliu restrAnsd. Rezultd cd introducerea in cauzd a eventualelor pemoane chemate sd
rdspundd civil pentru fapta minorului se realizeazdla cererea pdrtii civile. De asemenea, partea
civild, p"rrourrd frzicd, nesolicit6nd introducerea in cauzd' inbaza afi' 16 C'pr'pen', 9i
a mamei
inculpatului, degi avea posibilitatea sd facd o asemenea cerere, inseamni c6' ea a considerat cd
existd suficiente garanfii pentru acoperirea debitului'
Spefa nr. 20
Hotdrdrea instantei de
judecatd este legald.
Chemarea unor persoane in proces, ca pa4i responsabile civilmente, nu se poate face la ce-
rerea inculpatului, deoarece solidaritatea este prevdzutd de lege in interesul creditorului, iar nu
al debitorilof ,
cate pot fi urmfitri, oricare dintre ei, pand la concufenfa intregii pagube'
Introducerea p"rro*"i responsabile civilmente in proces poate avea loc numai la cererea pd4ii
civile, p"rround ftzicd,deoarece este un drept al acesteia,
9i
nu al inculpatului.
Spela nr.21
potrivit
art. 1000 alin. (3) C.civ., temeiul rispunderii comitentului pentru faptacatzatoare de
prejudicii a prepusului il constituie obligatria sa de a garanta despdgubirea celui care a suferit
iuurr" prin actriuni comise de prepus atdt in exercitarea atributiilor incredinfate, cdt
9i
prin fapte
abuzive.
pentru
existenfa rdspunderii comitentului este necesard existenfa unei legdturi de cauzalttzte
intre funcfia incredintraid de comitent 9i
acfiunea pdgubitoare a prepusului.
t" rp"ia, avAnd in vedere cd intre inculpat
qi societatea comerciald exista' la momentul
sdvArgirii infracfiunii, un raport de muncd, inbazaconvenfiei civile, se impune citarea societdtii
comerciale, in calitate de parte responsabild civilmente,
qi obligarea acesteia, in solidar cu incul-
patul condamnat pentru sdvAr$irea infracliunii de vdtdmare corporald din culpd, la plata
despdgubirilor civile victimei.
Spe{a nr.22
potrivit
art. 1000 alin.
(3) C.civ., temeiul raspunderii comitenlilor pentru faptele cauzatoate
de prejudicii ale prepuqilor il constituie obligatia ce o au de a garanta despdgubirea celor care au
suferii daune prin acliuni comise de prepugi in exercitarea normald a atribufiilor specifice
funcfiei incredinfate, cat qi, deopotrivd, prin fapte abuzive, contlare normalei desfS$urdri a
funcfiei, adicd prin depdgirea acel,or atribufii, chiar fdrd qtirea qi consimldmAntul comitentului'
-
i;,o#, in*tputoi a acfionat in funcfia incredintatd 9i
cu ocazia indeplinirii acesteia. impre-
jurarea cd el a depaEit cadrul legal al indeplinirii atribu{iilor nu exonereazd de rdspundere partea
iesponsabild civilmente cdtd vreme comiterea infracfiunii
qi rezultatul vdtdmdtor sunt indisolu-
biliegate de activitatea desfdquratd de inculpat in calitatea de prepus al comitentului.
Cutpa comitentului constd in acest caz in aceea cd nu l-a instruit
9i
supravegheat indeajuns
p" pr"por, rdspunderea sa fiind angaiatdindiferent
dacd acesta din urmd a acfionat in interesul
comitentului ori in propriul interes.
Drept
procesuol
Penol
Soluliile spetelor
Copitolul lll
CAPITOLUL III
ACTTUNTLE TN PROCESUL PENAL
l. Acfiuneo
penold
Spe{a nr. I
in spefd, se impune a se constata cd A.A. nu a fdcut promisiuni de cdsdtorie pentru a deter-
mina partea vdtdmatd sd accepte raportul sexual cu el, ceea ce conduce la constatarea inexisten{ei
elementului relei-credinte (a vinovdfiei). Rezultd cd in cauzd ceea ce a lipsit nu a fost latura
subiectivi, ci latura obiectivd, adica promisiunea de cdsdtorie, fdrd de care nici nu se mai pune
problema existenfei vinovdfiei. De asemenea, in acelagi sens, faptul cdparteavdtdmatd
9i
pdrinfii
acesteia au sperat doar ca inculpatul se va cdsdtori cu victima nu este de naturd arealizala1lna
obiectiva a infractriunii de seducfie.
in aceste circumstanfe, plAngerea penald formulatd de tatdl minorei va fi urmatd de propu-
nerea motivatd a organelor de cercetare ale poliliei judiciare in vederea dispunerii de cdtre
procuror a neinceperii urmdririi penale, in baza art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lipsegte unul din ele-
mentele constitutive ale infractiunii).
Spefa nr.2
Spre deosebire de spefa nr. 1, in cazul de fatra existd promisiunea de cdsdtorie din partea incul-
patului, lipsind insd elementul constitutiv al vinovdfiei. In acest sens, se observd cd promisiunea
de casdtorie,inbaza cdreia au avut loc relatrii sexuale intre inculpat qi partea vdtdmatd, nu este
fdcutd ctt
,;ea-credinfd",
aspect care se desprinde din imprejurarea cd, din vina victimei gi a
pdrin{ilor ei, nu a mai avut loc incheierea cdsdtoriei.
in consecinld, in spefd, se impune constatarea existentrei cazului de impiedicare a punerii in
miEcare ori a exercitdrii acfiunii penale prevdzut in art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lipse;te unul dintre
elementele constitutive ale infractiunii).
Spefa nr.3
Achitarea inculpatului pentru temeiurile existente in art. 10lit. a) C.pr.pen.
9i
art. 10 lit. d)
C.pr.pen., refinute in mod cumulativ, nu este legald, intrucAt aceste temeiuri se exclud in mod
reciproc.
Dacd
,,fapta
nu existii", inseamnd cI ea nu a fost sdv6rgitd, nu existd in materialitatea sa
;i,
in
asemenea circumstanfe, nu se mai poate susfine cd
,,faptei
ii lipsegte unul din elementele consti-
tutive ale infracsiunii",'in mod necesar, lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii
implicd existenfa faptei.
in consecintrd, instan{a trebuia sd opteze, inbaza probatoriului existent in dosar, pentru unul
dintre aceste temeiuri, in vederea achitdrii inculpatului.
Spefa nr.4
Instanfa de
judecatd in mod gre;it qi-a bazat solufia de achitare pe dispoziliile art. 10 lit. c)
C.pr.pen., acestcaz de achitare referindu-se la sdv6rqirea faptei de o altd persoana decdt cea tri-
misd in judecatd.
De vreme ce solufia de achitare se motiveazd prin lipsa culpei inculpatului (care constituie un
element constitutiv al infracliunii de vatdmare corporald din culpd) achitarea trebuie sd se pro-
nunfe in temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. (cdnd faptei ii lipseqte unul din elementele constitutive
ale infracfiunii).
Schimbarea temeiului legal al achitdrii are influentd qi asupra modului de solufionare a laturii
civile, deoarece, potrivit art. 346 alin. (2) C.pr.pen., cdnd achitarea s-a pronunfat pentru lipsa
unui element constitutiv al infracfiunii se pot acorda despdgubiri civile, spre deosebire de cazul
in care se constatd cd fapta nu a fost sdv6rqitd de inculpat.
333
Copitolul lll
Solufiile spefelor
Spefa nr.5
Instan{a de recurs a confundat doud institutrii juridice
deosebite: inlocuirea rdspunderii penale
prevdzute in art. 90 C.pen. qi cauza de inldturare a caracterului penal al faptei prevdzutd in
art. 181 C.pen. Confuzia este generatd de faptul cd in ambele situalii fdptuitorul este supus unor
sancliuni cu caracter administrativ prevdzute in aft. 9l C.pen.
in sensul existenJei unor aspecte de diferenfiere intre cete doud institutrii, se remarcd f'aptul cd
in cazul inlocuirii rdspunderii penale fapta sdvArgitd constituie infracfiune, insd, din cauza gradu-
lui sdu redus de pericol social, rdspunderea penald este inlocuitd cu o rdspundere ce atrage apli-
carea unei sancfiuni cu caracter administrativ; in ipoteza reglementatd in art. lgr C.pen., fapta
sdvdrqitd, fiind lipsitd de gradul de pericol social al unei infrac{iuni, nu constituie infr:acliune
9i,
pe cale de consecin{d, nu atrage rdspunderea penald, astfel cd aplicarea unei sancfiuni cu carac-
ter administrativ nu se produce ca unnare a inlocuirii rdspunderii penale.
in acelagi sens, inloiuirea rdspunderii penale poate avea loc numai in cazul sdvArgirii anumi-
tor infracliuni, cu un grad de pericol social generic redus, limitativ prevdzute in art. 90 alin. (1)
C.pen.; aplicarea art. 181 C.pen. este, in principiu, posibild in cazul oricdrei infrac{iuni, dacd
pericolul social concret se situeazd sub limita gradului de pericol social al unei infractriuni.
Un alt element de diferenfiere intre cele doud institufiiionstd in aceea cd inlocuirea raspun-
derii penale este de atributul exclusiv al instanfei de judecatd,
in timp ce aplicarea art. lg1 Cpen.
se poate face gi de cdtre procuror.
Spefa nr.6
Pentru ca o faptd sd fie lipsitd de pericolul social al unei infracfiuni legea nu cere, in mod
expres, ca fdptuitorul sd nu aibd antecedente penale. Legea stabileqte cd la determinarea in con-
cret a gradului de pericol social se va
fine
seama de modul gi mijloacele de savdrgire a faptei, de
scopul urmdrit, de imprejurdrile in care fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi
putut produce' precum gi de persoana gi conduita fdptuitorului,
considerandu-se cd nu constituie
infracfiune fapta prevdzutd de legea penald dacd prin atingerea minimd adusd uneia din valorile
apdrate de lege
9i
prin confinutul ei concret, fiind lipsitd in mod vddit de importanfd, nu prezintd
gtugul de pericol social al unei infrac{iuni.
In spefd, avdnd in vedere recunoa$terea gi regretarea faptei, comportamentul social actual
corect al inculpatului precum
9i
faptul cd prelungirea valabilitdfii certificatului de inmatriculare
era de competenta societdlii de leasing auto, se poate constatacd,faptanu prezintd gradul de peri-
col social al unei infracfiuni, chiar qi in circumstanfele personale ale constatdrii antecedentelor
penale. in acest sens, antecedentele penale nu reprezinti, de plano,un element care sd conducd
la calificarea unei fapte ca fiind infracfiune.
Spefa nr.7
In spetrd, nu se poate refine existenfa cazului fortuit.
In acest sens vinovdfia inculpatului constd in neatenfia sa, din care cauzd.nu a observat la timp
victima, pentru a putea opri. Acest aspect se desprinde din faptul cd autotrenul putea fi oprit in-
tr-un spafiu de 21-22 m, in timp ce bdtaia farurilor era de 30 m.
Ca atate, nu se poate dispune achitarea inculpatului
,inbazaart. 10 lit. e) C.pr.pen., existen{a
unei cauze care ?nldturd caracterul penal al faptei.
Spefa nr.8
Se va refine existenfa cazului fortuit.
Aceastd concluzie se bazeazd. pe confinutul raportului de expertizdr, din care reztltd, cd
explozia pneului, care era nou, nu putea fi prevdzutd gi cd, in aceste condi{ii, chiar daca incul-
patul ar fi condus crtviteza legald, gi chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influen{a alcoolului acciden-
tul nu ar fi putut fi evitat.
Imprejurarea cd cea din urmd concluzie a raportului de expertizd nu este prezentatd,ca fiind
certi nu prezinti relevanfd, dubiul trebuind a fi interpretat in favoarea inculpatului.
In consecinfd, in sarcina inculpatului neput6ndu-se refine existenfa vreunei culpe in produ-
cerea morfii victimei, se impune achitarea inbazaart. 1 1 pct.21it. a) C.pr.pen. raportat la art. 10
lit. e) C.pr.pen. pentru sdvdr$irea infractiunii de ucidere din culpd.
Solufiile spefelor
Copitolul lll
Spefa nr.9
Potrivit art.44 alin. (3) C.pen, se afli[ in stare de legitimd apirare qi acela care din cauzatul-
burdrii sau temerii a depdgit limitele unei apdrdri proporfionale cu gravitatea pericolului gi cu
imprejurdrile in care s-a produs atacul.
De asemenea, pentru ca depdgirea limitelor unei apdrdri necesare, sub imperiul tulburdrii sau
temerii, sd poatd fi consideratd legitimd apdrare se cere, qi in acel caz, cainculpatul sd se fi aflat,
potrivit afi. 44 aln. (2) c.pen., in fafa unui atac material, direct, imediat
9i
injust.
In spe1d, deqi la inceputul conflictului inculpatul s-a aflat in fafa unui atac imediat care ii pe-
riclita viatra, ulterior, pe parcursul desfdgurarii faptelor, mpofful de fode s-a schimbat gi,
in
situatria nou-creat6, atacul nu mai prezenta pericol pentru persoana inculpatului.
in consecintrd, avAnd in vedere cd inculpatul a aplicat loviturile mortale victimei, dupa ce o
dezarmase sau dupd ce atacul acesteia se consumase, in spefd nu se poate dispune achitarea
inculpatului inbazaart. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. pi art.44
C.pen., impundndu-se o solutrie de condamnare.
Spela nr. 10
Potrivit art. 181 aHn. (2) C.pen., la stabilirea in concret a gradului de pericol social se
fine
seama de modul qi mijloacele de sdvArgire a faptei, de scopul urmdrit, de imprejurdrile in care
fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi putut produce, precum gi de persoana gi
conduita fdpruitorului.
In spefd, dupd cum reztitdt din procesul-verbal de cercetare lafatra locului, scopul in care a
fost sdvArgitd, fapta de trecere frauduloasd a frontierei il reprezintd nu numai efectuarea unor
cumpdrdturi, ci
Ei
perfectarea unor afacei.
De asemenea, trebuie sd se aibd in vedere caracterul orgarizat al sdv6rgirii infracfiunii, ce
rezultd din faptul cd inculpaJii au ajuns la locul int0lnirii cu cetdfeanul sdrb cu ajutorul unui
autovehicul dotat cu un radio-emifdtor puternic, aspect care demonstreazd.intenlia acestora de a
preintdmpina ac{iunile specifice ale patrulelor Politriei de Frontierd. Totodatd, in dovedirea
caracterului organizat stau
;i
infelegerile prealabile cu cetdleanul sArb, pentru a fi transporta{i cu
barca gi pentru deplasarea pe teritoriul iugoslav cu un autoturism.
In consecinfd, nu se poate retine cd faptei ii lipsegte gradul de pericol social al unei
infrac{iuni, ci, dimpotrivd,, cd acest grad de pericol social rezultd din imprejurarile prezentate,
impundndu-se condamnarea inculpafilor pentru infracfiunea de trecere frauduloasd a frontierei,
sdvdrgitd in formd continud.
Spela nr. 11
Faptul cd inculpatul circula cu magina, prin localitate, cu viteza de 30 km/h (sub limita
maximd legald) are semnificafia unei pozijli de precaufie din partea inculpatului.
De asemenea, se va
fine
cont de aspectul cd victima a traversat drumul ?n fugd, printr-un loc
nepermis.
Existenfa unei grddinife de copii in zond nu are relevanfd in cauzd, atdta timp cit prezenla
acesteia nu era semnalizatd prin indicatorul
,,,Atenfie,
copii!" (acesta fiind montat ulterior pro-
ducerii accidentului).
In aceste conditrii, este evidentd imposibilitatea obiectivd de prevedere din partea inculpatului.
in consecintrd, in spefd se impune achitarea inculpatului iniazaart. 11 p"i. Ztit. a) C.pr.pen.
raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen.
9i
art. 47 C.pen. (caz fortuit).
Spefa nr.12
Este incontestabil faptul cd inculpatul s-a aflat in fafa unui pericol grav, integritatea lui cor-
porald
Ei
chiar via{a fiindu-i puse in primejdie prin atacul material, direct, imediat qi injust
declangat de partea vdtdmatd, care, aplicindu-i 3 lovituri de cutrit, i-a produs leziuni corporale
superficiale, vindecabile in 8 zile de ingrijiri medicale.
Folosirea armei albe de cdtre partea vdtdmata (cu1it de bucdtdrie) a determinat aparitria unei
tulburdri de exceptie in psihicul inculpatului, ufinurea constituind-o inarmarea gi folosirea paru-
lui, corp contondent vulnerant pentru viafa persoanei. in acest sens, in condifiile legitimei
apdrdri, mijloacele folosite de persoand in vederea inldturfuii atacului material, direct, imediat
9i
injust sunt ldsate la propria-i apreciere, neputAndu-i-se repro$a cd s-ar fi folosit de instrumente
mai periculoase decdt cele folosite de cdtre agresor.
335
Copitolul lll
Solufiile spefelor
In spefa, insd, actele materiale de apdrare au continuat
;i
dupa inldturarea atacului (dezar-
marea pdrfii vdtdmate), degi nu mai erau necesare.
A;a fiind, deqi obiectiv fapta inculpatului este
justificatd
de necesitatea inldturdrii unui atac
material, direct, imediat gi injust, urmdrile acesteia depiqesc gradul de tulburare ori temere reald
declangate de partea vdtdmatd.
Cum excesul de apdrare nu poate fi asimilat cu o apdrare legitimd, in sensul art.44 C.pen.,
neexistAnd deci legitima apdrare, cauzd de inldturare a caracterului penal al faptei, in spe{d se
impune condamnarea inculpatului.
pneta nr.13
In spefd, exercitarea violen{elor a fost doveditd.
Cu privire la susfinerile in sensul cd nu s-a acfionat cu inten{ia de a obline declarafii gi,
oricum, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald, este de refinut cd,
potrivit afi. 266 alin. (2) C.pen., infrac{iunea de cercetare abuziva se consumd qi prin intre-
buinfarea de amenintrdri sau violenp impotriva unei persoane aflatd in curs de cercetare, pentru
obtinerea de declaralii.
Din examinarea acestei prevederi rentltd cd ele se referd la o persoand aflata in curs de cerce-
tare, in cadrul actelor premergdtoare inceperii urmdririi penale. Ca atare, infracfiunea de cerce-
tare abuzivd subzistd chiar
9i
in cazul cercetdrilor qi investigaliilor ce premerg urmdririi penale.
Astfel sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuzivd. Pe cale de
consecinfd, nu se poate dispune achitarea inbaza art. 1 1 pct. 2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10
lit. d) C.pr.pen., impundndu-se condamnarea inculpatului.
Spefa nr. 14
Potrivit art". 45 alin. (2) C.pen., este in stare de necesitate acela care sdvdrgegte fapta pentru a
salva de la un pericol iminent, qi care nu putea fi inldturat altfel, viafa, integritatea corporald sau
sdndtatea sa, a altuia sau un bun important al sdu ori al altuia, sau un interes obgtesc.
in spetra, socrul inculpatului suferea de o boald incurabild, cu o evolulie lentd gi indelungatd,
situafie in care pericolul nu era nici neprevdzut, nici iminent (decesul a avut loc peste 7 zile), in
inldturarea lui nu era posibild prin administrarea unor medicamente.
In consecinfd, nu se poate dispune achitarea inculpatului,inbaza art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen.
raportat la art. 10lit. e) C.pr.pen., impunAndu-se o solufie de condamnare.
Spefa nr. 15
Dacd fapta reclamatd prin pldngerea prealabild nu mai constituie infracfiune, instan{a pro-
nunfd achitareainbaza art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b) C.pr.pen.
Aceastd solufie este mai favorabild inculpatului decdt aceea de incetare a procesului penal, ca
urnare a impacarii pdrfilor. in primul caz, faptanu mai constituie infracfiune, pe cdnd in al doilea
caz, fapta constituie infracfiune, insd nu existd rdspundere penalii. Aceasta inseamnd cd,pozilra
inculpatului este diferitd in cele doud situa{ii: in primul caz, el este o persoand care n-a sdvdrqit
nici o faptd penald; in al doilea caz, este o persoand care a sdvArqit o infracfiune, dar nu poate
fi
tras la rdspundere penald.
Spefa nr. 16
Potrivit art. 131 alin. (2) C.pen., in cazul infracfiunilor pentru care punerea in miEcare a
acfiunii penale este condifionatd de pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate, retragerea acestei
plAngeri inldturd rdspunderea penald.
Pentru a putea aveaca efect inlaturarea rdspunderii penale, retragerea pldngerii trebuie sd fie
neconditrionatd
$i
totald, adicd sd priveascd atAt latura penald, cAt gi latura civild a cauzei. Or, in
spe{d, partea vd$d+matd gi-a men{inut pretenliile civile, atitudine ce conduce la concluzia cd
retragerea pldngerii prealabile nu a fost totald
li
necondifionatd qi, ca atare, nu este de naturd sd
produca efecte juridice
in sensul inlaturarii raspunderii penale a inculpatului.
De asemenea, partea vdtdmatd nu a fdcut o declaralie expresd de retragere a plAngerii, ardtAnd
numai cd nu cere condamnarea inculpatului, ceea ce, in condiliile legii, nu constituie temei al
incetdrii procesului penal.
In consecinfd, in spefa, nu se poate dispune incetarea procesului penal in baza art. 11 pct.2
lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. h) C.pr.pen.
Solu!iile spefelor
Copitolul lll
fn*tu
nr.17
In spefd, procesul penal s-a declanqat inbaza pldngerii prealabile formulate de fosta sofie a
inculpatului, constituitd p afte vittdmatd. in acest sens, se observd cd impdcarea pddilor a survenit
intre inculpat
9i
fiica majord a pdrfii vdtdmate, care, degi beneficiard a pensiei de intrelinere
restante, nu avea calitatea de parte vdtdmati in proces.
in consecintrd, impdcarea sa cu inculpatul nu poate produce nici un efect asupra acfiunii
penale.
Spela nr. 18
Potrivit art. 13 C.pr.pen., in caz de amnistie, prescripfie sau retragere a pldngerii prealabile,
precum gi in cazul existenfei unei cauze de nepedepsire, invinuitul sau inculpatul poate cere con-
tinuarea procesului penal, urmAnd ca acestor cauze de inldturare a rdspunderii penale sd li se dea
eficienfd numai in cazul in cate, dupd administrarea probelor, nu se va constata nevinovd{ia
fdptuitorului
;i,
ca atare, instanfa nu va putea pronunfa o solufie de achitare.
Cum orice cerere presupune o solicitare expresd gi cum, in spefd, o asemenea solicitare,
expresd, de continuare a procesului penal nu a existat (cu at0t mai mult cu cit inculp ata a declarat
cd doregte sd beneficieze de amnistie), s-ar pirea, intr-o interpretare riguros formald a prevederi-
lor art. 13 C.pr.pen., cd se impune o solufie de incetare a urmdririi penale. in acelaqi sens, amnis-
tia, fiind o cauzd care inldturd rdspunderea penald, acordatAprin lege, are caracter obligatoriu gi
se aplicd din oficiu.
De la aceastd reguld existd excepliaprevdnutil in art. 13 alin. (2) C.pr.pen., referitoare la
soluJia de achitare care se poate dispune in dauna celei de incetare a procesului penal pentru
amnistie. Exceptria opercazd, prin indeplinirea, in aceastd ordine, a urmdtoarelor doud conditii:
1). existenfa unei cereri exprese a inculpatului, formulate personal sau prin apdrdtor, oral sau
scris, de continuare a procesului penal; 2). existenfa vreunuia dintre cazurile prevdzute in an. l0
lit. a)-e) C.pr.pen.
In absenta unei asemenea cereri, amnistia opereazd in mod automat, indiferent de faza in care
se afld procesul
Ei
de stadiul probafiunii, ladata intervenfiei sale.
In sens contrar, afi. 13 C.pr.pen. este susceptibil de o interpretare extensivd. in acest sens,
chiar daca inculpata, la unul dintre termene, a declarat cd doregte sd beneficieze de efectele
amnistiei, in circumstanfele unei comportdri procesuale ulterioare indreptatd spre demonstrarea
nevinovdfiei, instanta de judecatd
este datoare ca, in exercitarea rolului activ, sd explice incul-
patei prevederile art. 13 gi sa-i solicite precizarea neechivocd a poziliei. Ca atare, in aceste
condifii, inculpata igi va preciza riguros pozilia procesuald, aspect care va conduce instanfa fie
la luarea in considerare a cazului de incetare a procesului penal, fie la constatarea existenfei vre-
unui caz care conduce la achitarea inculpatei.
Spe{a nr. 19
Pentru infractriunea de viol in formd simpld, acfiunea penald se pune in migcare la pldngerea
prealabild a persoanei vdtiimate. De asemenea, potrivit art. l31C.pen., lipsa pldngerii prealabile
a persoanei vdtdmate inldturd rdspunderea penala.
Conform art. 131 alineatul final C.pen., in cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de
capacitate de exercifiu ori cu capacitate de exercitriu restrdnsd, acfiunea penald se pune in miqcare
qi din oficiu.
Din aceste prevederi legale rezultd cd pldngerea prealabild se face de citre persoana
vdtdmatd, deci de cdtre o persoand care a suferit prin fapta penald o vdtdmare fizicd, morald sau
materiald
9i
aceastd persoand se afld in deplindtatea facultdtrilor frzice qi mentale qi, deci, poate
sd-qi exercite drepturile prevdzute de lege.
In spe{d, o asemenea plAngere nu putea fi fdcut6, deoarece persoana vdtdmatd a fost ucisd
imediat dupa comiterea tentativei la infracfiunea de viol, pentru ascunderea sdvdrqirii acestei
infracfiuni. In aceste conditrii, nu se poate invoca lipsa pldngerii prealabile, intrucdt acest caz de
inldturare a rdspunderii penale este incident numai in situatriile in care persoana vdtdmatd are
capacitate deplind de exercitriu gi nu sesizeazd organelejudiciare penale prin pldngere prealabild.
Spefa nr.20
Potrivit art. 10 lit. f) C.pr.pen., acfiunea penald nu poate fi pusd
in mi$care, iar dacd a fost
337
Copitolul lll
Solufiile spefelor
pusd in migcare nu mai poate fi exercitatd dacd, intre altele, lipsegte pldngerea prealabild a per-
soanei vdtdmate, necesard pentru punerea tn migcare a actriunii penale, in condiliile legii.
ln spefd, instan{a a fost legal investitd prin rechizioriul procurorului pentru iauatgir"u
infracfiunii de loviri, prevtnutd in art. 180 C.pen., ca urnare a plAngerii preaiabile a persoanei
viitamate.
Constatdnd cd, in cursul judecdrii
cauzei, persoana vdtdmatd a decedat, instanfa nu putea pro-
nunta, pe acest temei, incetarea procesului penal, deoarece nici o dispozilie legald nu prevede
posibilitatea unei asemenea solufii.
Intr-o asemenea situalie, procesul penal continud, interesele pddii vdtdmate, chiar decedate,
fiind suslinute de procuror, procesul urmdnd a fi judecat
sub auspiciile principiului oficialitdtii.
2. Acfiuneq civild
Spefa nr.2l
Potrivit art. 14 alin. (3) lit. a) C.pr.pen., repirilea pagubei se face, intre altele, prin restabilirea
situatriei anterioare comiterii infracliunii. imprejurarea cd. pafiea civild nu u soli"itat instantrei
penale acest lucru nu prezintd relevanfd, avdnd in vedere dispozifiile art. 348 C.pr.pen., potrivit
cdrora, instanfa, chiar dacd nu existd constituire de parte civild, se pronunfd asupra repardrii
pagubei materiale qi a daunelor morale in cazurile prevdzute in art. l7 C.pr.pen., iar in celelalte
cazvi, numai cu privire la restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori partiald a unui inscris gi
restabilirea situafiei anterioare sdvArgirii infracfiunii.
Rezultd cd, suplimentar ipotezei in care cel prejudiciat este o persoand lipsitd de capacitate de
exercitriu sau cu capacitate de exerci{iu restr6nsd, mai trebuie adiiugate anumite urp""t" de ofi-
cialitate ale exercitdrii acfiunii civile, conform ar:t.348 C.pr.pen. Printre aceste aspecte se numdrd
gi restabilirea situafiei anterioare sdvdrqirii infractriunii.
In consecinfd, indiferent de pozitria adoptatd in cursul procesului penal de penoana vdtdmatd,
instanta va dispune, in situaliile in care este posibil acest lucru, din oficiu, restabilirea situatiei
anterioare.
Spela nr.22
a) Potrivit art. 14 C.pr.pen., despdgubirile pentru prejudiciul catzatprin infracfiune trebuie sd
constituie o
justd gi integrald reparare a daunelor ocazionate.
In consecinfd, cheltuielile de inmormdntare a victimei infracfiunii, cdt gi cele ocazionate de
comemordrile ulterioare, potrivit mentalitdlii religioase a comunitdtrii respective, trebuie acordate
pd4ii civile, deoarece intre evenimentul morfii gi efectuarea tuturor acestor cheltuieli se constata
cd existd raport de cauzalitate.
b) In ceea ce prive;te obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri pentru cheltuielile ce ar
urma sd fie fdcute pentru parastasele ulterioare pAnd la implinirea ai ani de la deces, cererea
pddii civile nu poate fi admisd.
In acest sens, una dintre condifiile punerii in miqcare
;i
a exercitdrii acfiunii civile in cadrul
procesului penal este reprezentatd. de caracterul cert al prejudiciului, atdt sub aspectul existenfei
sale, cdt
9i
sub aspectul posibilitdtrilor de evaluare. Poate fi cert atat un prejudiciu actual, cdt qi
un prejudiciu viitor, in ipoteza in care este susceptibil de evaluare (spre exemplu, acordarea
despdgubirilor periodice pentru prejudiciile rezultate din diminuarea sau pierderea capacitdlii de
muncd a unei persoane).
In spetrd, insd, cheltuielile ocazionate de organizarea parastaselor tradilionale ulterioare, p6nd
la implinirea a7 ani de la deces, reprezintd un prejudiciu viitor
;i
incert (eventual),
caracteizat
prin lipsa de certitudine a producerii sale in viitor.
In ipoteza in care prejudiciul va deveni cert, ulterior solu{iondrii acfiunii civile in cadrul pro-
cesului penal, parteavdttitmatd va putea cere despdgubiri printr-o acfiune civild separatd.
c) Cheltuielile fdcute cu ridicarea unui monument funerar au legdtura de cauzalitate cu
infracfiunea sdvdr;ita. Construclia funerard nu poate fi consideratd ca o tendinfd de orgoliu gi
vanitate, ci ca o manifestare a unui sentiment firesc de pietate gi de cinstire a memoriei victimei,
a cdrei expresie materiald, doveditd cu acte, trebuie sd facd obiectul despdgubirilor civile solici-
tate.
338
Solufiile spefelor
Copitolul lll
in consecintd, cheltuielile ocazionate de ridicarea unui monument funeral, fiind direct legate
de evenimentul mo4ii victimei, vor fi incluse in despdgubirile civile.
Spela nr.23
Una dintre condiliile exercitdrii acfiunii civile in procesul penal constd in nerepararea preju-
diciului.
in spe16, atdta vreme c6t, pentru repilzrea pagubei cauzate pd4ii civile prin infracfiunea de
inqeldtorie, inculpatul a ldsat acesteia in gaj anumite bunuri a cdror valoare acoperd prejudiciul,
pddile convenind prin contract ca in cazuJin care inculpatul nu va achita, pdna la o anumitd datd,
suma echivalentd valorii pagubei, pafiea civild sd dispund liber de acele bunuri, instanfa nu-l va
obliga pe inculpat la plata unor despdgubiri, considerdnd prejudiciul acoperit.
Spefa nr.2A
Potrivit art. 1003 Cod civil, cdnd fapta ilicitd este imputabild mai multor persoane, acestea
sunt
finute
solidar pentru repararea intregii pagube. Din aceastd prevedere legald, aplicabild in
ipoteza in care rdspunderea tuturor participantrilor are o naturd civild delictu ald., renilld cd incul-
patul va putea fi obligat la repararea in integralitate a prejudiciului ca'uzat, persoanele netrimise
in
judecatd neputdnd suporta repararea pagubei in urma unei hotdrhri penale.
Astfel, in primul rdnd, acfiunea in procesul penal Ne ca obiect fiagerea la rdspundere civild
a inculpatului
9i
a pa4ii responsabile civilmente. in al doilea rAnd, inculpatul nu se poate pldnge
cd a fost obligat numai el sd repare intregul prejudiciu, deoarece solidaritatea intre debitori este
prevdzutd in interesul creditorului, iar nu al debitorilor, care pot fi urmdri{i, oricare dintre ei,
pdnd la concurenta intregii pagube.
Inculpatul are posibilitatea de a recupera, ulterior, suma pldtitd, pentru repa.rarea integrald a
prejudiciului, printr-o acfiune civild separatd.
pneta nr.25
in spe1d, culpa inculpafilor constd in incdlcarea prevederilor aft. 5 alin. (2)
ti
at. 18 din
,,Instrucfia
personalului de tacfiune", precum gi in neobservarea/observarea tardivd a becului
rogu de la bordul trenului, aprins in urma manipulfii mai multor semnale de alarmd. Pe de altd
parte, culpa victimei constd in aceea cd a incercat sd se urce in vagon dupd ce fusese dat sem-
nalul de inchidere a uqilor.
in consecinld, la producerea rezultatului au concurat doud fapte culpabile (cea a inculpafilor
gi cea a victimei). Culpa victimei nu exclude rispunderea penald a inculpafilot, dar are implicalii
asupra despdgubirilor civile, in virtutea principiului de drept civil al rdspunderii doar in raport
de propria culpd.
in acest sens, inculpafii nu pot fi obligafi la repararea integrald a prejudiciului, victima tre-
buind, la rdndu-i, sd suporte o parte din cheltuieli, proporfional cu vinovdlia sa.
in ceea ce priveqte determinarea participfii la repararea prejudiciului, in asemenea situafii,
primul criteriu nu este culpa (vinovdfia), ci contributia catzald,la producerea pagubei. Autorul
faptei ilicite (inculpatul) va rispunde numai in limita in care a cavzat, prin fapta sa, prejudiciul
suferit de victimd, aceasta neput6nd cere despdgubiri pentru paguba creatd prin propria sa faptd.
Numai cAnd acest criteriu obiectiv este ineficient, neputdndu-se stabili proporfia intre contribufia
cauzald a victimei gi a inculpatului la crearea prejudiciului, trebuie sd se recurge la criteriul
subiectiv
-
gradul de vinovdfie
-
pentru a se stabili mdsura in care paguba va fi suportatd de
inculpat si de victimd.
in spetra datd, instanfa de
judecatd a apreciat cd se impune reducerea despdgubirilor la cate ar
fi obligafi inculpafii cu un cuantum de 507o, proporfional cu contributia acestora qi a victimei la
producerea prejudiciului.
Spe{a nr.26
Din datele problemei nu rezultd cd partea civild ar fi avut vreo contribufie cauzald la produce-
rea prejudiciului, activitatea sa rezumAndu-se la incercarea de a-l opri pe inculpat din agresarea
qefului postului de poli{ie.
in consecintrd, instanfa de
judecatd a solufionat in mod gre;it latura civild a cauzei, acorddnd
pd4ii civile sumele pretinse numai in proporfie de 507o,
Ei
nu integral.
Drept procesuol penol 339
Copitolul lll
Solufiile spefelor
FPeta
nr.27
In conditriile in care inculpatul circula imprudent, aparc ca fiind explicabild neobservarea de
cdtre acesta a indicatorului de a conduce cu maximd pruden(a, datoritLprezen(eiin zona a copiilor.
in aceste circumstanfe, gradul culpei victimei esti infim gi nu va fi luat in considerare de cdtre
instanfd la repararea prejudiciului.
In consecinfd, in spefd, se impune obligarea inculpatului la plata in integralitate a despdgubi-
rilor civile.
Spela nr.28
Din datele spefei rezultd, in mod indubitabil, cd inculpatul a sdvirgit fapta sub stdpAnirea unei
puternice tulburfi psihice, cauzate de atitudinea violentd a victimei asupra fiilor sdi, care nu au
fost implicafi in discu{ia contradictorie dintre el qi victim6. in acest sens, urneazd ca, in
solufionarea canzei, instanta sd
find
cont de existen{a circumstanfei atenuante legale a provocdrii.
Consecinfele refinerii provocdrii, cu privire la solu{ionarea laturii civile, constau in reducerea
la
jumdtate
a despdgubirilor civile, reprezent6nd cheltuielile de spitalizare a victimei.
In ceea ce priveqte despdgubirile civile solicitate de cdtre paftea civild, chiar in conditriile exis-
tenfei culpei comune, deduse din sdvhr;irea faptei in stare de provocare, acestea nu vor putea fi
reduse la jumdtate,
urmdnd ca inculpatul sd fie obligat la plata lor integrald. Argumentul constd
in caracterul irevocabil al acordului anterior dat de inculpat, cu privire la suportarea preten{iilor
pecuniare ale pd4ii civile, caracter dedus, la rAndul sdu, din principiul disponibilitdfii care este
incident la solutrionarea acfiunii civile in procesul penal.
in vederea atenudrii rigorii principiului disponibilitdlii, s-a statuat cd, deqi inbaza acestui
principiu, inculpatul este liber sd recunoascd pretenliile pddii civile, totugi, pentru ca unei aseme-
nea recunoaqteri sa i se dea eficienfd juridicd
-
in sensul obligarii inculpatului, prin hotdrAre, la
plata sumei respective
-,
este necesar ca ea sd fie fdcutd in cunogtinf d, de cauzd,, neafectatd de
eroare in ce priveqte efectele sale gi nedependentd de alte consideralii ce ar vicia consimfdmfin-
tul. De aceea, in cazul in care partea civild formuleazd pretenfii evident exagerate, instanfa, in
baza rolului activ, trebuie sd explice inculpatului efectele recunoagterii sale, in sensul cd pe baza
ei se va da o hotdr6re cu insemnate efecte asupra patrimoniului sdu; acest lucru se impune pen-
tru ca inculpatul, ddndu-gi consimfdmdntul, sd cunoascd dimensiunile reale ale obligafiei asu-
mate.
Spela nr.29
a). Potrivit art. 14 C.pr.pen., reparafia pagubei trebuie sd reprezinte o
justd qi integrald
acoperire a prejudiciului suferit de partea vdtdmatd prin sdvdrqirea infracfiunii, ceea ce se reali-
zeazd prin obligarea faptuitorului la plata pagubei efectiv ca.uzate (damnum emergens), precum
qi a folosului de care a fost lipsitd (lucrum cessans).
in spetre, instanfa, obligdndu-l pe inculpat sd pldteascd contravaloarea bunurilor sustrase,
repararea pagubei este asiguratd conform dispoziliilor menfionate mai-sus. Instanfa nu poate,
insd, sd acorde gi dobdnzile legale aferente sumei respective, ?ntrucdt, pe de o parte, partea civild
nu le-a solicitat, iar, pe de altd pafie, nu existi situafiaprevdautd in art. 17 C.pr.pen., cdnd
acfi]rns3 civila se pome$te gi se exercitd din oficiu.
In concluzie, inculpatul nu poate fi obligat la plata dobAnzilor aferente sumei pe care acesta
urmeazd a o pldti ca despdgubiri, decdt dacdpartea civild a formulat cerere in acest sens gi
nu
existd situaJiile prevdzute in art. 17 C.pr.pen..
b) In situalia in care instanfa concluzioneazd cd suma pretinsd de partea civild este inferioard
prejudiciului real, nu poate fixa cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, argumentatd de
existenfa unei evaludri fdcute de expert, intrucdt, in solufionarea laturii civile, guvernatd de prin-
cipiul disponibilitdfii, instanfa nu poate acorda mai mult decdt s-a solicitat (plus petita).
pneta nr.30
ln catzd, s-a stabilit cd inculpalii au participat impreund la sdvdrgirea infracfiunii de viol, pen-
tru care persoana vdttfunatd s-a constituit parte civild solicitAnd daune morale in cuantum de
80.000.0001ei (ROL).
Din examinarea datelor problemei, rezttltd, cd obligarea fiecdrui incurpat plata unor
iri civile in sumd de 40.000.000 lei (ROL) carre parrea
civild este deoarece
Solufiile spefelor
Copilolul lll
incalcd prevederile art. 1003 C.civ. in acest sens, potrivit dispozitriilor acestui text de lege, la care
trimit dispozitriile art. 14 C.pr.pen., in cazul in care
,delictul
sau cvasi-delictul este imputabil mai
multor persoane, acestea sunt
finute
solidar penttu despdgubire".
in consecinfd, fiind vorba de rdspunderea civild delictuala, instan{a trebuia sd-i oblige pe
inculpafi in solidar la plata sumei de 80.000.000 lei (ROL), obligarea individuald a fiecirui
inculpat la plata unei cote-pd4i din cuantumul despdgubirilor (specificd rdspunderii conjuncte)
fiind contrard prevederilor art. 1003 Cod civil.
in acest caz, existi posibilitatea ca fiecare inculpat sd se intoarca impotriva celuilalt, pentru
recuperarea a ceea ce a pldtit in plus.
Spefa nr.31-
a). La stabilirea prejudiciului suferit de copiii minori ai persoanei decedate ca urrnare a
infracfiunii, in vederea obligdrii inculpatului la plata despdgubirilor periodice, nu trebuie avutd
in vedere media lunard a salariului
Ei
a celorlalte venituri realizate de victimd inainte de deces,
ci cuantumul salariului pe care acesta l-ar fi primit la data pronunfdrii hotdrArii
Ei
valoarea, la
aceeagi datd, a celorlalte eventuale venituri.
b) La stabilirea cuantumului daunelor, instanfa de
judecatd
trebuie sd
tind
sqtma de coefi-
cientul de inflafie la data pronunfdrii sentinfei, in raport cu data cAnd au fost cauzate pagubele
prin sdvdrgirea infracfiunii. in acest fel, partea civild va fi scutitd de un nou proces (civil) pentru
actualizarea creanfei cuprinse in hotdrdrea penald. Luarea in considerare a oricdrui alt moment
la care urmeazd a fi raportat echivalentul pagubei materiale (de exemplu, data producerii
pagubei ori data introducerii actiunii) ar putea conduce instanfa la stabilirea unui prejudiciu infe-
rior valorii reale, ceea ce ar fi conffar art. 998 Cod civil.
Spefa nr.32
Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civild se poate face in cursul urmdririi
penale, precum gi in fafa instanfei de
judecatd p6nd la citirea actului de sesizare.
Se apreciazd cd acelagi regim este aplicabil
9i
modificdrii pretentriilor pd4ii civile, care sunt
limitate de momentul citirii actului de sesizare.
Argumentul in baza cdruia este reglementat[ in acest mod formularea preten{iilor civile
constd in necesitatea ca inculpatul gi, cdnd este cazul, partea responsabild civilmente trebuie sd
cunoascd, incd de la inceputul cercetfii
judecdtoreqti, pretenfiile civile ale pdrfii vdtdmate, pen-
tru a-qi putea face apdrarea sub ambele laturi, penald qi civild, ale procesului penal.
Cu toate acestea, in practicajudiciard s-a statuat cd, in declaratia de constituire de parte civild,
nu este neapdrat necesar sd se precizeze pretenfiile persoanei vdtdmate, acestea put6nd fi formu-
late qi mai tdrziu, dar nu dupa inceperea dezbaterilor la prima instanfd.
Dar, chiar gi in considerarea acestei pozilii mai putin exigente, cererea pd4ii civile, formu-
latd intr-o cale de atac, ca inculpatul sd-i pldteascd o sumd mai mare decdt cea solicitatd initrial,
este inadmisibild.
in consecinfd se respinge cererea pddii civile de majorare a cuantumului sumei reprezentdnd
despdgubirile civile. Aceastd diferenfd, reprezentdnd pagube ulterioare, va putea fi cerutd numai
pe calea unei ac{iuni promovate in fa{a instan{ei civile.
Spefa nr.33
Potrivit afi.346 alin. (4) C.pr.pen., instanla penald nu solu{ioneazd acliunea civild cAnd pro-
nuntrd achitarea pentru cazul prevdzut in art. 10 lit. b) C.pr.pen..
in virtutea acestui text de lege, instanfa de
judecatd era obligatd sd lase acfiunea civild nes-
olufionatd, iar nu sd o solufioneze, in sensul respingerii ei. Argumentul constd in faptul cd, in-
tr-o asemeneaipotezd, prin prisma autoritdtrii de lucru
judecat
a hotdrdrii penale in fafa instantrei
civile, pdrfile vdtimate ar fi lipsite de posibilitatea de a-gi recupera prejudiciul ocazionat de
sdvArEirea unei fapte care, degi nu este prevdzutit de legea penald, existd in materialitatea sa.
Drept procesuol penol 34t
Rospunsuri grile
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL
$r
DREPTUL PROCESUAL PENAL.
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL
1. c
2.a
3.c
4.c
5.a
6.b
7. b
8.b
9.a
10. c
11. c
12. a
13. a
14. d
15. b
CAPITOLUL II
l.a
2.c
3.c
4.b
5.d
6.b
7. d
8.d
9.b
10. c
11. a
t2. d
1. a
2.a
3.d
4.c
5.d
6.b
7. a
8.c
9.d
10. c
11. a
12. a
PARTTCTPANTil ?n
pROCESUL
PENAL
13. b
14. d
15. b
16. b
t7. b
18. d
19. b
20. a
21. b
22. c
23. c
24. c
CAPITOLUL III
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
13. d
14. c
15. b
16. a
17. a
18. a
19. a
20. b
21. b
22. c
23. d
24. a
25. b
26. c
27. b
28. a
29. b
30. d
31. c
32. d
33. a
34. c
35. c
25. a
26. d
27. c
28. b
29. d
30. a
31. a
32. b
33. b
34. a
35. a
Drept procesuol penol 409

Neagu Cap I III Spete Grile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neagu Cap I III Spete Grile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Spele

S-ar putea să vă placă și