Sunteți pe pagina 1din 56

CURS 1

MODURILE DE PRELUCRARE A LEMNULUI



Prelucrarea lemnului se realizeaz mecanic sau chimic, procese ce se realizeaz la
diferite umiditi, temperature i presiuni
Prelucrarea mecanic are drept scop obinerea unui aspect
exterior nou a unor dimensiuni noi ale lemnului. Ea se bazeaz
pe dou proprieti ale lemnului: plasticitatea i
divizibilitatea.

Pe baza acestor proprieti, prelucrarea mecanic a lemnului
se poate face:
- fr distrugerea legturii dintre fibre;
- cu distrugerea legturii dintre fibre.

La prelucrarea mecanic a lemnului fr schimbarea legturii
dintre fibre, se folosesc proprietile plastice ale acestuia i
anume capacitatea lemnului de a-i pstra forma realizat prin
aciunea unei fore exterioare i dup ce aciunea forei care a
produs aceast deformare nceteaz.

n cele ce urmeaz o s ne ocupm de prelucrarea lemnului cu i fr
formare de achii, mai precis, de prelucrarea prin tiere.

Tierea lemnului este procesul tehnologic de formare a noilor suprafee
prin detaarea unui strat de lemn de anumite dimensiuni, pe toat
traiectoria de micare relativ a muchiei tietoare (tiului) a sculei,
determinat de o anumit micare de lucru a lemnului i a sculei.

Tierea cu formare de achii este tierea la care, pe toat lungimea de
divizare, dup o anumit direcie fa de fibrele lemnului, se detaeaz
succesiv achii deformate volumetric. Din aceast categorie fac parte:

tierea cu pnze
rindeluirea
frezarea
strunjirea
burghierea etc

Tierea cu pnze se poate face cu:
pnze de gater (scule in form de lame, montate ntr-un
cadru ce execut o micare rectilinie alternativ, de obicei
n plan vertical):









panglic (scula are forma unei benzi continui, cu marginea
dinat, dinii avnd funcia unor cuite nguste, care
acioneaz succesiv asupra lemnului)


pnze circulare (scula este o pnz rotund, iar lemnul
efectueaz o micare de avans continuu spre pnza tietoare)

Frezarea lemnului
Frezarea lemnului se realizeaz in special cu freze cilindrice, pe
periferia crora se afl un anumit numr de dini (scula execut o
micare de rotaie continu, iar lemnul o micare de avans continuu)


Burghierea lemnului
Burghierea lemnului se realizeaz cu ajutorul burghielor i are ca scop
formarea unor guri rotunde, n vederea realizrii mbinrilor cep-scobitur
rotund; burghiul execut o micare de rotaie continu, iar avansul poate fi
efectuat fie de burghiu, fie de lemn.



Strunjirea lemnului
Strunjirea lemnului se folosete pentru obinerea corpurilor de revoluie
(piesele au o micare de rotaie, iar cuitul efectueaz o micare de avans
longitudinal sau transversal)


Dltuirea
Dltuirea este procedeul de prelucrare care se efectueaz cu
ajutorul unei scule n form de dalt ce execut o micare
rectilinie alternativ, iar piesa efectueaz o micare de
translaie prin faa sculei achietoare.

Tierea plan
Tierea plan presupune tierea lemnului n forma unei achii cu grosime
uniform

Cuitul 1 i bara de presare 2 se deplaseaz rectiliniu alternativ iar piesa de lemn 3
se deplaseaz intermitent pe vertical cu o cot egal cu grosimea achiei (furnirului)

Derularea
Derularea se realizeaz prin micarea de rotaie a buteanului n jurul axei
sale i prin deplasarea radial a cuitului
La un avans u constant al cuitului i la rotaia continu a buteanului
rezult o achie continu denumit furnir, cu grosime a constant

lefuirea
lefuirea se execut cu granule abrazive care sunt fixate prin ncleiere pe un
suport de hrtie sau de pnz

- fiecare granul abraziv are rolul unui cuit tietor, care detaeaz achii din
piesa de lemn;
- prin urmare, scula execut o micare de tiere, iar piesa de lemn o micare de
avans;
- se execut pentru eliminarea proeminenelor suprafeelor pieselor de lemn care
ramn de la operaiile de achiere anterioare.

Tierea lemnului cu formare de achii
Tierea lemnului cu formare de achii (achierea lemnului) este insoit de
modificarea dimensiunilor semifabricatului, prin detaarea din acesta a
unei pri din volum cu ajutorul sculei tietoare. Astfel, fiecare proces de
achiere se poate exprima prin expresia:

in care:
n numrul sculelor tietoare care particip la divizare;
V
1
volumul pieselor de lemn obinute;
- volumul lemnului transformat n achii sau a deformaiilor
remanente ale lemnului

- volumul prilor de lemn cu destinaie nespecial (cu alte
destinaii)
m numrul de piese cu destinaie nespecial
V volumul iniial al semifabricatului

n cazul tierii pe gater, buteanul reprezentat convenional n form de
cilindru de lungime L, se taie cu ase pnze, obinndu-se cinci scnduri
(1,2,3,4,5) i dou margini (6). Limea fiecrei tieturi este b, iar nlimea
acestora este variabil de la h
1
la h
6
. Pentru acest caz, n=6, m=2.

Volumul lemnului mrunit de scule este:

Volumul pieselor din lemn cu destinaie special este:

unde q
1
,,q
5
reprezint volumul fiecarei piese de lemn cu destinaie
special

Volumul pieselor din lemn cu alte destinaii este:

unde q
6
este volumul unei margini (n cazul n care cele dou
margini au volume egale).

Pentru cazul frezrii cu o singur frez, n=1, m=0 i
La derularea furnirului, n=1, m=1,
a grosimea furnirului
b lungimea butucului
L lungimea total a benzii de furnir obinut la derulare

Din analiza relaiei rezult c metoda
cea mai bun pentru prelucrarea lemnului prin achiere este aceea la care:
adic volumul lemnului transformat n achii sau al deformaiilor remanente,
precum i volumul lemnului care nu a putut fi transformat n piese cu
destinaie iniial este egal cu zero.
Procesele de tiere cu formare de achii care asigur cu aproximaie
aceast cerin sunt cele la care piesele de obinut reprezint chiar achia
detaat, de exemplu, la derularea furnirului i la tierea plan a lemnului.
Prin urmare, tendina este ca anumite operaii de achiere cu pnze
s fie nlocuite prin achiere de decupare.

Scopul principal al procesului de aschiere:
-obtinrea unor piese de forma si dimensiuni date prin detasare de aschii
-pentru obtinerea piesei 2 este necesar sa se detaseze lemnul din sectiunea 1
-muchia sculei se va deplasa dupa curba AD


Miscarea de aschiere si miscarea de avans

Pentru realizarea aschierii este necesar sa se deplaseze cutitul in raport cu
obiectul de prelucrat sau sa se deplaseze lemnul in raport cu cutitul.
-se pot realiza una sau mai multe treceri:
Aschia este partea de material detasat prin actiunea cutitului asupra lemnului, la o
singura deplasare a cutitului

Miscarea absoluta (a cutitului sau a lemnului) care este necesara si suficienta
pentru detasarea unei aschii se numeste miscare de aschiere.

Miscarea absoluta (a cutitului sau a lemnului) care asigura taierea succesiva a unor
noi aschii se numeste miscare de avans.

Viteza de aschiere este viteza de miscare a taisului dupa traiectoria de aschiere.

Viteza de avans este viteza de miscare a taisului dupa traiectoria de avans
In industria lemnului:
-v max = 100 m/s (panze circulare)
-u max = 60 m/min

Viteza relativa (reala) de aschiere v0 rezulta din compunerea geometrica a vitezelor
v si u. Unghiul dintre cele doua viteze se noteaza cu si se numeste unghi cinematic.
GEOMETRIA ASCHIEI
Geometria aschiei se caracterizeaza prin forma si parametrii ei liniari.

Suprafetele ce apar in procesul de aschiere:
-suprafata de prelucrat - 1
-suprafata prelucrata 2
-suprafata de achiere - 3
Planul de aschiere -4 este planul tangent la suprafata de aschiere care trece in
orice moment prin muchia taietoare a cutitului
-unghiul este unghiul dinamic sau unghiul de sectionare a fibrelor si
reprezinta unghiul sub care fibrele sunt intersectate de planul de aschiere intr-un
anume moment.
l = lungimea nominala a aschiei; este lungimea traiectoriei reale de aschiere
-lungimea reala a aschiei este mai mica decat lungimea traiectoriei
reale, ca urmare a fenomenului de contractie a lemnului
b = latimea nominala a aschiei (distanta dintre suprafetele laterale ale aschiei)
a = grosimea nominala a aschiei

GEOMETRIA CUTITULUI
-Forma generala a cutitului sculei aschietoare este in forma de pana
-Fetele cutitului:
-fata de degajare
-fata de asezare
-muchiile cutitului (5 muchii)
Unghiurile dintilor se determina in 2 planuri:
-planul VV normal la planul de aschiere (unghiuri de aschiere)
-planul NN normal pe muchia principala (unghiuri liniare sau constructive)
-Unghiurile de aschiere (in raport
cu planul VV):
- unghiul de asezare
-unghiul de ascutire
-unghiul de aschiere
-unghiul de degajare

-Unghiurile liniare (constructive)
se detrmina la fel cu cele de
aschiere dar se raporteaza la
planul NN
CAZURILE FUNDAMENTALE DE
ASCHIERE

Lemnul este un material care are o
structura neuniforma dupa trei planuri
perpendiculare ce corespund unor directii
principale :

I - axiala (normala la planul
transversal TT
II - radiala (normala la planul
tangential)
III tangentiala (normala la
planul radial)
Aschierea lemnului se poate produce dupa unul din cele trei planuri:
- aschiere transversala prin taierea aschiilor perpendicular pe fibre (a)
- aschiere in lungul fibrelor prin taierea aschiilor prin deplasarea muchiei
taietoare prin deplasarea acesteia in planul fibrelor (b)
- aschierea tangentiala - prin taierea aschiilor de catre muchia cutitului
paralel cu fibrele, prin deplasarea acesteia in planul fibrelor perpendicular pe
lungimea lor
In afara de aceste moduri fundamentale in practica se mai intalnesc o multitudine
da cazuri intermediare.

In unele cazuri, aschierea se poate produce dupa un plan intermediar fata de toate
cele trei directii, facand cu acestea unghiurile x, y, z.
In practica se intalnesc urmatoarele tipuri de aschiere:
-taierea lemnului cu panze de gater si panglica (aschiere longitudinal-
transversala) cu =90 .
-taierea cu panze circulare in lungul pieselor (aschiere longitudinal-transversala)
-frezarea lemnului in lungul fibrelor (aschiere longitudinal-transversala)
-burghierea (taiere longitudinal-transversala si tangential-transversala)
-derularea (aschiere tangentiala)
- taierea plana (aschiere tangentiala)
Pnze Circulare
Pnzele circulare sunt scule tietoare realizate din discuri circulare
metalice, dinate.


Pnze circulare monometalice
Pnzele circulare monometalice sunt
utilizate n principal la prelucrrile primare ale
lemnului. Pentru tierea lemnului este necesar
operaia de ceaprazuire i ascuire a dinilor
pnzei circulare. Forma dintelui la pnzele
circulare monometalice este de mai multe tipuri,
n funcie de operaia la care se utilizeaz.

Pnzele circulare placate sunt utilizate la tierea
lemnului i a materialelor pe baz de lemn, i pot fi de
tipul multilam utilizat la tierea longitudinal a
lemnului prelucrat primar; de tip pnz circular
placat, utilizat la operaii de retezare sau spintecare
n funci e de numrul de dini i de ascui re.


Pnze circulare placate
I. Generalitati despre panzele placate cu carburi

II. Particularitati ale gamelor

III.Sculele care utilizeaza aceste panze

IV. Accesorii- Panze placate cu carburi metalice
I. Generalitati despre panzele placate cu carburi
Alcatuirea panzei placate cu carburi
O panza placata cu pastile din carburi
metalice reprezinta un disc metalic pe
al carui diametru exterior sunt lipite (cu
aliaj dur) pastile din carbura metalica;

Materialul de prelucrat
Panzele placate au fost create pentru
prelucrarea in special a materialelor
lemnoase, insa pot fi folosite si pentru
plastic, metale neferoase, ceramica;
Trei elemente esentiale in alegerea panzei
Calitate
Pret
Durata
de viata
IICaracteristici principale ale panzei
Grosimea corpului panzei si a pastilelor din carbura

Tipul pastilelor din carbura

Forma corpului

Numarul dintilor

Incastrarea varfului

Cu/ fara acoperire

Forma dintelui

Unghiurile dintelui

Amortizarea vibratiilor
Grosimea corpului i a dintelui
Grosime dinte
Grosimea
corpului
Nu s e d e f o r me a z a
Suprafata de lipire mare
Gros
Viteza de taiere mare
Cantitate mica de
deseuri
Solicitare mica in timpul
taierii.
Subtire
I n cazul de f at a se
p r o d u c e c u r b a r e a .
Suprafata de imbinare
este mica (nu e problema
d e s i g u r a n t a )
Dezavantaj
Rigiditate mare
Avantaj
Viteza de taiere mica
Solicitare la taiere grea.
Excelenta rezistenta la
uzura
Dur
Nu se rupe si nu se
sparge usor (rezistenta
ridicata)
Putin
dur
Se rupe si se sparge usor
(rezistenta scazuta)
Se ascute greu (greu de
prelucrat)
Cresterea costului
Se uzeaza usor

Avantaj Dezavantaj
Tipul varfului pastilei din carbura
39
Forma corpului
Previne ruperea pastilei
din carbura (in cazul
taierii metalului)
Posibilitate de a evita
taierea in exces
Rezistenta ridicata a
lamei
Dinte
anti-recul
Buna evacuare a
deseurilor
Evacuare slaba a
prafului rezultat
Greu de reascutit
Cost ridicat
risc de spargere a
pastilei
Taiere in exces;
Rezistenta scazuta a
lamei (comparativ)
Dinte
obisnuit
Avantaje Dezavantaje
40
Numarul dintilor
Bavura minima si
suprafata de taiere
neteda
Numar
mare
Aparitia bavurii si
suprafata de taiere
rugoasa
Numar
mic
Viteza de taiere este mica
Solicitare mai mare in
timpul taierii
Cost ridicat
Rigiditea corpului scazuta
Capacitatea de evacuare
a rezidurilor scazuta
Viteza de taiere mare
Solicitare mai mica in
timpul taierii
Cost scazut
Rigiditea corpului creste
Capacitatea de evacuare
a prafului crescuta
Avantaje Dezavantaje
41
Incastrarea vrfului
Datorita unei suprafete
de imbinare mai mare,
se obtine o siguranta
mai mare;
Varf
Incastrat
Ieftin (prin comparatie)
Greu de ascutit (greu
de prelucrat )
Cost ridicat
Suprafata de imbinare
mai mica, deci o
rezistenta mai mica;
Obisnuit
Avantaje Dezavantaje
42
Cu / Fara pelicula protectoare
Rasina si materialul nu
adera cu usurinta.
Durata mai mare de
viata
Acoperita
Ieftin (prin comparatie )

Cost ridicat
Rasina si materialul
adera usor.
Durata de viata mai
scazuta (prin comparatie)
Obisnuta
Avantaje Dezavantaje
43
Excelent pentru tieri drepte , fr rupere sau
spargere; folosit pentru tieri in lungul fibrei
lemnului sau metale.
M-Force - disc cu dantura in V ascutita ascutit n mod
egal; combin caracteristicile excelente pentru tiere
dreapta a tipului FTG cu cea de-a lungul fibrei ca ATB
Datorita faptului ca ascutirea are inclinare
alternativa, panza patrunde si taie uor materiale
fibloase (lemnoase)
Rezisten la tiere mult mai redus comparativ cu
tipul FTC; pastil rezistent la spargere sau rupere.
Pentru a crete performanele de tiere, forma
dintelui este ATB plus; partea frontal a dinilor
are orientare altenativ
Achia este rupt in trei; forma danturii este
combinat: trapezoidala i dreapt.
LEGENDA
FTG ascuire dreapt;
ATB ascuire nclinat alternativ;
TCG ascuire pe trei fete;
ATAF vrf alternativ, fa alternativ;
ATAFR - vrf alternativ, fa alternativ nclinat
MTCG ascuire modificat pe trei fee.
Form ce combina caracteristicile tipurilor FTG i
ATB ; se obine o dantur cu ascuire i nclinare
alternativ, combinat cu dinte drept.
Forma dintelui
44
Principalele unghiuri ale panzei
: Unghi de atac

: Unghi de inclinare
al fetei

: Unghi de degajare
varf

: Unghi ascutire lateral

: Unghi de degajare
radial

: Unghi de degajare
tangential
45
Unghiurile dintelui
Mare
Unghi
atac
(avantaj) Unghiul de atac mare,
rezistenta mica, taiere usoara
(dezavantaj) La unghi de atac
mare,pastila se va sparge usor;.
(avantaj) Unghi de atac negativ
(minus), pastila va fi dificil de
spart datorita unghiului obtuz.
(dezav) Unghiul de atac este negativ
(minus) materialul va fi zdrobit;
Unghi
inclinare
(av) Un unghi mai mare imbunatateste
taierea cu partea laterala. Efect bun in
taiere longitudinala;

(dezav.) Unghiul prea mare va determina
patrunderea pastile in lateral, ceea ce va
duce la aparitia vibratiilor;
Unghi
degajare
tangential
(av) Scade forta de frecare si
creste durata de viata;

(dezav) Unghi prea mare va face
utilizarea panza nesigure;
Unghi
degajare
varf
(av) Va scadea frecarea astfel ca
va creste durata de viata

(dezav) Un unghi mare va
determina un varf foarte subtire al
pastilei, care va ceda usor;
Mic
Mare
Mare Mare
46
Mare
Unghi
degajare
radial
Unghi
inclinare
la varf
Mare
Mare
(av) Scade frecarea si creste
durata de viata;
(dezav) Unghi prea mare va face ca
suprafata de taiere sa nu fie
neteda;
(av) Scade frecarea si creste
durata de viata; efect bun in
taierea longitudinala;
(dezav) Un unghi prea mare
determina pastila sa se miste lateral
muscand in lateral si determinand
aparitia vibratiilor
47
Amortizarea vibratiilor
Sistem de
amortizare
a vibratiilor
Efect
Suprafata de
taiere neteda
Reducerea
rezistentei la
taiere
Reducerea
zgomotului in
timpul taierii
48
Freze cu alezaj
Frezele cu alezaj se folosesc pe maini speciale de frezat, cu ax
vertical. Ele pot fi cu pastile tietoare din oel rapid sau CM, brazate sau
cu pastile din CM amovibile. Frezele cu alezaj, n general, pot fi: cu uluc,
cu fal, de ndreptat, unghiulare, profilate concave, convexe, etc.

Freze cu coada
Se utilizeaz pe maini cu ax superior, manuale, industriale, sau cu
comand numeric. Ele pot realiza ntreaga gam de opertaii de
frezare i profilare, a lemnului sau a materialelor pe baz de lemn.
Frezele cu coad se pot realiza n construcie monometalic, cu pastile
b r a z a t e s a u c u p a s t i l e d i n C M p r i n s e me c a n i c .

Seturi de freze
Seturile de freze se folosesc pentru realizarea de operaii de frezare
complexe, cum ar fi: uluc reglabil, ndreptarea i rotunjirea cantului, ndreptarea
i teirea cantului, frezarea lambei i a ulucului la lamelele de parchet i
lambriu, frezarea elementelor de montani i traverse profilate pentru ui de
mobilier i de cas, diverse profilri complexe, profilri de perei csu lemn.

Capete de rindeluit
Capetele se utilizeaz pe maini speciale cu ax orizontal i vertical,
pentru operaiile de rindeluire, frezare profilat, cepuire sau
formatizare. prinderea cuitelor din oel rapid sau CM se face
mecanic prin intermediul penelor i al uruburilor mecanice.


Cutite
Cuitele sunt se prind de obicei in capetele de rindeluit, de
frezat, de formatizat, sau se utilizeaz la diverse operaii de
strunjire.

Pnze de gater
Se utilizeaz n maini cu tiere alternativ pentru debitarea
primar. Sunt formate din platband metalic dinat, cu pas diferit
pentru foioase i rinoase, i sunt prevzute la capete cu plcue
metalice nituite pentru prinderea acestora n utilaj. Pentru tierea
lemnului se realizeaz ceaprazuirea, ascuirea i tensionarea pnzelor.

Pnze panglica
Sunt scule tietoare realizate din platband metalic subire de diverse
limi, danturate cu profile diverse de dinte, utilizate la debitarea primar a
materialului lemnos, ct i la operaiile de prelucrare n industria mobilei.
Pnzele sunt sudate la lungimea dat de circumferina volantului
f i erst rul ui pangl i c, ct i dubl ul di st an ei di nt re vol an i .
Pentru tierea lemnului pnzele se ceaprazuiesc, se ascut cu profilul
a d e c v a t , i s e s u d e a z i t e n s i o n e a z .

Placute amovibile
Plcuele sunt realizate din carbur metalic sinterizat. Se
utilizeaz pe capetele de frezat ca i plcue tietoare, prinse
mecanic. Ele sunt drepte sau profilate divers. Cele amovibile au
dou, trei sau patru muchii tietoare, ce se utilizeaz succesiv.
Cele amovibile au o singur muchie tietoare, de obicei profilat.