NOTIUNI DE ANATOMIE A ADM

Aparatul dento-maxilar este alctuit din oasele maxilare, dini i esuturile lor de
suport, muchi i articulaiile temporo-mandibulare, ntre toate aceste elemente
structurale trebuind s existe o unitate funcional deplin. Micrile mandibulare sunt
efectuate de ctre sistemul muscular sub controlul sisemului nervos, dar sunt direcionate
de ctre ATM i pantele dentare.
OASELE MAXILARE
MAXILA
- este un os pereche care formeaz etaul milociu i inferior al feei
- clinic prezint ! zone distincte"
- etaul superior #suprastructura sau zona orbitar$ care face onciunea cu baza
craniului, conine celule etmoidale care amortizeaz presiunile transmise de dinii
anteriori
- etaul milociu #mezostructura sau zona nazo-sinusal$ care se dezvolt cu
respiraia,
- etaul inferior #infrastructura sau baza osoas maxilar$ unde se concentreaz
presiunile transmise de dini n cursul masticaiei
Anatomic prezint un corp i % procese alveolare.
&orpul prezint c'teva elemente anatomice importante"
- bosa canin" proeminen determinat de v'rful rdcinilor dentare #rol deosebit
de important n refacerea aspectului facial extern ( eile protezelor trebuie s
urmreasc acest aspect$. )n spatele ei deasupra rdcinilor *M se afl o scobitur
fosa canin #reprezint un reper chirur+ical important de trepanare a sinusului
maxilar$, supero-median de fos se afl gaura infraorbitar #reper n anestezia
nervilor dentari superiori i anteriori$.
- Tuberozitatea maxiar cu rol n meninerea i stabilizare protezelor #pol
inferior, distal, lateral$ i n realizarea anesteziei la nervii alveolari superiori i
posteriori, reperul anatomic pt anestezie fiind creasta zi+omato,malar.
*rocesele"
- zigomatic se lea+ de osul zi+omatic
- fronta particip la formarea foselor nazale
- !aatin formeaz planeul cavitilor nazale i palatul dur
- - oase incisive
- - procese platine
- - lame orizontale ale proceselor palatine
- suturi" incisiv, sutura palatin median #medio,sa+ital$, sutura palatin
transvers
- spina nazal anterioar, +aura incisiv #palatin anterioar ( nervul nazopalatin$,
+aura palatin posterioar, spina nazal posterioar, torusul palatin
- alveolar" orientat oblis supero-inferior i medio-lateral astfele c onciunea cu
corpul maxilarului este mai mic ca mar+inea liber, se re+sete aceast nclinare
i n inclinarea dinilor maxilari, i n rezorbia centripet a crestei. .ste alctuit
din os spon+ios delimitat de - corticale una extern #mici orificii permite
traversarea anestezicului$ i una intern #lamina dura se inser li+amentele
dentare$
- prezint caviti numite alveolele dentare separate prin septuri interdentare si
interradiculare
- pe versantul extern sunt proeminene denumite u+a alveolaris
MA/01234A
&56*34 fata externa"
- simfiza mentonier cu mentonul
- linia oblic extern inseria m. 2uccinator
- +aura mentonier
faa intern"
- apofizele +enii" sup. M. 7enio+los, inf. 7eniohioidieni
- linia milohioidian
- torusul mandibular
mar+inea inferioar sau bazilar m. 0i+astric n foset
mar+inea superioar" rezorbia centrifu+, triun+hiul retromolar, tuberculul piriform
6AM3614.
- faa extern" tuberozitatea maseterin- m. Maseter
- faa intern" orificiul superior al canalului mandibular #n. 0entar inferior$ anterior
spina 8pix
- mar+inea anterioara ascuit se continu cu l. 5blic extern
- mar+inea posterioar este +roas i determin un+hiul mandibulei
- mar+inea superioar" procesul condilian i coronoidian, intre ele incizura
si+moida
- procesul condilian colul condilian si condilul foseta pteri+oidiana
"#"# MU$%&II
Sistemu muscuar se compune din muchi masticatori ridictori i cobor'tori,
aparte muchiul pteri+oidian lateral i muchi cervicali, acetia din urm fiind
indispensabili la susinerea capului i n dinamica mandibular. 4a acetia se adau+
muchii mimicii i ai feei care particip la ndeplinirea celorlalte funcii ale A0M.
"#"#"# MU$%&II RIDI%'TORI AI MANDI(ULEI
A# MU$%&IUL TEM)ORAL
Muchiul temporal este cel mai puternic muchi masticator, dispus ca o lam
sa+ital desfurat n evantai n re+iunea temporal. .ste muchiul cel mai sensibil la
tulburrile de ocluzie, av'nd o participare esenial la micrile rapide cu contact ocluzal,
precum i la masticaia leer.
Muchiul este alctuit din trei fascicule" anterior, milociu i posterior.
Inser*ii" pe ntrea+a ntindere a fosei temporale. 0e la aceast inserie fibrele
conver+ inferior spre apofiza coronoid unde se termin printr-un tendon9 cele anterioare
#de departe cele mai importante$ mer+ aproape vertical, cele milocii oblic inferior i
anterior, cele posterioare aproape orizontal. Acest tendon, +ros i puternic, trece medial
de arcada zi+omatic i se inser pe apofiza coronoid.
Ac*iunea" :asciculul anterior deplaseaz mandibula n sus, fasciculul milociu
deplaseaz mandibula n sus i napoi, fasciculul posterior deplaseaz mandibula napoi.
&ontracia n ansamblu deplaseaz mandibula n sus i napoi ntr-o direcie care
formeaz cu orizontala un un+hi de ;<=. &ontracia unilateral produce retropulsia
condilului pe aceeai parte, deci particip la micarea de lateralitate pe partea activ.
:ora muscular crete cu c't arcadele dentare sunt mai apropiate. :ibrele lui nu
sunt contractate la maximum c'nd arcadele dentare au venit n contact9 muchiul se poate
contracta n continuare i mai mult realiz'nd fenomenul de suprasuficien. Aciunea lui
variaz n funcie de tipul masticator. 4a toi indivizii, indiferent de stereotipul de
masticaie, fasciculele anterior i milociu sunt bine dezvoltate. )n schimb, dezvoltarea
fasciculului posterior este mai mare la cei care introduc n cavitatea bucal fra+mente
alimentare mari, secioneaz alimentele cu dinii, fac micri de propulsie automatizate
sau deschiderea cavitii bucale se face foarte frecvent. 4a indivizii cu pro+enie,
fasciculul posterior este slab dezvoltat.
Iner+a*ia" este asi+urat de trei nervi temporali profunzi, ramuri ale nervului
mandibular. 1nervaia proprie a fiecrui fascicul are avantaul c fiecare se poate
contracta independent.
(# MU$%&IUL MASETER
Muchiul maseter este un muchi voluminos, de form dreptun+hiular, mer+'nd
de la arcada zi+omatic la faa lateral a mandibulei. .ste format din trei fascicule cu
aciune diferit.
Inser*ii "
- fasciculul superficial" lun+ i oblic n os i napoi, se inser pe mar+inea
inferioar a arcadei zi+omatice n poriunea sa malar. 8e desprind fibre +roase care se
ndreapt n os i napoi i se termin pe partea inferioar a feei laterale a ramurii
ascendente i pe un+hiul mandibular p'n la mar+inea sa inferioar. 4a acest nivel,
fibrele se ncrucieaz cu cele ale pteri+oidianului medial form'nd o chin+ muscular9
- fasciculul mijlociu: scurt i vertical, n mare parte acoperit de precedentul i pe
care l depete napoi, se inser prin fibre +roase i mici pe toat ntinderea mar+inii
inferioare a arcadei zi+omatice. :ibrele coboar vertical i se termin pe faa lateral a
ramurii ascendente a mandibulei deasupra inseriei fasciculului precedent p'n la incizura
si+moid9
- fasciculul profund" mai subire dec't precedenii care l acoper, se ntinde de la
faa medial a arcadei zi+omatice p'n la faa lateral a apofizei coronoide, deasupra
inseriei fasciculului milociu i imediat dedesubtul tendonului temporalului. 0in partea
sa posterioar se detaeaz c'teva fibre cu direcie antero-inferioar destinate lamei
prediscale ale ATM. Acest fascicul se mai numete i fasciculul lui >inslo?.
Ac*iunea" maseterul este un muchi foarte puternic, dar nu atin+e fora
temporalului. &ontracia bilateral determin ridicarea i uoara propulsie a mandibulei.
:asciculul profund >inslo? mobilizeaz mandibula n sus i napoi. &ontracia
unilateral mobilizeaz mandibula n sus, nainte i nafar. Amplitudinea acestei micri
depinde de +radul de dezvoltare a fasciculului superficial, fiind mai mare la indivizii cu
stereotip de masticaie tip frector. &'nd se folosesc n masticaie fra+mente mari,
muchiul se hipertrofiaz. Muchiul prezint suprasuficien ca i temporalul. 0atorit
fibrelor sale mai scurte, el produce n primul r'nd presiune masticatoare.
Iner+a*ia" nervul maseterin, ramur a nervului mandibular.
%# MU$%&IUL )TERI,OIDIAN MEDIAL
Muchiul pteri+oidian medial #sau intern$ este un muchi destul de voluminos,
+ros, de form dreptun+hiular, situat nuntrul pteri+oidianului lateral.
Inser*ii. 8e ntinde de la apofiza pteri+oid la faa medial a un+hiului
mandibulei. .ste simetric cu maseterul n raport cu mandibula #de unde i numele de
maseter intern$ i formeaz cu acesta o chin+ muscular sub forma literei @. .l se
compune din dou fascicule"
- un fascicul anterior cu ori+ine pe faa lateral a apofizei piramidale a osului
palatin i partea adiacent a tuberozitii maxilare, naintea i n afara inseriei
pteri+oidianului lateral pe care l nconoar la ori+ine. :ibrele sale traverseaz faa
anterioar i apoi mar+inea inferioar a fasciculului inferior al pteri+oidianului lateral9
- un fascicul posterior, inserat n fosa pteri+oid i pe faa posterioar a apofizei
piramidale a palatinului.
&ele dou fascicule musculare au o direcie oblic n os, napoi i n afar i se
termin pe faa medial a un+hiului mandibulei i pe mar+inea sa inferioar. :asciculul
anterior are destinaie prean+ular, iar fasciculul posterior are destinaie an+ular i
supraan+ular, termin'ndu-se cu fibre i lamele tendinoase care produc mici creste
asemntoare cu cele ale maseterului cu care schimb c'teva fibre.
Ac*iunea pteri+oidianului medial este asemntoare cu a maseterului. &ontracia
bilateral determin deplasarea mandibulei n sens superior i anterior. &ontracia
unilateral imprim mandibulei o micare spre superior, anterior i medial, de partea
opus contraciei.
Iner+a*ia muchiului pteri+oidian medial este asi+urat de nervul pteri+oidian
intern, ramur a nervului mandibular alturi de nervii tensor al vlului i tensor al
timpanului, cu care formeaz un trunchi comun.
"#"#-# MU$%&IUL )TERI,OIDIAN LATERAL
Muchiul pteri+oidian lateral #sau extern$ este cel mai adesea considerat ca
fc'nd parte din cate+oria muchilor propulsori ai mandibulei9 de drept el particip la
toate micrile funcionale ale mandibulei. .ste un muchi scurt, +ros i aplatizat
transversal, situat n re+iunea pteri+o-maxilar. 8e prezint sub forma unei piramide
triun+hiulare care se ntinde orizontal de la baza craniului #aripa mare a sfenoidului i
apofiza pteri+oid$ p'n la articulaia temporo-mandibular #unde contribuie la formarea
aparatului discal$ i colul condilului mandibular.
Inser*ii. .ste format din dou fascicule" unul superior, sfeno-pteri+oidian, i altul
inferior, pteri+oidian, mai voluminos.
Fasciculul sfeno-pterigoidian #superior$ prezint inseriile"
- aripa mare a sfenoidului, fea laterala a aripii externe a apofizei pteri+oide9 unele
fibre aun+ p'n la fanta sfeno-maxilar #fisura orbitar inferioar$, ceea ce explic
durerile retro-orbitare sau pseudo-sinusale9
- pe lama tendinoas pre-discal #mar+inea anterioar i medial$, pe tuberculii i
faa posterioar a condilului #complexul condilo-discal$ prin intermediul aparatului discal
#aripile discale i lama retrodiscal inferioar$, pe treimea superioar a fosetei situate pe
partea antero-medial a colului condilului. Aceast inserie discal i condilian permite
controlul simultan al poziiei discului i al capului condilian n timpul micrilor de
nchidere #complexul condilo-disco-muscular$.
Fasciculul pterigoidian #inferior$ se inser pe"
- faa lateral a aripii externe a apofizei pteri+oide, n cele dou treimi inferioare,
faa lateral a apofizei piramidale a osului palatin, faa extern a tuberozitii maxilare9
- cele dou treimi inferioare ale fosetei colului condilului, depindu-l spre baz.
&ele dou fascicule ale pteri+oidianului lateral, ntr-un plan aproximativ paralel
cu planul de ocluzie, se dirieaz napoi i n afar conver+'nd ctre articulaia temporo-
mandibular" fasciculul sfeno-pteri+oidian aproape orizontal #sub baza craniului$, iar
fasciculul pteri+oidian uor ascendent. Acesta din urm este puin mai oblic n raport cu
planul medio-sa+ital dec't fasciculul superior. :ibrele destinate discului constituie un
fascicul muscular izolat.
Ac*iune. Muchiul pteri+oidian lateral #sau extern$ este primul muchi masticator
care intr n aciune la ft #realiz'nd propulsia$. &el mai frecvent solicitat fiziolo+ic, el
intervine n toate micrile mandibulare atunci c'nd ceilali muchi nu intervin efectiv.
0e asemenea, este cel mai frecvent solicitat patolo+ic, n micrile de evitare i n
parafuncii, fiind muchiul sindromului de disfuncie temporo-mandibular. :iecare din
cele dou fascicule musculare are o activitate proprie.
&ontracia bilateral a fasciculelor inferioare va determina propulsia mandibulei
n ansamblu i previne deplasarea excesiv spre distal i superior a condililor. )n
ansamblu, fasciculele inferioare sunt implicate n toate micrile funcionale
mandibulare, precum i n meninerea poziiei de postur. :asciculul inferior acioneaz
n siner+ie cu muchii cobor'tori.
&ontracia bilateral a fasciculelor superioare apare n conuncie cu muchii
ridictori, n special n cursul nchiderii contra rezisten. 0e remarcat este c fibrele
musculare ale ambelor fascicule sunt de tip 1, rezistente la oboseal, adic pot susine
poziia condililor pe perioade mai lun+i.
&ontracia unilateral a fasciculelor inferioare determin o micare de lateralitate
mandibulei spre partea opus muchiului contractat. &ontracia unilateral a fasciculului
superior are ca rezultat o lateropulsie pur, pe c'nd contracia unilateral a fasciculului
inferior produce i cobor'rea mandibulei. :uncia principal a acestui fascicul const n
realizarea translaiei ansamblului condil ipsilateral-disc articular n etaul superior al
ATM.
Iner+a*ia celor dou fascicule ale muchiului pteri+oidian lateral este asi+urat de
filete nervoase desprinse din nervul temporo-bucal n momentul n care acesta ptrunde
ntre cele dou fascicule.
"#"#.# MU$%&II %O(OR/TORI AI MANDI(ULEI
Muchii cobortori se clasific n funcie de dispoziia lor fa de osul hioid n"
- muchi suprahioidieni #cobor'tori direci$" +eniohioidian, milohioidian,
stilohioidian, di+astric
- muchi subhioidieni #cobor'tori indireci$" sternotiroidian, tirohioidian,
sternocleidohioidian, omohioidian
"#"#.#"#MU$%&II %O(OR/TORI DIRE%0I
Aciunea comun a acestor muchi este cea de cobor're a mandibulei c'nd
punctul fix este osul hioid sau de ridicare a osului hioid c'nd punctul fix este mandibula.
@oi prezenta doar muchiul milohioidian i di+astric.
A# MU$%&IUL MILO&IOIDIAN
Muchiul milohioidian este un muchi lat, pereche care, mpreun cu cel de partea
opus, formeaz diafra+ma +urii.
Inser*ii1 pe linia oblic intern #milohioidian$, de unde fibrele se ndreapt n os
i nainte. &ele mai posterioare se inser pe faa anterioar a osului hioid iar cele
anterioare pe rafeul median fibros.
(# MU$%&IUL DI,ASTRI% 2)/NTE%ELE ANTERIOR3
Muchiul di+astric este un muchi situat imediat sub milohioidian, sub pielea
proas a capului. .ste format din dou poriuni musculare unite printr-un tendon.
Inser*ii" anterior se face retrosimfizar ntr-o depresiune numit foseta
di+astricului. 0e aici, muchiul se dirieaz n os i uor n afar ctre osul hioid, la
nivelul cruia se continu printr-un tendon intermediar fixat labil de hioid. Tendonul se
continu cu p'ntecul posterior.
"#"4.#-# MU$%&II %O(OR/TORI INDIRE%0I AI MANDI(ULEI
A# MU$%&IUL DI,ASTRI% 2 )/NTE%ELE )OSTERIOR3
Inser*ii. 0e la nivelul tendonului intermediar fibrele sunt diriate prin butoniera
oferit de stilohioidian ctre re+iunea retromastoidian.
"#"#5# MU$%&II MIMI%II
A# MU$%&IUL (U%%INATOR
Muchiul buccinator este un muchi dilatator al fantei labiale, subire, patrulater,
situat ntre maxilar i mandibul, intr'nd n constituia obrailor.
Inser*ii1 anterior la nivelul modiolusului, posterior pe faa extern a proceselor
alveolare maxilare i mandibulare n dreptul molarilor, hamul pteri+oidian i rafeul
pteri+omandibular. .ste sin+urul muchi pielos cu fascie proprie, iar aderena mucoasei
u+ale la aceast fascie mpiedic plicaturarea i mucarea ei. *articip la formarea
peretelui extern al pun+ii .isenrin+ i :ish.
Ac*iune. &ontracia lui determin tra+erea comisurilor bucale lateral i posterior.
)n masticaie are rolul de a aduce fra+mentele alimentare din vestibulul bucal ntre
arcadele dentare.
(# MU$%&IUL OR(I%ULAR AL (U6ELOR
.ste un muchi constrictor al fantei bucale situat n +rosimea buzelor n urul
orificiului bucal. *rezint dou fascicule corespunztoare buzei superioare i inferioare.
Ac*iunea lui const n proeminarea buzelor #contracia fibrelor mar+inale$ sau
retracia acestora i aplicarea forat a lor pe zona frontal a arcadelor dentare. 6aportul
de fore ntre orbicularul buzelor i musculatura lin+ual influeneaz caracteristicile
culoarului neutral cu implicaii asupra poziiei dinilor frontali i a stabilitii unei proteze
mobilizabile.
"#"#7# MU$%&II %ER8I%ALI
Muchii cervicali " n particular muchii cefei, asi+ur echilibrul postural al
capului sub controlul vederii i a canalelor semicirculare. Aceti muchi sunt ntotdeauna
n contracie pentru meninerea rectitudinii capului i pentru a permite micrile
mandibulei. *oziia mandibulei i a contactelor ocluzale variaz urm'nd poziia capului.
.i se mpart n"
- muchi superficiali anteriori #supra i subhioidieni$, laterali #pielos,
sternocleidomastoidian$, posteriori #trapez$9
- muchi profunzi " anteriori #paravertebrali$, laterali #drept al capului, scaleni,
an+ular al omoplatului$, posteriori #muchii cefei$.
A# MU$%&IUL STERNO%LEIDOMASTOIDIAN 2S%M3
.ste un muchi dreptun+hiular, lun+ i +ros, situat n re+iunea antero-lateral a
+'tului i av'nd un traiect uor spiralat.
Inser*ii. .l se ntinde oblic ntre stern i clavicul, n partea inferioar, i apofiza
mastoid, n partea superioar. Muchiul cuprinde trei fascicule principale, dispuse n
dou planuri"
- planul superficial este format anterior de fasciculul sternal i posterior de
fasciculul cleido-occipital9
- planul profund este format din fasciculul cleido-mastoidian.
Ac*iune# &ontracia unilateral nclin capul spre aceeai parte i roteaz faa spre
partea opus. &ontracia bilateral cu punct fix pe stern flecteaz capul i +'tul
complet'nd flexiunea din primul timp al muchiului drept anterior9 dac lipsete
flexiunea prealabil, muchiul fixeaz capul n articulaia atlantooccipital i este
extensor. &'nd ia punctul fix pe cap, acioneaz ca un ridictor al toracelui.
(# MU$%&IUL TRA)E6
Muchiul trapez #sau cervico-dorsal$ face parte din cate+oria muchilor cervicali
superficiali posteriori. .ste un muchi lat, aplatizat, subire, triun+hiular, care se ntinde
de la coloana cervico-dorsal p'n la umr.
Inser*ii. Trapezul cuprinde trei +rupe de fibre #superioare, milocii i inferioare$
care conver+ de la linia median #protuberana occipital extern$ spre umr #clavicul,
centur scapular$.
Ac*iune. &'nd muchiul ia punct fix pe inseria medial i se contract n
ntre+ime, ridic umrul i-l tra+e nuntru9 poriunea descendent ridic umrul9
poriunea ascendent l coboar, ambele poriuni av'nd i o aciune de rotaie9 poriunea
transversal duce scapula nuntru.
&'nd iau punct fix pe scapul, fibrele superioare nclin capul de partea respectiv
i n acelai timp i imprim o micare de rotaie ce duce faa de partea opus9 fibrele
milocii nclin coloana vertebral de partea lor9 fibrele inferioare contribuie la ridicarea
corpului n ntre+ime #aciunea de crare$. *rin tonicitatea sa muchiul menine umrul
la nlimea normal.
"#"#9# MU$%&II LIM(II
Muchii limbii sunt muchi striai, n numr de AB, opt pereche i unul nepereche.
0up ori+inea lor se clasific n muchi extrinseci #scheletici$ i muchi intrinseci
#nescheletici$.
Inser*ii# Muchii extinseci au ori+ine pe oasele nvecinate i prin contracie
modific poziia limbii. .i sunt reprezentai de +enio+los, hio+los, stilo+los, palato+los,
farin+o+los i ami+dalo+los.
Muchiul +enio+los este cel mai puternic muchi al limbii. 8e inser la nivelul
apofizelor +enii superioare, de unde fibrele sale se ndreapt spre faa dorsal a
limbii. *rin contracia fibrelor anterioare v'rful limbii este tras infero-posterior,
fibrele milocii produc propulsia limbii, iar fibrele inferioare mobilizeaz limba
supero-posterior. &ontracia n ansamblu a fibrelor musculare confer limbii o
form +lobuloas, aplic'nd-o n acelai timp pe planeul bucal. Muchiul hio+los
este dispus pe mar+inea limbii. 8e inser la nivelul osului hioid i apoi pe faa
lateral a septului lin+ual. Asi+ur retropulsia i cobor'rea limbii.
Muchiul stilo+los se inser pe apofiza stiloid i li+amentul stilo-mandibular de
unde se orienteaz ctre limb, inser'ndu-se la nivelul septului lin+ual. *rin
contracie duce limba postero-superior i mrete diametrul transversal al limbii.
Muchiul palato+los #sau +losostafilin$ se inser pe faa inferioar a aponevrozei
palatine, termin'ndu-se n +rosimea bazei limbii i n zona posterioar a mar+inii
acesteia. *rin contracie mobilizeaz limba postero-superior.
Muchiul farin+o+los se desprinde din constrictorul superior al farin+elui, fibrele
musculare confund'ndu-se cu cele ale muchiului +enio+los, stilo+los i lin+ual
inferior. Asi+ur mobilizarea limbii postero-superior.
Muchiul ami+dalo+los este un muchi subire, inconstant. 6idic baza limbii,
aplic'nd-o pe palatul moale.
Muchii intrinseci i au ori+inea i inseria n interiorul limbii #pe septul lin+ual
i aponevroza lin+ual$ i determin modificarea formei limbii. .i sunt reprezentai de
lon+itudinalul superior, lon+itudinalul inferior, muchii transvers i vertical.
Muchiul lon+itudinal superior este muchiul nepereche al limbii. Asi+ur
scurtarea limbii i mobilizarea v'rfului postero-superior.
Muchiul lon+itudinal inferior scurteaz limba i mobilizeaz v'rful postero-
inferior.
Muchiul transvers determin prin contracie micorarea diametrului lin+ual
transversal, n+ust'nd limba i proiect'ndu-i v'rful nainte. Muchiul vertical
determin micorarea diametrului lin+ual dorso-ventral.
Ac*iune# )n ansamblu, contracia coordonat a musculaturii lin+uale imprim
acesteia micri simetrice #n timpul de+lutiiei, fonaiei, prehensiunii i inciziei
alimentelor$ sau asimetrice #n timpul masticaiei, c'nd are loc interpunerea alimentelor
ntre suprafeele ocluzale anta+oniste$.
"#-# ATM
Articua*ia tem!oro:man;ibuar 2ATM3" ATM-urile, n numr de dou,
situate de-o parte i de alta a feei, suspend mandibula de craniu. ATM este una din cele
mai complexe articulaii ale or+anismului fiind clasificat ca articulaie de tip +in+limo
#permite rotaia$ - artroidal #permite translaia$, cu capacitate redus de diartroz #micri
libere$. Tot prin definiie ATM este considerat ca fiind o articulaie compus, acest tip
de articulaie presupun'nd existena a cel puin trei oase. )n cazul ATM prile osoase
sunt reprezentate de condil i osul temporal, iar cel de-al treilea os #neosificat$ este
considerat a fi discul articular. 8e compune din"
a. suprafaa osoas temporal
b. condilii mandibulari
c. aparatul discal #meniscul$
d. capsula cu sinoviala
e. li+amentele
a# Su!rafa*a osoas tem!ora este reprezentat de"
- eminena temporal sau tuberculul articular este format din rdcina
transvers a procesului zi+omatic al temporalului. 8e prezint sub forma unei pante
convexe limitate inferior de o muchie, care reprezint limita excursiei maxime a
condilului mandibular. Are o lun+ime de aproximativ C mm i o nclinare medie de -DE-
%<E, n funcie de stereotipul masticator. :iind sediul frecrilor articulare, este acoperit de
un strat subire de esut fibros, mai +ros la miloc i n partea exterioar.
- fosa glenoid #fossa mandibularis$ este situat pe fata intern a osului temporal,
ntre cele dou rdcini, transvers i lon+itudinal, ale zi+omei i +zduiete n repaus
condilul mandibular. .ste delimitat anterior de tuberculul articular, posterior de osul
timpanal care formeaz peretele anterior al conductului auditiv extern, intern de spina
sfenoidului, iar extern de zi+om. .ste divizat n dou pri de scizurile timpano-
scuoamoas #n afar$ i petro-scuoamoas i petro-timpanic 7laser #nuntru$. Acestea
sunt" partea anterioar pre+laserian, intracapsular, nearticular, acoperit de periost i o
parte posterioar, retro+laserian, extracapsular, care formeaz partea anterioar a
canalului auditiv extern. 5sul care separ fosa +lenoid de cavitatea cranian este foarte
subire #A-! mm$, nemedular, acoperit de un strat osos subire, nu este fcut pentru a
suporta presiuni ridicate, spre deosebire de partea medial a fosei care este mai +roas.
Ad'ncimea medie a fosei este de ;-B mm.
b# %on;iii man;ibuari" msoar n ur de -< mm n plan frontal i A< mm n
plan sa+ital. .i formeaz ntre ei un un+hi variabil de la individ la individ de A!<E-A%<
o
.
Marele ax al fiecrui condil, diriat n spate i nuntru, face un un+hi de ADE-!<
<
cu
planul frontal. 5rice asimetrie a axelor condiliene se traduce printr-un punct de
conver+en n afara planului sa+ital median, evoc'nd o asimetrie bazicranian. *rezint
un versant anterior convex i unul posterior aplatizat, separai printr-o creast
transversal. @ersantul anterior este divizat, la r'ndul su, ntr-un versant antero-medial i
unul antero-lateral, separai printr-o creast sa+ital. At't versantul anterior c't i cel
posterior sunt intracapsulari, dar numai cel anterior este articular fiind acoperit de esut
fibros avascular.
Astfel, ATM este sin+ura articulaie mobil ale crei suprafee nu sunt acoperite
de cartila hialin.
c# A!aratu ;isca 2meniscu31 constituie prelun+irea intraarticular a tendonului
muchiului pteri+oidian lateral. *rivit de sus are o form oval sau patrulater. :aa
inferioar, corespunztoare condilului, este concav n ambele sensuri. :aa superioar,
corespunztoare fosei, este convex posterior i uor concav anterior. .l se inser, prin
expansiuni sau aripioare, pe tuberculii median i lateral ai condilului i pe faa posterioar
a colului mandibular. &ondilul i aparatul discal formeaz astfel un complex anatomic i
fiziolo+ic indisociabil, complexul condilo-discal, el nsui str'ns le+at de fasciculul
superior al muchiului pteri+oidian lateral, complexul condilo-disco-muscular. Aparatul
este compus, dinainte napoi, din lama tendinoas prediscal, discul propriu-zis i zona
bilaminar retrodiscal.
- lama tendinoas prediscal este bo+at inervat i vascularizat i primete dou
inserii musculare de importan ine+al i diver+ent"
antero-medial" unic i orizontal, este alctuit din fibrele fasciculului superior
#sfeno-pteri+oidian$ a pteri+oidianului lateral9
antero-lateral" dubl i vertical, alctuit din fibre din fasciculul posterior al
muchiului temporal i fibre din mar+inea posterioar a fasciculului profund al
muchiului maseter.
Astfel se realizeaz un sistem dinamic prediscal protector al ATM ( aparatul
tensor.
- discul propriu-zis are aspectul unei lentile fibro-conunctive, suple,
inextensibile. .ste avascular i lipsit de inervaie, orice leziune discal va fi ireversibil.
.l prezint"
o parte antero-inferioar #- mm +rosime$ situat pe v'rful sau uor n spatele
prii celei mai inferioare a tuberculului articular9
o parte postero-superioar #! mm +rosime$ situat pe partea cea mai nalt a
condilului, nedepindu-l napoi9
o zon intermediar #A mm +rosime$ centrat natural ntre cele dou suprafee
articulare osoase. Aceast zon este deseori subiectul uzurii i perforaiilor.
)n partea posterioar discul trimite prelun+iri spre tuberculii median i lateral ai
condilului, care ader i la faa profund a capsulei, permi'nd discului doar micri de
rotaie sa+ital. 0ac o aripioar cedeaz discul va fi tracionat de partea opus de ctre
aparatul tensor.
- zona bilaminar retrodiscal este alctuit din lama comun i din dou lame
independente, superioar i inferioar"
lama comun" are circa D mm, lun+ timp confundat cu discul, reprezint sediul
perforaiilor mai ales n partea sa lateral9
lama inferioar" de natur cola+enic, reprezint poriunea terminal a tendonului
muchiului pteri+oidian lateral i se inser pe faa posterioar a colului unde se unete cu
periostul la un nivel relativ os #A< mm$. Aceast lam reprezint un veritabil tendon al
lui FAhileG al acestei articulaii, put'nd fi sediul tendinitei, dezinseriei, ntinderii
responsabile de deplasrile discale i de disfuncii9
lama superioar" +roas, bine vascularizat, elastic, se inser la nivelul scizurii
7laser. .a are o funcie de rapel #li+amentul de rapel al lui *oirier$ favoriz'nd
rentoarcerea discal.
)ntre cele dou lame exist un spaiu triun+hiular ( re+iunea interlaminar (
umplut cu esut suficient de lax, care conine numeroase plexuri venoase #+enunchiul
vascular al lui HenIer$ care funcioneaz ca un amortizor hidraulic san+vin ce se umple la
deschiderea +urii i se +olete la nchidere. Hona este bo+at inervat #nervul auriculo-
temporal, maseterin, temporal profund posterior$ i poate fi, n caz de hiperpresiune,
sediul durerilor i punctul de plecare al reflexelor. .ste i sursa principal de lichid
sinovial, ca urmare leziunile accidentale sau chirur+icale pot fi surs de disfuncii i
artroz.
;# %a!sua" este clasic descris ca un manon fibros de natur cola+enic n
trunchi de con cu baza superioar inserat n sus n urul suprafeelor articulare i n os la
nivelul colului. .a ader intim n urul discului, att de bine nc't cavitatea articular se
+sete divizat n dou compartimente de dimensiuni ine+ale i cu funcii diferite"
suprameniscal #temporo-meniscal$ de translaie i submeniscal #condilo-meniscal$ de
rotaie. @ascularizat i inervat, capsula este tapetat pe suprafaa sa intraarticular de
sinovial. 8inoviala este mai abundent n compartimentul superior. .a secret lichidul
sinovial de culoare +alben pal, aspect v'scos, dializat plasmatic, bo+at n electrolii, acid
hialuronic, proteine i mucin. Are rol trofic i de lubrifiere.
e# Ligamentee sunt articulare i extraarticulare.
- articulare" de natur cola+enic, ntinse de la baza craniului la colul condilului,
ntresc faa medial i lateral a capsulei"
- li+amentul lateral" se inser n sus pe tuberculul zi+omatic anterior i mar+inea lateral a
fosei +lenoide i n os pe col. .l nu intervine ca stabilizator al articulaiei ( rol cuvenit
muchilor ( ci ca sit proprioceptiv de control al micrilor articulare. .l limiteaz pasiv
micrile n os i napoi9 punerea sa n tensiune va schimba micarea de rotaie ntr-una
de translaie9
- li+amentul medial" mai subire, mai puin rezistent ca precedentul, se inser n sus pe
baza feei laterale a spinei sfenoidului i n os pe col9
- extraarticulare" sunt pseudoli+amente cu semnificaie mai mult aponevrotic
dec't li+amentar"
- li+amentul sfenomandibular" se ntinde de la spina sfenoidului la spina 8pix. Mai
frecvent s-a observat c depete scizura 7laser de unde se prelun+ete cu li+amentul
malear anterior devenind li+amentul maleo-mandibular9
- li+amentul stilomandibular" de la v'rful apofizei stiloide la un+hiul mandibular pe faa
intern9
- li+amentul pteri+omandibular" de la croetul aripii mediale a pteri+oidului la re+iunea
retromolar mandibular9
- li+amentul timpanomandibular" prost individualizat, reprezint partea postero-lateral a
aponevrozei interpteri+oidiene.
8ascuariza*ia <i iner+a*ia sunt asi+urate de ramuri din maxilara intern i
temporala superficial, respectiv de nervul auriculo-temporal, care provine din ramura
maxilar a nervului tri+emen.
NOTIUNI DE MOR=OLO,IE DENTARA
SISTEMUL DENTAR
8istemul dentar constituie ansamblul or+anelor dentare #dinti si parodontiu$
reunite in arcadele maxilara si mandibulara. 1mpreuna cu structurile osteo-articulare si cu
cele neuro-musculare acest sistem este inclus in ansamblul functional care constituie
A0M. Aducerea in contact a celor - arcade in cursul functiilor A0M reprezinta functiile
ocluzale.
I# As!ecte antro!oogice
5rice or+anizare a unei fiinte vii tinde sa respecte le+ile elementre ale biolo+iei
care sunt, in afara de reproducerea speciei, pastrarea structurilor sale si economia ener+iei
#Mar+uelles-2onnet si Jun+, ACK%$. 4a nivel dentar doua fenomene par a fi extrem de
interesante" +racilizarea tesuturilor de sustinere dentara si aparitia recenta a acoperirii
dintilor anteriori #+hidaul anterior$.
! "volutia tesutului de sustinere
8tudiul filo+enetic al +enului Lomo a aratat ca bipodismul, cerebralizarea si
abilitatile manuale se asociaza cu o reducere considerabila a volumului tesutului osos
care sustine dintii #2rabant, AC;%$. 8istemul dentar a evoluat relativ putin9 in afara
diminuarii volumului caninilor, disparitia diastemelor si constituirea arcadelor dentare
parabolice continue. 1n paralel, dezvoltarea considerabila a 8/& a asi+urat dezvoltarea
unor noi functii A0M, si anume functiile de relatie" fonatia, mimica, +estionarea
emotiilor. Astfel, sistemul dentar uman actual poseda un sistem de protectie neuro-
senzoriala fina care compenseaza fra+ilizarea mecanica a tesutului de sustinere.
#! "volutia raportului incisivo-canin
6educerea tesutului de sustinere a sistemului dentar si cerebralizarea implica
achizitionarea unui sistem biomecanic in care dintii anteriori oaca un rol functional nou.
5cluziile anterioare in cap la cap se re+asesc constant la dentatiile foarte abrazate ale
populatiilor primitive #indienii americani inainte de colonizare sau abori+enii din
Australia$ #dMmico, ACDK9 2eNron, AC;%$. 0OAmico a remarcat ca, dupa colonizare,
re+imul alimentar se schimba9 populatiile indiene prezinta astfel o supraacoperire incisiva
si canina #4autrou si 8erviere, ACB;$. 6ealiatatea anatomica a supraacoperirii anterioare
este stabilita ca un fenomen relativ recent. *entru .uropa s-ar situa in sec. P@11, era a
vul+arizarii cutitului si furculitei, cat si a modificarii cerealelor #4evi+nac et al,ACK!$.
2rabant confirma aceasta interpretare, precizand ca abrazia care era foarte importanta in
.vul Mediu nu a incetat sa diminueze de atunci. 5bservatiile recente confirma aceste
tendinte. 5mul modern care traieste intr-o societate industrializata, nu se mai foloseste la
fel de dintii sai ca abori+enii, in special nu se mai foloseste de dintii sai anteriori ca de
niste unelte #prehensiune, sectiune$. *ozitia in cap la cap incisiv reprezinta o penseta
foarte des utilizata in civilizatiile neindustrializate. 0impotriva, ne putem +andi ca
limitarea functiei de prehensiune-sectionare care nu mai solicita prea des pozitionarea in
cap la cap, favorizeaza"
- retromandibulia prin diminuarea stimularii cresterii condiliene9
- supraacoperirea anterioara prin absenta limitarii fortei de eruptie a
incisivilor si caninilor.
II# Anatomia ;entara
&ontactele ocluzale conditioneaza functia. 4e+i biomecanice, adica principii
+eometrice asociate cu control neurolo+ic, dirieaza stabilirea functiilor si a protectiilor
or+anizate de o maniera ierarhizata" or+anul dentar, sistemul arcadelor, A0M.
A# Organu ;entar
5r+anul dentar cuprinde #>esIi,AC-A, Arpa 1nternational ,ACD!$"
- dintele sau odontonul alctuit din smal, dentin, pulp
- parodoniul alctuit din +in+ie, cement, desmodoniu, os alveolar
:unctia ocluzala face apel la or+anele dentare ale caror suprafete ocluzale, prin
morfolo+ia lor, constituie partea activa a uneltei FdinteG. 6estul or+anului dentar, adica
fetele axiale corono-radiculare, constituie suportul, definit in principal de axa sa de lucru.
"# Su!ortu ra;icuar
*rin morfolo+ia sa, orientarea in spatiu si or+anizarea tisulara a parodontiului,
suportul radicular absoarbe fortele aplicate pe fata ocluzala.
a. Parodontiul
&onstituit din +in+ie, cement, desmodontiu si de osul alveolar, parodontiul
asi+ura le+atura intre dinte si tesutul osos. .l oaca foarte important de amortizor si de
detector de forte. .l absoarbe in mod preferential presiunile ocluzale diriate spre axa
mare de rezistenta a dintelui.
AQ. 5sul alveolar
:unctia osului nu este numai de a furniza un suport pentru dinte dar si de a rezista
prin absorbtia fortelor transmise prin ocluzie. 5sul alveolar este este extrem de sensibil la
orice schimbare de amplitudine si de directie a fortelor aplicate. 7rosimea tesutului osos
alveolar este diminuata de presiune si crescuta de tensiunea care se exercita asupra lui.
-Q. 0esmodontiul si proprioceptia
Membrana desmodontala, prin fibrele oblice, fixeaza radacina de osul alveolar9 ea
absoarbe presiunile exercitate si detecteaza supraincarcarile prin proprioceptori.
*roprioceptorii desmodontali sunt deosebit de sensibili in sectorul anterior inscriindu-se
astfel in +radientul de sensibilitate al cavitatii orale. 3nul din scopurile lor este de a
declansa reflexe nociceptive, in +eneral de evitare. .i pot detecta o +rosime de A la !QA<<
mm #Ra?amura, ACB!$ sau o suprapresiune de +rame. Aceasta sensibilitate este
directionala, adica raspunsul este cu atat mai fin daca presiunea este tan+entiala decat
axiala.
b. Morfologia radiculara
6ezistenta or+anului dentar este le+ata de numarul si morfolo+ia radacinilor,
adica de suprafata radiculara care se opune fortelor.
-# Morfoogia ocuzaa
ELEMENTE DE MOR=OLO,IE O%LU6AL'
0iferitele clase de dinti #incisivi, canini, premolari, molari$ reprezinta raspunsul
morfolo+ic la un dublu imperativ functional" masticatia si stabilizarea.
- dinii laterali" cuspizi, creste mar+inale, fosete
- dinii frontali" fee palatine, mar+ini incizale
DIN0II LATERALI
Anatomia ocluzala este constituita din forme convexe" cuspizii pentru dintii
cuspidati #canini, premolari, molari$ sau mar+inea libera pentru incisivi si forme concave"
creste, fosete.
a. Cuspizii
Aceste protuberante hemisferice constituie raspunsul er+onomic la imperativele
fiziolo+ice definite de *rime"
- faciliteaza eruptia9
- favorizeaza profilaxia9
- reduc tendinta la fractura9
- reduc actiunea musculara9
- reduc fortele aplicate pe tesutul de sustinere9
- evita muscarea obrazului si a limbii.
4a nivelul dintilor pluricuspidati se distin+ doua tipuri de cuspizi"
cuspizii de spriin, in mod normal cuspizii vestibulari mandibulari si cuspizii
lin+uali maxilari9 ei intretin contacte anta+oniste prin - versante"
- ei sunt centrati in fosa anta+onista #axul cuspidului corespunde cu
marele ax al dintelui anta+onist$,
- ei mentin 0@5,
- ei zdrobesc alimentele9
cuspizii de +hida, in mod normal cuspizii vestibulari maxilari si lin+uali
mandibulari9 ei intretin contactele anta+oniste printr-un sin+ur versant intern9
- ei proteeaza obraii si limba de muscatura prin mentinerea lor la
distanta de cuspizii de spriin9
- ei sunt ca peretii moarului fata de pistil.
Morfolo+iile ocluzale sunt variate dupa subiecti, prezentand in mod natural un
relief ocluzal uneori foarte marcat alteori foarte sters.
1naltimea cuspidiana, masurata din varful cuspidului la un plan de referinta
orizontal care trece santul principal permite evaluarea reliefului ocluzal caracteristic a
unui subiect dat. Aceasta morfolo+ie cuspidiana este mai precis evaluata prin inclinarea
versantului cuspidian. Acest un+hi defineste panta cuspidiana.
&u cat relieful ocluzal este marcat de o panta incisiva mare, sunt mai bune
functiile masticatorii si stabilitatea ocluzala in 1M dar sunt mai importante riscurile de
interferente ocluzale. /otiunea de echilibru ocluzal se situeaza la cel mai bun compromis
intre doua caracteristici diferite" relief ocluzal marcat si lipsa interferentelor.
0in cauza formei convexe a cuspizilor, contactele interocluzale provocate de
imbinarea dintilor anta+onisti determina mici suprafete de contact zise punctiforme.
Aceasta multiplicitate de mici puncte de contact ocluzale permit"
- transmisia axiala a fortelor9
- stabilizarea dintilor9
- reducerea suprafetelor de contact care favorizeaza .... si diminueaza
uzura9
- obtinerea unei eficiente maxime la un efort minim.
*rin opozitie, cuspizii aplatizati determina suprafete ocluzale marite, +eneratoare
de instabilitate, uzura si ineficacitate.
b. Santurile
4a intersectia mai multor cuspizi se creaza un sant. 3n sant se numeste principal
daca el separa doi cuspizi si se termina in fosete. 0in aceste santuri principale pleaca
ramificatii denumite santuri secundare care spar+ bombeurile cuspidiene si amelioreaza
eficacitatea masticatorie. 1n afara cresterii considerabile a suprafetei masticatorii,
santurile constituie cai de evacuare a bolului alimentar si pentru cuspizii anta+onisti in
miscare, evitand interferentele ocluzale.
"# %us!izii
: +ersante" - intern care privete spre interiorul feei ocluzale
- extern care privete spre exteriorul feei ocluzale
/u au le+tur cu vestibulul sau partea oral a cavitii orale.
0e ex. cuspidul palatinal al premolarului superior are un versant intern care privete
spre faa ocluzal #deci spre vestibular$ i un versant extern care privete spre
exteriorul feei ocluzale #deci spre oral$. Acelai dinte are un cuspid vestibular care
are un versant intern care privete spre faa ocluzal #deci spre oral$ i un versant
extern care privete spre exteriorul feei ocluzale #deci spre vestibular$.
- anul principal dentar mezio-distal" separ cuspizii vestibulari de cei orali
: creasta mezio:;ista 2sagita31 desparte versantul intern de cel extern i se
termin la nivelul crestelor mar+inale proximale. Are o direcie mezio-distal.
: !ante1 fiecare versant prezint o pant mezial i una distal, n funcie de
orientarea lor spre mezial sau distal.
0e ex. cuspidul palatinal al premolarului superior are un versant intern cu o pant
mezial i cu o pant distal i un versant extern cu o pant mezial i cu o pant
distal.
: muc>ia ongitu;ina 2creasta esen*ia31 separ pantele fiecrui cuspid. *ornete
din v'rful cuspidian i aun+e la nivelul anului principal mezio-distal #la nivelul
versantului intern$ i la nivelul conturului maxim #la nivelul versantului extern$. Are
o direcie vestibulo-oral.
-# %restee marginae
- se +sesc la extremitile proximale ale feei ocluzale
: +ersante" - intern care privete spre interiorul feei ocluzale i se termin la nivelul
fosetelor mar+inale
- extern care privete spre dintele vecin i se termin la nivelul punctului
de contact cu dintele vecin.
: muc>ie +estibuo:ora" desparte cele - vesante i unete crestele mezio-distale
cuspidiene.
&restele mezio-distale cuspidiene i muchia vestibulo-oral a crestei mar+inale
realizeaz o S+raniG n care se afl faa ocluzal propriu-zis.
.# =osetee
- fosetee centrae" la molarii superiori se alf la intersecia anului centro-vestibular
cu mezio-central, iar la molarii inferiori se +sete la intersecia anului principal
central cu anul ocluzo-lin+ual
- fosetee marginae" sunt - indiferent de molar #superior sau inferior$ una situat
mezial i una distal
- fostee ;intre crestee marginae" sunt delimitate de versantele externe ale crestelor
mar+inale a doi dini vecini, punctul de contact dintre - dini inferiori i spre ocluzal
sunt deschise. 8e mai numesc i ni masticatorie sau ambrazur ocluzal.
DIN0II =RONTALI
"# Marginea iber a ;in*ior man;ibuari1
- are o muc>ie dreapt la incisivi i n form de @ ndreptat spre planul de ocluzie la
canini, n timp datorit uzurii se transform n suprafa incizal
- la canini prezint un cus!i; vestibular
- din v'rful cuspidului pornete o muc>ie spre ecuatorul dintelui
- muchia separ cuspidul n - !ante" mezial i distal
-# =a*a !aatina a ;in*ior maxiari1
- panta palatinal" zona cuprins ntre mar+inea liber i cin+ulum, mai precis
dedesubtul cin+ulumului unde de obicei poate exista o depresiune #foramen caecum$
la incisivi. 4a caninul superior de sub cin+ulum pornete creasta median ce
determin - pante i pe faa palatin" una mezial i una distal.
2. Arcadele dentare
Asamblarea diferitelor or+ane dentare in arcade anta+oniste constituie utilul.
5r+anizarea unei arcade parabolice continueduce la un echilibru optim, care
repartizeaza si dirieaza presiunile pentru a asi+ura conservarea ansamblului pieselor
constitutive. 1ntele+erea formelor arcadelor nu are sens decat prin punerea in relatie a
celor doua arcade anta+oniste #maxilara si mandibulara$ observate dpdv dinamic #static si
cinetic$.
Arcadele dentare umane sunt curbe in cele trei planuri ale spatiului"
- in plan orizontal, forma parabolica si arcul continuu #fara diasteme$
mentin o buna stabilitate a dintilor si asi+ura o repartiei a sarcinilor9
- in plan parasa+ital curba 8pee9
- in plan frontal #curba >ilson$.
0oar o or+anizare curbilinie a planului de imbinare a arcadelor permite obtinerea
stabilizarii dentare si mandibulare cat si eficacitatea masticatorie #5rthlieb, ACCB$.
naliza $n plan sagital
*oziia fiecrui dinte este determinat constant de presiunile pe care le suport
variabile n intensitate i direcie. 5r+anizarea n plan sa+ital descrie o curb cu
concavitate superioar #8pee$ a crui prelun+ire posterioar trece prin condilul
mandibular i corespunde la o aliniere curbilinie a cuspizilor vestibulari ai caninilor,
premolarilor i molarilor mandibulari #incisivii mandibulari uneori e+resai nu sunt luai
n calcul$.
Aceast curb corespunde le+ii tan+entei adic forma, curba planului de ocluzie
plaseaz axele dentare la C<
<
n raport cu diferitele raze de nchidere care unesc raza
balama condilian cu fiecare dinte. Aceast ncurbare permite alinierea direciilor
stresurilor n lun+ul axelor mari dentare.
- curba 8pee-2alI?ill" proiecia n plan sa+ital al ariilor ocluzale mandibulare i
maxilare, urmeaz v'rfurile cuspidiene , sub forma unei curburi cu profunzimea maxim
la nivelul primului molar. .ste convex la maxilar i concav la mandibul, simetrice
st'n+a-dreapta. Abateri de la normal" accentuate, orizontale, inversate. Ad'ncimea ei
trebuie s fie n concordan cu +radul de supraacoperire n zona frontal pentru a permite
dezocluzia dinilor posteriori n micarea de propulsie.
*lanul de ocluzie este un plan convenional care trece prin mar+inea incizal a centralilor
superiori i cuspizii disto-palatinali ai m-.
naliza $n plan frontal!
Alinierea feelor ocluzale n plan frontal deseneaz de asemenea o curb cu
concavitatea superioar #>ilson$ axele dentare conver+'nd n sus i nuntru.
Aceast nclinare a dinilor, consecin a lr+irii ramurii orizontale a mandibulei,
permite conservarea afrontrii dentare.
- curba Monson-@illain" proiecia n plan frontal a ariilor ocluzale mandibulare i
maxilare sub forma unei curburi cu convexitatea orientate spre inferior. Apare datorit
implantrii oblice a dinilor n maxilare, spre oral a mandibularilor i spre vestibular a
amxilarilor, astfel nc't cuspizii @ i cei 4 ai mandibularilor se afl pe aceeai curb. Are
rolul de a produce dezocluzia dinilor n micarea de lateralitate.
STO)URILE O%LU6ALE
Defini*ie1 contactele dintre cele dou arcade care se stabilesc n momentul micrii de
ridicare a mandibulei spre maxilar sub aciunea muchilor ridictori. &ontactele dintre
dinii celor - arcade anta+oniste se stabilesc ntre cuspizi i fosete, respectiv creste
mar+inale la nivelul dinilor laterali i ntre mar+inea incizal i faa palatinal a
dinilor frontali.
&uspizii care fac contact cu suprafeele anta+oniste se numesc cus!izi ;e s!ri?in4
!rimari4 acti+i sau ;e su!ort# .i sunt reprezentai de cuspizii vestibulari ai dinilor
laterali mandibulari, mar+inile in+izale ale dinilor frontali mandibulari i cuspizii
palatinali ai dinilor laterali maxilari.
%us!izii ;e g>i;a? nu realizeaz contacte ocluzale dect n micrile excentrice ale
mandibulei pe versantele interne i sunt reprezentai de cuspizii vestibulari ai dinilor
laterali maxilari i cuspizii lin+uali ai dinilor laterali mandibulari.
%om!onentee sto!urior ocuzae1
- cuspidul de spriin
- zona receptoare anta+onist" foseta sau foseta dintre creasta mar+inal
%asificarea sto!urior ocuzae1
%! &topuri ocluzale de clasa %" sunt reprezentate de cuspizii vestibulari ai
premolarilor i molarilor mandibulari care oclud cu fosetele centrale i mai ales cu
fosetele dintre crestele mar+inale.
8unt considerate cele mai importante pentru c procesel carioase sau abrazia au cele
mai reduse efecte i astfel sunt cele mai stabile.
'! &topuri ocluzale de clasa '" mar+inea incizal a frontalilor mandibulari care oclud
infracin+ular cu faa palatinal a dinilor maxilari. .le vor susine ocluzia n lipsa
stopurilor ocluzale laterale. 4a -AT din subiecti aceste contacte fie se realizeaz n
alt zon nerealiz'nu-se practic stopuri ocluzale stabile. )n plus susinerea ocluziei
numai de ctre aceti dini va conduce n timp la uzur rapid i mbolnviri
parodontale care va duce la pierderea sau modificarea acestora.
(. &topuri ocluzale de clasa (" sunt reprezentate de cuspizii palatinali ai dinilor
laterali maxilari care articuleaz cu fosetele dintre crestele mmar+inale dar mai ales
cu fosetele centrale. 0istruciile carioase mai frecvente care apar la acest nivel i
mi+rrile dentare mai frecvente la maxilar datorit osului mai spon+ios fac ca aceste
stopuri s fie mai puin importante.
Im!ortan*a sto!urior ocuzae
- realizeaz poziia de intercuspidare maxim care reprezint poziia n care
contactele dento-dentare dintre cele - arcade sunt maxime. 1M este poziia cea
mai stabil funcional a A0M, ncheie fiecare ciclu masticator, fora este
maxim, mandibula staioneaz <,As naintea nceperii fiecrui ciclu masticator.
- Tritureaz alimentele
- Menin 0@5 care reprezint dimensiunea etaului inferior al feei c'nd dinii sunt
n poziie de 1M, msurat ntre subnazion-sub+nation.
*entru ca stopurile ocluzale s-i poat ndeplini rolul trebuie ca aceste contacte
ntre dinii anta+oniti s fie stabile i eficiente deci funcionale.
%ONTA%TELE O%LU6ALE
Defini*ie1 contactele care se stabilesc ntre dinii celor dou arcade n cursul
micrilor mandibulei. 1niial aceste contacte sunt punctiforme, n timp datorit
proceselor de uzur devin contacte n suprafa. 0up ce contactul dento-dentar a fost
stabilit prin stopurile ocluzale, mandibula nu mai trebuie s fac nici un fel de
deplasare #contact stabil$, iar triturarea alimentelor s se fac cu efort minim #contact
eficient$.
%asificare
0in acest puncte de vedere contactele se clasific n funcionale i nefuncionale.
)n zona lateral
%ontacte func*ionae
- contact vrf cuspid ) fund foset: v'rful cuspidului trebuie s fie mai puin
voluminos dect foseta pentru a putea ptrunde p'n n captul ei. 0eci v'rful
cuspidian este ascuit iar fosetele sunt deschise lar+. Acest tip de contact are o
anumit leeritate permi'nd lon+ centric. )n cazul refacerilor protetice prezint
avantaul de a putea fi adaptate cu uurin prin lefuiri selective. *rezint !
variante n funcie de zona receptoare"
- cuspid ( foset central
- cuspid ( foset mar+inal
- cuspid ( ambrazur ocluzal
- tripodic: apare n cazul n care volumul cuspidului este mai mare dec't
deschiderea fosetei, motiv pentru care cuspidul nu mai aun+e n fundul fosetei.
&uspidul face contact prin versantele sale cu foseta n ! puncte fiind astfel foarte
stabil i extrem de eficient deoarece cu o presiune minim se strivesc alimentele
cu uurin. )n cazul lucrrilor protetice este +reu de realizat, cere o precizie
maxim i este +reu de adaptat fr pierderea triposmului.
%ontacte nefunc*ionae1 apar cnd contactele dento-dentare se fac pe pante nclinate
deci sunt instabile, sau dac relieful dinilor nu permite o masticaie eficient chiar
dac dac stopurile ocluzale sunt stabile prin lipsa unei cuspidri #n abrazii
patolo+ice$.
- vrf cuspid ) versant foset
- versant cuspid ) versant foset: ambele provoac deraparea mandibulei
- vrf cuspid ) vrf cuspid: instabil, eficien masticatorie redus, mucarea
prilor moi #obraz, limb$, transmiterea forelor paraxial la nivelul dinilor
maxilari.
- $n suprafa: apare n cazul uzurii patolo+ice a dinilor c'nd suprafaa ocluzal
devine o suprafa aproape plan, zonele de contact interdentar devin n suprfa
i se prodice o deplasare ctre mezial a ntre+ului +rup.. )n momentul stabilirii
contactelor suprafeele anta+oniste se potrivesc perfect ca o cheie n broasc, sunt
stabile, dar sunt nefuncionale pt. & necesit timp i for mai mare pentru
realizarea unei masticaii eficiente. 8uprasolicitarea apare i din cauta mririi ariei
ocluzale prin abrazie deoarece prin scderea nlimii coronare ne apropiem de
ecuatorul dintelui zona cu cel mai mare perimetru.
Acest +en de contacte apar i n cazul modelrii ocluzale a lucrrilor protetice de
ctre tehnician prin imprimarea modelului de +ips n ceara machetei punii. Apar
n final obstacole n micrile funcionale ale mandibulei pe lucrarea finit care se
retueaz cu dificultate, lefuindu-se n ntrea+a suprafa a lucrrii, ahun+ndu-se
la contacte n suprafa.
)n zona frontal
%ontacte func*ionae
- stopuri +radul 11 raport psalidodont" mar+inea incizal a incisivilor inferiori face
contact cu faa palatin a frontalilor superior infracincular. /ormal n sens vertical
exist o supraacoperire de A-!mm, adic AQ!-AQ- din faa vestibular a inferiorilor
#overbite$. )n sens sa+ital este permis o treapt sa+ital de A--mm #overet$.
- raportul labiodont" raport de ocluzie ntre mar+inea incizal a dinilor frontali
inferiori cu cea a superiorilor Scap-la-capG.
%ontacte nefunc*ionae
- inocluzia sa+ital care apare n anomalii de clasa 11 An+le" exist o ocluzie
deschis, o lips de contacte n sens sa+ital ntre dinii frontali9
- ocluzia acoperit" exist un contact strns ntre feele vestibulare ale inferiorilor i
feele palatinale ale superiorilor9
- ocluzia n acoperi" apare un contact foarte aproape de coletul dinilor superiori pe
faa palatinal i o treapt sa+ital important9
- ocluzia prbuit prin lipsa stopurilor ocluzale laterale9
- ocluzia deschisa vertical.
-# Liniie functionae ae arca;eor I
&uspizii si mar+inile incizale ale dintilor maxilari si mandibulari pot fi unite +rafic prin
linii functionale.
4a mandibula se unesc mar+inile incizale ale frontalilor, varful cuspidului caninului,
varfurile cuspidiene vestibulare ale *M si M printr-o linie" linia cuspidiana externa a
mandibulei. 0eoarece aceste elemenete au un character active aceasta linie se numeste
inia centricuui acti+.
4inia care uneste punctele de pe dintii maxilari pe care oclud dintii mandibulari de mai
sus, adica crestele mar+inale ale 1 sup, & sup, crestele mar+inale meziale si distale ale *M
si crestele mar+inale si fosetele molarilor se numeste inia centricuui !asti+. .a
exprima functia statica a maxilarului.
1n mod ideal in 1M cee ;oua inii se su!ra!un. *reluarea sarcinilor in ocluzie se face in
special de M, *M sunt mai putin solicitati iar & si 1 nu sunt incarcati.
0aca unim la maxilar mar+inile incizale ale 1, varfurile cuspidului &, *M, MA obtinem
inia estetic:functionaa, care are importanta in estetica, fonatie si masticatie.
0aca dintii mandibulari aluneca in contact cu cei maxilari se obtine o conducere prin
alunecare. Aceasta conducere se intinde de la linia pasivului centric la linia estetic
functionala.
1n spatele crestei transersale a MA superior nu are loc nici un +hida.
%INEMATI%A MANDI(ULAR'
*entru ndeplinirea funciilor A0M mandibula efectueaz mai multe micri care
pornesc, aun+ sau traverseaz c'teva poziii de referin. 8tudiul micrilor mandibulare
a fost realizat de ctre *osselt care a urmrit deplasrile efectuate de punctul interincisiv
mandibular. *ornind de la deplasrile acestui punct s-au putut studia deplasrile
mandibulei n cele ! planuri" sa+ital, frontal i coronal.
0irecia i amplitudinea micrilor mandibulare sunt determinate de ATM,
muchii mobilizatori ai mandibulei i relieful ocluzal al dinilor, care poart numele de
determinani" posterior #articular$, milociu #muscular$, anterior #dentar$.
Miscarile fundamentale extreme definesc in cele ! planuri ale spatiului perimetrul
sau anvelopa limita a miscarilor. *entru a trasa acest perimetru, *osselt #AC;K$ a utilizat o
metoda +rafica de inre+istrare a deplasarii punctului interincisiv mandibular, obtinand
astfel scheme caracteristice in planu sa+ital, frontal, orizontal. 1nteresul sau primordial, in
afara desenarii cadrului +eneral al miscarilor mandibulare, este de a defini anumite pozitii
mandibulare reproductibile. 0aca limitele superioare sunt in +enerale dentare, celelate
pozitii extreme sunt li+amentare.
8tudiul micrilor mandibulei n plan sa+ital a condus la obinerea unui +rafic
care poart numele de bicuspoidul lui *osselt i el reprezint aria micrilor limit
mandibulare. *unctele de pe acest +rafic reprezint"
A. 6& ( relaie centric
-. 1M ( intercuspidare maxim
!. &&* ( cap la cap n propulsie
%. *M ( propulsie maxim
D. 0M ( deschidere maxim
;. 1 ( deschidere n axa balama
B. 6 ( repaus
MI$%'RILE MANDI(ULARE
A0M prezint o polivalen funcional, intervenind n" masticaie, de+lutiie,
fonaie, respiraie, estetic, +estiunea stresului i a emoiilor i oac un rol fundamental
n viaa de relaie. )n realizarea acestor funcii intervin micrile mandibulare ale cror
schematizare o prezentm mai os.
Micrile mandibulare sunt elementare i combinate.
A. Mi<crie eementare sau !ure sunt"
- rotaia #articulaie +in+limoid$ n compartimentul inferior9
- translaia #articulaie de tip artroidal$ n compartimentul superior.
Aceste micri se pot realiza de manier sincron i asincron. .le se asociaz
pentru a realiza micrile combinate, care se lea+ realiz'nd micrile complexe.
-# Mi<crie combinate sunt cele de nchidere ( deschidere, propulsie (
retropulsie i de lateralitate. .le pot fi limit sau funcionale.
Micrile limit ale mandibulei i perimetrul sau anvelopa micrilor limit au
fost studiate de ctre *osselt, n toate cele trei planuri ale spaiului #sa+ital, frontal,
orizontal$. Micrile limit mandibulare sunt deosebit de importante n examinarea i
dia+nosticul tulburrilor care apar la nivelul determinanilor dinamicii mandibulare,
reprezentai de cei posteriori #ATM$, anteriori #ocluzia$ i cei funcionali #musculatura$.
Micrile funcionale ale mandibulei reprezint combinaii ale micrilor
elementare care se realizeaz simultan n mai multe planuri. .le apar n cursul funciilor
A0M #masticaie, de+lutiie, fonaie$ i la realizarea lor concur ATM, muchii
mobilizatori, muchii oro-faciali, +landele salivare, limba, dinii, periodoniul, buzele,
obraii.
Micrile de masticaie sunt micri funcionale semiautomate care cuprind
etapele de incizie, fr'miare i triturare. )n timpul masticaiei micrile sunt influenate
de informaiile culese de receptorii din diferitele esuturi ale A0M. Muchii i modific
starea de contracie, modific poziia bolului alimentar i adapteaz poziia mandibulei.
:enomenul se repet p'n la de+lutiie. Traiectele efectuate de mandibul n cursul
acestor micri masticatorii definesc perimetrul sau anvelopa funcional a masticaiei,
care este de amplitudine mai mic dec't cea a micrilor limit.
Micrile funcionale din cursul fonaiei nu au complexitatea celor din cursul
masticaiei, fiind n principiu vorba despre micri de cobor're-ridicare i uoar
propulsie, de aceea i perimetrul caracteristic al acestor micri se afl n perimetrul celei
din cursul masticaiei.
a! *eschiderea bucal corespunde cobor'rii mandibulei. 8e deruleaz
n dou faze"
- prima faz, p'n la o deschidere de -< mm, se face prin cobor'rea mandibulei
care se rotete n urul axei balama sub aciunea muchilor cobor'tori #micare de rotaie
pur$ reprezentai de p'ntecele anterior al di+astricului, milohioidian, +eniohioidian.
:asciculul superior al pteri+oidianului lateral i aparatul tensor al discului se relaxeaz i
ncepe s se contracte fasciculul inferior. 0iscul este oblic n os i nainte, lama
retrodiscal superioar este relaxat.
- a doua, faz de la -< la %< mm, se face sub influena contraciei fasciculului
inferior al pteri+oidianului lateral i punerea n tensiune a li+amentului lateral astfel nc't
complexul condilo-discal alunec de-a lun+ul versantului posterior al eminenei
temporale. Aceast micare determin, pe l'n+ rotaia din compartimentul inferior, i o
translaie n cel superior.
Axa acestei micri pare s coboare din re+iunea condilian la nivelul spinei 8pix.
Micarea se oprete prin punerea n tensiune a li+amentelor extraarticulare i a muchilor
anta+oniti. Tensiunea lamei retrodiscale superioare fr'neaz micarea discului. &ondilul
continu ns s +liseze pe faa inferioar a discului p'n la atin+erea mar+inii sale
anterioare.
*rin continuarea cobor'rii mandibulei se aun+e la deschiderea maxim sau limit
a +urii. *entru a se realiza deschiderea condilii efectueaz o micare complex de rotaie
n compartimentul inferior i una de translaie n cel superior. Axele de rotaie nu mai
sunt cele terminale. 0eschiderea maxim este n medie de %<mm i se msoar de la
mr+inile incizale ale dinilor superiori i a celor inferiori. 0eplasarea mandibulei trebuie
s se fac liniar fr deviere.
b! $nchiderea bucal corespunde ridicrii mandibulei i se realizeaz n
dou faze"
- prima faz se datoreaz contraciei izotonice a fasciculul anterior temporal9
- n a doua faz intervin muchii retropulsori #fibrele posterioare temporale, fibre
profunde din maseter i p'ntecele posterior al di+astricului$.
5prirea micrii se face prin ocluzia arcadelor #reflex$, dar muchii se pot
contracta izometric n caz de nchidere forat #maseterul i pteri+oidianul medial$.
*aralel, la sf'ritul nchiderii, acioneaz aparatul tensor #fasciculul superior al
pteri+oidianului lateral, fibrele posterioare ale temporalului, maseterului$ control'nd
poziionarea capului condilian n fosa +lenoid i prote'nd suprafeele articulare,
faciculul inferior pteri+oidian este relaxat.
INTER%US)IDAREA MAXIM'
IM este pozitia ocluzala sau raportul de an+renare dentara caracterizat prin
numarul cel mai mare de contacte dento-dentare si in care intensitatea contractiilor
musculare izometrice este cea mai mare. .a constituie cheia fundamentala a masticatiei.
*ermite o pozitie mandibulara precisa, unica, mediana si repetitiva care favorizeaza o
functie musculara automatica si simpla. .a este caracterizata de multiplicitatea
contactelor ocluzale simultane, care asi+ura repartitia stresului pe ansamblul dintilor,
chiar daca dintii anteriori sunt mai putin incarcati.
1mportant" toti dintii cuspidati trebuie sa participe la an+renare cat mai complet
posibil. Absenta contactelor in 1M a unuia sau mai multor dinti este intotdeauna le+ata de
o interpozitie patolo+ica #limba, buza, obraz, parafunctie$, de un bloca de eruptie sau de
o dizarmonie dento-maxilara.
Aceasta pozitie de ocluzie este intr-o constanta remaniere in timpul dentitiei
temporare si permanente. 4a adult ea prezinta o adaptare pro+resiva la abrazia verticala,
compensata prin e+resia pro+resiva, la uzurile proximale, compensate prin mezializarile
dintilor. Aceasta uzura transforma contactele punctiforme in suprafete mai mult sau mai
putin importante.
1M permite o stabilitate mandibulara definita ca e+alizarea contactelor ocluzale
care previne mi+rarile dentare in cursul ridicarii mandibulei #Academia de *rotetica$.
8tabilitatea mandibulara este realizata prin continuitatea arcadelor asi+urata de
contactele proximale si de orientare planului de an+renare al arcadelor #planul de
ocluzie$. 8tabilizarea vestibulo-orala este le+ata de prezenta contactelor ocluzale in
anta+onism si de echilibrul presiunilor musculare #buze, obrai, limba$. 8tabilizarea
verticala este realizata de contactelor ocluzale.
*resiunea musculara din 1M determina o crestere a contactelor ocluzale prin
deformarea elastica desmodontala" depresia dintilor in alveole, os, disc articular. Aceasta
1M in contractie izometrica maxima #1M activa$ trebuie sa fie diferita de ocluzia in
intercuspidare leera #1M pasiva$ in care dintii stabilesc un numar maxim de contacte
#fara infundarea lor in alveole$ fara participare musculara intensa, ceea ce se intampla
deseori in timpul de+lutitiei.
1n 1M ocluzia completa a dintilor posteriori absoarbe marea maoritate a fortelor
ridicatorilor, proteand ATM si or+anele dentare. Aceasta este caracterizata printr-un
spatiu interarticular mare in 1M care semnaleaza lipsa unei compresiuni articulare" pe un
craniu, cu dintii in 1M, condilii nu sunt in contact cu suprafetele articulare.
%aracteristici1
- este cea mai frecvent poziie funcional mandibulo-cranian cu contact
dento-dentar9 aici se ncheie ciclurile masticatorii 9
- se nre+istreaz numrul cel mai mare de contacte dento-dentare, stabilitatea i
suprafaa cea mai mare a contactelor #diminueaza astfel incarcarea suportata
de fiecare element$9
- exista o stabilitate a fiecarui or+an dentar #tripodism$9
- protearea dintilor anteriori de catre cei posteriori9
- este o pozitie mandibulara unica, reproductibila, stabila9
- uurin relativ de determinare, nre+istrare i transfer ceea ce face s fie cea
mai des folosit metod de raoprtare a celor - arcade9
- o pozitie stabila, simetrica in de+lutitie9
- proteeaza ATM in momentul inclestarii dintilor9
- eletromio+rafic se nre+istrez cea mai mare contracie a muchilor ridictori
de aceea este denumit i poziie de for.
- 3nii autori numesc 1M ca ocluzie centric.
RA)OARTE O%LU6ALE INTERAR%ADI%E
a# Sens +estibuo:ingua
Arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara definind astfel o acoperire, adica
proiectia in plan orizontal a distantei intre varfurile cuspidiene sau mar+inile liber
mandibulare si maxilare. 4a nivelul dintilor laterali contactele ocluzale sunt
repartizate in sens transversal dupa trei tipuri #8tuart, AC;%$"
- A #intre cuspizii vestibulari$" versantul extern al cuspidului @ mandibular pe
versantul intern al cuspidului @ maxilar9
- 2 #intre cuspizii de spriin$" vrsantul intern al cuspidului @ mandibular pe
versantul intern al cuspidului palatinal maxilar. Acest contact este mai dificil
de obtinut si mentinut. 4ipsa sa semnifica o malocluzie9
- & #intre cuspizii orali$" versantul intern al cuspidului @ mandibular pe
versantul extern al cuspidului palatinal maxilar.
*rezenta contactelor A,2 si & simultan sau A si 2 fara & +aranteaza stabilitatea
dentara in sens transversal. 0istanta intre A si & reprezinta %DT din diametrul
vestibulo-oral al dintelui.
*lan transversal
- molar" arcada maxilar circumscrie arcada mandibular cu un cuspid9 anormal
ocluzie cap la cap #lin+ualizat$ sau invers
- canin" & circumscrie c, anormal lipsa contactului #ocluzii lin+ualizate$, cap la
cap, an+rena invers
- incisiv" liniile interincisive coincid una cu alta i cu planul medio-sa+ital,
anormal apar deplasri dreapta-st'n+a
b. 1n sens vertical
Acoperirea corespunde proiectiei in sens vertical a distantei intre mar+inile libere sau
cuspizii vestibulari maxilari si mar+inile libere sau cuspizii vestibulari mandibulari.
Aceasta acoperire diminua de la mezial spre distal.
*lan vertical"
- molar" contacte ntre suprafeele ocluzale ale molarilor care s se ncadreze n
armonia curbei 8pee. Abateri" inocluzie #infrapoziie$, e+resii #suprapoziie$.
- 1ncisiv" overbite de AQ!. Anormal" ocluzie ad'c sau deschis
c. 1n sens mezio-distal
0oar modelul de ocluzie A dinteQ - dinti este retinut ca si model de referinta. &hiar
daca scoala +natolo+ica a criticat aceasta relatie ocluzala, datorita riscului de ciocnire
in cursul masticatiei ea este prezenta la KDT din populatie. *resiunea meziala care
asi+ura continuitatea arcadelor impiedica deschiderea contactelor ocluzale. 6aportul
de ocluzie A dinteQ A dinte creaza o an+renare slaba si constituie astfel o sursa de
instabilitate mandibulara.
"#%asee Ange
0atorita latimii diferite a incisivilor centrali superiori si inferiori, exista o ocluzie
alternanta de -"A. Adica toti dintii au doi anta+onisti, cu exceptia incisivului central
inferior si a molarului ! superior.
- clasa 1 An+le" ocluzia neutrala
- cuspidul disto-vestibular al molarului A inferior oclude in foseta centrala a
molarului A superior9
- varful cuspidului caninului inferior occlude pe creasta meziala sau foseta
meziala a caninului superior.
- clasa 11 An+le" ocluzia distalizata
- cuspidul 0@ al mA inferior oclude in foseta distala a MA superior"
- 11QA incisivii in protruzie
- 11Q- incisivii in retruzie
.ste posibil ca abaterea de la ocluzia neutrala sa fie masurata in latimi de premolari" A*
sau U *.
- clasa 111" ocluzia mezializata
- cuspidul 0@ al mA inferior oclude creasta mar+inala distala a *M- superior9
- varful cuspidului caninului inferior occlude cu 1 lateral superior.
Aceasta clasificare pe baza sa+itala nu tine cont de cauzele scheletice ale dis+natiei si nici
de modificarile transversale ale ocluziei.
&lasificarea An+le este fondata pe raportul molarului A mandibularQmolarA maxilar in
sens sa+ital. Actualmente, prin extensie, se aplica si caninului"
- clasa 1 in care molarul A mandibular este mezial cu umatate de cuspid fata de
cel maxilar. &uspidul M-@ al molarului A maxilar se afla in santul dintre
cuspizii mezio i centro-vestibular al mA. @arful cuspidian al caninului
mandibular este in contact cu ambrazura formata de fata distala a incisivului
lateral si fata meziala a caninului maxilar.
- clasa 11" distalizarea mandibului sau mezioocluzia molarului A maxilar fata de
molarul A molarul A mandibular si a & mandibular fata de cel maxilar. )n clasa 11
apare o distalizare a punctelor de contact de dimensiunea mezio-distal a unui
premolar. Apar n situaia n care maxilarul superior s-a dezoltat mai tare sau este
situat mai anterior fie mandibula este mai putin dezvoltat sau situat posterior.
- clasa 111" mezializarea mandibulei sau distoocluzia molarului A maxilar fata de
cel mandibular si a caninului maxilar fata de cel mandibular.
018T6123T1A &5/TA&T.456
.xista un model teoretic de referinta cu rol peda+o+ic. .l reprezinta o
schema ideala pe care tratamentele restauratoare tind sa o urmeze. Acest model
este definit de un raport de ocluzie simultan al ansamblului de cupluri dentare
cuspidate si prin raporturi punctiforme multiple #tripodice in fose, dipodice in
ambrazuri$ care stabilizeaza dintii in cele trei planuri ale spatiului.
)unct ;e contact centric a
man;ibu
6ona ;e contact a acestuia !e
maxiar
*remolar A-cuspid vestibular &reasta mar+inal mezial a
premolarului A
*M --cuspid @ &reasta mar+inal mezial a
*M- i distal a *MA
MA- cuspid M@ &reasta mar+inal distal a
*M- i mezial a MA
MA- cuspid centro-vestibular :oseta central a MA
MA ( cuspid 0@ /efunctional
M-- cuspid M@ &reasta mar+inal distal a MA
si mezial a M-
M--cuspid 0@ :oseta central a M-

)uncte ;e contact centric a
maxiar
6on ;e contact a
man;ibu
&uspidul palatinal al *MA :oseta distal a *MA
&uspidul palatinal al *M- :oseta distal a *M-
&uspidul M* al MA :oseta central a MA
&uspidul 0* al MA &reasta mar+inal distal a MA
i mezial a M-
&uspidul M* al M- :oseta central a M-
&uspidul 0* al M- &reasta mar+inal distal a M-
&uspizii vestibulari
mandibulari
4ocul de contact la maxilar
A. *MA :oseta mezial a *MA
2. *M-
:oseta mezial a *M-
&. MA cuspidul M@
:oseta mezial a MA
0. MA cuspidul 0@
:oseta central a MA
.. MA cuspidul 0
:oseta distal a MA
:. M- cuspidul M@
:oseta mezial a M-
7. M- cuspidul 0@
:oseta central a M-
&uspizii palatinali maxilari Honele de contact la mandibul
R. *MA :oseta distal a *MA
4. *M-
:oseta distal a *M-
M. MA cuspidul M*
:oseta central a MA
/. MA cuspidul 0*
:oseta distal a MA
5. M- cuspidul M*
:oseta central a M-
*. M- cuspidul 0*
:oseta distal a M-
&lasa 11
&uspid @ pmA ( foseta distal *MA
&uspid @ pm- - -foseta distal *M-
&uspid M@ mA ( foseta central MA
&uspid &@ mA ( foseta distal MA
&uspid M@ m- - foseta central M-
&uspid 0@ m- - foseta distal M-
&uspid * *MA ( foseta mezial pmA
&uspid * *M- - foseta mezial pm-
&uspid M* MA - foseta mezial mA
&uspid 0@ MA - foseta central mA
&uspid M* M- - foseta mezial mA
&uspid 0@ MA - foseta central mA
)n clasa 111 apare o cretere predominant a mandibulei care se situeaz anterior
apare o mezializare a punctelor de contact de dimensiunea mezio-distal a unui
premolar.
8cheme de articulare
&uspid @ pmA (creasta mar+inal mezial &
&uspid @ pm- - -fosta mezial *MA
&uspid M@ mA ( foseta mezial *M-
&uspid &@ mA ( foseta mezial MA
&uspid M@ m- - foseta central MA
&uspid 0@ m- - foseta mezial M-
&uspid * *MA ( foseta distal pm-
&uspid * *M- - foseta central mA
&uspid M* MA - foseta mezial m-
&uspid 0@ MA - foseta central m-
&uspid M* M- - &uspid 0@ MA ( nu au anta+oniti
- canin" superioar se afl ntre c i pm
- incisiv" overet de A--mm, crete n 11 este ne+ativ n 111
)O6ITIA DE RE)AUS A MANDI(ULEI
0efinitie" pozitia de repaus a mandibulei reprezinta o pozitie dia+nostica, fara
contact dento-dentar, care se afla pe traseul de la 1M la deschiderea maxima., traseu dupa
care se face in mod obisnuit miscarea de inchidere a +urii #dia+rama *osselt$. 1n
maoritatea timpului din ciclul de -% de ore mandibula se +aseste in pozitie de repaus, iar
intre dintii celor doua arcade exista un spatiu liber, spatiul de inocluzie fiziolo+ica, numit
si spatiu de repaus sau Ffree ?aN spaceG.
:iziolo+ic, numai in masticatie si in de+lutitie se stabileste contactul dentar.
*ozitia de repaus a mandibulei variaza la acelasi individ in functie de varsta,
pozitia corpului#ortoQclinostatism$, unele stari fiziolo+ice#somnQve+heQmomente de
concentrare a atentiei$ sau stari patolo+ice-unele tratamente medicamentoase.
*ozitia de repaus este determinata de contractia tonica a muschilor coboratori si
ridicatori ai mandibulei, deci nu este vorba de un repaus muscular ci de un repaus al
li+amentelor parodontale.
*ozitia de postura a mandibulei nu are aplicabilitate clinica directa. 3tilizarea ei
este le+ata de o metoda de evaluare indirecta a 0@5.
.xistenta spatiului de inocluzie fiziolo+ica #81:$ determina o alta inaltime a
etaului inferior al fetei"0@6,care este evident mai mare decit 0@5.
0@6V 0@5,81:. 1n mod normal 81: este de --%mm, de unde rezulta ca
0@6V0@5,#--%$mm
&el mai mic spatiu interarcadic din fonatie poarta numele de spatiu minim de
vorbire
DIMENSIUNEA 8ERTI%ALA
0@5 corespunde distantei care separa doua puncte cutanate, unul la nivelul
masivului facial altul la nivelul corpului mandibular.
Aceasta valoare, element esential al ocluziei, este in acelasi timp subiectul a
numeroase discutii in ceea ce priveste determinarea ei si incidenta asupra eventualelor
tulburari fiziolo+ice, cat si in ceea ce priveste potentialul ei de evolutie si modificare.
I# Definitii
0in infinitatea de dimensiuni verticale, doua sunt mai importante si din acestea
doua decur+e al treilea element al acestei entitati libere" spatiul liber de inocluzie.
A# Dimensiunea +erticaa ;e ocuzie
0@5 corespunde inaltimii etaului inferior al fetei atunci cand dintii sunt in 1M.
Aceasta implica faptul ca dintii naturali sunt susceptibili pe de o parte de a intra in
contact si pe de alta parte de a asi+ura stabilitatea ocluziei si deci a pozitiei mandibulare.
( Dimensiunea +erticaa ;e re!aus
0@6 sau pozitia de echilibru postural, se caracterizeaza prin absenta contactelor
interdentare. .a corespunde pozitiei ocupate de mandibula cand capul pacientului este
drept activitatea muschilor ridicatori si coboratori echilibreaza fortele de +ravitatie si
condilii se situeaza intr-o pozitie neutra fara nici un stress asupra componentelor
anatomice a structurilor articulare.
%# S!atiu iber
841 corespunde distantei intre suprafetele ocluzale ale dintilor mandibulari si
maxilari cand mandibula se situeaza in pozitie de repaus9 aritmetic el corespunde
distantei care separa 0@5 de 0@6.
/ota" acest spatiu este o necesitate fiziolo+ica care nu trebuie confundat cu spatiul
minim fonetic cum a fost descris de 8ilverman #AC;-$.
II# =izioogia ;imensiunior +erticae
A# D8O
Aceasta dimensiune apare de la eruptia primilor molari temporari in urul varstei
de A; luni9 apoi, in timpul cresterii, forta contractiilor musculare echilibreaza eruptia
fiziolo+ica a dintilor naturali. 1n acelasi timp, acest echilibru poate fi perturbat de
cresterea muschilor, mi+rarea insertiilor lor, variatiile functiilor neuro-musculare,
tulburarile functionale #respiratorii orali$ cat si datorita tulburarilor morfolo+ice sau
embriolo+ice #scurtarea frenului limbii$.
.sential" daca dispar stopurile ocluzale ca in cazul pacientilor edentati total sau
partial, 0@5 se pierde.
(# D8R
0upa Thompson #AC%;$, 0@6 a fost considerata ca o pozitie Fde referintaG stabila
in decursul intre+ii existente. 0ar aceasta ipoteza este partial falsa deoarece 0@6, sau
pozitia de echilibru postural, rezulta din actiunea conu+ata a doua +rupuri de factori de
control, unul pasiv #in absenta contractiilor musculare$, altul activ, rezultatul unei
contractii musculare.
"# =actori !asi+i
a# S!atiu Don;ers
Acest spatiu corespunde cu cel care se creaza intre fata dorsala a limbii si bolta
palatina cand mandibula coboara. &oborarea pasiva a mandibulei, atunci cand cavitatea
bucala este inchisa la nivelul buzelor si istmului, provoaca o depresie usoara de cca
A-,;;h*a #<,BmmL+$, ceea ce echivaleaza cu o forta in ur !<<+ capabila sa suporte
+reutate mandibulei. 1n acelasi timp, valoarea acestei depresiuni nu este constanta si
atin+e maximum imediat dupa de+lutitie.
b# 8iscoeasticitatea
Muschii scheletici au toti aceeasi structura fundamentala" ei sunt compusi din
fibre musculare striate si unite de tesut conunctiv. 1n fiecare muschi tesutul conunctiv
este format din fibre de cola+en si din fibre elastice9 el este in continuare cu cel al
tendoanelor si insertiilor musculare care distribuie si dirieaza fortele motrice spre os si
piele. Aceasta or+anizare, zisa textura peniforma si semi-peniforma, se opune la orice
deplasare spontana. Muschiul exercita astfel o usoara rezistenta atat la scurtare cat si la
alun+irea sa.
Aceasta viscoelasticitate a muschilor scheletici este direct implicata in controlul
0@6. Aceasta proprietate a muschilor contribuie la mentinerea posturii mandibulare de
repaus contra fortelor de +ravitate.
c# ,ra+itatia
:ortele de +ravitatie influenteaza pozitia mandibulei. 1ncidenta lor, intotdeauna
prezenta, este le+ata de pozitia subiectului. .a este contracarata de ansamblul
mecanismelor de control activ. 1ntr-adevar, atunci cand pacientul este asezat, cu coapsele
si +enunchii pliati la C<, activitatea maseterilor si temporalilor este maximala. 0aca
pacientul este intins activitatea acelorasi muschi scade puternic. Aceasta diminuare a
activitatii muschilor ridicatori le+ata de pozitia pacientului este foarte importanta
deoarece ea intervine clinic de o maniera directa asupra elavuarii 0@6.
-# =actori neurofizioogici acti+i
*ostura mandibulara corespunzatoare 0@6 este determinata de un ansamblu de
parametri fiziolo+ici interdependenti care controleaza activitatea tonica posturala a
muschilor coboratori si ridicatori.
a# (uca gamma
Tonusul muscular, Fcontractia reziduala a muschiului scheleticG exista datorita
punerii in functiune a motoneuronilor care determina o excitatie a fusurilor neuro-
musculare. 6e+larea si controlul acestor neuroni mentine o stare de contractie musculara
minima. 1nfluxul nervos de ori+ine centrala pleaca de la trunchiul cerebral si determina in
final o contractie a muschilor ridicatori, aceasta bucla fiind independenta de receptorii
fusurilor si de receptorii periferici.
b# )ro!rioce!torii musc>ior ri;icatori1 fusurie neuro:muscuare si
organee ,ogi
*ozitia de repaus mandibular nu este decat aparenta deoarece, in realitate, este o
stare de instabilitate permanenta care se asociaza unei activitati musculare importante,
obtinand in final pozitia de echilibru. Acest Fechilibru instabilG depinde combinat de
influentele inhibitorii si excitatorii la nivel muscular, transmise prin intermediul
receptorilor proprioceptivi musculo-tendinosi. 6eflexele miotatice si miotatice inverse
raspund astfel la fortele de +ravitatie care se exercita pe mandibula si permit mentinerea
0@6.
c# Rece!tori !eriferici
receptorii articulari" receptorii proprioceptivi ale capsulei transmit la nivelul
centrilor superiori informatii asupra pozitiei #receptorii 6ufini$ si asupra vitezei de
deplasare condiliene #receptorii @ater-*acini$, informatii care pot antrena reactiile
musculare reflexe ale ridicatorilor.
6eceptorii parodontali participa la controlul posturii mandibulare. 1n plus
influxurile cu punct de plecare parodontal au o mare importanta deorece daca ei
inhiba ridicatorii ei sunt sin+urii care recruteaza coboratorii de asemenea.
6eceptorii mucosi" stimuli mucosi contribuie de asemena la controlul pozitiei de
repaus in particular contactul buzei inferioare cu mar+inile libere ale incisivilor
maxilari si exteroceptorii de pe fata dorsala a limbii care intra in contact cu bolta
palatina.
;# Infuenta +izuaa
Activitatea muschilor ridicatori si coboratori este influentata de stimuli vizuali.
1nchiderea pleoapelor antreneaza o diminuare a activitatii electromio+rafice a maseterilor
si a partii anterioare a temporalilor si mandibula coboara A--mm. 0e asemenea, cititul
modifica continuu pozitia de repaus. 5rientarea capului vizavi de orizont oaca acelasi
rol" din instinct subiectul are tendinta de a-si orienta capul dupa planul orizontal vizual.
e# Infuenta !ozitiei ca!uui
5 coordonare intre muschii cervicali posteriori si muschii situati in fata spinei
cervicale explica aceasta le+atura intre pozitia capului si 0@6.Toate schimbarile
antreneaza o schimbare a activitatii muschilor masticatori si in consecinta a posturii
mandibulare in sens vertical si orizontal.
f# Sistemu imbic
Acest sistem transmite toate informatiile olfactive somato-emotionale provenite
de la hipotalamus si de la formatiunea reticulata si influenteaza activitatea fusurilor
neuro-musculare. Aceste componente psiho-emotionale intervin direct in controlul 0@6
si nu trebuie sa fie ne+liate. *ostura de repaus mandibular nu poate fi deci considerata o
pozitie FpasivaG" ea depinde de multiple influente periferice #vizuale, articulare,
parodontale, etc$ care intervin indirect asupra activitatii muschilor ridicatori si coboratori.
Aprecierea 0@6 in scop dia+nostic sau terapeutic pare sa fie dificila si ea impune
conditii optime de determinare #pacient relaxat, instalat confortabil, cu eliminarea tuturor
factorilor externi si periferici perturbatori, etc$. 0ar in niciun caz ea nu constituie o
valoare fixa si invariabila.
III# Mo;ificarie D8
&ele ! elemente ale 0@ pot fi modificate. &onsecintele patolo+ice care pot sa
apara se situeaza la nivel muscular, articular si mucos.
A# %onsecinte muscuare
@ariatiile 0@5 nu par sa antreneze o modificare semnificativa a tonusului
muscular a muschilor ridicatori. 0impotriva, absenta spatiului liber se acompaniaza de o
modificare a tonusului muschilor posturali #7ole, ACC!9 3rbano?icz, ACCA$.
4a pacientii dentati sau la cei purtatori de o proteza amovibila completa, daca
0@5 este crescut cu o diminuare a spatiului liber, aceasta modificare se poate insoti de o
hiperactivitate a muschilor ridicatori, ai muschilor orbiculari ai buzelor, ridicatori ai
buzelor. 4a pacientii dentati, acest tip de situatie apare datorita unei parafunctii lin+uale,
in particular in timpul de+lutitiei, interpozitia limbii intre dinti favorizand e+resia sau
versiunile sectoarelor laterale care astfel impieteaza asupra 84.
6emarca" nici o cercetare nu a putut pune in evidenta faptul ca modificarile
moderate de 0@5 #intre %-;mm$ se asociaza cu o hiperactivitate musculara. &u toate
acestea trebuie insistat asupra faptului ca aceasta au+mentare se insoteste de o stabilitate
perfecta a relatiilor ocluzale.
(# %onsecinte articuare
6emodelarea structurilor articulare cum a fost descrisa de 2lacI?ood apare la
numerosi pacienti. 1ncidenta modificarilor ocluzale propusa de 8teinhardt W8teinhardt,
ACC<$, cat si Mon+ini WACK%$, nu arata o le+atura directa intre 0@5 si modificarile
structurilor articulare. 0oar studiile lui 8im et al #ACCD$ au pus in evidenta, pe maimuta
Macaca mulata, modificari histolo+ice importante.
%# %onsecinte mucoase
0iminuarea 0@5 favorizeaza aparitia perlesului la nivel comisural. Aceasta
afectiune frecventa la pacientii purtatori de proteze totale se poate intalni si la pacientii
dentati. 0e asemenea, la pacientii edentati, diminuarea 0@5 provoaca o prabusire a
re+iunii anterioare cu, in anumite cazuri, o deplasare anterioara a papilei incisive.
1n opozitie, cresterea 0@5 la pacientii total edentati poate antrena o senzatie de
durere, vezi arsura, la nivelul suprafetei de spriincare devine rosie si edematiata, aspect
care nu trebuie sa fie confundat cu un fenomen aler+ic #fenomen extrem de rar$.
I8# Examen cinic
.xamenul clinic ale celor ! componente ale 0@ se face de maniera independenta.
A# D8O
.valuarea caracteristicilor clinice ale 0@5 se axeaza pe - parametri" cercetarea
elementelor care mentin 0@ si evaluarea nivelului acestei 0@.
"# E+auarea mentinerii D8O4 casificarea ui Masumoto 26arb et a4 "@AB3
&onditiile de mentinere ale 0@5 se repartizeaza in ! clase"
a. clasa 1" 0@5 este mentinut prin contacte dentare. Aceasta
eventualitate clinica se refera la arcadele dentare complete pana la
situatia cea mai extrema in care doar - dinti mai sunt in contact9
b. clasa 11" in acest caz, in ciuda prezentei dintilor pe arcade, niciunul din
ei nu intra in contact cu anta+onistii, 0@ nu poate fi mentinuta
deoarece nu exista nici un contact interarcadic #fi+. %.-$9
c. clasa 111" stopurile ocluzale sunt complet absente deoarece una din
arcade este complet edentata.
-# E+auarea ni+euui D8O
0aca in cazul clasei 11 si 111 Masumoto, masurarea nivelului 0@5 este imposibil,
alta este situatia in clasa 1. .xistenta contactelor ocluzale nu trebuie sa conduca la
preudecta corectitudinii acestei masuratori. *racticianul trebuie sa ia in calcul parametrii
de evaluare urmatori"
a# Dintii
Teoretic, in absenta oricarei interventii stomatolo+ice restauratoare sau protetice,
dintii naturali trebuie sa mentina 0@5 ori+inal fiziolo+ic. Acest echilibru poate fi
perturbat de ! eventualitati"
1/. Abraziile dentare
/ota" uzura sau abraziile dintilor naturali care se traduc printr-o scurtare a
coroanei clinice, nu trebuie sa conduca imediat medicul spre dia+nosticul diminuarea
0@5 .
*rin e+resia fiziolo+ica a dintilor implicati se permite compensarea pierderii
structurii dentare.
Aceasta e+resie de compensare se acompaniaza de semne clinice foarte specifice.
4un+imea coroanei clinice este redusa, tesutul osos de sustinere este voluminos,
parodontiul e+reseaza cu dintele si nivelul insertiei epiteliale in raport cu onctiunea
smalt-cement nu se modifica, atasamentul epitelial urmeaza astfel e+resia alveolo-
dentara.
2/. Egresia dentara
.chilibrul care se stabileste intre forta de e+resie si forta muschilor ridicatori
poate fi perturbata, dintii posteriori e+reseaza, 0@5 creste #fi+.%.D$. Aceasta eventualitate
clinica este deseori provocata de o functie lin+uala alterata. 1n timpul de+lutitiei,
interpunerea lin+uala, fie anterioara fie posterioara, se opune la un contact direct intre
dintii anta+onisti a caror e+resie fiziolo+ica nu este compensata de presiunea muschilor
ridicatori9 in plus ea poate antrena o versiune a dintilor maxilari. Aceste situatii clinice se
asociaza frecvent cu o reducere a 84.
!/. Migrarile dentare
*rezenta edentatiei necompensate se poate acompania de o versiune a dintilor
colaterali spre acest spatiu. 1n ipoteza in care doar acesti dinti mai exista pentru a stabiliza
0@5, o analiza ri+uroasa a acestei situatii trebuie realizata deoarece aceasta 0@5 risca
sa fie eronata.
b# Estetica
0aca dia+nosticul scaderii 0@5 este relativ facil #buze pensate, perles$, nu este la
fel in cazul cresterii 0@5. Absenta competentei labiale sau prezenta unei hiperactivitati a
chin+ii orbicularului care permite stabilirea competentei nu trebuie sa conduca imediat
practicianul la dia+nosticul de crestere a 0@5.
.sential" in toate cazurile doar evaluarea spatiului liber sau a spatiului minim de
vorbire permite confirmarea sau infirmarea unei modificari ale 0@5.
0aca 0@5 este supraevaluata pacientul prezinta dificultati in fonatie. *ronuntia
lui 8, care corespunde spatiului fonetic minim #A-A,Dmm$, poate permite afirmarea sau
infirmarea acestei supraevaluari. 1n cazul unei cresteri cu rotatie posterioara se aun+e la
o au+mentare importanta a etaului inferior, hiperactivitatea orbicularilor dar, in acest caz,
84 este mentinut.
c# Teera;iografia
.xamenul cliseelor cefalometrice permite evaluarea 0@5 #fi+. %.;$. Analiza
6icIetts se fondeaza pe valoarea un+hiului dintre punctul 8/A #spina nazala anterioara$,
punctul Pi #centrul ramurii ascendente$ si punctul supepo+onion #*m$.
Analiza lui >Nlie permite determinarea inaltimii etaului inferior al fetei. .a se
fondeaza pe raportul care se stabileste intre inaltimea totala a fetei si inaltimea etaului
superior ( DDT- si inferior ( %DT. 1naltimea totala a corespunde cu distanta masurata
intre punctele nasion si menton. Aceasta se imparte intr-un eta inferior si unul superior
printr-o perpendculara coborata de la 8/A pe linia definita in prealabil.
(# D8R
.valuarea clinica a 0@6 depinde de luarea in considerare a diferitelor mecanisme
active si pasive care re+leaza aceasta pozitie. 1n consecinta, pacientul trebuie intotdeauna
sa fie plasat in pozitie ortostatica, simetrica si sa fie cat mai relaxat. 4a pacientii varstnici
edentati total, aceasta exi+enta este capitala. Tehnicile de determinare ale 0@6 sunt
numeroase si variate" pozitia ocupata de mandibula dupa o de+lutitie, pronuntia fonemei
M, etc.
%# SL
84 este evaluat la nivelul premolarilor A. 1n mod normal, in cazul relatiilor
dentare de clasa 1 An+le, !mm vor desparti acesti dinti. Aceasta distanta se reduce la A-
-mm in prezenta unei clase 111, dar aun+e la B-A-mm in prezenta unei clase 11Q-. 4a
aceste variatii se mai adau+a cele care exista intre indivizi si, pentru acelasi individ, in
cursul unei zile in functie de postura capului si a corpului, vorbire, somn, varsta, stress si
eventualele manifestari al+ice. 1n fine, 84 tinde sa se adapteze la diferitele modificari ale
0@5. 4a aceasta analiza a 84 se adau+a utilizarea foneticii care pare a fi tehnica cea mai
bine adaptata pentru a determina 84 fonetic. .a consista in a cere pacientului de a
pronunta anumite consoane ca si labiodentalele #: si @$ si de a evalua pozitia mar+inilor
libere mandibulare in raport cu mar+inile libere ale dintilor maxilari.
0upa 8ilverman, deplasarile mandibulare efectuate in cursul conversatiei
determina un Fcamp proteticG care corespunde cu aria acoperita de deplasarile mar+inilor
libere ale dintilor anteriori mandibulari #fi+. %.B$. .xtremitatile inferioare si superioare ale
campului fonetic sunt caracteristice" pozitia inferioara Fspatiul fonetic cel mai importantG
este foarte variabil si nu poate fi tinuta ca pozitie de referinta. 0impotriva, pozitia
superioara Fspatiul fonetic minimG este cel mai precis si cel mai constant la acelasi
pacient pe parcursul intre+ii vieti. .a este obtinuta in timpul pronuntiei sibilantelor" 8,
&L., H si :.
Aceasta evaluare trebuie completata prin analiza deplasarii incisive dupa cum a
descris *ound. *entru aceasta trebuie examinate deplasarile mar+inilor incisive
mandibulare din profil, pentru a putea evalua miscarile verticale si mai ales antero-
posterioare ale mandibulei. 1n B<T cazuri, pronuntia sibilantelor se acompaniaza de o
deplasare anterioara a amndibulei pe cand in restul de !<T mandibula nu se deplaseaza
spre anterior. Aceasta absenta a deplasarii este asociata cu prezenta unei clase 11Q- sau
deseori este provocata de o pozitie oasa a limbii.
8# Mo;ificarie tera!eutice ae D8O
Trebuie sa modificam 0@5X 0oua scoli se opun complet acestui subiect.
*e de o parte partizanii non-modificarii 0@5, precum 0a?son #ACBB$ enunta ca "
F/u se poate modifica 0@5 existenta. Yustificarile terapeutilor precum supresia durerilor
articulare, restaurarea dintilor puternic abrazati, suprimarea ridurilor fetei nu reprezinta
nici o indicatie terapeutica a cresterii 0@5G. 1ntr-adevar cresterea 0@5 ar antrena o
crestere a nivelului activitatii muschilor masticatori, crestere pe care pacientul nu ar putea
sa o tolereze" contractiile musculare ar rein+resa dintii supraeruptie. 0atele stiintifice tind
in acelasi timp sa arate ca cresterea 0@5 antreneaza o diminuare a nivelului de activitate
a muschilor ridicatori. 0oar o modificare mai mare de Acm provoaca o crestere a acestei
activitati.
0impotriva alti autori propun variatii ale 0@5 pentru a trata aceleasi situatii
clinice ca si cele citate de 0a?son #ACBB$. *racticianul propune aceat demers terapeutic
pentru ! motive"
0isfunctii" alterarea 0@5 se propune ca factor etiolo+ic in tulburarile neuro-
musculo-articulare. 1ndicatia unei +utiere ocluzale se impune atunci ca solutie
terapeutica. 1n acelasi timp aceasta terapie nu este sustinuta de nici un rezultat
stiintific.
.stetica" in mod ideal fata se imparte intr-un eta superior si unul inferior. *artea
superioara este masurata de la nasion la deprsiunea cea mai profunda a radacinii
nasului la punctul subnazal. *artea inferioara se intinde de la punctul subnazal la
menton. .taul superior reprezinta %!T din fata si cel inferior DBT. Modificarea
acestui raport poate conduce la indicatia de modificare a 0@5.
*rotetica" o uzura coronara importanta, necompensata de e+resie, poate antrena o
diminuare a 0@5. 6estaurarea protetica permite de a compensa pierderea
structurii dentare si restabilirea inaltimii coronare de ocluzie.
0aca decizia de modificare a 0@5 este luata, posibilitatile terapeutice sunt
multiple dar abordarea difera dupa situatiile clinice.
A# Augmentarea tera!eutica a D8O
&heia problemei este de a determina daca modificarea 0@5 provoaca sau nu o
modificare a lun+imii fibrelor musculare. 6aspunsul la aceasta intrebare impune
examinarea a ! componente +eometrice ale 0@"
a. inaltimea dintilor anteriori
b. lun+imea maseterilor
c. importanta deplasarilor condiliene.
*entru aceasta modelele sunt montate in articulator in 6& apoi sunt aduse in 1M.
0eplasarea verticala si orizontala a sferelor condiliene in casutele condiliene sunt apoi
examinate. 8pear a stabilit urmatorul raport" o deplasare de Amm a sferelor condiliene in
sens vertical poate mari 0@ cu -mm la nivel anterior.
0ar el insista asupra controlului fonetic care trebuie sa valideze orice modificare
de 0@5. *e un plan mai stiintific, chiar daca pare ca au+mnetarea 0@5 se acompaniaza
de o modificare a 0@6, maoritatea cercetatorilor care se axeaza pe au+mentarea 0@ la
pacientii dentati pun in evidenta recidiva practic intotdeauna. Abordarea fonetica de
crestere a 0@ trebuie sa fie intotdeauna realizate cu prudenta.
.sential" la un pacient purtator de proteza totala, daca spatiul liber este important,
se poate modifica 0@5 de maniera radicala. 0in contra daca spatiul liber este mic, 0@5
trebuie modificat pro+resiv.
(# Diminuarea tera!eutica a D8O
1n prezenta e+resiilor dentare asociate cu o diminuare a 84, reducerea inaltimii
coronare pentru restabilirea acestui spatiu este o abordare terapeutica riscanta. .a trebuie
intotdeauna sa se asocieze de o reeducare a de+lutitiei de catre un ortofonist si, la
pacientii a caror musculatura este slaba, de utilizarea unui Therra-2ite pentru a evita
riscul de recidiva #fi+. %-K$. Altfel in cazurile in care modificarea 0@5 duce la tulburari
scheletice doar chirur+ia orto+natica permite compensarea acestor modificari.
Tehnicile sunt multiple, adresandu-se cel mai adesea celor - oase maxilare prin
tehnica 4efort 1 si 5b?e+eser, chirur+ia bimaxilara asi+urand pe termen lun+ stabilitatea
rezultatelor obtinute.
Aceste tehnici pot fi completate de o +enioplastie care faciliteaza stabilirea unei
competente labiale.
8I# %oncuzii
Tinand cont de incertitudinile stiintifice si de contradictiile care subzista in acest
domeniu, afirmatiile lui *alla #ACCD$ par sa constituie o concluzie bine adaptata" F din
pacate in ciuda cunstiintelor asupra mecanismelor care re+leaza diferitele 0@ si 84,
determinarile lor se bazeaza pe un proces clinic bazat pe experienta personala a
practicianuluiG.
RELA0IA %ENTRI%'
Defini*ie" raport osos mandibulo-cranian n care condilii ocup poziia cea mai nalt
posterioar i neforat n cavitatea +lenoid. 4imitarea deplasrilor posterioare ale
condililor este realizat de ctre li+amente, de unde denumirea de poziie li+amentar i
terminal. -raport osos,mandibulo-cranian,determinat osos si li+amentar
6& nu este influentata de dinti.
6& este o !ozitie constanta toata viata, deci si la edentatul total, fapt important pt
protezarea edentatului total.
6& este o !ozitie ;iagnostica de la care porneste orice analiza ocluzala.
6& este o !ozitie care !oate fi ;eterminata ,inre+istrata si ulterior transferata la nivelul
unui articulator.
6& este o !ozitie functionaa4 intervine in timpul masticatiei si este pozitia in care se
efectueaza de+lutitia.
8ituatii in care este necesara pozitionarea mandibulei in 6&"
A-la orice examen clinic stomatolo+ic
--cind pt realizarea unei proteze dentare pozitia de 1M nu poate fi folosita deoarece"
-nu exista
-este instabila
!-in vederea corectarii dizarmoniei ocluzale
%-pt adaptarea intraorala a oricaror restaurari odontale sau protetice.
Im!ortan*a R%1
- poziie constant toat viaa, important pentru edentatul total9
- independent de dini, dar poate fi mpiedicat de contacte dentare
defectuoase sau de contracii musculare aberante sau de boli ale articulaiei9
- este o poziie dia+nostic de la care pornesc analizele ocluzale9
- poziie care poate fi determinat, nre+istrat i transferat n laborator la
nivelul articulatorului9
AXA (ALAMA TERMINAL'
Defini*ie" axa ima+inar care trece prin cei - condili mandibulari atunci c'nd
acetia realizeaz o micare de rotaie pur situaie care apare n cursul micrii de
deschidere -nchidere a +urii pe o distan de maximum -<mm.
Micarea de rotaie apare n compartimentul submeniscal.
RA)ORTUL R%:IM
A. KBT din populaie poate s execute o uoar +lisare din poziia de 1M n 6&
situaie definit ca long centric, mrimea fiind de <,!-A,!mm. *entru ca aceast
deplasare s fie posibil trebuie ndeplinite anumite condiii"
- contactele dentare la nivelul stopurilor ocluzale de +rad 1 i 111 s fie de tip
v'rf cuspid-fund foset9
- la nivelul cuspizi +radul 11 morfolo+ia zonei imediat infracin+ulare s fie sub
forma unui platou sau n 6& s nu existe contacte n zona frontal i chiar in
1M contactele s fie slabe
-. la A!T din populaie cele - poziii coincid de unde denumirea de point centric.
Aceasta apare n cazul contactelor dento-dentare strnse tripodice.
Trebuie s precizam c tipul de contacte care se stabilete la nivelul dinilor laterali
nu este hotartor pentru varianta de raport ntre 6& i 1M, ci elementul determinant l
reprezint ATM i muchii mobilizatori. &unoaterea raportului 1M-6& este deosebit
de important la restaurrile deoarece schema micrilor funcionale ale mandibulei
este dea format si nu trebuie schimbat prin lucrarea protetic.
4a edentatul total se ter+e orice stereotip al micrilorr mandibulei i de aceea
arcadele dentare artificiale se monteaza n point centric deoarece 6& este sin+urul
reper constant.
4a nivelul lucrrilor fixe trebuie respectat lon+ centricul dac el a existat. Modelarea
suprafeelor ocluzale n laborator se realizeaza prin dou metode"
A se picura cear fierbinte pe faa ocluzal a bonturilor dup care se preseaza modelul
arcadei anta+oniste peste cera de machet prin strn+erea bratului ocluzorului sau a
cheii si se vor imprima astfel indentaii la nivelul machetei. )n acest moment contactul
ocluzal este in suprafaa. Tehnicianul ndeprteaz ceara n exces si modeleaza prin
radiere un relief ocluzal anatoform. )n acest moment suprafaa de contact se reduce
dar nu suficient pentru a permite libertatea unui lon+ centric. &ontactul ocluzal se
stabilete la nivelul versant de cuspid (versant de foseta asemanator tripodicului.
0ezavantaele metodei"
a. crete riscul de deformare a machetei # coroane lar+i $ dac ceara nu este suficient
plastifiat
b. creaz contacte ntinse n suprafa, ri+ide care nu permit eventualul 4&
c. determin modelare unui cuspid mandibular ridicat cu efect fizionomic neplcut i cu
apariia de interferene.
-. se folosesc elemente ocluzale prefabricate din cear sau rini termoplastice care se
adapteaz prin plastifiere, radiere sau adiie de cear. 8e obin acelai +en de contacte ca
i in primul caz.
Metoda de modelare care asi+ur 4& este cea prin adiie de cear dar aceasta este
cronofa+ si necesit un articulator semiadaptabil si primele dou metode se pot aplica
dac se folosete articulatorul semiadaptabil, daca nu vor avea nevoie de returi multiple
n cavitatea oral. 0ac se creaza un raport point centric la subiecii 4& acetia vor avea o
senzaie de ncorsetare, de lips de confort ocluzal, se vor simi bine doar n poziia culcat
c'nd mandibula se plaseaz in 6&. Zi dupa cimentare vor fi necesre returi care se
realizeaz mai uor in cazul contactelor v'rf cuspid ( fund foset.
Toate lucrrile protetice fixe se vor realiza astfel nc't sa existe posibilitatea de 4& , chiar
dac pacientul a avut *& pentru c acesta nu va folosi spaiul creat. 4ibertatea v'rfului
cuspidului n foseta permite o foarte mica +lisare din 1M n lateralitate denumit ?ide
centric. 4& i >& este libertate n centric sau freedom in centric.
O%LU6IA DE O(I$NUIN0' >abitua
.ste o 1M diferit de cea iniial care se instaleaz datorit unui obstacol persistent care
determin o derapare a mandibulei , cu pstrarea unor raoarte multiple de intercuspidare
ntr-o poziie excentric a mandibulei.

RELATIA %ENTRI%A
*lecand de la ocluzia in 1M, este posibil, printr-o miscare voluntara, de a recula
mandibula pana la o pozitie limitata de structurile articulare. Aceasta miscare este
miscarea de retractie. .ste posibil de a pune mandibula sa efectueze o miscare de
deschidere mentinand condilii in aceasta pozitie" rotatie pura in urul unui ax virtual
numit F axa balamaG #miscare axiala terminala$. Aceasta pozitie mandibulara,
independenta de dinti, este 6&.
1mportant" aceasta miscare de deschidere in retractie este interesanta pentru ca
este reproductibila si nu intereseaza decat portiunea disco-condiliana a ATM. .ste
caracterizata de pozitia cea mai inalta, mediana si cea mai posterioara a condililor in fosa
+lenoida pe toata durata sa #*osselt, AC;K9 6amord, ACBD$.
I# E+outia conce!tuui
Acest concept a aparut din scoala +natolo+ica. Aceasta relatie articulara de
referinta se bazeaza pe principiul coincidentei 56&V51M #in care 56& este ocluzia de
relatie centrica$, a tripodismului si a dezocluziei dintilor posteriori in timpul miscarilor
excentrice.
*entru adeptii conceptului *M8 #*anIeN-Mann-8chuNler$, exista un spatiu F de
libertateG antero-posterior intre pozitia 56& si 51M #lon+ centric$, cat si in sens
transversal #?ide-centric$.
Aceasta notiune practica, acceptata de maniera cvasi-unanima in ceea ce priveste
existenta sa, da nastere la diver+ente in ceea ce priveste pozitia sa.
*entru toate scolile, 6& reprezinta o pozitie de referinta #referinta articulara$, cu
exceptia scolii functionaliste a lui YanIelson, a carui referinta este musculara.
.xista o hetero+enitate de definitii, autorii bazandu-se pe tipul de manipulare ca
sa propuna o definitie"
- 4undeen si >irth #ACB!$ vorbesc de po?er-centric care implica punerea in
tesiune a sistemului muscular9
- &elenza #ACKD$ defineste o pozitie antero-posterioara9
- 0a?son #ACKD$ cauta 6& ca pozitia cea mai inalta9
- 7elb #ACKD$ situeaza pozitia undeva pe tuberculul articular9
- >einber+ #ACKD$ se bazeaza pe radio+rafii pentru a obtine pozitia concentrica
radiolo+ic, condilul fiind plasat in centrul fosei mandibulare9
- 7erber #ACK-$ prefera pozitia centrata masticatorie9
- :arrar #ACK!$ important este ca discul sa nu fie niciodata deplasat.
II# Refexii si conce!te
A# %unostiinte actuae
"# Diferente intre OR% si OIM
8tudiile care compara pozitia mandibulei cand condilii sunt in 6& si cea in care
este in 1M la subiectii sanatosi"
- pentru *osselt #AC;K$, KDT din subiecti prezinta o 56& diferita de 51M
si ADT e+ale9
- *entru Lansson doar !T din subiecti au 6&V1M9
- *entru 6ozencz?ei+ #ACK%$ A<<T din subiecti prezinta 56& diferita de
51M #instrumentarea de analiza cea mai buna$.
*acientii care au fost reconstruiti in 56& recreaza o noua arie 56&-51M in A--
ani #8tuart, AC;% 9 &elenza, ACBK$.
:iziolo+ic exista o diferenta intre 56& si 51M. .a este mai putin importanta in
plan orizontal" cateva zecimi de mm in sens sa+ital #obisnuit <,!-<,Dmm$, si mai putin in
sens transversal #<,Amm$ sunt considerate ca normale.
/ota" acest decala poate parea important la examenul clinic deoarece i se mai
adau+a o componenta verticala cu deschiderea 0@ din cauza contactelor dento-dentare pe
versantele cuspidiene #fi+. !.A$.
-# 8ariatii ;e a R%
6& variaza"
dupa conditiile de inre+istrare"
- cu pozitia #pacient in picioare, asezat, culcat$,
- in functie de zi sau de momentul zilei #dimineata sau seara$,
- dupa operator si relatia pacient-medic9
dupa conditiile fizio-patolo+ice
- cu starea nervoasa sau psiholo+ica a pacientului9
- cu patolo+ia #tensiune musculara, instabilitate articulara$,
- dupa tratament.
&hiar si la acelasi pacient fara patolo+ie, 6& nu este o pozitie unica ci un
ansamblu de pozitii mai mult sau mai putin apropiate, in functie de tipul de inre+istrare,
starea psiholo+ica si neurofiziolo+ica a pacientului" este vorba de o arie a 6&.
(# Definitia actuaa
8-a propus o definitie de catre &ole+iul /ational de ocluzodontolo+ie" F6elatia
centrica este situatia condiliana de referinta cea mai inalta, care realizeaza o coaptare
bilaterala condilo-disco-temporala, simultana si stabilizata transversal, su+erata si
obtinuta de controlul nefortat, reiterativ intr-un timp dat si pentru o postura corporala data
si inre+istrabila pornind de la o miscare de rotatie mandibulara fara contact dentarG.
[ %ea mai inata" este vorba de pozitia cea mai inalta si nu cea mai reculata9
pentru maoritatea autorilor, condilii sunt pozitionati intr-o directie mai mult antero-
superioara, pe versantii posteriori ai tuberculilor temporali. 3n recul condilian este
susceptibil de a antrena o coborare, de a se indeparta de teritoriul functional al fosei
mandibulare care este tuberculul temporal si provoaca o intindere a structurilor
li+amentare si capsulare. Aceasta pozitie condiliana cea mai retrudata nu este considerata
ca fiziolo+ica #fi+.!.-$.
[ %oa!tare" o situatie functionala sanatoasa se caracterizeaza prin interpozitia si
spriinul discului pe cei doi condili. 0efinitia 6& pornind de la disc constituie elementul
esential de modernizare al conceptului.
C Simutan" situatia anatomica este comparabila stan+a ( dreapta.
C Stabiizata trans+ersa1 spriinul miscarii de rotatie este asi+urata de polii
mediani ai condililor si discurile articulare care asi+ura stabilitatea transversala a
mandibulei. Miscarea de inchidere intereseaza un anumit numar de fibre musculare care
participa la aceasta stabilizare #fasciculul superior al pteri+oidianului lateral, cateva fibre
din temporal si maseter$.
C Sugerata" adica neimpusa de un +hida fortat dar Finvatata de pacientG de o
succesiune de miscari de deschidere-inchidere in rotatie.
C Obtinuta !rin contro nefortat" medicul controleaza delicat printr-un simplu
contact mai de+raba prin presiunea obtinuta de o miscare reproductibila de rotatie
mandibulara. 8laviceI #ACK!$ enunta astfel" Feu nu ofer ocluzia ci o preiauG.
C Reiterati+a" stabilitatea structurilor articulare asi+ura o reproductibilitate a
pozitiei mandibulare la o postura data. Aceasta pozitie poate varia leer in functie de
postura si de timp deoarece structurile articulare supuse la presiuni functionale se
adapteaza #remodelare tisulara$ pentru a crea dupa expresia F un spatiu de toleranta in
urul 6&G.
C Inregistrabia" posibilitatea de inre+istrare a acestei coaptari constituie
interesul sau dia+nostic si terapeutic.
C =ara contact ;entar" niciun contact ocluzal nu trebuie sa influenteze aceasta
pozitie condiliana care ramane stabila in timpul intre+ii miscari axial terminale. .ste o
refeinta care se situeaza in afara arcadelor dentare.
III# %inic1 inregistrarea R%
A# Interese si imite
6& este utila pentru a analiza rapoartele dentare si pentru a modifica sau recrea
relatiile interarcadice.
1n timpul examenului clinic, analiza 56& si de alunecare in 51M permite
reperarea contactelor premature si evaluarea diferentei intre cele doua ocluzii.
1n inre+istrari, 6& este pozitia de referinta pentru utilizarea articulatorului care
ramane instrumentul de predilectie pentru analiza rapoartelor dentare si pentru
reconstructii.
6& este luata ca punct de plecare in echilibrari pentru slefuirile selective,
restaurari si mai ales in cursul reconstructiilor protetice.
(# Mani!uarea man;ibuara in R%
Au fost propuse manipulari variate in cursul anilor, fiecare autor incercand sa o
impuna pe cea proprie. Actualmente se considera ca este posibil de a obtine 6& cu
autorul diferitelor tehnici, cu cconditia de a respecta modalitati simple dar ri+uroase.
"# Eementee comune tuturor mani!uarior
[ mediul si ambianta cabinetului dentar trebuie sa fie calme si senine #fara z+omote si
intreruperi intempestive$ pentru a relaxa pacientul pro+resiv.
[ medicul trebuie sa fie decontractat dar ferm.
[ pacientul trebuie sa fie destins psihic si sa se simta in si+uranta9 el trebuie sa cunoasca
derularea sedintei #informare$ si sa fie familiarizat cu aceasta manipulare #trebuie sa se
faca o educatie pro+resiva in cursul desintelor initiale de tratament$.
[ pacientul trebuie sa fie instalat confortabil. .l poate sa fie intins sau sezand si inclinat
usor spre ianpoi. &apul in continuarea corpului #pozitie naturala$ trebuie intotdeauna bine
sustinut si spriinit pentru a obtine o relaxare a muschilor cervicali.
-# Mani!uari
Marea dificultate in manipularea mandibulei in 6c rezida in obtinerea unei
miscari de deschidere-inchidere mandibulara in rotatie pura #miscare axial terminala$.
6elaxarea musculara si relaxarea psihica, indispensabile, nu pot fi obtinute decat
prin miscari usoare, foarte putin directive, acompanaite de o miscare de deschidere-
inchidere naturala de mica amplitudine #de +rosimea unui de+et$, apoi de luarea in
primire a mandibulei pro+resiv intr-un context calm, cu incuraari verbale" F deschideti...,
inchideti..., deschideti..., inchideti...G. Aceasta relaxare se poate uneori obtine cu
dificultate, sistemul neuro-muscular este obisnuit cu o pozitie mai anterioara #en+rame$,
muschii sunt contractati, crispati in urul unei pozitii de ocluzie mai mult sau mai putin
patolo+ica.
a# mani!uarea unimanuaa
Manipularea clasica consista din a prinde mentonul intre de+etele unei maini
#index si police$ si de a efectua cu mandibula mici miscari de rotatie de os in sus9 este
important de a evita de a impin+e mandibula inspre inapoi pentru ca frecvent pacientul va
avea un reflex defensiv cu o tendinta de propulsie si de crispare a musculaturii. Miscarea
de Ftac-tacG intre dinti trebuie sa +aseasca un ritm particular, suficient de rapid si destins,
bland dar ferm, care sa antreneze o relaxare perfecta a structurilor articulare si musculare
periferice si trebuie sa se realizeze intr-un ritm omo+en si mai lent.
8copul principal al acestei manipulari unimanuale este de a elibera o mana pentru
un suport de inre+istrare.
8e reproseaza deseori acestei manipulari ca forteaza pozitia mandibulei spre
inapoi #ceea ce se si intampla la ori+ine$. Actualmente se insista pe actiunea de rotatie
sa+itala #actiunea indexului pe menton$ in timp ce presiunea spre inapoi este nula
#policele nu exercita nici o presiune$ #fi+. !.%$.
5 varianta a acestei manipulari #*R Thomas$ consista din plasarea indexului si
mediusului sub ramurile orizontale ale mandibulei si de a efectua, in acelasi timp, o
miscare de rotatie pura si o presiune la nivelul un+hiurilor +oniace pentru a crea o
componenta spre in sus. #fi+.!.D$.
b# Mani!uarea bimanuaa
Tehnica bimanuala a lui 0a?son are ca scop o pozitionare inalta a complexului
condilo-discal in fosa mandibualara, pe verasantul posterior al tuberculului articular
temporal. *acientul este intins in decubitus dorsal, capul este intr-o usoara hiperextensie,
respectand simetria bilaterala a capului si a membrelor in urul unui plan median.
Medicul se plaseaza in spatele pacientului, mainile de fiecare parte a fetei, policele pe
menton, celelalte de+ete repartizate sub mar+inea bazilara, ve+hiind sa se pastreze un
contact bun osos, fara a derana tesuturile moi submandibulare #fi+. !.;$.
Manipularea consta din practicarea cu precautie a acelorasi mici miscari
mandibualre, efectuand o miscare de rotatie care induce o ridicare a condililor. Mainile
medicului mentin contactul fara a imprima forta si acompaniaza mandibula in timpul
retractiei. 0e+etele percep limita retractiei. &a si pentru celelalte manipulari, incuraari
vocale sustin miscarea" Flasati dintii sa se atin+a, incet...., fara sa stran+eti...., spuneti pe
care parte se atun+e prima data...G.
Aceasta manipulare este lar+ recomandata de autori pentru pozitionarea corecta a
condililor. 1n acelasi timp ea este dificil de realizat si necesita mult antrnament si
pre+atire. 1n plus ea mobilizeaza ambele maini ale medicului ceea ce impune autorul
unei asistente pentru inre+istrare #mentinerea materialului de inre+istrare$. .ste o tehnica
care pentru un incepator este dificil de realizat corect. 1n cazul unei inre+istrari in ceara
este posibil de a combina uni si bimanuala #>irth, ACBA$.
c# Mani!uarea asistata
1n prezenta dificultatilor de manipulare, solutia poate fi data de punerea pe loc a
unor sisteme de decontractare musculara #rulouri de vata, suporti de plastic sau leaf-
+au+e, stopuri anterioare$. *ricipiul acestor proceduri #in special al stopului anterior$ este
de a da o informatie tactila unei mandibule Foarbe si nelinistiteG. *rovocand o dezocluzie
posterioara, ele favorizeaza pierderea memorii sistemului neuro-muscular, care FuitaG
mai incet sau mai rapid 51M perturbata si de a aduce astfel condilii spre 6& si de a reda o
pozitie precisa mandibulara .
3tilizarea unui stop anterior #i+ 4ucia ACK-$ este o tehnica care favorizeaza
inre+istrarea 6& cand pacientul prezinta tensiuni musculare care fac dificila manipularea
mandibulei sale9 este vorba de un stop anterior plasat pe incisivii mandibulari care
prezinta o zona plana in raport cu incisivii mandibulari si permite o dezocluzie
posterioara. 6ealizat pe un model sau direct in +ura, el este re+lat pentru a aun+e la un
sin+ur contact la nivelul incisivilor mandibulari. &ontribuie la obtinerea rapida a
decontractarii a muschilor masticatori, favorizand inre+istrarea rapoartelor intermaxilare.
.ste o modalitate utila incepatorilor pentru a obtine o 6c reproductibila.
*urtarea este redusa ca timp #cateva minute$ pentru ca poate provoca o
compresiune articulara. 0e aceea este contrindicata in cazul in care se presupune un risc
de deplasare discala.
6emarca" s-a pus la punct o forma de i+ universala #0upas et al ACKB$ pentru a
evita realizarea extemporanee a unui stop individual. .ste vorba de un dispozitiv
prefabricat care prevede un spatiu lar+ la nivelul incisivilor maxilari. 8e aplica material
termoplastic in acest spatiu care mentine i+-ul pe dintii maxilari. *artea dinspre incisivii
mandibulari poate fi un plan inclinat, sau mai bine un plan orizontal care provoaca mai
putine forte orientate spre inapoi.
Aceste stopuri sunt utilizate"
- asociate cu un suport de inre+istrare carora le determina +rosimea9
- ca si miloc de decontractare musculara pentru cateva minuet urmata de
analiza de ocluzie.
I8# %oncuzii
6& reprezinta o relatie articulara de referinta utila pentru dia+nostic, examen
clinic si analiza conditiilor fizio-aptolo+ice precum si pentru reconstructia protetica a
arcadelor dentare.
.volutia actuala a FmanipulariiG se orienteaza catre o cvasi absenta a presiunii si o
+hidare mai mult su+erat decat impusa.
.sential" 6& este o pozitie limita fiziolo+ica a mandibulei"
- fiziolo+ica pentru ca ea este compatibila cu functia
- limita pentru ca este reproductibila si utilizabila ca pozitie de referinta
6& ramane o pozitie de refreinta, de reconstructie, practic reproductibila pentru
acelasi operator. .a este o pozitie nefortata.
8faturi practice pentru inre+istrarea 6&"
A. 1nstalarea pacientului intr-o pozitie confortabila"
- ambianta +enerala a cabinetului fara z+omote si a+itatie intempestiva
- pozitionarea pacientului confortabil pe scaun, asezat sau intins in functie
de tehnica, cu capul bine spriinit, musculatura pasiva9
- sa se vorbeasca incet cu pacientul pentru a-l linisti.
-. Antrenarea pacientului fara interpunerea de material inter arcade"
- sa faca miscari de rotatie mandibulara relativ rapide si de mica
amplitudine9
- manipularea mandibulara a minima, mai de+raba verticala evitand de a o
impin+e spre inapoi9
- daca pacientul nu reuseste sa faca aceste miscari sa se utilizeze un stop
anterior.
!. &ereti pacientului sa arate locul contactului sau contactelor pe care le simte"
punerea in evidenta a contactelor premature.
%. @erificarea vizuala sau cu hartie de articulatie a acestor prime contacte.
D. 6epetarea acestei manipulari de mai multe ori inainte de interpunerea
suportului de inre+istrare.
MIS%AREA IN SENS SA,ITAL
Transatia sagitaa
8e pot distin+e deplasarile mandibulare care se situeaza inainte de 1M si cele care
se efectueaza inapoia 1M.
6etractie *ropulsie
56& 1M *ropulsieMax
*rotractie 6etropulsie
De!asarie inaintea IM1 !ro!usie:retro!usie
Miscarea de propulsie este o miscare sa+itala, postero-anterioara, care aduce
mandibula din pozitia de 1M pana in pozitia de propulsie maxima. Aceasta miscare
sa+itala este in medie de B,!-C,Amm.
+ropulsia se realizeaz prin contracia simetric a fasciculului inferior al
pteri+oidianului lateral i a celor superficiale ale maseterului.
&omplexul condilo-discal +liseaz sub planul temporal fr a atin+e poziia
extrem din deschiderea maxim. Micarea este rapid oprit de tensiunea lamei
retrodiscale superioare, a li+amentelor capsulare i de muchii anta+oniti. Translatia
condiliana de-a lun+ul eminentei articulare temporale este aproape pura #doar o foarte
usoara rotatie condiliana$. 3n+hiul format prin proiectia traiectului condilian pe un plan
sa+ital cu un plan orizontal de referinta este denumit panta condiliana.
Mar+inile libere ale incisivilor mandibulari alunec pe faa palatinal a
superiorilor p'n la Fcap-la-capG i apoi p'n la poziia de propulsie maxim.
,etropulsia este o miscare inversa care se realizeaza prin contracia combinat i
simultan a fibrelor posterioare temporale, a cobor'torilor i a p'ntecelui posterior al
di+astricului.
4a nivel articular i dentar micrile sunt inverse n raport cu propulsia.
-# De!asarie ina!oia IM
*lecand din 1M o miscare de recul este de cele mai multe ori posibila9 exista o
antepozitie fiziolo+ica a mandibulei. Aceasta miscare de retractie mandibulara intre 51M
si 56& a fost descrisa in AB%% de :errein, amplitudinea sa este foarte limitata #sub Amm a
deplasarii orizontale$. *ornind din 1M micarea este foarte limitat fiind rapid oprit de
esuturile retrodiscale i contracia aparatului tensor al discului. Aceasta situatie apare
cand exista lon+-centric.
1nvers, denumim protractie mandibulara o miscare postero-anterioara de la 56&
pana la 51M realizata de fasciculul inferior a muschilor pteri+oidieni laterali. .a se
acompaniaza de o mica miscare de ridicare #si deci de o usoara rotatie condiliana$.
MIS%ARILE IN SENS TRANS8ERSAL
Di;uctia
/u este vorba de adevrate micri de lateralitate, acestea fiind imposibile sau
foarte restr'nse, cele dou ATM fiind obstacole reciproce. .a const din rotaia
alternativ a mandibulei n urul fiecrui condil.
*entru a descrie in detaliu diferitele aspecte ale diductiei trebuie precizate cateva
aspecte de terminolo+ie.
4ateralizare" care se indeparteaza de planul sa+ital median.
Medializare" care se apropie de planul sa+ital median.
Miscarea de diductie este o miscare mandibulara, asimetrica, excentrica, cu o
componenta orizontala, care cuprinde o faza de excursie #du-te$ si una de incursie #vino$.
.xpresia de Fmiscare de lateralitateG, sinonimul clasic utilizat, nu tine cont de
complexitatea deplasarilor ansamblului mandibular.
0e partea lucratoare, in faza de excursie, o miscare de lateralizare conduce
punctul interincisiv mandibular din 51M la punctul de diductie maxima. Lemimandibula
homolaterala realizeaza o lateralizare lucratoare, in timp ce hemimandibula controlaterala
efectueaza o medializare nelucratoare.
4a revenirea din miscare, in faza de incursiune, hemimandibula homolaterala
realizeaza o medializare lucratoare, in timp ce hemimandibula controlaterala efectueaza o
lateralizare nelucratoare.
0e partea opus micrii se contract fasciculul inferior al pteri+oidianului lateral
#accesor muschiul pteri+oidian medial i maseter superficial$, iar de partea deplasrii se
contract fibrele posterioare ale di+astricului, fibrele posterioare ale temporalului i
profunde ale maseterului. Astfel temporalul posterior de partea activ i pteri+oidianul
lateral de partea de balans realizeaz un cuplu de fore n urul condilului pivotant.
Micarea este rapid limitat de tensionarea li+amentelor i a muchilor.
4a nivel articular, de partea lucratoare, condilul este denumit pivotant9 el
efectueaza in principal o rotatie asociata la o usoara traslatie transversala. 1ntr-adevar, din
cauza formei sale ovoide, capul condilian nu poate efectua o simpla rotatie ci trebuie sa
se de+aeze prin translatie in interiorul cavitatii articulare. Aceasta deplasare transversala
a condilului pivotant este denumita miscarea 2ennett. 1ntr-o faza de excursie, el se
dirieaza cel mai adesea lateral, in sus si in spate. Amplitudinea sa este limtata la cativa
mm. Traiectoriile excursisi si incursiei trebuie sa se suprapuna.
Miscarea 2ennett este deplasarea transversala a condilului pivotant in timpul
diuctiei.
&ondilul pivotant #de parte lucrtoare$ se nv'rte n urul lui, n urul unui ax ce
trece prin polul su medial. Aceasta rotatie a polului median este posibila datorita unei
miscari usoare condiliene laterale #deplasare a centrului instantaneu de rotatie$.
0eplasarea lateral a ansamblului mandibulei se numete micarea 2ennett. .a este de
cele mai multe ori sincron cu micarea condilului orbitant #deplasare transversal
pro+resiv$. Mai rar precede micarea anterioar a condilului orbitant #deplasare
transversal imediat$ semnal'nd probabil un fenomen patolo+ic.
0e partea nelucratoare, condilul este denumit orbitant9 el descrie o traiectorie
ampla #mai mare de A<mm$ caracterizata in faza de excursie de o translatie inainte, in os
si inauntru.
3n+hiul 2ennett este masurat in timpul diductiei, proiectand pe un plan orizontal,
intre traiectoria condilului orbitant si un plan paralel la planul sa+ital.
4ee #ACK-$ a aratat la --< cazuri ca un+hiul 2ennett are o valoare +lobala constant
de circa B +rade. @ariatiile individuale ale traiectoriilor sunt le+ate in mod esential de o
deplasare condiliana transversala mai mult sau mai putin liminala. Aceasta deplasare
transversala, foarte aproape de 51M, este deci componenta principala care caracterizeaza
aceasta deplasare.
.# NO0IUNI DE O%LU6IE =UN%0IONAL'
&apacitatea morfolo+iei A.0.M. de a asi+ura sau nu funcionalitatea reprezint elementul
esenial pentru raporturile ocluzale. Astfel, conceptul de ocluzie normal se confund cu
cel de ocluzie funcional, aprecierea funcionalitii contactelor dento(dentare fc'ndu-
se dup criteriul diminurii forelor nocive asupra dinilor, parodoniului, A.T.M. i
muchilor mobilizatori ai mandibulei. /u se va urmri niciodat realizarea unor forme
standardizate de morfolo+ie ocluzal, ci se va urmri stabilirea unor contacte dento(
dentare n diferite micri i poziii ale mandibulei care s nu aib efecte nocive.
&riteriile actuale de evaluare a rapoartelor ocluzale au la baz mai de+rab factori
neuromusculari dec't morfolo+ici9 exist totui numeroase particulariti structurale ale
ocluziei care sunt determinante pentru a asi+ura confortul funcional i stabilitatea.
*roblema care se ridic este F&are sunt cele mai bune relaii funcionale ocluzale ntre
diniXG. Aceast ntrebare a determinat multe discuii i polemici, determin'nd de-a
lun+ul timpului apariia diferitelor concepii, mai mult sau mai puin populare.
*rima descriere a relaiilor dento-dentare a fost fcut de .d?ard An+le n AKCC
#F&lassification of malocclusionG$. 0in acel moment ocluzia a devenit un subiect de mare
interes, n ideea +sirii unei soluii optime n restaurarea i nlocuirea dinilor.
/ecesitatea sistematizrii unor asemenea criterii a dus la apariia a numeroase teorii din
care amintim"
A# Teoria ocuziei biatera ec>iibrate #ocluzia +eneral balansat$ a fost introdus de
ctre 7Nsi, alturi de care au fost Lauple, 8chroeder. Aceast teorie susine"
- n intercuspidare este necesar prezena unor contacte multiple distribuite uniform pe
toat arcada9
- n protruzie micarea se face cu contacte at't ntre cei ase dini frontali bimaxilar c't i
ntre dinii posteriori, situaie asi+urat de curbele de compensare 8pee9
- n micarea de lateralitate exist contacte ntre dinii de partea activ, c't i ntre cei
frontali i cei de partea de balans #principiul tripodal 2om?ill$.
Aceast teorie a fost aplicabil doar n cazul protezelor totale, n cazul dentaiilor naturale
sau a protezelor fixe fiind inaplicabil, determin'nd interferene deosebit de nocive care,
n timp, au dus la uzura stopurilor ocluzale, diminuarea 0@5, pierderea stabilitii
mandibulare, apariia traumelor ocluzale primare i secundare.
(# Teoria gnatoogic 2ocuzia organic3 a fost elaborat de Mc&ollum, 8tallard i
8tuart care n AC-; au fondat F7natholo+ical 8ocietN of &aliforniaG. Aceast teorie mai
poart numele de teorie biomecanic sau anatomic i a fost sustinut de *. R. Thomas,
4auritzen, /a+ao, 8ho?, Amico. Aceast teorie presupune"
- relaia centric corespunde cu poziia de intercuspidare maxim stabilindu-se astfel
conceptul de *oint &entric9
- n aceast poziie de ocluzie centric ntre dinii laterali i canini exist contacte, pe
c'nd ntre dinii anteriori exist un spaiu de circa <,%< mm #se dorete astfel repartizarea
tuturor sarcinilor ocluzale la nivelul dinilor laterali mai rezisteni$9
- relaiile care se stabilesc ntre dinii anta+oniti sunt de tip tripodic, respectiv cuspid (
fos anta+onist9
- n micarea de propulsie dispare, din primul moment, orice contact ntre dinii
posteriori, iar n poziia de cap la cap sunt n contact uniform cei ase dini superiori cu
cei opt dini inferiori9
- n lateralitate, micarea se face cu protecie sau +hida canin, cu dezocluzia imediat a
dinilor posteriori at't pe partea activ, c't i pe partea de balans. *rotecia canin a fost
realizat pentru a suprima orice ncrcare orizontal asupra dinilor laterali, pornind de la
ideea c anumite caracteristici ale caninului l recomand acestei funcii" ultimul dinte
care se pierde, departe de punctul fix al p'r+hiei de +radul 111 #ATM$, osul alveolar
nconurtor are o structur foarte dens, raportul rdcin-coroan este -QA, sistemul su
proprioceptiv periodontal are o sensibilitate deosebit, este situat ntr-o zon de presiune
minim i prezint o serie de proprieti de rezisten mai mare9
- relaiile dintre dinii anteriori i posteriori sunt de maniera proteciei mutuale" protecia
dinilor anteriori #n uoar inocluzie$ n poziia de ocluzie centric c'nd apar maximum
de fore care se vor distribui dinilor laterali, care au o structur adecvat recepionrii
forelor de mare intensitate. *rotecia dinilor laterali de forele paraxiale din micrile de
propulsie care vor fi preluate de pantele dinilor anteriori9
- n poziie de laterotruzie are loc an+renarea cuspizilor vestibulari pe pantele lor meziale
i distale ceea ce duce la eroziunea reciproc a pantelor i creearea unor ancoe F*eter
ThomasG9
- de+lutiia se face n relaie centric9
- pornind de la acest concept s-a pus n practic tehnica reabilitrii prin adiie de cear
pus la punct de .. *aNne i *.R. Thomas.
%# Teoria func*ionaist a fost fundamentat de 8chuNler n AC-C, care mpreun cu
*anIeN i Mann au format FMiami 5ral 6ehabilitation 8eminar 7roupG, i ulterior
completata la nceputul anilor ;<. Aceast teorie presupune"
- posibilitatea existenei unei +lisri a mandibulei din 6& n 1M, deci existena unui
F:reedom in &entricG #lon+ sau ?ide centric$. &'nd mandibula este n 61M condilii se
+sesc ntr-o poziie mai anterioar de 6&, diferena ntre aceste dou poziii variind de la
<,--A,BD mm. Trecerea dintre cele dou poziii trebuind s se fac fr interferene9
- n poziia de ocluzie centric stopurile sunt stabile i simultane, pe c't mai muli dini i
se fac pe principiul cuspid ( ambrazur9
- dezocluzia dinilor posteriori n propulsie care este +hidat de panta retroincisiv9
- micarea de lateralitate este +hidat de o funcie de +rup ceea ce presupune
contact maxim de la nivelul caninului la molar, cu dezocluzia dinilor de pe partea de
balans9 ocluzie echilibrata #balansata$unilateralG
- de+lutiia se realizeaz n poziia de intercuspidare maxim9
- dezavantaele metodei sunt producerea de uzuri la nivelul pantelor interne ale cuspizilor
vestibulari maxilari i ale celor externe ale cuspizilor vestibulari mandibulari care duce la
pierderea stabilitii ocluzale i a 0@5 cu lin+ualizarea dinilor maxilari i
vestibularizarea celor maxilari9
- pornind de la aceast concepie MeNer descrie tehnica de reabilitare :7* #:unctionallN
7enerated *ath$.
D# Teoria ui miocentric a fost fundamentat de YanIelson i ea presupune"
- poziia centric este denumit relaie miocentric" ea este anterioar 6& i este obinut
prin echilibrul funcional dintre muchii A0M. .a este poziia cea mai posterioar
ocupat de mandibul atunci c'nd muchii masticatori se afl ntr-o stare de echilibru
fiziolo+ic9
- poziia miocentric este obinut cu un aparat numit MNo-Monitor care prin impulsuri
+radate de intensitate, durat i form obine echilibrul ntre muchii ridictori i
cobor'tori, baz'ndu-se pe reflexele proprioceptive de echilibrare a contraciei +rupelor
musculare anta+onice9
- rapoartele dintre dinii anta+oniti sunt de tipul v'rf cuspid-fund foset9
- nu exist contacte dento-dentare n micrile masticatorii, nici pe partea activ, nici pe
partea de balans, micrile mandibulare fiind +hidate de reflexe proprioceptive n funcie
de consistena alimentului9 la triturarea alimentelor sunt folosite numai miscari verticale9
- sin+urele contacte dento-dentare apar n ocluzia miocentric n de+lutiie, c'nd capt
intensitate maxim9
- a descris trei clase de prematuriti9
- tehnica de realizare i echilibrare poate s utilizeze un simplu ocluzor datorit lipsei de
contacte dento-dentare n micrile de lateralitate i propulsie.
E# $coaa romDneasc 2Ene L3 consider c o ocluzie funcional trebuie s rspund
urmtoarelor cinci criterii"
A. 8topuri ocluzale stabile, multiple i simultane n 6.&. i 1.M.
-. 7hida anterior armonizat cu micrile funcionale ale mandibulei i
posibilitile A.T.M.
!. 0ezocluzia dinilor laterali n propulsie
%. 0ezocluzia dinilor laterali de partea nelucrtoare n lateralitate
D. Absena interferenelor pe partea lucrtoare n lateralitate indiferent de tipul
+hidaului.
Aceste teorii dezvoltate de-a lun+ul timpului i-au c'ti+at adepi i au creat polemici
care nu au fost nc rezolvate. &onsider c, indiferent de filozofia de tratament abordat,
este necesar s se stabileasc criteriile unei ocluzii normale, respectiv funcionale, asupra
creia nu trebuie s se intervin.
Ash i 6amford concluzioneaz c F ocluzia normal implic mai mult dec't o serie de
valori acceptabile din punct de vedere anatomic9 ea trebuie s indice i o adaptabilitate
fiziolo+ic i absena manifestrilor patolo+ice. 3n astfel de concept de ocluzie normal
subliniaz aspectul funcional al ocluziei i capacitatea sistemului masticator de a se
adapta sau de a compensa anumite devieri. \]^. Aceast ocluzie are mai puin le+tur cu
caracteristicile anatomice i mai mult cu cele funcionale, cu toate c relaiile anatomice
bune furnizeaz cel mai bun fundament pentru o armonie funcionalG.
S%OALA ROMANEAS%A2)RO=# LU%IAN ENE3
%riteriu "1
Sto!uri ocuzae stabie4muti!e si simutane in R% si IM
&topuri ocluzale stabile" contactele ocluzale trebuie sa fie suficient de echilibrat
distribuite pentru a impiedica mi+rarile dentare.
0oua sunt elementele care caracterizeaza o ocluzie stabila"
- in 6& contactele dento-dentare trebuie sa fie intotdeauna aceleasi.#la fel si in 1M$9
- dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derapeze in nici un sens, in
plan transvesal sau frontal, inclusiv pentru a aun+e din 6& in 1M.
0eraparea mandibulei este urmarea unor contacte care se fac pe pante inclinate.
*entru a nu exista derapare, contactu trebuie sa fie de ti! cus!i;:foseta si astfel
diriarea eforturilor se face in axul lun+ al dintilor. 1n acest caz igamentee ce formeaza
membrana periodontala nu sunt strivite ci actioneaza in totalitate, si sunt supuse unor
forte cu directie functionala care determina intinderea lor uniforma, in limite functionale,
cu efect trofic asupra osului alveolar.
0intele poate sa isi modifice axul din diferite motive"
- carie proximala9
- edentatie9
- refacere ocluzala necorespunzatoare9
- suprasarcini.
1n acest caz, presiunile normale devin traumatizante pentru membrana
periodontala. Apare si un efect nociv asupra alveolei, deoarece presiunea determina liza
osoasa.
8uferinta parodontala nu dispare odata cu disparitia contactului dento-dentar
pentru ca prin lipsa stimulilor parodontiul sufera o de+enerescenta hialina de hipofunctie.
T6A3MA 5&43HA4A *61MA6A" actiunea nociva a unei forte ocluzale asupra
!aro;ontiuui initia sanatos, atunci cand directia, intensitatea sau durata fortei ocluzale
sunt dincolo de parametrii functionali 2forta ati!ica$.
Trauma ocluzala primara #in absenta factorilor etiolo+ici supraadau+ati,
inflamatori, de+enerative-distrofici$ nu !ro+oaca boaa !aro;ontaa ci numai leziuni
parodontale izolate.
T6A3MA 5&43HA4A 8.&3/0A6A" apare pe un !aro;ontiu afectat, slabit,
suferinta parodontala initiala avind alte cauze decit cele ocluzale, soicitarie ocuzae
chiar cu directie optima, in axul lun+ al dintilor, chiar daca se fac cu intermitenta sau
chiar daca au o intensitate in imite normae, conduc tot la o traumatizare a
parodontiului.
Sto!uri ocuzae muti!e
Maximul contractiei voluntare se inre+istreaza in 1M" cu cat sunt mai multi dinti
in contact in 6& sau 1M, cu atat presiunea pe care o va suporta fiecare dinte va fi mai
mica. 0aca in 6& sau 1M unul sau doi dinti fac contact prematur numai ei vor suporta
toata forta musculara care normal este suportata de toti dintii. Astfel stopurile ocluzale
multiple sint necesare pentru"
- repartizarea uniforma a solicitarilor pt fiecare dinte9
- toti dintii sa sufere un proces uniform de uzura #abraziune$.
Sto!uri ocuzae simutane
&ind contactele dento-dentare nu sunt multiple in 6& sau 1M mandibula poate sa
realizeze o deplasare pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in numar cat mai mare.
8topurile ocluzale nu se mai fac intr-un sin+ur timp, deci nu sunt simultane. &a re+ula
+enerala se poate afirma ca vinovate de glisarea mandibulei dupa un contact prematur
sunt versantele sau pantele dintilor maxilari care privesc spre directia de deplasare a
mandibulei.
Rorber enunta ; principii ale Focluziei fiziolo+iceGsub denumirea de factori"
- factorul timp V stopuri ocluzale simultane9
- factorul incarcare V solicitari ocluzale distribuite uniform la dintii laterali, in axul lun+9
- factorul numar V fortele distribuite la toti dintii laterali9
- factorul continuitate V absenta breselor edentate9
- factorul forma V intre morfolo+ia ATM si an+ulatia cuspidiana si incisiva sa existe
corelatie functionala9
- factorul protectie V dintii frontali sa asi+ure dezocluzia sectoarelor laterale.
%riteriu a -:ea
,>i;a?u anterior armonizat cu miscarie functionae ae man;ibuei si
!osibiitatie ATM
4ipsa de armonie intre inclinarea dintilor frontali maxilari si miscarile
mandibulare poate crea serioase probleme disfunctionale. Atata timp cat pozitia si
morfolo+ia dintilor care realizeaza +hidaul anterior corespund schemei functionale
neuro-musculare nu apare tendinta la parafunctii si inte+ritatea tesuturilor A0M este
pastrata.
&ind exista un g>i;a? anterior mai ;esc>is miscarile masticatorii au
predominanta orizontala.
Un g>i;a? abru!t are miscari predominant verticale.
7hidaul anterior #incisiv$ este definit de panta incisiva care reprezinta proiectia
intr-un plan median sa+ital a deplasarii incisivului mandibular masurata intre punctul de
contact in 1M si pozitia cap la cap. Triun+hiul lui 8laviceI defineste panta incisiva in
le+atura cu +radul de supraacoperire si cu treapta sa+itala #fi+. ;.-$.
7hidaul incisiv orienteaza miscarile de propulsie si de retropulsie intre 1M si cap
la cap incisv. Trebuie sa existe simetrie intre suprafetele de +hida fata de planul median
si o continuitate a preluarii miscarii mandibulare. *ozitia mandibulara de cap la cap
trebuie sa fie echilibrata simultan la nivelul incisivilor.
n g!ida" anterio functional este considerat atunci cand implica participarea a cel
puin dou perechi de dini anta+oniti de o parte i alta a liniei mediene fr devierea
mandibulei. 1deal, ar fi participarea at't a incisivilor centrali, c't i ai celor laterali
superiori mpreun cu anta+onitii lor inferiori. 1ncisivii laterali superiori, fiind mai scuri
dec't cei centrali, deseori nu mai particip la +hida.
)n cazul unui +hida corect pe faa palatin a superiorilor se vor marca trasee de
aceeai intensitate.
4a sfarsitul miscarii pozitia de cap la cap trebuie sa fie sustinuta de toti dinti
implicati in +hida.
1n +eneral, la eruptia dintilor si aranarea lor pe arcade se realizeaza o armonie
intre morfolo+ia ocluzala a dintilor posteriori si panta incisiva. 1n acelasi timp se
formeaza en+rama miscarilor functionale corespunzatoare. Astfel, la marea maoritate a
indivizilor se realizeaza aceasta armonie intre +hidaul anterior si miscarile functionale
ale mandibulei. .xista situatii in care din cauza unor factori etiolo+ici se poate rupe
aceasta armonie.6amfort si Ash sistematizeaza factorii astfel"
- masticatia unilatelara9
- edentatia9
- parodontopatia9
- distructia coronara9
- restaurari odontale prin obturatii sau restaurari protetice necorespunzatoare ocluzale9
- tratamente ortodontice necorespunzatoare9
- echilibrare ocluzala defectuoasa9
-obiceiuri parafunctionale9
- mi+rari dentare post inflamatorii sau post tumorale9
- traumatisme dentarealveolare si ale oaselor maxilare9
- rezectii ale oaselor maxilare9
- malpozitii dentare.
1n situatia in care intervin acesti factori putem avea o perturbare a +hidaului
anterior cu aparitia unor interferente.
existen#a interferen#elor $i contactelor premature pe partea activ%. Acest +en de
interferene se refera la faptul ca +hidarea miscarii de propulsie se face de o sin+ura
pereche de dinti anta+onisti sau de doua perechi de dinti anat+onisti de aceeasi parte a
liniei mediene. Acesasta interferenta suprasolicita dintele n cauz cu afectarea
parodoniului su mar+inal, sau ar produce deraparea mandibulei cu oboseal muscular
consecutiv.
&ontactul prematur in propulsie reprezinta sustinerea pozitiei cap la cap de o
sin+ura pereche de dinti anta+onisti.
.xista situatii in care unele anomalii dento-maxilare exclud posibilitatea unei
+hida anterior.
)rogenia si ocuzia in+ersa frontaa ( subiectii nu au +hida anterior, dar nici nu
exista nevoia functionala a acestuia pacientii realizand miscari verticale.
Ocuzia abio;onta ( in 1M dintii anteriori se +asesc cap la cap, nu pune prbleme
de armonie intre +hidaul anterior si miscarile functionale ale mandibulei, deoarece
subiectii nu realizeaza o miscare de propulsie pentru a aun+e in cap la cap si a realiza
incizia.
)roa+eoia cu !ro;entie si inocuzie sagitaa mare ( nu exista un +hida
anterior clasic, functia de +hida este preluata de premolari al caror parodontiu va ceda cu
usurinta in timp nefiind adaptat preluarii fortelor paraxiale anterioare. 4a randul sau
parodontiul dintilor anterior va suferi o de+enerescenta hialina prin lipsa contactelor si a
stimulilor functionali.
Ocuzia a;anca aco!erita ( induce o inchidere a spatiului functional cu uzura
elementelor anta+oniste si reactii de evitare care perturba sistemul neuro-muscular si
antreneaza distensiuni articulare prin retrofunctie. 4a nivel dentar apar suprafete de
abrazie atipice inversate si anume" liniare pe suprafata vestibulara a dintilor frontali
mandibulari si punctiforme la nivelul mar+inilor incizale maxilare.
%riteriu a .:ea
Dezocuzia tuturor ;intior !osteriori in miscarea ;e !ro!usie a man;ibuei
1n functie de inclinarea pantei palatinale a incisivilor maxilari,dezocluzia dintilor
cuspidati se face mai repede sau mai lent. Astfel, cu cat panta palatinala este mai abrupta
#mai aproape de verticala$, cu atat si dezocluzia se face mai rapid si cu cat panta
palatinala este mai lina, #mai orizontala$ cu atat dezocluzia dintilor cuspidati se face mai
lent.
5bstacole"
- prezenta unui obstacol in zona dintilor cuspidati in timpul miscarii de propulsie,
deviaza mandibula de la miscarea sa+itala si se numeste interferenta in !ro!usie !e
!artea neucratoare.#fi+ AB%.pa+.A;-$
: aparitia unui contact nefunctional la nivelul dintilor cuspidati la sfarsitul
miscarii de propulsie #atunci cand incisivii aun+ in pozitia de cap la cap$ si care
impiedica pozitia cap la cap la nivel incisiv se numeste contact !rematur in !ro!usie
!e !artea neucratoare #fi+ ABD.pa+.A;-$
: interfernta in propulsie pe partea nelucratoare +enerata de ultimul molar
mandibular sau capuson mucos si care determina fenomene ne+ative la incisivul lateral
sau central maxilar de partea opusa poarta numele de fenomenu T>iemannE egea
;iagonaei ui T>iemann.#fi+ AB;.pa+.A;-$. 1nitial dintele anterior se mobilizeaza,
mi+reaza spre vestibular si spre planul de ocluzie, iar ulterior aceste semne pot diminua
sau chiar disparea, dintele consolidandu-se in noua pozitie, si doar +hidarea manuala a
mandibulei de catre medic sa poata evidentia obstacolul care impiedica avansarea
mandibulei. &and interfernta in propulsie pe partea nelucratoare este +enarata de un
molar fenomene patolo+ice asemanatoare apr la incisivul lateral maxilar de aceeasi parte
cu molarul ce determina interferenta.
Aceste fenomene patolo+ice apar in cazul pierderii timpurii a molarilor de ; ani
#fi+ ABB.pa+.A;-$,# mai ales in cazul pierderii MA mandibulari$ si se cunosc sub
denumirea de sin;romu moaruui ;e 9 ani. &ele mai semnificative semne patopo+ice
ale acestui sindrom sunt" - mezioversiunea M- si M! mandibulari
- aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la
nivelul dintilor frontali maxilari
- lin+uoversiunea M- si M! mandibulari
- mi+rarea verticala a anta+onistilor
- interferanta in !ro!usie ;e !artea ucratoare este cand intrea+a miscare de
propulsie este +hidata de un sin+ur incisiv maxilar#care este fie mai palatinizat, fie rotat
in ax si una dintre crestele mar+inale depaseste spre oral fata palatinala a celorlalti
dinti#fi+. ABC. pa+ A;%$
- contact !rematur in !ro!usie !e !artea ucratoare ( cand pozitia de cap la
cap in propulsie este sustinuta de un sin+ur incisiv maxilar cu anta+onistul sau#sau cu
anta+onistii sai$. &hiar daca pentru moment acest contact prematur nu a determinat
semne evidente de suferinta, acestea vor aparea cu si+uranta, deci se impune corectarea
contacului prematur pentru a corecta miscarile asimetrice care deviaza mandibula si care
sunt +eneratoare de spasme musculare mai ales pe muschii pteri+oidieni externi.
&oncluzii" 1n miscarea de propulsie dintii anteriori trebuie sa provoace dezocluzia
imediata si totala a dintilor cuspidati deoarece"
- acestia nu au nici un rol functional in sectionarea alimentelor
- ambii condili nu sunt bine sustinuti in cavitatile +lenoide si
eventualele contacte pe dintii cuspidati nu au stabilitate si astfel se obli+a muschii sa se
contracte suplimentar iar contactele fiind in afara axului lun+ al dintilor sunt deosebit de
traumato+ene.
*rin preluarea efectului fortei musculare, dintii frontali proteeaza in timpul
propulsiei parodontiul dintilor cuspidati si alte structuri ale A0M. 0intii frontali sunt
capabili sa suporte incizia deoarece sunt situati departe de punctul de spriin al
mandibulei #ATM$ si de punctul de aplicare al fortei #insertia muschilor$, au o radacina
destul de lun+a si un suport osos dens fiind deci intr-o situatie privile+iata.
%riteriu 5
Dezocuzia ;intior cus!i;ati ;e !artea neucratoare in miscarea ;e
ateraitate
Mi<crie ;e ;i;uctie 2ateraitate3 presupun deplasarea spre lateral, st'n+a sau
dreapta, a mandibulei. 7hidarea acestei miscari la nivel dentar poate fi realizata in mai
multe moduri, urmatoarele fiind considerate functionale"
,>i;a?u canin nseamn c micarea de lateralitate este +hidat de alunecarea
v'rfului cuspidului caninului inferior pe panta palatin a caninului superior din poziia de
1M p'n n poziia de cap la cap a cuspizilor celor doi canini. )n cazul acestui tip de
+hida trebuie s se produc dezocluzia imediat a tuturor dinilor de pe ambele
hemiarcade. Motivele pentru care se considera ca acest dinte #caninul$ poate sa suporte
intrea+a miscare de lateralitate"
- are o situatie topo+rafica privile+iata, fiind situat la distanta de locul de
aplicare al fortei musculare si de punctul de spriin al mandibulei #ATM$9
- are o radacina foarte puternica, cea mai lun+a dintre toti dintii9
- osul alveolar este special structuratavand un stalp osos de forta al mxilarului9
- parodontiul lui este dotat cu cea mai fina si specializata sensibilitate
proprioceptiva
,>i;a?u ;e gru! nseamn c micarea de lateralitate este
+hidat de canin mpreun cu dinii laterali #premolari, molari$ de aceeai parte spre care
se face micarea #parte activ, lucrtoare$, cu dezocluzia dinilor de partea opus micrii
#parte pasiv, nelucrtoare, de balans$. 1n aceasta situatie varfurile cuspidiene vestibulare
ale dintilor mandibulari laterali aluneca pe versantele interne ale cuspizilor vestibulari ai
dintilor laterali maxilari din 1M pana in cap la cap cu dezocluzia imediata a tuturor
celorlalti dinti care nu sunt implicati in +hida.
*articiparea tuturor dintilor cuspidati pe partea lucratoare la +hida
este importanta deoarece solicitarile sunt paraxiale si astfel sunt distribuite la nivelul mai
multor dinti.
,>i;a?u antero:atera nseamn c micarea de lateralitate este
+hidat de canin mpreun cu unul sau mai muli dini frontali, produc'ndu-se dezocluzia
dinilor laterali i de partea activ i de partea de balans. 4a sfarsitul miscarii trebuie sa
ramana in contact mar+inile incizale ale dintilor care au participat la +hida.
&ntereren#ele sau contactele premature pe partea pasiv% mpiedic caninul s-i
ndeplineasc funcia de +hida. 1nterferenele pasive reprezinta contactele #frecarile$ care
la nivelul dinilor posteriori pe partea de balans #nelucratoare$ in cursul miscarii de
diuctie. &ontactele premature pasive reprezinta contactele restante intre dintii posteriori
de partea de balans in momentul terminarii miscarii de diductie.
.ventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate
sunt considerate contacte nefunctionale pe baza urmatoarelor argumente1
- pe partea nelucratoare contactee sunt neeficiente functionaF
- contactele dento-dentare de pe partea nelucratoare sunt nelo+ice, mandibula este
plasata pe partea unde se +aseste bolul alimentar9
- pe partea pasiva con;iu orbitant nu este bine s!ri?init in cavitatea +lenoida9
- eventualele contacte dento-dentare pe partea nelucratoare dezvolta forte care vor
fi in afara axului lun+ al dintilor9
- contactele pe partea pasiva cu condilul nesustinut in cavitatea +lenoida pot
;ecansa contractii muscuare !reungite4 spasme musculare prin oboseala muschilor
obli+ati sa fixeze mandibula.
&oncluzie" Toate contactele dento-dentare pe partea nelucratoare, fie interferente fie
contacte premature in lateraliate pe partea nelucratoare, sunt contacte +eneratoare de
traume asupra parodontiului, muschilor sau ATM.
*ractic miscarea de lateralitate trebuie intotdeauna +hidata de catre medic pentru a se
decela clinic interferentele si pot fi puse in evidenta cu usurinta deoarece ele dau o
senzatie neplacuta si pacientul incearca sa le evite imprimand mandibulei o miscare
atipica de lateraliate#miscare antero-laterala$ care mascheaza interferenta.
%riteriu a 7:ea
Absenta interferenteor a ;intii cus!i;ati !e !artea ucratoare in tim!u miscarii ;e
ateraitate
&nterferen#ele sau contactele premature pe partea activ% mpiedic caninul sau
ceilalti dinti de +hida s-i ndeplineasc funcia de +hida. 1nterferenele active apar la
nivelul dinilor laterali de partea spre care se face deplasarea, in cursul miscarii.
&ontactele premature active sunt contactele care apar la sfarsitul miscarii de diductie intre
dintii posteriori de partea spre care se face deplasarea impiedicand dintii de +hida sa-si
indeplineasca functia.
.xistenta unui contact dento-dentar la dintii cuspidati de pe partea activa in miscarea de
lateralitate, interferenta in ateraitate !e !artea ucratoare4 se constitue intr-un factor
traumatolo+ic pentru structurile dento-parodontale, muschi si ATM.
Ar+umente care sustin aceasta afirmatie"
- fortele aparute la nivelul dintilor cuspidati se transmit in afara axului lun+ al dintilor
- fortele sunt foarte mari fiind foarte aproape de punctul de spriin al mandibulei, ATM
si locul de aplicare a fortei musculare
.tiolo+ia interferentelor lucratoare in lateralitate este multifactoriala si complexa. 0e
exemplu -schimbarea planului si a curbelor de ocluzie prin"
mi+rarea dintilor anta+onisti unui spatiu edentat
aplicarea unei proteze necorespunzatoare
tratamente ortodontice incorecte sau neurmarite in timp
realizarea protetica a unei morfolo+ii ocluzale
necorespunzatoare
&riteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite de toti subiectii.
1nterventia terapeutica pentru corectarea diferitelor dizarmonii ocluzale este ustificata
chiar si numai de aparitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra
sistemului neuro-muscular, parodontiului, ATM siQsau dintilor.
ARTI%ULATOARELE
Articulatorul este un instrument care reproduce mai mult sau mai puin toate
micrile mandibulei #simulator$.
Articulatoarele dentare pot fi de diferite forme i mrimi, fiecare are un desi+n
particular n funcie de scopurile pentru care sunt folosite. *entru a nele+e
articulatoarele este bine s realizm o clasificare practic a lor n ! mari cate+orii
#neadaptabile, semiadaptabile i total adaptabile$ n funcie de abilitatea lor de a se austa
i a reda micrile condiliene specifice ale fiecrui pacient. )n +eneral cu c't un
articulator este mai adaptabil cu at't va fi mai corect n copierea micrilor condiliene.
ARTI%ULATOARELE NEADA)TA(ILE
Descriere
Articulatorul neadaptabil este cel mai simplu tip disponibil. /u permite austri
care s-l apropie de micrile condiliene specifice ale pacientului. /u permite
reproducerea micrilor excentrice ale pacientului.
8in+ura poziie care este redat corect este poziia de contact ocluzal, adic de 1M.
&nd modelele sunt fixate n aceast poziie pe articulatorul neadaptabil ele pot fi repetat
aduse n contact i deprtate din poziia de 1M.
Traiectoriile de deschidere i de nchidere nu sunt cele ale pacientului deoarece
distana intercondilian a aparatului nu este similar cu cea a pacientului.
)n concluzie, sin+ura poziie reproductibil este cea de 1M, toate celelalte poziii
sau micri #deschiderea, propulsia, lateralitatea$ nu sunt reproduse n acelai mod ca i la
pacient.
)roce;ee asociate necesare
0eoarece sin+ura poziie reprodus este cea de contact dento-dentar trebuie o
serie de procedee arbitare n vederea localizrii i fixrii modelor n aparat.
)n +eneral, modelele sunt inute mpreun cu dinii n contact i plasate la distan
e+al de componentele maxilar i mandibular ale articulatorului. Apoi se plaseaz +ips
de fixare ntre modelul mandibular i componenta mandibular a articulatorului i se in
str'ns apsate. Modelul maxilar este fixat n acelai mod de braul superior al
articulatorului. 0up ce +ipsul a fcut priz, modelele pot fi separate i simpla balama a
articulatorului readuce modelele n poziia meninut de a lun+ul montrii.
Modelele trebuie montate cu dinii n contact n poziia ocluzal dorit. 0ac ntre
arcade este plasat o cear de nre+istrare cu +rosime mare care determin o poziie
deprtat a arcadelor ulterior va apare o modificare a poziiei de 1M prin apropierea
braelor articulatorului. Aceasta se nt'mpl deoarece axa de rotaie balama de nchidere a
+urii pacientului nu corespunde cu axa balama a aparatului.
A+anta?e <i ;eza+anta?e
Are - avanta"e distincte"
- preul" care este sczut i astfel se pot cumpra at't de multe articulatoare de c'te
se consider a fi necesare n practic9
- timpul scurt necesar pentru montarea modelelor" pentru c procedeul de montare
este uor i nu sunt necesare nre+istrarea altor date de la pacient n vederea
montrii, timpul necesar este minim.
'ezavata"ele n schimb umbresc avantaele acestui aparat"
- pentru c reproduce doar poziia de contact n 1M restaurrile realizate n acest
mod nu corespund n cazul realizrii micrilor excentrice9
- medicul va cheltui foarte mult timp n austarea restaurrii intraoral, ceea ce duce
la un cost crescut, la o lips de eficien bani- timp9
- dac sunt necesare returi masive va rezulta o morfolo+ie i relaii ocluzale de
proast calitate.
ARTI%ULATOARELE SEMIADA)TA(ILE
Descriere
Aceste aparate permit o reproducere mai mare a micrilor condiliene. 3zual are
! tipuri de re+lri care duc n final la o redare apropiat a micrilor condiliene ale
fiecrui pacient. )n acest fel se poate reproduce" poziia de contact ocluzal-1M i
contactele dentare din micrile excentrice, acestea din urm aproape cu exactitate.
Astfel, vor putea fi transferate pe acest articulator mai multe informaii despre micrile
mandibulare specifice ale fiecrui pacient n vederea realizrii restaurrilor ulterioare.
.le sunt de - tipuri" arcon i non arcon n funcie de modul de articulare a
elementelor condiliene la braul superior al articulatorului.
A- pantele de +hida corespunztoare foselor +lenoide sunt ataate la braul superior
al articulatorului. .le reproduc realitatea anatomica a unei mandibule #bratul
inferior al articulatorului$ articulate la baza craniului #bratul superior al
articulatorului$. 8ferele condiliene sunt solidare cu ramura inferioara a
articulatorului. 3tilizeaza arcuri faciale cu spriin nazal si olive auriculare care
adopta o axa balama conventionala situata la Kmm inaintea conductului auditiv
extern. .le se preteaza in special la realizarea protezelor fixate in special datorita
usurintei de manipulare in laborator care permite separarea ramurii superioare de
cea inferioara pentru realizarea lucrarii. .x." 8AM, :A7.
2- condilii sunt pe braul superior i pantele de +hida la nivelul braului inferior. .le
nu reproduc realitatea anatomica. 8ferele condiliene sunt solidare de bratul
superior. 3tilizeaza arcuri faciale cu stilete cutanate pentru localizarea axei
balama si un varf suborbitar. 8e preteaza la realizarea protezelor mobilizabile
partiale si totale deoarece cele - brate ale A8A nu sunt demontabile ceea ce
faciliteaza tehicile de roda al ocluziei protezelor cu paste abrazive.
6e+lrile articulatoarelor semiadaptabile se refer la"
A. nclinarea condilian
-. micarea de translaie lateral #un+hiul 2ennett$
!. distana intercondilian
%! -nclinarea condilian
3n+hiul dup care condilii mandibulari alunec de-a lun+ul eminenei articulare
poate influena puternic +radul de nclinare a versantelor cuspidiene i ad'ncimea foselor
dinilor laterali.
4a articulatorul 8A se poate modifica an+ulaia condilian ca s o poat imita pe
cea a pacientului. &a rezultat restaurrile realizate n acest mod pot fi realizate cu o
ad'ncime a foselor i o nclinare a pantelor cuspidiene n armonie cu condiia ocluzal
existent a pacientului.
'! Micarea de translaie lateral .unghiul #ennett/
)n micarea de laterotruzie sau lateralitate condilul orbitant realizeaz o micare
de cobor're, naintare i medializare, realiz'nd un un+hi cu planul sa+ital denumit
un+hiul 2ennett. Acest un+hi dup care se realizeaz micare condilului are un efect
asupra lr+imii foselor centrale ale dinilor laterali. Austarea corect a acestui un+hi
poate conduce la efectuarea unor restaurri care vor fi mai apropiate de condiia ocluzal
a pacientului.
Articualtoarele 8A permit ca micarea 2ennett a condilului orbitant s fie doar n
linie dreapt din 1M p'n n poziia laterotruziv maxim, n mod normal la nivelul ATM
condilul efectueaz o micare sinusoidal.
(! *istana intercondilian
0istana dintre centrele rotaionale ale condililor au efect asupra cilor de micare
propulsiv sau laterotruziv ale dinilor posteriori. A8A permite re+larea distanei
intercondiliene la nivelul articulatorului astfel nc't ea s aproximeze destul de exact
distana intercondilian a pacientului. Aceast re+lare fcut corect conduce la realizarea
unei restaurri cu o morfolo+ie care este n armonie cu micrile excentrice ale
mandibulei.
)roce;ee asociate necesare
0eoarece acest articulator poate fi re+lat trebuie adunate o serie de informaii de
la pacient n vederea realizrii acestui re+la. Acestea sunt n numr de !"
A. un arc facial de transfer
-. o nre+istrare interocluzal a 6&
!. nre+istrri interocluzale excentrice
"# Arcu facia ;e transfer.
6olul primar al acestuia este de a monta modelul maxilar corect n articulator.
.lementele compomenete ale arcului facial sunt cadru principal cu butoni
auriculari, furcheta de nre+istrare a dinilor maxilari, suport pentru fixare la nivelul feei.
Arcul facial folosete ! puncte de referin #- posterioare i A anterior$ pentru
localizarea modelului pe articulator. *unctele posterioare sunt reprezentate de axa balama
a fiecrui condil i cel anterior este un punct arbitrar ales.
&ele mai multe articulatoare nu localizeaz exact axa balama a pacientului ci se
bazeaz pe nite puncte predeterminate care s-au demonstrat a fi foarte aproape de axele
balama. :olosirea acestor puncte conduce la poziionarea modelului maxilar pe
articulator la o distan relativ identic cu cea de la pacient. *unctul anterior este ales n
funcie de compania productoare i de cele mai multe ori este baza nasului.
0up determinarea acestor puncte posterioare se msoar distana intercondilian
prin msurarea limii capului pacientului ntre aceste puncte din care ulterior se scade o
dimensiune standard care compenseaz distana lateral ntre punctul posterior i centrul
de rotaie al fiecrui condil. Msurtoarea +sit este ulterior transferat prin intermediul
arcului facial la nivelul articulatorului unde arcul se fixeaz la valoarea dat i modelul
maxilar poate fi astfel montat pe braul superior al A.
-# Gnregistrare interocuza a R%
*entru a fixa modelul mandibular pe articulator trebuie s +sim poziia
mandibularo-maxilar pe care o dorim i s pstrm aceast relaie p'n cnd modelul
mandibular este fixat pe articulator cu +ipsul de montare.
*oziia de 1M este deseori folosit pentru c este uor de +sit. &'nd modelul
mandibular este +reu de fixat manual fa de cel maxilar sau poziia este instabil, pentru
poziionare se folosete un rulou de cear cald care se aplic pe arcada pacientului i
acesta este instruit s-i aduc dinii n contact complet. Apoi ceara este plasat ntre cele
dou modele i astfel se poate fixa i modelul mandibular n articulator, evident n poziia
de 1M. Trebuie ns reinut c n situaia n care modelele sunt montate n articulator n
1M, acesta nu mai permite nici o micare posterioar a condililor si. Astfel c pentru
pacienii care prezint un lon+ centric adic o alunecare din 1M spre 6& montarea
modelelor n 1M n articulator nu mai permite depistarea 6& pe articulator. &u alte
cuvinte montarea modelelor n 1M oricare micare mai posterioar de 1M nu poate fi
observat i analizat pe articulator.
0e aceea, c'nd sunt necesare terapii i analize ocluzale sau exist necesitatea unor
restaurri importante este bine ca montarea modelelor s se fac n 6&. 0eseori n
aceast poziie condilian exist o poziie ocluzal instabil, de aceea este necesar s se
realizeze o nre+istrare interocluzal care s stabilizeze aceast poziie.
5dat ce aceast nre+istrare a fost fcut ea poate fi transferat la nivelul
articulatorului i modelul mandibular poate fi fixat. 0up montarea modelului
mandibular nre+istrarea interocluzal este ndeprtat i dinii celor - modele sunt adui
n contact n 6&. Apoi este observat modelul mandibular cum alunec spre o poziie mai
stabil spre 1M, observ'ndu-se astfel micarea de alunecare 6&-1M.
)nre+istrarea cu cear a 6& se face la o 0@ mai mare dec't 0@ ce corespunde
1M, pentru c nu putem lsa ca dinii s perforeze ceara i s aun+ n contact deoarece
pot determina +lisri ale mandibulei i nre+istrri false. 0up fixarea modelelor se scoate
nre+istrarea de cear i se permite aducerea modelelor n contact. )n cazul unei depistri
eronate la nivelul pacientului a axei balama n momentul aducerii dinilor n contact vor
apare +reeli.
.# Gnregistrri interocuzae excentrice
Acestea sunt necesare pentru ca articulatorul s fie re+lat n aa fel ca s poat
reda micrile condiliene de lateralitate ale pacientului.
)n acest scop se plaseaz o plcu de cear nclzit pe dinii posteriori pacientul
deschide uor +ura i face o micare limit de lateralitate. )n aceast poziie pacientul
apropie dinii dar nu +urete total plcua de cear. 8e rcete i se scoate din +ur. )n
momentul n care este aplicat pe modele i dinii modelelor sunt adui n contact pe
aceast nre+istrare de cear micarea mandibular a pacientului este vizualizat pe
articulator. )n acest moment se re+leaz nclinarea condilian i un+hiul 2ennett pentru a
putea reda aceast micare condilian. 8e re+leaz articulatorul folosind ! nre+istrri n
cear" laterotruziv st'n+, dreapt i protruziv.
7hidaul condilian este austarea articulatorului prin care se re+leaz un+hiul sub
care coboar din 6& spre poziia de lateralitate sau protruzie. 0iferena este c n +eneral
la pacient acest traiect este curb #determinat de structurile craniene$ pe c'nd la
maoritatea A8A este rectiliniu.
*entru nre+istrarea micrii de lateralitate pacientul nu trebuie s fac o excursie
a mandibulei mai mare de !-Dmm, pentru a nu depi vrfurile cuspidiene ale dinilor
superiori cu v'rfurile cuspidiene ale dinilor inferiori, adic c't reprerzint ca amplitudine
micarea cu contacte dento-dentare. )n cazul n care se face o micare mai ampl se va
nre+istra un un+hi 2ennett mai mic dec't cel real i se vor construi n consecin coroane
cu fose prea n+uste ce vor determina apariia interferenelor n micrile laterotruzive.
8e poate realiza i o austare a +hidaelor dentare prin re+larea platoului incizal.
A+anta?e <i ;eza+anta?e
- necesit austri inroorale minime de aceea este un aparat excelent n realizarea
tratamentelor dentare de rutin
- necesit un timp mai lun+ de transfer a informaiilor din cavitatea oral pe
articulator, timp care ulterior este c'ti+at n cadrul adaptrii intraoarle
- preul mai crescut.
ARTI%ULATOARELE %OM)LET ADA)TA(ILE
Descriere
.ste cel mai sofisticat instrument din stomatolo+ie care poate replica micrile
mandibulare. 0atorit numeroaselor austri care sunt posibile, acest articulator este
capabil s repete cel mai precis micrile condiliene depstate la fiecare pacient.. Aceste
austri sunt"
A. nclinarea condilian
-. micarea de translaie lateral #un+hiul 2ennett$
!. micarea de rotaie condilian
%. distana intercondilian
%! -nclinarea condilian
4a fel ca i la articulatorul semiadapatbil un+hiul sub care coboar condilul n
cursul micrilor de lateralitate i propulsie poate fi modificat. 0ar pe c'nd A8A paote
furniza o micare n linie dreapt, A&A este capabil ca prin austare s redea at't un+hiul
dar i curba traiectoriei micrii condiliene.
'! Micarea de translaie lateral .unghiul #ennett/
Acest articulator are re+lri care permit redarea caracteristicilor exacte ale
micrii sinusoidale ale condililor n lateralitate, spre deosebire de A8A care au o
nclinare plan. )n acest mod se pot plasa corect anurile i determina corect limea
foselor la nivelul restaurrilor.
(! Micarea de rotaie condilian
)n micarea laterotruziv condilul pivontant #de pe partea lucrtoare$ nu face doar
o micare de rotaie pur n urul unui ax, ci se i mic uor lateral. Aceast alunecare
lateral poate avea o component superioar, inferioar, spre nainte sau spre napoi, ceea
ce influeneaz ad'ncimea foselor, nlimea cuspidian, direcia crestelor mar+inale i a
anurilor. A&A pot fi pro+ramate s reproduc aceast micare condilian a condilului
pivotant al pacientului.
0! *istana intercondilian
4a fel ca i A8A, A&A pot s austeze la mm distana intercondilian. Aceast
austare face ca s nu existe interferene n micrile excentrice.
)roce;ee asociate necesare
8unt necesare ! procedee pentru a putea utiliza eficient un A&A"
A. o localizare exact a axei balama
-. o nre+istrare panto+rafic
!. o nre+istrare interocluzal a 6&
%! 1ocalizare exact a axei balama
A8A folosete o ax balama arbitrar sau medie. )n cazul A&A transferul
informaiilor de la pacient ncepe cu determinarea exact a axei balama. Aceasta se
realizeaz prin folosirea unui instrument denumit locator de ax balama, care se ataeaz
at't la dinii maxilari c't i la cei mandibulari i care se prelun+ete extraoral p'n n
re+iunea condilian. 8e ataeaz pe braul superior al aparatului o plcu +radat
milimetric care se plaseaz n re+iunea auricular. 3n stilet inscriptor se ataeaz de dinii
mandibulari i se plaseaz pe h'rtia +radat. Apoi pacientul face micri de deschidere
uoar de ax balama i stiletul se austeaz p'n nu se mai mic ci doar face micri de
rotaie n urul unui punct. )n acest fel se determin exact centrul axei balama i se
marcheaz acest punct printr-un marca la piele.
'! -nregistrare pantografic
*entru A&A nu sunt adecvate nre+istrrile excentrice realizate pentru aA8A, ci
trebuie s identificm micrile condiliene precise ale pacientului. )n acest scop se va
folosi panto+raful care este alctuit din"
- o component mandibular ataat la dinii mandibulari i care poate susine ;
plcue de nre+istrare
- o component maxilar ataat la dinii maxilari i care poate susine ; stilete
inscriptoare
)n momentul n care acest dispozitiv este ataat la dini, acetia nu mai intr n
contact dec't ntr-o mic zon frontal, de aceea ce se va inscrpiona n timpul micrilor
mandibulare va fi determinat doar de alunecareacondililor n cavitatea +lenoid.
.xist - plcue de nre+istrare n dreptul fiecrui condil , una nre+istreaz
micarea condilului n plan orizontal, iar cealalt n acelai timp o nre+istreaz n plan
vertical. .xist de asemenea - placue anterioare care% nre+istreaz micrile laterale ale
mandibulei n plan orizontal. &u acest aparat se nre+istreaz ! micri limt
mandibulare" protrziv, laterotrziv dreapt i st'n+. )n cursul micrilor plcuele se
mic n timp ce stiletele sunt staionare.i se nre+istreaz traseele mirilor
mandibulare.
0up nre+istrarea traseelor panto+raful este luat de la pacient i transferat pe
articulator. .l are - roluri"
- acioneaz ca un arc facial i transfer poziia modelului maxilar fa de
articulator la o distan corect fa de condili
- conine toate informaiile necesare pentru austarea articulatorului la micrile
precise ale pacientului
Articulatorul este austat sistematic i metodic p'n c'nd fiecare stilet va trece din
nou peste nre+istrarea care reprezint de fapt traseul condilian. )n momentul n care toate
; stiletele refac traseele nre+istrate atunci ncepe i re+larea A&A.
(! -nregistrare interocluzal a ,2
.ste necesar la fel ca n cazul A8A la montarea modelului mandibular fa de cel
maxilar. *entru a putea analiza toate micrile se nre+istreaz 6&. 0eoarece axa balama
este nre+istrat corect faptul c se va folosi o nre+istrare cu dinii uor deprtai, deci la
o dimensiune vertical uor mai mare nu are nici o importan doarece axa balama a
pacientului este identic cu cea a articulatorului, deci i traseul de nchidere va fi acelai
i n consecin nu vor aprea discrepane n ceea ce privete contactele dento-dentare la
apropierea braelor articulatorului. )n cazul A8A c'nd se transfer o ax balama
aproximativ o metod de minimalizare a erorilor este scderea +rosimii cerii de
nre+istrare cu ulterioare austri n cavitatea oral. &'nd este necesar s realizm
restauraii care s creasc 0@5 acestea nu se vor adapta intraoral dac drumul de
deschidere-nchidere al +urii nu este identic ntre articulator i pacient.
A+anta?e <i ;eza+anta?e
- avantaul maor este abilitatea sa de a duplica micrile mandibulare, iar
restaurrile realizate n acest mod se vor adapta precis i vor avea nevoie de
corecturi minore n cavitatea oral
- dezavantaul este timpul lun+ de transfer al informaiilor i costul extrem de
crescut. 0e aceea trebuie c'ntrite costurile i beneficiile.
SELE%TAREA UNUI ARTI%ULATOR
Trebuie s se bazeze pe % factori"
A. recunoatere caracteristicilor ocluzale ale pacientului
-. amplitudinea procedeelor restaurative" cu c't sunt ami complicate se prefer un
aparat mai sofisticat, altfel realizarea unei sin+ure coroane nu ustific timpul i
costul folosirii unui aparat sofisticat
!. nele+erea limitelor fiecrui articulator
- articulatorul neadaptabil este cel mai simplu i poate fi folosit n cazul unei
restaurri unitare la pacieni fr probleme ocluzale, dar probabil vor fi necesare
returi n +ura pacientului
- A8A se indic n realizarea coroanelor unidentare la pacieni cu anumite
probleme de +hida i n cazul punilor dentare
- A&A este indicat n reconstrucii complexe ale ntre+ii +uri i care necesit
modificri de 0@5
%. *riceperea operatorilor" trebuie subliniat c un articulator este at't de precis c't
este persoana care l m'nuiete, cu alte cuvinte un A8A va fi mai performant n
m'inile unui clinician priceput dec't un A&A n m'inile unuia neexperimentat.
MONTAREA MODELELOR IN ARTI%ULATORUL SEMIADA)TA(IL SI
)RO,RAMAREA ASA
)rotocou ;e utiizare a unui ASA"
A. 6ealizarea amprentelor maxilare si mandibulare de o mare calitate a suprafetelor
ocluzale.
-. Montarea modelului maxilar la ramura superioara a A8A utilizand un arc facial pentru
transferul relatiei maxilarQaxa balama terminala.
!. 1nre+istrarea unei relatii intermaxilare in +ura. 1n functie de obiectivele fixate #analiza
preprotetica sau realizarea protetica$ si de conceptul ocluzal ales pentru proteza se va
ale+e"
- o ceara de inre+istrare a 6& pentru a observa ocluzia cu punct de plecare 56&9
- o ceara de inre+istrare a 1M pentru reconstructii in *1M.
%. Montarea modelului mandibular la ramura inferioara a articulatorului.
D. *ro+ramarea articulatorului
*ro+ramarea condiliana #determinantii posteriori$
*antele condiliene si un+hiurile 2ennett
- prin inre+istrarea pozitiilor excentrice #A ceara de protruzie si - ceri de
lateralitate$
- prin inre+istrari +rafice #axio+rafia _uicI de la :a+$
*ro+ramarea tablei incisive #determinantii anteriori$
- in cazul special al unei refaceri a +hidaului anterior.
In;icatiie generae ae articuatoareor1
A# Anaiza !re!rotetica
- Montarea in A8A permite completarea examenului clinic de ocluzie
- Montarea se face in 6& pentru a vizualiza totalitatea rapoartelor interarcadice
8e confirma"
<. tipul de an+renare
A. stilul de ocluzie
-. analiza contactelor premature si a interferentelor si necesitatatea unei
austari ocluzale preprotetice
!. vizualizarea lin+uala a rapoartelor cuspid-fosa si cuspid-ambrazura care
demonstreaza stabilitatea ocluziei
%. se pot realiza prototipurile protezelor prin ceri dia+nostice #?ax-up$
D. construirea unei curbe 8pee ideale
;. constructia unui plan de tratament +lobal
(# Tratamentu !rotetic
Proteza totala
6e+larea ocluziei complet balansate ustifica montarea sistematica pe articulator
si pro+ramarea cea mai fina.
Proteza partiala mobilizabila si proteza fixa
- 0e fiecare data cand se schimba pozitia de reconstructie intermaxilara deoarece se
pierd referintele dentare preexistente.
- 0e fiecare data cand se realizeaza restaurari a mai multor dinti din +hidaul
anterior sau in cazul restaurarilor totale uni- sau bimaxilare.
- 0e fiecare data cand exista un +hida anterior nefunctional care necesita re+larea
functiilor de +rup propulsive sau de +rup lateral.
"# Reaizarea am!renteor maxiare si man;ibuare ;e o mare caitate a su!rafeteor
ocuzae#
- modelele se realizeaza dupa amprente realizate cu portamprente metalice de
preferinta pline, alese in functie de lar+imea arcadei dentare si modificate in zonele
distale pentru precizia reproducerii ultimilor molari. 8anturile ocluzale sunt intotdeauna
umplute cu al+inat cu de+etul pentru a reproduce cu precizie zonele fosetelor receptoare
de contacte ocluzale9
- medicul trebuie sa fie atent la toti factorii care pot sa fie la or+inea deformarilor
amprentei"
[ al+inat iesit din +arantie
[ nerespectarea timpului de priza
[ dezinsertie ezitanta a portamprentei
[ desprinderea al+inatului de metalul portamprentei
[ turnarea tardiva a amrentei care favorizeaza deshidratarea amprentei #peste AD min$
- turnarea modelului se face in - timpi, arcada dentara este turnata in +ips extradur
#:uirocI$, soclul putand fi turnat din +ips obisnuit. 1n cursul acestei etape trebuie sa fim
atenti la"
[ o preorientare a planului de ocluzie la A< +rade
[ o inaltime usoara a soclului de A<--<mm
[ netitatea soclarii
[ supresia bulelor reziduale de +ips din fundul fosetelor.
- se va realiza o dubla baza cu ma+net a soclului
-# Montarea mo;euui maxiar a ramura su!erioara a ASA utiizan; un arc facia
!entru transferu reatiei maxiarHaxa baama terminaa#
)regatirea ASA
- A8A este controlat astfel ca suruburile de centra sa fie blocate si sferele
condiliene sa fie in pozitia lor cea mai posterioara
- Tia incisiva este scoasa si bratul superior este deschis
- 7aleta de monta este fixata pe bratul superior
1nre+istrarea pozitiei maxilarului superior in +ura
- furculita arcului facial este acoperita de ceara dura MoNco in dublu strat apoi
incalzita
- furculita este centrata si pozitionata in +ura, stabilitatea sa este controlata si
pacientul o mentine fie prin inchiderea +urii fie cu mainile
- arcul facial este apoi aplicat la furculita
- olivele auriculare sunt pozitionate in conductul auditiv extern
- arcul facial este aliniat la planul :ranIfurt autandu-ne de spriinul nazal care este
pozitionat pe arc
- se stran+ apoi suruburile de fixare
- se indeparteaza arcul facial cu inre+istrarea din +ura
Transferul pe articulator"
- arcul facial este pozitionat cu autorul olivelor la nivelul condililor articulatorului
si se stran+ suruburile de fixare
- se realizeaza o sustinere a furculitei din +ips
- se pozitioneaza modelul maxilar pe furculita
- se +ipseaza cu +ips cu priza rapida prin coborarea bratului superior pana la
contactul cu ramura orizontala a arcului care vizualizeaza *A5
1n finalul acestei sedinte se obtine inre+istrarea pozitiei exacte a maxilarului
superior in raport cu baza craniului care este reprezentata de planul :ranIfurt #tr+us (
punct suborbitar$ si transferul maxilarului pe bratul superior al A8A care este paralel cu
planul :ranIfurt materializat de arcul facial. 6elatia model maxilarQ axa balama este la fel
ca a pacientului.
.# Inregistrarea unei reatii intermaxiare in gura
8e va face inre+istrarea 6& prin tehnica cerii decupate a lui 6amford.
- se ramoleste o foaie dubla de ceara MoNco la flacara si se pliaza in doua pe
modelul maxilar
- se preformeaza prin amprentarea pe modelul de +ips maxilar
- se decupeaza la nivelul cuspizilor vestibulari
- se realizeaza o decupare la nielul celor % incisivi
- ceara este probata in +ura, zonele sale laterale sunt ramolite si se va trece la
conducerea mandibulei in 6&
- indentatiile dintilor inferiori trebuie sa fie limitate la varfurile cuspidiene si nu
trebuie sa +aureasca ceara
- ceara este racita si pastrata in apa rece pentru a nu se deforma.
5# Montarea mo;euui man;ibuar a ramura inferioara a articuatoruui#
)regatirea ASA
- modelul maxilar este fixat dea
- +aleta mandibulara este fixata pe bratul inferior
- tia icisiva blocata la !mm
- suruburile de centra blocate
- A8A este intors si se spriina pe bratul superior
7ipsarea modelului mandibular
- modelul mandibular este tinut ferm pe ceara de 6& interpusa intre cele - modele
- bratul inferior este coborat pentru a evalua cantitatea necesara de +ips
- se aplica +ipsul cu priza rapida pe soclul modelului mandibular si se coboara
bratul inferior, modelul fiind mentinut pe intrea+a priza a +ipsului
&ontrolul 6&
- pentru si+uranta inre+istrarii si montarii in A8A este sa avem - sau chiar ! ceri de
inre+istrare a 6& prin alte metode, pentru control
- modelul mandibular este scos din articulator fiind cu ma+net pe baza soclului
- articulatorul este tinut invers, se aplica pe modelul maxilar a doua ceara de
ocluzie si se reaplica modelul mandibular pentru montare
- rean+renarea bazei modelului poate fi"
- identica #aceeasi pozitie 6&$
- decalata #in sens lateral sau sa+ital$
- in functie de aceste observatii se decide necesitatea reinre+istrarii 6& si reluarii
montarii in A8A.
7# )rogramarea articuatoruui
- se realizeaza pe modelul maxilar un suport de inre+istrare dintr-o dubla ceara MoNco cu
decuparea realizata la nivelul varfurilor cuspidiene si in zona incisiva
- la nivelul articulatorului se realizeaza o cheie anterioara de ocluzie din ceara, prin
realizarea unei propulsii in cap la cap incisive a modelelor, dupa deschiderea suruburilor
de centra
- cu autorul acestei chei se fac exercitii cu pacientul de propulsie in capa la cap pe
aceasta cheie anterioara
- dupa completa invatare se aplica in zonele laterale material de inre+istrare si pacientul
face miscarea de propulsie. 0upa priza se obtin - chei de propulsie.
- aceste chei sunt aplicate apoi pe modelele de pe A8A si se va face o propulsie a A8A
dupa aceste chei. 1n functie de pozitia sferelor se va stabili inclinatia pantei condiliene.
- acelasi protocol va fi si pentru pro+ramarea miscarii de lateralitate si a un+hiului
2ennett. *entru fiecare miscare de lateralitate se vor inre+istra - chei de ocluzie una
pentru partea lucratoare si una pentr cea nelucratoare.
- la nivelul A8A aplicand aceste chie si realizand miscarea de lateralitate se observa
traiectul sferelor si se va folosi in functie de traiect aripioara cu inclinatia cea mai
potrivita pentru miscare.
*ro+ramarea A8A se mai poate face cu autorul axio+rafului care inre+istreaza
+radele pentru fiecare miscare.