P. 1
Modernitatea vieneza

Modernitatea vieneza

|Views: 743|Likes:
Published by unlimitedforyou1971
ASD
ASD

More info:

Published by: unlimitedforyou1971 on Nov 27, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2012

pdf

text

original

U{M

..A1. Editura Universitdtii l. Cuza,,

G1 ll l0 (
JO

,{

MODERN I TATEA VI E. N EZA $I CRIZ EL E I D EN T I TATI I
..t,

JACQUE+ RIDER LE

Jacques Rider b Modz iti viennobeet critex dz I idzntil' Univccsitairss France,1990 de @ Prc,sses 108,boulevardSaiJlt{erlnain, 75006Paris

Traduccre MAGDA JEANRENAUD dc (dupn ediliaa [-a, r€vtarti qi adiugit )

Versiunemmaneasc{subv.'.tlion'atr& Pmgramul "Nicolae lorya" a! sl Ministcrului Afac€rilor ExterDe Retublicii frdnceze

EDTTURA uNIvERsru\Tu r.c(zA" "AL.
IAS! . 1995

.r iiI_ ,

PE COPERIA: Arlel€Bloch-Bruert. dt Guttar Kliml 1t862-19t8)

Sumar

?R]VN PARTN

Des.onpunercd ti re.onstuclia idzntitdlii I Refiectii asupramodernnnfiivioeze, 17 2. Indilidualism, soiirrdine, crizl a idcntit4ii. 42 :. Misticul ti s€triul, 61 4. Nrciq78 (,;.a id?nualiitutc,tn 5. Scleber, Weininger,Hofmbnsrhat, 97 6. Fenininul a4ionnddn1(post)nodimit2re, I 26 ?. kgea namei / Irgea utrlui. in jurui lui O0. cross, 158 3- Eleclta. Antigo& qi Ariadna, I 84
PARTE{ A 1A€IA

J

r i

#

I ludaic 9 CoDilgultiile uui lriqghi de .poci. 205
PARTFII APATTTA

Mosculin I F.niri,

r {

ISBN 973914933,2 O Editura Universitalji 'At. I. Cuza", 1995 St Pacurari 9, 6600lati Iu.

Crizel. i.lehtitdl i eve ie$ti 10. Sinraliainiel.cEralilor ewi vienezi asimitali,23l , I l. siErDud FFud ti Th.odor Herzl. A / ln.houl ghetro,,.253 12. Sismud Freudti TheodorHeai. B / Cei doi ..brrbali Moisc" la incePutulsecotului.28I 13. Karl Knus sau identilaieaevreirscAde rcgdsit, 309 14. 'Sionismd cultural" al lli Rich.'d Be.r-HofmarD! 333 CoN{rLD?"E. Iftler€minarea (posr)modemA ideotiteFi,363 a

*

l

&

t

f

,

r

f

INTRODUCERE

Dup, ce ajn c€rcetalopera lui Otro Weininger, in WecialGeschtechtund C/ta/"dtre.,precum $i rasunedl ei ieth din comuD,am ajuns in chip firesc s6 examinh, dintr,o persp€ctivamai amplA,rei reme: c.iza -Si strategiile de .estauarc -a sentimentuluide identitatein modemitale:Dunerea serurul sub rnreb4rii a rradilionalei polarizarisexualemascutin-feminh, fundamentul aparent natural pe care se idemeiazi o plne esenlialAa traditiei noa$re culturale; in fine, criza idenrjrAlii eweietri la stutitut secotului al XIX teA marcatin Europacentralade lncheiereaemanciparii,de progr€seleasimil6rii, dar Si de apnrtia antisemirismuluig a nafionalismetorcontemporane. Aceste lrei ieme, la priha vederetoarte diferire, s-audovedit a fi stdns leeat€.Daca .cceptam conctuziile I'rcrtrir de fata, pulem chiar su+ine ct et€ sinr indisociabile, camcterizlnd o perioadedin istda cutturii cunoscuti cet mai ades€asnb numele de modemirarevieftzA", pe care o vom defDi cu mai muftaprecizie cadmlprimuluiclpitol. in Emanciparea individului la nivel politic $i social, realizata de citre modemitatea de la finele secolului al Xvn-lea Si a primetor decenii din secolui al Xx-lea, se lmbina cu afimarea lncrezitoare 9i orgolioasn a individualitagi in domeniul eticutui $i at esreticutui.Abia SchoDenhauer si Nietzsche analizasera iluz'ite ti deficientet€ indj!idualismutui,iar o ase meneacri.ica iti afla prelungircaln psihologia ;i sociotogiade la sft.qirut secoluluial XIXlea ti inceputul secolului nosEu: aulonomia solitrdinea si indi vidului par a consrtui unul dinrrefenorncnetr cele mai ambivateote con ate diliei modeme. Tra'ha. o ciz\ a senti sntului identirrtii. cdza individua, c Iismuluise dna in cenrrulinlerogaliitor lirerarurii ate;!iinletor umane. !i $i operelrlui HuBovon Hofmannsrhal Siin ceteatetui Freud (a (cap(otut2). Ca o reaclie Id sen0menrele sotirudine,de lraqilirate ate eutrI de subierliv. de insrabilitale idemificantorin@noare ; idenrirrritoro,j a si supralala,unii ciearori ai anilor lqoo erDloreazi caile de rFsraurare a idenliatii prin mijloacele oferite de c€ea ce am Dutea numi r.dicalizarea Figurile n sricului rde exemptuta llofflannsdal), ate 'ndivrdualismulur.vede (aSa geniDlui com ll CxroWeininger) ale tui N.nis (rcinterprerata de $i

t"ou Andre$ Salori€) se degaj! ca .rei tipuri principalc de aturnare a a indiv;dnlui izoial de orice coniunirate onreneassai "er ui" "utosuficienle' .u cotrcerFat asupraluilnsr{i,lrn: un sci Ce "infnulaF dire.ln', nemediaaa, reaiitatea lumii. Afinnarea ideditalj eului lrecc in a;est .az prin ! Iiirlei, . llnifilii r€{orm larea unei lilosofii a Idenlrrrlil s?nitui i "si ,Acest€ iigud (mini(ul. ireniul $i Narcis) s€ dovedescin realil:it d:osebil .le aneninlare, legale finid d! eiipe eieflt'e de beatrudlrc sau d€ {recftoarea amcleals a atoFuldnitiei. Oda'"i cu ;nevirabila iol-p1ibu,sire, s biectiv;lltei se adirce{te i r ur senlimenr !i lnar duteros de discoriinulra,e l; de llcrdd|e a identitifii Ca 1om1e de exislerti, ulopi;le mistjcismului, gen;aliln1ii !i narcisisrnului au in comri aspiralia cdtle det'atnea ingadirilot ;mpuse dt !ia1i: eie atJollscdiliziunea nas.ulir/te.rn;nin ;i tind c;ite ull i{Gal andmgin; .ie as;)i-rd autodistiLgere, l].1ui eu care sufert de lrepuiinia de a t a.:c.tla pnn voiatnfrnplani i,{t, rasi),5i la reorcareaunui 'propriilE-tn$r:jiri.capAlate 'a eu m:1il)erfe{ionar {capilolete 3 $i4). l,lden rc.ili, ilinu'o ase$euea I)e spec'rrla, ntemariile delianre alt ilet"dtmelui D:lniel Paui Schreber, consrrcliile leontice ale. lxr {}rn; We' rger. dar si cilera dilnie tex.ele iiniltll'i i{oihanns ral, .a lx)veslil; ah cnr.elof nlrslice sau ale psihoniuozeior nd.isia.e legalc de,luthurat.r: idemir.rdi seru?ie. Fali$iinru! idenririlii mas.ulirie se con3liluie lntr.r 1etrl. Lle lulrrA ir: inctte (. ap.opierr irre cei trei autor! a.,t!'!d!i 5). Dottlrja d:i Ie ini;nre care I zgudui{: I'e s.lner'(j' ii ienizul ingro)tii ai ii:l: nidi;: ce cat.c Otrc Weruirgcr inspir;i :rcestti iio; \eb{r,i $1ta1i'' recii?ii,lrii il adresadecadenleicanLempotate,prccum !1iprogkin( de regenirare i l'xnii mo{ie1re lare se dovedcsc caracterilij.e pen$u on { me liJ) ile crrac, a mademitatii, iarg iaspiidilli de 1aFleiri.h l"iierischeji \laller lli.:r.tiritn. ti eiiidl lienez, .i: la f-ari Kr,iil| ia;{oten n iusil (capiiohl 5-1. mai aies li iu acesLrcnrext. cazul iur Orb Grcss ar nerita a at?ltlie rperiill r'ti rrirJra rar-e$e si'.reaza,-x:c1 ia pJt,l qJus.rlui rl iui i)ila Weinit;lri in \ret\\e.e Ge!.hl itt u,a/ alrd.rixa. inDinge anti'.(tili,(m,jl ia l,ifoxism, ctr o r,:acre la .oNiarr.ca leuh;zirii cdhruii floder]le, .:p.t.a tsihtuldrstul'ri '' saii,atec' orlo dross !e ih.t eje pnalr un rpel lx re!olu1,i,rnarnadalti di fl la .lboliic;! i.efii lar;r'u' (.npnolrl 7). Jnierogalriie. ulol)iile !i argorsel.j inlFiraie de .ellci'1in ,supfu redisniillirii ro,i1|ilof maslrllt ir Grinin in modernr{r1.se erptm, i:t freud rii;a ituhnannsdlai, d,tr Ei ili pi.tuiie iui Custlv lilinl, prin intermediulunei melafore ,uheolrSil]e: .ea d eiemsntului crero m;ireni,ll, siadiui arhaiLl anierior cult f;r grec.lti clasi$e. Nietzsche preligurase iceqi€ teme

lr:rodueind ! alalli .ie l)iflrysos p: turNdia, sQpina labirinhrltt cretan. Dat anilor 1900 nu Erai eve cea a tdmilor runirlj.ir in limp ce- 1r 'nodentitnler lradncerealui Holde.lin, Anli8ona rje reaolla i'npohi!i1 ptllemjcei dictaturi a l.g;i p,rr;:irhale a jui Creor, [:lr.a" Iui Hotrnanrlrh.ai lntrunli o lu . ha,rli.a, in c.fe auloriirre3 l]]a".,,iini delenise rn.,xdstentii. ksnrd .ale .i he,. i rr er.' .'. r , or . , r xn- ': ir nr , , , . r nr " Jr r , . ! 1- ! . 'l nb cm ; l'm uf t , : ! .onleri:to.:rn, nrd'lzne+e s, sJre rnEie.tulia vieneza ;i.-ra Mayreder ilr 1905. n! D rai ec! ! r i in. l€ipor ; sDr r l'{r nalilor . . i in nepnt inr . lor de a c|oincn mei lumi CeeiD4rtrlrl, (iatiro[i 8] r,esI-ionr in djs.ur:rll pra.xirai de lirituit',tl'rn l]!ii lriait se rraiifeslii pri.ir o r!..:Jarr onriti.2dri,l .:r ti cales.r;ri. {ie lnls.ulin si le$rnrill o 4i1.1 fisuri: .c;. r!i .xkri. Viiiunilor f cr ii! r r il"ii . ult u. ii l': . . or uspnn'1. elc r le 'nri!;7rrii" s;,ij-, arrifcmi lnrul rnor ;rilici ai iurdenil4ii ,rc nl1;lul.iazll . r . ^n. r isr "l, , , , . nr r ul- . . 1, f t . ier l. t r t r . a, , Jluqi. . ' ' ,., -: rurilrrffsii o ,;!i'!cns;utrc profuxtll j! .,rltu'ii e]rocrl 1900r .c:alia c. se :nrbrl .. i!ijr( .:;zh nl.,n1;txiii !1,]s.ioiiae. !cdjs$ibrirea narcLLlillul!.i ii : i r.r!l ):.r;!;,,.,i rt ; c; i: ; i sir nnogj! , ! . Jlr , r iluie la ul ; t a. el. doui in; *a. ; . li rr!^' ! i t,a,i . ,, i. I r liiior , si r i. t pilnf . ar 'i, ir . llisl. iir if li, ese. . onl di. {ii s; :te(!r; t,:rriei. a.inli,mr L.riifr-i i::!niiel.. nntifenirirxnil ,!i anlisemil;.:nrdi ,i. reir, lt . riiiii.:n.i n.o.rnrrll ..Bnnrl l*l.l.ir 5i .lreul imi,ait. ir vtzrun4 iui,Annn. Sclriil;j.r. roiui dilirii i; deori uagi. de ffotr i; vi.1itrr:i r m.de|rtiralii a.ari1,)lol.}). Sifxir!ir i:rioj:a ; iuili.ci,rlllii{,i .vrei asinrilali itin Vienr ni, iiula sir inieleg.flr dr .r la.r!:ii rcqLri; r. ;bsr prcdes nal, si til|isli crftnenl;l .ijze illRjente r :..r1;rili;. Srdj.rirl r rei .,are irrc',irarzl r-lni!r:siiar"i 1l( ti. \rieu ce n iriigli utiiueioi rei rie.erii ai! io(!n ui rr -'{i}: Ie, ide ir Aurorrira i i Ji':n:tr'J i'r.ki. .!r. ;r'r:r lri r$i!einj|Jr., ir, Iti -r. i.-.e, a ,:i: Iir.l kfnu:j :ri. rigi rncej)i: nr.jriii sLtli:rioir. -jr l3trrl: .;atDrtii ro'f ir'r!i: a'rl;se8r;ri!'ruhi I.leoiogllr lilJcrrli .t iiirrii :vrerio. in so.;etr(,a l: -sLr .ullura rieneza- tnoflelni dLr lr lit4il. .sff r,io;ni1 pds;! li in.e.c$I,. lirjofitalea rnLeiecluaiiior evrei sulcr, u! 51).deosebiid: Fi]n;bii. d?ta..,rir ilt;; rnuh ,iall nrai pr4in iesn.. Lledj trloDi iir.Jr ie retuzi j{ienlilalea pe.de qi ar f: rnr:i o 5i /.loriL :nodul .rl nrrr :iponran. nrln,Naliraler geimali' ah o ..luc,tl!a r,n;tl ii indeplr:ase in rarc nrisDii de iudaismul indilional t.te c.rl.: !n?i ftrulre.fi lcesta nu ma; hsenln. penl;.rei decl o a imire .ie f:dr}ihr, arroarr dnu tri:;.ii. Dar.no, ftr$mrnij lo!. ti fo2ne.u*rd i; rlneroaseie nrit.,ir; .vrei.i1, .afe se dez.votli li Vie,r! ir' pnlr|ui slelf n1sef.luhn :rl XIX ter. le x4& arllinie nie.eu Je ;d.irlilare,r io. evreins.::, Lri sr !iJ siiilr si

relilenteze pe coni prolri! afl definilia tennenului de "evreu", c?1 sensul $i prop.iei iudaiHli (capilolul l0). Coniruntali cu false,cevidenleale mtisem4ilor, carecred a *i foane bine c. este rln evreu. acesti intelecluali h; reconsiruiescideniitatea evreiasc, in .ombinind demenreprelualsdin jslo.ir lor pri\ata, redescoperite istoti:l ''p,Jpor!ui" lor klin ce in ce maj desdesemnal rasa'),ti imprlselor prjn ca Freud dovcde$e Il a l,.irta evenimentetor corlenporaDe Ceul lui Sigmund se 'iudailatea", reIuz, ln esetia deasebit interesan'.: de decis sa $ el ^sume lraditiilc ftligioase ale iudtnsmujui $ observn fire nicj o nrmi de (inlalid, nnrn,ndrdnilor c\ret ln liaupd.uturt. Fiemenrri sai roD.plerenld e'roiesc apareca fiind inradicinalin incon$iemulauto{lui, dat cel mai 'indurat(c.rpilolul 1). I rietca legatde amhlireaunilinlelor qi a nedreplrlilor L, capatulunui drun mevoiosti sublil. Freudslii$e*e prin a l'i spunr ullimul .ullft ln chesriunea idenni4ii evreieqri. Der MannM.i.tes in unddi,. nonatheistische Relipion Ac sta ca{e fioalanu semnificiin nici un chip o revenire la $usete reliEioase ale iudaismuluj, dimporrivi. inven.area. ci. rduiror de liberi {i pe alocwi r}rolocatofq a unei identildli e\Teietti pe de a n Freud lncepe prin a se cxprima ln lre$rl redefinite. hrdxibrea lui Sibanund propria autoanalizati sfi.Ae$te prin a'Si afla {ormrlarea finaln sub ?nfaliia-rea utrui ronlan istoric" al carui erou, Mois€, ar putearoi adr de bijle.iniruchipa Droieclia autobioeraficr, iderljficarea finala a omului Signund Fre . Un alt evreu rienez, Theodor Helzl, lisa s, devin{ penrru poporul evreu un Moise i'odern. Aces{e al in douadesline. loi Freud al h Herzl,ar pdea 1j atezale d pdralel:pu@masrfellnlele,ge rnai bine cecace Ie se!ar,. de ce Freud la lnlilnit pe Herzl inlr tlnul din ais.le din Traundeut nS $i de ce a unnarit cu caMei sionisle, ate fie $ simpatieprogreseie firi insa a'i acordavreodaia depiinul sri asentime (caDitolui 12). Paradoxal, puleasuslinecn. deveniiin ochii dmiratorilor sai chiat am Katl Ktaus a sinrbolulspirituluicritio elibeiatde orjce legdnfnrde .redjnJa, lac r de cele mar nulie ori dovada confoftisnlului clnd idenntatea sa prin ev:eiasca ameninFra. e,.a El,.are nizuia sa acrediteze toatemijlodcele propria-i diferenli h interiorulmediului inreleclual vienez.a $ferit de-3 lungul iniregii sale vieti de noslaigia unei asimilad fari iisutn in cultula $i, mai presusde toare, limba germana. Tot ce pirea sa ameninlerceasli qi, .stnilare ii provoca lui Karl Kraus reaclii pasionale de ce s{ nu o r.cunoagen. puti]1convingatoare:a sihralde paneaantidreyfusatzilor s ti. pe comenlindFoccsulonorul i rirual.de naru.A I expDne evrcucelor mai a curryliE prejudecai artisenile, a fbsl preocupatmai ales de a se delimita de L-a gizduit ln paginjle revislej sale, orice solidaritateevreiar,ca"!L'

pe copletinduI cu laude, HoustorSlewanCharnberiain, vremece n a iasai in sa i scapenici o ocazie de a-Ei ifrF dispretul iali de Heintich Heirc. n"u slnrem oare de aleea indrcpt4ili s4-i aplicdm lui Karl Kraus, daci e sI o redefinin cu €xactitate, expresia "ur5 de line evreiasca" (jiidischer Selb(capitolul13). srhaB)? lircl.ddBeerHolmrm a ,osr'ingxrulrefre, ntant literdtruiiI irrrrr il Viene"preocupat apArarea ilustrarea siiu de idenlitilij eyrei$ti. "Sionismul fi cultural",situatla opusul ii lui scepticismului ArthurSchnitzler, disphcea lui Hugo von Hofnannsthal. Ro'ltar t Der Totl GeorSr("Moanea iui Georg") al lui Richaid Beer-Hofmannlncepe printr'o cridce Ia adres€iudaisinului da. uilirii si a 'spirituiuj evreiesc" perveni de esletica individuatistl. Dupa o schemn aminrindde ttilogia romanesci lui MauriceBanes,"cuhul eutui" a determin, redescoperirea'energiei oalionale". Ile ia Oeorg Lukics lncoace, roateanalizele romanuluiDer'Iod Georgsau insis.aiasupra rupturii ce ar separanarcisismui protagonislului, la inceputul poveslirii, de con$ientj"area unej responsabilitAticolective in ultimele paginj ale 1ex1ului.Originalitatea lui Richard Beer-Hofmann con$e, dimpotrivi. in a irfali$a ,firmarea idenritalii evreie$ii ca pe o aprofindare a narcisismuluipelsonajuiui si , ccl mai fturnos omamentlnchipuit de estet.Richad Beer-Hofmarnpare a srgera (prrrfradnd tormula luj Nietzsche)faptul ce iudaismul nu Si aflljusliticdrea declt ca fenomen estetic. Daca o situtn in contexrul "misclrii tinere evreiesti" (jungjiidische Bewegong) !i a 'sionismului cultural" care se dc^olta in jlnd lui Maflin Buber ln arii 1900, ,ceasii reconstruc(iepulin oriodoxi a identiBln erreiegi ln odenilal€ ld capitd intregul sels (capitolull4). Elemenlul comun din des.iflele tui Sigmund Freud, Theodor Herzl, Karl Kraus ;i Riclrard Beer-Hofmann constiiuie uluitoareaiibertaie cu careace$i il intelectuali au incercat si defineasctr "evreul", ln epoca asimiltrii" r anlisemitismului ti a sionismului. Tulburtrrodea lalielate a rispunsurilor lor sugerenzioi, in situafa istoric. Ei culturali a mddemitilii vieseze,nu se mai Doalevorbi decit de un "evreu imaginar". Identitateaevreiasci se formuleaza, pentru fiecare, sub lorma unei ficEiuni, a unei nari }Dvestiri, unde istoria indmn qi inconsiienlul personalall tot atlta ifnport}n11ca Si Isto.ia poporuloi evreu $ textele tradiliei religioase. "Golul" dureros, resimlil de ace$i intelectuali ewei in clipa in carc constatl falimentul strategieide asimilar ln confomitate cu principiile liberalisnului $i se trezesc impin$i s?re o identilate eweiasc, pentru ei inca de n€gdsi! ii deternini se caub, tn deceniileurmatoare.risDunsuriinedi.e la "Drobiemaevreiasca".

11

Redisl blr;iea rojririlr. Jdl rale lll:r3r!lirr \i iem;nin ira'na t ciiz. ;nCi'iduale.le ptrtrrbr:rr., lplli nc rederi,nr., a l.l.nli1fi,i iie).rlii., in rii ir !f j 3r' e i r li' . er al, r r . s ii r.(r,l :r.,.' j ri ( s c n r,? u .r. l ,i , sesi i l e i i emrLrl sl !j ri aFi i l e il:'ri.ism{h!, ale iii;!r..filiei \ao audy]jirisjrlxhi hlncic:r i.r ils,ru1r,r (}r .iat. lrtisrr;fisrl, ri lrii.1nil;iri r!eeilf r l-. .ullura lsr:lna (i.'rrrint ,rntnrzi, ;ne!rili!,r;i e'r€ies:i irrr'r ljmjloare rii'i:'iit?te {ii troJrla indi\id{alN !ir, ri.:riillcare .u milldi !i .r:f,rr; .lp tl:ii:r;ni.l tcrson,rl. ii rol,:.r.1!.. A.esr: doui 'jp,:i de i..iri!en. i]tr,rrFr:ii ir.hil) sfl.r:iulos rrirjta Ji:ei iderlila.lii )r r'., dislrntjrvi ;1rn.ni':ni1i1i rirnezf. --i:r: ti eyiic;t rrrrr;vaienfr ,i..slei idioid"-. V:e',r j|r:.l1r...i]n;c'r!ii!,'nr rrirl di) lir;r! a! mi.del1'il,l.ij ij oc '::hrlator de exirerncntrre :t silrgiluloi r.|rl;;". d|lrl oxl)re.is lui Kail t(r:rr. gerraiizaLa I idenL:1ifr des.hid.i.al3, Ai%{Ia p.nau,i:1 o as.nerei.r;2, riro.t'a d; L ile n..3lncii alr rc.oiului.l l') lea. cun ar I ;lntise1l]itis ul i,Jiili. !i fr'a{lerra xriiolrati:m:,ior. pL.r11r s; nrlenran,i !urr; nou r!| d.: or , ant al' , , . ar e ;a R o b e rt l i s i i i ,)C a rrri ,r.l p dr, .!t l .fi i rsl tr:i " . N 'If€i :r'rtori a! s.1vii dreJ.l ghid ti r.1.i!|ii d. a ilnr(oJ areslei lucri.ii iliedinl Nielzs.ine. l,i!:IllrlnJ iiclrri $i lioberr hiusii. ajircf rj d..ar:lenir rii:r:i)du1ij ;nodern., l^ lilelz-rc\.,. i-a|t i,:.13tnpo!arlt $i ap.irtl la regenenirea r]la,cal prei,rnd |e l.ri; Jrcafctii t; inrelcij:idij vie.ezi CtlFr. .uc 1r f; vorb:r ni ,,eje ci irnneaz!. hedift dupi trlirrnrer cel,..i dn',:il Utt!.illenni$el /;",tr,rchtur!. t ..ln[): iii Nicl:s,ihc. ab;: r':i i!a!,lri :lisea ti tn niil dts.ilnli l:! l ina Unii, r,lecuDrfi..]|lri. i :r fefuzlr t'irxrind 1r x.elati l;rf xrnpr€r1ado Jr..:i"rs,,i:esre; iniiiri:i inlrrictr]xlei l,,:rlH nu-ioiLxLea ni,ie.^iirtr.ri.nezi, iielzsch.njliirxrii ? Ff?.rer,talrrn p)n(:t iolxur de ple.re,'i il;r.rltiltoi loi rrdividljale. i'ihdraiizr |rerdiai{ :r! n ra., pri':1r. leoriil. .e zutr}' es. tcndiija rlnrna li Yliqa ciizei c:orlice a iCeniitiilr;. l,om .olilrDca.l€ "edea.hiar.) i&ir'iitrie disfare ilc lrlt {iin aralizi, t,,rnru a lrre lJc nn.i irlar,lxrl rxrr ln li slru mai pulnr ilnbile di iJ--niiii.a.i- Lucrrrct de lr'1a ilalorerzi psiha'taiizei .ileva ide; ese$liele.{iar a l+J c!,n(rtuti nici ra !*r itticl ii nicj exclusiv --p,tihanalilici. $lllul slymuld Frerd va fi la tei {ie przetr ca ii teoria freirdianir CNn] si rezisti i.sratei de a-i aplica lui F'erd ?nsDt .ur dem.rs de inspiiali. !si]1arll:ti.1, at$ici cind ili propni si nne4relezj bosar.le nralcrialc scr],!.se iunrna (n! biografii sAi? Este 9i ceea ce an ll incercal alunci cind r,:.aii ocrpal de odui s.lu foafc sI,ecial rle a sesiza id. ni- r at F !e! , €i rs . :1 . -AIn pdea spu e c, lnreaga olertr iomriesca $i leore{i|a a lui Robert Musjl a plasat t€ma .rizei idcn.itilii i]| centrul preocunnrilor sale Con re$poran cu nodemi$lea vienez3 si, in anii 1920:ji 1930. isloric ii analisr

.:iji. .ir .l;:r:r;r1 tJe rcrri.tti perio:ri1.i,l,lJ a reurir itJ i).t Horn tttit i:t::.:.rh4it"t: abst:^a:ir nrCnnrri,aie tFntn; inrrprnrder,i ;; "efle.{li . r.,l,r\tl ? dcgat:rt i.r!t dir orizonld.ir. iie irt:rt-,:rn,, :r '',,'r.1 Si. r,ri :il: . ,i n' i i { j J,ni i r lii:r . r lif il. lir l r Si f ar e r r et , ihr zi. , . li m ap. - r iiL. r iiCr , r ii. 1i. r i r.:'f':1r . i rje rinn l!r:i :l,alvr:: .lii1 r.er.lr, i ri1i. r:ieTiidr! je sP. rjrim] (]Jtt) r.: frire .e Ii jc.i,.er, ci]rrr di.r.rr si .er rl.,xi iipsir:i rie.rt.naiit;1tr. .j i ' i : r3:r,,' , . o. r \ r r r er r . r sir l! : ! lie 1; den. ir a! ii, r lc: : r i. , . jl . de ie.rhll:i i1" la.c k,lil,iirl '1i. , if : d. f \ j N sat,riirii :t io,verii;i{:j. ,ir 'r{r.:ir ,,l fl ;j 5ri i 1r r lf r . |it i ia i] ii: . . 0: r : r ir't.f,,r!Lnrin, ! i f f e. iz, ar ea, ?/ ill; r l jn! er i slr illa
, i f., , r! . -" . ,,...,.,i ,l

.

.n ,.,",.

iri..i$irjx1.1 !nrn:iri :Il lorl,: ::.tr!!i.le rjxi.-: :nlji!r, ilLeftr. I;oroa:r i ,' l ,ti r - . i :i f \ . I i, r f : r , , , , ', t . : r r i! . . *, : t . r , ; r p; I i! i. , r , r r : : ir ! r t uiJir r eci! r , il) ! ar!Jri l ei Jj l r:t'. : . \ i! - i] ni. r iir - ilr i; xr sii, . r c'. r f j{xr ir , t , r t r : il|r 19q/ r r , f . , : : I 1;.-q frlnrrrl qrhl]irirr,l tn 11t81 :r!.!.ri!.:tia d" ir atirtr!i ii.mtidl. ir,rnrr, r:ri, l.i:r!. L afr.nlyps. j., f,I ia' a rtrlvociil .r rtr{ irrl;Jesional: jr ..rirler!^r ii ljilte ve.inL :i l)rf!!.rir1,r I,ir ihtere: sirrjl; ;r trit,jl _r; i,r rlrr!ei, li.'ie {r, intin: eri,.zi1i;i. i:1: !!ixi irnlrrrr;rri. itnpieoni orj . ,irtfi,'rari-ei. oi l*)ri ca.e lcn,rinri,r lni atitea ii{Ari .i.r rcf.nr|. a\t,rri nr.u I ' elin, , l. .:,r . ir : \ iir n llr \ r t 9r ( J, la Ku|slh; r r t ;dir H. l. r hlr xi. , r'r!l: I-+ lni ! 1,jelrft: lrnita !.rer:,ili1r xlla .:L.rsr2 dt:lt.Imp.. .r.lnr.l:i.r' l.r Brei :i;:r,1. la Veieiin iini !|:j.t: _Wien. i870 jt:l0r Traurn t!rx; ',":!1.)t: rii.n ir :iiilsrierh,rf din \ti*r,r. 1935i .-Vii:,|ia tq0{ii l,i 'r.i jrilecin,-., de!j!jr". oi i/irie Ajl::in N?u, 1!.1i, 19q6: ..jlns -,lialrir!r K;iset i:j1nz Jr:irpir,r, :. 'l,il: tulti! !q1(!. (itariz n,r1 i:.!en,l,. 'a;!t:s"-!ur i dJlen. i-irJinc:{ '. ,1(!|na iriLnoar-a. iir3t. iir.ar.e drlj 1.qiri er^pozilii ,, itnrai ;lrt.b irl$r]i:. ]n frifl tlaD, frLrz*r,liIi irsi !i r ,as'r dorumrjirbtjr. i ,, :l lo' , r lll 'nr r . lc , i , , ! 'r r ir . , €, r . . / f "c d r.-. ' .. /,ri..r.nl1popollr:rxre a rcnelor .1i:re.re (je areo cinijisrrezece ani infoarr ,a; {ieler'itxA st nf inirebirn care s t nlott'atiile acrulliririi lllo{jemjlifi \ iii,r?,e ii 3rri; tlr;i '8{1. niircr{iit. fec$re din jurut ideii de .,f,osr fr,'ddrllie'- ir prri; clieri urrle ele erlc |eitru rn er-.n1{ral rariptllrs: efoca :rJa{.'l frt;ri dir trt.tirclin dir,ticli ti n Vir:qei de Ie sji$irul .j.iolului 1r.i.ur !i ir;epuldl a.drlui se(oi !i.ti ites p--r$eciiva .ririii I 'm.te.luata rdrcsx rrt emil4ii. rerfi*i pe r.eo.xfari d. nxturi !b1e!ic,! cljirt g lisilrnlogica. sreFjlir iala .ie uneie iJci modeffle. cum dl Ii t.ilgresui cdlruzil ,le .alnxl,ltalea liiriilici ti iehnioi, $atrt..rgrrnul. tuNrfleir de oprilnismul ldninilor, dr eman,:iirare i indi./iziicr jldem ilderprera nodemiratea !,.rcza ca le o r)lticriinrc r cirofl,a dinte mariie teme..pc'slmodeme.. ii

, ,. -u.,\,.

l..r-.

-irl

l2

"'l .i

Lucririle lui Carl E. Schorskeadunare volumul Fln de siitle Yienw: in Politicsand Culture,p]ublical New Yo.k in 1980Silunareaenciclopedicr la a lui William M. Jol'nson, The Aurtiatl Mi"d: An Intrllectual and Social Histot't, 1848- 38,p\tblicall la EdiiuraUniversitegdin Califomia 1972, 19 in dar ti (cu rezervacilorva crilicj de de.aliu) eseul lui Allan Janil Si Stephen 'Ionltr'i'r. Wittqenstein'sVi€r'?a, publicat ia New York in 1973,au influenlat r mod decisiv demersulprezenratin studiul de fa6. Acestetrei lucrAri au oferit exemplul unei pers?ectivecategoricpluridisciplinare. striduindu se sa degajezefizionomia intele.luali a mdrii epoci vienezeprin sup nerea Ia un acela$i1ip de interogalii a operei lilerare a lui Hugo von Hofma.nnslhal, a psihannliz€i lui Sigmund Freu4 a es€urilorpolidce aie lui TheodorHezl, a lucraritor $tiifllifice !i filosofice ale lui Emsr Mach, farA a,g inrerzice tnvocarea picturilor lui cuslav Klimr, a manifesrelor asupraarhitectuii Si utbanismuluj ale lui Oito Wagner,sau a conceplilor rnuzicaleale lui custav Maller ._ca si ciaarndoar citeva nume. Culegereati€ Wiener Modern,.. Litemtur, Kun and Mb,ik zt"ischen 1890and /910. oublicata de cotthan Wunbery Ia Stutrgrn in 1981,era odemau in acela$isens,delimilind lnsa cu mai mulr.n rjgoare cadrul cronologio ti corpusd de rexte Si documefle ale modemitlii vieneze. Pirea evideni ca tema crizei identitAtii invira la incursiuni in diverse domenii ale isroriei cuhurale. chiar dac, lireralura. filosofiati psitranaliza consliluiau puncrul plecare referinla constanE a de i Textele iiienre sludiate aici in mod speciai(aparlinind tui Hofmannsrhal, Schnitzler, B€er-Hofinann, Kfiuq erc.) au lost alese ln fun4ie de rema genenl, a anchetei:esteposibil ca selectia,precum d inte.p.elarearezuftind din perspectivade ansamblu,s, i sulprind-tpe exegelii tec,rui autortn pafe. Dar iocmai in aceastaconsta avanrajul srudiului pluddiscipLinar:tn lumina ipotezelor inspirate din filosofie, psihanalizAti istoria culturii, unele opere literare aparlntx-o ipostrze rcvelatoare,iar caracrerisiicilelor de m lte v.eme recunoscute Aadilia c.itici doblndesco nouAco€Ieritl. hoce(fnd as1fel, de nu lnsealnnaca le rcducem la o schemade inrerpretarc,c; doar cn profit]amcft mai mulr cu pu1i4t de faptul ca sensulunui texr evoiue^zA lir6 doar $i poare in funclie de contextulin careesreaFza(.

t PRIMA PARTE

r

D ESC OMPUNEREA$I RECONSTRUCTIA IDEI',ITITATII

r

,

t

Refleclii asupra modemitdlii vieneze

I I Dcli,try. n pa'hrularihtL inlre 18909i i9l0 capAecomur ti i!flore{te la Viena ceeace i$oricii ideitor ti aj literatu.ii au conveni s, denumeasci 'moiiemitatea vienezt.. lraducere a expresiei gemane "Wiener lvlodeme". De,a lungul cetor doua decenii de tufeptuiro a mnaliilor polirice, sociale ti culturale ale crror bsze tuseseri asezaieln 1848, g care se prelungescla Viena ptnd fttsFe 1938, se poate observa coincidenla, ln interiorul mai mulbr domenii, a unor noi mi$cdri: in filosofie (pozilivism Si episremologieln jurul lui Em$ Mach, lenomenologie$i filosofia limbajului ii jurul lui Franz Brenrano),tn {riinlete umane(psihanalizalui SigrnundFreud, istoria anei ir jurul lui diois Riegt !t Franz Wickhof), in ltiintele sociale (reinnokea economiei politice de care Carl Menger !i discipolii sai g a dreptului de caft HansKeisen),in liteiatura. ( Tintua Vienl" intemeiatAde llugo von Hofrnannsthal HemrannBatr), in. Si artele plastice (Guslav KlirDt !i Se.esiunea, anele decoralive { Wiener. Werk$atte, eruplia expresionis.nuluila OskarKokoschftaSiEgon Schiete).nr arhitecturl (de la Otto Wagner la Adolf Loos), ln muzici (de la custav Mal er la Amold Schitnberg),dar ti in polirici (aparitia aniisemirismutd nodem $ a sionisnlului, na*ereaaustomarxismului). O parte din trdstrturilespecfice ale "nodeffit4ii vieneze" se expticl prin situafia socio-cuhurali a Monaftiei austro-ungare, inreriorul circia efecrr* in de intirziere s€ conjuga cu un efect de recuperale.CorDpararivcu celelalte. mari capilsle europene,Londra, Paris sauBerlin, Viena de Ia finele secohdui. al XIXlea joaci, pdn structurile sale sociale, ecoromice $i politice, .olri ullimului venit. Ramtuerca}! uime poaae observata in don€niut cdrutal: fi qi persjstenfa unortrad4ii specific austriec€a tinul pe!![l.erllla. viefle \4erla.ta

I

$

l

rc fd,rcr - ':l' 1 7 ( $ r ;,, r . .

,Jistan0 de clteva mari cwente: de exemplu' filosofia aust iacn nu a urmarit dezlatrile posl-kanliene, iar naturalisnul artistic ti liierat nu a cAp.lal licinC relief la VienaRudolf Haller si. mai recenl, Alberto Coffa au evidentiat singuladtalea tladiliei austiece in f,losofie (Coffa vorbe$e de o "tradite semantic'"). vdzind ln aceas.a ch€ia penin i4elege.ea tendinlelor ce domina vienezi"'- Dupa Haller, doi mae$rj at fi delerminatorienhrile "1}1odemira|ea filosofiei ausitjece din secolul al XIXlea: JohannFriedtich Herbad (1776RogerBauera subliniar influenla Bolzano(1781-1848). !i 18,11) tsemard si (17431819)'.Bolzano, careunul dinirediscipoliisaiil de!'ea pe luj Jac;bi Slattle( AnriKd'r. anti-Kant' (aluzie la Faratul lui Ben€diL1 ln 1788'), d Herbart au aparat punctul de vedere al pu;licat la Miinchen cnticii linba.iolui filosofiei$iinlei, in fiiialia lui ;mpidsnuhi, realismuluj, li Hume, lmpotriva idealism lui 'german" Si mai es l-eibniz, l,ocke ii inrpotriva lui Hegel Si a hegeljenilor' pecetluind mosrenire' (1853'1917) Sidezvoltiaceastt reia FranzBrentano unei filosofii "austriece", ca fiind mai apropiatade gindirea farticularitatea :englezt', decir de ourenteleposf-kantiene: astfel seexPlicl de ce JohnStuan Mili pare sa exercite ln 1900 o influenli maj nare asupra rnodemiutii DPefel'Jl la in lieneze decil Kant (Freudcontribuis€ 1879-1880 traducerea "spiritului vienez'-,iffan16 a .o plere ale lui J. St. Mill). Aceastagenealogie l^ luf Jc pozilivrsmul hm(r Machlnolelelui Blenr^no t Ac"flni' und hrtud ciuda (riticilo' de detaliu' mi,lrlIia un€i ldrnci r l;i Ma.h consdluie,m convergenlede vederi), duce la Ludwig Wittgenstein,la Cercul de la Viena $ ta Geialipsychologie, fondlre de Ctuistia' von Ehren{els (1850 1922)' prin medierea AlexiusMeinong(18531920) Pdn luj ai disciDol lui Brentano trrmare. 'lnliflierea" Austriei in domeniul filosofiei. comparativ cu li dezvoltareaglndirii gennanes a dovedil putatoareaunei Prelioase fecunde origillalitali. 'fi Tini.a generaliearc i,'r 1890sentifienlul izolrrii' exPrimatretros?ectiv situatia n@strA Bahi 'Aminlili'va de 1901.de cdtre criticul literar Herma.nn a {le acum zece ani, din dmpui lristei Perioade anilor 1880' cind erarnizolali de viata ,nis.ica e ropeann"r.lntelectualij vienezi privesc spre Berlin cu o oarecaregelozie. "Cei de oolo aveau Sedarul, Pe Bismarck Si pe Richard Wagner.Noi lnsa ce aveam?", exclamaln 1923HermannBahrln tuenoriite sale;. Succeseleputetii "ext€me" cu care Germania se Pulea nindri prin vicloriile sale militarc, prin aparenta soliditate ir Re;c'-ului li prin presrigioasasa l{l,ltrr, sifl compensalede odtre creatorul austiac priflr o

repliere sFe iderioritate- in tilnp ce naturalismuiera preocupatde stA.ile de lnc ti, de Sdchenshnde,cum spuneBahr prifir-un joc de cuvrnte b^zal pe exprcsia lranceze, vienezii aveau sa se concenteze asupra "sttuilor ca sufletesti'. Ceeace inseamnn individualul $ subiectivitat€avor Ii cultivate qi exploratein derrimentul ideilor sociale !i al stilului r'ealist' Nu ar trebui toiu$i sa interpretitr absenla"momentului natutalist' din evolulia litoraturii vienezeqi auslrie.e ca pe un fapt asumatsausuponatde care dn€rii scriirori ai "ruzgly;en. gederile berlineze ate lui HofmannsthalPrec m $i s€ntinentul de rivalitare pe carel nutre$e fatl de Gerhan Hauptnam demonstre,zl ca vienezullsi cultivi deliberatdiferent4 retuzind avaryanla naturalista'. Trebuie s, amintim tu acest context splendida analizi a ll|i Carl E' Schorske cu privire la ttaiecroda lui Sigmund Reud Geneza ludArilor lntemeietoareale psihanalizqi,tiiI, speciala TmundeutunS,seinternelazape recluziunea sociala si ideiectuale. Dificultalilor inttnpina.e de Frend i,l cariera sa uniYersitara!i giinlifica li s-au adaugatdecepliile Poiitice. Odata cu victoria cresiin-socialuluiartisemit Karl Luegerln alegerilernunicipalede tu la MeBa din 1895, panidul liberal, cu cale Freud simpatizase mod firesc' pare a li fost eliminat din sfera puterii politice. Adinc deceplionaide politice' i$i {ixerza drept lel inrelectnal "neutralizarca politicii pin reducereasa ta catqot i i psihaIogice"'. Epigraful larinesc drn Truw?tdeutunq, Flectere si nequeo suPeros Achzrontd rnlrvebo C'Daca nu mi st{ ln puteri sr-i lnving pe cei suspu$r' atuooi voi pune ln milcare Acheronul"), dezvaluiecheia st-ategieifreudi€ne de repliere cntre interioritate. ln eseul devenit clasic de'sprcSignund Frc d rfu Je '0,Emsl Simon a arrtat cd acestepigmf, extrasdin Eret.td, fusesedeja utilizat de social-democratul Ferdinand Lassalle llt panfletul din 1859' iJ.fitul?n Buetre d'Italie et la missionde la Prusse.O scrisoarcadresau lui La Wilheln Fliess, daata 17 iulie 1899, confirmn ci tu aceeali epoca Sigmund Freud fl lna $ sine pe "lnssalle" ca lecJuil de vacanli. Cum spunea Schorske, "L rdlle ii ameninla 9e cei ruspugi>cu decla\area fo4elor htente ate.e luliei 1...1. Frcud bansJeraaluzia 1a subvrsiune prin rcintu arcerea rcJulatului" . De la Sadowa ti Sedan ircoa.e, Prusia devine o mare putere ln ascensiune, vreme ce Monarhia habsbugici pare a cunoa$e un declin in irevocabil. Exprimate h FraBla, in Marea Briranie sau ln Germania, tema decadenlei,care domina lfteratura de la finele secolului, Puteasa Parafoane dep{rtati de realit4ile sociale $i politice. Vienezii hse o r€cepteazi ca

ll'

deosebitde plina de adevar.Hugo von Hofinannsihalnoteazah 13 mai 1894, ,n rrrma unei plimbiri prin Viena ln tovirr{ia prietenului sau Richard BeerHolmafft "Ce generaliedisperan kr^peratd) d. arti{ti sinten, noi cei care ne zbatem i.n irtejul furtunii conJuzeSi zEonotoasea venii, 4lutwind cawla a ei,. Cei care|or wni dupdnoirorli nni mari, tnsd oi DdniAen tot,{t primii anigi compleli de la Sturn und Drang incoice. In nd swprinzdtor, stntem poate u.ltimii oattEni care Sind.sc 1n Vien , ultimii oanrni co'n?tel, pa-tedtndua su|let, tn vetnc ce dupd noi |a wni poate .) Sd nare barbaie, o lwle slavd $ eveieascd, a lume senzualA. te Slndz$ti la Viena distruid: toate zidurile dnrim^te, interiontl trupului ort$ului ..lespuiat, rnni dcoperite de o veqetelie cdfi/dtoarc dezhnluitd, peste tol li unzit l)erde ti lunina:i, tdcere, clipocitul apei, nici o untundz riald; ce supefie liziuni {i pe/spectil'e! {i apoi sdfi pL.nic in -una din colodneletruiane incd intreqi, infala Eisericii Catolice gi sd te preunbli printre ruine, Stndindla lucruri pe carc nimeni nu le nai tnlelege"". Peisajul oraiului ln ruine imaginat de Hofmannsthalfl Fefigueazi pe cel descrisde Alfred Kubin ln romanul siu care f^\tasric Die anderc Seite. Tema este srlns legatd de cea a decadente; saribateo m?re parte din literatura iusttiari $i va inspira romanelelui Joseph Iioth. Viena, aSacum este ea vezutl de Hofmannsthal,se situea?i printre printre ora,sele simboluri.ale anei locurile de marca ale decadenfeieuropene, I mo4ii, alituri de Venelia si de "Brugesceamoarta"'. 2 - hn.e rcaliat. gi mi Numeroti slnl cei care merg ptua la a se fudoi de existenla unei culluri vienezeautonome. eseul"Der Anscl un ax Deulschland",datind din 1919, tn Roben Musil sc.ie retrospestiv: 'Cuhuft awtriacn constitaia o eroare dt perspectivd rienezd. Admilind cd Au:tia at fi hst deaNebitde boqatd in cultura indivi&ald, trebute sd recunoattemcd eru ctt se poate de sdracd in mpafim dotarea ce pri\)e$te cultura propriu-zisd, intelectualA. Sd nwnnrul $ inporta la uniretsitdlilor austriece cu a celor Semnnz, bibliorecilar ti a nuzeelor, posibilitatea de a descoperiata st/dinl, nundrut ii v.ilDarca relistelor, ihten:itatea Si anploarca dezbaterilorpublice asupru problemelor intelectuale, calitatea reaLizdrilar scenice; 3:'d. aminlim ci ne aprorlpe toate cdrlile austiece sint Jdcute i1 Gemlania, cd aproape toll scriitorii aust ieci datnreazt editolilar gemani hijloacele de exktenld. Fabula ulturii austriece ptospertnd pe terenul stdtului conpozi, tu1i bine dectt oriunde altutldel)a u zste declt un punct lle lJedcreteoretic ce nu rt

puut Ji &tvedit vreodatd"''. Musil ftNu$ia ras fuviFninte din acej.srianalizi, instalindu se pe ru o perioadA mai lunga la Berlin. Alti vienezi tnsa, tn prilnul rlnd Hugo von Hotmannsthal, ciuta din contras, consolidezesi s, vor ilusfczesenrir',enrul idenlilaticulturale L'nei vienei ti Ausniei.infa spe(ifice din anii 1890.HermannBatu devine heraldul retnnoirii a;shiece. in 1908,cu o,a7jr .elei ae.a tdizeceaanilersaria urcarii pc non a tuj Franl Josef t (anmci in virsta de $apiezeci$i opr de ani), grupul lui Klimt organizaza o expoz4ie, Kunstsclau, care-$ipropune 'id ofere o d.enonstatie de lug a wintei afii$ic. austriece"". Prterr\ alirma cA" aproape farn excepfie, jnteleclualii artiEtii vienezi din epoca 1900au situat pibtema ideftilitii ii lor nalionalepe fundalul culturii sernane. Vienezii cei mai protund ata$li de ora$ut lor rrec prin perioade de adev&atadisperare,numite de HermannBahr Wiersr Selbstl4, rra da sllle ^ vienezului'', expresiecarc rraduceSi dificultarea de a fi novator, ..moder!", tntr un mediu culrurai rcpurdlconsenalorti osril celor mai neirs€mnale tndrAzneii.PentruFreu4 Viena inrruchipeazA oraqulin care nu se poale trai qi ?n care el esre rotu$i condamnar se traiasctir_ In coresoonrienrasa cu berlioerulWilhelm Fliess.fune .onslaDr cele doua caprrali paratet.de exemplu la 29 august 1898: "AtnasJera dz ta Viena nu este',t1 naturd sd ,te intdrc.Ltcd roinp sau sd inspie acea tnnerlere in succesul carc fi carur.rcizeazdpe voi, berlinezii"'3. Emesr Jonespovesreqte la incep1rrui ce .etafiilor sale cu Freud, $i lnainre de a-i cunoatle aversiunea pentrx Viena ii sptseseinar-o zi cu buna crcdinla cA rebuie sa fi fosr Dasionantsn locuiesti inr un ordS de plin de idernoi. Spremarea surprindere, afi sa Freud sanr;d a ars, Fotestind pe un 1on sec: "Md aflu aici de cincizeci de ani {i nu ant intibtit nici o idee noud"" . Putem obs€rva opinii s.semanitoare la aproape tofi reFezentanljj modenitdlii vieneze-Hofmannsrhal lcrie la 10 mai 1896 lui Richard Beer ii Hofrr]3jll:| 'Viala pe care o ducem la Viena Fste cunptitd_ Ar bebui sd o interwem nldcar din ctnd in cind prin cdtdtorii fdrd nai prctenlii, prin gederitn ofi€ele banalesau la ldrd. Din punet de yedereintetectuli, trdim ca ni$e cocote cale n se hrd esc dectt cu talatd Iranluze.jscd li cu jorbe, rri"'. in schirnb, viala la Berlin ti pare tui Hofmatu$rlal ca o adevarata cliberare, iar depaftaEa nu I face decft sA consrientjzeze si mai acl]1 viedi vieneze. neplrcenle cum reiese drntr. scri5oare o adresau taklui sauin I9O9: 'Ahnosfe.ade inridie, de vajbd ti de sraSnarc care donne{te taviena nu poate fr gustatd dectt cu nnderalie g cu intrerupeti, iar destinut tui 2l

i

20

Gritlparzer esrefdrd indoialn le84t de acest soi de ptostie sinistrd cdrc stilul iraprcgneazd de viald " . Un purct de vedereretrospectiv,-foima actuala a "rtritului habsburgic" indearnnaprin udnare Pe unii istorici ai modemitilii vieneze sl se -t rninunezede exceplionalafertilitate a acestuimediu culdrral, ca Si cum ar fi fost vorba de o "silicon Valley" a spiritului (exPresiaii aPa4inelui Allan Janik)'. Co emporanii lui Freud $i Hofinarursthal ti-au rcsimlit situa$a vien€z, ca pe lln obstacol,aFoape ca pe un exn, 9i nu au lncetar si invidieze viafa cultuIale, int€lectuali" universitarAa celorlalle m€tropoleeuroPeneNu le'ar Ii dat prin cap sn qi laude oralul ca pe un centn, al modemir4ii. L at fi prezenaat curind dlePt un bastional tuturor atiaismelor. mai

tr
(onomid li lociala ) M, dcmizd,ea ln Relativa rAnrftrcre urma a Vienei $i a segmentuluiaustiac al Monarhiei dir punct de vederee.onomic Si sociala fost totugiPa4ialconPensaoFintr-urt elorr specta"utosde recupemrelncepind din 1870. ln perioada 1830 18?0' Drocentul medilr anual de deqtere economici ln rcgiunea coreq)unzabarc ;eritoriului austriacde dupa 1919 este de 0,72% (fa!, de 1'27% h Frar{a !i l,46qo aceb{i Procent it l,l7q, h Germania); pedoada1870-1913, ^ri'rEe de 1,06%ln Franla $ 1,51%ill Germania).Decatajulal deveni fara doar {fata si Doate mult $ai semnificativ daci am lrla ln considerare ansamblul teritoriilor Monarhiei habsburgice,Prrtile orientale cunosclndo dezvoltarc mai lentn !i rnai nesi$ra- !n @nneni de PNB pe locuitor, la o baze de 100 pentru teritoriile corcspunzlndAustriei de dupa 1919,se observ, ca produsul nalional brut pe locuitor in Franla estede 120ln 1870$ de 101in 1913,faPt carc sugereaznc, bogrlia nalionda a Austriei, rapotrat la numatd de locuitori, a aiuns din ulme aFoaPeiD lnttegime Pe cea a Franlei din 1913Confolm ac€sior analize de istotie economice", modemizareaeconomici a reritoriilor ausldeceale Monartiei ar fi fost mai intir'riara d€.cllcea a FnnPi saucermani€i, dar mai tapide inceplnd cu anul 1870,si ar ti atins tu cele din rme ln 1913ac€lali nivel precumln celelalremari tiri ale EuroPei. Sentimentul de 'lnarginalizare PoliticA" ti de "deradeng" l9i aflA radacinile ln evolutia sociologioa a metopolei habsblrgioe: lrl jurul aiilor 1900, area burghezie lunarist!, lit€rad Si anislice' carc contlnua s' dea lonul ir viap cr tutalA, nu mai rePrezifii decll un nuclcu exEcm de 22

minoritai, format din vrco 4.000 de familii, aproximativ 20.000 indivizi. BurgheziamicA {i nijlocie, mai numeroasa, orice caz maiorftarefu vasrul ln ansaibblu denumit BiirSertum, a t ecui de Ia ideodai; Uberatisniuiui ''iozefinist" la ceaa anrisemitismuiuicreyin,social,i. , Il nitu absbulgico Aella leueratwa austiaca noderna a lui Claudio Magris, a carei prima pubticaredateaz6din 1963(iar raducereafiancezn din 1991, cu titlul Le ,hjrhe et I'enAire dans ta titftrature aut chienne noderne), marcai lnceputul unei lenre redcscoperiri I ..modernitalii ^ vieneze"-Cei aprcaperreizeci de ani care au rrecut de la:Fceada$ au creat o neinfetegere tundarnenralA:cine mai credea inc6, tn 1963. tn -mitui habsburgic"al frMoaselor armonii Si at unei dlr pierdute?Magris pulea si $coata acest mir ln evideng pentru a I putea persifla lnai bine, rfafndu i lorodata cu o ironie afectuoasdDar astizi toala lumea crede iir .,mitul Vie nei", ca virsta de aw a cultwii europene, teza pamflet a lui Magris ris.I sa iar ftaca drept o aparareSio ilustrare a mottenirii vieneze. In realitate,Magris scria cu ionul usturitor al unui lukncsian in plus. cu d, spiritul criric al unui Triestin, per:rru car€ Imperiut i,ut"turgic n,; ra"u.". vreodad altcevadecft s, sufoceliberdtite democrarjce.Act"tnito absburRico reprezrntapenFu el o "talsificare ideologica o frumoasamin Una a , propagandeioficiale care, prirtr-o alchirnie sin!,ylara, deveniseo .,idee,de to4a auEnlica$i pozitjva-pentruo inrreag6 galeriede mari <crijlori,de Ia FranzCriffparzer Joseph Ia Rol'l:.'B,ndha Ausfti?karcl d(s.lretea.a.:t" flad a, ca |i intrcaga rcalitat?. pe n$ip, aparca vb vducarcarca intaf4atc a odikii,.t totalitqii anlonioase, gi dnAca nayere unei t;teratwi ce detnasca, o luciditate dezantngitd, yidut citiitizaliei gi nihitiffi. t cuhoarterii cu nodeme [... ]. Istoria mitului habsburgic e$e ceaa nei cilitizatit i:are. ih umele ubirii pentru urdine. descopetddezurdineatunii ' De la piirDulrAzhoimondiatti dezagregarea Monarhier danubi.ne, td de anii intunecati marij infla{ii ti ascensiunea ai n€"ismutui. ace$ mir. consn ir penlru a asigura coeziuneaunui slai dir ce ln ce niai a,racronic,evoca oVft$a de aur a pierdutei amronii a popoaretorg a rrajului dulce. Confrunr4i cu dezltu{uirca nationalismelor gi a rasisinelor din Europa cenaalr. nenumara$ scriilori ti inktectuatiaj vechii Ausno-tjngarijin\;ca miskrul poldnc zl nnui sacriJiciufl narrorir carel tranjforma pe individ, din geman sau ceh, ln 'austsiac". Acea$e m$atgie insp;r, una din.r€ fo.mele ale rerodcii reaclionareb,foane diferiu de tradilia gonnana. ::ll"Tp:.ry ''Mitul habsbuigic" exaltA formula patematista a b&rimlui ft; Iosef

23

principiului vohmtarist al statului prusac, dar $i la ideologii acelei dId, habsburgice, cum ar fi Leopold von Adrian. tun mai put€a adauga ci mut4iile actuale din Europa centrali. sub efeclul conjugat al unificarii german€Ai a dislocirii l$periului sovietic, au reactlalizar mitui habsburgic, cornunititi a popoarelorain bazinul danubian,de ca ulopie a unei armonioase la Adriatica:'. la Viena la Marea NeagJ, ti in sp;rilul acestui mit, imobilisrnul apal€ ca 'o stadca cuminte $i in grandio4sa. maniiesrind abilir.te magisnala a amina soluliile. u. o sefarimiFze . cdci'fiecarepas.chi"r $rcel es.hrva conflictele. lasindu-le sl mai nelnsemnal,ar conslilui un pas spreun abis" (formularile ii apartin lui unui model de comportame Franz werfel). Imobilismul politic corespunde mei as?iralii spre exreriorilalfa uman. unei erici a diluarir nrsiunilor. ordonatd, chiar birocralicA, ln lirnp ce orice individ alism tece &ept exhibilionisr qi anarhic, inrl un cuvtut dtbpl un pical capilal. Aspiralis cAtre sl ordinea Iucrurilor $i a fiinFlor face ca dezordinea delinA perceplibih -9i fiecare deslin margrnal !edePUrte (rlJpdul se Inrolerabdr: fie.de deLaLiu. unei totalititi pierdute, al unAi ierarhii ferimilate- Iar miiul habsburgicexercu citi a.supra spi.itului austriac un ascendent adt mai petfi4 cu cl1 pulem vorbi, cum sugere^zA Claudio Magis, despreo 'adeziunenegativd" la uiii al demolArii mituiui habsburgic, laDas Schloss lui de autoricarese consacra Vernijrung de Thoma Bemhard. ClaudioMagfls nu se Franz Kdltd. lr refera la Bemhard$i abia dacn'l pomene$epe Freud,pulem totuti sugeraca In mitul habsburgn se insinueaTa psilunaliza pnn inrermediultoprcir ierarhizate a inconqrientului ti a modetului freudiail, foarte dezarnigit $i re€mnar.al adaptarii ecuatiei individuale odineasocio-pol'dca. ta Spiritul mirului habsbugicpreferd,in locul individuatismului dezllnluit aI romartisrnului, hedonismul discret ii oarecummelancolic Si sceptic cale se la intrevede ln cornedia populard Si in operete,de la pipwa Fanemr. Liliacul. Acel dl. Prudhommedin prima pade a secolului al XIX lea austtiac (din 1815 ptue tu 1848, de la Biederneier Ia yorntrz) ihKtiea"a "eroismul neputinPi", alcAtuit dintr-o circurnspecfieneincrezAtoare din preferinla ti pe calita! fl cardoterizeszA s,uPusul marcal, pentm fericirea cazanierr: aceste perfect al regimuiui Mettemich, lntemeiat pe "absolutismul tempeni .le

neelijenF'. Claudio Magris amu cu multi limpezine ci noul patriorism austriac, care prinde treptat lotlne dupn rizboaiele antinapoieoriene, se asociaza unor eroi asemenea lirolezului Andreas Hofer. in care baronul Homry !ede durmanul oncareinoutafi al oicarei pr.rcipitari . )i Untrldjntrecapitolele celemaipasionanre car!r esre ale consacrat marelui dramaiurg Si prozator Franz criltparzer cffe, dupA 1848, avea sa devin, poelul oficial al liberalismului conservalor aust ac. Anti,tiranismul lui Grillpafzer ne invata ca fiecarc trebuie sl se conformzerurei ordini superioare Si sa cultive vifu(ile fideltalii, pieulii, curajului, modelafei $i sacrificiului de sine. Neincrederii faE de acliune i s€ asociaza" la Crillparzer la Stifter, de cullul naturii, concepulca o culegsrede legi inuabile $i ca un remediu penrru iluziile individualismului prometeic. Condamnarea picarului colecriv de Ia 1848estelnsolln de o fascinalie fafa de lumea slave $i ungari ale carei maii spalii Si legendepopuleazi imaginarul mitului habsburgic. Conform acesruimit, statul nu se intemeiaza p€ drepturi, ci pe darorii. Lnpnntul insu{i se considera ca lnfnFuilor al unei lndatoriri pe care o indeplinealn calitateasa de prim funclionar al proFiei adminisiralii. Purerea !i responsabilitilile individuale par redurabile,dar ierariia ofere o proreclie liniltitoare. Poetul insu$i nu se glndetle nici o clipi sa,!i diriguiascnpoporul: la Griltparzer, el deline rolul bietului muzicanr, simbol al resemnAriimodestc m detnnilare, Srrtur, descriered Ia mericuloasa esreremediuineura eniei. Aceslconsenalorism ese unut angoaat:oriceproges ascunde regrs. o un intoarcercla barbarie. inspre anii 1900,mitul habsburgjcestesubminatde fo4ete disrrugerii care vor anuenaEuropahabsburgicA razboiul mondial. TernadecadenFi devine in acumomniprezenta!subtini^zAClaudio Magris. La Hofmannst,al Si la Rilke, bitrinelea nu mai simboli?eMe inlelepciunea Si derndrilea, ci' descompunerea: acestipoeli slnt "moqienitorii unei civilizatii apuse": MusilM lizeaz| ln ftile$ stama de confuzie a unei socier4j '$lretre 9i ln de,scompunere". Sinsurele retusii ramin paradisul anificiai al calerelei vieneze,dispersiairnpresionista$i eslericaAagmentului,nepnsatea Analotl lui al iui Schnitzler- Hugo von Hofmannstall va sllr$i, arala Maeris, "rn somnolenlatufiului siu anacronic"; Karl Kraus anunJ, apocalipsac$la{ii. virneze. limp ce Schniklerii va faceo duroprie in I'psirade induigcnla. Paginile lui Claudio Magris despre"modemirateavienezt' din perio.da. anilor 1900,au devenil, dupi teizcci de ani, l.ocudcomlme,prcstigioaselrri doar ti poate, dai loane sihemaiice. Toat, slridania rnea tn ,ceasd .afte a

t :: i I

25

constal in a sublinia. din contra, marea vitalitate a cuhurii Yienezeln jurul anilor 1900, precum Si orizoslul ulopic al fecundiElii teoretice a 'cr|zei identitrtii" care reprezinta numitorul comrm al modemilor vienezi- Este nelndoielnic cA Viena nu a reprczentat numai moiga supralncAtcal, de malete catafalc ,tl mituitti ln omamenteneo-baroce mijlocul careias€ l,16l1a viziune oarecumunilaterala ar echjvala cu a habsburgic. A admitE aceasti emile o judecau peiorativd la adtesaintregii teceptari aclualea "Viene; de la inceputulse.olului : Llaudio Magri' msu:i. dup, acea$aPrim, cane a publicat atitea studii Si texle stimulative, consacrate acestut momenl incll operasa ulterioee reprezifld exceptionaldin istoria culturalAeuropeana. lnnumare" eliberat ln 1963 In realilate' ar un soi de anularea "pernisului de un tebui adaugat nou caPrtol acellj Mito AhsburSicodin viziunea lui Claudio Magris,pentrua a ta cA spiritulvienezdinte anii 1848$i 1938a devenil' lnceptud cu anii 1980, un rnit cit se Poatede actual. Dar acesl mit nu se reduce la 'mitul habsburgic". El face pane inregrantd din arheologia postrnodemil4lii noastrede la finele secoluluial Xxlea Referindu-sela modemitatealienezA, unii vorbescde un rmjt"' nu ca o aluzie la Claudio Magris, ci din sceplicismfall de unificarea fttrospeclivl, modemitalii vieneze Admlalctii lui Karl operatl de anii 1970!i 1980asupra Kraus admit cu greu ca acestmare satiric ti polemist si fie aqezalpe acelaJ' cel de plancu vienezii cdres-adelimirrr mdi adesea de pil,li. pc dcelali o sd Si fie oarenecesdr dilereflliem -prim; Dlancu Hueo ton Hotmarlrs$al - a do"a" modemitale lrene/al Prima.ceda TinereiViene . mai neo g o clasici qi mai neo-romaniica,a doua, cea a lui Karl Kraus, mai apropiati de generalia expresionistt Walther Methlagl, in "Criza $i c.itica lirnbajului: ceorg Tr kl, FerdinandEbner,Ludwig Wittgenstein".subliniazi in preatabil: "S a cedat de prea multe d pini ln prezenrtedaliei de a-i adunalaolaha pe reprezentanfiiacesteimodemitali, deli ar fi fost mai normal sa fie practicate oieragii de scedere$ de lrnpn{ire t...l O lntreasa lume este cuinnsn lture (1902)D;operapoedcnde Ia ftnele vielii lui scrirrared t ordului Chandos Georl]frakl, Tractatus ttl lui Wittgensiein sau F/a+mentelepneuwtologlce publicate 1921). .1 Aceastidiferenliere ln ale lui Ferdinand Ebner(ambele [esle fundamental, $i trebuje s{ ns intrebdm daci noliunea de ' modemilale nu o o desennlnd ePocA, conslituie ca vienezn",consideratA termengeneric prima" li de o a 'dout' sursede contuzie. At fi mai ifldicat s4 vorbirn de "o modemitate; Fima, tnai cuind considera$ ca o epocd caractedzali Prin atitudinea sa afirmativi fali de proceselesociale-iar limbajul ptacical se 26

afi, int un acord lundamentalcu respecdvaatitudine-,

cealalu ca o epoca

concep[ienu esteinse mai pulin a$ittar6" decft cea careO asemenea ca cum procedamin prezentaluctarc -acceFa si consr'dei wiener Moderne gija de a-i diferenfia'Pe HoftDannsthalde De u; tot. Walter Mehtlagl, din i<raus, sftqe$e prin a fi nedrept fata de Hofinannslhal, calificat drel aainu ir criLic Eeimamdin .ontra ce. dincolode opozilii-unele atinaariv, allelemdi profunde -care divueaTA complicn {i superficiate anecdolice. ii -rnodenxlilii viene7e se degajao fi". peisa;ulinLehcruat anitiL al {i zionomie de anrimblu, fall de care chiar ti polii reprezentalide HolmannsthalSi Krausau in comunmulte ttasatud esen$ale. lui lm?Aftalim nelncrederea Waltei Methlagl fag de Acesteafiind spuse, care a{e^zalaolalta totul adunnriSialte juxtaplmeri de sorginreenciclopedica, si conrrariul sau pentru a construi ansambluria c,ror singure coereng $e ln iitlul unui votum colecliv". Analiza noasd asuPra"modernit4ii vieneze" esteuna seledivn $ nu sepretinde encicloPedica. De-a lunsul secolului al XIX lea dezvoltarea economiei austriece $i penEutransponul i rseie rncelinjt, de diversi laclori Chelturelilh 'reneze prime (ninereu de fier) enetgetice(clrbune) determina' chiar !i materiilor ti ln 1900, un nivel mai ridicat al costudlor de produclie Pentru produs€le metalurgicela Viena decft la Be in. Lipsa de minn de lucru calificati a fi{nat Dentu multa \teme avlntul industriilor modeme: legile liberale privitoare la d^re^zadirr (Rttclt1,o&.rschulSesetz ;stuciia publicA se fac lndelung aqtePtate 1869),iar fi 1890seinregistre^zi in Cisleitaniaun procentde 27E analfabeli o (r57, ln 1910).Ceeace nu va lmPiedic4la celilalt capil al scirii sociale' Germaniade de miscde permanenr| emigrarea posesorilor diplome spF unde D€^Dertilelede a iace car;erasinr mai aragaroareLipsa de caPiral rnobilizabi pentru investiliile induslriale constituieun hndicap suplimentar: cu bogiliile austriecesint in primul ttnd de ordin funciar, bdncile funprumurd Puterea statului, sEucturalindatorat, $i harilor familii aristocraticeDrecadere ;Ancilor, cate nu consiituie o Saranie a dinamismului,parc deosebitde mare context speciflc i-a inspirat ausFo_ fu Austria (nu e de mirare cA un asemenea marxisnlui Rudof HnferdinE t^taral Das Firutnzkapitdldin 1910) Monarhia habsbugica duce liPsa de elite capiialiste Ii de tutrePrinzitori industriali: aristocralia prive$e investiiiile itdustiale cu ieticenti' abodlndule sut' proteclia monopolurilor Foiejate de administratialn coniormitate cu o ideolosie mercantill. Acea$a slAbiciune a elitelot este pa4ia!

2',7

compensatA ailue4a capitalurilor !i a industda{ilorgermani,dar 9i de rolul de emiflent al proteltanlilor $ al evreilor. Regjunile prosp€re ale Monarhiei tutxeJinrelatii de 1ip cvasi-colonialc! provinciile din Est, ceeace thseamna ca marea indusnie austriacanu beneficiazacu adevaratde 'matea pia1l" pe care i-o pirne la dispozifie un vastteritoriu (uldmele bariereva$ale inleme au cnzut ln 1850"odatAcu Z.rllrnton)''. Spafiul economichabsbugiceste divizat din cauza uror solidarit4i divergente, care se id€necteaza patfial cu oodflictele dintre nalionalitali. Ausiria rrr;.t, .rexr&cauramai curitd sprijin djnspreparteaCemrrniei decft lnsprecelelaheterilorii ale Monarhiei". Observam in treacai ca modemitatea cultural, a Vienei, ca qi modemizarea sa economica,va rtuDinetdbdara h primul r'ind str6inild$i. Wiener Moderne lncepe printr'o miqcarede intensi imponare a ideilor Si 3 chiar anericanr Adolf l-oos va modelelor gemran,francez,italian, scandinav, fr proiund marcat de tedereasaln SlateleUnite, mai ales la Chicago 9i Nell York. lnte anii 1893si 1896.Hermaff Balr va juca rolul un i adevaratagenl noilor talente austriecela Berlin de import-export inteleclual, lulnd aprirarea ln Paris, poputarizlnd la Viena ultjma moda a cercutilor litelare ftanceze $i acumulate Factorii propriu-zis economici ai "timlneni ftl urmi au,stnece" de a lungul lecolului al XIX-lea sint agrav4i de citeva rdseturi qtecifice ale strivitoare (ln 1910,537. societitii. Sectorul agrarpis'treazao preponderenla din aclivele e€onomice luqeaza in agriculturi ln Cisleitania, 6970 ln Ungaria). Mentalira@abirocraiic4, dirijisti fi prote.lionisti la toate nivelele, pare a constitui unul din liantii cei mai solizi ai societatii habsburgice:ea explicA ln parte absenla unui ade!6rat conflict fu1re Casa domnitoare, aristoffafie qi burghezie,dar $ atasamedulmicilor meseriasi$i comercinnti fafa de o ordirc diriguit, de corpornlii $i caneturi (reformeleliberale ale vietii econonice nu vor fi niciodati cu adevrrat acceFateSi Yor conduce,mai ales dupn crahul din 1873, la reaclia creqtin socialA $i la exlinderea unui antis€milismde masd)-in linii mari, separecr, in Austria anilor 1900,fo4ele anti'capitalisre rrmin dominanle:poateca o consecinFlndepA{tati a Contra relomei c.are viduvit Monarhia de aceast{llite protesta a, decisiva penrru a modemizrea gemana descrisi de Ma.x Webel. In schimb, capitalismul de popularitate: cu incepmd sfi irul s{colului.Luegetil sldrse bucurJ o cerra de pune sistematic ln practic, ln interiorul Municipaulaiii Vienei (crile ferate vieneze sint nalionalizate din 188q Ia fel $i najoritalea lntreprinderilor de serlicii publice. tuaine de 1914: apa, g^2, eleclricitate) Persisteniamode'

lului social arislocratic este locanta, mai ales ta Viena. Un studiu at nl al arhitecturii Si habitarului de pe RingstraBel aratn cd modul de viaF ce serr'e{tebugheziei inari $i mijlocii drepl referinli (de neegalal)ramlne cel !l palatelor aristocratice.AstJelse explca remarcabilapro$€r are a breslelor!i a micilor indusldi de iux la Viena, ca $i a\4ntul integului sector al "adekr decorative", pe lerenul ciruia avea s, infloreasca,mai bine de€it oriunde. Jugendstil-nl vienez. ,Avintul economic al Vienei s-a inirerupt ln 1873 ln urma crahului Bursei care marcheazAqi stu$itul prematur al erei liberalc. Ctiza a atins doui din lndeletnicirile cele mai prospere ale Vieneii construcliile de lmobile ti lucrarile publne ('rctusiv impon,nrele ctuamidarii) $i construcliile de material feroviar. Criza se exlinde la loate s€ctoarele$i este resimliln plnl la iiceputul anilor 1880. Secrorul cel mai dinarnic plna la primul razboi mondial va fi cel al industrjilor electrotehnice lntereselegemune joaca ajci w rol deterDjnant.Siemens incercasedeja sa se rmplanleze vtenanrre l85h)i l8o4:seszhjle;te lc definilira'c|n I8,v. in 1898 se instale^za li Viena $i AEG. ln 1902. aceste doua tuaeFinden controleazl jumltale din piall. Daca adnugamla acestea alte filme shdne qi ca WestinghouseSi Brown Boveri, rezulB ce dou4 treimi din ind sti:le electricevienezedepindin 1914de capitaluri str:ine. Celelake secloare de vlrf la Viena sl matinite agricole (Cla]'ton & Shutilewodr) 9i manufacrurilede armamentc,re, in ajunul rizboiului, dau de lucruele singue la 12.000 salarinti. IndusFiile alimeniare fabricilede bere Si au cipatat ti ele o nare imponanfai. Djn 1890 pina in 1913, economis vieneza cunoa$e o continue creqtere.Un indicaior dezvdluie gradul ei de modemizare: 1\ 1902.44,8E dintre lnteprinderi {i 50,87odin salariali nu lucreazndirect pentru Fopria clientela, +$i comercializeaze prod sele prin intemlediari"- Marile inteprinderi constit ie lnsd ln continuare o exceplie: 87% din lntrepdnderile recenzate 1902lolosesclntre 1 $i 5 salariali; doar 8 ln ?ntreprinde.i, dina-m iolal de 133.870,utilizeaz.i mai mult de o mie de saladali"- Modemizarearelelei economiceesteplin urmarefoane relativiCreqtereademografici constituie frri doar !i poate mutalia vienezi cea mai spectac loasa Populalia totalA a aglomeririlor vieneze (arondismentele centrale f cele din suburbii) ajunge de la 842.951 locuitori in 1869 la 1-927.606 1910.Aceastarepreziffa o cresterede 80.3% ln arondismentele in crntale $i de 25J,.'@.In arondismenrele suburbij". Tor ro aceasra drn perioadi, crestereamarilor aglomeranse pmduce ln majoritatealirilor. Din 1860 plne in 1910,populafiaB€rlinuluitece de la 496.000la 2.0'11.251 29

28

la Iocui.ori,cea din Paris de la 1.696.141 2.888.119 locuito.i, ri cea a Lond.ei, de la 2.800.000la 4.522.961".C^ !i in alte capitale,la Viena imiglalia este considerabilaln timpul acestei perioade: cele doue grupAri etnice cele mai masiv reprezenra€ in populafia de inigranli sl cehii ti evreii- Polonezii Si, intr o mesuremai mici, unguii cons-tituie minorhali alle Esle o evideng, dar se cuvine s o subliniem:prin aceasti larg, mi$carcde imigrare provenind din teriloriile estice ale Monarhiei, care delermina ftnprosp4rarea popula[iei vieneze!i a cultudi populare,se explica $i faprul cA ln Viena, ca !i in Paris li Londra, se concenteaz, cfteva dintre talentelecele maj tecundeale lftregului irnperiu. Signund Frcid aveatrei ani atunci clnd familia sa s a instalal la Viena, h 1859.TheodorHerzl s a stabilil la Viena tu 1878penFu a !i contin a studiile universitar€,dupe ce trecusebacalaureatul la Budap€sia. Slatisticile pietei muncii ne ajuta se ne lacem o imagine mai precisa despre populalia vienezd. In 1900, 120.960 salariali sftIt tunqionari ln adminisrraiiesauln birouri (cifta include 26.622mittari ti 36.795funclionari liberale),101.866 lucrea"eca persoFl casnic, sau slujbaSi profesiunile ln 432.483 zilied"- in 1900Viena este-ca majoritatea munciroriti 17.500 metropolelor europene-tul orag al coolrastelor,unde proletariatul mizer traie;te in condilii dintre cele mai inunane. ViaF grea a lucratoarelor din ateliercle de croitorie $i confeclii, a lucrrtorilor din c&,midarii $i constructii, a {ost descrisnde manori clljn ar fi Alfons Petzold sau Max Winter{. ?n memoriile unor militanti muncitori Fecum JohannBithm''. ln rapoanele de inspeclie a mlrncii sau tu anchetelesociale'?, fine, ln publicaiiile socialin democrrte (l,re d mai lua in considerare documentele folografice"l. Descoperimastfel o lune remiloasl pe care liferalura lui Hofmann$hal ti a prietenilor sai nu ne lasadefel si o bdnuim. Ora$ulViena a fost modemizat considerabilsub adminislralia lib€rald qi, ultenor, sub cea a creitin-socialilor. Epoca marilor lucrari, care incepe prin construircaRingstaBe, estelnsolte rb o rcnovarea infiastructurilor nu mai pulin spectaculoas4. CanalizareaDunarii $ a fului Viena, renovarearelelei de apl poiabilr" consruiea mei relele feroviarc ufbane,alimentareacu gaz $i electdcitateriatn 1otatrteaamenajAriinportante carehdrcpr4€sc comparalia (locuinfele popular€ cu celelalte capitale europene",chiar daci unele aspecte s?italele publice, spre exemplu) nu erau rczolvate.. Harta administradva $ fusesemodificatt in 1890. iar vechile suburbii devin de acum incolo noi

arondismentevieneze. /V,, este prin urnarc necesarci te aco e nici o inpt rnrt,i ,pc(nln nMelu o'atutut.Ptecun uae Dw,te onle.,e ih.hcea din nercBularitdriti prcfaceti, din tucturi ti afacei ce lunecauunetepe lini,n rclplultc.Jivettcntc. tn r,,nt'atit ? [ . t -a. 2 Vidpolitic g lit alia intetectuatitor Acea$a tre.ere in revisg a loane realei modemizarieconomicesi sociaie a Auslrieiri a capitrleiei ne deiermjna rratam,u prudenti sA oprnirte pesimiste ale contemporanilor, care mai alimenleaza g aslizi inca unete cliqee despre decadenlt'Monarhiei habsburgice dinrrei848 tj 1914.Isloria ecomntica confirma faput ca.inre 1850qi 1860, Vienaa tnreaisralo anurne r,mrnere in urmd in ce pritege modemizarea economi.aiomparari, cu Buddpe'r,!r Berlinu| precurn Li. de a tungxl.etor dou; decej,ii.are Dre. si ce{tprimul razboi mondial, cregereaeconomici a progresaltn acelati rirm tn celetei capilale Europei ale cenlrate, delem nind evotuliiituru rolDidnaioSe alenodului de viali {i aleproblemelor sociate Cliseele privire ta decadenla cu vieneza inspirare doarSipoatetn sinl lira primul rind de problemelegalede viala poliiica din Viena din interiorul Si Monarhiei_Conrras:iul dinrie un stil de guvemareneo-absolutisl, inareunat de arhaice o socieraFrn mde mtsura modem;zaLa- suryrins sr a 'emrn'scenle dintoadeauna.Anriparia personala a imp&alului Franz Iosef !€r|lru toale manifesttuile vietii rnodeme", aversiuneasa faF de 1etefon, auromobil. acensoare, slli de baie, lumini elecrrice.ca ,i fata de arhirecrurasi Dictur:r conremporanr de\enittegendara. a rimbolitnd (onrradicl,ire s;i de unei rucrufl penfu care cea mai neinsemnat schimbarelnlruchipa a amenintare. Sru. in lemenii lui JearPautBted. pe nA\uft.c nrut J ,itsta acuz\i lb(nul p?tirnaiulut lui F'anz lo,et. qunindu se punrutui Je nL,,are it nte to.t"tatcase ntajale, .r&nea n,atnhita .c d, mrclc ir ,,tgrnruca iklor il instaleazd teptat intr-un <stfirism trun.tios,, ttup,i Jornuta tui La lnceputulsecolutui Xxlea, principatete al tinptiniri democnlicedin, 1848 stu. goiite de confinul Marile padide de masa care domini v;ala. polid(a Ju$riacaodalacu declinutIiberatito,. panidut.,egin.soc,at $i 'm pa.ridul so.rrl.democral e$uar dou6direcliie:en{iate: u, ,ro,.ai, au . neput,ncioasein a controta bnocrEia ce rau $i in a inregn problema nrl:ona]rl:UIor prosramur loi". uropid emancipan, a amlon,ei |i " regimde egatitdre. r arevijasf progrdmul nalionaljtalilor 'n in la tiberatd,n t848 31

30

a itulas neln]pliniir. in Parlamentul de la Viena, i eresele gnpadtor nadonaleau sfinil plin a se subslitui programelorpanidelor !i pdn a paraliza crr desdvlJ;irejocul in$itutiilor. Chiar qi la Viena, cheia de bolri a "mitului habsbureic"analirat de citre ClaudioMagds", adici ideologia suprjnalionati care ar fi trebuil sn reunea$a nagonalftAlile,paregrav fisurara. Manifestarile pangemunice ale nafionali$ilor gennani, xenofobia faF de imponanta colonie ceha (a crrei ameniciuneeste tanspusa de poerui Josef Svatopluk Machar in culegerea de poeme Tristiun Vindabona. I.-/'X.. 1889-1892, pubticata ln 1893), propagareaanlisemitismului poliric frc din Viena mai muil un clmp de luptd al nalionalilililor decfl w creuzetrnolrinalionat. Acest bilanl negativ nu exclude torug cfteva reusite, recunoscule de rnajoritareaistoiic;lor. Serviciile publice funclionaubine, id birocralia de slal isi irdepline$e ln chip onorabil misiu,.tea,in ciuda unor rergiversar; s; insuficiente. JosephRoth, ti nu numai el, Iaudasirnful darorieila n cii tunciionari ?nsercinali sa reprezifie puierea publica i,.r provincii. Edilorul monumentalei islorii a Monarhieihabsburgice pe oada 1848ai t918, in in curs de publicare sub auspiciileAcademieide gtiinle austrjere,Adanl Wandnrszka, i,ii intiiuleaza inroducerea la volumul ce i.aleaEd despre administratie drept: ?i, rorhildlicherRechtsst.,. ( Un $a1 de drcpt ?" $ e\empla,r"r'. in ciuoa pre.ruriunrlor rerori.esJbtinia!e prin uritizaria senmului iDlerogaliei, stidania isbricului pare a se afla sub influenta ''mitului habsburgic".Saconchidemca dincolo de arhaisme de dispurelecu !i privire la nafionalitali, starul habsburgics-ar fi consiiiuii loruti lnr-un star modem"? Sau ar rebui si cAudm mai degrabi adevnrultn scrierile lui Franz Kafta ti satirele lui Karl Kraus? La capatul u,rei refleclii de a,1sambiuasupra defecielor ti cakadlot statului habsburg;cmodem, isroricul Rober. A. Ka'|n gereazaa coktra.io Iaptulcd ereculmLjoral Monarhiei, incapabrta reductplurdtisrnut sa deosebrr de oomplex al socjedlilor pe care le adminisrrala o concepliesraralA unirara decii cealalta faleta a meriruluisru principati ti ralionala,nx a cons:iruir rnoderalia ai respecrul diferenlelor. Penrru cn, observa Roben A. Kann, singura solul;e eficienta a problemei nalionalil4ilor ar fi fosr un regim to, lalitar, or logica habsburgicnera orienhrA lnspre un pluralism organio". Paralizia inslituliilor polilice, imobilisrnul de fatadi at tnparatului g al anrurajului siu. despotismdlaparenrimpa4jal Ii neutrr al birocraliei: ioale acesleaconstituiau,dupa formula luj Hermarn Broch, 'vid l poliric". consecinti indeplfla{n .u||.ei"uhime tentatire dE a saha sistemuL statului ^

", ,.,*i",iil:1;i",*ii,j;11'- ""t; "'
".

rlrtre es,in,ea:/ F n,ra, ts'c'cn.

, ,,,,,,,- r :,i .J , . ., o, d..;nr er ec ,..i . I .11_,1 r\ r ;:,1" i " r " '::" " 1' " ' ,'u ,1,,!'nr '.r .:' , i a, ,i r ,, ena.'.n

!rnr!., ri ii.i;lllrii poliri."- t rt).{j{ir jirai{S,ii,,r de , bs1ialie: alltel p!:1ie

'M;aldJraLsl)urgr.. inlleinrnr de C:rse ,ronrr]oare .are se adresil ,,r ' !rl .r t ". r , lp. , i. - li. r . r . i, , r i rl sffrJL ,i rd iir r r r r G e. r , d. . i, , pr r n. r t jon, , ij,

l;111,1,111;;,J; ^,"',"'rsrau..,fF.

rr.siiuri i|l .:alrruni rlsri]i d ,., e* ;'.r,* ;,'u,i;ti,t. l:lll.,,*". ^ .auind :r, rii rorreregeneraro:,re, r,n"*u i,,"n,,e,;",,,. :l::::i::l :i; c?ie !'ce..a sii por;,r.. p.",. J."

::-.l:l,l',":,

ii'$;$"i1"""fl;J:ili :,',lx;n::,x ::'*;.;ff'.t* r;1,",,,ri*,"r,i,,.,,*
-,,,;;ffi:'#:.:i:T:_r:::Lll,::l
"rin,;n"

;

;l ,l ,,'::J ,l'I ' ". , . ," '''* -- i"u'i' ' ' ro 1

,Ft.t( rurt,J,rr ,"1*..1"r",, .,..,,.,i." . -" necasjr \ed% in src.iat cum ir cazL e,fcrror asimitatjdin \.,;era. l-11 a.easr, dcfi.ienlr t acea!.d.iurar. a un.i ,'renrdrrinaiio,rale i,,spii,l :u " ""'' ,*..; *, l"-"," .r,,;,_ r.;.";;;:

ance*r; pemm .seu ",Lrr, ;:;l;,;" ;.":'1il;:';i,l,,,ilt^;;l:l11,,'i"l ;;

.pru,?, .,-crunr,.ru ;";lt;::l",xlll,"".li.i, . , , ;;;,,, ".]

itr
I Molenu rcspectuosi cei tetjti cu . r 4. o . ..i i e,,ul t,nJ. . J, , , r :m udem i. , r e r e. 1, I r r \ , a ne, , nh. idr a. , ncd. m r t . r r e?

:x:".;: l:, f:,,:"w,;,*,lxxt,*,r ii",..[:::rir.ltrJ;"f,
acee rcvohrljonar conservator,. admiran;lr p. fu 33 pa.a*.f, s.,trt"t.i;:

.- .slrun,'r ;;;";.,i:,.; ;'"*":"if ;:,lj,,llll :,,:l:ra. ;l: f'lhir,c i\u.d.oras oarc Klunr t",ncepururire.ari.rei ^.,u.;,,,' sareprtarcr: I

recmosoaulorita€a inaintngtor. lnciira! ort ..sec*irnt"In",n, n*.g p,i, f, o--soDdare se.esiunea.' paronau de Kt;Dn t

.:j"il.iiil iiil;:';.",I:.ir:,.f"#"T"ril# ::il1f illJ:r

32

Karl Kraus ?l celebrerzA pe Nesrrov; Schatnberg pasliwzz, ocazional pe ll Johann Srauss. llofmannslhal $ prielenii sli se aulodefines!ln egal4 masurd!:a nolarori, . r d r i J onun u d ro ri u md n i rra d ,,r. .1 " .;ce i n l { r01, R uJot, tJ!r.1,arJl pronunl, la Gijttingen un discurs consa.rat lui Hofnlnns ral: ii jlaci in 1rsacft lje propagato.ii ' artei modeme-, .lutmani a; Ionnei riguroase,susline el, predisputi la ncel trg pe care ei li denumes( nuanla, fj la dezitnareai,e care o nurnesc schip". .rinovaii de sasraldizareaipoeziei pc crre o redrc i:r njge mpresii ii ltr aunosfera, pradli ararhiei nloravurilor t? car. o masllrcaz, 'pfln snobism5"Aceas[ ijljtica (a carei aioielli lrebuie si I ii sliDgherii pc tlofr,annsthai, putir pretlispusia.xc3sei. li3 linrbaj) dezralure .:1. jn acesr c.r.. .aliilcarirui moden pui*a capara1lr ,,en!dinne c"-icir:ri pcioralive. Modemjuie^ vienezii nu rcflezin in nnri un !:nif r! nrndernis.n r.iunjf:llor tj ritur de sine. Ea a* mere seniiir-nld. iaari. !iu. al r,n.i ]rierderj, al rl.]lcidec.identeimirotd!, .tu:;i estr re.esara o rairlre, ai rr,.i luljrl .are s. prlb,u$es1e at unxi !;ito; ircr in..fr Mridri:ti \.;enc:i se !i lnir.tiiazt pe cara nroilemilri1iicn ioD$rlllr urrei lece:iritr f|" I rre o rcsj!]r ap.circ ljr pc.r Ialslilale. Ei s€ gi|disc ft|c.fi s;t redxci r.ensli! sLarede 4rriir;nlc ia o tfoblelrr,l \lc of.iir poliiir g iinde{ rlor.rnirllea ,r,.ili!x,l rt]ni iJ r r ( nr oni e s te r;c i .,rtr:1 ,i ,i i h o l c l a i c t.i i i .sol i ri . l oktearnr:ni i ri rduai i !l i _ Dislrelll rui Niet?sctre rrlJrrru i.leile rno{lla}e {rL;i. t rriui:tr; ..io. slai,; ! , nNtlu}ior|aii,r:irc rrb inJ:ii*ic, den.orarrcr. tntrolllrliftr i|l 'ne{iic. is!o'i.isi:r. ...rllul orb l]e,1:iir tliirttr) j I irttiue|l.r r roir !lftiriti!,ii: sa,. l'lrel:soiF CeIiDe,r. lt.,.,r ildn,, r,e!51:l tir ..it:\i.ti titu.t. i! i:tt! ,i tiL tiu { lir pii c unr ul l l e a z a : /i i .d .!r,..,1 d i i i l 3 t) tti r, j .,.j .{ .?4.i . , .:l tj Lr, .r nx)d.nririi' lMddsr,lrn;) .nt,,tt,t;!. .!t1/!. liitu tt .-$.tLt1. \ti y!. t nt i .:h i d t !.!i tc a t x t ler t p ..1 .!rn ..u .t.t i )trt.1l .rr.' u ttj ,!i : d:utr1i npt . t ut . J t ut . t tc e s k :t:i t,.t.d trt).i i i l l l a rtu i | ri ..,c1l tpdt]!/,t:td.i t:utl t1!1 Maiornrte. tllod.inild' vidr.zi iiilp;iri.iesc senli lclltut orehr:coi;, nt Iri liofniamsllral, care der:da nt 1906: -( ?r.ld.ristica epocii noasire.oisli in anbipitare i; iehqlArt e. Ex nr !e pcate ip jini decii pe haz,,nesi$rr., farl a jr;erde con$iinF cr, acolo unde e!n.rr!iite arlerioxfe .r-dear a veile:l baze solide. tolrl esle lunecos"t. Wemcr Hoturaxn ti Krrt !: Scho.ske ar evidentiat pesimismul cnltoral ce domini inspiralia luj 6ns1lr litim! in fresceleconceture peni.rr Universirat. hre inrerprelaviziulea tui Klinrl in nodul unrAlor: nici lilasofia et .athedru n\:t !a lunina nariraicr, nici -14

prosresxl medicinei nr o va elibera de sufennlete slle, nici jurispmdenla Incremenj r iJ int o. , dnle L'lsr |r utnU o \ a pur ed ir t r olcja de dbir r ar ut, eilet ; r r5l hLnari i - - ' De/ SUsr ut; r a dc I , m t unt e m odenr e . ar r - , nuber e \ m J pamflelari !i saririci fl conducepe Karl Kratrs,inaiire de 1914, dupl cfisva ocolun care I au apropiat de sociat democratie intr o prirni perio;da, la o poz4ie violenl reacgonarr, dominald de nosraigia unei vt ste a inocedlei. vorntin. u1!1" ierarhiile elice, .srelice $i sociate ar fi rrmas tnc, intade. AJrnge chinr sA declare in Die Facket, in t!]3: ,ietest arice,egtesiuna nunai pe r! td ea pri, .t se tasaantrchafi de pr.gresut tn diteclia .?dr.i , ti ei inlareste rpusele aflm1iid c. t,piniite nei p;titice, atitea; 'iqe[te ? dn, s( opr?sc ta Reyotulia liancezd ."". Am purea iiii ti alre exenple penrm aceasti tipsi ile incredere ?n nlodemrlde. pc care JorjephRorh d Robed Musit lc lor infafla .etros:pecrjv drepr o trisllrt distinctir,aa nediutui ,nltxrat vierez (esreaijevn:arcn Musil jl'r.3 dr.rdenlej tl! ror :rift, n(tnc.edereia rr )l! po cea a progresului..rtm r{,i.e .ln' ii.!!l s,n ..;:rc d:{tie tjte r inr3g inoral;j-esii,larr: .si: sl:; rrilr)!r'lirr.;l rli. fli;ri3.rl|i r:ne; \.irtdrii lr|lrlriakrirc. Antllci .in,l il; i';,ri.nl.^Lir iri.rir rc14!orr r;iujiljnii. Aflrn,o S.n,jrberg se sxpri,ri cu li1 ici !c_ lrri.j!; !r "iiL ht: p!: tItqu itr-r eitd iir.cli". !",td ti.tur. tri:i .nnrrin!:.'i '1.ti ,ute"rt..: .i.t:, arii u.:enLt.k,.: se\ "atrt hirt.t;i ,1; rtt i ,\,rti rt,.n rr r a: ; enxnt oluet qz, t t , t : ht it s<, / at t ". il. .. I pri.rire pe Adojf Loos, s a incerilsnir o neinletegere.xrc de.,{jr!: . djr rinnennl de fuo.,licnatis;l.' inLr o corrferinla .jin 1965. intirul;a ''FuDcfionalil ul asri.zi'.'jtr!a.C.,r yi:. Ad.mo inc.p€a t.ir1 :! i cria te :_o6s. tel'lru r se c(!,cenh ri!.orri,urie r.roriie dhtte.nrii anilor 1950 $i 1960. Fka n siabil; :itll.ir o tcfjrur..t jlluza-efed. et stlgijra u|I rapon gerier.logic ,.,l ri i de' l ( ,,r ,L \ ) dn. t , . , u, , Lt . ., r u ; c. r l d. J: J! , it e, r i: / ho, r xoi, , r , . ' r:renur d.- t un. lr , r , r t i\ ! i r r , , onor alii n- ?r , . , r : . ( l , v, , . J , r onlni, . I . r r ralioiralitLiii econonic.: ti tehflice niig;nile. Or, AdaU i_.rcs a reluiar t:r na modemisnui .are facrin 0u produdi:r irdlrstriah de masa_gl iicejr 'lea elo.giul erlizan.nrlur. .ofsiderindd sc nu arhil.cr. cj .onsr ct..l.itaunei$er) ''Funclionalirqrul" sdr esle de f,ttt un umanis'n. Fiinla onla]li rii, nrtrlra iunrt' {r .llnr esl. pa, iirtr {ln .|l)u it nroirenl islort{j rl cuiturii, cu n.!oil'-. rrdiliile ri rrilri ei. fjlrr,slarronrl rdlr isJrnri,,,..cnorii,r saripoiitic. ]-rus r--iriz.rlri nasuri lira,ja uorr etor Si iretserironir anei. Atclnn ".i:ca-!i ltira rlr rut. rlliniuoaft Crn lcrlut iieja litrl: ^:;plp.ter,t!1ie ne .rna (L

t.:

drtd, &re ku rrebuics,1-i p!.pund sdpla(:.;,I .astj tebub ln tit.t oj|ui , peri.olnl xnei iird.iri esteri.N afiitec1u;jtnrod.4e. ir .t tenlJu a subl;tr;a realirale, Lo{x afirma do ct o culiuri n rre nevoiede al1Ld l).nru I ji tncdelahabiurul,!:' doai ac .rniza-ni-constructdi rricepuli.Acelsrl penrru c, nrtjstulnu an crean;cicilrdo.irirecl r! lo.uibilr, 1orata cuft nici biologia lreodatatcnrele superioar. vielii. Daca!r posedx cuhura nu va produce rte o a rentici. Europa ,J nai rebui sr se iderogheze n asupra arhiteciuri tjropriei Sobrieratea faladei Micht.leryIatz r pmv e dinjr o vojnF nrodemisra a.linilabitr lun4ionrlismutuj.,A.eastifaladi nu -ahicipapinlda sa epoci,.: am fi ienlali sao inlerprer:im degrdba pc o arhirelturiin sxspensie, ma_r ca tn alteptarca unui nou coJ spcnra! al linbajului arhirectu.at. refuzind omamerlele c;lareleistoricetnenilesn ftasdreze .je absenla slit. Va exisla !i oare vreodati la Vienr o c Lurd ma.lemd tt deplin'rl inretes al c,Jvi,rtutui? DacN . spennlaurlej returoiri a arhite.ruriiderin. !an.- Ace$a esreltud doaryi n paalemesajulpe careAdof Loosil inscriepe l?.rad" Miciaele4,tn!.. din 2 - Moderhitlii: Attu)WaB,et, Henmw Behr O parle dinlre menbrii nodemilrlii vieneze pnciica un jimbaj lnaj entu2iasr$i mai optimisr. Arhik rut 0L0 Wagnerde exempiu,in rhatul sau din 1895 Modeme Acltitektur^, dectatt deprtira vrenrea istoricjsmutui ectectic al consruclilor jn stit neo,' {ncoetenisric, neoromai, ueorenascenlisl neoflaman4 neogotic, neol,aroc)de pe Xingrrdle. Onc !i agner selimileaziinsa la a Fopovdduinoul Sila a recuza vechjul. nu Fopuneun El program precis, cu exceplia neoesareirdaplari a irhitecturii la progresul tehnic- Evoiulia iui Otlo Wagner de h u JuBendstil decoraliv sple o sobrierat mai marcaia nu face dovadavreunei cediludini, ci a unei cdurari qj a unei perpetue del,lsiri. Purerile pubtice austdecenll i-au oferir lui ()tto Wasner mijloacele necesirc realizirii anbjliitor sate celor maj mari. Refirzurile srccesive de cne s au lovir ploi€lrete salepenru Muzcul om{ului Viena, de a Iungut primului de.eniu al secotului al XX tea simbotize.rzl, dupaPeterHaiko, "e$eculnodemitagi .rhjreclonice,. capilalaausrdaci6l. in Grand;orseleproiecte de ulbanizare ale tui Oro Wagne,rau rnnras g ete tn stadiul de viziuni futurisre qi de p.ograne uropiced_ DepaSire, Uberwindunt, iatn cuvinlul cheie fotosi. do cnricut titerar Hermarn Batu, a carui influenll asupra..I'rotejalilor,, sii vienezi nu ar treb j exageratA(Iofmannslhal sau Schnirzler se amuze foarte curind pe seama 36

t.eslli ,\a zis ptdiro. ri. Juvint al nrod|nnlilii vicneze),dar ri rarui irir:er[ .irrin: L do('Lmeirt erl)ntinr !i simptoruii. t)eDltu i.oDdilia modirni' unde node rii iie.J zi sc tranafon,Ild ci-rid.tlrin.ei,Ve,.hi, lurde irircailx modem;late esie condar,Iati la(. pieire rproape in$an'.:rnoe.imperariutri dantriist d evoiuliei atli t,rctl{n3/ es1€iniffir la B$r prnir o aspfa1ie nail nufnilli ci*e dcpefire. I*1r d1., sa hu k i;\tzi, sa na httezt, i1 nu finii idetti ck tine insuii:.,i<:i otice rcutat. tuetit/i 4tui lie ,:ltiat :ti pe,tril Ld est:.t ulirccentii clecit!e./r;r/ , scrie i.i ifl l B86' - "tult Hcnnann Bahr ?nsuqi ra oferi exeflplul redigino's al unei nodemi&ii .roleiiorne: rhd I)e :ln.i wagnerinn iti bism.trck;an, m{xisi, naturalisr. simbohli. secesioni$,expresionis! ti, in cele din umli, fl nlcepere din 1912. catoli.i (fara si mai .ocorim stadiile intemrediaie). Ceea ce frapeazi ti pare specilic ri.,nez ll acesl criric mercu er;juhr sli o ia lnainte cu n is i , csr. faptul .i modernitalea nu reprezinta in cile din ufr,n jterrr.u el decil un corlirul dinc: donnrii irdia;dualisnul,.rj. Creatorui .roderi es!--oel car!: Du se increae in nici o Dcoali- in nici o regule sau radilie, ti care nu refLinoxqredccl'l o sjnguri tege: cea a propriilor rervi. simluri. instincl. sul.:ectjv;ta1i- Pentu Herr,ann B,,hr, HL,gr ron Hofnaanstfial incamdlzl aceastnmodeinitale la pirfeclie: esle nou in mariem celor Vech; (pen{ru a 1 pal2rfraza Chdnier, din pe noi. Hoinannslhal f,cca v.nurj ve.tu), dar -qlnduri rimir. lolu$i p€rfeot rlodem crci, dupi Balu, ru unn&e$re de.ir stonl 3ila1ea naturalaa sensibili1nlii.a neniloi' g a propriilor idei. 7 htdivinudLisn estetic[i cultul gcniului A.easle perspe.iivi asupramodemului, carel define$.ec, ario afimare x ii)djvidualismului, ne face sn lnFlegem de ce aflia rnodemi vienezi, de la riofnrarnsthal la KIim1, par rearospectiv a li rnmas in ex])ectalivi comlarari! c1! alli crcatori (gei.rnani,francezi, m$i) din.aceea$ perioad?i,lnai aplecali care experiment, mai novatori ti 1nai revohrljonari. ing4orat de relativisnrul rl1odemlsme,orsuccesive, Baudel^ire obsewa ci definirea modemului ca irarznotit' rdd.uye:te nuh prer. Iesn. frunosul de ieratteruL edu ari:tacrdtic 't fi tot el precizai Moderniarea. ta 1 ticd h.dnzitoriul, JisiLit)ul, c.fltiagental, j ndtatea dtei, ftatah.i junilt.lte JiinLl etenal {i r' inuabilul . Eien\enlul tulbure cxre, ln opinia lui Hermann Balr, ia natler€ din caraclerql fanzitoriu al modemului, l9i afll m corecri] ij] atirmdren individualitilii "geniale" r qealotului, garantind, dincolo de orice lnetamc'l foze, coerenla$i legjtimitatea proiectrtui modem-

37

I

Cumnora Rene Hu!gh.in!r.un eseu Lonrrc,a' D"tdrrourr BauJet.,,re. ldr ''indiridualismul esteticnu v Duteaimplili (le.:itprin unceplia modffni '1. a:upru SeniuLui Or, tocmai cultul geniliui consrituie rrtsiturAcornna o nujontl$i reprezenranfilor modemiralii vieneze. Pentru Ofto Weininger obiectulunui studiupsilologicdeialiat.Ktimi. Loos, seniul devineel insurs; Kraus, Schonberg cred in geniu'. in primul fnd in propriul Ior geniu. instanla ulrimi a legirinarii gesrului inau$rat al crearoruht, citadeli proleguind mademitatea impoi.iva derractorilor sai icademici sau filisiini. "Geniul" constituie remdcareprescnpa c.l maj in.rlrgrads}jrite dinlre o in celemar critjce:Freud.MNil, Wiftgensrein. Poale remaesleindisociabila ci de insai$i noiunea de modemitare. ArtrDci ctndtradil;ite,|coijle, canomete {i cri@dilegustuht se vad s pdsennei cririci radicale. legjrimilarea irr rr1eise .geniul,. 'iulemeiazi exclxsivpe fo4a indivldualit4;icreat/r3re, nu Nare decft
1 M.)Li..ttit.tr' :ar ii.ttt4..!tttii t.'

'','',.':'
i.ir:rli,{r!i.nri:!ri..4;rl ! i{ne; o.ijiti rur j.:j apj.Le E:Jr l]olitrit ft nind:d, rienerij !i f, f.ellgur.rr l1r!re d1I1 tne;iie leme aie trslmcijein],tri1j;rojulriirj ti .rnra ilrdi,/;dqairsrlului (ir lcrtsxl pc ca'e ,1 dar Louis Drnrom :i ariti.i I-jiroveisjql'. nosraigia r;laic8iilor sxscepibjie de ! r\rgerera si,.ieixler (.o])eff de a{i rctali la ca.e viseaz, rfi,lrii Se..jjirlnj:.ir,!i sirbord,rien?a noulul slil loite esp.crele lietii. d. l.t arhrrectur,pinj i? dehliile deco.rlrr inre.ioarc, dirifurle de .ilivx xixfi cdalLrziror;,de pijd. .jnsra! !;tnr1 rr.zi.llnd concerrrd palatului Sloirler; d.1 $i sioDis :rt rji nationalismej. ,nrenrein.h'ii utopiile in tfecutul inrjepiflxr unde i\irri.r se .onflnd:i cu nila'). reirarea liisculiei cu pri\,ire j, raljonalira*ia $iiirliiici ii tehnice (i r: irremrediul (ritjcii ii$baiuiui sar!.al efcirului d|fi:l.ltitor d"- a corcijix d$orarirrl $r tun.liorulul). inlerrgafia as"rpra statutrlui adej lrtn,l.re. osoifrd thrre elitism ti .iemocrar.iznre. Dup,i foml ta l .ter,r Bar{lilirq 'itl qrice conr.m catlural, \,e(,}JiJt.\i noul altemeaza ln mod senrnificaiiv. Ce.a ce rrr lnsen ri inrr:t cri p.clrdindf r exis$ o <lllodemir.rs,:, id;.r: a s:rucl]ri isl,j.ici S; ll)tlrnriri :r rctnnl;irii si crizei"'". {-irntLiirtl ll$clemiLrlii .rsil 1{tes:r lrsDlil!: tte srrlnltlrlernrl d.cadenlei. .illcquir. I-e Gotf alrlinr! ...err c:t iriiir;ier .ulltrirld l]xdein_', inr.,!r scns aprolrat de .et r'. :.irr i cnnie!1.'n r,azj, :e r:rsri1).1!!e :*i:cti i. rtl V l.:a i xl vt L-a. tn oirtnernlt tlifr..ririi itr lt8

-' r. I . n1iln. . i/ . , r ir r n. r t le\ r : t r . Jp j, r nJiFr , J. rl.rlie celnr c!ili im])er j!||t sJrimbirii ar Ai inoritliei. prrlrild in;ceta, linD .r crj!!;1xn1.;i[j.ii. erfdnali in 1.-rneni.slerj.i I, teo.er;ci, a ntode;iztuii. fir i'| o arrulre r;ir,.aria irli de mclienjis j La B.rudehne, demrnlrr: vi.rl'r,l; ir luj|lii lncr:1ilfar,:r.x.e Lrrb;ni se cu .xaltarea mo{lefnui . t.ot anIet, !e anr; nrldemi 1';n renurn;|ratea!pe!rc 'i,.:),rrFrilareaai*neza C('."ede+e jr i, , . . r r t J, . . , r ir t . r ( , . . , r . , , J-... ' :: , r r " . , , r ", ", p- o. u. . , " : ' ncrn,.,, . ! l[ . ( , , . . . , . i) t . . , t . r / . ot . . i, , . ] , . r nir a, c, r nilu . . . 0 jr I br , . t. r, , '" . 1. . , it . L n, t e: I ir r i \ . r . uF. . . , d. r . r . . r , . r ': . j; ' I , . r n . . r , r . i. '. , r . . e. pr r : odd. . . r e r . it , . r . . r r f t . dr , '. q '. ' ,' -" i " . . i ( uf i: 'r . r , . : . . . . i. . . 1. i j t . . , t it i . , , / 1. . , , r . 1n, . : - r . r e|. ' ' n, r:r, ir t H, lt , , . , , u, t pr . r : - . . , , , F, t r , , i. : n. , r . , . , 1. . . . . , , .riellcr. ::oine\larca .'.ogrdeior.rre ar: dekJri Iri.e rr.rorm)sore. prertrll] ,i1::t.roiia tu !,i!1ur:i...cfialiltnul tn n:rzi.a. furcl;onatisnllt ,r irhi;e.rr!:i. l.,trlr rellzi roirl. noite conrhill.lii". rostrr(sd'1iiri? .c iinrcabit drca !ro;.-cLul a.ei"-i lalirirzrl8 esr,- dorr . h.1.rl dr!. sir i.ij: i, r i nr ounir a x. iual p: r iy t ir n, nu. Er inslr uie5r r . ir i, a ful rl ror.r :r lbr . . r r jiui . i - . r e3r nr bit . S. f . c! ! r o*ir e ?n. r jt ica psilr ologj. * !rti! df. ll NietzsclE ;i liieu(i inijoari,, ties(jcpera ur Ahul al raliunii. *:rt\lrsnbil de liagilitrrex srhic.rllui ilu&rctn. R.io pe.onr pr"p,;u p"i,,.*i frlir|lii irsl.u;nenhJe !i idenlirare care, ]a adomo g Horihenner, ;enrasiji !t.hrrti c.rrsritoriyrr | .uolrhri sui]iecl,/obie.i. Se.apon.zl tx filoso1;a lJirlrrjliui r:rre, ia Wiclr(jr$cia_ d.coirs[xje{{. sub;eclul (ja aulor. <ta, ti ca jrlecitor xl propriitor jnlen{ii senr.}nl;ce. in fine. poshnodemiurea eslcti.a lonlerl 1'r$rr avang (ielor. p.ecum idce. &ryn care ar e)dstuiD fiecare ti

Imt'e'iuiu,, Ronar. ir scojut at XII tca.in ronrexrut unuiadinrre primete Lonrl,tre dinlr( \e.tri ir Moden[.Grutrer Map e\ocarcel n, daaitas,cJte rep.ezenta pentruel bitanlulcrilic at u|ei,jvolull dej4tndetungate,,. Modemizarea caracrerizerze secotulal se in {rX lea frh exrinderea srrr. prosr.rrt 5riin rr..:r r€hnicder.rminnit. t.,nrd pe :::':lnlsrnrier.,l: .nrD.nJr,,o.,rre. di,J.ariti" unorrrrd ir,ul trdte. a",n6g,21,""-rt "re5Le,., e.ononrici. mbarr;aiea 9i dezlulrarearnijroaceror de.o.r,i.oi" 1; ,i'. niformare. Acesre nNtalji au .ondrs ta redefinjrea remren;tor uneirteztar,,,;. I,rD(..s economic. so.ial fi poliric, rnodemizarea pu! sub semnut inrebnrii iPnrr'dr- .'rlutulj r,ole.rr\rrdtrlo,. .uhr.(,r!1 J ' l,e.r,n )r ,denlirJte,r ,.,,i'\,/rto' \4Jt|m,. ,er corert{nde Lrr pr.rr doL,,rn.,,E , Ireto, ,1. r,,er(. .) pr,,rurr, d. rn.ru.,,In d.rrer,r,j( r,. Jrri ".11"", ), \' t' l 1.,r, nu. . nr i. dl, , . tr np.

-19

ii

epo.,l a srarr (ie trolres ai Jnri, ;:ljrnj..l ile la.ar .. :,r tulca d.c;de ..,:. fe esre €rslet].e.{ile lrceDlabii Aj1li, ?nlelcrsr. porh:xrdcroiialc:rreinrcl.ir," Jr radj.:riizc.iza g.!rr, inld.;riiiti:, farr ! ezila Jii n n^ ]a indointr nrj.r: aun{h.ren!el. r1lod.nrul)-!l N., cu orir frer lri I nr,.rir. J. ..r.:.:ri-*r Si lr isn,ric;tn... .i]t)L"uieile frlrii troLl; ii Ccr.lio.ii .i .i (, iuiiin r.:i.ri.:. a nnrienrirarii. .lrr.,':r. ii ir i1.iirica rrodemui peulnt: I tir,Jrari :)e la o eirrril la ailx. li:in,rciir de difere',F. apr tlneic,tli'il.1r iIr.re \{|li.rrtte .,tl.irii!r ai. lrlorlei'nlr,i& Asrfe; v, i.!en; Iroiih;i,t iei..rar..l n:eDrarfijl.f rljrtlre in.d-rri1ri.r r*njlNi rorn]]nrieiti ncdemrrater rir.jr.zj. 1ia. si;nri;.'rd'i dir l,n1t ir $odenir.tea wejn ariaxri a axtl'Jr :]:.4, ti l(r:10 lin.l! r.irin€ de.ir,ir. rle m,rdemilaiii as.rnd iin fni.rliirl t)otrnocq! |. .:!r'.. p.rji.rlo.irnrii.ajerrnonsrri ji .iolqiegc ir sirle si le ;rc1u:r1i7ez.-.liiie*nilal-.errrai:(xrsideri ci glndirea lui Nielzsche rslc.3r .).'r marcheerj ;slar,1rea pr{nidsmil,:r1ii filosr,fr.p' Dar p rn:. ;,:..ufir Ensr F.ijL,r sa reC.|. rii ;n F !.i .h Schilttr ur p:e,:uis,r ai ro:xrFden.;ra1;i"' . iJnr r..rrr:i ir.rrj)edi\'t. .iodomiirlea aicrezi r coijrtiruil, r ^ ,r. rrs u rrr a pn: x;pn."r!i . no" :l t " i. : . r . . r ' , ' c, Siruali irlr un.onrexr so,..:n e.,rno1]ric l'olir;. nrulii lremr rxnlonar tn $i s1a.erre jrxdc'r1i :i n raldj .nud,-rnizire rnninei rnrc,qteli in cjnlaralje . ; . nx . , : . . ri .n r.,.ru v .s tr., ,n r-tp , ..,t i r ,; ..e" !rr,,r.,r..; re J. I !o:r c\,oca .rrl x iosr d:,ose!n d. sensihilifn!, {i3 ciuete trorocale ia flnrle re.airlui al XiX lea. is roale ioneniile vielji. de un proces de modernizxre accrjeral- A.exsti silurLie sti(ictflc, ..iplicA fara indoirh de ce cazui viensz apare ca relelrni'i najor. in .lezb?lereaacrualr .iii jurut toshodemitalii Je:Jn Franroir :,yotard nota sr. exentlu i| La ontitio, t1osttu).i'ne, tn caDirciul i(rilulat Lr ddlegitiuralion", ln sprijinut tezei s,le dupt care .n cuhura D.rrhwkni. .he:;tu&4| iettintlrii pLterii rc pune in dttt temehj Ma.{,t porcstirc g a !rc iut tredihiLitalea, .ric.tte ar Ji modatiktea de uhtit:are cdrc-i este <\Jnletd.i: ri.restite jpe.ulatiii, poreltir. s ?tu1n, rip.i/ri ' , oi acesl tip de pesLnisnra alDnenlalgenerata de incepdrde recol .ht Viena: artigii, Musil. Iiraus, Hofnmnnsrhal,L.'os. Schdnberg.Bro.h, dar fi pe lilosofij Mach ;i Wil|genrxein: 'FAfi Indoiala cii au dk\ t:.h:ttiit a u J ,;ttt ttnrrt, L;ttr t,, ttnt pt, .:;, ' , ' p t , , t - i. t t t :n t;,

ccar e Pur t m od. nr iin': ' ,t' 1" ,. '' , :,. " ..,' .,ir . ':, u; . , , , r r ulJ: r . f i I nn. j. , r . . . . epr idu . m cr iiir d. Fr nnr , r , r , , , a!n'rg.r.(:riof i; su|[ria !{ iiL.ria itnei poare fi scrist .ioar duDa ;e se \a i.i ,e.tl L..\{ r u: . r . r jr 1' . ! r ( jr , d. . , aL, . . , er e L r L. Dur ul \ e. olnt ur dp , j, . l . pc.r,." ir . . r r e. ulLi pr , aFs|lallr un\ . bin dcer ct i per f c( r i\ l :rc.rr,r' rl ,i r: , . r 1r Fr ! ?ut ea, J. . , l, , . , , Jdm . 1 , r J, J, r . eohi, . : Iiri in i. ne p.ive$e. am reiihodar inl.-o oareffe rnajura. pnn s,ste!i: asu|r3 crizei lrdili.jualisnul i nodern,. qi a .orOrr*tU ,i. rdentrlal., .u lradilta analizelor tui (ieorg Snnmel, .are "au. ".iru arita jum omul !rooen). tmgnmt rnspunzator de sine in fiF vatorilor, se afl, inlr o pennancnr. srare de netiniqlei Cii.i $entd nodzrnului.. scrja Sr:L\ ct)h\t.i ir psihotqlhrn, arti.a in.epaatated de a rune tumea Ia ina.r'rc;, ure .9,4. t.t utre1tet.!, Nnf,m rcactiiior ptoprici t1,.tsre in?rkr.itdli, u pe . twhe tneioara, &r I h Jir.twrca (nnlinututitor s,dbite in sk,

Expoziliade la Cen!ruiPompidou 1986 fosl .rrDcepura Jear Clair, din a de aurclrui lucr:rrijConsiditultnntsw i ttat desbeau^1tlts. Clit;qk t( it1n )

I

i,

2
,

crizria identitifii solitudine, Individualism,

{, I I lndividfulisnul.Mladie ti \itr'te mrdernd Nietzsche, Simel, D ikhey SchoDenhau.r, O modemiate inemeiali pe exalra.reaindividualismului $ a manifesteale orilicului subiectivildlii: astfel se contureaz, ea ln numetoasele B3]u. Or, ac€stadin urma nu lace ahcevadec4sa propun6o literar Hermarm varialie pe una din{fe temele tundameflale ale epoci; 1900: ascensiunea dreprcondilia irezislibih a individualisrnului. Ceeace Lurninile consideraserA progesului constituie, lncA din Filna perioad4 a romantismului, un punct cenral al ce€ace s-a numit (ritt r*rtti*. Modemitatea 'luminatt se a.Sezase subsemnul libenitii subiective,garaftatl la nivelul ordinii socialede dreptul egaliHlii polilice, iar i,'1slera vielii privat, la njvelul statului de rev€ndicarea private de autonomia moral, Si de BiAunS. medir4ia individuala a unei Kultur colecljve. Spiritul subiecliv pusesesub semnul lntrebarii formele de esteins, foarle vial.t legitimate de religie saufadilie. Procesulde emanciparc ca un per:col de alienare,ca pierdere a fo4elor de integ'are cudnd resiqir sociala'. Cucerire modemr, individualismul este considerat de cilre ma jo.itatea criticilor modemitatii ca fiind ambivalent:de$i inslituit ca exigenla eticr, logica, estelicd, se impune necesitaleade a-l difetenlia de propriile_i limiiiri gi deformari. Pentru a explica modul in cate cdaclerul uman aduce raul tu lume, .e unui Vrl]cipiumindividuadonis arAta ef estg prizonierul ce Schopeniauer ft dstfel instituitd intrc propria-i petloana Ei nu se dezice de btala sepa toatecelelahe; ata incit el tindedo.t sprepruprio'i hund are, fininind in'

it, iiil

lilr

1

It:

I

.tensibil Ie starea celo aqi, a cnrcr fiing ii e$e cu desdytttbe indilerentd, separutd clza sa p ktr-o pfipastie adtncd, ba chir'consid.erlndu-i pe ceilalli ca pe nitte biete fantome fdrd de realirate [...].,Or, aceastd rioleqd a voinlei este deja prin ea insdg gi ln chip itlvdiat,o sursd de nesfryifi sule.intn. Mai tntii pentru cd otice rtiqA ia na{teredintr-un deficit, deci din suferinld. Apoi pentru cd tnLdnluircacauzawa lucrurilor ti intenice in chip necessrindeplinirca najoritilii dorinlelor"'. bdiyidualia umanAs€ctioneaza slrbiectul marii 'inlanfuiri" a lumii, ea cre€azailuzia egocentismului Si a individualismului, careorrevegerelafiile umane$i sociale,precum ti sfltierea subiect-obiecl condarDnlndu-l individ la nefericire. Iata marea le4ie pe pe ca.e Schopenhauero ofera genemliei anilor 1900: ea cohstituie, spre ex€mplu, punciil culminant al romanului Die Buddenbrooks(1901) al lui Thomas Mann- Cufrrdindu-se in tectura volomului Di€ WeIt als Wi e und Vofitellunq, 'Iho',:,as Buddenbrook descoper, dinrr o dari ca propria i individualirab nu reprezintA decft un obslacol "sringheritor, deJectuos$i denn de urd" care-t lmpiedicn s, devina mai b.uft, "o tnchisoarc, o barier'n"'. Doar intuilia estericn poaE determina, susline Schopenhauer. sfdfmarea individualiei SiiinpA.areavoinlei individuale. Nrerzsche deTvofua.eeati tema in Di. Gehu aer Tragndie: in feno. mznul dionkiac, artistul s-a despuiardeja de subiectiyitate[...]. Glasul Eului poetului litic se dicd din ltrdfundu.ile abisului fii4ei t...1. fn mnwra in c.tre subiectul esreartist, el se sink dcja eliberat de winla sa indh)iduald 1...1. btistenth ti luhea nu se justificd in eternitate dech in calitate de Ienomen estetic " . Pe parcusul textelor li lragmentelorsale, NieEsche apro tundeazadifereqa esentiali dinre individualismul abjed al sociedlii mo deme $i nobilul individualism al voinlei de pulere. Nielzsche obs€rvnca, pe de o p^nt: "Cele doud trdsdtLrrlcare-i caructerizeazd europ€nii nodemi pe stnt in aparcng opuse: indiyidualismul (das lndividuatistische) r-i revsndicarea d. bepturi eqale: in Jine inleleg"'. "A aeeaspi.it flarofc", $ie elln "sa Mewchlichet,A zu,lg6chlicher,'l:,sfai]nr.^ p&icipi pnn cunoa;tercla liala la fiin(a altoru, heconidcrhnu-rc un indi|id incretnznit, Mitar ti stabil'". €i Pe de altA pane lnsl, afimarea individului pregfte$e reirnoirca culturii. Condamnarea individualismului repr€zidn, dupi Nietzsche,unul din ultimele ecoud ale cre$inismului ln moraH: fiecare pare se afle astAzimuhrmire iir a suslineca societarea trebuie sAadapteze individul la cerinple colective Si c4, pentru individ, fericirea con$a h a se considen un membru folositor cole.tivitalii. in realirate, spune Nierzsche, se vizeazA astGl nrinarea ti

43

nrmicirea individuh '. T;rm 1 5; anarhislul.li.care in felxl sil, lreli$reaui rezis.en{a ta o asemema lirelare: Ci}d .nntutrutile .\e tlei? teazn, !( iwsc nai nltii dcel. Jiinte p. (r]rc ie nwin tottrni: ei sint pttl:ars.rii y ca n , pd4c n as J p t.ru n p r4 l - y " t r,, d . tl Jt 6l h: ' . l ' u un rr-grnenr darind din anii 1880,Nietzschedelineqteindi'idualisnul ca pe o '/or,ri,,r' dcatd {i incd incon[Iientd a t.in!?i de p t(re Din acea$n pe.lpec1ivr, 'rrcialismul nu reprezintd decit M nijl.t tu agitale a indiridwlisnului" , i^l ''an hismul, la rindlrL sdu, n rcprcziri Llecit u nijbc de dgtatie .l Opozilia di re dualitaba conaadicrorieindivid/socieialerji viziunea lnca ulopic, asup.a cuplului individualirrle/sociabilitar€ domina majorikter teoriilof caracleristice pennu o Lellensphilowplr? poslnielzscheana. Refteclia asupra indilidualismului modem se afla in cenrrul glndirii sociologice a lui Georg SiIIInlel. Sinrmel distinge indivjdualismul ''cantitativ", moqlenit din secoh at Xvn-le4 ( in fiecare petsoana ihdiridual'I siilntluierte, ta eletuznt fundinentuL, .'rul anirer.t4l, turtd{a &n liecare pdrticicd dc naterie, o caft tar.li str ctura Nfticulard, reprczintti in esenln leYile tadilonale ale n4teriei in generuL Sinten prin urmare tndreptdl\i sd usocien .lin capul lacului libertatea i egalituka "') de individualisinul "calitali!', cara.terisiic pentru secolul al XlX lea l Pttbtena nu h@i c.nsfi nL a Ji tn Eenerul n indirid liber, (i in a f un indirid dnune, deterninat, incanfundnbll [...]. Aceastd tendinld trurerceazd intrcaga epocd &ntemporunti: iadiridLtl se tautd pe sike, ta $i cum nu s-dr prlseda incd, ru (ertitudinea de a liisi in EUL sdu sikgunlL punt! solid de rprtlr"')P€rspecliva lui Sinmel asupr: sociabilulii nu nai pune sub semnul lnaebArii domnia conlernporana tr individualismului $ lransfomrA intemcliunea dintre individual g col€ctiv inrr o dinamic, crearoare. RAmine lns, o lensiune ireducribilr, cnci sensibilitatea subiectivA a omului modem il lmpiedica sd participe la gruparile raditionale sau sa se supuna rmor legaturi ionstrngatoare. incapabile .a r respecr gusturile r, :en'ibilirdrea persondla'r. Ajungind la conclnzii aseminaloare observatiilor lui Sirnmel- is.toricii vielii private constati ca, de-a lungul secolului al XD(lea, indi idul modem reu$elte treptal sl ti prolejeze secretul li intimilatea existcr4ei privare de influenq colectivului. Dreptul inregistreaz a o drtlinerc in urmN faJa .b Itrp1e; din ce ir ce mai oaneni se rizvra&sc linpotriva disciplinei colective Si a celei familiale,'1uti revendichd nevoia unui tixnp sau unui spa!iu''. Individualismul reprezinta o fo4A de dezintegraJe pe care sociabilitatea nu o poate

.onred' in torlI de nrLesr,rle de.i dorr dac.rrexte$e sa .desubieLr;vi:eze individ .rld''. 'Wilhrin Dilrhey lle infililexze o perspecliva r-n.dditi.cu r lu; Sidlmel .e;1 dlupra cursuluijstrriei .3 unut deremtnarde imeracrnrnea dinlre indjviz;. Ce"a ce I dermine pe Dilrhey si A; tmr:rneieze acrivitatea isrorrcpe de ,relada psiirokJ8icri$i sd coniere vaioare de modct auiobiografi;i. Autu)hktutofia rcpre'infiJ.ma c.a nai ir.lltdili ceatai instudi,d in carc n.,r,ae; .Dr q; inatri(Lrarui,t,,nL,rtcye o ..,t,dt,;!rtcttFt"k "rcr trdnr:uh'e!ti\d . unrrlrec mdr.i,esta loarc i 'enx1iJlLdlr( opclfierfdrlinind ae AqkurunF sax roman.ism rez tri din fap.ut ca xnut qi acetai inlvid, rnul $ icelari suflelse expimi fie nr poezie,tie tntr un sistern fitosofic,fie 2. Splendorile niztiile rothud.inii ii Diagrostic$i cririct a individualismului naladie nodema a cuiturii. ca exaltarea individuaiDlui fimdamenl ca ulrnn al cuhurii aurentice: conrinuinl dt]-t pe Nielzsche, sffrgtut tj inceputulsecotuhioscileazlinrre acesle doua vs'uru asupraunri fbnomenresimlit ca .rlntrivalenr.Or. fomla de viale car€ parea se potivi cel maj bire unui asemenea individuatiffreslesenljmenll rdlt&drrit. SolitudiDesenlel asrtrnata. solirudine durerosindurata. Texble tui Nielzscheiiusrrea?a aceasdpozjlie. ,O, solitudine,st)titu.tinea p,inintutui aLu ndul P'ca mrlt atu iai! , a uh \attdler pe ur panim "atbuterda lrtAtn tnit

fa nu nLi trr' f. , aft tinc .u trthi ;r ,,.ht 1...1 4then /s!e falti.,itea. -. alt.e,a solitudinea: asraai itudtat acun! ,i cd,ei ldni,e n reu ;dtbate,: li sl/arn prLntre oameni: - sdtbatec strdin chiar ,i Si ut kci dnd ei te |or iubi : tuict, tai prcsus de a .:e, ei rtu/"escca nimeni sd nu se atinga rte eil,". A .easr, rol i tudr nees. culd l, : r dleldLa. . unr se. t une n. '"p ot ut ni dt , n tlrothu,tta tnttlrtat Auf dern Octhejge : Inletep.tunea 1p,62,o ,, nuurj thtc.\uttct ut ut m . u lir t de a\ o nJt 4a it c. ! , a ku, ^nt uneze @t u ) i nicifunukile inehelate: sn nu camulte,e nici ntuicardeSeftturile. Sotitudin;a unun este luqa bolna|utui; sclitudinea attuia, fusa depafle ile bolnari,,,n, cind trjumfi&ffe Sd in*dznesc otre sd nat ewc t) uLtit t!1 f; provo.xtoarc tt.tsdtttd dfnii nvle carc nu,mi u.;ureaz| delet ruparturite cu seftEnii? !...1. th..c mi i pri v?s t ?. , ?nt im pnr ut ht t t it ii nu t epilnld d, . i! r , uM vnm @ \ ; tot tp atup'a t, ni1c-i4\utu: Am ir"a net, ip de .otirudine, ali.a d? inldnaIr.yrc. dc . rt i aL a, , cr c t a f t t nc- inskm ;d( t 4t ut u"ut a?t pur . at p , a. f i( dt c rbp' I ..t. Ldl au\ t snant . t r c at r c?t ade. it n d, t ianb , r a, , a, ea ", t uu, r int

45

ir
sau, dacd an fost bine lkleles, ln onoalea purit4ii. "'' Solitudinea pare a prelul afimlarii indjvidualisnului. reprezonia Nietzsche introduce in filosofie o tema prezentA in iradilia literare .geniul btestemal \'zionanl nenlelesdl romanticilori'ti rerlamade se . la o forma de vial, pe care cei aFopiati lui au considerat-ouneori drepl o lnscenare: '1{n era ctit .le solitar pe cit |oia sd paft", FfiJ.z ^flll,J'z O\erbeck, "se compLlce.tin acedstdstarc, wia sdlie solitar""'. in realitxe aceasti tema nu izvorage, l,n crzul lui Nietzsche, simpla anecdota din din sau emfazr- Ea determinl fizionomia acesreigi,.ldiri pe care mn putea-o calfica drepamonologica". Soliludinea ireversibila a ind;vidului modem este frra "mo4ii lui Durbnezer"indoial, una dintre consecinfele Aprcape loli a{ilrii $i intelectualii reprezenlaiivi ai modemit4ii anilor 1900 au alimenrat tema solitudiniir provocare !i maledictiune ca la Zarathusra, - amprenta specifica a "emului vielii modeme", ca ln cazul dandy.ului baudelainan. r.itacind izolar in multime. ln iragmentelelui Nielzsche datate din 1887-1888,gtuim mai multe citate din Baudelairepe tema soliludiniii "Omul de Beniurrea ed:fie unul, deci solitar [...]. Cloria tnseamnd fimii unul, $ rd te praeluezi intrun anwnc nod'"'. i tintprul sd Nietzschea.ciiit edifia la Nisa, ln loamna $i iama 1887-1888, Sederii de E. C'.€per)drn Oewres posthunu.\et co espond.ln.esinadite! Gtocmit. l" ceFa d lur aaudelarre. cutrd pubti.ara. 1887"inlilnim Bdudelaire ce de m ceorges Blin numesteo 'superstilie a diferenlei": 'l[i cucerc{te solitulinea cu pasiune, $i totu{i sulerd din cauza ei, datestind-odin vtrjul buzelor 1...1. PrecurnJulien Sorel, Baudelaire a&azd it pldnul imperatfiului categoric o neasenuireconsideratda I un pdcat de cdtrc oanYnii de find'"'. Cirind:u-lpe Baudelaire, Nietzsohe va fi in acelasi timp fascinat 9i lngrozit de acest sentimeit "decadent" al solitudinii, care culmineaz6in masochisrnulacelei Heautontimrounvnos qi ln dispreFl de sine. Dar nu-i putem oare aplica lui NietzschefonDula lui Sartre despreBaudelaire: "€ia ret'endicat solitulinea , el p4n d? ]a el lnsu.ti.a il nu nwif. oblilat sd o supone ?3 t a ca Q-i . 'ina lnE o formule in slil niet?schean, Rilke voftettE th Florcnzer Tagebuch deqre \oinla de solirudjne cre I insuflelethpe arlis''. ;ar Ruaof Kasmer pentru rezumr, in 1928, a viziune Asupraexistenlei "Salitudinea tnseamnd pentru personalirarca nod.emd ceen ce rcprezentanimbul aurit al slinlilor pictoii primitivi'^. Dltx gloria solilamlui estesuporrad {i ca o malediclrunei maltezul Laurids Brigge al lui Ritke dlscrie solitudineacare1 coplesetieln "camerele hazardului": 'UhitM hea spetunld detenea de fiecere datd ir/nqinan cd ar putea sd mai eirte incd, uJdr.l,ew carc sd-ni Jercastru. L11i in apa4ind, chiar ti acuh1, clipa acesteibru.Itedespui<iia morlii. Da. d.ecum privean in acea direclie, dorcan ca fcreasha sd li Jost b$icadatd, tnchisd aidonlt unui percte. Cdci acun ttitn catdcalo tdul'continua in aceensiindiIetenld, cn nici in alard nu eristd alxera dacit solitudineanza. Solitu.Ineape ji .ate I produtcspn ttuu-rai a.t"i notctc hu p,apc na\wa inmii nELe3. in Arn puteagnsi in lileralura epocii 1900 nenumaraie exemplede personaje sau poate fi solitare, aQezate stind in picioare Ia ferea$a: aceastireprezentare lntllnita in special te)ttele in autorilorvienezi."Sin!w. a.reza! fereaslra", la sunaprima notalie scenicApdn careHofnannsthal il intoduce pe Claudio ?n pie$ lirica rer Tor und det ?od (1893);ln nuvelaiui Schnitzler sre/b€n (1892.),bolnavut Felix, cl|rtud priasit de toatNlumea. ii a ajezat patul rnge fereasrraprin care li obserya pe cei vii; in Der Tod Geory: (1900) a lu; Richard Beer Hofmann, Paul. pe caie moanea prielenului siu Ceorg il cufunda soliludine. reprezenlal lnceputul in este la tovesririilingi o fereastri: ''ContwuriLe pe pereteintruchipau de umhruintunecatZ cadruLai a letestrei Ftuhzi[utteutui ie deslu$et1 feteastd aidonn unui stilaj !L inini ptin 1...1. neerc"'". Ese!]. lui Homannsthal despre Swinbume atinge un paroxism; izofarea ani$ului est€ inchipuili de ni$e ferestre n3trhr "Fercstele sint ascunse dup.l tapiserii, in spatelecdror.l sepoate Ehici o Erddind amintind de W.1tteau, kinle, Jinliki arteziene ledBdne cu aurite, sau dr un parc in [i lunina aprcului, cu pllcuri de pLopi intunecdti. ln rcalitate insd, afurd continunrial.t z|omotoasd, hrurald{i inf.mi ". lipdtoare, Uldch, "ornrl firi insu$ri", punind ampremaereditari a 'mod€miralii vieneze", este lnfilqat dintru incepul cititorului in picioare, la fereasbi, s;jllw: )n picioare, in spatele uneia dihtte Ierestc, prirea strade cdfenie priAfiltrul de un rede cru.d aeruluigrddinii,nunklrind zeceminute,cu al de ceasul ih nina, natinile, trany.tiele Si chiputile ". in ultimul capirol, care 'imperiutui milenai', Uhich resimre c6va precede roman instaurarea lr asemeneaunei disfocA.i a rcalirati inconjurAroare: Md schimb $i, din aceastdcauzd,tot ce esle in relalie cu mine se lchinhn de asenenea!" tin.li Ulrich oare c.edea cd se .bsena cu e&ctitate. S,at li putut spune cn soLitudinea sa (o starc ctle nu sdld{luia doar in el, ci Si in jurul lui, unnd astfelceledotun pd4i), s,arJi pLtut spunc. deci,Siag siqea {i el, cd acea.sd solitudine dewnea nui densdsau bI nai eninsd. Pdtundea ptin pereli, te intindca asupra orasuluifdrd d se intinde cu adelJdrat,cucerealwnz.a..Care tutn!"". gin& ct. Luwa pu er\ta; t ,e pateo ro nLli ea ao t,,tnd dp 47

i. Pasat'Jieste escntial p.nlc.icnrersli nunrr.-n nicil lorr ilrfefti !' i(r].( ,rirriln. ln r.izei id&nlilr,lii euth i:.oial dc lt|rn" i i. asariL'i riirpr''rrcl' sub sen.ui inltub,rii a lde,n'1ri!' pier.ierii sinrlulxi ruriirafii. adici i,Dnerea V'eftr'. Sen{imelrlr; lolir din!; este r1?l de pulenri. la r.ri;io.ii Tir.rt umrrle pa, suirerfitiaiei; iiuzorii C. htLoottanlartLttat) in.1r toate leSailurije riL. ) !'e,t tui \:ate ttih rn Jii \ntqut tN tiitt tun:. c:te( tud|e jt tatdeauha si|ltkri I Na! !.nte rtuicin,Ata de.l.i . exdrnrl nn !!i., i1.ko1t Hoiina.imslhxlir !,re ul lrallad{r \!In iu8eten'i.eb.It': {1895) Ir potrrtt (is97l, lonsacar de Itich d Beerllof,l d ''sclilrflied fir Mirjad' unn.tc'nil cx.e ia raslere Ii ferici-riide , f al:!. itlil im lorLrlsr celebririi "ielii indihfi s.litdri.lql {i nineni pe pAnilt nu P.qt. l! ,rr4ultttj \e.j: Orh! !.p i l d ,d d .,n i l ' " rrp i l a nit unnut- iDt ,n ' i Salten. ]xr aprotial al gnrpului Tinara Viena evoca in xmintilile Felix sale iiterare rh,rsfe.a de cordiahale rezervatadin reialiile personaiiiditrre tinerii sriiion. dind imptesia lipsei de ctldufn, chiar a rAcelii Sallen ruslinca cn Adrur Schnilzler dele$a orice.c'niacr lizio, reaclionltrdcu bruscheF 'ljtd Beer llo{mann pafc a li limlea pe um{' adnSereaunei nfid }}rielenoase. pistral lotdeauDao dislanlAce ii se pirea tullror de nerrecur.Se pge .1 i d i; de.iarar lui Salten. privitor la gtnNl "Tinerci Ytene' : "Prieteni! Ir J.nl t1,l sinteh prietetli, - tur ti simpiu n'am puted sp tle cd hu ne rupo am r'. Hofmdnsthal se des1linulein jumalul siiu intim: Sol,tx.itre .e.il'l,. Sctiin(tu-i lui ltudolf Borclwtdt, ttn hofirdtc td i vatllesc despte s.rlituditu.4 de carc mi1limt inco jurdt, atit ed t:it y operelenele Ceed ce ar putec pdte6 ipocrit; d$ in 1celati timP ini dau sednu cd cristd intr-aderar m(t mutte jie.:arui Prieten ih pttltc v' felwi .le solitu.iin., ti chiar ui, in ptezenta un nou tip de salittldine,alc cdrei ape ihturetate lint iLu,tuinate .llcl.tn;eaza de a(:ett nauia.')'. Senrlmenlulde soliludinc se asocirza la Hof annsthtrlctr retu?iil de r se lasa inregimental de crilica literara intr'o nnqcare anut'e Dupi 1898 el ii reproteaza lui Hemlrnn Bahr de a sE fi ficur do8 propagandisruldiverselor tendn4e din cririca litelard.i spre deosebirc de o pozlie. spune Hofrnannsdnl, canteazndaat (:e elte inLiiNidulin asenrenea gi ceei ce eI produce, canteazabar indsiduaLitdt.d Y.dt't1i,ii""sine 3- Scriitwa ihtitud. etusul depbfiri; la, , , una ,l i n re rrr.r' ru ;te mo d e mrl l l ri \ i eneTe:f' ,ri 4r mani l c:re.tul i ne programe .olecrive, inafara celor (tolde ma provizo.ii rii nenite a Ii

apro{undezr 'd.otsi1c"l ale iui Herrnann tsahi hJrYr'iualindle prelera si $ r a'. 1 L( l' f cn'lcnla .,' ., r, . , , f '", . t r o: 'nr . l . 'r 'r r t r ' r ''l u r er lt n schnit , i " ' " t,r,' r " "'r oni "er ( / ' ;;,,;,,,' . ", , , r , ', n- r "'; i. r '; ' ' ' . """, n, 'li, I r r er r nPr c'i 4'f ile 'ur nr ecr Jr r r '"r ', ul ..,' " ,.u,,, ut I r r , r Ll l' / ' r r ol lr 'vr r : ; 1 . : r , nr br r . '. .i ....,,.. ., t{i, l'. r " asllii'll i89l J uDit:iuL' lui ."1it\'ll 'r 1N \ri i!r' eFluzr !ezervdin ".-:i"l*U*" asD!'i icmed;alr;:. :r itdrliiltrh; di n;Ele" !n?i r:"Jr : r ' r r : r " ' ' n''doieij r \ ' . ' .i' l" ||

u',', ''.1. , ',ii, . : " : , . ; ; . . : . . , , ." ,,,,. ,

.,..; r,,:'r.Ji 'i.. 2n'r'' .r li:nairl.'i' -:r'iirrrsi!' leffir '!i"| ,,:,'.1" t,r" *u.r,, ' !hr"r:; e'iiiic lriiii;,1',''r';,',,, ,t;r{ E:nik(itt s,,nt!'i t 1eiin"''i i:r ., , :f ilLi
tndemirriii irilu'4'1r ili,, !q{l!. i:il: )'liu1;!1e! l:r :' 1;: oiitJil' a fo$ l]ralilr'l n'':1,].I; (:t)'i":ri ntldE :",1',,r".rn !': ,a.-;t|rltf Lir'\ai*c:i"' n,.,.".ii'', ii4t';Ju! ;' .t itrt't'i; :t u:t';'.'idr leN''|'r ii? P' l" , ,,,,,',:i, rrt.',:t, "i,,,,
: dt^ t

'l

i' (irl t:!t' t!': rtrf'r rr"rqrr r'-' :.',n.i,, nirii \. st)t!:a iinttt: !!i tiil: i\lrc tt rctt! nni'ttt t nn"i a"'tc t a ::' uinnLt "|t'J , t::t.:i t': atrq ': i.t il ttu (; ri rltlit/tn' tn i') k tttt:rn'\cn!e nI'rf' 1i .i.r't .ittrir: rt!)!h!r "i' iar' ltirJ::a.i h]rn a. r1.''. it li"n:t T't a!'1 t! i'nllrti''.1 t/ '',1-.i:. 'r,.ti",,. ! 4t t t i. t t iLu: t +'it h! : elsic'r 4'f ut r k '\ t '- it d' 'nd, t , i t'!ar!"i! ' -,' ,,,i ' ,' * ' ,t, , , , tt!i;.,. tr t,ttt.,lri :r ijr!!!1tu:.;t .! ,1/1 't 1.i tnt': it'uidi ':'r{t i "' t'' ln'ti::'l ),r. tatl:itt it).uiI t,,'.::t::t :"t ':u,it:i 'M!t inema&'rl-:ier' in chiar irrina ':3trinrirtdt ,,1i"i,.i",.;.. ,.^,",1 .i;trl:r,rsL"-' ti'rzl rilceri:t ".. plinui nc linrrljrrhli d+ | (r;'rir'ra ertrie'tilirarea ei p:c; l;' ';;r,:;i'",;" inrl' .{ rlr:liila un)n' for d'!*ri lel1]eom'iF zenle . sori,r:1uira.-. ;nCiv'2r 'if ' itri,t :,i iL;rirea-oat i:;i li ni:rrlrr prerea 'Jr., i ^Proirilt ' Ir''' l'"iwic r'i;rseii avea sn !;r' .,,i, a*r'r" |t,*, i,' v*.::o"i":'!t' ' f : l( 1r 'a "r \ r ''f ir 'b'c'. r F ",,^r,,r , lo. l- Jr r . r . l, r c. I 'r e ..ri ./, '( r , Fr caP: '" "\ ''lenla analt ?r \ 1, 'er " l )' tt l .r,.t : p, . r ui Roher de srmpatre: ea:r: 3e1ia erori.a, $$t;rirza Kinges, nu creeaza leg'1ui l\ t r nr cnr d r r '{r h le r n u" ,,ni t' ,," o.., l, t ul t t r 'crdr : r r niJ" - / / ''l'1'r ' alr ilur ' 'haen( r3r e'nlluxr l r r r t or r . ildr r . , lt . ( ' nJ. "i, l'r l^',. ia ir' eid'uril' sal' t,nut raninc un ercs 1l deliflirii t r '' r 'nhlnp'"l '" ,t.,tt , t , ",i*," \ 'r t dP'n , r 'r a"t , lLt I 'Pr ' ,Jt\.rl jt i r *t at t ! r aR'ut lot tn "h 'i'; " "a'r "'ut u "t ' ," ,,,' .1,' ,. Klages' marunei nopli purputii " Ilrbi'ea Dmeneasc'' sP'rne "i,itrra*'t"

48

mult ascunde decii dezvaluie 'secretele lumii". lA Gedanken iher das in Liebesproblen,Lo An&eas'salom6considera 1900cAdoar cel in starede se dovede.fte susceptibilde a fi iubil cu statomicie,caci doar el, prin staplnire autosrlflcienlasa vie. poate simboliza p€ntru celnlak puteftz Vletii- Fiecare tebuie sd-ti culunde fiddcinile tn ptupri -i sol, pentru a putea int/uchtp.t Lunea in ochiiJiinlei turt?"'. ln 1910,tu tratatulDie Eror*. ea denunia. citindu I pe Schopenlauer,"amagidle iubitii" ti sugeraca nl iuble este mai bine sa nu cunogi prea bine {i sA ramii pentu celAlalt un strAin"'. Este Ai parereatui Rike: 'Pe te En lung, ti pind spie dn rSul rielii, iltbirea nu este decit solitlldine, solitudine tut nai intensd .li nai adilcd. Iubirea nk inseamndsd te datuieqti deindad, fr te ne€ti cu celdlah J...1. Este ocazitl unicd de a re nuturiza, de a cdpdta o inldli{1rc, de a dzl,eni tu lnsuli o lume pentru liiqa iurird" '". La Rilke iubirea pare de cele riai multe od foart€ apropiatd de "erosul cosrnogonic"unde eul, etibelar de flagelul con$tiintei delndat cu "ima' subiective, nu este altceva decft suflet, gata sn se unea-sca iubit4 se lmpotriveste prin prea multa i Fezeng: ginile", cu toate ca fiin1a ''Anantii, de n-ar Ji ceLdlaltcarc sd le intunecerederca, I a/ fi.faafte aptu piali, nituti.I Ca printr-o inad'e enld, uneoti, a deschizdturdse it'"ge in spateleceluilaL. I Nineni insd nu trece de celdLalt"'. 4 - Monolag €i dialog: Weinineer,Ebner Cu emfaza ce tanspare din Cescl echi und Charakief (1903), Otto Weininger propune o lormulare metafizici pentru tema solhudinii: Omui etema $i imensa.Nu are nici un ala scop estesingur ln ul|lvers, o singurAtale lnafara lui insuti, nici vreo alte raliune de a lfAi decil el lnsuli. Departe,in urma sa a drspArulodce sooietaleumana $i orice edca sociala; este singur, singlr [-.-]. Deasuprasa nu se aflA nimic, solilarul este una cu Totul, deqi trebuie lotu{i sA ascuhede acestimperativ nelnilos, adica categoric,caci nu suferanici un cotuprords. El implore iertrrea, seroagnca repaosul!pacea,cel lftregul universcu privire la sen$l pulin, sa i fie acordate [...]. Interogheaze Acceptareasolitudinii aminbsre de 'dionisiacul" lui Kant, ia1d luplei srle. moralitate"". adevira1a ln acest pasaj, Weininger incearcasa conferc individualisoului $ "supraomenesc' al condiliamodema eroismul solilrdinii carecaracterizeazi De fapt, Weininger lnsusi (sinucide.easa la lui Zarathustraal lui Nietzsche. douazeciii .rei de ani, ln 1903,o dovede$e)$ toli modemii vienezi au triil

acea$a soiitudine ln acelali timp doriti $ indurat ca o adevirali maladre cronica: a maladie 'metaJizict', cum o lnlelege Kiqrkegaard, dar qi o perturbalie de ordin psihologic. ln cartca sa Das Wort und die SeistiSen kealifiten (publi.art in 1921), filosotul Fetdinand Ebner a formulat o interpretaredinte cele mai grtritoarepenl$ aceasti latire "exisienlialistt" a und Ciula,tre,' constituie unul dinte Geschtecht lui \ieininger, ^preclnd.'A u&i lcheinsatttkeit(solitudine a eului) carc simptomelecele mai frap ^nE ^le afederzl existenfa individului modem !i car€, spune Ebner, nu se poate vindeca decft prin expede4a unui Tu a.cesibil pdn iotbirc". Dialogul cu celalah, care trece p.in dialogul cu Dumnezeu,se opunemonologrrlui Poetic saufilosofic al geniului ferecatln proPria-i subie€tivitate II 1 - Deperronaliz.lreti nemozitate un parea con$irur nucleu individul or.de se inctude Sub;ec'i\rrrrea "Autorul asistt la prcpri.t-i danSregarc"' d'clad fiagil si ameninlal Hofmar,nsttrat referindu se la Amiel, ii lii lncheie rccenzia citlndul pe autorul senevez: "Starc dpdsdtoarc,ttncezealda cdmii ti a spiritului Ctr de yeu tli tine sd rdiegti,o: inind-ni obositd!'*. S'avorbitlh legltua cu opeia ttnirului gofrnannsttral de "schizafrenia ca rtucturd poeticd" tl de "un demers al cnticii literarc s€ sindron dE depercanatinre'-- Un asemenea stiduie sa nDcarU din nou ln psihoparologiaaplicdn la lit€raturi 9i arte' atit de des practicafd la inceputul secolul i, de exemplu de Max Nordax tu diagnosticului psihiardc' de la Entartu;s 0892193), rurde ioate res:ursele penfu a analiz4 ln psihozaerau exPloata@ simpla neurasteniela isterie sau modemitalealiterari. cazul lui Nordau de fapt pentu a condamrq Modemii vienezi foloseaulesneun rermensugesti\$ vag peDtu a fl defini stareasufleteascr:"^efloz:t'fE". Essaisde psJcholoqieconkmpordine ale lui Paul Bourget (autor binecunoscutvienezilor, caruia atft Baht cft 9i cfte Hofmannsthalii consacra-sera un lung articol h 1891") contdbuiser! la tansarea acestei forrnule. ln pdmul caPitot din Erruri, consa.rat lui taedium lilar, plictisul manifest ln Baudelue, Bowger evoc^ ^celin fala insuJicienlelorlwnii se rerarsd din modemitare: 'O srea4 uni|ersald inina llavitot Berynnt.ilot y launiloL Ea se Mnilesd la tci dinii prih solitarcta nihiLi'm. .c alji p,in pcsmisn iar la hotpnn 'iudate nevrc2? pllnge in 189t- lntr'o scrisoare adresatelui Richard Beei-Hofmairn se Schnitzler. ci suferl de o nervozit rie care i tulburt sonuNl ;i-l tnpiedic, s,

t

luc.eze''; lll 1899, Schnitzleril'i exprimi in jumalul intim relnisrea cu j in t vne la ptopria nervozitateilh. augusi189?.Hoinannsrhal sienierjte pe Le-opoldvon Andrian si I consull€ pe Afihur Schnirzler,el ir,sr\i n1edic, pentu a $i lnsdji "neura$enit'3r. jumalul siu inrim din 188e,Huso von in Hofmannstlal (pe arunci in vlrslll de .incisprezece anl) r.oteaz^: Rela\arc nerft,ata 1..-1. Joc pe.iculos cu risc\I de vrescitdt. intelecluzld(dchi2i penhu psihiatrie)".1n tirnarca c.;4iltr lui Larlhtiso. Krullt'Ebing,intetes 1896,PeterAltenbergvorbe$edes:p.e femeiecaresuferea 'hipenropja o de
eulv i : I ' ' t . , Ml a d e , ? !,. a d u u n r, d rgrahnd pa' td t" Ja,. h,l r.ot dt

Prinre cei dnrtli, NieEsche stabilise cvasi sinonimia (propria i leciuri diD li.lsais de psJ(holoeie contenpatui|e dateaza din l8i3'") dinbe mode' nitate" ii ' nervozitate". ii Mo.v:htichet AlLzunen.x:hlicltesscia: in apopierea nebuni.i: suna lenzqliilt'r, t cultoa[terit'r, erpe et(lu.ad;.dintrcaga pow/!d. a.ultulii caft d deveriaattt de apasdbarc incit. s rescitare a b4eb nen,Bse $ d,.aruLitiiiilat gi Atii constituie un peri@l EercnL, ihtt-alil 'inctt clarcle cuhivdte din lilriie euftip?ne lint comrilet nertuzat..Si apnape Jiecarc din faniliile lor nai insemnate nunnfi un nernhru allat ih prag l r?rrn,?i'5?. Rerunoa$lem rna dintre lemele cenlfrle ale lrli rNierzslhei aliza decaderPi. "Ne./ozitata" devine maladia rrrodenli ptn eicelerti. etapa inevitabil6 care poale duce la o Doue renailere. au naivilalea ti sirnlul exageradi care'i sini obiinuile. Hennantr Bahr 1:3azi 'nenozitalea'" in centrul tnairitstului slr I)ie Ul)eryihdun{ tles Naturulismus din i89l Pule cixar alrnta cao ridica l! ran8ul de noliune centrula a noii alre poerice: 'Ndrl ;.lerlisnt etprimd noua u anitatc L.i t!!( dldtuitil din nert,i: restul este Dnfi. wseit, usctt. La nu nui tni.$e d.cil lrin ntrri, nu Mi Na.Inj,e.t,A de(it i, confomial. cu tLtrrii. Td tc i !. iltimpld line .le erri, .k.t.le ft obli, prin nettt. Ddr .utr .le sil:l rdlioaale stlu s"hznLe ; de acera iu *. rodt( slkji ac tle decit ca d., limhaj ,rllloril.r: Linbajal siiu esle lokleauna Nt1.hold [i sinboi l,( podte lchnhbu udesea,dci ele rnmitl kldedura apnttinari,e ! ne.rnvtinqdx)arct adrct, l.t urhn urnelot, tlalr.) rlethi.erc. (.rlinutul koului idealis t liu ,erri;, tttflii y nr nenii i -un rctmhn: decedenlepr&t $ Ieta s' d,l]d\.:a'.c.c.nuLut ftdei Botice"s'. Ridicolul ace$or decl;.ragi sarein orhi Ei, in p;r-infle1ul stu .lin 1899 ifi;$lal Die dernolirte Literutff" Karl Kr^\rs nu rateazri ocazia dc a-i ironiza pe "noii nervo$i" care se lnfineau la cafeneaua Griensleidl. In artioolul siu din 1908 intitolr,l Die kuhurelle Sexualmovl und die maderne Ntnasikit, Sigmund Fr€ud lrece ln revista teoriile tui W. Erb

(aulorul unei ca4l despre Die zunehmendeNervosiral unsererZei1" 18951, Binswang€f $i IGifft Ebing, apo; aduce uDele comPle$ri. care anunli ds tlnb.h,len in der tr lr,r-. insislind asupra faptului ca inajorita.ea leorjilor cel mai ithportant dinlrc faclorii nellijezi conle porane ale nerlozit4ji" acestor tulbwnri. Dacd facein abstmclie de ripudle care intewin ln etiologia spune Freud. $i dacr luarn in considerare mai i precise de st.lti "ner,r'oase", propriu-zise. influenla neiasta a civilizafiei se reduce in rnaladiile nir,/oase principal la replesiunea nociva a aielii sexuale (ln special la unele patuir sociale) de cdtre morala ' ciYilizati"'"- Ideea de a\stabili un raport intre nervozirat $i sexualilare nu mai era originali h dala scrjerii alricolul i- Dar. cum a ohserval Pe.er Gay, loli romancierii ii psihologii srabilesco legalufi intre dezmet ii nenozilat. Rertd este piilllul care rtrstoatnApetspeclivr! ll rep.esiurii senualecauzamajori a nrlsdiilo' neryoase'. fa.e din eJLcesul Cun] ve{]em,toart lunrea rorLe$e de -nervoziule" 1r incepulul secoluiui AceasE tigrtra obsedantr a discunuhli conlemporanilor nodemitilii vieneze constiluie indi.;ul umi senrime( de criza critorali denumit de Cdrl E SchorskeinstaErarea'$rbiectului psihologi.' inslnbii, angoasrl,care se ivefle clasice''. J)e ruinele euiui lilreral" s1nrcluralde rclionalismul unei ,i1.tu,8 cetebreiT:i inshurafea a.tei nervilor'', Henn.nn Bah' convcrle$e ln Ciid figuri pazidva a contdinlei ntoderne ceea ce mrjodtalea .realorilor lienezi au tesrlt1tirsnu analiztr ca pe o s1a.ede pennanentanolinilstea rnodemilalii drilivi,Jul se ani tu silurilir de a stit'itli doar ptin lurerile p.opriei subieclivtili probierne .are I Cefatesc cu nuli: criza sub;echrlui soc;^l li ghiar.! eFcul marilor straregij d3 Ioi;lic conll.rirtd.u.onsecinlele. uneor; .rn-arcipare: ii cu relaxdrea io4elor rhdjiionlle ale i'iegririi culrxrale re$.Lir;mul rienez .tpare ca o consecinli a diluirij t'oliiniului); (iza r:rbtectulu; psihologic n .arui 'ecoflomvi libidinalt lexpresia ii rpa{ut" iri ur,eori cu pf.lul palobgiilor. iean FrannaisLyotn d) in.eercl sii SesLion€r.c. .oDfli.re itrsolubileirr realilaler s.,.iall2 l.). la ,k!.anrrtuircd illen inlii la autuJicliu"e Ansambhrl :'cestor .rizc constiluie crizn identitifij, daca admileln ca noliunea de idediLne poare fi detinirn a5a culn p.opune Paul Ricoeur lntr un eser inspi.at de anaiiz| locrtuii Errd;r so l'indtlidrcli.lrrs de Louis Dtmonr Cnm se irroducet e.erea de la noljunei de individ la cea de identinte? Prin, dap, este propiu zis episremologica qi se refern la indiYidul dare.dr" in

52

53

f' tt if
il'

li
lt

rapon cu specia.Ricoeur yorbette ln c z de ind )idualizarc. Tranzila ^.est umtrtoare rezu[A din exaninarea aceleiaqi probletue cu un instrumentar pragmatic: jntelloculiunea distinge individul mu, de individul ln general, favorizlnd un "eu sprn ca", "eu afirm ct'. A douaetapaconstaoarecumln al extragepe e|l dineu spu cd, pent a aj\l'].Be a spuneeu. Paul Ricoeur l^ inter?rere^zA acest momenl nu sub sermul individualizdrii fur sensul epistelnolosic al cuvnrtului, ci al identificdrii, $i aratz cum cin€va se ideniificA pe sine spunlnd ?r. A doua lranzilie implicA o reflectie arupra ide it4ii narative: operaliuneanaradvn conducede la pragmadca,care nu line cont de limp $i nici de hansformarile care necesftndftp, Ia implicaliile etice ale actelor de discurs. Este astlel instaurat un subiect resDonsabil r'srhiect alimput)rii r. Abrarn ,.esr gadiu avemde-afacecu un ?re. un x/l Aceste definilii ale lui Paul Ricoeur ne ajuta si inlelegem identiralea ca proces continuu de construqie, dupl siadri succesive (individualizare, idintifica.e, impurarc) o3re cores?undunor noi definiiii de corelafie inrre "eu" ti "non-eu" (lunea, ceilalli, altul). Purem lnlelege prin crizA de identitate punerea sub semnul lntebarii a sinelui", abegind dupe sine regresiuni ale individului cAtre stadii anlerioare consrruirii idenliteli sale personale!i conduolnd la interogalii asupraindividualizrrii: intr-un cuvinl, este vorba de preocupareaminicn a majorititi modemilor vienezi. Acesle inrerogalii se referl $i la identificne, $,Si afla raspunsul ioagirarul erEas ln din istoria penonalAqi din discursulcuhulal, de exempluidentitaaea €vreiasca pentrucel pe care-l denumimevreu,dar ii identitateaserualA. Crta identi.alii este procesul dp deconstrunein cursul caruia se (re)construie{teo identitaie noul, mai mult saumai putin stabiln, dacAnu cunva aparc imposibilitalea de a reconslitui o identitate solidA: ln acesrulrim caz, subiectultebuie se se acomodeze, dacAreu9ege,cu o starede crizi mai mult $u mai pulin permanenttr. chiar acesrFoces de crize $ de restabilizarea Din idenritA(ii rezulu de regule o noui formulare a conditiei modeme, care, din pe6pediva, line de prr, modemitate.Oarenu reprezenta acea$A fusisi critica todunii de subiect o tema esenliah a deconsFuirii posinodeme care, cu cuvintele lui Manfred Fmr*, c^ "deplina tnJlorite o idzii de subiectiritate constituie cea nai ^tuml erpresie a iiu fului ralionalit4ii recentd asupra "roinlei di puterc" (Nietzsche),a 'fiintei" (Heideqqet), a "difJ6rance (Deftide), a non identizlii" (Adorno) sau aswra 'alkritdtii" (Urinas, Foucaul|)"-? 54

Analizefe lui Paul Ricoeur din Tempset /icir* infadq$zn consrituitea idenrir.lii pe o ope'afiune ca narariva. Indrvidul idenrill().u ceea.e 'e despre sine$i cu ceeace ceila4ipoveslesc despre Exisri, dupa el. Poveslege formula lui Wilhelm Schapp, discipol al lui tlusserl, 'in Getchichte/l r,rr.!fi.It", implicat in istorii, iar "eul insu.{i esle fArd de calitate, oric. calitate rczidihd in istoriile sale'"'. Aurobiografia'" qi jumalut brirn!' conslituie cele douA forme literarc majore ale consruirii identit4ji pdn naratiune, ale acestei "auloficliuni" care este ulilizali !i ln ftaramenrul psfianalilic. hincipalii rcprezenrantj modemiralii \iene/e. dm maj spus.o au ai cultival genul scrierii intirne: Hofmannsthal,Schnhzlerti Musil nu meditar in jumalele lor asupratemei crizei ide itiii, plasaleln centul operei lor; texrri fondator al psihanaliezei, Truumdeutung, este conslruir ln pare ca o combinalie de camel intim (redarca visetor consemna@zilnic) ii de aulobiografiei pe parcursul pe.ioadei in care -invenrezzt' sionisnul poliri.. TheodorHerzl lncredinleazajumalului sauinc€nitudinile !i angoa-seie care i insotescefortul de recon$ruire a idennaalii evreiesrj.Elemenlul auro-narrdl, auto ficfional al soluliilor aduse de fiecare propriei crize a idediiitii constituie, dincolo de diferenlele de gen, o rasAtur, comune pertru majoritateateitelor pe care le vom exrmina aici: esreti unul din elemenrele carc conferaunitatecorpusuluinostrude documenre. 3 Onul Jdrd calnali: Mach, Freud, Nietzsche, MLtit in plini dezagregarea unftaii persornei Si a "subiectului clrsic", oIl1ul frra insu$iri al lui Roben Musil refuzn identificarile grabir g se mentine in starede suspensie, disponibilitate. Despreacestpersonajnu !e poare spurlt de ca ar pomi ir cAurareap'opriei idendt4i, precum eraul traditionaluhrj Bildung$rcnnn; el se sirueaz,maj curind pe o pozilie de expecrnliva-Dar nu esle votba de lm exercitiu gratuit al romrncierului, cAci aleger€aomuiui fira insu$iri e{e de fap. dictarn de o situalie islorica: cea a Vienei de la inceputut serolului, ajunsi pe marsinea prapastiei ln 1913, in ajunut primutui razboi mondial. Analiza dezin{egrarii individutui tece prin cea a dezintcgririi luniii"". Personajele care graviteazafurjurul onului fara lnsusiri ;'llruclipenzd lot atirea lentative de a intemeia o idsntirate srabili: b,tbarul de slal . Leinsdod care mizeazd pe o pozilie de fortl seftimemala Diorima ti. Amheim cel cJlcuiat. care apeleJzi Ia putereasuflerutui rn fap unei ralionalit4i care sAricegte; dedzoriul generalSrulnln von Bordw€hr care nu cunoa$tedecir o ordine, cea a disciplinei milirare; Hans Sepp, padizanul

sec1a. unui,!/,, rr, ,rler anrisenrjr$ patrgermanic.tul] fftea,nuhiplici al c:erq)blc xce!.or personal;lrili care Si s,ilvetzi echililrrul pre.a. rije.riticrrtin se .D .oiu.i soride ideoiogi{je. Rrfuzul insurirriin.'rsi al iden1i1i.tril'r ll londu.c rdrrii po indi!iC ta m.t.riicr sir|'rridcr;i C^.i, cnftr rdrja (]un1lel Anderstn 1936: Da.:d rntt ;i,at !.r, I h n.!.lirsit vchea ia neprtuia i.jentijichn d? sin(. tu i-ar nni *irLin! tt.! alri i!tir.. p.t1ru ( ;,! .ri.tu.4 {ii}.i ..t:r4tn.tt. ti?.it sita!:itkr.d nhtlutu pe , drt: .) intr:.a'.dk rr.r.li ; rr 2xr.td| 4lk7 t1tlt..r n rt.ti .L.1 ' r. tltt4tt ti srltr ,1. no,,,iht::L/i.,,lt a.t/l1i: toxtjr!€nk. l'rlr: rr rreste t)cf::rnie x cltur v,!iC;rate ene i:uzoiie .iJer:, .!l:i.: ilnirreu: Dr;r, ra/Lrl" r.r !n1o1o,.rj. ,rorbiCitaleaunr: .xJ(,ri Lji,f. i hr.r D.
''|l '.'J,'n |'-J|.'l 'i .'''',' i' ' l.' .t' ' .' l|||' ' '

tr:i rr(.,/i . \,Ioosbtu,tr.r. i tr' i l tr:n:r.r/i | ' lir i, r ' t rc -, 4 ..!" tt:, L i . r ! . t 1r I ' jhr l s i,i rrl . trl .:::u r rl .{ ,i ri r.u ri f. :rcr.1n!r n:..!.r tr rrrt .ri ttr; ! ! . z e. r l, lr t s i i .n n e r. l a l a ' i rri l s r:r 3 i s ledri .P r!.r Ih(i i r. r tr,l i ..e ' jrj!.srtr :r &r \'i.:ntr .)hnt L::jt.'t\t:n.iit.,,J.i!.'ic. Drin in|crneC;'t inL'itnili:.i r.mri ni le iiinli .rri. !,Jri:.r,::),|rri.n{i r);rL;.i! Irebuie s:i rrlcrpreraD ;r irl r.fu; .,; -si idsriifi.tr;lo. pa.tj.Lriak, r.e;*1a rrnur:!areli, exi (ic n.1l:!ijr. xle:,jti1J'i.r1.1. de rr. in fiirla dl:t)t r:istjunsr!luiiirr rl iln l,Iilsii? i.onir :o'r;,r,.ierriu; .:]j. t ) r . r r ; , ' iLnr i i ).n l r,rr :j . f| ,:rfi n i ri v l a a (.j,r{ adi i r al rri i e.r{ ri ei t!; U ti cn Dd lr|njruirtlninL .-lri1 | I rrctur]ll Dfltrni €r'iqe. ei.de I{rr,ib,ti 'alr1z, rdinrui1ii ir'rr| irnf ii.j.rii senrqi riiriin.Lir rj Ir(,ri.nri,iLji !i.r,ez!: tJoi niinil1rl ai fcrEra:rei cr.rliyilor ll]drrrrilriii. lt.'r!t ti.tr:i) ;i :rirtrud Fierd. au litrat ac.isri tinra i! cent t leoriilo. t., lrla.h. jilnuh culL,i cu ret)u1irlla de sr{val' r'ra\ khtetbaft jt:tt } |tlJ\t\: ir 'oi liharrtt .t,,t lt.jiltncht)rtnl.r (pr; edilk d.reaze din 1iti15i. inc.r{,na' , nera'rs;holo{xcri a fitos,,ii.! iizicianulul .a.r a reto|mul.n il'J,nn :,jtiili.Ii ai':nez dortrina nronish i pazirivismului. Reduclion^rnlt sisrern.Iic ni hi lvlacl restriirgc e l ti hnne;rIx compt"-xe ser)zalii', aratizabite s,rh jirmvr de rDl}' proce$ bio fizioe elenenrare. Tineni viene:i vor redei, ir x(esr 'feno.teL'ism inteqral"'' cca mai .rud6 dinrre dsnrisr;ii.i,ile i,rLurur .enrluiirnilor idenl;r.fe: de ai.' se insDiri ltofnannslhat 'in bkl etj t,,,11 Crdnbr. We;ringer se sinre ohljgal sa l reflingi" De lfacir F:nn| a sntla culturJ. i Musii. cum $tjrn. v,t ramifle profun.l marcar Ce acetrs!, Co.rrinrl carei! ii consxcr; leza s3 de do.loral suslinrrA in i9al8. La {e$i aulori, infloen1, lui Nielzsche se adangi celei a iui Mach Denln a su8er; cr. arunci cind ni'\rile $i iluziile subsranjialjsr? l;mbajtriui ,)ad,vede,n culn se fasca ?le

r . t t n t , t hat dlit ; d t . . it it t clr t . , cL ) , . t , r , , nt . at . Ld . c bun sa lriai vorb;fi incA, duta F.eud. de i,lenliEid.sutieclului, decir do.u fenlru a corlsrrl;r .a.a.1erut iluzoij! Sau:nai deg|aira,se cuaine de aculr ' in olo sa r bsrirLrirn noinDii de ldentirare pe . ne dentiJiuru ldcntr[i.ie) uri; C\r fi preterabitsi vorbim de idenlificifj. la phraii S$Lje.1!i nu are c{'nsritenli decir in ntlrura in care s€ jdeniilici.u imagrii ir . dr ined |] r dlur . r m . , r ') ed n, am . i i, nJ8in. d Lnr ur . r . . . i 1,," ,,1" " 1f r{e| l rrrrtrl . sr t 'ur \ u! I FJ". dir p. I . , . j , e dn. I n con(ur enlr . . h, d sJ inr r c in .otrfi!t uneie c'r aheta, ta ni$e -.vizilxrori ai erlu;',,, .are disrrt,ri ti 4onxralj:' slri--iecruhri_ Iiecare dinlre eie esr€iDsrabil{ nanipulabiia {i!l se;$ -si oobil: aln rurea stune ci rrriranlenrol analirjc substiruie p,og.esiv o id.Drficare mai nsor de suslinur de .i1re s biecr cetoi .are i conpronirea .chilihruli in sens Eegariv: subjed t lieuiti.$ se ditueaza cu usuring ;,, h.,rid.. nrasn:jatrmultnDe) P:rhrnalsa mr clu.idedur slru.ni r $i dezlotla.ea it.,:onali.rlji psin;.e . decl| pnn re:rurger.a ta pr!.esel. rrrolosice. ct i dc.$ul n.nijiocit ta I i.. tett...r)tar.: ttt.'rdte a s r ta \,|r "nornn:trlui, e!rc tipros implrihil {nir nxrmerr .c exisri i,ientitic,ri aie vis hri, uneori do:r'dupi unete c.naclcrslicj ale sale. rn chilr iirio.ule d conlersilir atror pss6anr). FTlDnrl srrdru !i reori.i freudie[{i a i.]exdfi.iril(,r t"g^, a. nevrozeto.Ir al irreiei: idenlit.irr?.. r.vrolica esreje n""r. ...omanes,r ".u,1;*t xri il. . ca ascuhi ri. un rnud Ce g'indirc i.rconlDelt .at. Dodifi.r ^r er|I. Acesla din u-r.i .1" .,n,.rp._:ei. , lor ': 1lFr \ u, t e, nr r u. t r ; p, r e. ls( f - r . onJr et e. , um . . dr ur . rsrP tl ! 1rl "t r : , , Jt o J. . l! . , : . , n, ot , , , r t t t ut d, . \ , n1, nt u, pa\ , ut t " . . t1.l t Id lt , t \ h . ut d 1t 1, ; a. u. . h . , . t f , t r . . t n, . a d a ur | dnn, , dt( r.t Ll4avdfrttr nbtire rint int\t:bil d( lhtu dad nu wtutm i|d t.tentilit,i ln,. /\t:c!te .br.fl.4ti t,t,iiii ki r1d,fien stuc,un dt: lisiu]tt tIr.Jre. urthc, t.dtuti sut,apl\te "e iuhirit ai( infanrite), dat ,i sructwa Ltt tt:tru,! lt1)htn. idetrifi.dti)a eutui ,,. l:seul.Ein. Kindheitsetincruns dei Laonanto tut t-rr.; 0910) insrsd asupra idefilificArii f, iunclie genet;.i si srrucrurata.Hornosexualira@a tuj

vidul srbiecr;'ira1ii. t9tX. cu oarecare ln njtirzieref4d de ..Tinda Vjeni,., ..eutui cu Herman Bahi prclxasesloganut nepudni, .Je srtvat,,,penrru a .nena ta o notr,i conversine,de asti datAIa expresiosism. SigmundFreud jnlroduce5i et necluitateain noriunitede permanenti. cqnlrnu,t|r1e, coeziune, rrad4iomtlegare ideeaidenliulii subiecrului. de Corn rezunz a.ndeGrcen. ,,t t t.kt. :n.uv.dtt t:t" u. nu i, u1t,",,. tt ,"h,e.rul.,, t"t. .t atrcttnt;r_ "..."r,. nu.\e 'i J t. st,4t-tu .tL.,u rcat 1.14t.1,t pc

5b 57

I

Leonardo rezulta dintr_o ;dentificare cu o mamA prccoce, sedrcaloare 9i uiarii neglijatd de cfire ta.a. Identificarea cu mama permiteca ea sI Iie da1a dminind mereu prezenlain fiecare legilxri ,moroas.i li ca obiect incestuos. ln fiecare elan homosexual.Aceasta idenriiicate esle de naturi narcisiacn, in con'enrar pe eu convenbd libidoul obie.lual in libido narcrsiac. (1912), Fre d arata cum individ l dobindesleo identitate Tokm und Tahu dupa ce a refirlat incestul ti canibalismul,identificlndu-secu toternul-Relalja fralilor cu idealul (Tatil mon) deternina apoi identificarea subieclilor ca membri ai unei comunitati condusede legeapatema. (1920)e*e inlilulat und Ich-Anaryre Capitolul? din Ma$?rpsrchalogie identificarea primarN a tatnlui. care ''Die Identifizierung". Freud dislinge prin FegateSte conflictul oedipian, identificrrile nevrotice' reperabile psihanaliza rebuie si le descifreze cu rabdare' ln line, simptome pe car€ identificarea cu o persoanl admiJar| (tn F ]trer' un stnptu un Fieten lual drept exemplu, etc.). Jean Flor€nce conchide ca, la caprlul tl,]1uiasemenea sA 'gtndeascdriSura: nan-i.lentk:ul tu sine. parcurs, psihanaliza 'JrceArci a erprinmne'inllinirea identitdlii " pentru Freuda alesidentirtcarea ln Das lch und das Es (1923), Freud se intreabn ce anume. ln acesle ca condilii. rnai poak fi prezenral nucleual eului ' Nu.leudur" Ne r'n putea glndi rnai degaba la nucleul atomului, care admiie fisiunea Este in imaginea propus, de lbserl i\ Peer Gynt (1867 prima reprezentare 1876) ' rmei identidli de negisil. Spre care ar putea fi definii ca o drama a ciutArii existenteisale$i smulgeuna cite finele actului V, PeerCynt medile^znasupra una foile uirei cepe, fiecate reprezentindcite o metamorfazaa sa: Peer Gynt consr^tl "Ceapa se nic;oreazat, dispare, se to|e|te,l I nu intrefid nici nucleul nici capdtul"'". Pentru Otlo Weininger, care consacra'in lucnrea sa DihE?tl9}4t un eseului PcPrGJnl. imedialJuPa die let2teh 'lostwnal|het personrj a /orr t It talitrte liptt din oremiera mai lq02 de la viena', acesr negru"' de eu t ...1nu arc hici su\Ietii1/lculat, nicindcar un sulqer {i perspectila psihanalize; Sentimentulidentitafii fiecnrui subiect aparc din ca un joc constant ti imprevizibil unde se combind 5; se oPun ideniilalea bonqtientaSi cea a inconqtieflului, idenrirata de proieclare in viitor $i cea care se hrnnegedin rememorareiidentitateade apaftenenl,la o familie' la un glup sau la un popot, $i cea care rece fiirl respingereaaparlenenlelot' a "normal afi"; identitatea conferiti de viata (sex, rasr, vtfla' etc ). Ai aspi a rala cate negafie Si depa-Sne acestor limile" Perspectjvapsihanalirici confrmd ;i cd fantasmeleidentificarii por inlocui, peniru destinulsubiectului,

iCentitatea"reala", intr-alit lncit opozitia dintre realitate Si failasma si-$i piarde orice semnificalie pentu tentaliva de 3 intelege o personalitate al esenJial (postDmodernitl$i vieneze: IaiA ce 2r putea constitui un asPect pmerea sub semnul intreb&ii tu chiP radical a subiectului clasic Si criza cvasi-pemranedl a identitAlii. Or, noi insistarnrnai dqvremeasupraceleilahe caracteristicia acesteimodemftAd:apelul sdu la indrvidualism ca fundame al crealivitalii, singurul in stare si preia Stafetastilurilor 9i a academiilor devenite istorice, certitudinea dupa care cultura modemn tebuie sa fie o ''cultura a eului". Este un paradox singulat: "cultu"lui eului" i se alatura vidului sau a fragilftAFi eului ln cauzr- PAntfUa lnlelege aceasta descoperirea irebuie fira tudoiali si revenim la Schopenhauer la contradiclie aparentA, Si Nietzsche,$i sa distingem doua accepliuni ale "Eului": eul ca individu4ie qi eul ca loaalitate. Cici generalia Tinerei Viene rcgAseSte conthent- iiinemrul nietzschean. Gi)tzendirurcrung denunla 'eroarea unei false cauzalilali"l 'Ce ,rd Eu! spunendespte A derenito labub, o ficliune, unjoc de cwinte: d incetat cu desbiryirc .\d Sindeascd,sd sintd ti sd voiascd! Ce rezultd de aici? Nu nai existdnici cea nai neinxennatdcauzdspirit@ld! Ata-ziv <erpeflenld' care-t statornicea se duce Ia *acu! I^ta ce decwge de aici!"". P\\tin nd departe,in ace€ali cane, Ni€tzscheptopuneasi un exemPlupozitiv de criztr de identitate depaqita:Goethe. "Marele eveninent 4l vielli sale l-a constitui! intilnirea acestui ens realissirnurn pe nu'flele sdu Napaleon. Goethe a conceputun bdrbat puternic 1...1.Un astlel de spirit elibeftt se idicd in cen' ptoJiold'd trul universului cu w Jatalism vesel ;i increzalor, cu coDvinBerc^ este condannabil, dar cd totul.ta li s.tlwt ti rcconciliat cd doar indiri.lu'lul in Totalitul?, - el r mai sPunenu. Dar o aseneneacrcdi4d este cea nui tnaltd dintre toate credinple posibile: am botezat'o din&+i nuhlzle de DioDac, esie adevrraL dupi formula lui Gotdtied Eenn, cl 'N,e,:r.ll€ nysos"6rberbatul"pu&mic" va fi biografic'!", sernrirtcdpie Erca edui in sens ^unci identitatea inieSrind ,or tecutul sAuln eul cel care va $i sa-Siconslruiascn prezent. l-egea etemei refutoarceri s€ aPfica eului lnainte de a fi o teorie a tumii", iar o aulobiogafie reulle tebuie, cum anunla sub dtlul de la Ecct homo. sA ?date"cum dewnin ceea ce sinkm '"'. Cmd se incredinle^z^, Pre cum ln fragmentul 34 ditr Ffihlichen Wisset\cwt, cL aceastd riqld' dta cum o trdiegi in prezent ti a$ cum ai tdit'a, w trebui sd a trdiefti tncd o datd iti 'incdde o nie de ori: ti nimic nu w f nou, ci toate necazurile[i toate pldceile €i toarc gindurile gi toate surpinele li roale lucrwile nesput de

i

58

59

l,

neinsemnate de imp.rtante ale etii yor tlebui sd se rcintoarcd spre tine, ti intr-o aceeati ordine ti a aceeati inlanluire'a'.abia atunci eul'fictiuneiai descopera identitatea Atunci se va manifestarm nou sentimentde identitate, cef la care se lnalla Zaraihustra atunci cind exclam| Nu lace decit t,1 se int.,arcA, sd se t taarcd in cele din urnn acasd- propriul neueu insumi, cu tot ceea ce d.in el rdtudsesenultd rre 4 strdin {i disperset printe tuate luowile gi hazardurile'^. Cei cate au suferil $cul "Eului cu neputinl,i de salvat". care carac' lerizeaz, modemitatea dupa opinia lui Mach !i Freu4 aspira la o solulie "dionysiacd". Ei sint in ciutarea a ceea ce eroul lui Robed Musil numelre "cealalri $are", care srabile$e comunicrrea lntre Eu Si Tot Ai tece de la cons,tatar€ainexorabilului faliment al individualului" la tentativa de "re.oncilierein Totalitale".Adica, ln primul fnd, a roralitllii sinelui: a.ea Ionne de "reconciliere" nu estetu fond nimic altcevadecil radicalizareaindi vidualisrn'rlui- Si mai exact, trei slnt figurjle cme au obsedatlnceputul de secolvienezi misticul, Narcis !i geniul, ca bl atftealenutive de a recons1nri o idenritdle rur:rele suhi4rului. De

3 Misticul qi geniui

I I Neo-empirisnul lui Mach ti efuidului Dupn fomula lui CeorgesCusdorf.aplicabit. ti in -'neoromanlismul" modemn4ii vieneze, mi$area romartica ar pulea fi definitn prin revalo rizarea erlui'. Romantismul reacliona astfel la viziunea ralionalista $i enl piri$e a secolului Xvlll-lea, ce m:nifestalendinfade a reduceeul la "un al punct de aplicalie peniru un adevsi pref^brica1". subied Cramaticai al un i discurs asupra universalului, sau la u,'r receptacoi de senzafii. Statuia luj Conditlac iluslra a.e{fi des..onsiderare eului'. Rousseau Kant pregatesc qi a reactia romdnrici: cel didli redascoperd de nei,rlocuit al autobiografieiti eul jnbrioritaka visnrii soliftte, celilalt resrarueaza, reaclie impolriva enpi ca fisnului, tm Eu transcendental. un asemenea nu are nimic comlnr ! Dar Eu identitatea pefsonali: "Prin <eLr,ptin .el> saupin acejt lultu LarcBindeSt(, nu ne rcprezenti,nnimic ruti mult dzci! n subiecttranscendennrl Eindirii = X, li .rl nurai prin Bindwile carc-i senes( d|ept prcdicate cunoaltemrubiectul, desptc .irre . in sine nuputen ftntiula nici ce! ,ai heinsennat . concept"' Schelling rupe barierele idcalismulnj transcendental, eul lai croieile un iar drum citre luc l ln sine.FilosofiaIdendt{ii s€ ridica impokiva erorii p.in crre sDiriftl esleoonsiderat s biect {i naftra ca obioct: spiritul $i nalura ca si un sutriecl ohiect.picatuhd unul prir erces de suhie.riviute,cealalq de Penru :r corrhalemenlalhatea dualisti ti divo4ul Itin exces obiecrivitale. stir;tului de malerie,filosofiaIdenlililii crmesDditerengti proclami aiianin tlinrrer&lita1j afa.ent opuse. Ceea.e. la Schelling, dezvaluie un dar se ca imedia{(ocullattnsd) al con$iinlei,Iloalefi deirnjl ca un monismuniversal ijnsa Schelliosnr ilizcazaacea$, notinne).Monismul atiinlific al epocii

60

1900. asa cum il formuteaza Haeckel, Ostwald, dar ti Mach"', inspira in a lirerarura $i filosofie noi aenlarivede restaurare Idemirilii subiect obiecr, ca a o reacliela crizamodema ideniitali eului$,ln acela$timp, la sentimentul lmei pie.deri a rcalitnli. In panea filosoficA din Geschlechtund Ch4rakter, Otto Weininger insistA asuprasemnificaliei evenimentului inaugural,preze in multe a tobiografii rcmantice: Weininger il denrme{e 'd4slch-EreiSnir'^, referindu-sela J€an Paul, Schelling 9i Novalis. Acest capitol explicit neoromrntic din Ge.rcrl€crr und Chatulkter este deindat umat de respingerea docEinei iui Emsr Mach. Weiningei considera cn Mach a conceput universul, precum Hume Si Lichtenberg, ca pe o masi coerentA eul ca p€ m punct unde acea-$e mas, $ coerenii ar manifestao mai mare consistefue. Reatear fi doar senzaliile care ar foma un ansambludeosebilde coerentln interioml individului. Eul nu ar constitui prin urmare o rmitale reali, ci doar o unitate pracdca,irecuperabih {unrettbar), in a$a fel incft am putea renunla firA mari regret€ la ideea imorralitqii individuale. "ln concepfuilui Mach", conchideWeininger, ?/ ''. nimi. dk.cva d"cit o \ald d2 att?ptare s?nzatiilor nu ?-stp a In tratatrl fui Mach intilulat Die AMryse der Enpfrnduneen, pir[i ^.Ltni ed4ie a apdrut Ia Praga ln 1885, gAsim relatarea aurobiografiJn a unui evenrmenl inauCxrdt andlogprin caraclerul de revelatie acel l.ir. sau cu EreiSnir romantic, dar opunindu'i-sedguros prin conlinut. Aurorul povesle$a cum a alut sansade a fi dat.foarte devfeme(cam la virsta de cincisFezece ani), ln biblioteca htalui sau, peste ProleganEna zu einer jed.n kiinftiqen Metaphlsik a lni Kanr- Aceasa,scriere a produsasuprasa, mArturis{te el, o imFesie riscolitoare Si de neritat. "Doi sauiei ani nai nniu, an simlit dintr-o dotd rotul ,up"tlut pc carc-l jdard .tuo ,, n,?", . conrinual6a.h. Inn-r reseldzi d. wrd, ln larn, lurE t, inclLrir propriu-mi eu, ini apAruft dinta datd ca o na-d coerentd tehzalii,.are 4U tn eu a $i nni putemicdcteziunz'i . dz Imporra4a psihologiei lui Emst Mach pentru modemitateavienezi a fosr ad€sea releva$. Reduclionismulpsiho-fizic al lui Mach a fost lnsa prez€ntal de cete mai multe ori ca uu din surselede inspirag€ ale impresionismului Iit€rarr. Vom insista aici asuprarddcliei lui WeiDinger-la carenevoia de al depiti pe Mach este exprimau clt se poa€ de limp€de - dar Si a lui Hoftnannsthal Si, ulterior, a lui Musil fall de Mach. Pentru intelertualii Tinerei Viene (care i-au fost ii studeng la Univenitatea din Vien4 unde Mach a predat lntre 1895 ti t898), neo-ernpidsmul.lui Mach reFeziniA un simpiom al criai culturale, rezumatede Hemann hoch ln formula "yierd,

despre centrul ,idtrlui european al valorilor'". in celeb l slu eseu Z.n und Hofmannsttnl seine 'p'i" HermannBrqh inle'e8eadonnia \alor'loi , W{t vakuLna. "i,ftr sleptic, care aleaza pe cea mai inalia culme a valorilor rationalismului asuFa cuiturate cercetarea rtiinlifica !i tehnicd; un asemeneadis'urs pnn sugerionlalii cunoasteriirtiinliirce Fne de nlrura sa exasperere P'"'t'i lvlalhi cum LanallraLe. consLara Musil m lezd sa din lo08 despre ti dt tui Mach prewleazd indeobtte astdzi Conte'tll ii este momende wdere " ti"n tubuie sd ne linifim td aecunoatte fdptele" C1) t", ittt i" n**tiL wettvakuum repreziml ii Mach rezuma d.,rd modemaJt" nolrunea "u'inte, reducereaeticului la un punct de vedete social utilirari$: la Mach' concr€1se transform' in cheia de boftn a de utiiirate in sensul sau c€l mai de sub denurnirea Princrpiude econode : ttin? in'ati ""iol.of*;.i, * pbtena unii nninun '-nst;nd.ina oPuneIaprcte r1"." ti 'ne, iiv -i'a."ta n n'cle'tnlt.u ccanwi nira o,'arca" 'hrltuiata ^pi"t ' inuuLhipeaz, impoholirea reari\iritir Penonale rn W",,-V"tuu^ I1 eclectism 9i istoricism. Ceie doua tendinle pot fi lesne descifiare chiar !i de Mach: eclectismul filosotului ale carui refleclii se lndepaneaza F€ptar funr, ."""ninO lu Berkeley"; istoricismul savantului subordonlnddisciplina cercetltorului unui principiu "isiorico-critic", referinla la istorie tnlesnind a pnn (ate conluTiadtrttre ?iori li experienua dal int€leEerea Drocesului Cit?rrohtcnc uhs'utc sc linpcTc!' d"indata'e n^t","e unoirotseo.ostime: Mach te u,nnnn ewtulia no,iczt' . exctalna reprezi a hiuinful unui individ alism lipsii de in fne, Weri'Vakuum once prelentie la individualible: la capdtul tavaliului de deconstruirE 'l pentu o psihologie metafizicii;repnns de Mach.eul devine irecuperabil" riguros' "cu nepulinF de salvaf chis $i de etica urmlnd un demers metafizicienilot- Nu mai rAmin decil elemenlele"' senzaliiie ;i comphxele de senzalii (culori, sunele,presiuni, spalii, duraie) Marii idolj ai metafizicii nu sifl dArinati. ceea ce, subliniaz, Musil ln crilica sa la adresalui Mach' elenentebr' de a se reintoarcein disPersia lmpiedica srbstanlele Revenim odati cu Mach la "statuia lui Condiuac" desprc care vorbea Gusdorf-Locke compari spiritul uman cu o paginAalba lat Hum€' definind' lui filosoficl la carese reducconcepliile Mach,se c'ntoneazl iba-o pozigia sau a depersonafizadi: "Cind pdtrund na' antropologie a impersonalird$i n leea ce ninesc eu-insmi dau pesteo senzalie sau aba' de cdlddtd . "ani de Mu de sau rti8, de lnmindsa| de obscwitate' i bire s'iu de urd'de durere nu pot sa t n sesizezlnaJatu \)/e nei pztreplii tt tle placeie. Nici o cliPd

63

atciire ,u p.t nhsend alrtva dccit nerr:ey1itt..-i d, peftr, u, titry) drur| ptt.q!!il. ,L.,lpiint surui@kj. t:u', !? i,rihdn inttetr rra:l d.liht: .tjjt tir:il ped lt a au. .tte tp . )n .!. ttr a ,n ri n l i a \u ptu n.\1 i h\kni ., k:pt,.tt,l ti , 1r er Ic t r r inl. t " u rt r.j n ! ..t;\" ' : i aanrcft.M.a tLittr,ll D t,.t&k! Choad.\

La M;fh. disclutil sd5.ri,il)ittarncraiirice prrhlu r, .o,rduc, ie isrifil(:j, . , r . , 4' . in ' p r..ru t. ...,..i :..:" .rf,. r.,.-. 1., ....,.,. ./n.L ' nrlrnprjut! .a | ,raiastr.l.r li.trrlijrn tiriri, caj.e-tiscrx, e:,.ul d.strr. l,,fa.jhjr: Iu9'tl9(i0 ( der.,pfr!|,J' r|LLl1i: ijli r$i1 feea ce Hotni,l,rslhat ii prertni: s r i r i' . ju r r nul ).r' o ...s r.$ .i :! r;r* r,! 5 ri c d e asri .l hnt\\t.t, I:.rl pj trtE rtt; d. l-,rir jnrr-.r!.ii;ui l(ljrrrri, tr,r'n.j1 tur 'tjraodul. ilitjnl. It t tutrt(it.: ti. it l)lrt.hhalita t18i:t): Ii::h,)!t !I( it!,itijtltri @nEtu (\tt ! lttJrth!: !hi li it ! , t . . r , t ; r k : llit t c ,.r.tj a ti l .ti t.t:i e n .,ta (i| e,.,ti tei .i !j ! rl u\t \. .|.t\tttjt\-. tierts.dat) pttn.t. t; ti zrili:; itu4Di it txttr i,n dji!.ho.nr:,i tt1:i o,.\.tin t::itnr u, ,.1' :rinL \ai ,,\tt,nrtu /../ i iti,irn,rnrjsiirt. rie cjrur lunli. tn1;mr ..Jl l.; fasaie r: ir:,: sf.js. sutr id,l cDli ii,r:.il] a ir;: Mhh' :inriit"-ui rr;r..:d;r r)irrc|al,:,iii rn i, .: t,t ].o't ahdtnj., Aresj ier\1 'Jr,i l1)0: ri.rzi.ri , s1,1.ir;! I,c .al. I.lat,rp LJrd Ltiud,r, er ,:l1iu,ul iiu ri ..,,i,:iul ,ir Jt.t|ir_o adi€!e?.iri tri lrraD.ir Ii,r.nr. rre!rn.! t. jpi; i: : . f i ' _ l ]:,.i rt j r l rri .r.i ..ri rrr tj n :i { .i ' . i \' F i nr tul l :r i i j Lai ,{rii " ' 1r : ir , J r ilJ r j$t l) ii.i i i l ri r:i ;u l L l r- l l .l r!:-ti u n a c ., r.:rt,.i l c.l r r| .aj ,a, r;.!r!1)rr.) frri,.;r sx !,'iz,a,ii .nl!l.s3r,ii i,j L-,tt ire darirzcj; ;; ,,U ,1. ir{, jtr .)rj:r , ! trrrr. ! ,rti:u :ri :ie,rer!, .r,li (ijrulrx, ti irj[aje]ila f.: .!r ,t,ro;i,. ,ui l. ,)ririni. ir.lf iirif|:.:r!r iti:r .i,r_i).ii.1. ,::qttu p. r.it1..ii. :i...tit ri , !irc_ ,:. ri:{., irlirri,ri'l i ,,i,;;ul ril:!r,: I (ji:.r ji,, dilt Cir{l!., aJs;j;. ir i,r,radt l.{ i i i r, : 1 r| rt,.r' :1 . i r 1 i n | r i i i i ri rl ,rj :i!| 1r1i i l Ii i :l rl i rr ti rir r ' : : r , r r, ir ! . r ! 1 r .r .,;;.u 1 r..e r:i i a d i :rp a rL rt. t ,j l l rti !i rj i rj ;ti sal r. i j :t $i ri j . ;'.crtr.i iLr.rii. , rf.. il n{irasprei::..r .tri. iicnii tL r.,ijrti r.t , rjr.rel. .el. nui &s jrirtiL.. lirxji!r1r re sii r.d:1c1.'. . iufi:n._ ,r.i.k.Iftti..:. ni.iinni n' :te las. ji ':cl,r r..lerii .a!ir,l:tor t, :, :a:l|ors,,, irmt, e i.l'ir,i,,tri penrnj ri llltreg. ir I i)ui'. orci',,, in.(,srrroi. .!i,ire i.Nr.1 | it!p;t:Lrlri!tl stingh.tt:aln /\1tt4i id ,tk el : irt,itll.t :u|t.t . .:t,t .r4) Urit:t | i T.:in!tu 4r\ra!1i. ti" trr. limrrt :rhui! k)tu:ii ;it :;. iitt1.\.t;\,1i i, (jt,i ,, !. Iu t,p I. ..e.n.r,. 1,ri ..r,,r,t.,,

la se devineincaDabil adere ideilepe carele lnfine$e in ca4i: ?m Chandos cop]eth, in niilocul lor, de sentinentulunei teribile lolxutlini: imi [o:t cu statut o Nream nie itlsu]rai fiinld carc ear li ziilortt tnt4 Srddinnflind nd indrePtindu din nousprecerulliber"' fd.d achi; an tuat-ola Soand, tradiliei fondalonrl Bacon, este sciso.ii lui Chandos Francis Deslinalarul qi engleze. deci srano$rl fitosofic al lui Locke. Hume 9j l\'hch' empiriste Gouhart Wunberg" a subliniat influenla lui Bacon asrllra lui Holrnannsthal. nole ale jumaluiui indm dill 1894 caretansparespreexempludin acesle divin de adertu 1895: Culintele sint tnchisori ferccdte de n Tcr'E[UN Idoldlria, adorulia unui g'6titl'o.v,simbol cinba f ib Frtr fiinla 'meneq'c'\' divin rewlalid iadiantd n misterului carc a fdcut nirucole, carea constituit at tumii: c.nceptele timbaiului sitlt dstlel de er6/i.^'& Indeob$tenu sint n@t sacrcdeciteJisiileid.titor, nici rui autentic 'bogdte decito nA inhurLatd si nici nai altentic putenice" decir o spada ingtopatd Tot ceen ce este, este - , fii'la €i semnificdli.l hu fa( tlectt und; tn cotlseci"l'd' Jiindut in intrcSime este si bol ". Exptesi^ "idola" esie probabil imFumutatd d€ i6 Bacon cde vorbesteln Nol'un OrSanan (publicat in 1620) desprediferireie qi Iorme de idala suscepribilede a intunecacunoa{terea judecau o reneasc': idotd tribus, idola specus,idola [ari, idala lrcdrri- Hofmannsthalse cursuilor filosofuluiFranzBrentano' prin intermediul cu faniliarizase Bacon c,re duce la wittgenflein ii prezentatdreprpari ele tradiljei ausrriece adesea la Cercul de la Viena. inca din primul siu senesru u,lilersitar.din 1892 cursulsru de 'Filosofielraclica". $j se $tie cre 1893.Hofnamsthal umrase loi inspiralia b sennrul Bacon s lti Breniano siluacu plncere ca "criza iimbajuluipoe!ic"' adesea perspectiva, Din aceastA o @rna devine ln re:'onsiderd' lema centrali a Scns.ir;t lnrdului Chandos, 'rate aceleia,mai generale,a crizei i4enri$1ii euiui Pus la indoiali de subordonate Originalilaiea la subiecrjvilatea percepliio crilica de dp empiristcarereduce lui Hofmannsthal(carc, plecurll Weinitger, cruta si depajeascil"concluziile permite lur Mach,stain surpnnzaloarea.onversiune,e_i rrtlu''ir(onsrurt--' mrucde inlrun Pran sd se -onsliruie de . in desrompu\ comple\e sen/a(ii acord cu eul ca simbol reconstru4;ea lunii in SAreluim firul ScTtsdrjilui Chandos Viata pe crre o duce duPt ace4s$ "crizn" de depenonalizarese desfiqoara.scrie el. inaJara spi/ttului Solit de clipe ale uneifericiri p€ clt de Doi,pe a1ftde intense: O tirdrli'. Cunoa$e o stropitoarc, |rupd pndsitt in ctmf, un ciine fntinsla saarc'un cimitit sdr'i' cdcios, un infirn, o cAsutd rAneasca,tudte alteu pot &wni rcceptacolul reveLalt,- nele Fkcdre Jinuc ac"!'c bl't"ae ! ltP a\enrnc'r ' Ni r(

65

care ochiul de rind Letrdteazd o etidend indtfuenla,pot calpdta ck dintr. dntd pentru hine, int4 clittd ce nu v.l ih putercanea en . pratuc, ur caructer sublih fi atit dc emaliona inctt, pcntru aJ traduce, toate curirtele ini par prca s.irdc€ "'. Deziniegarea eului 9i a iurnii exterioale, lnai inlii resimli16ca o pierdereSi o catastofd, pentru ca pune in incurc ura notiunjle convenite, risipegede fapriluziile substan$alisle hnbajuluicareopune ale in eul {i Iumea, de$, ln protunzime, subieclul Si obiectui sinl chip artjficial 1 Miiic.: $ iap: Kassnet, Rilke,Hol"ahnsthnt

i

Regasimaici, intr o noui pers?ecriva, nrorismul care caracterizeaza gindtea lui Mach. Experienla Lordulri Chandos esle cea a necesarei la a conrersimi a subiectivita$i o rl]ai buni captare realidtii. Hofmannst al "ni""ticismlAftDumezsr "!, subiectul aceasliconversixne numesle alingind fericirea senzalieisdevlrate pdn care eul se afla la unison cu lunrea. suprimtud :Lnificiala segmentare $rbiecvobiectacrednari de limbaj Cele flai completecomemarii asuptaacesteiforme singularede 'rnistici estedcr" sinl indirectoferirede Rudolf Kassner, prima sa cafe, publicatA 1900,Die in ir Mysik, die Kiinstler undd.tsLeben. nberengli!,:he DichterandMaler iM 19 Jabhundert. Acco e. in capitolul dedical lui William Blake, Kassnetscrie: Cunoa$eren mitticuLui eie pukrca poetului. Dacd la origine tutul era arw)nie, poelii, acetti consolabri metafizn:i .. resLaweazd diyerre nodltlitdli ' . aira 9i in poezia, mai spune Kassner, dezvAluie maraa '.Jxitate ("All-Einheit ) a huurilor din lume, mai ales unitatea srbiectului Ai a obieclelor. a inGdorildfii Ei a realit4ii exterioare,dar ti unjlalea sufletului Si a corpului, a vieiii ti a mo4ii. EIe creeazi prin fo4a nnaginaliei o lume apropiau de cea a magiei,a credintelor a.haice, miraculosului a visului-Kassner a afirmain sau 1930,refedndu-se prima sa cane,cir "Nu yofie{te desprc la Hofnahnstlu, &t aluziilela el nu lipserc ". Hofmannsthal scriscr-icitise cartea cap€ i-a o carte, uneori chiar ca pe o sctisoarccarc ni-ar li firt ridresdtd1...1. Niciodatd, parc.rtind {ral BinduriLor lui Sclnpen}nuer, Nietzscheqi ale ahot autui, nu simtiseno atenenea iluninareo eului fericirc. . asenenea meu pind in stfifunduri "'. Dio aceastAperspectivA, Hofmnnslhal amalgameazl pentru a empirismullui Mach cu mostenirea nietzscheana germane 1900:cel al krer. al regAsi cuenrul dominant sensibilitatii al din Vielii':". Caci ce€a ce se manifesl, in acea{a expene4{ mi$icn a imanenlei

;,

estepur !i simplumareaunitatea vielii pe care ise dezlrluie lui Chandos ca care o recunoatie de acun lncolo in orice luctu, ln cele mai neinsemnale' duce de la Chandos si n.ele n)ri mdri Crila pe care o lrdterseaza rn a livre.ca:rJe la lalsa.lmunitile $iinleila \iaF adevarala cunoosrerea obie'tdrn fie(are Ctnd ,.er,si,i|]lpi"ai''au,risj ti Lnamoniecu realilaLed o epifanie' Chandostucepe se semenecu Rodin al a*i". p*o" *"ri"l "f atit " fri Rilke: t/ d t !.il.rt s,n inbr.lliteze aceastd iald cu o dftSoste.cu ntmtc' ui d"rotatd. Ett i se denilluie ca wai inilidt' nenaiascur'zindu'I tn cele nenttiinckrlndu'sede el. I el o recukoatte tn lucrulite nici M Si nendrginit"lt ' * .na a"rd este vizibil cit ti in ceeace este ,-i: tr' """" srfi de beatitudinese produc insa c\t int mnf,$'t "Am atunci Asernenea tM! e\n .d lrupul nPu este lanu in inuc|ne dih niste'aractctc 'Oote 'u o"*n" o,rre scrier'handos Saucti ?!te 'u rutin!'i sd "ii,''*t -'*" cu Inncasacxivcag 'u 'rnd4ta :d -' i,'ittt^ ^i..i"""," \iN tn stat? s'd - -i-' a xindtru ,ncepem -de'p,c nim Dar 'tnd |nia 'e asipe$etu noi pe t .t inalaru a'e!t't hazatduri'iudate nini "pui truputui'du' ;ate nu yu d; ,'lfet dacahchuic sa te atttbut sptriului sau ,t) a" Roald v-tl1tvt4c Peu td'i as'und solrct .an'J4,cata ",^te,li,"g,"r,'- \uhahc,nilJ'ndilPrcnPla! de ala'cttte dtmcnutdtdetc tirr(t wL?. rtt momenle extazuf mistic este prin excelenlA o stare instabili, ale care; cukninanre $ relaxiri seamina cu ritnul imPrevizibil al insPi$(iei Poetce' regtsrea Restaur aa pasageri a ldetuitalii subiecvobiect nu inlesneqte peFonal; de senrimenluluridinlitale conrinuititii -negrriwlui lui Chddos ex!li.a rum se ele(ruea4 rlstumarea i"..'pr"f Iigura rrusrlcului: individualis'nul resimLir de r?narur rn ;;,;,i' '" Ja o- srarede c'id morala.de \"AlleinJpit )' de ii.r'i'-"',r,"r 'olirudine ln valoare Pozitive luind se radicalizeazl $i se tansformi ;"-.til;;, in Lqlatisarea individualilali drooniecu lunea cu Viata I AlfEt'r'?n ) 'inei nbi.inti' Cu.,i"inteh rui CeorgSir.lnnel"Ceamai'ProIuada oncentrarc,in ' rc tuaduc' lPtc uniat?aablotutda lucru' nuhiptiritdt?aldnii Ae. cieDasind ,.i.,' n. i"ai'laut nu mai esteo cimpl, individuatieun banalatomin dezd gregare,el redevinerotalitate regnsindu_lilocul ce i s-a aribuit ln chiar cen' ln lumii ai al VieliiBahr io,a"uirnu p*mpt ln u sesiza tendinlele conteflpotane' Hermann exterior {i Ain filgi "Urnnrin oiunde sint'za dintre in j"*utut "iu "or"-a l;ne eu,forla ceanai dezldn4itd (brutald' fdfi nici o relinere) 9r interiot, {i psihologiei exPeti' a^os li hipersensibil," Concluziile ,afino^"rtut it ^"i pArasiindividul m'entalesi ate pozirivismul;i p;iho'{izic' care sllr|esc prin a 67

l.i

pnnfte ruinefe acelui unletrbareslch, captuaun nou sens.ca deconstruirca rtuziilot identitare qi a cer.iiudinilor superficiateacredirindconsistenta eului. ca labulatalo unde por inscrie perceplii * no; fondaroare stare iecreeze in sa o lume in armonie cu subiectiviialea.Datoritn lecliei de urnilinF pe care i o da f6rA menajamemesubiectului, psifiotogia reduclionisii devine un fet de Scoatisobra$i pauped ce trebuie urmari peniru a cunoalrerevetaiiamistica. 4 Scepticism, lngicd{i nistitih; Mauthner,Wittqenstein, Mu:it Sub influenla lui Frirz Maurhner, cusrav Landauer constara in 1903 .ena$tereaconremporana misticismului il c'dtea sa Skepsisund Mrstik. a Velsuchein Anschtui an Mauthnen Spruchkririk ",. Et rezuma Etndir;a iui Maudureropunmd \lera acelei -ra o . care une$e rut ., Lrr* orin mijlocired ut jnreloldar acest!djn urr]r erueala a trans?une . in tumearrajta in limbaj) Si sfera misticii, unde eut Si lumease contopescf6r, vreo medierc, lntr o stare de uniune fuzionalr- Mistica Fadiiional4 observa Landauer. vorbeade uniunea Iumesculuicu o rranscendeq,a, eului cu Dumnez€u,in a iimp ce mistica anilor 1900 cau€ doar uniunea lumii $i a yjeJli, fuziunea eu]ui cn eul plofu.ntt. Frilz Maurhner tnsu;i tg realma propria taiectorie prinr,'o lormulr ftapdlnt' CrLu.a timbaJutui a lost pri;ul [i uttinut nau c@int. Dttcd pririm in unhd, critica lintbojutui apdre ca uh scepticism unirersal di.ttrugd.tor,dar dacd priyin tnainte, iucl du_ne cu ittziite. ea derineaspirulieantu unitate, nisticisn"33-pli,n,.\rnitate,', Mau0mer tnfelege umtatea cuvinrului Ei a realitllii pe carc o desemn€aztr, iits-un cuvint, urutateasubieci,/obiect. Or, parcursulfilosofic al lui Fria Maudmerneriu sa fie relevat aici, cAci amrnte$tede cel al lui Hofrnannsrhat.Descriind genealogia Fopriei sate gindiri, Mauthner declarA a fi fosr influenlal de ratamentul esretic al Iimbajului slnliespearian1nt&itat 1n Shakespeare-Srd;sn Otto LudwD, de de eiemplul Iui Bismarck, care proctamac6 discursuile nu ctottuesc defel, dorr spadaSi singele,inii-un cuvlnt aqiunea, au valoare, tn fine mai ales $i $ de Nietzsche ti de Mach". Maudne. (t849,1923) urmaseculsurite lui Emsr Mach ln perioada ctnd fuseseprofesor la Universitateadjn praga, din 1869 pinn ln 1873.Aceast influenli, conjugatacetei a tui Nierzsch€ a lui Mact! i eee_ sesirabili|i la Hofmannsihrt. In opinia Iui Maulhner, "Nu areh despreIw,E dectt inapini de ordinul lmbaiuln. nu ,un ninr desprctune, nid prh noi tnrine.;ici din sptr|'.te 68

linbd ome eastd celorlalti, decit.loar ce se poate spune in cutarc sau cutare care sa IP Naturu nt,.ttrpune de ur linhaj Polau t a Sl lunP tarud, adat ramPnt pd sfuc cevo des\e erin{Y sL'lesfre jumalul inlirn deja cilal Mautlmer vorbefie Hotrndnnslhallrl Iragmenruldin limbajul'' El drsrnge {reierndu-se la Plalonl despre lldu}o care consrituie

-adjecdvau (di' la rlei ronnede viap: rumea ."***,'n4 ietr), a4ozpesinorima ou expresia'lumn sensibile"' h' "ai"r,iitrn" prin iimiaj' 'accesibild cel mai bun caz prin arti; lumea ln ft1 a credin!€i Jealt;"ut..*e""tr'i tai, ".;"'r."irh welt), ce n]'','ischr "rf"L a mitologiei, si a^l-\in!ei,lumea'verbalt' (dte misticii; dar ,""" f""t*ii". a'it tp"fit' doctd cea a" w"ttl care;sre, la un nivel superior, a $iin!ei' tordeaun "it lui uman lirnbaju intnficienlei ipnora ia d$ cauza i'ii-i".i

" l tu,ti"ri., t*l Dunnezeu- a I'ri Mautlmet recunoA{edoua aulorjtdlr' d€ Guslav Maestrul Ecknad (ale cAlui operemai importanteau fost publicare Agrippa von Nettesheim Laniauer tn rgOf, intr-o Senna:rl modemizata)", Si e-I er (1486-1535), autorulratatului De incertitudine rdnitate scrennarum tuia Mautl'"er rnsusi rn 1e13"' ;"rbi Dei' edit^t de i' ;;;;;;; ;;;';; lui tn"i fin"- *"-" !i de influenla budi$nului{- Invoclnd autoribtea ita "a U^"ft, Mauttr,rer atinge punclxl culmina$t al scePlicismului sau ffr-" li pernanent nu nll metafizic: "Fdrd nici o indoialti reprczentareaunui eu agnosticncdtre care m am Doate(t salwtd (bt nicht nehl zu retten) Mistica 'tndrepnt, tu o confesiuneoarecdre Si care nu are tntr'adefir nimic de'a Iace '" ' fafi doarti poatelle Dumneze 1...1se tipse{te un in cele din urrra, mistica mautheriana se nuanteazi ptrn esretlsm; c' fara lirnhaj Poare ti in Si n.'i', to*. el, inlelegelumeafara concepre crrpe asemenea '|J| iindirea adevarara. ceea 'r numim filosofie eiista muta "orelE aurorei si ale trezici de cornprehensiune iii.""r"r"*" -cind. prccun in noapleactard' nisterul Matii Uhildti ii, ii 'at"t "it"i "ind, "i. t lace un paspe dtunut intrezdtit i'"i , aa,ia"tt ce'descoperitorui "i "t",a.n"niat an *u De cum deschideochii, claritatea redaine obscu' u pcnrru1r' "t"ti Dcindatd inccarca:atlueze in concept? in cuvtnt? ce atp. 'au n!'tt fat le lau Denou ceilalli,cumvrefunsiwea sltnimn Mateo Unitatc sc ortc untta.tP i eul tac tncacl?lo p'imut 'uvi wia "oez'u*a'deca Mi pualcli sptl\ tNt'hts dislocdti disparc, indusy .ca a Pului Nirntcnu lah stci nchr saBanl"' '" mai bine sernnificdlracn?ei' * ajurasa inlelesern r-Ja lui vill"er Lordului Chandos.Sa ne aminhm ct scePticismulPrivitor la lntreaga $iinl6 r umant corlstituia punctul de Plecareal conversiunii sale: li scria maestrul 69

r fl i
sauFrancis Baconpeflru a se scuzade intreruperealucre.ilor sale ,iijnfifice. Mai lDlelegern$i ca Lordul Chandosnu reprezituA fond decft o modatirare tn a Afiistului contorma primej filosofii a lui Nielzsche, un spirit care a atins contemplarea esteticA, acoto utde acel principiuln indiridua.ionk $i tulbudtoarca dislanlaredintre subieca lume esteaboLitA. !i ln Tractatus lo|ico-phitosophicu.t, Witrgenstein cireazn numete lui Maurhner,pentlu a se d€tinrn,. de et: ,.4.003 _ Otke Jitosofe este<criticd a I Iimbajului>. (Totuti nu tn acceptiuneatui MdatneL) [...]. Daca Wjtteen, stein lqelege se evire sceptici$nul universal9i coturadicfiile tui Maulhne;, in s?ecial cea care const{ in a des€nna limirele limbajului pdn ftijtocirea limbajului lnsug-, ne putem inrreba daca tendinta misticA a ultimetor propozilii din Truc@tw t\\ decrrgc dirtr-o atjtudine analogAcelm ate lui C'handos Hofmannsrhalti Matlttmer": .,6.52- Separe cd, chiar Arcd bare rhe\tiunle yiirttfrc. au prinir un raryua:. problenele cuc se rckra ta viata n.asod nu aut,t in.a m.t nt(ar au ?.'0.522- in oi.e uare de treriti existd inexprinabilul. Acesta ?trate, etenantut z,istic.| _ DesDreceeace este nu purem eorbi trebuie sd pdstfin tdcerea(W,Jeon nan nicht sprechenkann. dariibernutl Mn s.h\ei|?nt. Propozilia 7, ultima fraz6 dn Tructatus, ar putea da na{rere unei neihtelegeri. Nu se cuvine oare s6 ddm exprcsiei "daiiber mut man schweigen m.ens eminame e acliv. a pa$.a racerea necon$inj puryi simplu ln a tace, ci in a desemna arirlrdinede agteprare, deschidere,de o de cAuare fArAcuvinre, probabil indisp€nsabila pentru ca ceva sAse ard,e. c|lln se spune in propozilia 6.522'! Cz Si ta Chandoq p.eocupareamisiica co raspunde wirqensrrin unei gravecrizede idenriuie.pe careo rraversraza la in ajunul_primului r.uboi mondial,in unxput razboiutui pina b incepurul Ii anrrorfvzU'-{dru tacere, erceptia dF cu publicariita.rd!\e Trac@tus-t i. a tt Scrisorile lui Wittgenstein catIe Berfand Russell din aceastA eDo;a au lonul scrisorii ficdve a lui Chndos car'e Fnncis Bacor Un disciool sr uciror ii explicAmaesEului cA esreobligarde criza sa inrerioara sau sa amlne p€ntru vremuri mai prielnice scriercaunor lucrari acaderDice. scrie li lui Russell chiar ln ajunul izbucnirii rezboinlui: '.Astdzinuli pot scrie nimic care sd se rekrc la logicd. Poate crezi cd-ni ritipesc timpd Bindindu-nn ta r tne inswti; dar cun at putea fi oare togician dacd nu lint tncd o liintd unandl lrminte de orice tebuie sdJac ordine In nine insazi,,'. Winsensrein il cirete p€ Tolsroiti comemariite sateasupra Evan8heliilor. i",in ru misiicismul cre$rinisnului prinitiv, Ia sfhtul Augustin, "ur. Kierkegaard, Dosloievski.

_iacere crcatoare" prin care se lneheie Ttuct1tut'1rl Noliunea de "t^ constitui un puncl de plecare pentru Rob€rt Musil, qarc a{eazaln 1906, la incepurul lui T.'jllel. un epigraf exttas din capitolul i'Die mystische MoEl" dta Scll/,tzder Affnen de Maurice Maeierlinck: Imediat ce expimdm ce'/a' dininun ln chip ciufut acel lucru. Credem4 nc li cuf@dat pin'd tn adincul abis tui €i cikd rcrenin la suprafaF, pknturu de apd care sctnteiart qSdldtd .u dz vntul de|etebt n.'atre pahdenu wr seatuina na'?a de und( prurinc judecala lui asupra Maelerlinck I va trata Si Musil i9i va revizuiulterior t..-1." cu severitatepe acesl rtIosol de salon'*. C^ci Musil se va saAdui arunci st in se disra4eze de moda mistica din ce in ce mai rAsp?nditA Pdmele doua decenii ale secolului al XX lea (Walter Rathenau' de exenPlu) Hemann Bahr vorbea deja despre 'b nanie misticd (Sucht nach dem MJsticsheh) specifici decadenlilor de la 'finele secolului""; lnaintea lui' Paul Bourgel constalain legitura cu Baudelane: "Crcdinla se M risiPi dar nisticishul rdmine in senzLlie't' lar He':,f,at'n chiar e'?ulzat de cdtre inteliSenld, 'a inrocare a misticii' la care recurge Broch se refereain 1930 la rlei'ild filosofia contefiporan6'". Originalitatea proiectuiui musilian se madlbst, ridicinii Patralea lui lscep]il,ddt TdrteIl. Meditaliile elevului Tiirle$ asupra 1 prefi8ureMi alianla dintre ralionalilslea matematicaqi cunoa$ereamisrica la care lisa Ulrich in Mdnn olme EiSenschaften Musil depatelle opozilia propusade GustavLandauerintre "ratio" sriinlific qi 'unio- mistic. Dublr semnificale a titlului ales de Musil, Der Mann oh'e EiSensclwften, ilus&eazaexcelenl uluitoarea fuziune a ralionalulii Stiinlifioe $i a moralei mistic€. 'Firr lnsDfiri": noliunearezul6, pe de o parte, din refleclia astpra lui Emst Mach, care reducearealitatea, inclusiv eul' doar la ins$nile sale; plecind de la Mach. Musil face un pas rnginte, anunlind disolu$a tnsusirilo. realului. Acestaesle obieclul primelor capitole ale romanulu;:sa demons$eze ca abundenta descrierii nu reu{eSte ld d"n'dluie altce|a decit o luna .califcabild" diepl Putemsituain ea un ansanbluak me, desemnahil 1...1. incaliJicchil"" ''onutJdfi tnsulii' 1...1. Delinenlaici un real literalmente Aceasd disolutie a lumii d a $rbiectului in ?nsuliri elibere^za "sensul posibil'rlui". "FAra insusiri": noliunea este imprutnubta di.ect di|t vocabllml Maeslruld Eckiart. Uniunea mi$ica cu Dumnezeupteiinde un travaliu de despuiere,de dezgolhe a subiectivitilii ti a d'vinidlii Sulletul lrebuio si' moaf, ln existe4a sa teresld pentru a rena$e ir co$act cu Dumnezeu-La

'70

71

fel, toate imaginile Si toare adbutele pe caie unanitatea i le a conferil lui Drunnezeu trebuieiniaturatepentu a se des.hidecaleacareconducela Fiinla "ohneEiSentcrdren ", suslineMaeslrul imposibil de numit, la un Dvft,neze:u E€khan". ln concepta inisticului, insu$irile apa4in lumii operelor terestre' non'imediaiului. (Recunoailern anprenta trad4iei mis.ice care opunea paupertds fui proprietd!). Sr,de nistici "fari insuliri" este intruchiparea dcelvi Entwerden" despre care vorbe$e Ulrich la lnceputul celui de-al doilea volum al romanuluir', 9i care i pune traduc4.orului o problerna insolubila: aso,;d ', traduceel, !i adaugi o notai tk sensliteral "tncetarc a iaF, . dewnirii,, "dincolo-de-t La Hofmamsthal,Mauthnersj uherior la Musil, poate chial li la Wittgenslein,cdza identitilii subiectuluiprovocatl de neo-pozitivismul de doninant al finelui de secol. a carui docrina e$e reznrI, taL "unrcttbares 1cr". eul irecuperabil $i cu neputinla d€ s.rlvat al lui Emst Mach, caua o qi sistemaricAsubiectului, mai lntii a ljmbajului a solulieintr o deconstruire snu, fiindu i astfel posibil sa tuiinpine iluDinarile unei "alte strri':. Figura de o geniuluiva asuma czzullui Otto Weiningei tunclieanaloga. solicitare in neoernpirismului$i ale psihologiei de salvare a eului ruinal de a-saltudle Si expFrimenldle II 1 'Inpetutirul cateEaric Beniatitdte dc dupdlyeininEer in rnartie 1902, O11oWeininger cate, la lhceputunle s3le, resPectase auioritatea lui Emst Mach ca ii majoritaleastudenlilor de vlrsla s4 ii scr;e prietenului sduHemann Swoltodat Am incheiatcu teoria [tiinlei lui Mach d Avenariu:"". Primul capitol al pd4ii a doua din Geschlechtund Charaktel lui ahca scepticismul dogmaric" lui Mach,atomismul Weismam,Wundt al Petzold! psihologiaexperime alA a lui Wiliam Srem| Ctnd are pretenlia $i psihokJ?ia de\)ine platituAine o Ld sepoatelipsi dertL,sttre, l..l Pozitirisnul mai multe se demdluie ca un autentic nihilism ". Apoi Wetninger consacrn capilole teoriei geniului, caracterizatln primul Iind prin dezvohareaexcep geniulesteonnirerniniscenF, a in lui tionalA memoriei: coDceplia Weininger, amintindu'ti propriul trecutul mai bine decft majoritateamurilorilor de rind {i capabil a'Si scrie in mod exhausiiv autobiografia. Schoten]tauer irlsu{i (capitolul 31 dllnDie welt als Wille und VoreellunS esle intilulal "Despre geniu") i; indrurnncoDsideraliile. '72

*ini:,il#;,:ii,;f i.il;,",'":i:,#",:: :::;"::;!;;,:i"{ii f :,,:: 1;;;'"t,ii.iiJ ;"'; i],;!i,i', li,":' ::j' fXi
";,:"',, ::",;,! :;1 r'iil:llf j;'; i'o- "*'* *''' ,:;;; ;;;:; '" "

,,ii"::f^;:::j:!i::i:"#"ii, a,e din,re ceie una idei,e ma 'ocanre

**-*il,"ru *:+l*, F;,-."gi;.";,*,;#{fl[l :' rm*tlr:l'mx""ru:"*'""1i;il
:**-=l;i.ll',
"''l'j'il,";.'"r.,.

lli1llli i"*f ',,ru;*lf *Yll'i,;.ll'i, "i.1.il"f"lril:i **

l"icroco'mo' care a neoromanric' Beniurui dimensiunea

n:ii*:*l,1:'gJ'JH,'H',;1ii'":**r'#,TJ

x#',-i, il[{:i|p;::;; Iff,,;ii,i t;::,i:i "1,::;';i.tr:;1";!xi::::.1,.7:i':Ji,::,i::
:x-*m*:':';1";:"*'ffi ;r#; T#*1":i"Lf r*r:
73

:T*.'r#,a*ffi Hri#:;x ::i$l *+*"#*** *'J:'"T':l*T'^lHT:*lili.inliiT'"'.i,*iu:;;;'*'*
x"P*r'?..;i.{* :i*lf*lfftr*'l;ll"rltx;:r't

###',,'*:ffi{l**t{!{ li;i{#-li

atukrdfi' Friedrich Schlegelnota: Gehiul nu este in nici ttnlel I chestiune de tibe ate, ca unVttIz, i birea $ crcdinla care 1)artrebui tnrr-o hun'i ci una sd fecaruia |eniu,Jtud iNd sd zi sd (le|ind afic ti {tiiqe . Trebuie prctindem pe aeesta Un kanian at ledea in aceastainperatitul cateSorical Ti mizam Senialifilii - . Astfei, univetsalitalealegii morale esreine$ata individualului' iar geniul ilustrezza,?n conceplialui Weininger,principiul erunlai de Georg Simmel ca lndividului poate gestiona Doar legea a fiind o caiacterislica modemitaliinimjc nlai pulin decii toialjlatea cAci ea consdluie fiecarefeiie de via1A, vielii lnselsi' scria Simmel taglnd transmutati ln datorie, cenfalita@a lace lot notuki legii indiNi' .oncl:|zia"Morala le|ii ralionaleEi uni|ersale pe cuthile individ alului, subiecol se dezvaluieasttel ca duate'". Ajnns fiind invesrit de universal. Aceeali formula s'ar Puteaaplica misticii asacttrn o ve{te Robert Musil"- El noteazi lnr-o recenzie1^ c: tea Zur Meclnnik de'l Geirres de Waller Ralhenav "ExperienldJundlnentuLd a nisticii ia naltere de 1...1dini-a dxpiftfie analognIo4ei iuhirii dintr4 p tere an'ntun a Jorlelir.int iti'')e t\inlerio.Ir'd dini'a odowrc, o re8/uparc cancentrdre, Ceea ce tebuie i?]}ins.nL este o JarG cdntarte ntct o tnerlte' ntcL t) nu d su\etintd, o paruliziet .l voinP sedezteagil. nai si em nAi'intine ;i stnten noi'in$inesufleul carc se ttezetteitltrn) penttu pritra d1td, totu€i, dlene ea clipd nu toiegtetlinic, nu promiteninic' ceeace nu inteamndcii la ar fi nni pulin actir- I'e*ea nu-irtnosegte nihic: principid sau etic este trezia,6lintul. Acli|itatea eticd nu nai eristl, fimtne doar o sinpLn stdre in interiorul cdreid act l sau frirla inorcld nu'gi nai aJIn loc '"" 2 lui MLsil 'iziLtnea de Slarea oistica ii permileeului sa se elib€reze legile tnoraleisociale' sierile qi sn se regaseascl.la u son cu legea sirnple convenlii, consti'rgeri etic{ acordrti crealivir4tii sale intime. 'Ptnd acum norala era staticd Caructer stabil,Iegestabilitd,ideaLuriin prezent'noftl.t estedinurnicii' protundal celeilalle notalii ale lui Musil"' ne ajutasi sesizlmsensul aceste "Eul irecuPerabil"al condiliei modernea atar dupi sine' r'rinindu le, stari"sustine Mach, codurile morale lraditionale Daca refuzim idedific'rile grabite cu curenlele de idei, cu mobilitarea rimprhrj ( OatlVnii nu-qi nui ulre gdsesc priul stfLet$ adoptdcet dintii lullet de Stup(Gfuppenteete) r putitl"'J. nu ne mai rtuninedeci' sa cel li se ofefi {i care le disPlace nai de cautam ln eul proftmd rasl,unsulla ituebarile lasateln suspensie "eul cu neDutinti de salYal". 'Ceataltd st e ' $ crcatiritatca no ld in

cuvine sa i se substituie Clnd morala coledila devine prifuiti $i sterili' se farllnsusiri" sAIe caute noii oameni sirei maxime itdt"ia""fi",n. "1" influenta lui Nietzsche asupraa'estei utopii a rui " " ;i;*s". ;;J;; cup'rins'nl ac€strecurs vuslt. iar sesizarnqi p€ricol l de incomprehensiune de foarte con$tientPromisiunea relmoire ,;;"".4;; "u..'r"iu"l "'u de cedtdldlrrsrare esrr cdicaturlau de sptnrtrl .'tntrri"-1"""r*"', dezorienlau a n careaqioneara Luropa l"r,,i "^ponalise Gernania Joie{te k secte Pril)irite se "t"i'a"** i nelinigte ;r*';;;.-::o-;'.;" aruzald?con"nia civilgalia oriim tnrlia Esrc n^*. **.ut i,,-| ';",;";;; raleL I l '"," tuctinut detdsarca cste ImzsnQI *u',ati,nut ai nc'an Pic'du! indccrp rd ne'am pLerdutttu)ruta A|tt ii,, i,"ra inPrcund it narut ti demonul p"^,) .a*^o ;;";;; a 'i', lar allii cd at trcb ta depatimclvilimlia pe,ntru dlunge ,rt?l?tlualildlii. ccleia ve(htlu Sreciti asdnat depan? la. ,\tua oscnenca Pozilia sa ft{""if nu propune un raspunsditect la criza oulturii t"t"" :'e'talu stare ramiflece\ a dili(il de Nogune' de *" .J;ti.r. ,r-.. sora sa Agdrhaincal(' ,r-.l}t*. +.",t pe^ondl. chiar asocialrulnch ti Ia marsinea sociel'lii) ti' situeze tr."-"lrttt ut t"t* *"-ln, prelerind sa se grlbit sn Dar epoca.ontemporani lui Robert Musil s a l"iZ"tif. f.'f*a. lui Ulrich cu caricatrrizlnd o Prin asimilarea u,opiu i.fafrul"r -u"iliane roman (Precun lnsolitorii lui Zarathustra'bufonii' rolurile de ra,nsuldoi din de ameninlari tradde a malmurele, riricir li demonii incamare permanenlei pmgermani'' Hans sepr' dntisemrtur doctn'ei s,re,: .;;;;;; punese ""*; comune dle m Amieirn,.el .are reduce ile reme misli(iild locui 'r-inao"t, moralizator' S a subliniat c' micul burghez rigodst li unele "-f-a, utilizal ln descrierea"celeilalte stiri" prezenta *t"ifl'o"-"t'.i.-f i'ro*""ar" convertili la "cehlalt vocabularul altot scriitori' lt"a;t'i "u austriac'statol nazist)6' Asemenea apropieri nu_l "* stati tstatur cferufo_fasoist dar ne obligt sa linem seamade an$igtritilile *"ff * * *.i* "auzi' ","misric" ls criza identitdtii lubiectului' r.Aspunsului

m
De lo iad^idMlisn ta rc\tawafto rcmunitdlil't \a mlirzra mullr vreme In Un all teprezenlanl dl modem'rafii \rene?f, nu estelico-mistice:Hofmannsthaldvea sa cede/e i"*Sir'i ".""".planj ".."

in fdra necesirilji unei idenlificiri m s|aresi salveze pe lun8 temen eul inditidualerindi\iduali'terLu Reconcilierii .-eninr,r ae dullul sauCbandos Totalitarea, Hofmannsthal li va gasi foarte cunnd un echivalenl intr_o ''ceremoniea Totului", o ritualizarc a Polilicii, din carenimeni sa nu se simta ivire la nivelulindivizilor-El va conflictuale impulsiunile excius,a.monizind pnn incerca sa reslaurezeordo a. ]|Il|tti regim anterior ReYoluliei franceze' intemediul teatrului $i a operei civilizatoarelncredinlarede el Fesrivalului de la Salzbug, sftSind pri\a invoca "Eul izolat, ierecurgtnd dectt la sine tnsusi.at ctutatirului tita;ic tcarel ieseIa lumind pentru a patunde tn cea tui inaltd comunitate, rcunind in sine niile dc Jisuri ce tragncntedzd ul popor, pe care nici un liant de secate nuJ nai tncheagdi tr'o culturd ' si ^ a""p.. 'o renlutie conseflatuaft de o nenaia zitd intinderc in istoria 'o*i "cealalu in opinia lui weininger.geniulesleli mai erpusla critici def,ir nare lrineranul lui Welrringerinsuli. ir' Ger'/tlecfiI und ChatakteL dezvrluie orientareape carc culrul geniului riscA se o capetein acestiincepul de secol: ultimele capilole lnclinl Src un *agnerism antisemit $ inre noliunilede geniu $ de dFclaral tzilarea sa consrantd odnsermanr. :lni. turtui ih -"'ou aminrhd de Thomas Ca'lvlecondu(e celedrn a. ""u unui soi de Fnhrer'Pinzip Weininger rdmlne totull urma la afirmarea visceral anti-politic $i-i conrest, $fului stablui calitatea de "mare b6rbat'i acerteoitnain ornais iu s€ cuvine declt lnGmeietorilor de religii li' in epoca modema, de Weltanschauuns\n, sau marilor arti{ti (al c'ror model esle' desigrrr,Richa'd wagnetia l.tetzsctre, ideea de geniu permitea deP&irca situa(iei nihilismului contempofan: Prin individualismul siu anarhis! geniul substituia moralei a.t"nit. i"to;". un "alecizionism" creator de noi valorin Geniul avea tlasanmle aristocratului, dispietuind nivelatea democralic6 a maselor !i se contunda cu supraomullnsuflelit de elanul dionisiac al Vietii Un Richard jJl wasner. din oinozdz Geburr der Tru|ndi?. li Scbopenhauer- Unz''II,"iaB"n *r)""t'run*"r, incamau acesr ideal Dup' taa cri!ica din 'uenrhlicha de Altzumnl.hlich?\, c'md geniul era derDascal Iilosotul intr o tormarcinnoilAGetiul seprezenbde ideea relua dezilu/iei,Nretz\che *u^ fn"oto mai mult ca un imperati',' dcclt ca o lmplinirc' intruchipa depi$rea, cont€starca,cAutarea;risul, dar$ui {i jocul; vointa de Putere' valorilor. etemareinfoarcete. reeyaluarea De acest ultin1 Nietzsche se leagl ndnijlocit cautarea rnusiliane a "celeilalte sttui". Dai lncepu$rl de secol ll Preferi mai ales pe primul

I Tff:'Yr:]''l$ };"xffi$l"i', l"'#l;ffi"i'i[' ffiI
;"H;l care Langbehn' # mt *# llHliii'llfr ;;";"ur-ius

t*#-Ut'***+#'3 il:ri.l:*;,1i..1:***r,:*,rr* ',$#qi.lff
figudle

b:flfi+xsfi'ffi

.,a-u'Ibure'ioar fu"%'j;*f;it-ca,ura*' cu fnffffi lfiif in ace$ captor' literare analizale

7',l

4 .\arcis

generalia lui And{ian cu Totusi rermenul de narcisism insemna Pentu i""o p""r- sociolosii Postmodemitilit :ontetTrorTe. !] 1,e.4--: ,t i ,'tli* unerculr'nl *.oi.i. in timP ce asrinievocadoarpsihopatologia i'i.."tl*. *:

ca .i,-"""i.*,,1-r u criz{ in narcisrsrn sr in cercerarea ii.:..i ftdicauzan
i^""*r'url de senralilate' este rezurnala s?eranla uner

a

il

;:ffi;Ji""ilil;"

i,i*i'"'^'ii

*"#']tn::x [:*i*-l1*l'n*r lJ ;":il*rx#::
I l - Narcis, ercul lie$i ode e Tillul cklii lui Chistopher Lascl! publicas nl 1979, a c acterll.?,at "sfit$ilul de secol", al nostu de asti dati, printr-una dinte formulele sale favorite; raim, ni se spunefu eseu,in "era narcisismului"'. Ide€as-a bucurat ln Franta de un renarcabil eco]u L'ire du de. Essais I'indiriduqlii,ne tn lur conknpotuih de cilles Lipovetsky, teoreticianul "postrnoderrititii":'Wdrc'sismul se tuegte din dezerliuneo generalizdtd a wlorilor $ Jnnlitdlilor sociale,pro|ocatd de procesul persohaliznrii. Dezafectarca,n4 lor sisteng de sens este insolitd de hiperin|es.irea Eului: 1...1 totul concurd Ia ptumovlrea unui indtui&&lisn pur, altfel spus un "psi"-indh'idLutlkn, deharasat de lncadrbile de nasd ti tensionat sprc punerca ln rdloarc genzralizatz a subiectului''". Sociologul Richard Scffrett vedea deja o legatud tutIe "decrderea omului public" $i "ascensiunea omului privat'; tol aqacum, dupa moanea lui August, de.linul vielii publice a detenninat o suFalicitarc a tanscendenPi religioase, iar in modemitatea noastre, dezintercsul faF de orice angajarc publica ifiensificA tendinla de repliere asuprasinelui'. La "sfr{itul secolului" precedgnt Kulturbitik Fnef\gunseacesteteme h aprecierilesdle despre mediile anisdce ti inletectuale. Enra ung 1n (1892/1893), tadusa in franceza $$ rin|lr Dig'h'rescenc€ (1894), Mar| Nordau li acuza pe fondatorii modemftetii, Baudchnq Oscar Wilde $i Nieizsche,de "egomanie". g8o rvllrciss,.r: iarAepigraful abs de Leopold voo Andria.l pentu ruvefa Der Garten d ErI"nntnis, sintcza a estetisii moder' nilor Tinerei Viene. ?8 anificiat Ese li ceeacel liitra sd devini paradis r'.rt-."'*; m t-.i." r"-" piptt^ta de 'Narci€ii itnhecilit4ii contemptind ;". a indivi ".i'"J'. inasinea poeruli)iculriva Ie qtindeve n^*,:'; :p,uu.'^i ca 'ii,r," ^ t'^ *titP v ti'aretot:c nli' :"-;J; ;;; ; nn' il:lilj nelotositoarcpenttu indhrid' ,iii-i li" ii*it p*t," "ameni' ial societatea zi 'i inpir.Eind-u'l Jatd thcen" p" sinctt chnt sttnuliniu t sa se octnite 'Jc uhdei admirnrlttputde \at'ts k.t nwt dfr,'apede pdpaltiu lummoasa

^Zi,

a'e de ra $i ca rtsPuffi procesut individuoti '," reactie s,nes' p** triiruri Maurice

'r4l

*ri'i

ii""ip"ti

Lru Andtea!'5atow 2 Duhtodw.!rc a narc$ttmulut: tirtul unui eseuPsilanalirics''ris de Noryinmu\a!\ Doppebi ung es-re publicat tn 1e21 in revista ltutqo' ret'lttl ;;'"J';i t;;#; programuleselrc-\i moral-al *-nd.""."rr, cu terulul a do'razeride ani un e\eu publrcalcunno sa eDocd1q00.PoalepareaParadoxal vedeminlr pentu se'lribiliraled razboi mondjato marurie reprezemadva al"r-"i*rf Ja'i'r Ilql4 lq16) de' Dir o le{rua drn Einnasungen lerzrcn vie i' ";.t'i;at. ., i"" Andreas Salom6nu ti-a dexninlrr' prna la sffrrirul .i^nrrn, cu Nierzsche-Ei ili"it .^ i"fn a" ta"rr" p. care le'a aFof ndal tn dialogul apoi.la $coalalui Frcud Glnditea ln i.iri".* iezvoltlndule ""r*itr'a"-r" drepr funddl t' a'rrl tordeauna 1", *Jf *-."r.rn.' : ?""-'t " nierzscheana eseulsaudeq're Nietzs'hedin ln de Iiliatie ,",'"i,,i'r,"" nni crede cd .."i^, 'J floso|ia sa a viiturului' Nietzsche nu isqi "u trebne nni ihlii td t su aunnnitateae,re de'a garadatu: umul insli.i ',,i, pe a * a,spne deit de 1"r1ete etrcnrorc 'a'e i te lurri?ca''r ".;", lut'Iii prezente n natura. Prin utnare u se PuneProbletna sd i se pleJe'e lunea'de'atcl ah dinc&) tr.tnscendent'ci de a lace sd se iveascd' din chiar Zararhtts$a-Dich' a" pt"^itA* irr.u {i de o hosdlie Jdtd seandn in ' l-o^ p*"o consid.ru imnul supren dl indi\tid&tisndtu mo' t ng, p" ,ori '79

I

dern, Nietzschea gdsitaexen.ede a ine|alabild frumutele pentru a telebr't ?rt.rgiiturvitaleole indtvtduatlitli " eliberu.ea ln aproapetoate texlele scrise de Lou AndreasSalon6 este preznta nostalgiamarii unit4i pierdute,carel legape individ de lume, !i carelrebuie rcg,sh, penau a testaura echilibrul pierdul al exisienFi Ea proiecleaza aceasli preocupare asupra glndidi lui Nietzsche, ale cinri concl zii le rczuma ln urmalorii tetmenil Omul se sinte indlgt din P nct de redere misticptun la a coincidr cu totalitatea aniwrsului :ti a rielii I . l Du ne,ea unic carc'i.fefi indivi' astJel intl-un concePt tumea$i <eul, se contopesc dului o rcguld d. cohlpo arhentla lel ca oricare sisten metalbi. ' mdtut sau ,'eli8irr"'. Autobiogtafia Iui Lou AndrcasSalom6i,'rcepeprin aceasll fraz6: "O clipd hai devrenzlo nn un tot indi|izibil, to.ttdfiiqa eta inseparabild de noi; {i idtd cd an fost proiectali ln na$ere cd am derenit o micd pdtticicd"T L^ capAtulacesruiprocesde individualie'ajunti t3 deplina . constiinta de noi-lnline, nu devenim doar mai Anpfinti' mai inbogi(ili' dd suf;rim $i o pierdere, afirml ea in eseulintitul Mein Dank 4n F;eud' d;n ^ in a de 1931".Acestsentiment pierdere Unilrliiiti aflao compensare erosul (Lou ll citeazacu aceasgocaziepe Klages)',in a ,' sar in cosmogonic" mardmelelui GoedE qi intelepriunea orientali. lnsisi conribuie Faptul ce lD cazul lui Lou AndrcasSalom6,psihanaliza Ia a fortifica, cu prelul unot reinterPretati,ace$ curent de gindire este de analizareusila ca pe natura a surptinde.in Mein Dank an Freud, e define$1e un act de iubire, o reintoarceresple sineJnsrsj care estein acela$ilimp Si o rcirtoarcerc la sentimentultuziunii cu totalitatea'', iar pulsiunile ca pe ni$e viziune gasea legaturi contopind "fiinta univenalt' Si fiinla eului''. AceastA ln doctdna monismului o confitmare Iilosofictr ii $tiinlificn Afitmarea unui continuum materie-psihism, a mei continuieli necesarelntle teona ele_ mentelor $i doclrina sufletului, alcatuiao sranie sideza dinre pozitivism $i Naturyhilosophie, invoclnd marca coeziune universati 'ln sprijinul senti' mentului de apanenenia Ia tolalitalea macrocosmici'" Hofnannsthal' de exemplu, scria, sub influenla lui Emst Haeckel 9i a I'ri Emst Mach vicneze mon a ismulu; Sintemumcuh'trcc\istdst ): (cond ef uc orulramurij dz veodatd, nu sintemexclu.Ti la nimic nu conrtltutm un cu tot ce a eristat De$ epistemologia psihanalizei datore^znmult anumitor p,niculadtili explicilde la aceasta Freudnu s-arcclanal niciodata aledoctr;nei moniste'', vorbeqte de "monism", o face in sens peioraaiv.Pentru a desemna Cind

nici o simpatre nu ''.onfuzionisuli1"lui Carl Grsra! :u^g" F-reurl sinrlea irr pc Lou Ardreas'Salom6 monistli' incu'ajind-o ,'" sate ',f,.;r-".-"rr-8 ad.ni{arodJcl pen"r """r.', ;rrni, io,"l;i.sustttl psriranarrilc", ; :;;:;;J
d

':::i: " ;",",t"..i.i, i,;::i : : " "" :,,,: :i :: :.:i{{,t:-:"
, " '. '" r . '. l t'ttn yte 'a r 'l 4 tr i i ':

;:!i:;';::::,::::!:,:"",:::;,:::,::,,::,
* l: : '; : r ."'",:-l l '' ,': i ",i ;', ,'" " \ /,, si '/i
t, ' .n ttr' "a"ntJ t r ' Lor r Ana- is sal''n' :;,.,, = nlne' de nlull' vreme la r'effid el, FreLid oi,i'g"l 'en 'u "nq"i"; .!.tv,nfaeti Iiir anii dc srudii ""';:r,;,"";; Lttilur'Fre\d si a exprin:' :-;nlEh'[tl'(Ji ir'| ;;;;;' ;i" t)6 'i'!" nume$e-'rciLicd 3 ceeace rnra e.,tri",rcscerrriclsnul |?1i d! bal' iomlele 'l nl u'v:

t)4tl(kt ';,iii.,.,

i ,,,..,
:

ln schinb nni to( it4.t!al't' n'at':tnnd rtI' a'enliutt' s{tiali. !- Pierd' int'tut r)1tn'Lt't!ri t; ,,Ylni:rrcti tt ta@ " ',,^,.i'.'

5' : , ' , ' ' "' ' , 1: ; ; : ; l"l ll":lll' i l' ' "l ,l fl

I1il;;;;;i,;;;;i;,

t, '';,i'::ffi :f*:l:,*.t*"-rffii:TJ.lfi 'x,il11j1".::::il .; iiri',:':;lill;':'ffll,:1ru:".'1":::,:llilx"i
"' taareaoesrea' : ;;:; t, ; ",:".are o inluiar;'arr cusia! ru''s "'u ;;,,,, de dovezi cconomi? 'lr l"i"',]. 1"",r..a..,.,-s^lo-e. Freu'l riu rr Incul rceieia rola nistic't rtrune h necaft: deli in 1e'iiele t'i""li* o-d"-J.t.

i.,i."i" t"'r'"a

in ot:eanic"'' apinla un;en'linen'l

:#ini" r"ru:r*m$;Hi'" i; :r::m, .l:L ";i:i:xf
;il;;;;;
o "*;e*t"i" qi ln acce atea trolizo'ie I obscxrri4liin confruniarea 'u "ornpone'i" lEelucidalr'iDcri .hesriune in lnt nireadint'e.l-o{ un Teorian3rciiismuluia consntur! lun't "":ienlial lui din sori\oarea din ir ie 1917: Ni,1ic * limPezine r, nr.'i. r.tu'i *.* nu'En orevtal cdtt't! \i ri'o 1! 'I,:'I ttrhtt'!M 81

i;

rn r'us'"'m" a snsaobiurilor pa(*e Ior

;,,::,:,::,:"i,i:.i":;,i,tr|',',' ,y:"',T^;':;::i. .'',.,,',';,,,'",'"[",,,,::
i *i;,i,'t" -,|,r:rt

acestua asa nni alesde cind utilizez conceprutde lihido naft:isiac ln lipsa titcn( Pe at pP 'unstru't'|iti tert.a e dum4.awastrai'alt li Jtc'vP 'Ic Junp.saunw Jel.abd P?Adl?r " a tunddmenralalur Lou Andreas aauiaa'?.liP: rrra ideed i.rcisismut sd - siu din 1921,carerezuma Inai bineaportul orisinal cel din Salom6 eseul Se infidelrtale"? -la teoriapsihanaliticn impune' "splendida-i -sau poa@ doar la o aiirma ea, larirea concepliei desptenarcisism,care nu se reduce qi proptrd investire a libidoului in eu, de natud €go-centrica'ci desemneaza
lncorPordlt' noastrd inrddncinare in starea ariSihard in carc ftntnem plantei le?ate de p'dnint' dzti detatindu-ne in acelari tinp de ea. astmenea ASa l4elege l'ou se tnd.epdrreazd (1e e1 in cft$terea sa qre lumind'"' "ldentifi I rea inrwtird Andrear-Salom6 a doua direqie" a narcisisrnului al lihido.ului "" cu TotLI ca lel pozitfi Jundamental frtut, ,"-tf*** pehtru ''wlaptatea de a mer|e dincolo de sine'de a nu conttitui un obstacot onginarc' sineti in calitatea sa de eu in procesulJernitui rcSdsiri a stdrii

Varia Rilke Nd'zd (lat?' al lui Rainer poemul Lou cireaza conrinuare versun: 'n sein'he'e cu a\esre poem *'*"nara" ;;;-;"#;", "re ''Ceeace pnndeformaacoloy mi seamana plinede Iacrirnr' prin semne liuem'rnna "e inarta temele a Purut,asdel,intr-o d-ar st renascA: ramine de neatns' ln ea olicft de muli m_al srad i sll rmtresc unduiloare' aPa Dar, aPlecatPe$e de indifer€nta, subcununa_mr roze' $i srlrpnns' pot lndelung s4l contemplu' Acolo, nu esteiubii Nu exi$4 dedesuht Pr'buSrte' decftPicr€ nesimlitoare' sinr nr doupreabineseanacrl de lJisl. si ''

ir.a sftaind?utut -. @lilalji $ . inlrecate i\ iIralid Iinde InslduF/e" eului,

ili"

sai: ' in *"1* I*'e;*" ,oea' ochii

in--aceeasip'oblenu"" dar o asemenqt tii--frGTaian paraleta culiii in a nacrocosmicn naroisismului dimensiunea ar apropiere oc,lta esenlialul: eului la psiholic' Lou Andreas conceoria tui Lou), clt !i ln dezintegtarea conslient Ii fi-fiindemamtftiiFeul s^ro;; descif'e^za;;tii:-.!-nlrr.n distinctianeti a individualdlii, difie aspnaia s?re diluareacontururilor starile tuzionale-Tipurile umanepe careLou Andrea's eu:luiqi a non eului 9i forme Salom6 le denuneqle omul religios" $i "filosoful" ar reprczenta ctr "'lotrul"' "Marele stabilizate ale un i sentimeni originar de identificare relieios,narete liL)soJ I.. l {-att pdstrct imPulsiuni;: Ior cele iai in|ldcdrate dinspre larla olisinafi a narcisisnutui' ' i Narcis' Aceasta penpectitf dmire spre o reinierpretare a mitului l numai erotismul concentrai pe eu' Percepemint'un mod prea unilateral pnve$e afirml Lou An&eas-Salom6,qi uittut !4, ln legenda'Narcis nu se s a zadt declt pe sme lntr-o oglinda artificiala, ci ln cea a natudi: poaie ci nu ca parte integranra di r-o roralitatesl'10'aal .i"'-*t-tr"J "azt reunilg "*, c? I r!4Dd <inl .enr|l]lentul narcisiac deci t'r'rlea r' I'irt?lc.J'?4

rtOnunnreti."*iiifrJffitri'e*"t

"

['ffi;; :11 ""i["aliu "i#;*-*-ur;nra;tr-0.-:d*"D':y::::1:::l1;lili''#.,i''::i ".":1,

?.!P-g?qe l d+tr.-ery. o''" !I,loa.e. di-tt-44f rya.eis.ul'$a:srr,ria-?l ***: a' p"rrecta circuraritare i ;.'riffii

**;m saurrnrina' pareIezenar il:,T,t;ffi-i"' HmX'l#i'ifTillll; :il::.'::::. \iLare *andar'ur li.r,'il;.*;*;;;;reb"da
pentnl ferneia cu oglindi"' plmar 3 AmbiSuitAlile n')tiunii (k narcis8m conslain largirea-noliunii de Gsin.rliratea lui Lou Andreas-salome \i rean la Freud'cum arararean Lapranche :;"*abil) 'J"il;;;

",: ":;!:i,!: #re fl.'l'"'ili'1'ir #i*Tf*rl:i,r "'tl,'l lix;ir, il"1""1"i0,"' ; "t."1* ;?*flf*."rr!-g|ol#i-', "'-";' "i''ll JiX$L-l,l1i:i'L"il;r;*lu*'b'r"res.. ::,:ff
;"hfl ;" ":Tflristnls 'aoobiectualasau nediierestiatt firi 't#,i1,-; ftsr'"
H:l^T.::i:".ff#'i:fli;l#i,l^f
83

.4_Jst:n?il"

-:ry_gl_le.vne
82

siarpnarca tu;11e 'st

:ilxl#lil:fi {i$t'*",**rq*it*#mi#tiH es'!e s'iadru !i'x;"; *ui aseme'ea

fc,ane problematici: unij autori eslimerzl ca de la bun incefut srgaml intreline relalii de obie.{. o iubire de obtuct prurara", duti formuiarea lui Balint, in a$a tel incit rrlnrnea unui necisinr prhar. inieles ca tdrr stadiu ,nobiedual al vielii exrrarterine.estecontenri de ei ca fiind n!ili.''. Prin ac.sl bilar4 ne plllem da seama cil .le adinc s , angajal Lotr pe un reren delicat. Texieie lri Freud rami! aluzive !i aparenr :onlrad;c1o.ij in dclinire.r narcisismului Drimar ca sladiu.tl efoluliei snbiectului'. lcoal:r lui Slrdor Ferenczi a aproi$dat leoria lnr-una din direciiile schilaie de Freud. .ea care consr^ in a orune narcisisnrul erolismuki obieciual. RadScinile naroisisnului s-ar locaiiza in 'rilfa prenJ1nll, iar amintirea G;-nntul r?cdn$riiaj- af trnC- sriii*de-ffiuffi e. lip-dl5-de corifl icte $ de excnalii ("paradis ?ierdut", virs.i de xur"). ar hrini o noslalgie comuni lulnror indivizilor". Dar perqediva rrmine mbigu4 daca lnem seamxde faplul c, ispiralia crtre o slare de tolall leerchrbihate consrituie o con$eri a gtudjrii lui Freud, legad de pulsiunea nloilii tloliunea - in urare misu|. speculatlva -de narcisism primar anobtuctual trinife deci la altematila fturdanrer1tala Fopusa de Andr6 Gteen ir Lebensnanifimut, Tt;desna* F r eude" k n s .l L i m bn ru k ma r e rtl i c i r In rtl i crea l eori pi nar.i sl snrul ur ln donreniul antiopologic. I^ Toten uhd Tahu (1912/1913).rext care precede cu p\\!n Zur EinlahrutLt tles N.ttil3nus \19t4). Freud expune un model de evolulie lbrmat din trei nari etapei prima fazA, carc se referA Ia umanitntea prjmitva $i, in istoria individuale. la copilul nic, esle cdrderizali de credinia in "alotPu|emic;a glndurjlor" $i ir "puterea magica a limbajului". Fre.d nuineste acest stadiu. asemanAtor cu slarea de visare. stadiul animismuiui, l,r c,Ie mita€a edxi n a atanf in i i,'r individ. - ceea ce nu I inrpieitica pe Frcud sal califice drept "egoisl" Esle un exemplu al alrlbigxir.ililor, deja svi,liniate, care insolesc constant leoria fr€udiand a narcisisnului primar" O contadiclie analoga apare de pilda lil1re pasajtl din rds lch uhd d^ Es (1923) care er]untl: "lr1 origine, libidtiul este in i trceine tLtncentnt ih tine lEsl, in timp ce eul este incd in lon@rc sou slab co,1twat. Sinele ltus Esl deturnedrd o pa e din acest libi.to sprc ituestiri erotice de obie.t, apoi eul a pliJicar cautd sd intre in potesia ocestui libida de obieti ;i sd se inpanA sinelui ca obiect de iabire. \la'.6r'mttl eultt! ew dc. \erLnJor, :a'ra. -si de la Atu;IJ "bifletor'"' ttet Pqrctuanallse (p\tbtical in 1940) carc evoci "eul, in.are s-a innuqazinat initial bltreaqa rczend disponibitu a libidoulai. Nunim dceasft starc

''::;,1:,:"'":;:,:';i:"': ,:::'.,::,:,i,::::,:,"i".::,!';,:."::[:,:,:

::iI":;I'' iiill,,"'i,i,i'ii,:,:' ::' x;lll,nj::::iill,;l,lf ri:: ffi:rj.::]"t"

';.,..*:,:j

f

,",' n .,"- u " :,b ,,i ,a / r ,u h ttn ; d "' ' ;.:' ,,,i .- ,,

#" |x::l:*::t ::';: :itf ;! :,:::::"^:'," ::;"$:.$:f:;:#: :x*:f "",i{!'4i$ffi$*r*,:f :l::#':ifi ,'## j":"#HillT;l'1'ff ll'iil;H';';;;; ;;;d'i

*, T,il" :ry$*:is,u# l;lll'i'ifi1ffi
a. ""i".". "" ,l "p-" nti Freud ca egoist' li

.'*:'g+l'ffi #t[**i[l+i*;U*,i:if
rn ohiecrur ;;"'; .":: ';Jilli;,Ji :i::::it il.ilii "i:::;'; ' ' ' du:r
une,,udec,i obie.1,,, de!i,\ '-i,.1,J ::*'ii;.'li"",iillil',1';-inferioar' din punct de veoere il

", fri x*ii:l'l,*:":*f
;; ai," e.ri'.sr depali!' Doar risir-olll i ;i;Iffi:1;"'ffi Vrrstr ot' utii ne"nroro""r' i:.:lli qi,:l:"":* rrcDirir
nodul'trLa{iic'

ffijii #io*t,;
IH

erotica ri

*illlffiw.-":t decilerecte o'f 3re Pemicioas:' r"iifu

prin se imividului obtrne sacrijl:iu] *,. rnriuo,,,,",., Y::l:Ttll

""*dt'*"t-il;cte$e

ii: o:-i:t'*

84

cu relaliacu cel4!41.Pedurb,raFnul subiectului realiratea -eare sarace$e ''l irniinsese ore pe Freudsa inroducr noliun€a Rdl.-4@ffifi;zei'u Schreberarata de narcisismln Fopr;a reorie"? Analiza cazului Pre$edinteluj narcisiacadetetminauo cum ruptura legAtwitor de sociabilitate{i recluziunea pierdere a realitalii. Asupra utuior ac€stor puncte, L-ou AndreasSalom6 adopti m punct de vederediterif sugefnd dinpotriva ci narcisismulcreeazi conditiile cele mai favorabile PenFu relalia annonioasi $i creatoar€ a subieduluicu celilah ii cu realitalea "Erczia" l i Lou AndreasSalom€const!, Pe de o Parte,in a complera$i rcinterpreta opiniile fragmentare ale lui Freud asupanarcisismului Primar' peotru a-l pr€schimbaifir_o "a doua direclie" de sine $ftntoare qi, pe de alta pane, in a reevalua narcisismul care nu niai pnsfeaza atibutele unui siadiu inferior din plmct de vederc moral, fiind considerat ca o hsugire torbogtlitoare, pierduta de'a lungul dezvoltadi individuale $i coleclive' ca un element indispensabilechilibrului personalSiinfloririi cultumle. Din acea$n diferenta eseotiali dinte concePtiile hi Freud $ ale Iui L-ou rezulta alte diverg€nte cu nePudnll de trecut cu v€derea-, de exemPlu in ceea ce privetle teoria feminitilii. 4 - Feneia narcisiacd

lui Lou acea$a specificitale $rbiect d obiect, diotre sullet 5i corp in opinia a"fect Din contra, ea semnific' s perioritatea femeii ai"t-* r" patologic "r"'rl'it"i" a cixui condilie modem' accentueazi Pina la iiri'"'irr. "*"r" dezradacrnarea :i intelectualizl|ea -qaniera sa specific' mult iou endreas-Salomdexprima acesle idei in narcisismuluiii oferi a. J it r",fr"i p. Freud EiPsihanaliza" Teo'ia n'"ii mar rnuh Reelatuinda doua direcde a ; ;;;""; odara ::;;"' " {i tehnice' r,";, L* *n'f.aza Si o crrricaa ralionaliDltitriLnlifice r"&,:!y':^ ""i'"' 1" p"it'*ui;ur."uai*a

;""',..;;r,i."ut"

TYo:.'!d se rmPune oe eu rists'- fr.ua atrrmi ca opo/iliaeu/non subie'r/obiecl capaciraP.de.a proPriei prin i*r",i" iti.' urdi'iduale expetimenrarea riminlnd ar *Uoa'e cn ajutorutaqiunii musculare' i"l;"" -n"putln"ioa"a "."o "*nEl ln fa1a excitatiilor pulsionale Activitat€a i-i.irf ;; iar under'mlne suverane' acesl ca ii poate in@le;bala-"ti-t*" aparca un domeniu spiritul de investigare"conirolul asuFadorinlei' li """,i-i"i'it careesre$ rddicinaurii' a masochismului a ilot.*attU*t' uneiYiziunilriinliflce asirpra ^r.^" a necesafi a*it" r" ff9ud condi$a lnainteaz'precum cerceutorul ""ii"-uti, * pt.*a sa diferenlialoare' f,r.l. i^"t ac€a repr " iubirea ezrnu" puletr l.ru.f..ur ,;i'. Prn cal2ctrrul debordanr' ei
sa lra8menleze sprnruroe rentbculara careeiorlulleorelicse sttdduie o te un caz patticular aj la obiectiviiatenu ar reprezenta urma mtrelor dec la bw tncepul afii, 'f""t;.r-f ' obiectivulti ohiectuluii ar fi de "gr"*i"i

inrr un pasaj d'r zw Einfiihuns desNanitnLl\' LE!g-.E"a-!3 ."i' timpul demoaii pubetnrc.Iomarca orgdndorsevak leninine t--l i tubiri de d:i;iituiri -'.Jlafc ac'dz@ t towt(ro-cl?stefe
bbiect con:rant, insoltd dc o supraestinnres;xuald. Aparc astfel' naj qle.stn

i"^". i+i"i;i" ""t, "."'trunlEa.a-1!fr;1; "o* ca,Z,iipm"a i',' ""li "aii;,a'ri iia,iaka aieie,ird" obrciti" ,i*,i,pa,tii-,inrii
corrrrr.i

er. AceastAaulosuficienla narcrsidcA lace ca lemeia sA devina

pemru tarual-preci'ntr ;ti'i;I. h4\asrl enigmadca

--ias sar€le,c'kBin'Mltri Do$lievski si umorisiul. -F ion?,luzia la acestpasaj ci nu este Fin util s6 @;i;ln ;a;;Ait prcconceputdde ndtwd sd injtseascdle cia"". O nimic dominat de"o idee femeie din zilelc noastre comenteaztrd€zmintirca ln felul urmdtor: 'Irt n@Ele a ce dr f narcisivdtl feneii suscePtibilsd o injoseatcn?In numelea ce. dacd nu cumra tn nwzle unei anunite etici care identificd narcisismul o cu un elaisn "d" d.pdtit,? ". Narcisismulieml!-in-dgbitdeSre cu rotul altA tuadacinrtii md adnci semnilicarie lal-,ou+ad+es-sab;mo;;;de o ocrotescde fismle plea abruptedintre ggft!lt!9-9eCi!u*-"are .1111:!.! 86

S @dati'pi,i.it..

a'e$er p'rcepen exisla si ahe modalilili de cunoa$e'ea narurii inatdJa inlesnetlc inrerm;diul spinrului $iinlrrrc Narcisismul ;;": ;" mlime \i imuiuve a I'rmii ce-li rnu"i,' orfic al unei cunoqreri i"' i""*I ..;;;;;;;'.. aflamodelulin creataarristic' remeni * ** a.''1-"r-rm-13lrsiac" inra'1rl "in "i', o re'onroflaff fl o olerilld larr rndoiall .n*t-ttgr.sie. s{ civitizalei" dar inca{'abil netinir(ea -iui';nan"ii*r", r"=Atr**'*re il'..r". ln mod a reali'dtii, nici chia{ sa confibuie r" t-gtr a" ", ;Jf"" "*oa$tere

r re.onurcabiti dc.,aruriz..e. dr)xnr$i 1';;;-i;;;lJnrei,rzr, de a rtev;ni /ni9 .{ ffltl. o conl':rsiune ta c.i:u.e ttrteudrrnne$e stjil lrii.ijiic_ p.jrLnr |.oil Andreas Salome, {lin conlr.n,A.iisrut :sls cet .are prcfituleaz, ..re,i r. r pulea il Snoraonlul. irr rGfrarl .t e; este te fet ie trotund fre.din tri rj iliinlel. Ea r, ine rsrfei ..eiJir.ioast ideild linirului Njeizsche !! at. iri Rilke

.are e!,r, rsinanxi'za i.r Yii:.1..1,-.l::.:ll-:lli.ti,D+r4+"rir. er" rr..,tn.J...r:" r..,.l | r-t i €' t li. i n' " l ,rt n a , m !t .,,,,t1 t..;r--.,, .i ,l
Narcisisfttut dnnitiac at paelt.r

II "Tinerei Viene

i. !i slarile suliere,lri,li;fi,i

geliiul
tnrpl.tt

crexic. Si Dl nrrczeu: lt etementui .r.ai
tr t .:t,. " ., t,.ta ..t .tr.,

r;tiihin

.uLrtj,.

s!

:t-t rrut!]ut.urn ,e Dwnez.u.a ,( (:rednntt t hii t, iac.j hu nunti rc:!it!/ tl .ryjna iubea. <.iSi neturu - ra/.t\iar.t a dft ti Du,tne.e!: !.iiti tk,r: t. tutr.. Dntuii!t(dsld dt tt.tt/.nD,:,i tiiut.,j ti:r.;ttj\ji !:rttUtl!6 kli!,i.,tri L!l nu s ut .t;1u/ti.rd de.:n it t)ft:r.Ntt nki Duhr!..1 (or. nat j.rir.i.r: \..j alrina oterai. n:.it.Ntr; tun. .'. ]]oilrl .ri. .rilual ]:r a.elalj n;\el ixr a..esr zcu .rrrril 9! nrt crst,rcir, .st n*i 'iiralt grad i. t? r4t htt.. D.rni,lc, d!.:a ttur.t.- iDreair, ciiDAarut dir StunLlenburhdi Rilke (Foc.rul dit, 190:t). ,i,tptcttt.t ,,,, ,,ri," ,i, p,",.1* ortc. vns. l nupn nit., ru re' nat arcd n,ci uh sniii I ir.:are \.i i. la,ax,: iht inpit a, ay . ! 1 i d te ti &ttk ..u | i t.t. t .. (:e t( ,t!! ta.,t U odmne,.i !,j i . 1" ^" ; r r ' t r rJ ,rd l u l t trc n :,-,r, Brtu rd .i ri .4,," r1d:r t8o4. um;r.,.,r.. r er r L. lle i, u h ,u ,i .., t. t, .1uq,.-., d(3dri\re c.: mibititat(. de ,nr;ctue. Et sc tJtn !r'na. aerlir€itii ()ot!..t! it! pldsnuic e ne ).\it .tieti N|!(tuti, idtd .percie Llte Organ.lc :c*t, Lore(turi, priti carc rcllectedzii,.fe bercdzn li ia deciziL. rinr anttrtii.,., hrdirjdualisnul ti cutlul geniuiri se intitnesc slrf, semnur narcjsrsn)utuj. Aceasll ulofie trfirma pulilr, .1e a.re.i tjoa: .u ajlLo.u_t lurlFiol sutiecrivil.lii cosmogonice vclori susceptibirede a conferi sens ,ielii. in cruda socrer{ij de masa_ a desliinuirii turnii prin ,riijnia 5i rehnici, gi a dezridicintrii condi!jei modenre.s.

Putem afirma ca pent u majorilalea scriilorilor Tinerci Vi€ne, I{ofmannsrlal. Andrian sar Beer Hofmann, criza idendiqji subiectului incepe prin erperienla narcisismului n]orlii pentr-u a cnlr1a o ie$ire in arciisrlul vietii. Bsle adevarat ca aceasra solulie fi vr fi refuzda personajului povestirii lui Leopold von A\rlrr,atr, Der Garten der Erkenntnis din momefl ce isloria se termina cu ftaza: "Altlel nuti prinlulfaft a f1895). se li inparkilit din cunoa;tere ''- Printrl prezentalnca de la inc€pul unele simplolne caraclerislicepenru personal,talea narcisiaca.La doisprezeceani. scne Ard.ian, Etwin en nui singar I nui introreftit ca ni.:iodatd tni ri,ziui trupuL ti luq.tul sd hdidu unuL in aLtul, in thiF misterios, o ria$ aDtu)ape dtduhlaLd; lu.rurile lumii exteioare awau pentru el wloarca ft (1ttet) au in us; conslituiau rthele unui limbaj care, intimpldtLv. era a! sdu, rtrr nuruti v)iila v Ie conftrea un sens, toc. o cutaarc"". un La vi.sla aulorului sdu (Andrian a scris nuvela la no a$prezeceani), Finlul ilrwin devenise melancolic ti ipohondru, obsedat de o nuladie linpuriu ionrractau (flizia care ii va provoca noanea). iar viala sa sexuata era deslul de platonica: aras de tineri tprecum Andrian ln realitare), se casalore$e cu o fenreie despre care ni se spune ct: Etd frunoasd. cu ftunuselea husturik,r trccute, ih fata drcta ne intrebdm o clipd da& ne intdlieazd un tihdr vr?ran asidk: sau o inpdriiteasd tunand ihbdtrlnitd "' . Aceasrn iiinla hemafrodiri simboljza fanrasmagenului neutu care exprimi retuzul diferenlei sex ale. !i pe care And# creen o aieazl ln cent l' r 'n't a in t , 'r t r t t 'cn uhi al m l', 'nt lut ' U rl l l ri j l q f jt - m on L' Lt'n,' ,?turl,tlt it-7',ti4r 't i', . ; t ul Uaitut Pti!_!]!' lup-l t, \"uril, nu,Ih.nr1. priwr nd. iette Jie dtrc noatu Jie. .:dne imdtl.tlitate. cee4 ce este

Inlr'o zi in ca.e-Sinu $ dla soDrnul. prinlul Erwin, inca rreaz. pe jumA.are adorhrit. o halucinalie: are inrrezare$le chip care-iface senmd;J) un spatele llnei teresireiclnd aDrjnde lumina in o3merl, Erwit nu mai vede o fereanra, o oglind{in cxrei sereflecl, chiful Si, trcnutind de dotinjd te oi Vnini de perck t s4lielu-ise rleddtd4mintindu-tienolia pe carc iupui. tiiu. itlercase ". Naraliunea Leopoldvon Andriansfir$elteprin a da lui dreplale Rank din l9l4 despre dublu, -anlicipindu l-anicolului hri O11o I',trptLdrger.renrA dadlrlrt,l \rrinslegara nar.isism"Prinlulr'srn .a de 89

88

lntflne$e ?n cfteva rinduri un personaj sfrriu care i seamana$i care I i,rgroze$e: moaredupa a treia lntilnire de acestfel. Claudio, eroul &arnei Doeticea lui Hofmannst]t l Der Tor md der Tod (1893), esie Aiel un tip narcisi,.ct Ce ttiu eu despre,)ia!a oarnenilor?| Si9ur cA n-am cufundat in ea, I Dar cel nuh am iqeles4, I Nu am pah inril sd md contopesccu ea, | $ nici ptadd nu i-an Iast veadatd. I M-an linul deopdne, mut pe dinnunr,r "r5.spuneel in primul tablou. Mai lirziu. facind bilanlul viefii sale sentimenale. iSi arunci scrisorile de dmgosteexclamind: 'Pivel? s.'teri. picyeJ". dc Juanmk pline i de vt'rhearuroa\e ti de lahentalii, I crc2i cd atn sinqit rreodttn ceeace ele I Ceeece rAspuhswile melepdreau a spune? Iatd, privetti taata riiala hea de iubirc, t ln carc doar | eu ntud.f'ncean "t. auzit Claudiotraiestecu noslalgiasiidi paradisiace narcisismului primar: a ''Copil Jiind std.team nenitcat in sclipitile prindrerii | ;i credean cd plutesc in Tot, I O netdmuritd nostaLgieI Md str.lbdtea in yalwi tncdrcate de presentimehteI Apoi a wnit yremedcaldturiilor, scdLdate belie I Unde in intre.tSa lume scinteia uneori"". in cele din urmi insa doar rnoarrea ii procurn lui Claudio aceabelie dionisiaca,moMea carel intimpinn cu aoesre cuyinre Ridicdre! inrin|e Jricali instinctird! | Nu sint fnspdimhtdtu, nu sint uh schelet! | Trdglndu-se din Dio"Jsat , Venus, I Un narc zeu dl suJletului std inainte-1i"'3. Acelati personaj dionisiac venea, precum un duhlu. In prinlului Er$in" ( laudio se Jh,rndoneaTa euforiei 'nrimpinarea unei Nirwana complete, reculeger;i narcisiace exbeme. lx.'oafteat Din tu'nc .e moath-n 4a viap.I; tlato-tu a rua et ^ Conversiunea narcisismului no4ii in narcisisrnulvielii se va nnpfini in .Scrirdd/€ziLordului Chandos.Existenla anterioar, a acestui discipol al lui Francis Baconera reconfortat, de sentimentulaparrenenlei o mare unhate la cosmic[t "Ik intequl nalurii n1n percepeam mine-insumi[...] prctutindeni pe e.am innmiu n'. Enciclopedianatudi Si a spirirului pe care Cbandos te Foiecta sI o scrie, tebuia sApoafie titlul <Nosce rprrm) "'1.in limpul crizei sale, Chardos triiege moarieaeului snu superficial,o moarre care are acelaqisensca $ cea a prinFlui Erwin saua lui Claudio, dar cale permirerenajterea euluip.ofiind.Atunci Chandos instalerz{ nmcisisnulvielii, ca ?n se in modalitatea 'religioasa" descris: de Lou AndreasSalom6 in eseul siu despre cealalfidneqie" a narcisismului. Povestirealui tuchard Beet Hofmarnl,, Det Tod GeorSr (1900), nare^zao conversiune analoga celei a lui Chandos, carc conduce la un narcisism de

autodis|Iugalor la un narcisism purtar de elanul vilal al individutui. Originalitalea lui Beer-Hofmam con$a ir a silua descoperireaidentit lii evreietli $i opliuneapenru ceeace s ar puteanumi un sioniyn esretic" chiar acolo unde Chandosaq€za misticismul panl€isLCon+ersiunea Paul, eroul lui dtnDel Tod Georgs, fr o conversiune solidd mai dumbiladecftcea \a mai !i a lui ChandosVom reveni asupraei ln capirolul consacrar Richard Beer lui Ho{mann. Toate figurile caracreristice penrru criza identnalii ti pedru dephirea ei misticl sau Fin narcisismul cosmogonicsinttecule ln revistA irtr-o Fin scrisoaredin iunie 1895,adiesati de Hugo von Hofmamsthal prietenului stu Karg von Bebenburg.In micul orat de ganrizoana unde,si sarisfaceserviciul militar, Hofnannsrhal raieqte cu deosebite inrensirare sentimentutsolirudiniil ''Un rcnlimenlAespurti suloft de lolitudine..a ! .un k,at?aast?anr lnceau par@ in nici unfel din yialz, din viata adEfirutd, ci dintr-un te briu ciudatpe carc nu-lt,qeleg, care nd speric ti unde,daar Dumnezeu de ce, {tie nA simt rdtdcit'"'. Acea$a solirudine €oplesitoare il face pe iinArul Hoftnannsdal sa devinn indiferent la 'chestiuneasocialr". ln ciuda mizeriei salelor slovace p€ care I€ $abate: "Nu cunosc "poporub. 8i nai cred cA poporul nu existd,ci doar oanE ii zrisd, cel pqin Ia roi'i', iar conlroversa pe tema nationalildlilor ii pare dinrr-o dati vanA. De altminleri lumea in intregul ei li pare incomFehensibih: toate nofiunile absrracteli-a pierdut lnPlesul (ca $i pentru Chandos lnceputul crizei sale)la Acestei nelncrederi fata de formulele gtunorle se asociazanecesitatea de a gAsi adevaratavialA: Majoritdtca oarhznilornu tdiesc 'tnr)i^ld, ci inn-a ' aryrenla, intr-un loi de al\ebrd, unde na existdninic {i unde totul es.e doar semnificalie- Af uea s, sint intensli4a taturor lucrurilor Qi,cufundar in finfd, sewul real gi profund'"'. Hofmaimsthal viseazi sa atingA acea$n dezvaluire a fiinlei, precum Chandos ln momenrele sale mistice, impregnlndu-se de prczlnla lucrurilor d€lor mai neinsemnale din lume, transfomind senzaliile cele mai obisnuire ln epifanii, spre exenrplu "ciad, tntr-a zi calduroasd, pAnunzi tn ficoarca holului, pe pardaseala incd ar?zdd'n'. Revela{ii asemrniroareale fiintei lumii au mai mula valoaredeclt toate ca4ih, chiar cele mai importante,chhr decft Ribli^. Ele at loc "cind te indrdgdtefti de ,ine-tn:t4i d tot fxtnd cu priyitea propriu-li refler, cazi in apd, precum Narcir; o,wci ai dlunecat pe panta cea bund, precufl copiii nici care yiseazd cd alunecd prin hlneca paltorului tatdlui lor in lumea vrdjitd, Iingd muntele d. cistal ti flntiw regelui hroagelor. dindrdgostit de 9l

90

the insuli, aliol de tiald, t. t p.dt( tt tl. D nE:?u, t n r/dt 'i. puli : texle din .po.a 1900 rra,luc cu rLia df;tale sel ut nusrij:; 9i rl ntrrcisi$nolui.a.ispunsu la crizr idenlirAlii subiectutui. Il Narcisg otnantntuL, Kiimt ti Makdft

'"," decurse din narcisisnul @i sfir$ituluide secol.Viziuneasa despre lulne 1inede acela$i rnetis ca ti curentele decademe,sinrbolisreti neuromanrice, care inlelefleau sa reaclionc?e xr4enia"ti Ia neglijenla la tormaiaa erejraruralisre_ un caz inrr ca Si in celniall.mici eUte,carese considem[ca atare.se retuSiau imr,o lume a ap&enlelor fi-umoase. urde problemetedin ce in ce mai presanreate reahtilii lehnice, economice $i sociate nu mai rrebuiau infruntatelr. Relerindr'\e poerul la Richard DehnFtJosrIlermdnd ob.en;.a etemenrut decontiy $i viziunea monisia farmeazao unilate iDdisolubiti si renma cl@va din rnisiluile comune lui slefan Ceorge, Alf.ed Momber ii uito. po"1i in urmalorii tenneni: Darin in cele dn umij s.1ne cuJundan in etementut reEetat,ta cap, ul unei netanad)ze inwnate. Lrnut dinhe snnboturite esenliale cle acestei dmarleli n niste eee jiguru tui Narcis care, bt contemplintlu-[i propriul chip, derihe incdpahit sd prireasc1 re$ut qi e.tte ttunsjomltt de Alrodita In ftoare "t". Inainle de a fi fost degradarin manierism d. cetre maerlrii minori g imitatori, omanrnlul Jugendsrilutui era incircat de un sens profund: el exprifia legatua originari car€l unege pe om cu lumea. El tirgetle comururile irnaginii umare peDtrLr o cuftnda nrai u$or in releaua linjilor a naturale, stfnge Si hcercuie$e lumea tnconjuriroare penfir a o polrivi pe ma.$ra omului c,re o locuie+e. Esleteren, Viala care circuti prin ornamenr conferind:r'i dinamism. in eseul s.u Gelrl ,lc. Urrpie, in capirolul ;.1itulat ''Die Erzeugung Omamenis", des Emsr Hoch situeazd s.iluriteegjFean $i golic ih conllast, ca paradigme ale unei ane minerale Ii germerrice. manifesdnd dominalia 1olali a narurii neorganiceasupravielii, -$i ale rnei arle a etervescenfeiorgari.e, exprjmind o ..caprarea vielii. Si un fel de ..a doualilosofie a narurii"'. Ornanentalismul epocii 1900apa-{ine fi.;i nici o indoialaacestei douacfegorii a ..goricului', acceplia Bloch. a in lui

Pi.1o.a hi Klirnl c.rnriituie !nu] dnr ceie mai hune exenple de trnsptn.re a a.esiur "orrienrenl .osnrogonic,. Fiimosul ponret al Adelei 8k,cl Barer eslc njr ad(vnr:1 dez!'il omanrenlatrochirl abia daca disl,igc conlurLrrieroc'1ieide cele al. lapiseriei, argimul tj aurul sini raspindilc cu rol atita.isipi c: pe o icoala-bizrnlinn; chipul femeii devine un etenenr ,tproape s€cuidar, lolj,- 'in decor- In peisajele din care in1aginea umaDae$e absenti. lomrcle nalr.Ie derin omamenrale,ir prelucrareaculorilor se inrudeste cu .ed d N; r r l. lor lur ( lJr Je M dner . r nu dr , , I n; jur ; r n. r r , ir r r enrsit r , i , obs"-rviim atent bogrilia oonvelor penrru a dislinge conlururile cerrlui. paminlrlui 9i vegetatieiLa KI;ml feminitabr corespundeunei s|ari fuzionale crre simbolizeaza omanrenlul. Comentind pioturile expusela r,/,nr.ln, de ta Viena din t908. crilicul de arti Ludwig Hevesi insisra asuFa: ,p,n tui ktimtian: acett etementproteiatm, pincipiu .rnadentd pth etetehld. O natc e oriSind) naleabila la neslir$it, ce paat. fi netezitd,increlint, tndulatd, tnno(htn. N.)ri scintetetl'ri carc capdtd bdte toru.Le, lut|er fuLguftnt ti lit th.j de JarW, plantd ag,il.itaate, legdtwi de nedesldLut, r.ljt tiroind g rtku intih!. il reden t pe Kliml cun id din natuft ac?astd materie n Ei{:d. codtti inpletitd, todmd bucfu, cd naterie prin4 a unei inu|indlii iNentie. Gtitint in a.:etk linple schile, M intr-a stenoydJie, retnenii nahah ai arjcdrei tnurgna! artisice, irtte dintr-o riafi cit se poate de lre,". pemru Lrdwj{ Hevesj, aare rezuma ,rci convinserea prorundn a tusend*n :ut|'i. omamentalismul nu are nimic de-a face cu anificiut. Controlat de geniu, on $enhrl se ive$te din viara'_ El face vjzjbil etanuj vilal_ Nu aie nilnic arb'tar: Hevesi insista asupra nuneroaselor s.hile pregrliroare dupti natwi care per1tlilcaplareaom:imentului din abundenlaformelor reaie. La celilall capal al mxrelui lant al Vielii, in universul Iui Ktimt domesle moaflea: bltrlna din."Trei viree ale vieii,, fragiliratea uneori vtaguira ir lrupuilor lirlelelor fele, infloriren Ireoaie !i deja recu$ a peisajelor. qrera lui Klimt, de exemplu in fres.ete destinale UniversitAlii din Viena,;s€ insufleliti de sentimemul acelei VeryAn|tichkeit. Ludwig Hevesi scrir in acelA$i:nicol: Pririli noul snu tublou initutltt Dannia mo4ii.. Cite nr? a ttetretut ,ara acca.tt.t in .tala de disecjie a pnJesorutui Zu.:kerkondl n.senhid lebil, rhttu a extige dit atit.t nutatte un asetnetlea joc tirid ,i increne,|i! tit culori qi linii. Cddar,rcte rtitizdteptutes( hlayntle de tint iii dlbe, pttate de un cuteit misrc )s,.th tinp ce {erpii de un alb&tru ihlunecat, sublbi ti eidstici, ch tapul.:tu,it ca r4!e re|ine ale ,iermibr, rc desctndcesr"''. 'Narcisis'rntl omaneniat,' $ne lindir de co$niaruri_ Ca.i

92

93

t

I
I
narcisa,ne arnintette mitologia geacr, esle $ fl@rea divinitallor chioniene, adica subteranc !i infemale, floare seducitoar€, tarcinanE, care poate provoca moartel Plularh explica de ce: narcisaare p narcolice. Unii -ropriet4r au sustinut chiar ci "narkissos" provine din 'narkd"". Viala ti moarteasini confundabileln omament.Uneori omamentullnffemsne$e viul intr-un lical ucigitor, alteori fl beacl inlr-un curent vital care-l depAt€$eOiamentului i se aplica perfe4tdistinclia dintre narcbismul vie$i $i narcisismulmo4ii. Ludwig Hevesipropuneao inreresangparaleli lntre HansMakart, marele decoratat Ringst4Se $i ana noua a Secesiunii.Sub pana sa,Makart devine ^l O un demiur8 narcisiac, instalat ln alotputemicia propriei subiectivitlii: calitat. esenliald a nbdernilnr de axdzi est. cd ei ttiu din nou .sd wdn Mtura intr'o naniefi ornamenbb. Ei spw astdzi oruvn4ntal", altdda.d le spmea "decoratit"' [...]. Hans Makart avea cwajul -nu, nu era cwaj -, spu inc(tpdlinarea- nu, nu era nici incapqinare, ci pur ti simplu o evidenld inconttientd &tre-i locuia fiinp -, dz a consideralunea tnteagd dintr-un punct de vederc unic. Din punctul sdu di wderc. Adicd de a wdea l&rlea intreael ca pc ceva decorutit,, undr contau d.w aryenlele, iar nu EI intrcapa lundamcnrele 1...1. insuti.m o Naturdin stat. fi reorpantz?ze 'tun

PARTEA DOUA A

I CRIZAIDENT'ITATIMASC LIN U E

kco4uaoar{@E;;;nMl;T4ijno.;n
iii',i"'s;

en

r aia-infi.l.

oripiMl iat-e-lusc-1io:Iz-ne--<*ipin6litale

1...1. Vis l

*-a,i,prii.

r?inn6inrrea1aip?rdA-[rtfr;Gii-. ltlnsn'l

Ju8.nL$iL1jllJi, discipol al lui Makai, se idertificn cu Narcis-ul vis4tor descris de Andre Cide 9i cu artistul narcisiac analizar de Lou AndreasSalolni. Ornamentalismul,Irserdrt j.ului, a crmi inflexiune vienezn o reprezi a Klimt, este lnsufle$t de o ideologi€ anistice unde se articule^zn ambilia orficl si cosrDogonica(sa dglefmini -viq4-ql_19!beasci-?rin inlermeniul h omamenrulul i!,lolindu€Lcrlriuqurite p. junLtale -arcunce Natura). $i pe de"ald pane pe$peclivismuleminamente subiectiv,legitimat de geniu (limbajul omamental iitemeiaz, un strl centrat pe "punctul de vederc" $uveran al creatorului). Din aceast{ persp€ctivi, omamentul constituie scmbul distinctiv al unei viziuni "nietzschcenC' asupra lurnii; evoclnd panjciparea misticA a Artisiului la totalilatca cosmici, Lou Andieas-Salom6 wecizat "Pe luntlal rcAdsim insd id.?a cd univ?rsul nu estealtceva dectl " ;;;iEmlaa*ituzF-cin--deluritr-del-ou nctiu,?aft at-Eo;n'=fr Aj]dreas-SAlomd teoria sa desorenarcisisrnul aflistului ca "rcintuarc.r. in crtl r? tenpora.d la fuzjlLea orisidni - Si ca-rEptfnF5fi6A-Ein;lit-d'a
taponeazd.l tn nnd con$i?nt laiitiP_tnsu+t, ci ata cum s? raport.azd la londul conun,la acea copilbie esenliald a tururor indivizilor'"0.
'+_#---j-

94

I r
I
Scheber,Weininger' Hofmdnnsthal
i

':;:,:fi ":l' 'l:,ffi ' I::::li:"i:,TI;1.: fr roaret'(i ;l:"".11;fr I""liJ::' i ;fl in ".f"!.''"ti ii ";,''''mur cosmotsoni'uneremenr'omun Frihis au 'Die siu in studiur intjiutar
"", #;fi;i;il i"ii-r-" w. win;icot, ;';;;, ""numeqte ealai ' o juisare asemandoare ". ort;"*i"", 'rr8a'n!i
exFrien(e rr' unei asemenea r"J r.;.', n.opiluh'i carespunde hsexuale "',.""i". cu ., l comparam roculi birii lem ";; "r-"*

I

Difercnlele sexuale ti bisetulttttdtea

t t

I ^::;;':i,'i: ::';:J'l;*: ffiii/,' #"f;i'J; lf-r,;i,j,xnx ", *,'!!,:i,::i::::::,:'{:xi:;,TY:':':;i:i:':#
imttract cA la aiuneem concluzia masculinul '

I

;'*j:$.1#;ruf lfffifi *lk:"*::;;.:f .j!:"fril.*,fi

*:l':lilL *.1'f,:,r*:;*'*if**'";tr':"f
Aeea$r' 'i?ii'"i",.i'"iii"i,::' tn si purem puhional. vorbiti deun elan ideezdE ob'ec' pu' t"'inin ctl 'slnur" +ust'eazi l"iilT"a;;"";..r; '"riaitir. rcspins tn ctllitate dz
"':;;"

a;'I#i;Tlu;':il;;l condile '".r^i,u obie{tiv ae ro.rna.'p.';.nt, subied
care intemeiazicon$rrnlauner rdendraliO 9',1

^ai"^ ",','",

a rtnui obiect cate nu a Iost incd subiecdr'\a Ple.ind de Ia aceas' experi'lltade ohi'cr

(sen nu se poate intetheia decit pe sentimentutde a I. Sentinentut de a fi csteant @ uut a-tr-uha-tu. cn ifta nu a nni. atkeva ded! r.nru "^Lrat i.lentiarea [...]. Aceastdprihd erperienld inau|uredad taak expetienlete de idrntificatecarc yor u.na'a. Pu.em deci completa concepfjatraditional4 reluald de Freud, duDi care masculin = acriv, feiDinin = pasjv, cu adauglea c6 feminin = a fi. Acea$a inradalinare intr-un a fi provoacainvidia barbarutuifa(a de femeie, penrru ca el consideri.poale pe nedrcpr, etemedulei feainin ca pe unut de ia sine irfeles. Wiruicott enunla urmatoareaconcluzie: Cind etinentut Jata Ia sugar Uatd"sau_b,iiat) la pacient descopernsinut,inseamnd a ftu cn f.st reedsit acetself [...1.After beins- dDin|end bein| donetoo.But first, ie;ns tiupd aJi-.aface Eia accepta se.tctioneze sd astqra k1.Dar nai intii este aJi):". Nelini$ea civilizatiei $iinlifice { rehnicese rraduceprin sentimentuiunel pierderi a fiinl€i $ c4urarea unei resrauraria comunn4ii originare dintre eu si lume, firuocosmos qi roralitare_ Di$esiunea de mai suspennite s4 tnFlegem de ce criza identitalii se traduce in chjp natuJatprinrr o crize a elenen;lui mascuiing pdn nostatgia etementului feminin.,pierdul,., evo;area unui ca paradispierdui. 2 - Nosral\ia femininului Fred critica aceasdlorma de reacliela condiliamodemala inceDurul eseului s.u imirulal Daj Unhetn|cn ih det Kuhut Cum sa explici s€ntimenol unei relalii tnrre subiect $i Iumea i,rconjudloare? Frond;rete exterioareale eului nu se abotesc -inlemitenr _decit in srareaamoroasi Si in unele maladii mentale".Poarefi vorba qi de indepafiaraaminrire a prim;i virste a viefii, ctud bebelu{ul nu Si disringeaeul rle obiecreteexterioare. de dorinlade a ryinstaurcun natcisLv nettm ar". TorusiFreudnu \ede .n acen seDrimenr ocearc o dimensiune es€nliata retigiozirr!i,. -rru p\re a t.a/? n"ptAcut\tn tu.te? .u darc nq,irabite . adauga Odai6 respins el. pun€iul de vedereal iui RomainRo and (care,tn aceasta controversA, esre nu decft reprezentanrulunei sensibili{ili ndscutedin mjsticisrnut sfi4itutuj de secoU,se poare reveni la concepliaclasic{ a irebuinlei retigioaseca dependenlt ti solicilare de r'ob4ie patemd. Freud opune deci ;dau mai mulr I egeaTataluiunurrnodelfuzionat rjp ftare.r'. Tralamenr va avea de l dreF finaltare \onsotidarea Fului. domeslicirea afecretorsfunile prin t,€dr ul cuvintelor deci rocmaiconrr-driul w|ei deconsrruiri fiontieretoreului, care I ar a pune poale odatn mai mult in conract cu non eul_ Freud contesri valoarea 98

culturau a sdrbllorilor "primilive" celebfnd $nrile dionisiace ?ntr-o undepsihdalita iii Fezerv, damniralea Faptulexplkr crvjti/dlie 'nodemr. disranla pe care a pasEato totdeaunafali de nictzscheanismsi scriilorii reDrezentativi modemititii litemre. ai in tlO: apar doui c14i destinateunei celebrita! erceplionale, ambele legale de tema crizei identittlii masculine:Denkwtardigkeiten eines Nenenbanken A lui Daniel Paul sclreber gi Geschlechtund Ctu akter fui OLlo ^ Weininger Prirnul esle aulonrl unei relatiri autobiograficea ceeace Freud va considera drcpt un caz tipic de paranoia. Identitatea sa rnasculini se prnbu$e;te, voci vorbesc ln interiorul siu, devrne femeie !i se auto' lncredinte^znln scult timp de valoareaFofeticA a experienleisale: devenind o nouA -Eva . pregalesleremnoireaunanilalii. in ce I prive{te. Ono Weininger constat contuzia cu neputinli de solutionar dinEe masculin $ feminin in sinul urnanitalii contemporane. Aceastabisexualizarea culturii ii inspiri maximul dezgustc?ndl{i da seana ca, ln realitate, elementul feminm cittigd ter€n, iar elem€ntul masculin s€ aJ| i'I plini decadenfr. Otto Weininger pome{te atunci o lupti neobosita lmpoiriva a tot ceeac€ considera a fi feminin in cultura !i in sine insugi. Se sinucidetase luni dupa publicarea ca4ii sale, la douAze.i Si trei de ani,ln octombrie 1903.Aceste doua destine individuale condenseazA mod spectaculosceea ce lntelegem aici prin in ''c.iza identitatii masculine". II l - Fenininrca Prc;edintelui Schrcber Daniel Paul Schreberunnaseiffe 1884 1885 un prim tlatamenq condus de psihiarul Flectuig.la Leipzi8.p€nru. ipohondrie ln I89J. are c'rci4. I . de ani ti recenta sa numire in impofantul posl de he$edinte de Carneri la Curaeade Apel din Dresda ftcununeazd o adevirati ieut e prof€sionala. "Sarcinile prcfesionalr care-mi rereneou erau enonLet...1 iA ala fel ihcit k capdtul cttona sdptdnini s4ferean deja de sur,newj intelcctual"'. Schet'et viseaze ci maladia sa nervoasi va reveni St" "tntr-o dithineafi, pe ciad tu4 afan tncd in pat I...1 am sinqit o senzaliecarc fti-a prctocat un efectjoarte ciudat ctnd h-am Stndit Ia eo pu.lin Mi tiniu, cu spiri.ul conplet tredz. ba idcea cn tubuie sd fi fost foarte plncd sd fii o feneie pe cale de a ndi o acupldre"tn. Cnevz zlle mai t}ziu, se duce la Leipzig pentru a se lngriji ln clinica psihiatdcn a ProfesoruluiFlechsig. 99

Tot acum incep ti ulunoarele sale experiente. Mai intli Schrcber descopera fmbajul nervilot: In alaru hnbajului umn oh4nun, erbtd ti un sai de limbaj al net'rilir, d. cdrc in nod nomL oanznii sddtafi nu rint congtienl 1...1.Curintele acestuiad.ihwmn sint rccitate tn ftcere (precun ik oralia mzntald, la care ctedincio{ii sint iNirali de la lndqinwa drAronului), adicd onul tEi incitd nemii sd producn yibralii corespunzdtoare wrbelot"' . Schrcber estimeazi mai 1n6i ca nervii sdi sint manevriti de profesorul Flechsig. cste a det mat acfiunealui Dunnez€u capabil si puna ln -singurul acjjune,lmpotdva voinPi individului, r zele divine caredeclanieaza fimbajul Dar Sch.eber s€ resemneaz, cwlnd la "kndinta, intcrisd tn o inea uniw.tului, de enas.ulare (Ehtnnnnun{ a Jiinlzi ulwne supusepe te.men lung Ia actinu acelor tuZe"". Caci planul de diriguire a universului prevede, in c.rul unor calastrofe care ar distruge umaniraaea, posibilitarea renr{terii speciei umane. Unicul individ supraviefuitor, "evreul rascitor", lrebuie sa fie emasculatSi rra,rsformat femeie, pent a puiea aducecopii h pe lume. Schreberse Stiedestinata fi a.el din urma b{rbat, dupe ce decaderea culturala$i moralava fi decimatOccidenlul. Mai alesuna dinre viziunile sale dezvnluie grava crizn a poporuliri german,ln speciala protestlntismului, care ar pu|ea deveni prima victiml a sfir$itului lumii daci un erou lup$ror nu i-ar lua aplrarea. Schreberse mai aratapreocupattot acum qi de asc€nsiunea calolicismuhi.a iudaismului a slavilor'r. si in acela$inoment, afld citu-"u est" lo"itr a" t"pri ti ciumt Pomene$e "LeFa onentalis", "l€pra indict', "Lepra hebraict', 'Lepra aegyptica",Si de ciuma alba-sri. ciuma bruna, ciuna atbi Ai ciuma neagra.in tot acesttimp, feminizarea iui Schreberprogreseazd, vestigiile vechiului stu eu rAmfu dar vn '<lezutii,, adiddJdrd indoiak s4levle deftncte ale urct fo$i lezuili, sau strdcluh.le nui nulte oi sd-ni bage in cap m alt <nen Arector,, nEnn sn-nj nodirtcc can$iinla identitdtii; perctele interior al craniului n u a hst acoperk de o alfi (menbrund cenicald,, pentru a {erge amintirc.t propfiului neu eu. Dar lbd yten suices durab;i "'. In iunie 1894, Scheber este transferaa clinica Doctonlui Pierson g la dieste "cea nai fornidabiln dezordinea miracolelor". La sflnitul lunii iunie 1894 esre din nor lransfera! de &dra aceasrala clinica difi Sonnensteix. Schreberi$i recapituleazemetamodozz sexuali: emascular€a fusese mai sa intii deturnad de la scopul ei ti folosid ca mijloc de a fi umilit. Razele &ergeau chiar pina la a-l nuni, ln bataie de joc, "Miss Sckebed'. Attmci

rezistase ptocesului de feminizrie. Dar luna ooiemb'rie 1895 constiluie c) feminizdrii de Pe cotitura in viata lui Scfrebe{ ln acedstdperio.tdd semnele a t.1? tnhit? ln, nu Mt putcan sa'ntiar'rtJ truful ncu,l?\cki'?tu scopul inanent sprc care daceautodte acestea ln noptile imediatprccetlente dacd nu at fi crezutcd trebuie rd nd opun cu toatd hinla nca, asc ltivl de o nesdire a hindriei lirile, pdrlile mele fexuale nnsculirc s'ar fi rctractat cu sufleteasca aft ader'atrat; de aprupe era tnplinnea niracolului". Volupta@a schreber a devenir ati. de put€mjcd. Presedintete pe care o experimen@^za lncft el sirnlo in brate. tnlini, apoi in picioare, slni, fese Siin celelalb pa4i ate coryului, senzalia trupuloi feminin. De acu incolo dereni pentru mlne cu netndoietniccn udine/i lunii reclama inperios ettascularcamet1, saufafi yoia mea,{ cd, in cansecinld,nu putean enMi Jac ninit ttltcew decit sd md rcconciliez cu id"ea netdnotozei nele in fenEie. CD6etinla et@sculdrii pentrucrearcauneinoi ulmnitdli [. ]- Din nele nu puted decita fecundare fi neu"'' ace.tctipdam inscnscultulJbni ixaliipe stindal.lul Umeaza apoi mai nulte capilole unde Schreber poveslegtederalial percep(iile sonorecare i ajung la urechi, limbajul singltar carei se adreseazi. apoi conc€pliilesatecosll1ogonic€ teologice,At fnte stlDselerelalii care s au Ei stabilit lntre ordinea lumii, Durmezeu $ el insusi. Temindu-se ca aceste descrieri sa nu fie puse la lndoiali, iti inviu judecarorii sI conslaterealitatea nelamorfozei salein femeie. Ultimele pagini ale memodilor lui Schrebersl moralila€ autojustilicalive. Nu a pierdur ninic, €xplica el, din scrupuloasa carel c.facteriza pina la boala sa. 'Voluplaiea sufletului" li este dati spre salvareaspeciei umane ti nu penru proPria-i Plrcere. Este aidoma acelo! pe "voia Donnului". Ce se va crucialicare$i lnscrisesera flamuri cuviniele inlimpla cu el pe viiior? Daci Schreberar fi murit, misiunea care-i revenea lui Dumnezeu deveneafoarte deiicatr- i:n orice caz, plnA la improbabila i disparitie, Schreb€rse simte destinat unor sile glorioase. Nu se i,'rdoie$e ca tribunalele ii vor reda libertaiea ti ca uma,"itateava onora mafiitiul sau' asemuindul cu lisus Cristos. ln 1900, lribunalul din Dresda ll declarasepe SchreberiresPonsabili; pronunlase punereasa sub tubla. lnre oclombrie 1900 ti iunie 1901Schteber redacteazacea mai mare parte din "Memodi", inilial destha@sa convinga j stifia asuprasinet'lii sale mentale. fu 1902, oqine ci{tig de cauzA:tutela esre ddicali, Schreber ptueselte azilul qi poate reveni priflre ai sit Publicaiea "Memoriilor" nu face nici o senz4ie, iar farilia obtine ca Schreber ne\tudulesa fie rerasede pe piara.in noiembrie1407. exemplarele

100

101

esle din nou intemat lnlr-o clinic, psihiarrica,ln l,eipzig- Moare ii aprilie 1911. In acelati an, Sigmund Freud publica imponantul sau eseu despre Sckeberr6,iar Jung ii consacrA asemeoea cfteva studiirr. De atunci incolo, de cazul Schrebereste consideratca unul clasic ln analele psihanalizei qi ale psihratriei. A servil drept referinla constantelui Jacques Laca4 de la teza sa paranol:aque djn 1932.D. la psychose dans se! rupportscr'ec la penonnaift, plnA la Seminarul despre psihoze din 1955-1956. Printre cele clteva inrerpretiri independentede psihanalizA,o putdn cita pe cea a lui Elias Canetli di'] Masseund Macht" . Psiioza lui Schreberparodiaze fttr-o manierAtulbudtoare figxrile literare ale depeNonalizArii$i ale rccoostruirii mistice ti narcisiaceale eutui profund, studiate plna atunci de Hofmannsthal,Rilke sau Lou Andrcas'Salomd.Cmd vo$etre despre"limbajul nerviloi' care se face auzit 10 el de la lnceputul jargonul cel mai rtuplndit printre contemporanii bolii sale, SchrebetfoloseSte s6i: este foarte bine informat asuga stadiului cercetarii psihologice !i psihiaaic€, irr "Memoriile" sale atesta de exemplu o lectur, atenta a lui Kraepelin. Nll e de mirare deci ca viziunile lui schreber drnintesc de de.laraliile lui Hertrani Batu des?re nervozitatea arti{tilor modemi. Cit despresumbrelepronoslicud ale lui schreber priviE la decadgrea spe€iei umane qi apropiatul sfttit al lumii, ele afidntesc discursul literar despre "Decadenlt'- ca qi delirul hi Schrcber,acestdiscursare drept caracleristictr aansfomarea unei crie personale lnF o fdtff*rtri* generalizintL Sind.omul depersonalizarii, al dislocirii "eului", implica situarea lui Schrcberin seria marlidlor l\i "uftetabareslch". Dar [j din contra, cazul lui S€hleber permite diferenlierca mai subtilA a unei dimensiuni esentiale a deconstruirii "eului", de exemplu la personajele Hofinannsthal-Identitatea lui 'eului restdns" pierdut este cel olai adesea identitat€ legati de elementul o masculin,ln timp ce "celelalte stiri" la carc eul aspiri (misticism, genialitare, .ompletitudine narcisiaca)rcrctiveaza ebmentul feminin. Pentru a desemna aceastaidentitate superficiali $ fragilA inlAtuat{ de psihoza sa, Schrcber folose$e o expresie gesii\rt 'fliichtig hinqenachtu MAnner". Ace{i oameni "bacl6s i Ia six-quatre-deux",cum suntr taducerea francezn a lui Lacan, slnt infirmierii, pazrdcii, doctorii care populeazA noul rnivers psihiatdc al lui Sctueber ;i care-i ins?iri cel mai marc disprel- Dar d€constuirea identitelii "masculine" . eului este lnsolfte de o vehementi rczisteng inconstientl aceastadevine la un ltroment dat atft de puiemicr" lnclt est€luata decizia provizorie de a fi lasat "de panea masculilor"; Freud

vorb€$iein legAturac acestepisod despre protesrviril" ft| sensulpropus de Alfted Adler' 2 Basmulcelei de'a 672-a nopti ' al lui Hofnannsthat

Din acea$a perspeclivi, putem recitt MArchen der 672. Nacht (1895) al lui Hugo von HofmairNthal ca pe o povestire a crizei identitS{ii seruale a unui personaj masculin carc se simre, cu o groazi crescindA,invadat de fen nitate. In interpretarealndeob$readmis4 a lui Richard Aiew)r4, acest"Basm" reprezinu o noua parabola pe tema oonvenirii estetutui, egoist Si prizonier al paradisului snu anificial, la viala autentica:personajul..fiutui de negustof' se inrudestecu Cl^\dto dtn Der Tt und d.r T.Jd.smulsdin vis€te sale de lo4a imperioasi a vielii care-l pedepseEte tufaiqarea mo4ij. O sub variantl a acesteischemede interprerareconstain a tnlelege ..Basrnul',ca p€ o istorisire a "crizei de maturirare" a arislului sau a poet lui care rrebuie sa moara inaintea -pre-exisrenFi" sale eslerice (expresia ti aparline tui Hofmannslhal), sa ti piade genialiiarea infandll inlemeia$ pe iniimirdea mi$jce cu lurnea,dacavrea sA atingeexistenta rduftA$i sa doblndeasca o idenritateaslabila''. Dar acesre lecturi nu sinr suficientepenrru a explica de ce "cAliloria inilialica" a fiului de regustor capi{A foma unui cosmarango}sar, a unei adevarate coboriri in infem", dupaexFesia luj Marcel Brion". Prolagonistul povesririi esre un exemplu perfecr de personatitat. narcisiaca:"Un linir fiu de negLsror,foarre fnrmos, $i care nu aveanici ratA! n'ci mana, se simli, pulin dupe ce lmplini douazeciti cinci de ani, dezgusrir de frecventarealumii ti a socier{ii"?r. Prefern rovarisiei prieienitor sri o existenfa solitara !i nu suporta prezenla nici unei femei tn preajma sa. Se consacrn lngijirii propri'rlui rup ti a frumoasetorsale rniini, iar imaginea sa ln oglinda li ftzetle cea nrai marc lncitudre. Decoratia inreriorutui in ctre raie$e nu ale a invidia cu nimic pe cel al lui des Esseintes;covoaft, vaze, tampi, lemnarie $i bibelouri creeazA juul lui un decor ale carui omamenre in lntruchipeazr, rezu fndule, formele hmii: "Re.unoirea in combinareaoma. mentelor o imagine vrijilA a minunAliilor lntI4esure ale lumii'.". in cn4il€ q; versurile poelilor gise{te adevaratavial.{ iar estelismut seu cuhEingaztrcu. viziunea 'frumoa.s€i sale mo4i"; "Spunea: (Pa$ii re poartn ?rsprelocul unde. lrebuie sA no.i>, d se vedea, frumos precum un rege rfieli! Ia vinebale-, inaintind subaibori ciudali, spreun destinextraordinar!i n€cunoscut,'.r.

r03

ta
Ji

Esleinconiu' de paru se.wilori:o bstrina' a cllei fiica defiIrclil ii lusese vreo optsprezece doicA. {i care o inlocuie$repe rnamadisPatuta;o rinira de z'lnic la masl plalourilecu fn'cte !i ca ii a(tuce ani, de;precrre n; s€ spune $ de femllrralir ' arefiul neruslorului line seduclirle Eb Dariseni. ir,cameara ni'lPrt'\ al uPe'Iuni m;rt'' ii fenlinin aPare.a lnhdiul o.n*. o..r,*l la ,?aicqi nririre "'. Mai esteir anturajulsauti un birbal, un serviror inlilnit chip evidenlo fo4i ln careexercita Petsiei, o receptiertatade ambasadorul *ro* ri.r"i de neg sior: Mantlesi pentru stdpinul sduw rar io-""r.t* lt d.rinlele $i 8hi'indu'i intuitit' 'nbiciunite nvel ataqnent, anticiPindu-i k' nnlni|esfila ndulsiua i'tcLinate Mi rddifi int-ath in(:hdcesta riuniLe, e$e provoca6de o liului de neguslor Primatuiburare sravadin existenF in sn o adaPoslea'sca casi ietiF pe lare se invoise ca balrlna Suvernan$ i se pare inchisa ti de ani, e."rtra rinatr, in vll$a de abia cincisprezE s-a inlr'un eiande furie $i de disperare' d noatle De c€ aceasla. nelnleles. i ei. rinindu-selCtudvine la cApadiol iiului de negusro'rse pareca fereastrr. ochii' Prit'indu t clt estenelilll{i'rot: Deo(latded desLhise acesichip de copil 'ti rdutaciL's t1tl)i' strtngihJ buate 'u furie { \tdptnindu ti ae, it,rci"L "n a suJerinla,se tutuarse cu lala la Percte' crlcintlu'se astlel Pe pdrlea 'dnxd o nuanldwrz ie' ea-{i Pierdu trwutii. in acertsi clipd chiputtirid cdpaLn t uiottinta si aazuca noartd 'tnpbzilia a tetioira '" sensulacesiei"furii" de copil decil la N" vom r4efeg" cu adevarat celei,lc a,louatr4i a pole'lirii:dupace ' plrnil o :rrisodede rnceDrrul seant!penrm {imreti el o lune \ rolenri\i t:i fiul arneninltue. dc netsusro' 'Ia prima iata de ceeace, cind era c.pit it inlwia rctdeautut iuhirc anxioasd 'pe cdft o nnnifesta tdtll sdu Penttu ttt ce T|onisise pe"tr hasAliile ldu' Pentru 'tnptdntdite subhottelenaSa,inutui ti inseniihili' 'L'piiifrumosi Aceli$i tip de furie o impinsese vlle'"' ti oipct"le p,eocupa,il,,r neliniqtii l"rila j se airnce pe fereasiii: gelozia copilul care se simle neglijal de oe oueclele pe tatalui)carei prefera 'copiii insensibili"' iatal (saude subsritutul 1atilui slu Flul de li caleiiilor acun late la fiul negustorului ln mastrzinul incercase aceea$itune la adresapropriului tatd; fetila era dublul "egustor infxrtil. Violenlacareia sesupusese $i pe ca'e el n o inielesese' ea, i eului snu cu ?npoEiw l;i insuii, identificindu-s€ enercita violenleipe ca'eet o corcspundea de reinloarcere la starea de imag;ea tadlui $i retuhndu-$i propria dorintA matemi,femininA-"' dar copitarie, 9i la sfera

i4elegern la inceputul ceiei de a doua pd4i din "Ba$n" ca acele ooleclii de bibelouri decorative!i de op€re de ani acumulatede estel l$ daioreaza valoareaafectivl unei identificerj cu tat{I. Dar, de la o rreme, fiul de negustor se lndoia de acest simbol al forrnei de viate pareme: Con{tientiza' concomited cu Jiunu.tetea lor, goliciunea acelor luffwi; Stndul tw4ii nu'l "' pdfisea niciodatd pentru multd ',Yeme . ldenlificarea cu taidl se traduceain pe visiri megalornane tema marelui rege"i fiul de negustorse vedeamurind ca un rege riticil la vinetoareti citea cu delicii isloria glorioasea rizboaielor unui 'rege foane mare din timpu.ri recute"" Curlnd, aoest"marc rcge" va fi explisil desemnaica imagine a iar4lui: ln clipa ln care lsi inlelege furia de copil lmpof iva dalui carepuria mai multa afecliunebogdtiiiot decft copiilor sri, isi di seanu ca rnarelerege al tinpwib trecuteur rt mwit dacd i s-ar Ji luzt grile pe care Ie cucerise ". cu s€ Desi liul de neguslor identificA ligura patemi a "mareluirege', etl sau ramlne extrem de fragil. PrezenF servitorilor ii lillbura solitudineai acesria se tn\)i eau in julu-i ca ni$e ctini $i, de{i nuli se adtesadeloc,ii sinfea nereu prcacupal sdJ seneascd bine. De aceea incepu $ !. gindeascd din cind in cind la ei"'". Aceas$ nelinilre a fiului de n€gustorse' transfoma intr-o adevaratl fobie in timpul verii urnatome, cind se instaleaza 'insolit de s€rvitoti lntr-o casa de Frn; se ctede s?ional de ei !i nu se mai glnde$e declr la ei: ii simlea tfiind ndi fiu, ttgi intens decit el insusi Penrrupropria-i penodnd sinlea uneori o uIoard induia€ares/.luo oarecare nira,e dat ci it ik\r.inu u mtrtc\oala an|lasa'. ln mai mulie rlnduri (ln lnsemnarile sale la Gertltlecht und Clnrukter de OBo Weininger, lnF o scrisoare catre Stefan Gruss'"), Hofmann$haf propusese paralela intre acea$Afragilitate inlerioara a fiului de negristot Si o lm citat al lui Keats, care scria in 1818: Cthd nn allu in aceea€iincdPerecu ahe persoane, iri dacd nu sint cufuhdal [n meditalid asupra crcqliilor spiritului nzu, atunci propriul neu eu nu se mai sinte aldturi de el i":u.Ji $i idenrnaka liecdrei persoaneprezente incePesd exercite o pres.une asuPra mea intr-a{a o ntsufi lnctt in scurtaimpnn simt anihitat"3' Peftru Ke,:E ttt'. gEniul poelic, prin cl, pentru Hofmannstlal, fragilitatea eului caracterizeaza deschiscalre lume qi cltre celilalt, deveninrisensibilitateln starepura Paralela cu Otlo Weininger ne permite sa ptecizlrn adevamtanaturd a La nelini$tii carel macini pe fiul de negustor. cltevapagini drpa analiza genialnalii ti citarea lui Keats, Weininger proclama il Geschlecht und

I

:

104

105

I I

I I

I I

I I

esle din nor iJiemalintr o clinica psihiatici, in Leipzig.Moa.e in aprilie l9ll In acclatirn, Signund Freudpublicl importantulsiu eseu despre schrcber',irjung ii consacra asemenea cftevastudii''.De alunciincolo, de cazul Schreber considerar unul clasicin analele psihanalizei ale esle ca Si psihjatriei. A servil drept ref€rinla constantalui Jacques Lacaq de la teza sa psychose parantiaque dans set rupporrsawc la personnaliti, diJJ1932.De Lu pina la Semharul despre psihoze din 1955-1956. Printre cele cileva interyretari independenre psihanalizi, o putem cita pe cea a lui Elias de Carcrn din Malseund Machl'". Psihozalui Schreber parodiaza lntr-o manieretulbwatoare figurile literare ale depersonalizarii ale reconsFuiriimistice qi narcisiaceale eului protund, $i studiateplne amci de Hofmannsthal,Rilk€ sau Lou Andreas-SalomdClnd vorbqle despE"limbajul nerviloi' care se face auzit in el de Ia incepulul jargonul cel mai raspindit prinire contemporanii bolii sale, Sclneber folos€Ste sai: este foatte bine informat asupra stadiului cercetarii psihotogice Si psihiatice, iar "Menoriile" sale atesta de exemplu o lectura aiens a lui Kraepelin. Nr e de mirare deci cn viziunile lui Schreber dmintesc de declarafiile hi Hernann Balr despre ne.vozitai€a afittilor modemi. Cit despresumbrele pronosticuri ale lui Schrebercu privire la decAdbrea speciei umane li apropiatulsnrtit al lumii, ele amintesc discursul literar despre "Decadenlr" - ca {i delirul lui SchrBber, ac€stdiscu$ are drept caracterisdca lransformarea uneicrize pe'sonale1n,d- K ubw kritil generalizan$o Sindromul dep€rsonatzarii, al dislocirij "eului", implica situarca lui Schreberin seriamanirilot fui "uvettbarcs lch". Dar !i din contra, cazul lui Schreber p€rmriediferenlierea mai subtilA a unei dimensiuni es€ntiale a deconstrujdi "eului", de exenplu la personajele HofrDanisthal.Identiratea lui "eului rcsEins' piedut esrecel mai adescao identitats legata de elementul masculin,ln tinp ce "celelahe sttui" Ia careeul aspira(misticism, genialitate, completitudinenarcisiacA)reacliveazi elementul feminin. Penhr a desemna aceasri ide'ttihte supernciali ii fragiln lnlaturati de psihoza sa, Schreber folosette o epresie sugesdva: .'nctulg hintenwchteManner". Ace{i a oa$eni "bacl6s Ia sir ouatredeux". cum sunaFaducerea I francez6 lui paznicii. do.lorii cnre pofulc zl ooul unive's Lacan, slnt infinnierii, psihiatric al lui Schrcberti caroi )flirl cd nrai nrarc disprel. I)u dsconstruirca idenliialii nrrs.nli,R" r .nlui cstc lDsolitadc o v.h.nl{)rll .ezistenlA aceaslr' dcvi,rch u'r or('rtcDl,hl rtil rl. trtl.rni(1, inconslienli: provizori(d( r li lisrl df t)r'l trrrs( llilrtr i li.ul lncft esteluat{decizia t02

vorbesieir legalura cu acesrepisod despre proresrviril" ln sensulpropus de AlIte,l Adlet -. 2 Basnul celei de-a672-a nopli al lui HoftMnnsthal

Din aceastaper$pecriva, punemrccii MArchen der 672. Nacht (1895) al lui Hugo von Hofmannsthalca pe o povestire a crizei identitilii sexuale a unui personaj ma$ulin care se simte, cu o groaze crescindn, invadar de feminitate. ln inlerpretarealndeob$readmisAa lui Richard Al€wln',, acesl"Basm" reprezinta o noua parabolApe tema convenirii estetului, egoisr g prizonieral paradisului anificial. la viala autentici:personajul siu 'fiului de negusror' se inrudeEiecu Clafiio din Der Tn und dsr ?o4 smutsdin visele sale de fo4a imperioasaa vielii carel pedeps€$esub tnfaliFrea mo4ii. O varianre a acesteischemede inrerprerarccon$Ain a tnlelege 'Basrnut' ca pe o islorisire a "crizei de maruritate" a artisrului sau a poeoluj care trebuie st moar: lnaidea pre-exisrenlei" sale estetice (expresia ti apa4ine lDi Hofnlanrsdnl), s5-li piirdi genialiralea infaftila inkmeiad pe intimharea nristica cu lumea, daci vrea sl alinga existenla aduki !i sa doblndeascao identitatea slabild''.Dar acesle lecturinu sinrsuficienae penrru explicade ce a "cahtoria inilialica" a fiului de negustorcaptte forma unui co$marangolsarr a unei adevarat coboriri in infem", dupaexpresialui Marcet Brion" Protagonislul povestidi esre un exemplu perfect de personalirate. narcisiaca: linir fiu de negustor, "Un loane frumos, carenu aveanici 1arrt Qi nici mama, se simti, pulin dupa ce lmplini douazeciqi cinci de ani, dezgusral de frecventarea lumij Si a sociedlii"?rPrefern bvirA$iei prierenilorsii o. existenln solitara$i nu suporta prezenla nici unei femei in preajmr sa Se consacr, tugrijirii prcp.jului aup ti a frunoaselor sale miini, iar imaginea sa in oglioda li tezeqle cea mai mare lncin&ire. Decoralia inreriorului in ctre irAieste are a invidia cu nimjc pe cel at lui desEsseinres; nu lAmpi, lemnArieqi bibelouri creeazA jurul lui un decor ale carui omamenle in tutruchipeaze,rezumlndule, formele lumii: "Recunoileain combinareaornamentelor o imagine vrijiti a hinunrliilor lntrelesureale lumii'.". in cn4ik 9i versurile poelilor gasetle adevtuataviatd, iar estetismui seu cukEinEazt cu. viziunca frumoasei salenorti"; "Spunea (Pagi re poarri insprelocut Dnde. : lrebuie sa nori'. Qi se vedea, frumos precum un rege rfiAlil la vinabaF, inaintind sub arbori ciudali, sp& un destinexrraordinar n€cunoscul,'.r_ !i

i03

i f ,t
li fusese E*e inconiurai de paltu serailori o b6lrina, ' ':it'i fiict defuncd pe mama dispatuta;o fnara de vreo oplsprezece doicl, ;i care o inlodDielte zilnic la masi platouile cu fructeqi ci careni se spune ii aduce a:ri.rlespre se Daliserii- E, incaneazi seducliitefe iniratii de care fiul negustorului line al uneilumi ninu' cr rrup femininii aPate "limbdjulnieerk)s acest departe: lroi ..re in annrajul sauti Dnbarbrt' un servjtor intihn l: ,o'r" rl ir.l,^" '". careexercis ln chip evidento fo4i Persiei. o recepticdarade ambasadorul penttu!tupikul sduun ii"r'j de nes'rslor: Manilesta iu-.Jri i", '41 "'"p'" intuit^' \Ldbk:iuniLe av't Y turinlele si thilihdu'i atnrciPihdu'i atdsament, tot nai vddit'i ,i,),U. nu olt i,nit *"sta MniJcstd]a findnl rnuo inclinarc de este fiului de negustor proloca1a o Primalulburare sravadin existenla in casisa Ielili pe care se invoise ca batina guvcmanLi o adapostgascA ani, i se pare lnchisr $; de ln Yirsta de abia cincispreze ,q""*ia rina.a. pe s a aruncar un De nelnleles- ce aceasla,lnu elande furie iii de disperare' se pareca feieastrr.raninduse?Cindvine la cipitiiul ei' tiului de negu$or' achii Privindu't (u Deotlatdn deschise acesichit de copil esle nelint'ltirott cu huzete Jurie '5i'sfipinittdu'i *-*, it"r*t'si raaacios ipoi, srringind attJetw Nrtea r'nni't a tu;-,se r:uJata ta perete cutcinrlu-se "al"ri,;,.,e **rqi aipa, chiputti'id cdpdft o hu4nldwEuie ea'{ pierdu k 'i,iai'i. t:uno$inla cdzuia nodrtd in poziliLanteti'a'd ""' ;i copil d€cit la N' uo* inpr"g. cu adev6rai sensul acestei fwii' de de inceoul l celei de a doua pa4i a povestirii; dupa ce a ptimit o scnso;re el o furie violedn li l$i de seamapentru arnenintare.fiul de neg stor simte i ahYk)as'n pnna data de 'ceeace, dnd era copil, il inlurid tokle'tutu iubirca a|mbke' Pentru hoSaliile tot pe .are o tuniksta tatdt stu pentru 'e sdu nngazinuLui Pentrutt'piii,uru)Qi ti insensibili' inefinddite ruh batteLe til nle"'" Acela$i de furie o impinsese preot:uparitor neLiniqrii oiiecteLe si de cde copilulur se'imte negli:at geloTrb pe aJunrc lere{sua: f",itu*.. "" -coprri insen'ibili "bie'lele (areiprefeta talaluil Pe de latal(sau suh.tnulul negustotuluili ln hagazinul tatdlui stu Fiul de cclecliitor acum"tate ta fiul propriuluitala; fetila era dublul turie la adresa in."r.a". ace€aqi ^.go"ro, inta il Violenlacdreia sesupusese li pe e' n-o inlelesese' ea' i eului slu 'd'c cu lui insui' identificindu-se lrnponva Yiolenleipe careel o exercira cotespundea de la rernrodcere 'rarea de donn{a rtato' 5i retulindu propria 5i ^,gin* dar:i tasfera femininimalema' cotilarre. lntelegem la lnceputu, ceiei de-a doua Pi4i din "Basm" ca acele coleclii de bibeloDri decorative $ de opere de afid acumulalede estet lSi daioreaza valoarca afe€tiv, unei identificarj cu tatal. Dar, de la o.vreme' fiul de negusbr se indoia de acesl simbol al forinei de viala piteme: Con$ientiza, acelor lucrwi; Eindulmorii nu'| cu concomitent frumusepalor, goliciunea |rene ". Idefitficarea cu ratal se traduceain pdrdseanicindatd pentru multd pe visAri megalomane tema marelui rege": fiul de neguslorse vedeamurhd ca un rege rlt,cit la vlnitoare Si citea cu d€licii isloria glorioasaa rizboaielor unui 'rege foafe mare din timpuri tecute"". Curind. acest"mare rege" va fi exDlicil desemnatca imagine a 6talui: ln clipa ln care l9i ntfeieg€ luria de copil impotdva tatalui carepuna mai multn afecliune bognliilor decfl copiilor sai, isi di seamacd nurele re|e al timpulilor ttecute ar fi murit dacd i s-ar fi luat ldrite pe mre le cucerise"" De{i fiul de neguslor s€ iden.ificd cu figura latema a marelui rege"' eul siu ramlne extrem de fragil. Prezenla servitorilor ii tulbura solitudin€'a: acesria se invineau in jwu-i ca ni{e ctini Si,de{i nu li se a&esa deloc' ii siaea nereu prcacupali sd'l setueascd bine. De accea tncepu sa le ltndeasod din cind h cind ld ei '". Aceastl neliniqte a fiului de negustorce' aansformalntr-o adevarati fobie in timpul verii unnrtoare' cind se inslaleaza lnsotit de s€rviiori intr'o casa de Frn; se crede spionat de ei $i nu se mai gindeqte declt la ei: ii sin4ea tftikd nai riu, rnai intens dectu el insus; Pentru pfoPria-i persoandsinvea Meori o usoafi tnduo$are sau o oarecare nir.tre . dar ei li inspirau a misrerioasaangoasd'n'in mai multe rinduri (in insernnarilesale la G€scrlecli und Chardkter de Otlo Weininger, inlr-o scrisoare crtre Slefan Gruss)' Hofman6ftal propusese parateh lntre acea$elragilitate interioara a fiului de negDstorli o cv al lui Keats,carescriai|r 1818: 'Ctttdnnalluinaceeali incdperc un citat pers,'ane. da,a nu lint ,uJund^t i, nPd alia atuprd ahe ;t 'r?qliitd spirituluiher,.ttulci pt.'priul neu eu nu se nai simtealAturide el insuli ti identitatea Iiecbei penoahe prezehte incepe sd eterc'te o Preslune a'upra Ker4l6 ti. nea intr-afa o hnsurd i:ncitln scurttimP mn simt anihilat " Pe geniul poelic' prin el, penlru Hofmannsthal, fragilitaba eului caracterizeazn deschiscatre lume Sicalre celrlah, devenindsensibilitatein $are purA. Paralela cu Otlo Weininger ne permiie s, PrecizAmadevitata naurrA a La nelinigii care-l macini pe fiul de negustor. clleva pagini dupr analiza lui Keats, Weininger proclana ir' Gescllecht und genialilAlii ti cirarea

104

105

se absol td nu are ex"'" Feminilatea genialilatea si Charakter:"Feneia in continure, Weininger va trebui dealtfel sa dezvaluie ciudal de aprotiale. reqmoasc, cA matemital€a reprezinti o forma inferioar, a geniului" Prin fragilitatea eutui sau,crcarorulgenial sedezveluieca fiind profurd ieminizat' Fiul de negustoreste sfitiat, ln prima patte a povestirii, i,ltre identificarea cu inaginiie pareme (in f3'lasmele sale de "mate rege" !i iubirea penrnr obiecrele frumoase) $ dislocarea, adicA feminizarea eului ln prezenla u; de ir insp|ra arnesrec f}cindlieli de sh'. senrrorilor De dceea.eniroarele seupersan.manifestaun da|amenl de repuisie,in timp ce, fa16de servitorul in oglnrdd.Ndrcis descoperiun ctup de femeie. O datA,a zarit in oglinda inclinatt o tinirl {atai ea raversa o camera adiacen$, uSor inalFli: in e.r [-.-l Ceeace ea p'r€a oglinda,loiusi, ristueaspreel din sinuladlncimilor frumuseleapropriuiui ei cap cu a puna cu atita eiorl Ei solemnitate,era [...] greaoa podoaba de aur intunectl ti viu, lnlAgurati in form{ de melc' de fiecare parte a frunlii sale ljmpezi, precun o regine pomind la lupid"'Chilul femeij razboinice pe care Narcis o znre$e in oglindi reprezinti o aneninlare. o agtesi'rne. De acum incolo ptolestul viril" se an ridica impolriva chenarii femininului. lncapabil sA suporte prezenF lizici a frumoasei sale servnoare. fiul de negustor pnrlse$e casa fl cau1. s1-qr calrnezetulburareacrufnd indelung o floare a carei forma qi parinm' sax o mirodenie a ctuei aroml evanesce a sI fie astfel itcft si_i procurepentru o clipa cnzalia de posesirmecalml a famtecului delicios pe carel raspindea servitozrea lui, lulbufndu I $ lipsindu I de liniste "'. Floffea sau planta aromaticdinEuchipeazafeli$i, prin care incearc4 sa masch€zenelinbtirorul rrup feminin". pnmelte o scrisoate Un evenimentaccelereazipolestirea: fiul de Degustor ciuda6: 'scrisoareanu puna nici o sernnaturi.In termeniobscuri. acuzape seFitorul sau de a fi comis in locuinla unui sdpin anterior, ambasadorul Jhominabila. Aulorulnecunoscul d nulripenruseniro' o lrra |ersdn. crima o ura violeda, iar scrisoareafacea risipa de amenin1tui"". Naratorul nu ne spune nirnic in plus nici desPrecrima repro$arasei'r'itorului' nici desFe ameninlari !i nici despre aulorul sctisorii. Sa fie orre vorba de un mesai adresatfiului de neguslor de proPriu-i inconstient?Crirna servilorului se fi $Apinului? Scrisoarea constat ea oare in a fi provocat dorinle homosexdale in de odrensct'l lemini/arij. acuTaria homosexudft!ate: oticP ca7. jl sugera scoatedin min|j pe fiul de rcgrrslor-

ln.erprelii "BasnNlui" 3u sPeculd adeseaasupra semnficaliei acestei scnsori de ameninlari!. Indicalii dinte cele mai preloase slnt oferire de EugeneWeber, care anintetle ca fnarul Hofmannsthalscria povestjrea in chiar anul procesuluilui Oscar Wilde'". in 1895, OscarWilde, intors dintr o calAtoriefacutn h toverdqiaptietenului siu, Lordul Alfted Douglas' gasisela clubul pe carc-l ftecvenra o carte poqtah injurioasa scrisn de tadl acelui prieten.Wilde facuseimprudenlade a intentattalui un Prcces,dat Procedura avea st ia o intorsAturAFoa$A $i sa_i aduci, o condaiDare de doi ani de inchisoarepentru atentatla bunele mora\l|ri. hoc;ul lui OscarWilde avea loc in pdmsvara anului 1895,iar ziarele, la Viena ca $i aiure4 li rezervasera dndud din 'Brsm'dateazadin aprilie 1895.Amanuntul largi spalii.Prirnele ftra lndoiah adevaratul snu s€ns unei scrisori pe care Itugo von de tarilui snu la 9 augrst 18951 'ln acealtd istorie nu Hotmannsthalo adreseaza <am vd sd spun, ahcel)a .lectt emct ceetl ce <vrea sn sPund' orice Japl pers?ectivr,mesajuladtesalfiului de ne$stor diven din ziarc "' . Dn acea$n acelasitip ca scrisoarea d putea Ii de Primiti de OscarWilde. se hotirrie sa iasi din casap€ntru a scoateafac€reala Fiul de neglsior lumina. Povesllea ili schimbl riftrul. In timp ce Primaparte descriaexistenla ale sufleregi conremplarive liuluide neguio'.po\e$lea indolenra srarite Si precipitati de €venimente,care se Ya lncheia cu o continui cu o succesiune catastrof4-idaquirea faptelor asculti de acumlncolo de o cauzalitat pe clt de imperioasr, pe atit de mistenoasa-Care este impulsul care ghideaz, pasii fiului de negustor,lndrcptlndu I s?rc cader€le cele mai rau famate,tu strada prostituatelorSipdntre cocioabe?Ciudatasa hoinireah prin ora\ul toroPit de eroul din Moarte la Venelid' Poropir soareaminte$e de cea a lui Aschenbach, pdn vechile cartiete nrpadite de ePidemie. de dorinte homos€xuale, Basmul" hti Arthur Scbnitzler, mul dinEe primii care au cilil "Powstirea I . l se scaldd Hofmannsthal,li scria acestuiain noiembrie 1895. in lunina verde.albdsnw a visului..u oaaz\ii ntst.tu4s? i va\i 'v ciulitul amestec dintre precizia unot detalii ti paklarca lucrarilor pa icularc, care caructerizeazdisul. Dacd e sd'ni innginez a|enturite loarte tnduiotdtoare "". Ptelttlr,d fiului de nesu.storc.t pe un vis, le 8ds€sc sugestialui Schnilzler, Donif Cohn a sugeraio lecturi a celei de a doua P,4i a "Basmului" ca un vis ale cirui elementeat fi tnprumutale de la realita€a ln descrisa prima parts". permile sr lnl€legem de ce "Basmul", fu cea de a perspe€tiva O asemenea doua parte, basculeazi ln fantastic- In concepfia lui Tzvetan Todorov,

106

to7

t
fiul La ieihea din dugheand, de negustorse hotiraQtesa teaci pnn curea din spaie $ se cufunda ln|r-ru| domeniu mistenos simbolitnd o iniliere erotic, -unde se lnvecinau ln mod straniu voluptatea$ moaiea. preveslrte de florile "infemale": Fiul de nelustor se indrept4 cu repeziciune nergind in lungul peretelui, sPre sera cea nnl apropiatd' pdtlunse innuntu 11 descopei acotn a nu\ine de narcise $i de anemone din sqecii rare ti ,jci hinutlate " . F.eEasim tema serei ca simbol al depravarii sexuale' a cnr^ei frecve4a in liieratwa "de sfft$il de secol" a remarcat-oRoger Bauer'- In Pornetul lui Do an Gruy de OscarWilde (1891),Dorian Gray z'rea in spateleferestrelorunei serechipul arneninl4toral f.atelui fostei sale r]iclime. Sibyl Vane. Fiul de negustor ate o intflnire analogA: 'Meryea incet de'a lungul perclilor din sticld ai celei dea daua serc' cind, deodatd, tresa iny,ozrr IJn,hip onznet. tl prhea liPtt d?Iercatt,d l l. Coptlul'arcJ ti e uinitur .u adote!ftntade ctncr"rre s,nan'ain Ia,a a schip ,,"n geJl ^ud care locuia in cara lui "" zeceani Ca ti prima datn, fetita incameaza inocenfa femininului agtesati de inhibi{ii care-l face pe fiul de negustorprizonier al identitqii sale masculine' De cum Dttrunde in Datadisulfemininului, fiul de negustol ndevine cal'ul copilei ci reprezentapropria-i feminitate refirlaB. O ia la goana cuPrins de copieqit de sintimentul culpabihalii. incearcAsa selntoarca lnapoi, angoasa. sa regnseasct lumea ocrotiti a estetului Si a "lx,ryelni reg€'t Dorea cu inJldcdrureun pat. Cu a nostulgiepucriln, se SindeaIa Jrumosuls'nupat atit .le lr.tt ti se mai Etndea si la Paturile Pe care narele rcqe din titltPuril' trecute Ie tndtase pentru ei-tnsu{i gi peniu tovotd{ii sdi in cinstea cdsdtorlet lat cuJiicelereqilor inlinti. "" Aceastaviziune dtu urma. a unei masculinil-4i riurnfltoare, s€ dovede$t€ insel.roare:in fug. sa nebure"scainalara paradisuluifeminin fiul de btutal eletnent L -tntre tthlp negusror simr€inrpinsinspreo viriliLare re aiin:esein lata und cases(un(lcwde'l. nu rnldali Nu's d'ndulcom *t. lr'sDatele unci tere:tP.u sral stdteaunni nuII Juldali ct 'i"a" chipuri Sdtbi ti ochi t/iE i, c\re'i stigafi ce\ja [..]. Dar nu tnetese ce ,orau'-. strigatut soldalilor cra f6ra indoiala insulta catan€i adulmecind ba{batul feminizat Brutele masculine adunateln cutea unde ajwge fiul de cu negxstorsearDinau ni$e ocna$ijalnici, ingrijind nilte cri' descriii ca fiind url1i, putemici $i infrico$ ori, aidofia callor camivori ai hoardei barbare care. fn oovestnealui Katu^intifilard Ein akes Blalr, "Un vech; pergamenf . se strlnge rn fa1apalatului bArtlnului lmpnrat tJnul di re cai 'tcerca 3d nu.tte ; dinlii ;di t'ai wdrul otnuJuicarc, tnqenunchi^t'ii cu$P coPita ''

fanta$icul ia naqtere tocmai din ezitare, din incerlitudinea cititorului: evenimentelecare nu pot fi explicate p.in legile lumii famiLiareiin oare de nebunie. de yis, de suDranaturall'oln cazut ratacirii fiului de neerstor, fantasiicul ilusx€aze perfect analizapropus6de Freudln eseul siu din 1919 desprc Das lJnhzinlichc. Una dintre fo.mele "nelinittitoarei straneitn$" apare, dupa Freud, odaia cu tema repetiliei legate de o compul$uoe a cdtora nu subiectului care cauta se repeteexperienlelep€nibile gi angoasante le-, pulut face fala de pdma da$". intt-adevff, lrl "Basmul" lui Hofmannsthal,fiul de neglsior pomeite fu cautareaacestuielement femmin pe care I futtmpinaseangoasat pdma pane a povestirii. ln Povestirii con$ruile ln sl1l|ulcelot O mie $ uM de topl i se potrivea o naraliune guvemat, de legile visului $i al; inconqtientului.In eseul sAudin 1906 despreO nie $ wa d? ,rprj, Hofmannsthalsclj.^: 'In tinercFa ihi,nilor, h sltnudinea safietului, ne afan in mijlocul unui oraf Ioarte nare Y nisterior, an ninldtor ti atrdgdtor,prccum &rgdadul sauBasru. Seducliile $ ameningrile se anEstecau tn od straaiu; ininile nottste sinleau o de stranietate neliniftitoare {i o nostalgie;ne temeam solitudtneainterioara, ne teneam sd nu ne fitdcim ti totu.ti cumjul dorinlei ne imboldea fi ne inpingea pe tun|ul *urn lahirintic '" . O nie $ una de nopli il lndealnj,l pe cititor sa FeacAacea 'Porta Otienti! desqe carc vorbea Hofmannslhal ln IegAhrn cu Viena, orasul psilanaliz€i frcudiene: "Po.ta Orientis care lard cale liberd nisteriorutui Orient interiot, donnia incongtientului"'". ln ciutarea elementului natem ti feminin, fiul de negu$or inttA lhtr-o dugheanade btutier, atlar de un bedl montat pe o btotA veche; vtea sA cumpere bijuteria penrru bitina sa s€rvitoara 'Era coryins cd o vdzuse purttnd a bijutetie aselnndtuarc,pe wemea ctn(l eru innfi'i3. kt pirna vmianta a "Basmului", bro$a era destinat, rinerei s€rvitoare"- in dugheana bijutierului, Narcis l$i ztues.epent a doua oatA dublul feminin ln oglindn: "Cu spirnul Eolit, prh)irile ti rdtdceaupesteunnrul bdtrtnului {i se oprira pe o micd oBIinM de ntnn, din aryint, cu lu:tul pe junntu e {tcrs. Atunci, ivindu-se din stfifundwile Mei a|linzi interioare, ihttSinea .inerei Jete tnaintd spre el, incadratd de doul capetelntwecate de zete d.inbronz; si,rqi tinp de a clipd cd famecul prownea nni ales din umilinlt ti grulia copildreascd cu care whgrii ti Bttul ti purtau capul, un caP de ttndrd .e8trd'"'. idflnirea cu elementul feminin din propria-i con$in4ie bisexuala, peffu lnnia oari resimlitA ca o ameninlare Ii o agtesiunc, este acum omamentati de fannecul copilrriei-

108

r09

Cum sa nu oe arnintim, in acestconiexl de ftica de cai a micuiui Hans' in c^zul cnruia Freud analiza, in 1909, fobia unui copil de ciflci ani"? Pentru micul Hans. calul reDrezinri ob;ectul urui interess?ecial llr faza ln care se dinlre ma\culinli dilerenleiandromice de aIIa. Dr€oLuDmdu-sedescopenrea de sernnifr' In ca-tullui HancanFo'sd calulLri f..-i". ftiiu de muscaruta ' lnr-o castrare,legata de fobia faia de feminin in aceiasit€xt' F eud aborda' notn, cazul lui Otto Weininger" in fata cailor ameningtoi adunali ln cunea acesruicvanir de soldafi' fi01 ac negustor slmte angoasaaneantizirii eului snu'masculin 'in acea clipa' calul-ihloa^e .aDul r\e el )i'l li\a tu dahile ruLtuP talanrc si ln rclo o'""ru' np ingr'-;|tr' liul de inlri, ro olotind "saun 1 1 ".hi nel .eor refizu fullefitor un chip onen;sc demuk it'lt I l ;tiu cd era chipul strinbat al unui om sdfutcgi wit pe cate-l ziiise o ringnd {i unrcd datd in naSazinutui taldlui sdu.$tiu ti cd acel on se stimba defricd' Penfu n d oawnii il ameninlau' dci tL,?a ni\a o nq?da Mtc dc out "i nu wio unde o ovea.'^ Angoasacaslririi este indisociabila de figura sd spund da ateiui: fiul de negustorhi aniffelre o sceni mde, f,ra hdoiali, tat snu ordonases, fie aruncai afari din magrzin un ho! suslrins in flagrant delicl de ln necinste.ScenA careunilirea vinoYatuluinu ire egal decit ln atqtputemrcra arneninlitoare a latnluiFiul de negustorface o mi$caregreqiu Si broEadin beril se roslogoleqre sub copita caiului. Odaia cu cumprrifea bijuteriei lncepusepenttu fiul de negustorcr tareamamei, a fenininului, cufud tutrem a de 'protestul viril" al-propriului incon$ied- Acest simbol al dorintei sale de feminitate l1 parl.gte; precum tnvinsul l$i aruncainsernnelela picioarele invingatomlui, sperlni, poate,lnaurarea.Dar nu selndmpli a!a: Seaplecd, calul il lovi din ioate puierite cu copita tn coaste {i eLcdzupe xpate '* Nu a fost crulat d€ cast are. Moare lamentabil, genfnd "ca un copila$ u de d rere' ci de disperare,in tinp ce dinlii ti cldnldneau''' 'in cazU noni de negustor, distrugerea eului resolns narcisiac nu reDrezintdritualul de iniliere care ar conduce Ia reintoarcereafemininului Lordului reiulat ti la satisfacliaunei lmpliniri bisexuale.Abia transgresiunea a eului spre feminin (sub ibrma unor Chandos.care consti intt o deschidere suri fuzionale misrice), pare a asigua salvareaacehti 'unrettbareslch" D'ar prin intermediul $ Chandos declarl ca "nu 4r p ea explica nai bine tn arm'kt' cdre ne tratersa Lumea cuvintelor ralionale in ce constaaceastd suspendatd,nici cum tni de\ienise tntregul ei ti pe nine, cu plttilea ei

ppt.?rIfitla in' t Hr n n sulrc to dau nJra'ii e)a tt drula^mi{drilur ro >t2,le re neu tnkrne alc nr'uanPl," melP oualc r"tgc'Ii(i tinBetut lngaduita lu; Schreberdetn Seelenwaltust' conrnarahilr volLrptalii suflelulu, 'feminind"?' cu drt, ce s a acomodal nouasaidentitate 3 Schrebet KuLtwkritik si ''Memoriile" lui Schrebe. acordau lm larg spaliu delirului privjior ia "Memorii"' unde sinr slrins orotestantismt germanqi la evrei Capnolul 7 din "acetaqi-coneor criza poporului serman' crc$erea fo4ei i;;;i;- h" "" a iudaismrluil; a slavilor'in fin€ izbtrcnirea epidemiilotde deosebitl ""'.il"irrn"iu. o leori si de ciumi. lmbraci din acea$AperspeclivN imPonanli a ci{ui lucrareGer'l'lecfu und Claruktet constirnle Ci"ur iu; Otto weiringer, proeJ viril" imPotrjva ameninlnni de feminizare coplelind "'-i*-ia"uil *.n"tut cullura, conflrmi sdnsa coneniunedinte criza idendrafi .i in "ut ai* de feminin Iii unele obsesii: declinul protestafiismului *""i"ri"i "feminin"' de conoaal mas;rlin in opoziiiecu caloticismul in generalizald'"tr";" iegarura dinlrc elemenrr evreiesc (sau slaY) $i feminizatea -"..r" Examinind fin'e rema epidemiei farale' sinbza a tululor aceslor nolive senimentale avedurilesexuale aicisitudinile {i inrime. nremonile scrierile 5i Emst von ate unor pion;eri ai celui de-al feilea Reich (Emst Jijnger' a ajuns la erc salomon. Le$ow Vorbeck.Rossbach. ), Klaus Theweleil un eroi virili ascunde eD slab' ce se a aceslor concluziacn inuta ma4iala un*titir, de mareeabo\evica" sau de "cloaca iudeocapitali$e"' "i.. perve'e ' teminiliilii cu conslrrldsinrilale lmaginea lomutd lui Winnicon' returnd lui Schrebet definiin'enliile Am Durea al pa'!?ntului Jes'rp?r'd lt.nut ctewt'Lutlcd'nin dunr .aie arr,ari ri rcaresennificl , , ,u,n sell-r/ Prin melmonozi sa in Iemere t.i*^,' " sine insuq; a elemenruld feminin refulal de constitulia sa eliberarea in cu umere$teidentificdrea mama' avlnd dr€pt corolarl Schreber biscxuala), autnrice, prefetabili celei a aoelor ."nust"..u *"; idenril4i masculine schreber Insuii cde Fle{edrntele M.jnet. .i..||''ne )ir'.i,i, na**"n" ln -.rr"dia sr' un specirnen delirul lur Schrebetaceasta ,"'..it,|., p]., r" si preocuparese transformalnir-o liziune megalomaniacA: dai na$erc uord s' renascurild l'oncurezipe Dumnezeu untanrrare ia'', un"i Fter Inrr-o proPriaI " rl le ,"-.,""ii" *"1 noi lumi De dlrm'nrPri S' hJeher Delinr$e$e sinCur' d'(a \a fr :ilir saq desmrc? crt rn""n.].. .. \a inrimpla DumneTett fArASchteber? 1lt

110

ln acestmomen! narcisismol psihotic al lui Schrcberatinge paroxismul a inceputului de secol Or, literatura impregnatl de filosofia post_nietzscheanA infa!$eaza fanta$ne comparabile: la Rilke, de exemPlu, care nota in l9g9 "Afiistul nu w rdmtne la nesJiryitdf partea Mrhalilor' Atunci ctnd artistul, nai aget, mai proiund, va cunoatte basdlia ti lo4a prcc.eatoare asLzi unris pentruel,atwci bdfuatulw pieri ctndra trdi ceeace constituie se w stingepulin cite pulih. ArtistuLesteetenilatea care pdtrundc tn lirul Ei conslant zilelor'n.in tema fuzfunii eului ani$ului cu lutnea!carese regase{te para fnirului Rilke. putem frri lndoiali recunotrltedorinta de rcstaurare sub a idenrifictuii primare a primei copillrii, asociati elemenfirlujleminin. La capet l unui studiu inspitat in maremisura d€ reflecla asupracazului Schreber.Robed J- Sloller conchidecNsentinedul de a fi mascul precum lui ti dewoltarea ulterioafi, rnasculinitatea,sint mai pulin solid lnradacinatela ba{bali decft s€nlimentul fomelitl$i Si al lerninlalii la femei. Daca ata stau ludurile, inseamnacn barbalii lntrelin, inca de Ia inc€putul vielii lor, o reialie foArte intima, de natuil fuzionala, cu ntama. Cltdr ]a bnielelul cel mi o ascunde leqdtud nei apdrtenenlei sexulmasculin ld narocas, sentimentul primiti,d tu identitatea nwrneLIa Jetitd,leqdturacu pncina nuiace dc.it sd-i o intensifice sentimentul Jenelitdlii [...]. Ataclia pe cdre o rcPtezinLd noun gi ii caPtireazdpe bdtuali; este uniune cu Jemclit1tea tnternd ti tn|nze{te cintecul sirenei. Cazul Schreberne-odemonstreazn.'"' Aceas$ aractie-respingereconstituie o sursAde inspitalie penrru o mare pane drn lilemtura, arta $i fxlraltr'ril de la sft$itul Silnceputul secolului.Ea este stins determinatade o crize a modemizArii, interprctata $i irait1 ca o alirmarc prca exclusivislAa valorilor legale de elementulmasculin. Incerclnd sA lrmweascl ce lntelege pdn Krlr,4 Freud propu'],e,i Das UnhelaSenin der Kultur- o formula simDla. definind ca civilizatoare (kuhurel[\ ltarr' activitilile qi lalorile carel ajuti pe om sndevinastrPlitul limiriului Si sn se Freud aW^zA deci prolejeze impotriva violenlei fo4elor naturii' valorilor civilizaliei- Pulin mai ralionalita@aStiinlifica $i tehnica ln fnmlea depane, insistd asupra celeilalte caracleristici fundamentale a oivilizaliei: aceasta instituie o ordine de drcpi, la conslituireacireia toli (cel pulin cei care slnt apli penau viata sociali) au coniribuit prin sactificiile lot pulsionale, bnrtala". (s de aceleia$i exceplii) Yiolenla capabihsr'i prorejeze b rezerva deci asimilati din capul Codificat4 in termeni de drep1,moralitateaesre locului cu un contol asupB narurii i erioarc. AcestedetiniFi ale lui Freud sint clasice Si nu aspirA la originalitale. Ele au insd meritul de scoate in t12

elnlen$ ixptLl ca lalolile civilizaliei sr leaga.irt 'onoeplia lui Freud' J' elcrrerirll nrasar'inirelate de *nlinre fali de obrrct) Or' iocrnaiun astlel enericali kulturkritisch' de dc puncltt(:redereesteconleslal nlodemilatea III
1 \\'enirit.t Atidkd K.li.l

.,

oe*:trie.:rr tLnd Chdrftlet d. O11o i^'eininger coicenlreaza !i duce h lextelersaleto1 fi inrerp'etalt ir{orilrn iradilia occidental, a miso8itiei, iat f .' . r.pr" .' ,' , 'icr J, \ ili. 7du'r cjr r isi\ e ) i dul! r 't nt c. Lnle: ner ar 'e pr incipir r l l. Lt u'a . r r _ , 1u6'n' 6annyr "f ia pe t ar e i_an pre' " rcr' + n '. r r r ; n. . sc\thle.:ht tlhd a:hd/dk.?/ nu :e Preocupninsa oare in egal' ;.".r..^i "".t nrba! dat a; de r)lisu.i de Si dc feneie ? D. nngolseie nrascrlinirlui. ''infe'orilarea' tennrinultt? Diatrilele aniileministe ale hji WeiningPl irldeaz, o cnza a mdscriinuhri, in chilr l)aredc ;hrslrati de siDucidereasa (;?s te. h, rid (hardktel .eprezinli un ltrigil de dispe'a'e ri o nartLrisire ;r sl.bi.riunii Wenringer nu u.iite ferncia (fernlniraieaj de'il penttu ca se rem: ,je ea * sarr penlru .i i l]oari, o nostalgie ttulrt'i- El lrimbileazr legile palrialtrl lui I'enlr! ci i se pa,e cfi asiil-l ia inslrlatca un notl malrrlrha1 i;uirl' or. Cetbrerz, iastul ti sllemnnatel lnasculin lui penlru a ft:ui:a r'a! birlj C..a,len(a vi.ililrlji srodenre- SL agalr in cele dit 'rnna de ideaiul Ges'}'4:ht un'l (lnrail'l {leni,ritri. rr ltare si I s.onli d'n ilnprsitl d .ar:: se doledei1. tusi' in cele drn orm' rcinrcgrindu-l in a' i(nl;a !ie1ii, ideal . i rn.l our\, r iar ur ir . Augusl Slrirdberg il considera fe Cl.lo Woininger ca FJe nn ger{l .onl'.i."'. int o *ti".'^'e ddresati ir. !901 iui Artur (rk, Gerbet prielerrul inriln nl lui Weinhge., g?isini acelte cuvinre: Cir'e'ri rielit ii 'Iewnis" inr('i)rkiril. "'' We;ninger ar fi .efDzal co llrtoni!:.rl moraiei rdealisle'despre q,ii'l lomn c;tt'itortu din dr4Ltrrc' une ci ;nealul sdu anu.s c . s. ."tentenruitruyesc fnnl atceya! *i rr,ltttR .) pasiunr 4 luJletului Ddr un A(castit subniMt le un 'I1asi-t'alism' dsen.n.e itleat c e trfftdrl senlibil l4 SLuttu tlecottufi l1 t' arture 11 lace rc burghe. faat? p" buze uh 2i tbet.j;n! "" weininser de'r r1i parnrgrcrJie El ,,;" .","; motalci n1o$eniie de 1.. Kanl - care avea deja difiotrltilr sii ipcri;iile inlesreze in erica sa sexualjtateaconjugali. lolerala doar ca o teminiscenla :i Dnn;ii animJle la virsta raliunii Practice- Weininget gindeire pinl la capnt adica pini Ia absurd.rendinix ".tngelic," .I etjcii kamiene Cautateasa nie;ca esle o ciutate aPufiltl".

3

in acest sens, Otro Wejnin!'pr li searnturn Antonin Aiaud, "rebunu!" lui care sc tr inspre femei, cind intilnea vreuna pe culoarele nzilului Rodez. faclndu-i oslenlaliv cruce. in ce,e doui opere (maj ales daca ne::indim lr Uber die letzten Dinge Desprc t.tpLrile e/rtne de Yr'eininger)intihiior aceeaii fascinalie pentru astrologie. xlchjl11ie.oclrilis:rnrrceeersi ciuiare a Unil4ii lucrdnlor, care ar duce la rm androginisn orignrar, la o srare care. sorie Anaud ln flllosabdle, reutlette b.irhatul ti Jeneia p.lii ottilt. UNUL ti DOI, ri nnrcheazn sfnsitul cantratticliiior""'-. ceniul wcnrjngerian esle 16la ''b1rbatul-TatA,nici barbat, nici &rc \\seazaArhud. leneie Eiperienla loralj|alii pe care o Irce Ge,riul-njcrocosmosal lui WeininSer se reducela o experienF a v;dului, a no4ii in vialii. la cee, ce lttuud numea 'dpetitul Lle a nu fi - Soliturul o fizbundt Rdul irindu-se ha knebrele Feneii, prin In4a pe t:are t.cmdi e rtin,r'entat-r.Forla &k i a fost n.cefura pentru a se desprrnde i-a d4t o lbrtd i erli. I Era L l.4d de noa I De\tinul Nnstru al tuturor (ste un Deltin de Moafte. Un ciclu ai LMii ". a s i cheiat"". Penrro Arr.drd. ca qi penru Weininger. a refuza femeia, lnsealnni x refuza exislenla.ln eu, a cd,d ilqr.zik)r carc arcd {i care i1ap ri e din nine, d dih ,enehrcle .arc sali{luiest ln nine. gi h curiui nk rd nni fimin. deLit: nase obs.:end a celui carc .ini.ste inte sKlha [i ]ical..'" A spiritunlizacan'e^, a reconslruiMascuhrtrl, :i negainrudirea .n latel $i rnrm4 a treca trupul pina ra:nine curatr trup prlf" tr p fnri s"^ sru orgr,re: 'lr"no-ra ai , Iniliere .nperia{^ w f lrudul a.estet Mlrli Si dt k)t te jine d( sexMlitat? w.fi ars in acea d lnitierc sutletioaft, iat vnpaiaprcichimbafi ih Itlili?re. Pentru d rcin.ttauta oriuhde Sltprenatia dhs.Iutii a Batuantlui. '' Misoginia metafrzica" a hi Weininge. ne poalc duce cu gindul la Frnnz Kalka, tu a,reerti rllisuri ca la Anlonin Arlaud -o panlell lnlenreiata. {ie asG daG, p€ biagrafie: ,srimci Franz lkfka i fost infldenlat de Geschle.l* und Charakkr". Oroate de sexlalitate se exprini ln jumalul sau ,lir iSlj:
at:tul . a p a ? o f.,a ! !^ ,i' t. dc \ tt.^.t .cl tat +t.ht

nu printPo lumc abswd ahsut(|, u1tt1tt,LWl i4 nl')tt ahsutd 'le

/1]"ti^' O

;;lrti'"'l*:h:Tfii :'.'J:,'i! !i :li*;;::*:tl" 'lil ':]J::i;ll:::*f
s' !sircl i de a inc^marenral;ile amen{'1'nre

l-*.:*:l j$ {#* rtki,mk
ri. ince,e

unde an,lsdlin"l"i o ncrafizi., '*:1":ixi::i:^fi:':;;1.'i1l;Tlx1.i'. ;:,:;'.*fi#::$ff:;1il1':'"::'::';,""" .:,.':i

ideniilic'i,:'''l r,, n'.i*u,i :i::i.iilii;'l1;r:l1y:l:,."l'"1; "',.',,r,' spre umii u'

;;-i: ;;; .*"* ,"

I :l,i:l:*;;i..*ii*'"ilir1'r[*:rui1*i3 iilitf ,;;.,'.i",ni- l; lll;";";l'fi
l:l ;:il;*';,::,'l,;:.'l"ill"T'I r ': lJ ut r r r i qinn'! r u p ,,.
i .,' " .. r , , 1''r , 'r . ",," ' " " ,," . le'r n nJ 'ui'n lr 'r nic J'r ' i, .l orL a, arurr n r 'm a r r I I Fiigt nt r ll' \ or nr erlum i; r r o''eai'1 1r r 1 'r " lr "dr so 'r 'r u!

":,::.Tl;ii",,.,,,iii.ll'ii,$
"^"';i'.,*ii

xLaldtLi'ndea i'ntu!ihili 2 Hrn.:sertnLttaLc anris'tMlitatc: tliscxualilal' Primn pkrte In Get:hlet:htuntj Or:rtrlre' lrtul incef de 1a

il':'l':I' :i:"': :'ill:':"ll: ';"' ;i::l ;.r]l;l.t l':;;:11;

,y,t**tnurru ;k;'"::jr:;i**ir, ;:,:',
':,:;i.:: i:",:;"{r "; :i: k, ; ::il":::"i :x:iii;::*:i iles'ie i i:: j j!;li,:[il"l"*,"'1,:,.,"nenea d'|ibair(
Y::;::r;;;!i,i,::l!,'::"',:;'
"'i?'i'.;ru,"

t',i,1..iu':l:*,f::{*i.;i'*':;:;1 ;t:r"tr:]il,!:'JH ::;
"ei"'

arcetisn p!tibil, tui ,ist:eticdech un rcLibatar, ,etleihtti p(t$n nin( unicu posiliilitate de a supa d .iisantil Du ea7 t' O scrisoa.ecalre Milena din lS20 sralrile$leo p.traleh de arela$ ip qeinirg€rim inre sexualilete t' )ljd^it^le. Ttupul meu, adescd cdln ani ir *,lL! din naL zg|dul find l/1 insupatabil de acea dorikld . unei tu:i hni.ii ar un lel .t"Me, cerd rc.tping.itur.jenant, murd4r. d.!r pt'.ttlbil chiat in Luctul crt ai bu" dLh ceea Le-niJu.lal aelo, eru pulin din dtra, an anuie nirns nepldcLu, pulh suU,pulin xrtl Aceast.itlukiun( a,)ea .ev din errcul rdtaicitur tirit in m.)d li4

.,", oi,,a"irii' -"'r''",'1 cu pn\ r e .t*'1"':::,-':;1:::;"li5;:iJ';"t',"-.',,ti::; Feren./i ' O r . . "esr " di'idcnl" Fetrcitetint tetut
ii""it" o" '"i** o*'ipn!" tn t"garo'a"' tenit\Lao^
115

ll joaci' la a snblirilr rolul nalo' pe care bisexnalitalea

jfu:ffi *: j:,*,,";";;fu:i};[* l]:::,Ti,:ffi ::ifr lll"'-:iH: :riii iezd1. s;npjtr ijin i,rensiricnre i,j'''.lii"iiliX" i: ;",;; l:
, ,i ilfi'':::ill :'lil;l:T:,;,:: : ^-^,*."" ,,,;," tllll I i::l"i:,
" ," ..,_: h r " . u. r 1it ar . ,n fl :rn d ,-. O n tu :c " rrl " n o s rh ur-ne,/.. , rni J.ututur\r .,

a..tetar w.t ciJfi!:,)itlt. i, iin,t ce f?l,j.ii i:.t pulin *,.,

,;Ti;";i;tilI"fi ;f :; J .#,{.ii!l;!f :::.,11:,i:l ir,;."
."**,..r.ai,,," .,

';T'".';;:^:,"', :,:,t,":;i:, ::,;;:' i: ;::;^.,i,, J :,,,: ,ii,:,:':;::: :;
u m dF s L' n, J i rn r' .t i h o to 3 ..r r" r,." , c ,,n or" nr" r" " ii :. ;,.;" :: c- &ea.sri srateoriginff, ierj!rrd, J"rnrorit rn ", ",

,r"#'* siliT+ri-llr:].;xi1}ir,.',:,1}, :rj

:";::,::i*:' ;:.,:::"::' .i:L;:':;l:liff :":lyi: ,I:llr: -;iiil:i# lil. :l;",ptil:l j :1,;,1ft r.ili ".jj,r.{''!;:11.
-'iJ.;::.Jij;."":"' -'" -t

Dei! ia ilaDdehire lnflnearr c rra eseminiloui f;{i d' sexlrll!4l'x ''' ''nrmralli ci|r'e ",cdn'rind l::ttrr' t:[ . 1lrnni lati cu un tci dti!uti;al soginii rliaie nlstdgiei tturi nundus nuii'htis zi u:r':i rioiente asr'rrlenex 61ri lvlrllenl:lcit relerindx ie la piclorul '\rbr:,1 Cun a ara,lat .oriiaiei Stet Georgc' . iro rosexurlilateanu e$e decn unul diiir{e Bexrdsle! t, 1a, a Ilumelc pe care le pLrrenralcge })ent,l1l den:rmi revoha impolriv! 'lalero: ',rarurale' .rte sexullnalii lji ieninizarea arle; !i r ineraturii caracteristi'e renLrr nrodemil eu epc'tii 1900 ti r nrcepulrrluide secol Vom reg'si uiiericr o bndinu rir;eh arralc'gi lr arllJs.i al lui Joy'e.' d&l vom con:ridera' *anrt-'rcu Kiberd, personajtl lui Slcom drepl rln ir,ll)Futa cu )ecls aiiJrogrri $ drq,r "ir'::rrilare' spernilelor utopice ale \ui Jovce": IdentitakI I i ?\;. tngilti li P'1)rizr e. id.:uti h a':ehli timP din taI li din ninii: 'ti tz /.rid,Bi,. "'' Kibsrd inle.P.eteazl Ji8un ulopic' a androginului clr Ie 1-. re,rolti! a in:elecluriuhi irlandez imtotriva colonialisnuiui brilalli' jd€ntiiilii nasculine raduce o revolili Re.fiqg::rea f:rlselor certitudini ale imporriva lrre' or,lini sc,:ialed ct iLlu?lercsilnlire ca sxltcante ti represi!'nund it r.ud'tntiltlnea d. it I e!'le 3 Ct ttdt' M ahie. lt SiNt FreuCI a intllrlit le Gus'tarMnt i.' L, 26 eugu:i ii)10, ta Leyde, S;8rlrun{l leg'tuta cu manu' a Si ! putut s'lila o .naiiz, a Mutterhlnduttg' comprzlrorului". Irreu<invea si i precjzezelui Theodor Reik, inrl o sc'isoare iiin .l irllrlarie 1935. cnl anal;zase pe Matrlet o intreag' dupi'aniaz' 1l Leyde )i. Cut:i inf.malii ulterioa... cu un rez-ullatnorabil A'casra !izt1.' i' panse i0i &{dhler lndispenlabjla,sus1ireFrcrtd. pen"ru'i solja lui se 'eaolla la in acer penoad:i nnpotrirl lipsei.i€ libido Pc cnre o nran;1esta adfena ei' intercft'1t ti Lam d't()Petit ''t-atr iun,r,tar iala intt'un m.'d l.ine (npletul Mdt;ci il?gdtuta cu nltnal; dil in dkpat:ijiile !1ntutuase, rPc.i.1L ". Freud'" arut iaz;a ,t adnu dani'i n.a genhtn aacstu; 'n 'onchide ipoEzn lui.lens Malre Fischc/'. Freud nr li reluat cileva ele'nen1c Dupi din scuria ia arralizaasupla lui Mahier ln cseut si-udin 1912 desp'e 't*rer die vjxia allgemeinsl," S.nieddgung des Liebeslebens" carc sugereaz' ci persaanernoline divizala lnfte dou' direclii' denunile ami.oasa a rLnum;ror ' ' ;utri rercel esla" juhir ear er cslr ^"'Cindi! t . Y: . nudor csc'li( inddar et r ' ii p'tttru n:i nu pot iubi. Cautti rbitcte pe cdre nu du,e,aie sd le iubeasc!1, ]a dista ;n de obiertel. iubirii, iar ciudatul tl?' 41 ,tenfuie senzualitatea "lentibiLifiiii Ialii de tomPte"i nepii\ei Nit,i':c intenine onfurh !esitor ,ii,,i'ant,;i relulatutui", alutici .ind ! Pa iculailate meoti cltilt "i

"J:H;': ffi ff:iit';,J# liiliii'r"::;':ii'; +,',;;'*'j,!"' "x:r: ,ij',,nt,iijl #ilT"J"'ilHT:,j1, ';*;::'rl:1,
drcnLrrdrea,p:,F.,unii c0,",.'',",,,,*.,"
lr HofmJnnsrhat"l Ia Kafka',. Dar un ase sao

anarizrnd, cu areuDente s.',;;";;";;";iij,l'i

trljtj;T,ffi;"',.ffiti",*,.'":.:j
"lX,,il"llT],"il":ifr::
care separe ni srrins a..in"as;';a""u r.g,r .nir..
It6

l,ii|9h." -^*li"tu.

61i.4^r;ini:i#*1iTil,-*i$:*T}#tr

1:7

putih izbn.i.)re, a obiectului pe .drc l-a\ ales pentru a erita itu:lstnl, lt aniltelte tle abiedu! dt Nritat '"'. forlorn acesreiperspeciiec, vlala amoroasi a lu Gustav l\4rrler s xr tj d*umar Ce la 'obieciLil ;ra{or!i. solia !a Aiiia. pcntru a se .iJrenla cilre ' r c ic l- J r ' : |Jl r, rl F .f(,l re rfl r.x ;,e t; a ' F ;JFrr' rl ui .i ' , rr.qu' o. l , ' u. pentru Ainu uir poem a o?irui ultiml' srtoft conline o Mahl.r;omFure se dc dragoste"Dlxtoni.i", inaginea nrddoneiiml.ula1e subsLi|xin,to 'leclda{i. ceiei a siliei, in tirnp.e rnranlul cnmatre o fe'ic;e leruf;ct !i inanrriall: 'Te inbes.l d.ierr, /, lcrtiict;i a:ciel (:. J.rict d\ dorni, .ia!.p.tt!! lum( ;i.lt: ris, tl! o, lube$e mA! a!.(rirr 4 anlt|lut neit: ta:t.lr lint ffr'n 7fl'1i lwne . fijutr' ir prrl!

care' cu a Alma Mahie'-Wedel ltetruilsl semullumea'a o vialr:conjueal' afirI urmireape iml'ust"-lntr s.rie .ain Mcin t'"hen. x consiiluito asoezr: sa a .arui exislcnFeraimpi4ii:i exclusi!in tunclic de productia romtoritor. meacdfibrte luorului Ciulattl a arrisiicegroaza,le pierdeimlrul desrinal abstncliun? tui n?hlina? in tnl'pulPrimil'r ani , ucurtoi ttonL",, "r""'td lui Mahler' .tin iatd nrca conlli?nld rni.ita Pe dinnuntu lubean sPiritul pqln penrarmittt:"""' declataAlma' adauglnd n-rrul sau raninea in unlnrtl de jemei Teana st1de 4 :e nr;i derafle: E th celiha@ ;i'i et lricn ihi.si etu n.md\1utifi Sietlugeatle ialn aditd delbmeie '"'
I Laa,Pn ' l \e n t'\cl Ba ta i l l '

t

"

Re(ujxraliern in !.esl ,F€m tonul Lied lhti .ompus .iui,, Li lexl dr Riic ler t h air s u s il 9 { l l i .:! b t, d < tI,.L td h l ul i d?,| tel .)nnu.ti i l ,4,1tA i " t,-l |!! sVtkle ia /,n.1. in rcoit:la.,'r<jinede idei. {isre jde;.sa dr re,La'.i|" no{ifi.a.ea t cufi de lvllhler rn poemul lu; Frieddcn Riicken; ,.rr.,r iiD u,nt- $r ln{illei. cu eesre *dr. vssri i.:t! i':h ir nn unC alnvat li*mci; h n.incn Lieirci in nelhut Lie,:l (Trtiittc in mtne lr i,i pr.t)ti1N! i:et: ih iubtr.ti. r'rat !; in cintu! ,r!t) , Nf:rhlty s!rie: L:h icbalieri r),i.inehl (u ; s ? ;' t:,ai esca,g ri nR rui tu,:!) . Liinn1t ! ( Nh, n i e s c d rc i t i n | * a l ''Sindania a opla". .or4nrsi in ti pul verji l!i05 ti .jedj*l; ljJiei, !e 'in.he;c ;'J rlr "Inn: nal.re.cr, €r,,suhri . Reuoind diuli lrxie de ndurll ap red foJfre dijirrila, '-V:ni. Creaior Sp;ifirs" de Hr?biius l,4ainr! iRairir MauO, ilnD din s!.ohrl al lX tea veniter SfintriDi Duh de Rxsxlii, j; s.:.ra 'elebrinii fllitl, diii /ia./rl, Gustav [l,,hler t]cclarrL sinre?:a dirrre o C$ilar'' cre.slin:l $i er.rsrl srcaior din viziunra lui Corth!. 'Drr E\.,i!-tu eihlicltt i Zieni uns hitnn (Etcrttutleni"in | :te ineitgt lrte inn\ini . Adorno nu npr.,.ia deto. "a cpra'. repriljllrdu i dc..,rlrivul Crandios"'". Din perspecli'a r)oasr.a. almosrlra sr 'p.trsitJiar'i' r.line tn precid€.ii arerlia. Acert .it dedicar (dupa drid ceiei de a palra pa4i) gloriei erosul'ri nr se dezvalqie ca unrl , conpozilorului. . dintre cele mai desc;rndr din intreaga oF.a Nierzsshealisnul linirului \4ahler (c,|re se glndise in 1895 si dea celei de a "Trcia Sinrfonii" sxb-tidui Dts lrt)hliclt Wissenschdlt) lrcea loc risticisnmiui celui mai dialan ln celebrarea iutlirii lji a lemeii.

romanelor s-a nabil;t cn romrncierul Darid Herbett Lawrence' airtotul Lorat' ciitse operele tui Otio IndJ Ctntterlef's Wonetl in hv sl prin inrermediul Weininger"'. se rnai qtie 9i ci Lawren'e fie chiar $ numai conucte cr unele cwenle (nasculavon Richthofen). avusese Friedei_Weekley Schwabing'"'' ate Leb<nsDh;t;rophiesermee, in special cu cercunle din tui l. H Lawrence dezvohA o metafizict coren1Aa Rooranele ti .*t".it" cilera din sexualitil;i $i a cuplului mascuh/rennrin'", unde regasim i"tlzei modeme" a identitililor sexuale Pnlem stabili o .r. ,"n..r"r.."iot" viziunea paralel: inr; weininger ii t,rwrerce Cei doi autori sensibili In de ln inlttiiii asc Eniloste li se slrlduiesc sn-ii reg'seasc' iiutui. po"."". inocenfr. in .xtalel inon slareade gralie sa tevin:i rn lume Lawrence .lescrje, cu iol ali1a cruzime ca ii Weininger' iiifltntatea acyunea distrugalorre djrtre birhai li ferneie qi. cu propriile i 'u\inte' p'"1' a El ldauga: ffri'r' .1.'ashtot!,e d acti')kntii le(tal( nodrne !e\!l Li nu cunosc tle'it nrykge <1"ce ctLticii md bldmed.d .:ihd exntt ' netMas[r' pctsltnrtd ti tu s;itgutt': l,vrru1 ttese*alitalc: suualiktea alhd itdt( uzuald est(lLtcmat {:ottlurtul a ce(a le rrcdu trtcitu e i.:edtlA,itu ilisoginie o sgaleazap" cca .r r?rtrl,r' "'. Cist'n la l,awrerce pagini I 'ilor wrnen in Lore' ln'a'neaza a lui wentrflger. Pcisonrjol |lerrlionei lit\ r.sDinsltoarea feminirah modemli 'P€htt tiala |it1'litit' a sPirilulut' 'a' de'dstdtut Nu tcn ei rdkitLri't itLsdun tink in a^ t,ic-,'p",r "txa Nk tr?ded in fial" rntetloard [,ruu Jdk( in praPriilc-i Mir{sdiii itd& P(ntr ea reaLitute Nu cre.lea kt lune!1 spirit?ntLit' p"nuu eo onil;"tu. Si "u diarot care un' $ aJccttlr. ih uhimd instanla <ftdea h Mannui, ttL reyeknktu rr..t itnpo{uri nncat, 'u

i

118

119

,iE .!I 'F
Barbalii prevesliiori ai un:i nri lase v ilc din rorranel€ hx La\lren.e jrc cxperien!3 anrifeminislnrilur. BfkiD, ir vln|.n Dt 4't. se reue de ,3'i (ulnasd .iitt,uct;rlat. krnt,in1 . Lat\dea!.n lac refierui luFri lrarut4ind 'e inpre( xlii la adresa.,'ybelxi, Bley.nala:ltrx! De.r'. p11-.rottrc:rea C.,.injei {grcsilr a Lrneii. S. irdoieatr de irbner h€tcroscxu.rlalpe care o sinr boiizerzl scear pugilrlrlui dinlre Birkir r; i;errld). H.scxurlirarea cuilrrii ii ureslecul caracJerisljcilorse:-uale.onsdt|ie un fiagel nrodern. lsrr, ., t\:;/}.iii t1nritlt biitht4i,l(r?tlc rini llnirk, sd.lk x/tl.l '. ex.:anl,i pr".niJnl donieni;ior l,ady ri Chaaeiiey' Iar Irj.kh oere resinurarer diie.enlelor': '' f f t t ut t . r ir ld . t.r4 t:i ti v l l D n ti !t!" u l i tl ti cehl l ol tl i i ,!!..t1l l trz c,u.h .jtlrtcl(b! .it,:!. t\.'i kirrar L \n Ji nuruti ,t7rb . ]("t.n huno! .k:"t(r:: ti rtit Jj p?'1rct l.jiatizdli Aha,tinebitd iua)rpntt.(. .,1!:tr. "1" ctilkit,! ikiiir t jtui tlbui. t4 dwe.e , lt. Sd tLtr.ilte dlrt sitjtitx ttut. litate d pthrizdtii, lie.at e sn fi( itpcat de .\'laktLt Br.brlii cafe reu$escla D H. Lawreoce sa detit{,as.:! rtl,oiul serelor lrec trinr o.fiz, .vas! u.rg,toxr.. i,enrD r.r.,cede h erdjsnrti ccsnrogoDic I r ' d o r r f ll j . : r.u l J . b r. i i _ e r- ,,i .r' Jrcur.r" !rn I l ..i \'(.rp '1. flg .'Te ctl Hemr;ona Pazdcul a lic,rl lata uror redulrhile inc.roiri !i dii initial rctrza al ansuile re cart i Ie facc Corsixrc. Chriterley ,4.7/rid l f.tf! t:'d m.ft : ac.s1 lillu ai iri Lawn.ic€ rezortA jdcea ,, riala esle o inili.re, care tr--huic !a lrearii prinlr. idihire.u ratlea. inriDl. dj a fi Ir un niv.rl snperior. i)osibiil P(:nfr Lawrence. ft t;pcn1ru Weininter. ri.atul co exlcnsir vielii tlnuie esle pierderea Unilnlii arltinffe $i sntiercr $rhiecvobie.l:ratr mrsc! lin./iemnri.- Crln sA regArc:sti tunea l.t,:,'r.ii;a1a de dir,ainiea pdcareior ])e .are tsiblie le denuneite cu un iiirgrlr cu\:rl: ir.unoa$le? lnleleNUner" hi Weininger.onstd i. a r'ii h s.,'r geoirhrli; i i, t{.i1i1 lrh.lt y lui @l , dev:nit unui;i nu.ktti iu.,rr'''). itu .ea a lr;;- vrcn{e irt r re.trnoage c.t^ ii clt, nmit t.u e.tteni(i i)t dt h!.i 4b\olu! i, alalelin.it iwlirtlu,llLv"ll nn:u rererint.i h rcdlitat. .) .luzt. '' Aimra.er superfrcialatjfic L:minin.r. .j! spune Weidnget a individulrd ii a nicilo. srle loinle egocenbice frJloa.:i dezbinar.a didre subiecl ti lume. infnnid€r dinlre rexe. 'lar tt Experienl:-iimili, apropi?tN ile moane, |re card o curr.]xil. eroui lawrencian. rninlcie muh de ei..periei4a inlerior.. in conleptia lri Balxille: ''Suptrnilnt an?voie, litualia lintuindu ne de o indiridiaLitat( inli,lt1ldt.we, de intlirilul perisahil (drc sitnem. Cancrnitent tt dorinlt1 Mg,a.\dtil t prtnare care ne perisabilitdti awn obsesiaun,eicutinuttdli duratei acestei tr"i ['tne. tolt bdfta\i Ar1astdtu'mllie cotun&i' ta leapadc 'el? ';;';,,':",;;i:fiinlo t...t corpurilor' e'od$nur 't' ceorges Earei.lledisinee erolisrnul

'TIT;I'H

'Elanut ne pdrdsesteta i'1eea cd ind^)iduatitatea :**.' d4td scie ";;i;i ,-" sdtdttuie$e in nii se poate putueriza dini4 ;:';;;;h* :orich rle mtuunk ar fi fii4ete' nu ne "Plm toc, r',..rr* i"Jii" " Weininger rraverseaza reDrezentufnr,n efort dktrugerca Jiinlei di' eJe ciftnnr

cau'|a, ond :;1'"'H 1',1*u"*" prinari. weininser Jireb

$

I

t

u r'rs*u'ia c'i"r drn 'i;:; -l*i"a "a'"i ti 'ii",i'"iilsoi. s''pu'it? uhimet in rrasmen'ere ;':;"','i^'i,,i"
i",ni,^,,t:; 'o".p" a,,u,r. e*p1iiLlesimholuri i"*l'

poate fi minu'ie

t,ti

{ ::T.i:] 'il"t' cu ll ageza naivrlate und i"""t'tii u *"".i *, p. cie Ceshtecht Clnrul'er este, tnu etktd eu kuexhtd sufiet Eul inteliSibil.nu ,"i"..*ftt, ir din irnpas r ""ro"f o*^ g',zavn zguduirecale I ar fi putut scoate )i""ii',.,ti"";" pe weininger Ia in unJ ( hatoktcl I a condus ' ele din urma it b","iit, hrus inrteruptl' o Mai filosorica? degraba inr{'erF .*rnu.ia.t".J."-. ene rn v'zlrnea ru' cu a indinrede a fi uniune harbat'rlui eneis etorisrnul divinul in considemtiile sale l-^*t."". mrt" * 'r"*l' cu fluxul vital cu concluzii asemanfioate i""pt" g""itfti, W"i"iteer pfea a se indrepta spre vrut s} faca disrincf} n,i *ui"a-i ll sefericire au consla{ln a nu fi a ".o-" erotisn. rormi superioad de aProbare ;;'";;;,;i;. '"rir"'aj" j* ",* o reruza,si O eliberalede iluriite individualiri ,".1 indjvidualirati t.t de ' din dilic;la smulgere ex;'tenla dominata 'td tl dar "".*"t ullime' risce se ".""r** i" r'"Citt" *rebrale (care, prin consecintelesale a resasi armonia cu sensul imanelt al lielii' a' i'"i'i" **-r""*",1 "*.'ae'"1' de a lransformadialo$ o*"tirri *irn a"rtinufui .asculin Aceastucu dscul Eios masculin/femininlntr-o infruntare dintre Thanalosai
IV AI patrulea sex EiSroan delenzi seruald a lillpltilol in canea sa Ddr Setfulleben unseret kit (viatn insera un capitol intituia:l: sexologul terlinez Iwar Blocb ,;r;:ilO. con$dera 'Renunlatt la Jerhli; , penrnr a sl dia un f'nomen pe car€-l vielii s€xualecontemporme distincl de homoiextralibte Acest nou curenl al Ia *r, Prefigurat de schopenhauergi'qi afla referinlele t i"** "".""p1'"

120

v.1

Sirindberg $ la WeiDinget. 'Dqnanii Jeneii con ituie dltdzi un loi de <al pdtrul"d\p\.. dtn ic . !,c u moda\t Ja,i pa,lc't. lwanBlochledearn (evidentiin lucrtuilemai multor sivanfi contempora) '' *eastA rnisoginie noi cuhun oasculine"qi a "ernancipadi afiinarea unei barbatului". Accsl pffadoxalii oteri lui No$ert Crabowsky din u.mAslogan ideeatitlului unei ci4i datinddin 1897''". Ilvan Blochinterpreta unuj al patulea sex" aparilia ca senrn revelrrcrpeturuconvulsjile careinsoleau lhchetarea uneinoi eti
an.'h d,e Mt ,, hla \ i M P. n\ at uar c

Un pasajdin iumalullui Anhul Schnitzler menliona 1892o reflecliea in rharului Hugo von Honnannsthat manurisindu-$i oroarea de femei' qi ''uneoliuhgrn.ta tc.)reticd a nu simli niciodatd de rrc.t tlotit4dpenttufenui. sentimant zece, la An sinlit acert unsprezece erciraliilenzutle,etc. , Sj ani, adauga,cu referire Ia Schni.zleri de alminteri, cd4ile dunrcavastd ini i spid rednn de lenzi'". Pulem inteereraromanulAnd.e.rral lui Hofplnain 1927, mrnntllul, irceputln 1907, rclualde mai ulreorj $ prelucrat ln cele din urma ne1erminat'",ca pe isroria unei educalii sentimenaale treclnd ?nrevislnangoasele esecurile unui rinrr in plina crizAa identitafiisexuale ai in fala lulburatoarelor chipuri ale feminildii- Conceflia romanului. ala cum se prezinti in p}4ile incheiare ti in schilele tragmentarcadunale de edilia crilica, fimite la un roman de ucenicie" Pentrua perfe€liona "educalia iln&uiui lor fiu, pldnlii lui Andreasvon Ferschengelder trimis la l,au Venetia, cu rur peculiu deslinal sn acoperechelruielile de c4litorie $i sa i permitl o $edere agreabila-Dar Venelia lr Hoffnanosrh^l ca ti in Moarted Ll venetia de T\on s Marlr, se dovede e a fi un loc de perdilie, un labirint unde tiiArul An&eas se rAuce$le,in ,Sa fel incii "romanul uceniciei" povene$b in reaiitale prabutrea unei personalitAfi fragile ti mereu ameninl,re lenomer,e de de l*fiopdroloCrcedisociere"'. Acest penonaj seamanadin numeroasepuncte de vedere cu fiul de nerpstor din M.;/'rlrer der 672 Nachtt mai multe nole ale lui Hofmannsthal conluretrza explicil aceasrd apropiere"'. fiagmentul 1912inlitular"Die in din Dame n t dem Hiindchen", Hofmannslhal precizeaz|t Motivalia acelrei cdldlorii: o conyolescenltiditrcild ti lentd.lupd o crizd spirituald, urtE de nt*donia, de pierdere a sin\utai vlotitor, confuzi, id"ilrr"''". Recunoarlem clteva din principalele simprome ale crizei spirituale a Lordului Chandos Andras estedivizal ln do.0a.juqldtdli diyertente"''3, de unde insrabilirarea caracteruluisar. Acen lip de schizoidie provine din clilajul dimre s.nzualitale "ideal""' careahemeaza cazullui Andreas, in dominalclnd de $i t22

cele inpulsiunileviolenteale dorinfei,clnd de dezgu$ulcanij li asphaliile sau rezumaidnera l Petsonajului. ln u|maiorul fel: mai elerate.Hofnanns$al ''Mtti intti sa devii apt pehtrl' &a?oste,1poi sa iNeli cd spiritul qi trupul fonneazdo untate. tAndreasl a sulerit constantde dudlisn ci d unul' ctnd celdlak ti pdrea lipsit de orice wknre ln prezent inva$ sd'l simtd pe urul as.un\in spaklc ""lu!lat!. uhulpuaiadu'tp? .elanh " Va duce el la bun sfir$il ace$ program de lnsinab$re interioad' de reconciliere a celor doua @ndinte disociate, de consolidarc annonioast a cancterului? Ne-amFrlea imagina !i un luPp) erl alwmanului: dupa ce-!i ya fi depisit inhibifiile gi-$i va fi rezolvat conflictul interior' Andreas ar reveni ln Ausnia li' de data aceasta'ar 5:tisi cucereasctr $dpastrezeiubirea si Romanei, prima sa lni nire din Carinlhia, pierdud prin acumularea nelndemtunritor9i a greteli-lor"'. Dar putem $ sn ne gindim ca neterminarea romanului se exptice prin indecizia fundame aln a destinului lui Andreas E adevaratcn Hofmannslhala contural unel€ perspeclivede reconcilierefmalaTotu$ fiagmentele care permia si se intrevade o posibill continu're a povestirii par dominate de descurajareti pesi'll\iji\lt "Rezulbtul lejurului sa wneiatt: simte c groazd cd nu |a putea revni la e:.is1entu limltatd lle 1a noutt sa $arc nai nult tl Viena, cn s-a detprins de acea iald- Ddr nchrt$.{e d?citit,atir[ace. "' Clivaj l subiectivftadi lui An&eas se traduce ln Povest're prm omniprezenia temei dedublarii Personaliiilii Valetul Cotdill' Pe care Andreas face imprudenla de a_l angaja cu oca"ia tederii la Villach' se dezvaluie cn dublul sru satanic Nalaliunea Provocaroare9i vulgT e a rventurilor erotice ale contelui Lodron, fostul sau ${pln' ii Fovoacn lui Andrcaso mare emotie,un soi de vis reaz lnl€sar cu violenle sexMle "- Pulin mai tirziu, Golthilf tanspune ln rcalitate scenele sadice din cosmarul lui Andreas,urmarind-oqi violendnd-o pe Romana9i rasplndindteroarcaln toau casa'". cum la i)i O arninti'e penjbila il urmare$e le And-reas: Jminre$re impuls de doisprezeceanj, rupsese $alele micului snu ca(el, cedlnd unui cruzime'3'. Una din f,tadelegile lui Gotlhilf a constat tocrnai ln a otavi ciinele hotelierului'". El este tutr-adevrr dublul diabolic al lui Andreas' personificarca aplecirilor sale sadice, a sexualit4ii sale agesive $i disrugatoare, lnclinat€ mai cuind sPreviol declt spre dragoste Andreascei iubitor de ideal, lndragostit de Romana,nr simte decl repulsie !i anxiera@ pentru sexuali1ale. Observi perPlex curioasamanevraa Romanei cu caprele

r23

sale'r', Si, clnd se aventuteMa,la clderea nopfii' ln cameraRoman€i' incure unea ; se tansfoma in deruta Dublui chip il lui Andteas' cind virgin' candid Si inhiba., clnd geniu rau, ln starede cele mai leribile rnalversalium' unei irnagini duble a femeii. ciird obiecl pul al iubirii inaclesibile corespunde cind ohiect lubric, ulor de cucerir,!i demnde disprel $i sadisn ia sexualitare. (M4' La Venelia, Andreasface cuno$tinfi cu Maria-Mariquita: 'Doanna ale ria, ,.ocru tMatqwn) wt l l dtvtziuni uh?iaY acel?ia rc^oane decitun rPntiMrio nu inspir'barhalilor ,"i,-,i 7,",a tc.tptoc k\tP'" la ea nu simtedecftdezgust ideeaactului nu *nt religios, iubire 1Novali9"; esle numai senzualitaie' seduclie' propriu zis-'" Din conra, Mariquita '*oii"*r 'diferitele chiPqri ale demonului""" Conceplia i""u-"-a "u Maria Mariquila ii tuseseinspitag lui Hofma'rnslhal de studiul personajului Monon Prince, The Dirsociltion ol PersonalitJ"'' o"i$ur.otui "-".i"an ;ualisdrut spiritului $i al trupului, provoclnd disocierca caraclerului lui data transpusasuPra Andreastu timpul episodului de la Villach este de a_!ta cele carereune$eLntto ace€'li Persoana douatipuri: unui pr.onal iemurin " seducAloded timadona llrnine enigmatic' linind cont df starca Persorijul maltezului Sacramozo de ne€rminare a romanului Acest dmirator al Mariei joaci rolul unui ?ntr-o maeslru pe nngi Andreas- S b autoritateasa' An&eas se angajeazA Sacrarnozo ad€vnrati iniliere, din cate trebuie sa iasa tegeneraf" $i rotuqi' esteDroftnd s{i$a!. El triie$e, scrie Hofmannsthal "ptdbu€irea cotnPtetd't ' t>ariatutui tle oitruzeci de dni "" qi sufernde " nept!ti4n"'" ' trr'PAn1{,J{ec\l de finarulsru discipoloroatea serualirate:Malt?ruliimA uisl 'a nu a atins hiciodafi o Jeneie. Anrheas ii intoa'le mbrturisirea Mahezul il felicitd""'' ca pe al Un alr persondj romanuluirl descne Sa.ramozo pe un atnantridicol $i ghinionin. in relalia care se creeazi fute Andteas,li Sacramozo,aracla homo_ sexualdare ou s+:rtranli o mare importa4n. Inci de la Pdma sceni a romanului. chiar la sosirea sa Ia Venetia, Andreasi$ radase aPlecareahomo_ sexualainconqtientl lnt nindul ln zori pe jucntorul mascal$i dndu'qi s€arna sub Palton (l'i pierdusehainele la cA anestb&ba1 nu purta declt o cr'rna$a pattomi d2 od'Idtorie"'"' Mzi tu\lre joc), Andteas "ist iescnzie inl'oluntar ;o1e ale lui Hofmamsthal sugereazic, relalia dinrre maestru$i disciPol este nuantarAde homosexualitate:Maltezul esle succesiv comparat ou St€fan ceoree. cu Winckelmann ii cu barcnul de Chfflus''"'

Uo"o

*)"t"*':j','-";:;':.)'ffIilDII";:;:i"17:
"u" l aleg' pent Si non?ntul pe rut(

##:x:#" ;#;' *r;,1'xnr"*T' *li#;i'^i*;;*: '$"J.1'L:';i"illJ:Jif""i;'l ;:11#'ii;1ff ::l:il1,:'j#:"ffi ::Hrilnji'lii#iili:Hii,kdi[",# *r*:rlm:ffi srarca dar
rcmanu,ui ::"1'iI"3x'Y:i'i"'"ffiT,'T:':T::;:,'" la supozilii'" -' atunci criza decit
i.""-"",-, ".-,tftt ." ne indrePtaF$e

il"'x;:"ll*l'tr':;Tf *::lllm:r:*:;r"x"*i-i:.11fi ilT: ttti'*
u ifi:l,ll ;#:::; ;:;:":1,'; : :T:!1ruxua,reiea r c ia
a. a d. u t rc i::",: i,,,,' r.a e d4, "1 u a : ii:;ifr' x:, :,;,""*,: ;i"; ::,;,' : autriardt et nc
i"r*"r' it'""' dc ani. ir PDtt"Sin t808'tb'e '\d|(drca von uliima generafiea. descendenllor lui Andreas p-"p""ti'r, ii" *""J vieneze Desihul este cea a rinerilor poei ai nodemnAli fo."h"ns.fi". -#;'iJu"i sa relaliilor dinte sexedin preaJma au ur rui ,qna'"o, qi dereglarea

[,]if;,"";T:l.#;ffitlt;fl f;t#*tr#,iit
;,:s'i., w;:;; ::;:"':"::x'' "r ;:: /:i, x ; ir: :il: :: :.:#;!fl"::
::*11i;:T;"tr'i:l l#':Jl":ft l:i":itil"vfi ffi frl#.#''fl
masculin $r feminin.

;*Em;:'*::'"xil11Tft':"fj;1::"'ffini'"

t24

t25

6 Femininul aclionindin (post)modemitate

I Bi:etualitat.ti petiodt int?: in.ohtucnul estcI,tLr;. in Fima patte din Ger.rrlechtund Charackter,Ofto weininger araG ca, in mod paradoxal,diierenta dinte sexe,opozilia dintte masculin * feminin' nu coresprmde nici lmui element empiric. Cine n a padiciPal s€ inbeabd €l' la discutiile adeseaadmate despre "birbali $i femei' sau despre "eliberarea femeii"? ln ac€steconversalii ii dezbateri,"barbatii" $i "femeile" snll siiuali ln opozilie cu o monotonie exasperanta"Precun bilek albe ti bilele roqii" clnd lucnr; diferite stut DesigurcA nici un acord nu esteposibil, ca totdeauna des€mna@ un acela$icuvlft, cAd Imbajul li concepielenu se potivesc. de "Ne puten indoi L,nhaturu ar fi stabilit aceastd separdliedintre nascttlin {i feninin ti cd o fiintd |ie ar putea Ji dertnifi atit de smwr". con\in'ua Weininger, crci "nici chiat SraMtica nu este.tttt de strictd Conpantia cu bilele albe !i roqii este fara indoiali un ecou al scepticismului Iingvistic al tui Emst Mach care, t\ Ana\se det EnAfindungen, d^dea urmitorul exemplu cu privne b imPerfe4iunea cuvintelor: "Pnnintul ti o bih dE bilia stntenindaui: sferice, doat dacd nu vren sd de vedemtot ceeace le .leosebette forna skricd, ti llacn considerdn inutild o mai nare precizie'". "Brrbat" qi "femeie", 'lnasculin" $i "feminin", sint conskuck cuhulale,noliuru impro\izare'a,e ne ajurasa ne orienran. dar cme cel mai d€sne dezorie.teazr. Subiectulni se dezviluie lntr_un nelncetat deralaj fala de trupul sausexual Acesle consideraiii nu-l turpiedic, pe Otto Weininger s, afirme la inceputul celei de-a doua pa4i dn Geschleclt!und Charakter ci, pentru a cunoatle realftat€aopoziliei dintre sexein lntreSrrl ei, treb ie sa admitem ca I

barbarul ;i terneia nu pol fi conceputi decit din punci de vederc tipologic. ''Eristenta Mui hetmhaditisn rcd este dc necontestdt plante { aninale Ia D.tr desprcfiinfa unnnn se poate alima cateqorlt cd, din punct dc 1...1. !e.le?? psihologic, ertc b un nment dat, in chip neae&r,f'e bdrbat,fe ". Wetnin9et \amedita de acumincolo asupraunor "tipuri tdeale" (pe femeie care le dennme$te'H" ti "F"). Va vorbi despr€masculin Si desFe femnu!+ nu desprebirbali $i fernei. Ceea ce nu I va pune la adapostde revenirea de femeii . masr\a, celo' mai Invial. ejecre sen'cu privirela inferiorilalea A$a ca judecAtile peremplorii despreevrei din capirohl 8 din Geschlechtwd Cltamktet nn ne vor mira cu adevatar. "Eyreul": prccum "femeia" !i ''barbarul". o noliune cu nepuri4n de definit in inod sarisfecfior, t]I| lenneF mai ales al vorbi de rau. ln asupra cAruia toatalumea eslede acord, In conceplialui Weininger,incontliemulesle istoric. Teoda sa despre bisexualitate intemejazipe o leorie a penodic 4ii. Nu numai hdividul' se lrece prin perioade de masculjnilate tj de feminitate (recunoalremuna din, ideile in Iegitura cu care Wilhelm Fliess s a consideral "plagial" de qi ci, const originalita.ea Weiningor, lui Weinineer Swoboda), ti ln aceasta unrrnitale taverseazi epoci de maj mare sau mai mic gonochorism intreaga (seprffe oompleti a sexelor ln indivizi). trirrd epoci de gonochorisn na; pttln ptupuntdt..;rd \c nat Mt nult t(n nns-uln? fl barbatif"nn'Ai ". Referindu'se la lacob BurcklErd., Weinirger consider, Rena{leea ca ulra mai pulin aLcenluat. celebra Di€ (alr!. h sa drnrreepcile de gonochoti'm drr Renaisrancein ltalien, clrci innucnF asupralui Nietzsche ti asupra ^ BurckhardtreaminleacA, pentru intregului sfir;it de secolesle binecunoscuG, a inlelege socielaleadin perioadaRena$terii,este esenlial sa ldm ca femcia era considerataegau cu brrbatul. Itrlienii din Renasterenu vorbeau deloc Jespre emanciparea femeii.penrru aceasra de lr sineinteleasa. ca era Fen.ia de ranglnalt trebuia.precurnbirbai l. sAtind1 spreo pnsonalitate disiincta Si complela din toate puncrelede vedere. 'Cel nui m&reelogiu care li sa putul aduce italiencelL'r rcnarcabile din d(easil epocd const.t in a spune cd ele awdu w spirit $ un sqlet vbil. Nu ttehuiedecit sd lunm in considzftre atiudine.t innu btul vitih d naiotit4ii eroinelor epicc, nai ales a celor ali lui Bojarda [i Ariosto, pentu a ne da seaw cd esk wfta .le un ideal biDe deJinit. Ternenul rifir8o", pe care epaca noastfi iI considefi ea pc wcomplinent erc lodrte echivac, pe atuncicit sepaatede nzSulitor"'.

t26

tz'l

I il
culturii: dupi Weininger' -in tu exista astfel perioade de bisexualizarea epc Xx: in a'Fs1e | ' d fi *""nn-i,iuuXut"n'dinnoun'rcolrle)CXri sexualeinlermedrare .^i .*ita riPuri de androguri forrnaljLrnr "r** de "erol la un nilel inferior din rnsapropnul mcepur *L--tnn., .'*.-, cet"r al Renatkni dta cum o lizuse Burckldrdr: cutr,rmr ;:;;'.;J.'. riduti mascurine cu ' ,.rn.ile erduimpodobire rrinciparere il;;;.;;;.. lemmine se lrdnsmil conua. tn efoca 'a cdra'ledslicile \e oare ca, din "olri,r : ' e s a iry a a'tuatn(nt?! rcrc sttueazd s" , c 'iune i"' , i'ot "*. ,",i" t".^'" ihahc tu vtduri i'tbte ;! peput rta! [ ] ;;;':;,,; 'i'i,ili,' cit t'| o tbnL"\uat atu in uhimii ani au r"t ti a",it".utui cd EBtuL ',ii' " d""tt prnr-o f"miniz"7rc Seneftld Nu esrc intimpldtor -){i, "rol;irot" cautd modetctein drta prcincepa tu secot 4i a *^ia "i """^i . tufaet4itot' Uneori Mi;rl an&osinulut esLepunaror de fanusme conubdiclorii (arha'cul zrus a poscsiune ralus'ului roLala rui subiectu "^;;;;-j.;'.,0'remicie Arreorisernnrnca ;;;; .capabir 'uprirnarea n'cr ",;i'";,n"-ie, rexului radolescenrul graliosal alexandnnrsmD'ur' de aonnla5i negatia sexe' ie poaie abnua diferenleie dinge r""'-"1"1 Bisexualizarea ili"i, rnitak de schimburi 'ii"i Doaleinsufleli comunicare-taniele de consens'le sa se ruPadjn ca'rzaunei e"t'itio"rt economu " i."ri. i".".irrJ'1,'sr "a c4ci' atunci,vulnerabilitalea Eros fa1' de lui l11*'Of"**ffzfi "r"" "t pulsionala devine posibila $i' se intensificl, discordia ;;i"t'il';;;"" o "ceea cepdrea in narc sd eninb sausd crcezeconunL&rea ioarte c,rrna, 'rr*.., d?qe4 lh'l se'tu1ttht! ahcrcazo *utitd o ccleilahe An^-ir** '? lala cu ertcie QIe' andmlin ctc?rnq ;,,',,', d le ;; 'o'xd' "';";,;;; lrun&s?Le dilercnle care dupt el carackrize^zd Pentru Otlo Weinintserbrse\ualizarea rnorah El denu{a *it". 1900, rep;ezinti o decadeniaeslelici 9i *f*" glnde$e la o restaurarea fo4ei dar n.. se ;nJi,,1r ..;E-Porani' ;;; ii .acr once sexualitale proroac' oroarealmaginala ir"Oi,a*n. .^.t,f". a' o asexuata c'rui Fefigurare inrezare$e'n rarsnar sa \iseazala un erou dovede$e a nu fi f-asma genutuineuru!' cxe se rui Wa*.. af opri.i Penfu demsrsul-nosmr decit o-fantasmr a mo4ii lat' prir ce e$e interesant ufla dinlre figurile clanrare exleptionalr cu Et Ono WeLninser' 'ontureazd o in tesimlir;de Fl'a o cre$ete foaa a lemini i'.i-""i"iil'. ^.a"-rtl!ii. a Duluis; deconstruire nasculinului'
) L, J eli utoti u] pdt r iarhaI lti1" rlath'e n, Wtry nct N E |tlt :ht (;]inde.z.t

{ { ,*

(ept).z t naloriiol]. era hisnrarukioDn care egaiea 'sffrlilul se.olului !i narca apgeul cxfansninii econorr'i\c. a imperialismulti ouropea! ti a ptogesului triinliiic )i rehnic. se definea sponlar ln lcmeni d€ liriiirale eroicli. Ileinrirh lon ]r'ri'rl'hke, in Leuts(tu Gesthichte im 19' ./drrh"rd:.ft. descrie iir Ltrmllorii le.nnenilintuul slar aflaf in pragui car;erei ttt|izionomia i jwenild iwturd sllc europener 'Seindka culatld'iMr!tutd inLn &, llirl tlddit'i,.:u pti'lit.x ri|uroasn {i i drl.realn infi liPsitn dc jiunus?te, de srulic t-ide nohlele| inptitifi d furtn;iiot l l Se indtld p' pnnintlrile tenane .u pi.ntarcle tdrchirdte, pte m cobsuL de la Rhode CttlftiL Rhinulai li ale Memelullli hine nlilte pe reptei. anennlate .11e de incamar " clte geniului i; ai marelui bdrbal il carui model sup'em este xnlic in Mhileciurd !i piclutl, lncrederer ie BismJick, slihr! nronunerl prosres, cejebra.eavirnrli,or rlizboinjce. Palriotisn \i Kuhu*amp|: vointa d' de cftre furerc se tiezlanluic in loale doneniile Ponrelul lacu1lui Treilschke Se puteo Iiklsoful Dillh.y rezuma fiziollol'ta iDlelecrualar G ndelzen: spune .ii ettl \in+elui ti d armelor aire se prcSdtea in tinerelea st1 care t''1 li i liptLt, pr ..ind ajultlete la ri-lta hnrbdliei prin raEht":tkLegen ane nu ttar ji ti ptutu sasi hn ftpre.e tdnt mai i Pundnt. Etuim .l snLntlui.ttn inim JiinleL vle. O stuturi iahn.larg h hmeri. c memhrcl( puternice 1 ..1" Aserrenea ilegotii sau ligxri monunenaale slnt caracle.'stice pentru spirilLrluiRcic/r ului german-Ar fi imposibil sa le aplicam ca atare Monmhiei auslro-ungare.Una din constanlele mitu,uj habsbxtgic constA lD inslstenla Kbnig Ottokars femioine ale xustricildiii' . in &an asupra ccmrporrentelor Gtit'k und Ende (1823), Franz Grillprzer descrie Auslfia in utmltorirterimeni: inrt c<tpilulltatio {i barbatui GennLnia, te aJLi,u, eleh cu.braiii rr{;i ". Aceasli parlicul.}ritate a mitului habsburgic esle expnmata cu rea Maria mai mffe vigoarc de cAtteHofnannstlul in eseul consa.ral lmptuaaese; Tereza. care deaine sub pana lui intelrreieloarea ide itnlii aus|rie.e: '^Otdinea lucrurilort cdrc s'a ii1ltautdt odari cu ed €i c$e .lureatd ih cdtinuAre .:ap'nfi pehtru noi o importanld emin ntd [..] Da(d .rtstehla pe naasltdarc o sndtu*e sPeciaLd, cate Sermanii o lint dtunci cind in dit l nu tu intr a noaltft, ei i te ddtorca2d,Pritl niiLoace atit de conple:e it incit p.)nd i$oliLuLui esteneputincioala1 4le ttescrie ''. ill mai multe texte, Hofmannsthal opune virilitatet' naliunilor vecine fenrinitalij Au$riei. De exenrl,lu eseui din 1915 lvir 1sterreichar nnIl se incheie prin evocarea a doi Deutschland ( Noi. auslriecii, Si Gemarit'),

,r
$

iii il:

ril

it
l;* I .: ,{

d

,J
'i lr
:1

129

careinctmeaz' vienezi p.in adopilnle, prnllul Ellget de Savoiat Beelhoven, ''cee,tie l,ust;a a prinit de la Eurapa ;i a putut fdfi reticenld' s'n {i insuseatcti:da I4 Velt , un tip d. clarit1te a sriritului 4 forlei de acliune' a sulletutui sernan $i unut unei liti4i Idra fisurd:de ta Nard,Pntunzimea celntalt depdys( ceea ce at putea e,t etttdge din prcPriile'i ptufuhzini' $i al atit de boeater.t4i"L3. Sau in micul rablourecapituladv caracierelo' und i' nalionale serman$ n stia., pe care I schileaza 1911 snbnn]'ll PrcuJ3e ("Prusacul {i a1tsLti^cn1"): tPtusacul:l tn aParcntd irit oi"."i,i* ninor (unntn diS)"' IAustiacul:l in aparenld avea Picioare de argili ln Colosul masculin al G nderzeit g-ermane acesteioslentalii a fo4e' ririle, in adlncurile acestuidiscus aclivisl $i spatele belisos, fermenfii sceplicisttului !i ai renun!,rii lncepuserase acloneze t' putem descilra l, cei trci rnaeqrri ai luj O1ro Weininger: Johann Jakob Bachofen,Richard Wagner$i Friedtich Nierzsche. Coffadicliile ti no*algiile ne; culturi doninatede valorilemasculine a in izbucnesc si ezai$orici Sianlropologicatui Ba.hoter!DasM tlerrccht Eine Untenuchunt bet die G|naikrktutie der .lheh Wdt Mch ihrct relitiajsenund techtlichenNatw (prirna editie in 186l)' Aceastl va{n a dificila instalare anliccdescrie civilizaliilor mediteraneene anchet asupra ca il patriarharului,pe care Bacho{en considera inPlinire a valotilor sPiritnale ;unate de crestinisrn.Dist uBereaCarragineili a cultelor sale matriarhale 'r {i salvatuma,iitatea,iar Augusl t; juri$ii rornani ,r fi imPlinii opeta inceputa de Scipio !i Cato. inl'-un cuvinl, filogenezaculturii occidenule reproduce'in a psihosexuale Iui Weininger: onlogenezei sche'na t"i Bachofen. "o"""p1iu o rddicina arheologica bisexualA, dominau mai intli de dintr ivitn caracteristici feminine. umanilalea aringe. printr un Fotesl masculin. virsta barbaliei, dominad de caracterisriciiemasc'rline Contdbutja lui Bachofen la tona modemilalii nu poate fi subestimatAceastn tues.a a isloriei antice descrie progesul umanira$i spre culrura Dar viziuneaciclica a lui Brchofenconducela a aDolinica Dafiarhatuluinesigure-Scepbul lui Apollo ar Putealesnesn recadAln miinile perspedive tntr zeul femini P,rvesul senzualifilil', scrieBachofen un iui Dionysos, tcanizutiit't de EmsrBl^c\' '.' rapuNl! 'ttut'd" dLtoLulict etrdenliar Dasai ' 'pot'ii e ,t i'cadcaei tuttt Pkht(P it t ett t'"uate' dtvtsn4 se inTunc 'keea denocrdltei, a nu\inii infornc cd {i 4.:eea4 lihertdlii Si etalit'1lii ce cirild ti care Mi promoreazd \rialanaturalA, dlesceleirrtuMte ut societate a ndtutii konne '' Pen!rn paftea trupeascd Ei Mteial| apa4ine de 130

"pairicianul Bachofen".oum il numesteEmsr Bloch' relntoarcereala valoriie democraticeale matriarhatului.eprezinH o decadenfa ' Parerile acestui patrician crestin se doredes' la urma urmeror ambivalente-Culr1obs;rva Bmsr Bloch. Ahkt a latt priandrit tattiarhatul ca "poezie in ktorie, Ei ratd cd gloria lai Apoll') prinil' a rnluci; dteptul nnan se distingeprin.puritatea superioarii" PrinciPiuluisdu patern' e:t" .a ahsLtuttzar rctide a tJ dtd; t. .l 1titu lui BathoJcn .ftstin$nrt erre niir"a ttt d? to'Pa pauLarhatutui' L^ dur i"'r",i", *,"*n"*nt de caprtul acesteievo8ii a jurisprudenlei' J&! 'rzt'rale sb vede recunoscut originar al &eptului' ca o orone ca;e raliunea masculina ca findament I}laledall inaneda. Ot acesrdrept naturalinteline protundetelalii cu dreptul mariarbal. Bachofeninsuri conchidealntr o conferi4n din 1841' la Ba'sel: "Sd rcnunlim Ia di nizdrea raltunii unane ti Id idolarizarea eliSiilor pe care onui nsusi { le-a creat Sd arc ltdm, Pentru a alla pacea'.de oferird lli Enea de cdtu nracolul antic: Anliquame'qutrte prcviziunea La Neoromantismullui Ludwig Klages!a invoca autotilatealui Bachofenal in se uanslorma anlagonism drnrremd'culin \i feminin opoT4id KlaBes. doun generalii de inielectuali' sp;riturui iraui rnodeml 9i al sufletul i Penlru ar cea a tui i'{ietzsc}le, aPoi cea a lui Klages li Bloch, lecfia lui Bachofen XIX' nodemilatea este consta in ace€a cA, ln acest sftli1 de secol \iziune Ll in lenrrninulur culrutl ReglsimJLedst6 caralrerzr'lade revenirea h 1888 ' O feneie invdldtd aleeoria modemitAlii a criticului Eugen wolff. tint ti dai pura. tnsulelin p,c.un lrunul tinPului 'u h'cna umnatuttc con'eplia lur B'choren " pari unaui,i. inaintin.! ru iPtttdzn?ald ln -(Weininger va dezvortaaceeaii tema)' feminirnea submineazi fundatnentele pe ordinii iorale qi ale cr.dinlei ln pro$esul $iinfei: adice inseli valorile caft seintemeia G inderzeit. I se Cu inima la marriarha| cu mintea la patiarhat formula ar lutea sa s a scaldatalit de aDhcerot aril de hine lui Richard Wagner'Sieghied un iulonlara.incaroLrd modelde \itiltale incil ne !rne indelunglll ideologia sa"neptecdrnln tala evidenleir tefalogia RtnS_uluireprezintao istorie ereu care constati falimentul mascuiiritalii insuficient dezamorsate iem;isa' fwolan) Totul incepe rsiepfried,,sauincremerukin propriilei straugeme iubirii in odar-r furrul aufllui FijcelorRhinuluiii cu oidarr' princiPiului cu lnleleapia numelevalodlor masculine:posesiune, tere, fo4a Si gtorie Erda' P divinitate a protunzimilor, consultau ln acl 1al teilea al lui S'e&fie4 anung 131

.fop'rscu1'.!l birbrl;lor: A.tele batitdliltn imi .ufL"dn r::at;.tent.iu ir "'. \iegfri.tJ n .s1t (iecil1lr.perronrJ ln;,i knehte rrc.)i Si iresporsal,it. inrjj ceiedii uln.ii ii led.tn la ln.etnt reFz;ndo ! Ia.il airreg, simpalic in o{lios, l fJebierrl Mine, car"'inpteser€lolusi foafi: irine .e r lipseJle i iiegirled: ''Ptu$telint,am ilet es?nliciul: atft trcb lt s<Iinrel anaiub.: nxid n-a r.u:it deloclAiul(i cut sn I ihfi! t:.'i tna! ' imilnind-o pe BrunhjliE,Siegf.iedinvali ce e ftca Dat prinnd slu sesl .oincide cu c niS€aresdCicr:sfitie .x unecaidc bruralitale, de iubire,'inr aqteplal inaug[reze as.fclrena;le.ea ln re$lintLrl Walkyriei.Te-ai fi sl sabia (frccun Parsitalla Amfoflns).Dar Siegtried regatulcorlpl al Woranului ?nruchipeaza masculinilaiea starepuri, adic{ liitF Li lila|a, inrotnpleB in ce lui Ceea Simamrisettecu naivilaie Gnnther: Drcpthtu{enift, r-d,l1ttrul a3. decitptrptiuani iup, tl il tunsun rdnd Mai pudn de un an inantea lno4ii. Wagner! inc.prt ii slric un ese l|nnttrlarUber dds MAn liclp unt Weibltche nt Kultur lnd Kunst ('Desprc masculin!i femin;nin culturi Ai a.ri"). Nu a redaclaldecl puline fndud. Cifim nrrnitoarea [r^zl: O cu]turd nu at puten alinge perfe\:liunea decit dmte nafl:atin i feninin"' . Utopia androghuiui dacd dr aholi sepcrarea dolninl opera lui Wagner. Cind inoele sn compunaPdnfiil. incearci si rrin+una pe muzici euharisriaii decltrrn: ',4r trcbui sd Putem reda imaterialitatea, anesteculde vot:icare fi nu Jie nici hdrhtll,nici f?meie,ci neutlu in sensulcel Mi indlt al cwinrului "'. RichardWar$er ezira inlre tema androginiei, promisiune de fericire $ reconciliere, Ei lema genului neutru,promisiunea reinvterii $ a puntaij - dar ii a mo4ii. Nietzsche,discipol !i d'.l!man al lui Richard Wagner, nu se va tuuela.in CazuL wdgner, il persifleaza pe acel Cagliosiro al modemitali" care minuie{te o lntreagi "matintuie nervoasi" perru a $i femieca publicul: "Succesul wa\net prin unnt" k lala lri skcesul ldu itl ldta nertiLor, feneilor"'". Pinn1; discipolii mae$tului de la Bayreuth, 'wagnerieneie' consiituies?eciacer maj rdutabilf', ial Nietzsche incheiecu urmaloarea definilie a wagneri$ismuluii 'iln c,"?St;dsn un eputpentre Wagneriene, poate chiat de cdtre Wagnetiene- c,nci1\aBneraJo$ ln amurgul rielii intru totullenini Beneris^. Nietzschevettejeqte decadenlacontemporan,ale carei simptome sint, ln vjziunea sa, contuzia qi pierderea caraclerelclr sexuale- Femeile devn brrbatoase,iar barbatii molareci. dec*ind in poilronerie moralr- Feminizarea btubalilor !i viritizarea feneilor lhc ca umanitaleasa devine $enli din puncr

, . . . ' * r " , . . ' u. . 5u, . Jlr 'u; . in ," .p r.r- .,rl I' d ' , ,j '. r ". ac ', ' ' ". c. ,ra; n lr. re{rc, l\ir12sche e:ptLlr:.iol3o4r inlclleierii onei n.i cpczilii :! .irr!rdlrjiicr ie\d!kr. urei f.cuflde polariii:li dc nitnra si leianse?eleniiihlea librtlnral-i dir1l. adevrralii" bdrbafi ti rdevrtalele" fbnti. O 2semene:t slgi.g.riic a prlesnc; $i ,r gheceui i ar corlslirui uDa dnr I)c spectlvele tele flrtri ltcziluz;onane ale nietzscheanismulrLi. 3ri inleiegen md degraba .:i Nierzsrhc dislinge. pentnr d tuter tlnifi.a inai bine. lrragnrenrxl 33<)di.n tiiihiicht Wit!..nrlLali qe indi.a o cale ln ,..)tt rens Pt)dte ih a!.a!td corild ldmk.:ul t:el Dni intcnsdl rieli: ea este atoDerit.: cu ln fil lesut dh dM, fiLul JiunEatelor pl'sibilit'i!, .,ce i pu<lic,oori., ittduioldt.r, seducatur'Da, r./t!oil m ..r prcmiitu. re[icetut, rotd .st fetBie! " Fc4a lui Dionysas. cel cu care Nierzschesnr$elte prnr a se ;.lenlilica, ccnsli in a supo(a ti :r i tri viala. Dionysos i1b oPinia lui k.hoien/ esle lsi ze lfemeiior. ur zeu ssrzurl, slapinul nel,rulal al nalurii i$i l|lxurirr{r ij al eie|ne'tului lichid'. Pe dc o pafle, NieLzsche insuw*e o ca iigur, cvasi :tegorjcai adevairul fe eie, sau c! mi;.are a \'alului i'tdorii $i $Cuciei feninine. Dd fiiosotul, credr tj dogma{ic, c,ire crede in adevar p'ecu in femeie nu d inleles ttitit nici din ddrrnr, niti lin lemeie Caci da(:d femeia este aderatul, ea sti. cti nu erhtl: afurir, td dderdrul nu Ire t cFnLt c t ?nnr t \ t c. rl ttu . tn nu ! cadr aa. . t ut | . I . i, . u- t "n, Impotriya cnrotu liietzsche iti ca centreazri sarcdsnuL, situ b'nrhulii. lt.ml]iis,"ul e e opemlia pitl cdrc kneia vea sd sett| e cu b,ifiatul, cu Nwndicind ddevnrul {tiinla, obiectiritatea, adiLd d.EMtir, liblaful inl,una cu tuafi iluzia rbib { electuLnstftrii carc i le adau|n", scrie

IT '| tloden ndta riene.d: pentrua poLehol.tie a seftlar

afi$a o masculi{itate agresiln, dar la cei trei mari A)tt]lla Griindereit ;jrlerFrqj ai condiiiei modeme, care domini sfirqitul de seool. Bacholen, Wagner $i Nierzsche, llc.are,t lbninin lui ameninla supr€maia rnasculiniBpoca 1900 esle trafti de contemporani ca tribusire a cenitudinilor l; a vrloi.lor sale tradilioral "ririle", care cedeazalocul unor "s b ansdnbluri incetle", roludlo. sexuale redistribuiie. ui!.le. se pde, temhilaiea ciarign lcrel|. Ci: pul vienez se pe,eazi deosebiide biqe la un nudiu de polemologic sexuala: putem sa i reoonstituinr liniile cenl]ale, ofensirele ti conka

r32

133

li

-,.il'':'lJl,:'";'.'';';''':: ::::"i,'"",';'i:'"l,;""lilii,"1. "flils:ll ;;'f

}j'i'#T::Trt;:$t{'i'"t

mt.ll"*'l'*iltr;:ili:[:".1'1?,lx*-,"m* j,"iil#i:i,.',.nai,'1rp....'".

te mtnsiie insidios ca minliiet.we, minatutndrda tutritor idr'dSostite' cdre jint' Lorit [ ] Foa e titudr' a ritne veche palida ;i ni tpune renin:eu si

un pind i,",* a" i",ia*,i ai ani Ei enez n vitut unqhiitor' hetuvim' nzi delicate cu "iii l"'r""nlti Lao*", a", Pulininbtizitti notstec' riasaturi k'at Fragonard fr iututPicta[ ]ochi a'* w)tiau sau tisarc' spennld "itri"ir".* i*, r.or; d( I;nd'dJata in 'are ,or,,ri.
'"*t, ti' ;"tr"'rq, " '? amctteni'L ' ' st . hc,tdctc P'Dril' ''hlt' P scriilurii 2 - treminizarea ' r'hctdric 'unaade aoin tuten nu i dbrla'

::ntrFm;l:*li';";::,':,,n:::";";::,::itr:;i';':!i
* Tl";"#':';:;!oi{,J:,';'flf;:1 can bine ;:"*'" de anniri}ire

ri{i##Wr!,#5i'{#'i,f,*il:; i:if:|.;,n;X,:;':"T*.:;',,ii::,T,;i;:,2;:;':x:';Hi"ii;i:'::^
*+;iiu*i="[;::^r:::^::i:::'.;r]ilii:rl'l'''l

'{#"'::;1f i!ffi #-r!),##;#l!ii!'ffi ':,;;;:;' rffir!{^sffi ; ;,'.,,*"' ;;;;
*[##*:*

-*,., ##jit:itt1#ii";,ril1Tiii1l;rr,',,,*"n."dispepsiile .rd#?i:[$l$f i*:t-T*F*::Tm5:ry r".tl,it"#,##;rr;*;A "*:i'J:',i;'iiit:Tiij":Tffi
'Wf i"#::"#;i::#iii#iYi*r"Y.-trixi;w
i'i"!; xni*nx*l*i,!;:#!;::;';::,:.:f",,#i'!'^i;i
134

Lods' rn poveste$e urmetoriitermenitrtdnirca sa cu

in legaturt cu in In ftwlution du tangageP'6tique' Jnll^Ktisteva lansa' it{elegeaPrin la"* U"rir'.e, 'o*,- *"i r"ni;"iraii u ""Ait*ii'in 'odemitaie; scriironlui carese dezintereseaza -hedonisrnul a rezurna -.*-riit.^ti", juisatii solului sonor' non-sensurui """"u" abandonindu-se i" (.1864) z l\i M^lla1ltr'61 Muza n rnonio"". Citim itt Slnphonie litt,ruire de muLtd vreme conoara mea rurclemd a Neputiqei cqre'ni interzici 'tii"i,o dnab \upti'iu' ta a tulacc atrcw ni,^,,i1- \i nd 'd"cir , 't "tan dc L\ ft | do\odn htitat' \d,a,k!. | . t 4i ddt. i4 ln nea scrise arcle clenentetn carc de iubne, acejrccile;a rinddi din |h!a Vei descopen tu nu-ni inspiri ura Ja!,nde crellie i stetila iuhire a neuntului nu estc dcrcatutatadz'it Icm'k dar pn suller par,v nte iu,<a,i ',.), ate irut a in scnirura subiectul re\ine la siadjulpre .;,* ,"r" vaI annut pl'cereanon sensrlui- Pe care de maremeJuisea-/a oeaioat iepenaenlei "r aceasts Jscri" pt""a r" eseul sau despre{rnz' studiind doun cazuri unde (opilului cale-d'a pe " vr/ibila comlonamenrul Jr""'. .,*|n" saurede!ine /n rnvrta si cel al adultului Ln <dre de arnFleal"au ebrieldte 'uP'r v'abutuut tmhii vte ,",,i'"ai, ;, .atP ,,'p!1tt Ih\otd sa lottsea\M ',-t",r". a o piacere et'idenu in a :'eryerinenta jrcindu'sc' (&!d tut "i^" .'a^bt?a: d \ rl hPtP o a t cspe'lotundtiit?:.s?n\ @ ui a' ,,ii """d u M xc -" i 'n ', l c tttm a t Dent,u Pr ? "l c' tu t d ! r l a 'Pt? a l '- t';"*ir. Guutre' oi,"'ua. r"renndu-sela Bdndel:ane:Penuu Ptvt: I e1tirn I'iunw'le ti ,-.i^i ou ;, ti i,ata'a tch'ututpP "t"u,*tc pktret" p'eltua'e ih'a'ate clate inaink dc 6ll ncci val. ore pt.pttP rPru'1 '* ,,','iri". (,tie,e iaPt?" Putem spune- dezvohindlibe' 'at "modema" a sllrsitului de secol se insc'ie -i',"'" -cn poezja r".ro..,iiu ft*ii*a *"; duartali p; ca.e Baudelaireo definealn u'm'torii termeni' i" ,.i*i'*" ''Dualitated artei e$e consecinlaldn a a durLtitillii hdrtutului C&xide'a4i' 135

d) at le: e l e *L e n t u l r d i a b i ! t : d t r o r l it,.\itlt t,,trt,t lt r r t nt t nt t t t : r 1' ) ' J l' t tlat ait. revnlttut4 , 1,. t)' ,t', tti \tt t t lh111v t t t Lm wt lt n( f lt 1t u: n " 6 '', 'h i d t nt" ldidc dP "-"tt ,t , , , ; ", ", ' , , t t lt ' ta '. , ' I ur ' ,r' , , " ,'. ' t r r "u"' euc r r I 'r o n r r " u : i r I 'r ''r 'r i Dux

exenpru cilaie lo'deauna ca-r'n :'-*-l::r'"i::si"dT##'tr$,i"-:l ele s'ltlluieso roatu
snrsit l secoltrluj-in

"*:'* Lli':iTft'Ti ;]'*'m:t;,",'lll.^'L',';l'llll;'"',1'Ti,i';lf

skPun'mui Pttc sr+u|: ,,,n,,,t" ,,, .',,i'ta tl.ltrili. i:i dePdsetLe 'a uriabil 6i feticrii; ea rdtl rett( Prtn tesn( rl,,1lutrt tttltnrt ttrt,,^

Aceasl ad$| urc ar f{l i a l ! !, u) r , t il t l. t t h r t(ru | \n u ,tri s to ' rd ti ' a fitinlosului aristo(r'tlic) ti ai ,'.,,,,, ., ,', r"t.sir!)ui liril" icAnlate '"",*rl' opoz4l e fafe L. I r l, r , ( r L : uirrrti i (s .rri l u tx c a p ro n i s i u ne de' ;errci re)' lratrdehire !rsr\i. pe cea dinlre s flel li itup:tr,,rr', r. ,1trO4 '3 ctrllrtltri ltrj iu,,,.ii" n*nl;," ., .e nr!;lelei coexi$€n1a la Baxdelsjre' il bansfomu |,e n,u,i,t, +i a urii lrlii de femEie lispiralia Poeticn ^ut,"h,n ofc;i ti se L"*i"'', noseriar'-rei.ragirrile lunrii si de cuviDte' el 'ie ,n'i;" tl sufietutui c' sc 4ni ;..':;';", i', o -ineldhiLii.tNi. i l slntd Prtstitutie se i.|!ltc n{ n'tcututul iti;nttqiiL., poezie cdritata n(prefizutului ':arc li lenlalilrii de re inSere T acc;roi ''. Mrsoginia bartdelairianaiBseamnl o eton tu a pune trc.stei l,t1lri fenirine a idenlitaln subieciului crealor' 'np tn rr' a"rivri D;p' formuia lui Michel Bulor' ritilnutea ir""'"i""* eract "".i ".' tdtu.itoare 1".'it n Ii rritd 'uterftn sdu nui *; i; r, "tir nn t' t" ^ f" ' ar' ' 1 I:Jt " , , u c t i. v 1, ? h d t. f,/ /' .fru h J rri l rr.u re ' ru rte ri !u " re d l d' i ' - " \etrtl ri l cu' l el " i rran i. " . , " ' , ' . ' , ' , p n r "l tn r l ,.4 e d ' ' rv i n l ' ' o t ' o fl l i ti c te5" i rr ndr' r' rra . 0lt " . - " f disciplinr' ide'thl limbriului. ele'ne;r iuzional ieninin)i nlxnca' eligenF rinttuiui Frugo vorl cias;cisnLrlui: inte acesli doi poli se lnscriu textele |emin;z -ea scfriturii reprezin$ pericohrl pemrarcnt 'l llol,rrrn{hal. l:rsi scris de cilre lro(lenrilil1ii t)oetile: ea ar !rcr st spunl cri s'riitorul se sripin' ]a adApos{de cLrrr[ro', cr A;smrsul funclione,zi in locul eului lara jmanent al linbajului inafarzrrefulirii", ci geniui * ..-*r. *i"-. "arrisrului Aceasu tenlalie exish in poezia "Tirrerei Vlene ': '""" inlocuie$e gen;ul nr cuullui Felix DormanDea se nanifestd cel mai Pdernic --t' poezii' Felix i8qr. .ln,t pub[ca N.l'ltot;.a, ]rima sa culegere de cu trrlul n,t""..". .* rlouizec; Oe rni in lE92 apare a doua culegere reediiaie de mai ,telrdrk)netr. Cele doui ca4j ar1avuLtn n're succes'au fo( io$ conl'i:cata li nulre orj, dxr au prorocat !i scMdal : N€ror;'z a junila vienez, pe moriv de i$oralitale Po€ziile lui Domann' imerzisd de silr1 torurii care nu trai suporra compralia 'u cele aie lui Hofmannsthal'
. . tvca ,o it r t' l L t' t tPn ttn !4ti am"n nti 4t1 11' ni :ttttd

*:.1"1i.,i,:l #:1\ffi::'!" hL:,ltti-*"'x:l lil,iiii?,n ;: :; : ry{t ! :,t:::;'::;,i,,iiJii.i!i!i i i:;:'i,i:i, ;:r;:'J :?,il :i:i!i :j :,' ::: : :l"^;':: :"':;: f ::; ":",i'r:', :r ::i "' ::::;;,': "t; ;;:: "'
schnirzrer) (Hormain$har' "':,{iTl";i,i,i""".f,,ji:'^i ii:y; viene toli;*il"ii iuiFettx .-'ri"-,",i.'J."'*-q. r.iadresa rtjmann: l::ryT

J"ll,:fl :f :,S,Jj,ffi:3"'#,*.1'" iill;;;;t-ir,*rei a-r..s"i' ^

i#:;:,'t?Hif.irr'y;:r;:. ;*,*l;*;;iruil;;xf*"il]',i""i:#]i*"il1,il'i{';l *':: n".", ia r.,ixalr care acordal
*r-i".*" ]*l";?lisind 11fl:l'::::Poesrcni1T'llii""-ii"Jil';;tse.,i.-., ". ':i",i-'"t,", anntt'tt' die neisten inhahtich \t)rmett .
iiii;,'ilii"i'",. tur in cc stnt at,"e p.en;tesale irite la niwtJomat'

s'f:Ti1":;l,ll' iffix i:*;fr,,f,l;"t"#;:'.::::'""i f.Ti:"Tl*T
;;;;il;: ;i"i rui din perspectiva Karr Kraus'de"triire"' de un

fi "'"l"l'.f,'Tg: ::;", j':r#:l'j'Tl..'{fi x, :j:: jj:* ;.:;*' jlj"

qn*' .U.'?:n:'um::l'i*111iffi :!:iq. *:l:* d'd iji
"'"#;'il:1il'T'J"11rpsa a din mascurin scriituri' acerui erernenturui

$ il':l'"'#:11"'::H;J;i:Ti';::;".' :il:::,,::1,;":lI:lt :;ffi,:T;:, $ ill,$lixil'illl"l'ii':';* ;: :1.;11; ::r:.1,i:*'l':iJT:
o I'psn: at ea vae Mt,w^oLa, miint | .1. E\.csut .r? h"xoltc €\P tn 'cat dte disp?ruld de a \c ttmLn I t rtutu Au e\te ntmt. altr"ra dz' it rel'u"hla

l3t)

t31

$

,i

ii

)

I

incapabil sd acc.adl. la forml''', asifel sun, judeca$le pe care t 'itcdtor, Hofmannstlal Ie emite desFe scriitura lui Amiel. Totu$i aPreciazdlntrega modemitate a ac€stui Jumal intim, consacrat descrietii amenmlile a "maladiei eului" unui individualist, ca prototiP al nervosului suferind de a depersonalizare, irnei "un et,bares lch" ln stilul lui Mach, geniul modem prin exceledfr, dupa HermannBafu. Ot esteitferesant sa notam ca la Amiel conqtiinla autocritice de a fi un "Rafael liPsit de mlini", ni "fluid inform", se exprime spontan prin fantasnele feminiz&ii scriiturii: 'Nu 1ai ltiu sd , i hrdlitez cu vigoare & nare ansahlhlu, Iorla de conhinare, de concentrare cuvint, da producete !'a evaPotut Diseminez de continuitate, tntr-un risipesc,hlatilizez p lina actiritate ti putere ce'ni ftai rAnih [ . 1. Mania de a psihDlogizaasupru noa insahi ma coweftit,Idrd a tud rcqenerc, tn conttiinld contemplativd,al fel spus,m'a ena.rcubt'"" S^t lnct: '[. ] InterefuI meu dotninant,dacd nu cu,nvaexclusiv, I-a conrthuit 1ji4!aintintn, conttiinla emoliilor {i afecliunilor al cdror teatu I'a constituit st4leull meu. A sinli propria-mi viatd a fort nai ales nanieru nea de a o trdi Am trait deci leminin nui cwtnd decit nar&lin'"". Totuli Amiel nu accedela voluFalea sufletului carel copleFa p€ Pre$edinteleScheber ''Ctrd scriu; sint in situalia Mei natteri inarminabih, a unui tawliu puerperalacare se conftariazd pe sine iksuli cu obstinalie, ti nu pdstreaza decit suferihta nasteriilbd a-Eiacorda .liberarca fiMk"" . Pr*em reciti faimoasaS.rtroa.e ln a t ordului Chandos lumina fantasmeifeminkirii sc.iiturii ln modemilale cu inainte de "criza" sa, fuziune nareisiacA Stareapreafericfta a lui Chandos se cxptimA Fin urmitoarea ttn,'Einet Cind, ln eleheotul matem al Natudi, coliba me.tda vinabr, tnghileamlapt.le cduq, spunos, mub (k o creaturd hitsdd din ugerul unei wci eu ochi tqndii gi carc cddza lntr'o gdleatd de Iehn, Iucrul hu eru penttu nine prin nimic difetit dz ceeace sepetreceacind atezdt pe o bancd incatt att ltnSd Ier.a$ru atelierului nEu, ni addpam dintHln in-folio, lu8ind hrand spumoa:dti delicioatd d lpititului'" Aceastasc€nade 'laclifiere" "fun4ioneaza ca o scenade autosuficienti $ autoerotisrnoral car€-l lnchrde pe Chandosqi provoacacriza ca anorexi€:"" Cum sa arad cem mostenirea"Patern6" a culturii livreqti in limba materna hranitoarc?t €ctura tu lactifiere? Putin nai departe,in timPul "crizei" sale, i Chandossimte cuvintele limbajului abstracl patem, descomPunindu se ln putrede-Limba nouAp€ care o intrevede la slirtitul guli precum ciupercile Scrisoii I'.efrq\$euA o noui scriilura po€tic6 pe modelul fernininului narcisiac.Dar ac€asti limbt nu ar mai fi cca a sociabilitalii t a comunicarii:

ea ar constain 'hietoglife", firi lDdoialacu neputinF de lradus Prin suvintele si sintara l)zual,. Contrastulcare subzisti la s{hlitul lextullri intre frumoasa ;ero.icl a scriitorului Hofrnatnsthal ei limba "fcminizate' la carc asPiti Chdndosrideaza eiecul s.iiloruluj in con&unlateaau tansgtesiunea nodema. Hofrnann$hal tunPingedeconstu4ia limbajului'plni la marginea ircparabilului. La margineaptapasti€i,cuprins de fricA -de ace'ealifrio' pe carei-o inspira fiului de neSwor ProPriafeminizarc-, da lnapoi d revine pe D:mtutul solid al limbajului clasic. la Fantasmafeminiz{rii scriitoruluis' $i a artistului se reEascgte tm maic ai orodemitatii cPocii 1900. Ne afiintim de ?d'io nunar de reprezentanf Krii.er (lg1l) al lui Thomas MarIi,i "ln Jond csre artistul bdrbat? Sd i se DuAd"femeii aceastdtnnebare! Cred cd noi, artil,ii, inlpdrtAtift toli int-un 'Iel nota ln st'arta centorilor pontiJicali <pr.Sdtili>'81. Lou Andrcas-Salom6 Der Mensch als Weib . "Nu cate in'inlpldtor cd eseul sAu din 1899 dEsW. descote n atft d.edesla arti$i calitdli fertnine , tau cd Ii se Lrucd in obraz reproqul de efeninare "'". 3 - Matiarhaaul ettetic al lui Gustar Kli,tll ftofelia lui Barhhofen,car€ anunlacA sceptrul lui APollo ar pureasa cada ln rniinile lui Dionysos, ca haosrl senzual $i barbaria primitivA ar Purea invinge din nou, minnind achiziliile culturale ale civilizatiei masculine a pati;hatului, - aceasti profctic pitea a s€ lmPlini ln pictura lui Custav ni-t. in t89+, rninist"tul austdacal lnvrl5llfmiui li comandr lui Klimt un numar de hesce dcsrinatesl tnpodobeascAplsfoanelc noii universit{ti ln 1900. Ktimt Frpune o ptitnn schili: 'Filosofia'. Majorihrea profesorilor ln lml. 'Medicma" suscila reaclii si tDaj lienezi lu{ vehemente. ""*a^ti-tl. in 1905,Klimr decidc sa renunteilt mod oficial la comanda rninisleriala ti returne3zlonomriile Ministerul definise astfel tema dc rtatzri 'Yictoria lwninii asupra intunericului'o' . fues.Ele lui Klimt sugdeari cu rotul alrceva-Pozitivismul $i lncrederea in proFes sifi dczmin$re cu cruzime. .Filosofia nu lumineazi umanitatea,medicina nu o elibercaza de durcri; doir atta ti contemplarea esleticAar mai Puteaoferi un scr|slumii. In "Filosofia", o prcoteas6ln exiaz, lncununata cu ramuri lntmzitc dc vit4 dirijcazf dansul visttor {i lasciv al cur.ntului vi4ii- F esca "Medicina" nualurilor feminine abaDalonlndu_sc Dou umanitatea PAsivA,dusa sPre moetlc. Teribila zeili fufA$gezi din Hygieia, irdep,iratA ruda r ligurilor cEtanc din Palable minoene, flutura 139

138

corduce umanitatea' caduceulca pe llr| tresnet leqtudlnafari procesiuniicare un sol de i.-.i" in"at"inutf. cu b^zin{l expus farn pudoare' consrituie " lnllnlnite in dansul{acaDar scheletele .;; altemativaD€ntxu rror'so"roruni\ersitilj'dln .,r ct"r''are. ;;;;r'r,", 'raro"ro'"' r In rolul $rtnlerot lui ia Viena simleaLr rrescele Kldrr. deodne 'lc dloriliLa le rrad'r'eauo lihp dupa .on(enuh iL?lei Bildua? *^iciul proeresul,ri, In"pabrlr sr ('ph'dsrl narura uirl*. o..;,iitta. ..pr"u 1' '""t'"'' cacea jnFriruil'mrdnilorl umanrrarei qt fitosofilor pqn r"rin intileociunea mariarhdla' o<o Iemrnit"re in"mare ii*ri'.."'nr.. "otpuremiLe '"'"a, '-Er;"J""; nr"i t,-r,.,n lq08 in 'dlonulrdr ierd re'enrr ta Kutt"hau' Itei-mari leme Xlimi'ex.o,rnesaisprez.ce licturi relani"are "' lurul r ptezinra r."i.ri pisajui renmr a ildsua rrmanit"reaKlimr iaF)' 'Cele "-*i",.1, ''Sa{utul" (un cuDlu imb{alilal' doar feoteia poale fi v1zut5'din tiana' {simbolul Jf iJr,': to remeie: '"lPil adulrr' L'arnn'' ' uereider' "J""t. a."irn"'n. (u rrPi a^f'ri'i '{rreri ninrlenardde i.*rll*i,. \reneze sPeidrAdele rc por,upon'"re ao'mne ';rr J'n mouve '"#i,il:'b""1*.u-. u"roen''eL''in nnerase {r,nb'ro,rgr, fi;il;;ilil;;.' pina si 'Lqacesle trlcliferi' flori .^t"ii' riri"'i .ln"i paa"ri' sidini, arbori l"r'"3a cp'ra ' lui Klimr feminira e'r' rt donrrrrr'r:a \i ".i""i.. '." ler'linil)tii 'rr"l onsolahdre o3'oradva.drcsa' i.ot.;,'rtt" * "*.-^gr"disttlrgircare nutoareri crndamenj ';;;i;i sei*iun'r .t,rez' ort."'itLr' d dnerolde'orarive .I ;;";." Wi.r?; W.f(rrarle Jcpur'mi'durie cr n'd mulL; <aumar tulna Produsale extinsta bare domsiile \iefii .;entak;lr,8sndr'ir ;;;i;.;;il o .l elementul reminin servege d'ePt preamb'l- Dorqii;; ;;H;;' u a anlrne tnt'e dounrcclk; cdli,ard2 lat'o: naiadcse i Lbdiazd 'etneata' \e tcrpLnrate alera a"la:J: u dtnsa'rat" hiriDulDorii.sdun cealolta ir ot;t" 4 " Pe de o pane ,'ttut '$a'tt pu*1i i"r',;i"' "o "^u* 'i mvaluieAna Si Iemeia Inlio religioTrr''e ededranr' Pe de alla' Secesiuned aliania dinrre 'rearor ti Prosrrtrall, anele decoralivecelebre.Tr -('eararla ope'amrrli raceocnl in.on.ellid lui Baudelrire) figurAa modemiralir dulci "amatorului de artd'4 Anti+ndernii $ aN(emini$ii; Kraus'Laas'Weinineer Adolt Loos !, Karl Krdus J$t 'er doi pioruen l ,T]: '"d'Tt?l'] progresi!de secrsiune\i de rdeorogra modeme'. Cel 'C",r".tf*t*-1, iitt,ii '. a"tq.u.u de "opera ie arll hralt' Pamlletr si]u ArnanEnt Md Cel de at doilea ierbrechen (l9t)9) face bilanlul a zece ani {te l)olelnici

gflpul lui Arthur "Tinerei Viene"'in speciat mai Irecventea"a intli cercurile o (1896)-Frovo^ca lpy1 l"fr"i rr".. s".ir" s^ Die (tertulDleLircmtw revistaDit Fdcll' $i lr.r"."]U, * *"p*ri'"l mediuinteleclual ariistic in vienez'presitind criticaestetismului K-' K.a'rsintrepdnde ii"J"i l" rsss.
dl doi l P a\ al Jl m odem iLilii atn {?td 'a'e crctc azt prccuh ''A.c!t: ,amct,t ira'o8't 't I di cutori h pt'o'" ,"^"ia' ierca hizo" c'nbinatii ,,,pi,ii" "t,po stcretd te l l Nflozrctea ,Jnu :orber s, td n tut .t? ahe aws?rui ',rruesre drepr lugon \a'tt \ttutez( sfilil' \uFek[ti votnd sd au n"r lt

' impo'ivacurtului nuanFia vaporosului' ),ti)-"L,"-tr"",,i," . t*'r,r/or
conluz'riceo" rn faUi , \olulei, Ka!l Kraus"fima oroareb d' lor L€ e inced "Tidin int'D epocdde tranzilie de lgtcfir.r , declarnca: a" *f"*"*" "f.A"." un nn4ii' t'"r" i'-i"" iot' ti 'Ne1u&nJtii sint intenlediaii tntena"r' wlsarizatorii, internedia i cunoaSerii' iar furmele intennediare' homosexuaiialele votuptatii""- p* 'forme iniermediare" se subl4elegea idlsa cunoa$ere molctesc moravunrc: lirarea. Decadenla, mercanlilismul' bate ser€dlrc la unul !i acelaqiluclr]' '"pt"".- i"fto"s""g; muzicli, Karl l"raus nu are i'lcredere i'| ''tranz4ie""' de fie separaU viaF blDrelindeo I'our.jezare 3 lrlnlterelof Ada uehujesa spune:AdoUbos ti marcelebre ."riai-, ,*, 6;n,r."166''n'ere 'ele 'ale de-cttsd .n", a t" pr"irir, . prin cu\)inte nu 6m ldcut nimic altceva ", in|e wnd lti oala dc noapte' ti cd dodr o ardtdn difere;F cdrc exbtn ele se asenenea'aifer"Aie,e iau lac (llltutii Ctt despre toare celelalk' nu dc nuaPtett cet care und rcpa i,?a-n nre c?t ,ot? utilzea:n rah de nuaPle wna " ulilizeazd sinlloas' cu Si Adoli Loo. pleda-Inceprnd I'nele anilor t890 pentruo din Revenise lungasa t€derein diJcr;e uIreaJlo, u.*-ut t; J-rhjr€'rura ftnpietze itatele'Unite, cu convingereaca ambilia fturnosului nu trebuie s{ al malenalulunatural Md dubluluimperdtrvrl.oniorrului lmctjcfl asuma prefcra sA ..i"a a.." .r 5, .nu,.t. Irupul pe lrepicdeleSec€siunii Thonel l'oos rea$a Bledemererdin 'asa vechilesca'rne Iolosea-sca 'ffi'I_ullx urbani'$i' a ca:e anisrulu secesionisl, prerinde i ditigti pe anirari' arhhetli ce sl nu ordonicontrolonlor Sa faci din vialao olletr de ana lotrlir Dar' de Loosedin tramvai sa clnre Wagner,?n loc sa mlnuiajlcnfluierul' sugereazi dupa ca viena penrru serve$e' la de Culrularreri sc paredeo,ehir Periculos profindn a culturii dc a Ddrerealui, la i arllrlca vllul peste incapacilat€a culturii anglo-saxone' structuraun mod de vialA asemenea l4l

',l l

(i
,.. ( rl

140

a La Kad Kraus, dar 9i la AdoH Loos, luPta lmPotriva omamentului Si lrleratura i' Presa' amesleculuide 8enu.i {arla 9i utili{atea praclicl formadlifeminismulur'Anrcolul rur erc.)capara omameniul ftDcfionalul, $i cd tot ce toos despreiDan;nmodc' (1902) estetevelator' DuPi ce a afirmat de a-!i aima esre mai'nob h ferneie se teduce la o singud as?na$e:cea ca asemenea locut altturi de un ba6at mare qi putcmic, Loos conslata barbarului Ddf r"utizadecitdacafcmeiaoblineiubirea ,.oirati. nu poa|f, ". esretipsiu tu larmec pen'ruhdftat l 't dr aeea 4 se t?de il,"ii ,*u 'consninsd sd soliiire senzuolinrcatuftatului Prin vqninl'' sd-t erctte ePocii [ "]' s.nzuali atea n\ltldivd, cor. decurSenumai 9i nwai din spifuul Fenzia a. Ve$ntntutfenaii se distineetn exterior pin orn Ente {i culori puna {i el n ir* Jota a" o)olulia restinentarn ln iecut' btubatul ,i^ .voluli( pe carea 'uno\cuta' rw.rura Magnitrca bopattmpo.tobite v?sminte de **t a avur Jiricirulrczutrat a drpdti onam'n'ul Cu i-r t",s"t"ru"i cstenai coborit' cu 1ttt omamentulse twni|e$n cu ctt niveiul unei cutwi Charakte\ in 1903 KT lKraus a\ea doute{i C"'a ir*" c"*t urnt "nd se sinucises€ douAzecili trel de aru' tnlle la si noui de ani Otlo Weininger :["1i 1;"i* de la DreFac'terst leasao alianF poltuma' ql ii ua ramine nedezmitlir lidel Andte inisrnul ftius 'eaacrJrul i;i .";; i se par€solidarcu lufl'a sa lnPof ila minciunilor$i.a falsei ;t"it*;; Kraus aduceinsa concluziilst dinj'Gelchlectu und { hatakt.el cutturi-.v;eneze. arqwrentetor o corcctie Pandoxala: "C.t admiator al fenEilot subscriu n. Karl Ktaus aproba toalc asP€'teled€scrierii caraclerului nisopintei rn moo fcrn;in de catr! Otlo Wcininger:principiul feminin sr opune compromis,princiPiului masculin ir€ductibil, si fari v.sun posibil Kraus Kad -Oar acoto unrte Wiiningcr vcdea rm antagonism fatal' adori femeia naturald' ce al cxei cebLazl o oolaritare crealoarc.Kraus gtoaza pe care DorFerinFo;tot I gAsim lh C?ff, .citr lnd Charukter' El ate msa oroa'e djsp'tluie$e' in Predile4ic k;i K;;. binei4eles dat ti pe " "on""-*$" er.r.?IitciPara' Doncsesrc fArn odllnl lenzia tu&na' dobldite "la tcoata lemeuor mic'tllrehczarubdre foane de calificarilcle intimitat'! ( din bun;societate Sd l. culcicu 'I tl^'-dar' nai al?s Iatd viseMa la ferncia senzualL snlbateca' * ufoti"ln foi xrtf Kiaus) El "i pe care o admira.am' -*" iridrAlostitA si insolenti' precumLulu a lui wedekind'

penlru a unj apoi, la lln nivel profund.A restaurao virililate intada Geniul) $ o feminitate purA (sexul), a distruge o societatede batbali efeminali sau de adevaratA. pentrua reconslruisocietatea femei barbatoase Daca custav Klimt urma panta estetizantAa nielzscheanisrnului,Kad un Kraus regAs€{te Nietzsche al batbariei pozitive, itl punctului de vedere polaritate a scxelor. orizntal aswra leneii", a rc\efi:dii Ia o seneloasA ''Prostia Ieneii este ceea ce nu p conformeazd propriei feninitdti", Vner'l cili 1n Menschticles A zunenschliche!. Karl Kraus luplt tnpotdva nervozidtii modemq cfie .rce zA foflrele sexualeintermediarc !i re.lamA lntoarcerea la cultura dominatd de geniul masculin !i f€cundafi de vials feml/iind. 'Cultwa ereacd a epocii clasice esteo cultwd a bdrbalilor', sciz Nietzs.he, 'fenrile nu awau altd datorie dectt adutd pe lu,t1"Jrullbasc 'i nupuri puternice, in corc spiritlll tatdlui sd retrdia:cd pe c posibil ldrd inrreruperc. $i prin aceasta sd opuni o rezistenld surelcifirii nemoase crescindea unei civilizalii superiat dezvoltate.In ace fel chilizalia Sreacd se nenline intr-o tinerele atit dz dulabild:-cdci prin nanele Brecodicc,Eeniul Greciei a .erenit totdeaunacite naturd ' . Contine4a sauhaosul-iau altemarivape care W€initger a propus-o in Geschlechtund Chatukter. Sau rAzboiul sexelor,ln care femcia s€ ingrije$e sa distrugi asphaliile etice ti culturale ale bdrbatului, reinnoind la infinir paoalul de promiscuitale. Sau eroismul geniului, al carui exemplu fi da. Parsifal, respingind avansudle lui Kundry. Bftsr Conbrich a obs€rvat eu tonul purilan ironie ci atacurile lui Adolf I-oos lmporriva SFresiuniirega€eau al lui Cicero liudlnd virtulile elocinlei atice, sobre{i disciplinate, lmpolriva . noulu! baroc al oratorilor la modA. Cicero vo$ea de frumuseteanarulale a Iemeii.crft nu afEnetoiede lddun Side bijureri;I. 5 - Mode ii ascetici: Schtinbery{iWittgensteih CealaltAfamilie de crcatori vienezi ai modemit4ii cultiv4 un i&al ascetic. in emanciparea disonantei" la Schitnberg,in delimitarea trcerii crrc, drpa: Trdcntus -!l lui Wiltgcnstein, protejeaza €stetica 9i etica imporiva prcvaricaliunilor propozilionalitrlii, rcg,sun macerarca elita.A a scnsibilititii Dacd putem vorbi de ln lugenhtil fiilzic^\, tecognoscibil in prima fazt a. operei lui Schdnb€rg,etapele succesiveale rcfomci sale asuFa conpo"ilioi capata lorma unei afirmAri a elcmentului logic $ rational iElpotiva-. senzualildlii $i a misticii''. La fel, chinczedilot Sec$iunii, Adolf Loo6 lr opunejaponisnril, acel LcJJ i,r norc al urlei modemitrli despuiat€.

lr#i-

femcie. ald;l spus, }|r.

sptril $ n i."itil * p"l'ntc seniu sex.lntre si.an' m{ {1 | mod raorcar'
ann ti viaF A s€paramai infi n

142

143

qr
E

I'
inrPoi' caredaduse dispreFia lasiralen'luj RichdrdSlrauss' Schijnberg in perspectivelorce sc deschideau tdbnrc (1945J$ lilektra ingrozit, ln fala unei feminizariextremea (1908),at caror cromadsm int€graloores?urder (celor doui e.oine a)e lui Sltaussle reline partitura atmosferci muzicale malilor isterice): pe disonanlelecrude pe care le conjurase'SrraussrePartiza clteva acordud rlerfecte $i salva o aparenli de lonal;'.nlepe care Schbnbe.go adici acceptlnC sa disonanlei", considera "ipocrita",lrellicind "enanciirarea iluziile iubini ".2'e careden!r1,1 consonantarl. PrcclunWeininger', sacrifice taLt se'?ei,te nascapticatulmai curindllecit la c'ltt1rt 8e'car. inLbfilt&az'n nini;ut fi"Si inaeineazd cii eiibereaznlu ea de negarlltdle"" PrecumKstl relotioi r unel norale pUI decorative' Kraus, cate lua in zeflemer gaunoasa $urghezilorfaF de prosliluate'" masclnd"criminalitatet comportamentului recurgeala rindul sau !a tonDule de in 1938, l+eodor W. Adoflo penrrua opune rerresiaauzului"ir muzicade masa!i moralizare sexuala careia anum.exigenla o Obserlaca as..za.in nunrole exigenlele avangardei. devenise in1.o nanjerli .eactionara. muttd vtene reprirnut; esletici fusese Dtsitur cd hu print4 Parcim.nie acummarcadistindivi a anei lnai are: arhaizantd a nijloatelor, car? erahd LiljstlriLeti sdrdcia ci Wtn stncta la imedAt'ca excluziue a oricdrci umpierenlektulinate' aPeLiNI &nsumuL unuillementimteledal tuniJest { cun in a d scnzuat nu $ Ji purtllt.rul nu in nntiw izolate, ci ih anMnbluLope.?i Attd inrctistrcazAhellatir aceast'dposibilitate de Iericire pe <:arealLlzi anLicipareapDzitir'1 Ei doar a paryiald afericirii o corupe o ingradeiteOrk e erln afaciw' li qqrcahild ;i ni se Prezint'isuh todt. speciile devenitiluzotie i nincitlodsa:ceea te exprin]ao grea1a". tln pasajdin Nielzsche pldcerii nu mai prawacd d.ecit in caaso"anla muzicd: opinie apropiatlde cea a lui Adorno: Disdndnaa [i 1...1Durerca, cant (ticlia sint aderdrul.fio{ei Ph.(rca arnonia do'|I aparenla"" - Asceza a devenit caract risticA penlro o anune modemitate' Probabil ca ln acest sens trebuie sa lnplegem de ce Schitnbergil cita pe Weininger printe referinPle morale,in prefalala Hatfunielehre de Ascezalingvj$ica Predjcata Ludwig lvitlgensl€in in Tructatur seamana Acestadin urma refuzi blocuile de cu refoma muzicab a lui Sch6nberg. material muzical prefabrjcar,$i se sirrduie sa scrie noid su nola. rec rgind Ia unitali rcduserintervaluri izolale, molive scwe. La lel. Willgenstein ii scrie lui Ludwig von Ficker: 'Lu(unlor desprc<:arcnuld Luht PeturcLzdastdzi in gol, lein dat in cqftea mea w atut |erm' rcspedit u le tdcete'1 '" o tendint{ asceticl semanilesla Siin gindirea !i biogrefia tinarului tr'i genstein 1,1,1 (drumul care &rce la PhilosophischeBenerkuneen rrece prinrf,o retaxafe progesiva): ad$iralia fafa de batrfnul Tolsroi, penirenleleasumare angajd ca la o mlnrslire Si ca invagtor de 1ari, refirzul bogigei familiale, obsesia prcarului (unii biografi ai lui Wittgensteini-au scosln evidenF homosexualitatea, cauzaa unor gave angoase)'o. Modemii fie se abandonerza, precuJ! cusiav Klimr, visului ameninlat de cogmarud,erosului cosmogonic aduciior al unei noi lumi, ln care vaiorile marculine slni delronate,fie seincorde^zr, precumKad Kr3us.in ala fel tn{rn criza culturii $i a crealiei anisrice sA poata fi staptuid de geniul viril Schitnbergridici o barieri in calea feminidrii muzicii, a senzualitalii cale utureaznaudifia, cu prelul unei "regresiuni" insa, cuiudlndul pe compozirot in impasurile ronalititii; el revine ln cele din urme la rablsle cu legi ale ratllni,In Moise $ Aarcn Asalrul pos$nodemialii se va concenrra tmpotriya pretinsei lipse de crldud, inpolriva aridiidtii ti a dificultAtii acesleimuzici. Nu incepe el deja la Alban Bery,in Lulu,ln Konze zw Eihneru p an einen E,8el, und€ femirizarea clqtiga din nou teren?

m
1 - Trawliul fenininului in cilrilizatie in yiziuneatui Freud "Travaliul femininului" care lnsole$e criza modemi a cuhurii se manifestA$i in sfera socio-pofincA,. Unbelngen in der Kultn, terJ|eizeste In mentio-nala clipa in caredevjne in €\identca Erosnu poare facecasabuna.u Klrlrl4". ln fond,gindirealui Freud lntilnetrF se asupra acesuipurcr cu ceaa lui Bachofen: origine, spuneFreud,femeile au pus bazetecivitizatiei, la aprrind valorile iubirii $i ale senzualitrlii, dar cufid €te serransfo|mi inr. rm obstacolin caleaprogresuluiculturii, clnd acesra urmddeplge$re din simpleld inleresede familieii ate sexualitalii. BArbafil prin aptitudinealor superiodr penru sublirnare. poarre mai depane ficlia progresutui. ASaintlr "feneia este trimisd in planul al doilea de cdtrc e:igenlele ci|ilizaliei gi in,rd in conlict cu acearta", scie Frcnt1. Femeia joaca un rol corectiv, estimeazeel fu confruntdea cu. arneninlfuile tolalitare carc apasa asupra individului: ln rna.ile rnullimi artificiale, Biserica Si Aftraia, nu este loc pentru fem€ie ca obiect sexua]. Relalia arnoroesi dintre ba,rbat gi feineie rirtrlne exterioard acesror organizalii. Clnd tendirtlele s€xuale direcle domini cotrDortamenrul individual, ele lmpiedici oricc foftnare a un€i mutifli. Biserica carotica-era

.'

I

i

I
I

t45

I

t

indrepl4ita se le impund preolilor celibdtul. luhirea pentru femeie rupe legatulile speti|ice .asei, diriziunii th naliuni {i si.xemuluisocial al claselor din interio.ul nubimii. indeplinind tn acestJel rcalizdri culturdle inpo* rreuo /drr? , conctuoe Femeiaca obstacolin caleaprogresuluiculturii, -femeia ca un corecliv par al civilizaliei: acestea a fi cele doudmari roluri pe care Freud Ie atribuie feminirelii ln K/r/rar. Ar lrebui sa menliontun$i femeia ca simflom al crizei und organizdrii sociaie!'. in esetl Massenpsycholosie- lch-Analyse (1921). o El Freudelaboreaza torie a lege0rii sociale. reia ideeasa fimdanentalA, dupi care ucidereararelui a intemeiat legdurile primitive carc uneschoarda: doliul tnDirarsit al acestei crime colectilo a creat senlimentul unei apartenenlecomlnre, 'turre barbati". Tatal resuscitatprin acest lravaliu al doliuhi este atezal in centrul mullimii: eul. care este la ongine propriul sau ideal narci".iac,isi lransfereideaiul eului asupraimaginii ia$lui- Astfel eurile individuale idedifica cu un idealal euluicolectiv. se Ferneia s a implical nu direct ln uciderearatlui; ea nu panicipd la acestmod de idealizaremascDlin, care-l leag, pe btubat de bnrbat (ln ala fel lncit legAtumsociall este cronic c homosexuah, m rrepoale obsewaln douAdin mullimile cele mai bine chiar ce homoselualul este organizate:armata Si biserica). Freud sugereaza cL deo'ebirue predjspu.la a .e contunda mu\imel . Freudi{i ilusrFaza 1@riali schemaurmatoare"": ---___: -

pomind de la Freud): uneori excesulde autoritar€at figurii ratituj provoac, tentativa de a i se substituiun obiect feminin, fisuri a mamei ar fi cazul luj Schreber, dar ;i, voln vedea, cazul lui Oilo cross. 'Legea manei" (matriarhatul) preia atunci, mai mult sa mai pulin ilu?oriu, lrafeta '.legii tatalui". Alteori pierderea de autoritale a fig rii rar4lui lmpinge ed calre obiectul seu (feminin), dar provoacl un "protesr lnit", o dorin!, de a "satva talAl'". de a I apAra,precum Parsifal zbufnd in ajuroml bitrinului Amfortas, tunpoaiva ameninltuilor care apasi asupra sa Si care.se prezinti cel mai adeseasub chipul femininului. Acesl al doilea caz ar Ii cel at luj Otro Weininger. 2 - Adler, Groddeck,Sinnel, Benjamin Alfr€d Adler a pus in lumini mai ales legrtura dinrre ..sentimentul de inferioritate" 9i 'protestul viril": in culruia noastra ai clrei ".?nce." tl constituie supr€malia abuzivd a principiului mascutin, sorie et in 1910'?, voinla de putere a individului -bArbar sau femeie*?t determinasa dorcascA sa fie bdrbar Adler consideri aceasta aspiralieimpifi4iia de arnbelesexesub fo':trr ufiui hzmatoditism psihic""'. Nevroza apare detndati ce succesul acestuiprotest viril este cornpromjl de condiliile reale ale exisrenlei Si daca subieciul Du descopern sine accenruarea ln t*sAlurilor "feminine" (supunere. pasivilare, etc.). Umind caleadeschisa Alfred Adle., Wilheln Stekel va consacmtrmsi de studii diterselor rulburari ce rezuha din acesr con,rti,r interio, din; masculinir_ate feminiaa@: homosexualitarea, Irigidilatea feminini, nepurinla Si masculini!'- Vointa de puterc, pe care Adler o infelege tn sensulsAu;el mai larg, direct inspirat din Nietzsche, nu grse$le o expresiemai spontana,un ''Modusdicend.i',de.lt"jareonulsexu&lit4ii.sa:uat"ficliuniisexuate"'o, pemifhdu-i subiectului sa povesreascaoui lnsug 5i celorlati) propria-i istorie, dar $i pe cea a inregii lumi tnconjurrroare,tn remeni de viole4a, de lnfruntare $i de pariu sexualc:md recitift istoria crizelor culturale euopsne de ta incep'dtulsecolului, ala curn poate ea fi descifrati ln numeroasele opere rcTrltzte din Kuh rkritik, putem sAiegdsim, ca un kirmrril obsesiv,rematnfruntnrii dinbe masoulin si feminin.Deconslruirea valorilortradilionalmas{utine punerea semnul sub 9i inhebarii a foriFlor autoritare de inregrare socialt inspirA fie discusuri utopice desFe instaufirca rmei feminitali reiivieroare, fie disdrsuri pesimisteSireaclionaredespp necesitatea a restaurarraditionalapolarirale de dinae masculin si f€minin.

*- - ;*( Obiectul (Idealul eului)
Putem merge pufin mai depart€ ln direcfia schiF.a de Freud, $i sA ne lntrebrm dacn o crizl de idealizare" afectind "obiect l exrrior" (imaginea iatalui, qeful, FiihreH)l) n\t se aaduce lnlr-o repliere a eului asuprr "obiectului" sau, adic, asupra femeii (manei). Moartea unuj rege, o revolufie, o criza de autoritate (care poale lncepe sub forma unui exces de rutoriute) ar avea drepr puncl comun provocareaunei dislocrri a nultirnii (sudal.lplin identificareacu id€alul eului/imaginea talilui) ti a unui reflux al indivizilor ctue feminin- Pulempropunedou, ipoleze(lntr o speculalieliber, t46

(Eul)

(Obiectul)

exterior)

t47

-

Fernininul doblndege la Ceorg Croddeck o semnificalie cu adevarat rnesianici. Ultimile douAcapitole ale c,'rlii Eh Itaucnproblen, pu.blic r|ln 19C3, se inliruleaza "Femeia" !i "Orptlrl", "Viibrul ii aparline leneii. de Crckrul bdrbatului estepfifuit. Doar fenEia ested.estul barbard pen ru a tansforttut c Luru viemldhoasdt...1. Sd i se dea posibilitatea dc a deveni conttienti de ea"insdti. Dewnirea unnnit4ii d.pihde de ea. Bdfiatul tlispar., dar feneia este eterni. "'. Croddeck pledeazl in favoarea unui adevarAr mariarhat O profunzimesacrd sothnol azd tn Jencie. Dar cine w sa o trezeascd!De cind existd luhva, feneia 4Iott invqatd rd seneascd, $i tind w tnr.tle ea sd domneasct? t...1 Trebuie ca Jemeia sd fe lds.ltd sd creascA,eliberad de orice nbdel nasculin $i de orice Sind nasculin! Cu.ente o nctfrst@d" not td"t vurltrt. s? vot iq rctisii nui. noi zet.not tuni 1...1. put?rnrc .nhntae,cf,ulut atew .lete2?$?-'. Dar apailia unei cultud femirizate va lnsernnati mai mult relntoarcerea Imanititi ceft lumea copiliriei, conceput, ca paladis pierdut al bisexualir4ii, al atotpulemiciei eului ln simbioze cu llmrca exterioara, al jocului creator. Recunoailem o mare tem6 a sensibilitrlii, spe.ifrca penEu ac.al?ber,thilo\.phie poe-nietzs(hes.ni la incep lul secolul$i."lrn., de nna'e Ja.a eldevine!@arr', Dlaispune Grodde-{k Ein Frau.h-ptohlcn". in Fiinla copil (aproape confindlndu se, la Groddeck, cu fiinfa-feminina) se opune fiinlei-masculine Si fiinlei-aduft€, Fecum viala dupd naord se oPune civilizatiei rnodeme.Otto Cross,vom vedea,formule^zl idei foarte apropiate celor alor lui Groddeck. Philosophische Ceorg Sinmel dA, ln 1911, ultimului ca?itol &n ese.'J. K,r?rrr, ritlul de WeiblischeKuhur, "Cultura feminini". Se i rcaba asuPra semnificaliei !i a anplorii femini$nului contemporan. DupA el, aceasli migcares ar indrepta pe o cale gresiti daci ar prelind€ egalirata barbatului$ a fenreii ln societatea modeme. Ar trEbui, din contra, sd aspirc la o nprofundarea diferenlelor esentiale, la lnflorirea aptitudinilor specifice ale fEmeii, piie atunci sufocate,repdmate,d€valorizatede suFedalia masculina din cultura. Daci am da femeilor posibilita&a de a merge plna la capelul paoprieivocalii, ele at produce complementrul, corectivul $i relnnorreacare ar oferi un nou suflu culturii occidentaleaflatein crizA. ''nacd no@ tibcnatcp,etinsadeI.neie tu roAduce o obieelivare a la produt-o ptnd Jii4ei f.ninine a* rnea celci a Jiinlei rusculine ie care a acun cultura, ti u la o repetilie a conlinururilor tusculirc de cdttc femei cu [...]. arunci s4t d.escoperi adcfirut un nou cohtinental culttoii"*. D8 ce

lnlelege Georg Sinmel prin 'fiin1a feminina"? ln fond. nunic altceva declt i, arrifeministul Otto Weininger. Ca.acteristicilefeminine enumerate Gdr.,L convenit€ de toate lecht und Clnrakter doat pentru a fi vestejite sft1laproap€ c&re Georg Simmelin panaceu maladiei modeme.Cognarul lui Weininger al devire la Simmel vis utopic. Cei doi teoreticieni pomesc de la o aceea.!! presupoziliei aceeadupi carenimic ln culturi nu poate fi consideratca fiind de asexual,ca fiind independent o reflectie asupradiferenteisexuale. lui Exlragem ulrnatorul pasaj, datat 1913, din corEspondenta Walter Pl€njmn 'Cit desqe mine, la drept voftind, evit aici orice Ii baj concret Si rorbesc tnai curind da t@:culin ti d.e feni in: ti ctt dc anEstecatestnt ele in unand! Europa este din indil)izi (co'/Ao tndfiecate un iuscutin frinta fdcutd, qi un feminin), nu din bbbltli gi fethei. Cine gtieptnn undese intinde natura profunda a Jeneii? Ce ;tin desprel.noie? Tot attt de p4in ca Ci drspre tinerete. Stnremincd tipsiti de expetieqa unei cultwi a |eneii""'. A.east^ constalarea tinArului Benjarnin, care implic, o critici a inculturii europene modeme.dezvaluiepreocupArianalogec€lot ale lui Simmel, dar mai subtile, cici 1in conl de decalajul constart intodus de bisexualital€intre subiectul sexuat$i idendtateasa pfofunda. Doua decenii dupe ac€siedeclarrlii de tinerele, lucrareasa despresecolul al Xx-lea parizian va ariu cum, lll formulareaCtuistinei Buci-Clucksmam: "Plecind de la noi luni inasinarc care apat odlttd cu Baudelairc (pros' tituatu, Jenteia lterib, lesbi.tna, androqinul ca aleqorii ale nodemitqii), cu ori\ini tn curentele utopice ale secolului al XIX-lea Irancez (saint-stno' nismul,Jenini"ffiul lui Clairc De ar, istoria sectelor), ti cu o posreri ate in LlJJn a lui Bcre sau tn fen8ile-flori pubere ale Juqendstil-ului, Benjanin rcconstruie{k un tnteg evrntai 4l inaginafllJui feninin specifc moder' nit&ii-". Randel;'re este deosebit de in!.iesant pentru B€njarnin afr prin cft acuitateaanalizelor socio-economice, $ pri! imaginarul sau.De exemplu, noul statut al fcmeilor ln marile ora$e,unde difercnla dintre sexeeste din ce in ce mai putin perceptibila in munca ti viala cotidiana, unde "aura' feminitAfii se degadeazaln imagine publicitara de masasauin prostituti€, nu pare disociabil de exp€rienlaliricA a poetului "feminizar', identificlndD-secu eroineleprotestuiuilrnpotriva timpurilor modema Benjamin consideri ci Baudelaire formuleazl mai clar, mai congient decft in oricarc cdticn a modemit4ii, ideeactr modemizareaatnge dupd sine restumarcaidentrtalilor sexuale,cu cons€rinte majore pentru culturar $i la

148

t49

p"ipcut de a dcduce dint-L hem"keutic,j a ?ompoftanentutut \oual cvotutn un ihuc|i rucieati, dc a e,!rure din ?rptomka rJet"t cet.t nai intiw a.rpenentet |dite a te",;e o constiruitti t:Ioncc ascme,ea preo.updre o inritn?ye pe cea a tui .a ,:u!::.utui .o r.out:aun an fr'stone de ta sexua|lne. "Baud"tairc" at tuL Benjanih i.a sea dz altminteri &ept exenplu "x2 - De ld Marcle Mzboi k Jascijn: ydbu4itea,r rcactn \rmtitdlii

.1 rd majonra@a sfirireror mascurine arenre acqsr ta proces. 9jl:"1"":. .prore$utturt.. cer mai virutenr. impori!a remjnizr,ij 1::.Tg'i"' jnsolLe currunr sut de idendncarea c era ri8rri feminme predite,e. fu de Fascinalja unor eroine-darnnaF {prosutuata lesbianat a tururor sau si srruaFrtor submjnea/6 care roturite sexuate ronvenire".rraduce contra revola 'ralorral'ei ra ri aspiralja revoruna \exu^t^i;i;";;;;i;;;;; .bursheze 6e0Jam'n. ctscemem

mondiat reprelenlar. rormula d dupa se\oroptuiMasnus ,,,_ryi1 'yb' rrlrsc ?td. -(ea"mat nare
. rnsrrruiiteUaddionah s-auprahurrr rpautFedemvorbete :,,:,i:.:'!," -socrelared tali.'"1.i,r !ajorile trr.rereoespre jArt secolului X.Ix lea au al pfltrr o tragrci dezminliie,n marelemaceldin lat4 lCtg. Anii de haosau emancipatfemeia, silir, sa munceasca uzine, spitale, s€rvicii publice, tn in timp ce. sotii ramineau pe fiont. AcesF subminar si mascul'nrlaka. Nevrozete kaumalice soldarjjor ale rnergeau prn6la accese d; prurodne mrre8i erau .uprinse de criz; de racrirDi :1T._.i!."1, Freud^rnsLst, si vomrsmenle. asuprarefuzutuiprorundat roturilor rnascutine La nrodrcerer'acasi. soldarii demobilizali aveau *.' '..-p-l1tr1: r, regtsesLo tume pe seDnrDentur dos. ln Kapu2in?ryaJr, :os.pl noO povestettc dec€pJiile locoaenenrului Trotra: acesta \i tegasegte so1ia, Elisabed. deveniraindependenld. traind pri, propriite-imtlioare si ouln orspusa. rernsraureze sa aurmiLarea pariarhala.rr cercut conjugat.iroira rrcearca residbUeascd s, siruaFa de\enindtaratunuiLopit.Dar pi;rde loruSi. cifi Elisabe$ parastte (ammut jamiliat pennud Eaj Lu o ardna tesbiara c.u ut scurr {i cu punarjbajelefli.ln lall. RobenMusit inriruteaza pdt un Inlc-rext matr!os.dirijat_itnpotriv, psihanatizei. -OedrpameninFi.,n.Ce mai sinurui makm. . intreab.Musit.intl o c;!itizatie T1..:r_i:rln. unoetemeias a ma$ut-rni..ar radicatg undeferninjratea mai repr€zinla; -"ytsii nu *!qi, barbar? raceoarerocoedip lui oresre.se va l-:l T_'"1.*:.* rentfu rnlre..aDa Musrt.va indeptinicrima asupra ma.rnei prntru a.t rlbuna pe rarat
catuv,bla s?\u,1ldcare a torrr vre,tdata wianr

Fascismeievor oleri masculilor o ocdzie de a-ai lua revan$aasupraunei modemitatea. Futurismui d6dusetonul feminitali al crrei chip imprumutase Manifestul lui Marinetti proclarla in 1909: acestei 'revolutii conservatoare". ''Noi vren ld Blorificdn firhoiltl -sin|uft i|iend posibild tn lun -, pahintkmul, gestul distruqdtor al at hi€tilor, ftunoasele ld.ei care ucid ti disprclul Jald de femeie .'"" Pritind insprc literat ra italiand de astdzi, an putea crctle cn bli mascalii aL murit , .cie Giovanni Papini ln 1912, {i cd doar Jenelebr ]e este dat sd sctie. Sa nu fi qind\i 1afiLtte sau la dife..nk rint einingerian! E ittd sexespiauale \i nu nu.nai s.xe fizice. anatumi.ce: Cind vohesc de Mscul, nn gtnderc la farld, ehergie,dutitat., hindrie; cind spualeneld, nd gintl.etcla nurliciune,tan&ele, vluptate a$oard,ton hin.r, eorbdriespirit@ld ti muzicalitate sincopata'-. 1n lacriw lesnLcit'.1sd, persoana Valenlinei de Sainl-Poinl (pseudodimul AnteiJeanne'ValentineMarianne Desglansde CessiatVercel, slrlnepoata lui Lamartine), futurisrul glse*e ferneia'alibi. publicase l9l0 un eseuintrxlar Unefemnv et le Ea in Nietzsche si Wagner serveaudrepl refe nle. desir, in c$e Schopenhauer, Manikste de ta fenme lururiste (1912) proclami ca este absurds, divizezi. umanitateain femei $i ba$ai. Ea nu estecompusadecit din feminitare 9i din masculinilate. Perhadele Jec nde, nde din tercnul culturii in fietuerc lhnesc cei Mi nuUi erai fi tehii, sint perioade bogate in tnsculinitate {i in instinctul vnihate [...1.Cele&re reneagd eroic [i ca.e, rdsucite spreftecht, se dilu.eazdin rise de pace, au fust epoci dominate de Jetkinitate. Trdin siirtitul uneia din acele perioade. Ceea ce le lip.'e{te cel nai ult Ienvilor, ca $i bd$alilot, esrevirilitatea [...].In perioada defeni itate in care tdin, nuMi o e$perare contrafi este salutantr.:bruta trebuie sd derinn uh

N (Posrru)demiture qi trantsexualitate,de ]a Schlegella Musil ln ealizele recenle ale "postnodemnalii" noasue, leme precr}rlr feminizarea culturii, crira identiiilii nasculine qi a instaudrii unui androginismgeneralizarrevin in for!4. EIe sint exploatate,spre exemplu, irl cartea lui cilles Lipovelsky, L erc du |ide. Essai! sur l'indi|idualisntg contenporuin. Am ar|rar deja,referind -ne Ia narcisism,cum criza anitor 1970 ti pcnixu un | 980, ln vizjunea lui Lipovetslt, (ale cnrui opinii sint reprezenradve anume tip de discurs sociologic conlemporan),reproduceclteva temc deja foane prezenleIa sftrsitul secolului vienez: Privatinrea lbgitd, eroziunea t5l

150

identitdlilor sociale, denlectarea ideolo|icd Ii pt)lititd. rlestabilizarea ccceteratda personatitdlitor, rcyotqia indiyiduatistd 1...1.Mafite ue ntu(ler, ne au lost deafec,tate; optirnisnut tehnologic {i StiiAlilic s-a istari t...l de acun l"ointe idul ne conduce"'-. C\xn sa nu auzim ecout \ti -uaritiar* /cft ' qi al |rnui 'Wert-Vakuum",fotm\rl"le lui Mach ale lui Brochrezumlnd ,i criza culfifala vienezaa anilor 1900? Cu o ironie care s€ potrivelre mai bine vremuritor noasrredecft predica . . haluLinard.a weinmger.Lipovebkyregas.rle mot paraaor,at lui in cne,a drn obsesiile deta preze r'tn G"s.hlech!und CharaLtet: aceeagi constarare o unui haos etic provocat d€ senzualira&ardumfatoare- "ln'jurul inflagiei erctice .te a azi g a ponosrafiei, un soi de denunlarc*ori"a n*,iiti"a femlniskle, mruti$ii. estelii t...1. Dat dacd nu ace a at Ji esentiatut,dacd pornosrufia insdsi nu ar f dectuo Jieura a seductiei2ce Ja;e ea ;kceya dEcit sd incalce ordihea a aicd"a Leqii $i aIntedictici, abolind oftJineacoercitird a Centurii ti a rcfuldrii? "'"'. Srrqitd ae secolnunea..ngura seauc!ie;;,, r. ;e Bachofenlncoace,"fem€ie", iar dornniakosului, ..mari;hat,,. culrurii esre insodta de prabu{irca valorilor kad4ionate: ,^E fo-.": 'Opozilia dintre sens ti non-rensnu nwi este slitie,.,aruiii-ti pierde rud.ati@?a.tn tala yi,utiutiL sau o zdddniciet i"aei. . asi-a,,t", pubh.ihliL ln eru spc.tacuto\utui. artuumutc du,c, adevarutsr 1otni. Jrumosul ti urttul, realut ei ituzia se estompeazL, anta*onisnele deyin ne.aleqortc?,in.epen sa inrcte?en. \d nu v \upprc mcnlzkkdt ,t antim,enralizicieAii, d? acun inainte este cd posthit tftin lanj s.op i !a;A rerr. . wFrnngerpropusese Ianomenologi€ o detaliara aceslei a modatiGli a exrstenleiumanelt| analizaripul ideat feminin; alogic, a_moral,insensibi la exigentele Anei, perfecr non-sens,absurdiraleconsremanta:astfel este infAtigatafemeia, adici elementul feminin din consrilulia bisexualaa fiinlei rJm?ne, Geschlechtund Charakte.. in ln legatura cu disp,rilia frontierelor dintre masculin ,. ,i feminin, Lipovetsry sublhiazi ca feminismur destabilizeaza opoz4tiie aare 9i ame$ecareperelesrabile. Una dintre cele mai vecfu diviziuni anrropologice, precum Si conflictele care erau legate de ea, dispare.Nu mai esrevorba de r.izboiul dinre sexe, ci de sffnirul lumii sexului !i a opoziljitor sate codificate. 'C, ctt feninishlt.t interogheaznhai nnt rtihta jeni;inului, cu atit acestt k diluzazA Ei se pierde in incefiitudine; c.u ct; fenleia drtemind dispar4iaunot lawr al? statututui tad\it,nat. cu a! t;ritilat?a inrdtr sau iri pierdc id.ninca "'". Cta*tor retativomogene serutui ate li se suhsuruie rdentitilidin ce io ce mai alearorii.

inrr o iune uode 'didie.tica unului Ei tt Cetuilalt lface tocj asennnd i ilfule .tete ', inii-/idualismul cautd calea unui Eu, contpler Si -ndrogin aurosuticietlt. ca$e mai cuiind solirudinea tiecfi. cofftdngerea sau insarisfac{ial Se in$aureazl un nou l;p de rctalii 1^tE sexei Modelul as.tuinntii, dimpreund e replierca pe sine, par a fi ditolwt chestiunea putetii. De vene ce bunnezeunu nai ,:onstituie pentruO':cident mirt, e o nlposibii sd .r)nstatdn ,ts&ndentul uhur se, .lsupm celuilab, caci anindoun
ai

Aparenl, nu nrri subzisla declt un singur lip de pur€re,care se exercid de la individ la individ, Prociea{i:! r{rnlne singura'puiere"pe crre femeiao nrai pan!e^zr:i1sen$ praprill.Dar bio-tehnologi! manipuhtilegenerice deschid' S; odzontwi irnprevizibile tt'luror visuriio. (sau co{marurilor) procreatiei Ce€r ce la i.rceruluise.oiuluise n ner lenlinizare, wemurilenoastre iar preleri si denumea:cA bisexualizarea cutlurii, se afia insqis ca o uropie prngtarnul pnmei ronanrire. in Lzcrra."rie 'lr;erdtoarc'leta Lr1 Scl'rl.Eei.opoz4ia sexelor apare ca 'nodemiLlli obst3colulnajor ln cal€3 un€i noi uillanjrili, depiAir€a sa fiind con$iderau c" o condilie eser4inlS. 'Condilia marciiiad, con.tumnttd :a dieiziuke Ai la akalin, treb ie nd v un?asencu A.easrd leco ciliere ieminii.tted,sitwtd tu partea naturii ti a ntocenlei. arctl]ureard rehichegafta unci societdli in €rizd "'. ln contextul criticii sale generxtizaL a progr].nului €marciplrii !i a romaniismului, Nieizsche insisfa asupra ambiralenlei ideahlui "modern"de bisexualizare cultudi:lnletesc! a o nivelare caracleiisricilor a seiuale,ej sennilicaaboiirea oricarei creatilir4i olnane. ln umu umrl.r, a oricire; vietij lnleiesca pactintre Dionysos ti, ti Afiadna. ca bise)iualilale dinam'ca,el conlinea promisnr,i. unei roinp Preocrpd si recree,jepr;Il ane unitaEa pierdut6 a comuniadlii nalionale modeme,Richz.rd Wagner r€curgefrecvenrla metaforeseruate:poezia, inspirafanlrsculinl t mnzicase asarnbleaza precumsot{l Sisolia;poporulSi melodi::se imtreuneazaRevoluliape carc Wagncro va instaura un no "conNnism ', inleles ca o comuniunelnbe yd,t !i Narrr. Noua opcra de 'nvoca Cestlnltkultsrt)..,t,creuzeral lnilal aftelor $i iirurghie potirici, va ^t?t"at^}\ avea o ftlnclie retigioasa". Poerul, barbar cr€a|m de minrri, va lrehri sI fecundeze nuzica'femeie. In fal&$ele saie narcisiace de alottutemilie, punftor al principiilorfeninin $i rsasculin, Wagner.nlutcianql-poe1 geniu compler. consideriandrogJri''. tetralogia se ln iin1 d.etNih€Iungen, v\itrea

-J

r . , 1 ,tt.

"

,'n 'r ,d u tu t.

p D i ttn u l L t,

r '.n tu l u ,

,u h u 'a l "tn .

er.

" .

t52 153

anexlndu,$i roare catjtalte pe carc le invidiazd Ia f"_intta,", tirrr".r.. feqrnditate, tarniliarirate cu narura. S ar cuvenj .a a""i .J"r,ii,l ''Wagnrr hermalrodjtuI decrr ,ndroginul. "p*"r" C6,r In cazul iiu mascutinuj oon|lna,rin unrunea femininutsemniticaposesiune cu supunere: rema reconcilierii conrrariilor nu raduce declr o nostulg;" * ,r ua*mr totafirura, ncapab;16a se impeca cu gtndut diferenlei. Androginia, din conrra. nu esre concepda ca o coexisGnlda conlrariilor, ci ca depAsirc a lor. Androginism crearorsaugen neurruucigaror:ie Oeo pdne.otrirnismul . fui Michel Maffesoii ne anvng.,in L,onhre de Dionysos. C_"iniA, a ,;" s", tolog'e tle I otErc. tcta^ia,ca n",ratet audrua.vt riebuiesd vedeminu_oas€menea persprctivd repliere o asupra slerei privare sau semnul unei de.adenle? .Dupd ptuerea mea, nu asastau

incameaza juxrapunereacumurur sr l,ureritor mascutme leDun'ne. bisexuatira0ez.cl: rnas(utul tr in ac(ede atolputemrcie la yi_.T

onginare a arlelor in bora celor rei fiic€ ate RhiDutui esle inrerupta de .",.1, siesfriFdincameaza poeiul. crcarorul viril. si .e unesre Lrr ll*ljl bruntutde. muzicz.Da' principiutmas.utinpredomme: femeiaes,ede5tinau sacrificiului si monii leuerbach,Si Fajdlujsau despreEs"nld .rettini\nutui ltg4l) au Ju(ar proDab'trotut unui catalizaror.Feuerba(hofera exemplut unei cdtan a rora[raF-r:-inrerprelarea sa despreChrisr*li"-r,"" rra,t,,, Te'ifi"n: lemeie- Si infa(jFrea iudaisrnutui .reti8ie a ;Soismutui.. JUmaLare ca t.ru impresionatpe Wagnet carc a gAsitla Feuerbach noliunea Je -cornunisrn". ti In rimp ,e. m trimeh eseuriale tui Wagner.masfutinutpoeziei dominj anorogrnur uner .Lierantkunrtu(tk, dupa l8S4 {i dupl teclura tul schoprnnauer. etenentut oruricat teminin dobinde$; progresir o supenorirarF melafi/rca Dar in ulrimiisaiani.obsesia d*ua.n1.i. p,'og,r_.r. 0e regenera'esexuati Si .,rasiaja. se colnbmd cu o y un anl'semitj\m ce in ce mai pronuntare. parsiiat drn -;*gi"i. _e,*i.;: rfuzd ;r, "niu^ea Lt Incamedzi androginangeli. asexuaL. un )i trototip dl unei uma. ^unory car^e njlal' nor. a-depltjr di\ tzjunitein se^ Si rasa.Fanusmetinarcryace ate wagner. rn rorsttar. n\ mai cunosrnici o rnisura:geniut androgina 'ur ihvinstimpul Siseidentifici cu Dumnez€u. mirut nndrosinutuinu pee de{lr pun,rorut ituziiroryi al _!1,.i*:' uar tar, regresrunri. indoiataca t.ebu;e sa distingemma; ctar ngurrte ddroginului 9i hermafiodirului_ Flanz von Baader giiea mutt Ia aci.asta

luctutile', raspttde Michel Maffesoli, 'Dacd orgianisnul e.\te neqaftl colectird a istoriei tunik zi de lstoriei absnack, atunci este ti afi,ar14rca 2i "". La capatul opus, psihanalistul Frangois Roust&'rgatrage arenla, prin inlemediul unei refle4ii a$rpra aventudlor lui C^sznova: Unll dintrc cawele nebukiei rezidn tn inposibilitotea de a detenftinaserul, pentru cd ea reprczintd nepu.tinp de a suqine diJercnleledintre sexe.Pehtru cd, odatd cu ea diipare unul dintre reperele oJerre de cultur'i pennu a-i distinge pe ''Zeul ce va si vint' este el oare Dionysos, c;l care deconstuie{te individualia, atraglnd fa.r6 deosebirebA{balii $ femeile fi orgie, abolind diJercnlele dintre sexe, eliberlnd umanilatea de diviziunile sale penrru a deschide calea uno. diferentieri noi qi creatoare"'? Sau lsivosiris, cuplul lm incestuoscdruiaMusil li consacr6 poemln 1923: "PeIrunzele astrelor bdiatul dom.a - Luna de aryint linittit gi edlbemqul rolii soalelui i Lcantenpla rotindu-se. Dinspre devrt s!4Lr rint ro.lu , $i nici o ptnzd sprc nnluri. Or, soru adornitului , inceritor, Dezlipi sexul,tl ntncd, $i-i oleri in schimbbltnda-i innhd, Iaina ei tulie, i-o.tti n. Atuici rana in yis se vind.cd, $i ea ntncd sexultndrngit [ ...] """ ii Der Mann ohneEigenscra/rsr4iflflrirea diffie Ulrich Si sora sa Aga&e reproducemit!'ll lui Isis !i, Ositis. "Ubich spusese:<ln aceeoti nasurd ca ]a nitul f.inki intpd4ik, ne-ampuka Btndi la PJgnalion, la Hen afrodita, la tuis {i ld Orili.r. este acela;i lucru sub fome difetite. Doinla dubhtlui celuihtlt se, este Iafel dc vechzca omd. El cauld iubirea uneirtinP care sd-i semenelntru totul, find tn acetati timp atta>1...1""'. ln iubirea sa fa$ de cu "gemenii siamezi', Ulrich gAs€Ete intermitenle acc€s la "cealalta $are" misticA, unde etica individualistA atinge iinplinirea, fiff o scnzatiede juisare $i de alotputemiciesolipsiM mult mai perfecti decft ceape careo poate oferi it'birea Celuilalt.

1 j.T".girut

,"'",,,.yy,^",1a * a". ",g.,*"",;;':;,:":"::,;"i,i:";:',"l,lilJ!]i;
154

155

Iubitea hemufrodig reprezint{ crlnea hipetuonei eutui g . !'rdivj. dualismului. alte.itatoa interiorizari. eul ca sur,redaneu tora;ititji divirc. at Agathe este fragmentul lipsa care permire eriuj lui Ulr;ch sir .ilnoa-s.i implinirca f; compleritirdinea-"Fdlia din e! det,ineliribitu. O anrLtd,sd llni i fi tl ?opleSegte. Agalhe este dutkmul sdu "n. noreeTi Musil in .turtidt. Si. pulin mai deprne: 'Tftbuie apbahi ck hotirire iubirea tlipie f).ate ;i s\rd. Andetr Juirichl o tinte ca pe ur. sentinznt jodrte p.otind, Ietat de tefuz l tunii. Componenta uiisrd a Mtuhi tale Jui.)neqzd,aici cu iuhirea. Estea1a din ru.ele pasibil.itdli de unitate care-i stntdat( "'' Dat aceasg"aha stare"sedezviluiela fel de aFropidn moaflecn si de de \iAl^. - fund.barc haruritc atk r.frp-. td tM. ;, h, 1" . ,","i -.,Crcaliei, ctnd Dumneteut lume6 erau ind ingun,:fArd ",,, btirbd!;!", obsery^ Ufrich,nu f&i o arune neiiniSte, simre o bizad amlagie"'tl.lre liaia caci pe care o duce de la lntilnirea sa or Agathe ii arta nalurii nro6ie, roale acesfeapefndu-i se deodala a line de comedie: "Dar farme€ut ciutbt al naturiL Mane nu esk.ar? ti el conedi(!? soi da t,ectuJitie Un ek.dfi?")'_ Descrierile celeilalt sltui an{irogire in Der Mann .nne E4ensctvlft? ." scaldl in acee.a$i clariiat tunllle ca qi poelnui "i$is g Osiris"; tlrtnea pare inclenrenitr, J'ielrificat1. 'Prin trdra i t.arsna, linbtiul ti tdcerea n&sia ietii {i a morlii -tesmlstecau t...1. Inimite ca inct.menit.. ca'aturii. .to4!e din piept,p'lrccu a re asac:at fizd h hcutujt i conroi.<Atunti i"iha ni-a din fost rdpiLd piept", a spusan mi ic.Agalheii aminti"'lr. "Inperiul milenar'h c&e patflnd Ulrich !i Agai.hela slirgil t ronanutui lui Robe( Musil reprezinti o alegorierulbuiba.e a retalici dinre merculit ti feminin la virsla poslmcdemiLlii. Desprejnuirea dinire sne, iraugurala ie primut romantisll ca p1ocesde enancipare $i de elitJerare a unui nou polettal cleator, bis ua[zarea so.ietitii !i a culturii au perrwbar econonja tibidinali a iubirii $i flumoasele difer€nle. Fanrrsna ,ndroginiei inctinl ftspre narcisismul ucigator. Sirualia iranssexuald nu produce neapitat revolulia vielii prin sfrqitul rzrboiului dinre s€xe,ci poatedoar o confuzie ii o Fomiscuiaatecare detemina hdiferellia sear.lalA. o posib;ld perspedjva IaiA asuFa _postmodemitalii", ca rezolvarea nrtuior ccntrasleiorin1r un cenuQir, gereralizat. Dupa JeanBaudiillar4 lumeaposlma.l€mi a inlral inlr un procrs de indistinclie .rescitrdl Economia dereritd transecanomtu, estetk:a dzretird transesteticd, setul deyenktanssztwl, toate ::owery irt-an proces transyeryal li uniwrcal, unde nici un discurs nn ar i?lai putee unstit:ti metalbra altuia"tli. kedistribuirca narcuLirului si a f:mininuh nll Drovorct i56

indivizi citre Propriul ior dinre seie, .i_i rimite p,'', i:oilrunicareaarmonioasa autisrn, cdtre ihlzoria lor autosrdcientt, care nu .sie delit o incfusoare ln es{ematele se acea{nn.garea diicrc4ei djntr. sexe, parec1 senl masculin ii perilan!:.i)slrarea OsirJs permilelui isis s1-qiincopo.ezeDrascrtlijlni iuj i nfncind sexul lratelui. Ablaliunea sexului insiaurcaza erFnjabilturea preoum S; oilanda reci;;rocl a ini iiot, pare a spune !3emul ccrynrltar Ronunul tuJaijlezi insa tni.nile pln:areln1l-rut B n corvoi" tunetar"-

15i

Legeamamei/ Legeatat4lui. jurul lui OttoGross in

I - Marc esteDiana efesienilol foo-y1."q rext din 1912, lltrifrrtat Grc! ist die Diana der Ephzsert, ^. Sigmund Freudlormuteaza observaliile carei Ie a inspild lecrura pe lucrarii de arheofogie lui L Saflirur. Villes no cs d 4ri? Mia?u,c. Fteud ese a captivat de istoria cultului lui Artemis din Efesi cam tn secolul aMll-lea lnainte d€ Iisus Christos,emigl.nlii ionieni au cucerit ceratea,i au descoperit cultul asialic al divinirAtii Oupis, pe carc au identifical-o cu zeifa lor Anemis_ Templul lui Anemis. disFus)i re{onstruir mai mulre nnd;ri. in sDecidl in dupi rncendiul provolarde ErosDaros. tosrunul dinrrecrtern.; oooutu* a Ioruri de pelerinal dir Amichitr!e. un fet de Lourdes aj Asi;, mici. in anul54 al erei noasrre,apostolulpavel, evreu converfi la cre$inism, a venrt s, predice la Efes. Noua dogmi faceao inlens6 concurentA cultului lui Alrlmis ti ameninla tntreaga indu$ie ntrisrice. povesre$e Freud. ln&nali. anrzarij au organizarun corregiude prorel condusde Demerios, sub sloganul "Mare es1€ DianaejesiFn;toi. Biserica inteneiara pdvetta Efes de nu i-a dmas mirlttr vrcme fidela g s a aliat cu Ion, venii ta Efestntovaragl de Maria, mama lui Christ. Nu dupe muhn vreme, a fosr construir4o baz i;i in .*stT care Freudo numeg.e ,,@ d\initak at.nd a .rcyF ::|.j.ry |titor"'. Vechiulpelerinaj putuagfet si reinceapa- un succes fet de mare cu Ia vreme lui Oupisij a lui ArrerDis. ta aparitia ca p-e pina Islanxului. Islonr pelerinajului Efes qi-a aflar epjlogutin viziuniteretigioas€i din . ./rnna rsfianna bmnerich fl774.182r. carej, j a jlujir de s€crelar Clernens Brcntano,din 1819ptne tu 1824.Kalharina ErDmerichs,a dovedit tn stare sa

descrie casa Mariei din E{es, iar arheotogii i au confinnat viziunile. De atunci lncoace,lasa Fecjoareidin Efes a redevenitun.loc de Delerinajfoane frecrenidr.A:a se lace Ja relrg'a dupJ ,trntut pavet a iosi in."patita sa inlocuiascl culrul matriarhal al lui Oupis,Aiemis-Mqria_ Snfful Pavel se lovise de Demetrios, om t tui Demeter. aDirabrul \alo'ilor,emminuiui. Purem Lrrerprela lexrat tui Freud o parabola dcesr ca a disidenlelor ctora psihanalizaaveasAle facAfati' "Freud intuill cd tn chiar sinul n4cdrii dnalitice, cei asenenea tui Denetrior'tor intemeia o factime '. o.to Grcss,rurbulentut discipol al Iui Freua, i:a numaratprintri aca Demetrios. Destinul teoriilesalemeritA alenlia noastra acest tr conrextele $i conslituie o andrezi perfecta cu viata $i ideite lui Ono Weininger. pe cft dc antifeminisl {i de ascetfuses€Weininget pe atft de -feminist', Si de partizan al "imoralismului sexual" era Cross. Toruli, cele doua opere g cele doni penonaje inpart4esc intuilia findamenralAdupa careaiza culturii rnodeme csle intii de toate o crize a valodlor ma$uline, a$ezind umanitateaeuropearli rn idla alrmati\ei masculiryreminin. weininsermai crcdea inca ioro posibila renaqtere legii tatalui. Din conba, crcss doretie din.isputcri. a hstau.rarea legii mamei. 2 Otto Gross, inoralistulsexwl' in prirnele sale lucrari, Ono cross (ntucurin 1877)se consacraDsihiariel de inspirat,e nedrofiziolos( dar dhordd l. deja meite proht€me eric;i ti at; ale vielii sociale. influenlararit i sru, criminatistul sub Hars cross.Drofesor .Die Ia Lrnilestildled Cra?'.( anea,onsacrdte lo0l temer din in ceFbral€ Sekunddrtunklion"ll ftcuse cunoscu.p€ Ofto cross in mediite psihologiei Si ale psihanalizei.Emest Jonesdareaza 1904prima tnritnire dinire Sigmund i]| Freudti Orto Cross'. FAri a inloarce spalelepsihiariei organicisrc(Wemicke ii serveadrepi referinli), Ouo cross inlegmsein lucrnrib sale, de ciliva ani deja, concel4iile freudiene, realiztnd o sintezt foart€ speciata Si p4in onodoxl lnlre psiiiatda clasicaqi psihanalizi. In 1907publid un rratar jJfintt^t Das Freudscheldeopenitiitstu)tEht und s"ineR"dcuturyin Mnisch-dcprcssteen t*e,?n Krcepelnl, in cue ranine fidel perspeclivei monismului psiho-fiziologic Si cade un corcspondcnr oiganic pentrr roateproceseleanalizated€ Freud(simbolizare.rcfutare. .rc.), Dolrrina \'!ali\r, a lui Hans Drieschri serveste Ono Crossdrepl lian, tui pentru a i aduna laolalta pe Wemick, Freud 9i Kraepetin', prezenfnd afecteleca pe ni$e reacl de adaprare organismului $i ate psihismqtui la ate 159

153

gg

('le de iat intr-o tilua1;e nrPiurr a octrilibrul.i ii^i : "f'-'l't'ia'i"r, n €^od'r se d^o'r'rr ar ,'"," .""r,. .i.'""i "rn'r'r 'ur 'p:'r:t'a l r:b!i -dF

rlin corrun lgjdrte ''rt'ru! noile situalii aiile Dup, ei, fiecdre exciiafie icsis

(r J s l ' z rr;d e mhrrundraodr' rP { i l ' *' r r , i" " t l] ' . . .tn p ..r} i l , [trg;mlsmul stftrctural; ti tunctionala sinr din nou desohisedezrottare "'rrn aj'umirc opliuni dalorit' lnti mai bine El rc1ilzi ; **;" "el ""r,iiUr"r" "-" inhib,tie' Pini c. !i gise$e un Inod de reaclie oonlenabil' a' se de rnecanis.ne sdril areazi ;,. * ;" ;rhirib"u. Aceasti revenire la srabiiiralr ;;;;;;; {}ito Lir'rss de fli'ere rn".o,,l.nt de adzple.e' lns'i,ita d' o senz't1ie .u "n e tesenna d(ett pnncLptu -Cea dai bnd erpre\ie Pe"trx $e.izenza: " o c:" ' r\ry ' t, ni, . , , \r i - (rrP ' i" , u" u " - o tt,n ' t , :!r "t l -' ' te sd { i P l { Irc:i ,,.r' ;' 0"" " l ' r' reac'Pil' lir'i oprcli$i' lrenrn t,"tui" rn .r.ip necesarsa fie trail pini la -oir*. pina la fonnarea unui nou automalism du"bil Aict Gross s'j io"'r$E : Jvolua v;3i'" indjlidului la ansambluicond;liilor sde {le L"rl.lirn"-, "a"pt"ii coletrriv:aiii nu lriiesn's' i" consri;seriie sociale Exisenlele i. **i.r individu'ria" &io iilo:ir con3lrri a necams"'eror de ilt*" 'egtare ""ti,'* Cupl Er' sursa !n'ipnl' a ounctui de ve,lere treurtiat ;n! un punc! e'€lrtal: buna sait Irrai !ro^itt! irrrrurarilor psihice n,r o reprezi l sexraliiatta !i nrai a xdaDlare irdividuiui la socreiate' "al cluz(tln aceqei contoverse o rcia' 'ArPettul esenlun ii"*rrt psihi' ln. ftrte'lnt'j ;nt",p,"n,"o iekdi( a a"iit"-'i,t. 'onni:.at d' t J r u tl rtd ;.;. ,, ; ' ttu a t ^, , 1" u, ", d ' i ' J? a ri tJtt ,a t . a' :,.,' ' "'" ^ "*. nnrN kntt de cAt. C. G Jutg Etidogia seruh ,t.rl xl,tlucit 'st( !! ltj!'tqenitdjal i,.leeentlentdde aspetteleJuutt/twntaLedle teorieiJteu;;ede r" \' rP J rL t n a tu ro ' c :' tt' | h d dtt r' u::t' cr' D ,r' e . , " " , ,' ' ;r;, d" d!el (' re rn ' d i" o rn ., . i n * a l i )ri l { j u n g i c n i U .' " Gr" * ' r ' ir . - , lui Freudin exFiienPle s^h!r1'ri€' n"."a"*i, r',; r*.a. eu"rd;d meloda ne!da1' e I ' nt r . a et , .c i fre fro n e a p a l !l s ;.o n s td ' r t I ' l i di l drebreol ' Ll nr r.' rr a u ' ese .6 n n " q 6 1 s, u,r' ri ode . i, o i .-t., ..^ ," 1 i ' ^ ".,"" fo a rl e rp e i r' i t ti l o zfl r hni al ' D r" ' o' r' i :r" l C ' n' :' . , " " " t 1. a" * ." ^ U vr' rr' e rudr" rr \i e . i. J ' . , , r ; r " i ,,, rre u J s ,r c o n ' i n n a rn roartt l :' c rt\l et i r' ' ' ' t\' tt' a , , " " . f t if . , s r,-J ,.r4 ?tr' tac u ' nu !! ' :" . E ..1 l " tL ' n l l r:): ' , , nnr c r c b. ,c .rri -t l rdP l rn' o C ' " ' I Jrd 1:j J ' l n (i h .' J n ' l"t r' ! -,-"',rt, ,' t ' rr' dr" r)' i ni i rnterrl i i ui ' i i ' ;i " ' " " ' " t ; ;';:;;;r,. ' ni c' " ' " -* p re tc n s r" n .a

rs:.' ilt xrr!ihli' { i)roblerDi socjal'- L;l |rnhienr:i s.xrrli t(r.id,.l* 'id i: ei,!d3rs'rzr, lnLferu,l \,:.l.:n1ri !ij!ur!r li roiite.ililLidj(1iiie dnr ctht'il 'lrr"::'':is :rii credeftt nt lii--3r . rril! r,'octi'i at:izJ in.ii!iiiirii 'lare 'a aJei;fila i*,air)not;.. I rrdi\ inii'f lt!!r.ie Ji' ! r:ri!'rr' ' nirraniriloj I {It' (lross rsl. C. !-,uri1r, lircr..!r vi":rr:r i'J,r;L.tf':ji' iI) lrotilitt deciati'1'rl iitlss tlri a spur c'i ri Jur! ii ,rjri. ]]'1 tljirr: i-r l: s.i,li.rl'.ie l!)l-17. Je 1.rijl:rfttl asllti irrt'rt'rrii'rj "i accsl.] i' .i;r, ;.rt,ri iii!l!i l.ariitl !fursic!'r;i} t,: i'rr:.'i tn ;r'idriiii; 1:,.ndi .Tjlrrritini 3''ri)ra l,ed;'ultl iii r; i i rai ! l ::l ' r "LiI r i, , Lr : oosliLuii, , , ilr l.il. ddr il lr r :s'r r i: Ji r i a'lnt 8t u: ir '' jtr :ilare;i ,iiili)oirrl rrtl rrl:.1 r:i s;r.ftolli, lt.rt]r i.nn'it:; 'e|lliiri ri(r|!il' .' l, iii"irli.,,'irl l'ritral f'fin r'ja'i3 'l !.':r,a:.tr,;lr!\:5i.rii .,irrxrat ri ,,!r,.1r.i :: it ; i lJr . t r s.h( . O r . t r . ir r r r if f i. liiJl! ! J s'r : ni! li e: 'i': ioi'nt ' iir'.'l lrlra ,, i r.lisi,.nsairiix . r 1r.ri.'. '-iltur'ri. .l ar ,1:' s': i(irelll fatu:rt'r - i{1. 'r . , : ! r ! r ; : r r r , i; }n"nt r iinle pe hr ne -' ;r.i i r,ru;,,rrr iiur t , ir l. r r iiie se nn! i r, . . . , u, 'u. r , ', u" lr r , , , . ii iu- n, r il. ' t r e; r lji': xle, r 4i par c'a i t r ' r ' {r!r ser it ! ai. 1r r : ide ! ! iJen: - t r Li{r f r r nL{u1: oni .l e rcr.l t i, ! ie 'lr 't nuir r njr; :it'r:iirral:,.D;fi d tn glsi. fi tiux| irnro{l'i li dir nf.rj ciri riu r.:1. Acette rctr'tnlf ,nrli!. ora. rtl,,-; n! ur, lr,r1o. f|'Lill|iror de i:rlarri' l u i. ir ; i: ; t ; pr soulr t r iil I n; lJir o ( l'o! s r , r l iau ilm lie'iical f ' l ,r:,i i or.. ircu,r r.',, irri-ri,irrt' i,e r.fsli!.1it; nrrlr l! C'rSrcsirl l\ i'silnnalizl de lr l :.1/br!.!. h 3r i( r iini iur ii ait r ilif ; r r 1't . ; oDgdr nj'1 din nor r lr it ' lil: ' ir2lt)rolr:r;,; !rl.r. i',1r a !ri.orc lih!alit lui Linesl i.r)e!j. rn fd'riiat;' i90ljl '{ r,:i e l.irl)iit it|r ie itl,rrrr' .r til'r:rJ$! sa ;' !"':1 lt carc 5e , -ti t.rl:! .irjiir..ii:,i r.r )u{ele .i|1) 'rir!iHrro tlnl l'rljn:ta|e Atilu'lili'rr s!.,iira i-\lrerrr F (!r] (, rop..zinlx {;.os'{ isle ir.trllitr;i|il u]];t Ete.(jl::ij eiLfun'' i:l itrieol inlrea!-r t!i,(..|fe ". ir 1g{)tr.{}lriJ Gro,(s !e inual.-r:i ia;'ir'lr,.hcll 5e irnegre;rzi raprd ril .,erun.il. iirlel.( Lu!,c. irlislice li iroli{irc din 3.hw.,hi!8. ttndE |lec'i 'irejr' \,le 3ll.!'ta "i'nor'rlis xlol ret)Ezcnrxnrulati.;d ,l psiiranaliztj. alon.reptiiJc bi cir4eles adezirri.a drtuziasti | 1r,r"r?iiilot de bo'xyi i:t rrnlic pr!v.,dr, r!.nloriile s.tle.!t;ch Miihsam 1l clo,rll.t.i sxtrnpl le Olr!' Grcss !t pe r'fl w inp,,'raki .ilnrr di:tt;pt)lii lti Siltltktlt Freud '. ir.'ionia din Sch!{l:rnrr iri rve, l,r'!l tii '1. ritegiAiufr: srltrl 4r.otra. in Alpii tcainezi unde se Lie astr':i .tr r/unri ir inlilneau LlJii reltezealanlii 'je'ma!t;a "rllernari!4"''. Ue celc nrai multe ori Otlo (]r'$ 1$i petr€'e sutr.uirirr

160

t6r

La l,tnn.fhen. are o le;ind. r lllte Jrrtt r.i Ri.hlhoGn. I yietena, sotidi sale Frieda Schhtier, p(::rlrtr' ?uiri,j[r, Fise. d-::j^:,im]i 1d:! cot,ii, aiixce fe tume ln j90? ur 'niirL.ar,. i,, rtrlre rt..,,rDe ir r.--irsj jirt|r ftr iiul le!ili hi Ono. ae; d,]i lorii rii:,tr r:r ijetiir !11, r{}r nur1,)n.jela:si 'l f r enur r r t P e re f AF ro :N i n a .r.N .' D :rl o:1;i l .l j { c C .oss rr. rt r;rl 1i l
ir r .,. .i i :i.JJ \1,.1t.,,

Coc ur r r ir ei. ( u p ri a r : r;,l e !i i l ri l e s ? h .! :.rro tf r.oi tI,i r,hi .i ei r,;,A .el sri por ganr e: p i | e . ! fu n e r. i n trti J i .i ; a rl" n;i :rl tl uti r rrexl l .i i ,. . i r !r,e tj psihanll;si-ulOllo Grossrgea!1f' xrleljrnir.lir(1ri,? ilrrefloafri r.!,,; .j.. l. .ji alle z!4!urir ir l!:i16, ritlieir Iur a;n,sscn. j.;j;,: de nlde,ioasa jiiur ile( x anlxhislci i-ofte alhdi.in.r k As.{,oa. 1.)!,,.|ross .:{o han.iir tr irr t.i furnizat ilF8nrile lala i 1u frovo.!1 :; lii I in.,r:,riri o rl r.!re.t!a 'r1ra.n.r alrisr de la lrcepu-Luj lrtni.rilor :,,rir.{rio lrross :t ser!ft corli rii.nr de exer{tu n.gali! ri de referinl! |]enrru:nnjrj dilrft .onlemp.r|l.,jj rii. ;a.. r{j !r iii.xrau decl! a idee deslrl de r/a!i derp,e psinanaliza.i}e!rn! unji. et oleren o sclipjroafti.on{'mrare r trei\rJrllLii Je i orrtirare.e ap:is:i:r.jnpfa desco!,rririio! ire,dienr. Pu nr ;irii. .t pr.i)u!ei; o inrerprej)re qrgi:s1ir:ra ''lnesairluj" Dsihanalizei, inlesniu.j asocl.rc! s: ur .rhe tit,uri .le tleUanthauwtN. cn .utlele concel)!ii h nrcdi \:jespre lur. ni.piJrranismrl. rilaiisflul, ,iife.ileic curenre fiilnnr't penrr! retbnna rnoralr,it.. ij lDnrqr ,.1rffi ea rerolutionafii. itinlre rei care au va?ut il excrs.ie li O11o cirs:r .oflrnrar.l bnidieljk,r lor cu frilire l! psihrD.tiz;i. ti rluldn c;k |,e sociot1r3uttfrrx WebeJ". C'{col (le la Heidclbe'g ruzise rNlr. desprc {)]to G.oss prin inlermediul surorilor von Richlolen. F,ls'j J,rlia il incurljase |a Cross jra-i p.ot)una lui Max Wcher ur:rli(ol l)enfnl.evirta sa de sociologie. Reaclia r Iosl loafle vehemenli. iar crolica biogafic.r a Mjrinnei web.r leljreazi ep'sodul Ea poresle$te cl1_ t. t907, de pasli, tinuse t, [i,n!]rcsul Proleslanlilor Sociali de la Slrrsbouflr o conleljn!. despre pt$id de rt" Irixcipi ale e cii seruale''. Aceastailrenenlie ile o lltare eteratie a ideilof. coDente4zaMarianne Weber. ii lusese jnsF;rali de stecracolul unui dnir Si genial discipol al lui Si$rund F.eud, '.r.e interyeta te.tiiLe bnesnutui in prot'nan nanierd $i trdtea canchzii r.tdjcate, pft,ctdmind u comunisn sexnl, aldturi de .afe a;a-zila <nou.1 .ticd, pAtea l.re podte d. an.dinn . Ma,\ Weber, expiica Marianne,era .oDsrematde ravagiile acenui ..Dr_X.' asupraanumiior persoltne. Deiii aprofundase leoriite luj Freud $i le recuno$ea

pe rrtorlartr, n s r mulfumilcr: illtnrprerarea c;|l€le .)di.jeauunii apoltoli psil:rn,rhzei. laror er.ese consijtuiau ai r,e drjr:i el,o aneninjarepenaru valonlecelc Inai inxlre ale virlii. Max Weberretiza deci drticol l lui Gross cu urmitoereie argunrenlei l&,.iild lui S. tr&.| au er'ol@tnuh irt dtiDlii dn! ,. dupdap;'lt: tneudt:rfttLu1,hk 6u /.u:it hlcd sd ajuhtd.ta o lormulare sindift.t 1uiFteud ck pririre luoseri( te liMli I..1 l.iti hltiti ihtLoicl/t, alr akt dle teligiei ri ale noravwilL,r, poalefi fcnonEne tst.,iei &lturii, "ei Ac t narc taqo.anld, dLiot tid.:n din puiiul d!"vderc al ilbtn:uhi pe .:tlitutii, ?a i]Jtecu situ@rin inrd depd e de uttiNet.\alitatea ..tft, ix utu?arnlui lor fottrte de i pLes fi itl bucufl/JrL descoperitor, Frcud ti dit1thh .rni '(d a . Ii ainls ''. Ar lrebui, continudMs !]/eher, .a afli.a!iile p:,ihinalize; $iinlele umane facnobieclultulorrerificari mai la sa ,tffoiundate. un n rnir mxi ln|re de cazui. I)enru ca dis(ipoiii lrd Reud pe st Du .adi in alrra|orism. in spe.ul4ia tseudosdn4ificrr. sau S,f .:uveni, rpuue in incheiere. Max Weber reierindu'se la Otlo CIa-Ss, fie pasrate sa Iiftilele care separa rivaliul .:iintific de un militantisrn dintre cele lnai suspede. Mai mulle fomr le deosebil vehenenre lrAdeaze reacliaafectivA Ce a unui onl tcandatizir de concepliile lri Otto Grass.Mai rirziu, ln scrierile sale de sociologiarehgiilor, Mtu{ Weber va incerca sa descriein teoriile saie _!ocul'! de intildre '. f'rovocal aleasta ln prnnivara anului 1908,Ol1ocros.srm1eazA tratamentla clinica un B rghblzli,subsupravegherea Crrl GustrvJung-Eslelngrijil pento abuz lui de droglri- Din 1inere1e, opin"cocaina morfina.Fusese Iua dejalngrijit la ti Burghdlzli 1902. P'f,alelcu lratarne u' de dezjntoxicare. Gustav in Carl Jurg irtreprinde Fsihnaliza lui Ono Gross. Tratamentul se desfasodn inr, o mmieri insoliLi:Jung .ond(e iflr ur1riftr infemal,pelrece mai mulreore pe zi in conpania lui Gross,poartd cu pacie ul lui conversaliisavanteasupra probleneior de psiharalizi. in cele din nna" tulalizase oprege bn,sc. punindu I pe Jung in mare in urcaturi: Otto Cross, .arr tusese admis la Burghiilzlila 11 mai, eyadeazri escaladind zidul palcuiuila 1? iunie. Jung. ale carui talenrede psihanalist sint seriospuse sub senmulinteba.ii de aceasli afacere.ii !a turta o adinca ranchirlla lui Otto Cross !i va da unul dhtre cele mai r€ribLle verdicte psitualrice pronuqa@ vreodat{ la adresa acestuia:'Denefl praecox"tia din "Evndltrea" Burghitlzli ndcheaznrn pun.l de rupluratn biografialui Ono Grosn-Viala sa basculeaza definitiv hspre rcvolt $i lnarginaLiza.e ''Demenijj1 Gross va naj reu$ sa scape acesldjrgnostic$i !a nu de l,raecox"i

t62

!?{ l

{i de acum iraink conside.arbol,r.rv.rhiar un rcbun care anrenirl! ordner fublici. Toluli tru lo tncel3 niciod:U sti si: colsidnre psihJndist i; sa ;rperc. impotriva derracturib" sii I anunita idce desirrij tsth ralDri p\1.r.rmbolesc:r ai"rere co Eiisat'erijl.anA djn loamla a]1uhj t90t ii ofe'i octria {1ea.$i tac; publici.con.etlia ilarr(. stc.niii destrc irsihan:ttizitj psiljai rti$i 1,, l0 odombrie i908 .evistn bcflj.ez:i Di. Zukxr.tt , t; Maiiflitian Il.rfden publiri un 1()i de scrisode rJes.hlslr ll lrti Cras: idirrllan t-i-tcng?\ra1t(l'irknla !,rf;rreaszr.i/. Gross loveslerfe) cuni I irtjetur si n lrixe,r-epe Elisaberh l..i.rg. 6 dnijr in coqijj,r cu n1l1Jiul el fdr irJ. $i .urn s a

9oiiliei gemraneSi eiveiiene, ..lre Oro Grcssesle menijonrl .a fiind in rjtsl]8clatde propagdnda ara*isri !i nrd1nitita,i$a. precurn de trafic de Ej {i consumde diogur'i.Din 1907.o cunoalLe :imsra_pr.ron1A pr $i dnarhisti miinchenez, Sophie Bcrz. h vara l91Cse in;areazxcu ea la Ascona. Srarea psitrotica a Sophie; Benz nu tucereMd s,t |'e agraveze. Se sinocjdein marde I9ll. Si de dala aceasla, ca Ai in ca:ul srnuciderii Lorr,ei Chaflemer, Gross esresDspectar incirare la sinucjdere. de t64

aurhisledin Mnn'her !i Ascora Enanue! liunvirz . p"r,r;." i"pl*.i.

l - 'l l l ll- .r.. u D r' ..t, i'n,'rr"'|{i ,.r.du ri r nc .lflqr nt jr r.* rrc u r,..j rrr.v i rr;..erel dL,c.r, ,arJ C ros, .eer ce nir I ainpiedi.al Deacesl" din llrmi si o a,rimcasci.tmdesdD pen.n; ' . . ur , lr | . l o a r' .i ...,.:n rte ,l i n u n ,J t,ari i l i r r)r i nr-n.ea,.. r.k rrr... ',, ri . l. nr . l J r \ i , i, .r.i . d ;,. I i i h ,.p ,.n .D rn tp .trI,, nputri \ ...r,rr7,.tu. " d.. ?,roj :r1l e.. " ' ' r is ' 1. p! r D ' i d ' u r' ., F o p n ,.ti r,. u trt ,...r -r" ,,,{dn" .. , ,ri d .,.d ,./rm-, r n iir . r e in L .te f€.tp rtr p s d ,j n a L r? i c \rr' ., I r| rro n u re ." .,,,,,.;" , -.i l l j . - 1l- : J . cAror sursii esontratilo consrituj. ri, Lrlab a' 3. " inreBonismuj dirtue +i.z\rtrar.,r ;nd;!iduau !i p'e.litnije elrerio:re cafir.leristice coJritiriei. Ceer ce cros:l rurlre;re sugesliile (lli'aliej-' (lem,en c! seni aselllinlllor ceiuj Ltc.,sugesric h,pnori.:") declan!?nz,1 ..dd.r co.ftcnel3 inlerioare ornlre Drolfni $ str[in,. Iiiti?t unlt das f,retnCe . .dcdarta formqii ernrBtege d.j L,t sijmef care r " ., t ,n \. !..? .,,,tn .:y1., i , d(s,i Lr -n.J a.,rr,, - . f . ir 0: .:nt,f1-r"f1. dnd' t' .,1 c r' r :rc .,.u n u { a ' a ..) t,.i IaIdfi l .r.u,,rr,. e h i n -,n " ,1,i ,.. cro+ , du-. Ja an larea eiecretor educatiri. l! rt:xalrarea mecan,smetor de auro reglare individualr !i Ia ci)nsol;darea valor;lor indiv urte. E! 1,rec;zeazn ci, drr. acesrpund .le redere. noli nea de .sinirare-, esre.et i!, Qi poalr: vaiir de la un individ Ia alrllt. Lr. iceeagi pqioa{ta- a}rio cross ne.e dr.t}r rtll Jalniiiar nt gftIurilor

..

i'j , a jI iF a li: , ' r1 ! : : J ' : ' i'

r' J

'il terasin spilai;zat i,enl'u defresie $i loxicdmtrnie inlr'o clini.a slirtilrl Iui narLie l!i11. est urhsle{nl h chica Sreinltci. ?,iihixrrr.a. l,a llr!; V;eD?{n.ri]e ci,idiri .rle a.esiui saoatoriuar {ost.i:iau!.xrn1.irr lt{il ri si r ixirjuile dc superbabiicli,)i conslrujle de Olto Wagner. $ul dirte.ele f.c!$!se nr(nnrmen1e:!lc .,Irf.nrrii-l.nr; \,ieniiz). for1. udtarreN.l,'Iii, :redi.r1. 21., lui O11oO.oirs \'!n1plitn. iie r.t1il iui. care rnsislri t),j Jilngi di r..l i i J. ti ,e. sekr chiici. i f r r i sao. a' i) . 'ncli. iezede 'jeie nr ai bun. :r)ndj{ii. l,! slirtiruj lrnii iru e 1911. (}i11'Cross Dl;ica.irn nou h Zurj.h Arr Nil.rlla sl knrdeze nlpreuni r:r pri.tertrl lir lirilir Mnhs.tm . ' .\.idemi. rnirhisli' h Ascona. in au!:dri!esi. qlrrlit de polili3 canlonnidl .' :,' ;.I' f_, 1. l, r ' i: , ' . . ' r . . nua u- r cr r r lr , . , .Ft , '. r ', nn"r r r ilor . {ift! i;ross le afli ,tn iori ;a Vicna. ln trimnvrra ui-rnaLrlii o.irltf,rie !911. .ltiiiorljrite h fk)*rir,. ir 191:l::i irNialc;u;1ia B,rrii, ' 1).:i!tr.:.ttii s)ti lat.d !:nninluitli'

ih rirnrul n.Fsl.i poriordr rgiin'.e, OrLc Grosr i) blic! r .arre inpofiantr. |lhi., t x pdt;st:h?: n- un volurn rie ll2 d. t!$oi a|;Dr Mir.l.n,?i:ifirlt ia 190!, U edrrorul ltrarsDiilier i.rr3 publicitse \i G!!!:hle.:ht antl "/i.-rx.'rlr l-tdrutt?.]- Rccurcelie$ diiul singuiar rl jiirjirii lul aross: loare elapei,' r.rniir;i rxle nleiirule s1rl Lre.r{-a auon}r irrn exu.plie:n revista f1 5rar.ril,ne ct prelui unui generos linc.lrisn hihialrii W..rd.he fi Affr:! rillr mer ' cirdi c) riiEle aurorirali Ceea ce n -i i tiedi.r si ra{nie. hrci dr prmi psgirt psilraralizei freudiene. .onsjdenle ir drscopdrite ln alt! r).rde, Gross ia .irepr relennti lnldirea lui Ni.tzrcln:. ViziLilr. j'trrrleiijortrloi tsiho jonatj. ii instjrd Dmraroarer sinlez.: lii,carui fatir ri lietii tsinice ii co.espur.je un proces iri!td!:io. l,leer iii'etioare .oatinui s. l:iece:r ,i reglirii elhjlibrelor in evoiuli:! sx nonnaln, indjvidui Je r.iapl.aza ii rezohri lionflictele dinrir en $i non'er, rft:onslituind l:i fie.re sladiu un nor t!.hilibru. in evolDli, tsihoparologica. !ii.iriciunile Iiziologice $i psihologide ti lips.:rc pe iDdrvid de capaciiateade a de!6!i crizele. ConilicLeieprolc,ac, iratologij ale ci.or principale liprd sinl rllali"al€ de ciire O11oGross, cee:r .e I dereimini s4 reeiamineze nolnenclnruraafu{junilor ps;hoDa&logice. Pe cii slnt de greu de citit dezvoltarile erudire ii tehnjce. intru.ii preiq'ui o anume faniliarizarc cu teoriile unor psihialri demulr uitali. -- cu a1ft rnai caplivant esreuliimul capitol al ca4ii, unde lonul lui Ouo cross devine mai pe-rsonal$ iulde formul.aza toate iudecilile de valoare ca.e constituiau

r65

g-":r-''--i-

1-

t ubli. as e i1q 0 5 n . !n .i r.l i r!' l ru l a r,!X.,etti ti : I bep.t.,i hr' . t:. i e c i' L' ln: z e] ere c a p i l U l e d z rfu :G .o s s l i l a l senej i l 1i !te1edec0| l i ai l j 1]:l ]

..t,!tt .i ,. int lai) ii. . . . ,

I

oI er , P os ibi1 i ra tc a d e a s e re | ' o d u c e .p ro l oci fJFj n!cea$l unrj l .' i j rn| ' : degenerescenF x ' ir npo{ ila a c e'xseii p o z i 1 j i ,G ro s s fu 1 i | il v0capeN i e!zsche9i sbl i l i azi s1e

:liri, i;r.!: l)rior.ir. (lr l; fa.inli banii de.flrri surrivlc|,lliri;, daf ti p..i1,.ii:r

ca. dirrorrirl,
pr o. . $llna1u a l d j s e l e c 1 j e ' c i c ]i a Ire d e l i n e $e$j coreci eaz:i .ri l .| i ' }e' ]el :]| .J.di nl 9l 3l ri I1j i ]i l ,.]5. s,rrclje, evirind ca abarcritede Ia normt sa fte cenzLrrate o,!)ege. pi,nrr ci rrc!.irt .x fiul s,iu. de la norm! esrelocmai spaliul unde se poate inscrie geniul. adica rr.s Liross.teveniseJei rnri .eiebru per1al;1ri.rnlin.rto! ^tralerea opus!l degeneraruiui:geniui nrcame;izi um ans pr b' c fm e s u p e ri o a l ' e i ' e d i te ' $ i 1 o l u $i f' nti ei rdi ' l !.egeni usi i l si i l .]l i cLi ' r| .t91rei Ze.i d.rl degener s c e n 1 i Pa re a tfd e i n c e n l Ac e a s t1tul bnra1oareasemha' ei i ofe.a" .!l r..l l .tL}| r lui Otto cross ocazia de a er.tama: .Detenetlii AsuJ'rauui sjngur puncr esteinsa de acord cr .,d Narht)iiitdlii speciei urans. v aI oar eac ul tu ra h a ti p x ri l o rc a re Ia r.i Ie g e nerate,' -A cesteamani fesi i .el l z,!une1' | ci l l !l l l i n1i ]l i ce... . 'in f 0r r nadeada p ta re i a c o n d i 1 i i .fh a i c e d e v i a1asoci al i ' i ncontpa1i bi l ecu\,j l te| | nrt]I nrodemi_ Aparenta lor inadaptar nu rebuie sn ne inc am eA z ap mtv i j | o ru l c u h u ri i ' E i s ft,s p u nec.ossi nul thnafrpaacn4i i i i ' a]:j r| i .ol l dnoeA i evi sLal l .,l ' _mareria sale. D.imt" a evolnliilor virloa.re. Kttrjr,.ttt!tuk. G r os s jaa i c i p o z i 1 i e i n m a re a d e z b a 1 e redi nj w ul decaden1ei care.i :i .tfn]ndI,i e| dC :re]7tn1P | ' | l . pi] k}, |: I . d|. sA

r' Monarhj?j

P ' eof uplF in| e Ie t| U J l | .| n -(p t]l d .U N | c tz s . h| ..,.' ,' ni ' .," r]i Lerora" H ' ' ' ' ' | a* l ,1* l ,' ' ' 1' l ' /' ' 6' .' i l ,,orl ' ,J| 1| .'^lu|}bu 'cetadenlilor" Esk SFnixl un degenerai superior? Conslituie nah'n, uNd Ps\)cn.undb'r4.lDhlicrl mai lDlii in rev;sla ./'clr;' t tui l{ars degenerescenla femlenlul civilizatiilor cetor mai rafhaie, chiar o (;rors. in 1q06. fireud scoar" rn er r,tenp ,meresut t.rh,atia: ' pcn$u a modemitilii? Aceas* disculie esie anct,.let. jrdiciare {i propune celebrx paralela dintre reiateur ti judecAroml lrezenlia in aceslincepul 'areleri$ica de secol' in majoritatea iucrtuilor apa4;Dindde Kuiturkritik de nillrcljc. etoctnd ptin de respe.t Foaia lui Hans crosst'. Ac;$a din unna lne gindirn spre | ex e mp h l l a es eulluiM ax N o rd a u i n l i tE | a t[n | a fu n * .D e g el ere!cen1i ' ,);i ]rsei | r1e' esafoar{edeapl oaper1epsi hol o gie{jpsihanaliz{. considedu1e f at " 1eledc ps i h i a ti e .c u M o re l s i L o mb ro s o ,i nfi c1i U ni | eIi teIare(romanel el 1nnl earxj l 1epentruan.h elacnm inald- l, a( z'seap'opi1sedecolegu| Thomas Mann atrord€azi aproape loate aoesi subiecu. in canea sa r:lin sAu Rjchard lon Kraff1 Ebing. a.&ni P-rcht)p.tthiar€.ulaltx ctp.indea ur! , 1ul ..penalisr... Olio Cross se declarl de panea lui Nierzsche, care slria ii ' capnol 1109, M ehs c hlic he s ' Al l z M e n J c h l ;c h e r| ' ,i n n o b i IareoP ri ni l egeners| :en| d:I' ' .]D e.i | 1l l l aj ori tareacazuri l or incar e1'om I ulaojudat adeval ih. li|iz ii. : eina i i n d e Pe n d e ,4 i ,c e i m a i p u | i , si 8uri | i nar.1Lh]entecei i ni serenaJcapri ntr-onedezni n1ir isever i1a1e'scr iinddeexem p1ulegaf iacu 166 j'

16?

L.=.- .--.. r r

figanii: I.., Ttii; t:utu.s.Itunii &k|mti & ei iint I dmestecd? rd,)tdtt. r Llatitak, drlpdrie, !! rit.irtte ti i"dLietollii. Nu iu hi.i., umhdi .ie initlit:cLfi riiLt ti 11!41i|!::n cu .rk aai nuliii ri.lcnl { rfi.tit 'trdsdturil. k, c!L( moi lrardrie !;nl \erriliate6, i,tu1eh14.rcan oedinli. ,, kndin l+\n l. ru4o.re, t ier. Jdfi awEili. tti6 i|.ir11 i' trtsid.rL . dnvrt ul ttest.t pdttk ulllrin:4;,puten inlet.te kli hine a .le j i\e dr Mai dlet lattlka l.r hif,lre uh elcneht cs.nli.l 1...j "". iiyl (:uor se poai., irf.!:!pLtlle, tlalls crosi illejege !a conrtral, prrnhli:i. hamose{ aijtal.a. })er\eiJiu;liki" sei:urle !i pornc,lraila.chilr arunci cnrd $ I)r.zirtt srb Juslif;.:a.e lji.rariii lrebtrie inlerzise romrnelc cate raslrlndr:sc inieclia }]cri.:rl(j rirc. dtrp.rtarfl.ea sa, {jc la de3enerescerla rirrl 'norali. muliiplirl 3r..t1iii: d. la nomal;tare. Barhali; rinr eiemina!. tirncile virilizde. in ti lagnb rzii..rlolulion[ij. dra.hillii, ai cniar holii sinl nr lirrunea sa uitle d3lc.eraii iir 1905, in r:oNctuzir trxinlutdr pe .3rc Or!! Gross ll v; ak!,r jr.arlea ia din i909. Hans cross p.c,punedeport{rea deserentil.]r irr cojonii. in Airica de SuC!es1do er.rnpld. sao ir insutei. din

II
I R?rolutid nktt/&thdtaiui

irr 1913.Orio Grossse illsrlleaza la Berlilr. Se asoriaz;illrrpului lui F|ar,z irlenilert.dre tubli.i,in revislalili.)a un! dinrre cele maj inporlarlle rJ!tr!. rle iritqclrii exprfsionisie. li nce}:1i re!ist. Orio cr.ossiti prlbtic1.ln .;Jdlic l9ll. lnrnifeslul i$fi|^I Zur Ur4r,rih.lunt der luL oellen Kr;tt tLun s,i d.pt1[Ln (nm lrdtntii). Elprezinl;i cele reiplgin; ale, ilesluhi ca pc o replirt dafi anarho socialistului (irlsrirv Larda,er, care aucase psitanatitrr. I'rin clarilalea mesajuhi siu rclili., acesl anicol marchcazao ..oti1rr|i ii gindiiea lui Cro.s PsirokrSh nrt.,t.stient.lui esrc lit6.te re"tuttti . declari el din cap l locul\t;. Nici kna dtnte rcr.l tiile jnnat. itj ilt!tu nu rt rculii !4 stabiledsfi libertatea i iriduaiit4lii Ete du dr, nocnit ,i s dt1 \tins in d.tu1la rrubnnd &.t ihtra h rind r! d. t1 !? onJoma ktei .e v &nlnieru indeoh:te t:afiitld honzlitatefl '". A|lazi, coniinu, Otto Gross, ne d.|m in fine seama ci ridicina oric.re! aulor;rAfi.se gasege in familie, .:i mcongruenta dlrtre serualitale $i aurorirare,a$a cum exint ea ir famitia condusade parriarhatulmereuin vigoare,aserveale individuatirilile.

strb declard Cross,punerea Perioadelor criza culruBii ii se asoci.rzn, de semnulinr'ebrrii a ctualoriei$i a legdturilorianiliale: se votbeqlealun'r1 pacatulo{iginarcareconsu'in a d:r derprcdecndeuF. se rece cu vcderea procrealiei. colchkJe."RevolulioMrul reduce feneia la sciavie numele in $i tui de. t,i.i, carc Bruttepsihol.tiei:Siincoh$tient caisidefi rclaliile dintr. .teie din perspTljva unui riitor liher SiJeriut, lup tmpotrila Niolului ik Jnrna sa &.t "ni atiginard, inpotriea tatalui ti tnpotriw Patriarhatului sub Rerolr:liacate w izhucniesteo revaluti(.t natiallntuLui. Nu contedan *. Aclst manifest al lui Olto ft Iornn ti ptu1 cc mijt.arc se va indeplini Gross este premoniroriu: el anunli prograrnul $fngii freudieDe din anii qi, Fenichel nlai tlrziu, at wilhelm Reich!i O11o 1920': al lui Erich Frornm, lui Herbert Mffcuse. Pe dc alLaparte. referinla la antagonismulmatriarhat/ palriarhal il aleaze !e Olro Crossln descendenia rerolulionart a lui Johann lrtob Bachofen,dupa Augnsl Beb.l (Die Frcu und der Sozialisnus, l8'79J;i (.DieUttpriih|. der Fanilie, desPriwteiSentunsund.Ies FriedrichBngel'r Mai drziu Emsl Bloch, influenlalui Bachofen. Sta.a.r. 1884) Max Horkheime., Ench Fronlm.WilhelmReichilvor smasiala rindul lor pe pe Rachofen'', ins, a-l evoca Otto Gross. faia C'iteva sepranrinimri 6rziu, in mai 1913. Ono Gross ia apitarea psihanalizei aceea.Ii ir revistl tie Atuidn, impclriva scriilcrului Ludwig Rubher care scrisese.a spirilele creatoriloravea! .evoie 'ide o nooa nu miroloSieSj nu de psilulogie" $i cA psihanatiza pulea servi decit la a pe rlra!..r caracrerele slabe(deexemplu arti$riiimpresionigi pe femei),Ei $ lui N l^ a ,it ru sp -llelepu@ni.:e . Olto Grossii raspunde Rubiner cu 4e relrind o expresie lul Freud.carc ii spusese, ocaziaCongresului a psihanalirrde 1.rSatzbure: .J/nf3r ntedit:iI rL'rit sd tuninen ru:dic; : Cro,.s refuza con.e'r1ieqi cmltiDxir '{r;m asfizi cd .('kl G fu:t in|ini nai itqork$t . Ailislu] fus.se pn)a at'n.i f?sihauti.eil in in.on+ierilirlui:de aclllrrincola in einllD.rli s1rrcsa pntundi secre,tele rebni :;) hcn ul) ocol prin ptlnraiizri Crossii.heie cu aceslectvhre: ''Lutdit R bn{ enite . fatN]ne ct? d. apr?cierc,,tt\nti chulat?d.n i, ..nt st lemckt:i sp} itui libe! (reden,d /;nn ddefitqtaircl\nulit r,t li ta pt:nr! ut. j.n1!itl, Uherta\:cS; tpiritul rLr i;lstmtw unk! $ d\.ka ardi,ie sr1 !. ll.titn, rrai flrlle alLe l-n slilirrl riului 19,1, aie iu; Or. ^pt!it1l);. DL. ELtuu! nq &t \llr ttihcit tij Gr.ss. h riar inrp.Jrlanr. .idt lntliNkl ftntiLk eic rne.lirinli tstti)tu itxliri.tula,i , el se alcaz) d.n

168

T

nou s b a toritatea lui Nietsche, iar Freudesleprezentat&ept conlinualorul direct al acestuia.Gross reia ideea conform ctueia confliclul dintre eu Si societate s€ traduce pdn conflicrele i €rioare ale eirlui. Sexualitatea constituie terenul privilegiat al acestor abuzuri ale societeli asupra individului, iar femeia prima vicri'':,l. Annefiun8en zu einer neuzn Ethik teir"va rcmtri .lesp" o noua c cdt tmpNlllprcvocdrea mai depaae.in ti Dumelebisexualitilii originare a indivizilor, Grosspreconiz€aza numai o nu totalA toleranli fali de homosexuali, dar chiar Si necesitateaextinderii Declartnd cAseloriaca viol $i aservirea femeii, el tendinlelor homosexualechea,n| la "distrugerca nbnogamiei $ a Jamzi sale celei nni morbide, poligamia"", pentru a permhe intemeiereaunor noi relafii inte sexe ti a scoateindivizii din solitudinealor subiectivi. La 9 noiembrie, Otto cross este arcstat la domiciliul b€rlinez al pdetenului sau Franz Jung de c6tre politia prusacAqi exputzatln Austria. Hans Gross, care se liuda pft1natunci c4 $i'ar fi utilizat relaliile sus-puse pentu a-ti Foteja fiul de politiile Buropei,snrgiseprin "a'$i pierde rabdarea" li pdn a cere ac€a$aiftervenlie poliliei din Berlin. La frontieraprusaca,Oto Cross este preluat de polilia aushiacA ti intemat, ln conformitare cu instnrcliunile lui Hans Gross,ln azilul psihiadc privat din Tulln-{HansGross obiire o expeniza psihialricl semnau de doi med;ci, carel declari pe Otto Grcss nebun Si nesponsabil, re€ornandftd punercrea sa sub tureh. La 9 ianuaie 1914,tribunalul din Graz confirma aceast,sugeslie$-l desernneazi ca tulore pe HansCrossInce din luna decemtnie 1913lncepuseo cafipanie de presAi,'r favoarea lui Oito Gross!i contralui HansCross.RevistaDie,4lrirn, condusi de Franz Pfernfen, la Berlin, $i revista Rewlrtrn, la Miinchen, publicased numere speciale de omagiu Si suslined". Puteaufi citite conFibufiile lui Ludwig Rubiner, Blaise Cen&ars, Erich Miihsam, Johannes Be€her,Jakob van R. Hoddis, Ren6 Schickele, Els€ Lasker-Schiiler$i ale unora dintre cei mai cunosculi reFezentanfi ai miscArii expresionisteCufnd, esre fndrl mdii presesArelatezeacestfapt divers senzalional.Chiar SiMercur. de France Si L'intransiqeant e\oca Dire4ia azilului din Tulln sftSe$e prin a se teme cd prierenii lui ^f^cerear'. vor lncerca s6-i organizezeevadarea$i Otto Cross "pacientul" este transf€rd la 25 ianuarie 1914 la din Troppau, ln Silezia. Otto Gross reus€{ie lotu$ sa trim a o ^zilul sorisoare deschisi lui Maximitian Harden, redactorul revisiei t€rlnr.ez.e Die zuk nli, care-i publicasedeja in 1908artico\tl inril'jul^tEhernEe ,ah (Violentd pdrinteascd).

pnntr'o OatoCross le exPunecitrtodlor ptopriul l'z- lncepe De dala aceasta cross ti de de a dificulutilor imiLrnpurare so$asa Frieda ;;J;.'....

capete principalele tutela. la Ascona' orava Reqmoa5{ece ln 1906 i_a fimizat lui latte Chatemer' pe careo caractrizraz' ca pe un Benz Sophiei ucisasl Evocl li sinuc;derea aducea' fi de a a*r*, ca singurl repro)carei s-arpurea .-"il"in-r, ii psfiatric - reprol care I nu o fi inremar la timp pe SoPhieBenz ints-tul azil cA arnenintt ordinea Public'' onoreazA,s€rie el. $i Pentfl ca rot e$e acuat d. o inea socintd etistentd [ ] Dacd tudm in "N" *,iiucu1 iil*i 't* M odinii existente' consiae,arefaptul ca no n/ltitatea constd in 4 te conlo putea f interpret'atd ca un semn de tulburare mza at t^"ii'i'c* virtualitdlilor innds' "r*ri,nniU. Oo, a""U trU* drePt nomd inllorirea tutt'ror din ?xperienfi cd.otatnea c t? al" fiinlet unuw ti dacd tltm ntuiuv ti emna individuluiti a r""*tr*u n* i^potbild ac?asainplinirc suPt '.rntu ordinea e:'isanfi \'a fi con' unanitalii, atunii cel .arc se nutumegte cu din TroPpau &o 6ro"" ra-rne prni la 8 iulie 1914 pri?onieml azilului preia tratamentul sauB$" ;Doi ri-is la B;d Isc , unde Wilhelm Stekel lui Go Gross!i publicat ln 1920' ot r" fn ..^*i"f stu lnchinat i"""laln de o gava critica aiagnosricuttU C. G. Jung, considerlndci Gmsssulerea va nu a ldflnit vreodataun newozf conrilicatf prir toxicomanie; va aIifia ctr ,- ,rfi", *ceptional sa se fi irosit lntr-adf'' .- ft ^r, "i 2 - Istorii defamilie ; fat ilia Grots ti familia Schreber Ene momentul sA ne aminrim ca Denkwi)rdill?ikn einesNen'nkranlen de$nala sa I ca de Daniel Paul Schrber fusesericonccputE o aPologie sile ii azilul psihiauic$ sar intmatii sa con'inJ pe iuaeraror; punacaPar chiar i"t' un ,a.p.nai'i' Ia memoriile sale Schreberslosa *4"^ lri.it"L" alrcnatdpoat' f rctinun tnftu l, ,, ,t^aitti t peisoanaconsitumfi * t*" t,'ponva,oinlei ei etpticite: ' De cind s€ acomoIliii,*"' iitai,i, femeie pentu a a-u"r mis;tioasu ordi"" a lutrii care-l destina sr devina "u siu rrebuia admirat in Schreber estima ci "martiriul" .ntr, o-"nitt"", tecunoasca m*ura cu cel al sfintilor ti ci justitia nu Puteadecft sA aceeaqi deplinul siu bun simt.

ili;;; ;;. ; ."* H-''c'o's st'aar';u'r'i la punercasa suo "'pT,ll"l.liiTl'ii ". \r cate au dus la aresldtea de acuzafe

t1l

In,\iziunjle rhro cro{j anunrrnd lur -revot i mtr,ndtrdr.rtui r-ga}im rt s: r"eb:r ulrlnla .,rrere. .nt \ur.it:t uh?,J,r n,,.,.a K,,.ftrl T ]n tt'ct ttLdt desprc.-.,n-i,,",,,,-, i) o (ir,,5J in.i.ri Jjutr, hof;lic, InL,'rroare careonrut dsrorer..d pe o h,s-xutrtirltir 1i in,rra. rrrrorii ie, ,r )i liber.ourshomosexualiralii t.jeme,sr re_gaseasca curiive lor feminjnul I sa tainuir.ln ei tlrsiqi.Am pxreaspLneci ieo;ite lui O11"Gr"* *p;;; ; nodul \afionaf' nesajulconlinutin nebun;a preledinletui Schr.ber. Puncrul comun, deslinetor DanjelpautSchreber!ial lui Oflo h,i Crcss fira nici o lndoialaprezerlasurvroarea {aurui, iubjl 1,.::illl* ti rn *:1"1.,l-q remur. mudetde idenrit,cde (,n|, a revotrer personarriare" ti rararur s,tueher. rur DanietcoirtiebModD , tg08.t8htl.5e idrnriii.d.u a.€la$ilip aurorilar g oeaa tui HansCross, ca raril lxj Otlo. tdealulordioij $i al progreslui soctatse tnvecineaza cei doi rali cu h o inclinalie pentru melodele ccle mai dur represire. Onopedisr pe,ti,uu.,pc.rati"rin ri grmnasu.a.orccri\r. c V S.hrebt'r rurorut D. era unortucr;n puputd,e p:ecttm ArzilidE Zitnltzrqlnnastik (Gimndstic!1na(licatA i,, care,al 4 Kallipaedk od{ Erztehunszut Sctujntuit zur naturBe,teue w(r tkichru.ilti;e F;ndetu"c "tnMh.t,,: "u thrttnr,Kdtt.potat, .ak p.L.d,can:oLJtua,,.
?c ht lih"ab. l

rorputui).Merodald D.G.M_ Schreber ifleneia in intregime lotosirca se pe .iq€ndricJ a con*nrderii a pedepser j("enare Ac.esori;je :r onopenice te sdle. a \aror f.,tosrn;lLr pronunea trantere manuatetor tarinlitor )i educatorilor,semAnau cu $e insrrunenrede ronura. *11!.. peJep.etc corporah (,r{ rrebuiau .dn).nrsnJre cofiitor _..,?ll:lo InL oupaIn'care cJr i linutei .orc.re.pr:.cnirer relnm".ea rrrrr,arii m lr infantile connituia una dintre obsesiile sale g isi inscriaprecepreie o rn* lupli nemiioase imporiva ..tnimderiiBroravurilor,, a .,decadenfei i lun Ei contemporane"''. Majorilarea delaljjlorciudale vjziunjtorpsihod;eale lui ale Schreberfiul izvoresc djn bizareriile disciptmare ale latdlui. Iar Frerd _ lui schreberr"rat onasill ta jet de reteren(ro" un . a f, tui :ll: ' :".1" anatizp..z,d. imerpreLnrea cdre o da det,rutu, tui n pe )(nreDer lrut. runqronrrea .ompterutui dnh,vdtenre tarem, a relalier ru rarrL!er?!e(are!onqiruie dlnrensiun( o eqnuatla .onrnlexutur Oe.trp, lur . d iosrg ei rrezarsubimpenui,nu, var",la-,"i", ., ":1-l rschreber l,t 3"^G*s rru unrc llul ant.ese Insaul] irdL mai mdre.crre se .inucisese). tusese crescd cd.unpnnt . dup!manuria Else rui JrUe.,. ropii 9l:-9'o:: rasraFledurar un.supradorJr". cd mereu cvd. falJ de protnh.ivusa. in

ptotq:ll in 1oraflis cercetare ulalui sAu pimele salelucrnriunivetsir,lre, al de de aceslain cariera (ourind intre Pra) de la UniYersilaleadin Graz, urmrtil poiifenqle de el b trimele sale legtuur: arnoroase, Otto Grossnu purea lrai decil penru -ti impotrila - latAld Mo!flea lui HansGtoss,la 9 decen' nu brie 1915.a conslituilpe8truel o lolituti ir urmacareia aveasa se mal tef|.cl. "TafiL nnarc . Trehuie td rma.e n notui cutd tle dezint.ricare pet! ninc nu L li Poateinchide,ame' 1ruabuz d? .acaihii. D. ac ,/L incaLo ninq |ti dn seana.da pie ut Lucrulde .dre se ,1sil,t.Isi paiiseite lucrd' nu ate rile, rcnun& slt nni faca fa$ necetifililor nurteriale eristenlei, poat( Ildi mdependentOri( inhihilie parc d fi .Iispdtttt din eonP.flamental siiu, nr( catriita un Mmcter cateSaricinfantil. Parc menit unui slir{iI dpropiaL ld lui; Saltlttitn:ihi, ih/.li. rnficette pin llie'ta,Idld n bdn,ldfi ad,iPost, Fnnz Jun8". eid intilnirilo dia cafenel? , poleslelsle muiisein noiembrie 186i. Ia cincizeci!i Taul lui DanieiPaul Sch'eber turi). llei de ani (fiul aveape rtunci nouasprezece 5i tot la cinlizeci Sitei de ani, ln noiemt'rie 1895. dupl Deziwr.d;ekeiten eines Nenenbanken. fiul (spitalizatde do; ani) lqi dr sexrnaca feninizarea sa se Schreber ca La t' lrrecipitati se resenneat la a Si ac.eptadeslinul. Schteber, $i la O'lo Gross, moaflea ktilui provoaca o destruotunre a lersonalitaii Si o crn1rm?. psihicpritriti! trc-oedipian identilicare de catreun sradiu rcgresie 3 Pnrddiltl si infenuLMtri.ihatului. Gross Beer-Hofmnn si vol$1ir $r se Lainceputulprimulxi rizboi mondial,OtroGross inroleazA pe rnid ln Oalilia,la Viena,in Slavonia, lucreaza r,ai inultespilaie:rind in $i in Ronenia,in Banat.Acolo, la Tinj$oara,va fi din nou spilrlizal Pentru la toxicomanieln slirtiiul anului 1916. Ripine $aselu,'i in tralame,nl hnga clinica Steinhof, in Timboarlt,irainle de a fi transferat mai 1917la Viena, pe care o pll6$ e curind dupa ce fusesede.laral inapt de a fi trin1is mrlt pe fronl. Locuieste mamasa h Miinchen,apoi la Viena.Calatoreste Ia 1920O11o la {i se opresl€ Praea,la Budapesta Ir Berlin.La 11 februarie ii Grossestegasit. slabil de foame qi de frig, pe un rotuar din Berlin. Primeile Moarela penlrupnerimonie toxicomdnie. ingrijh la sanaroriul Pankow dt' 9i 13 februarie i920- Este inhumal. din greFaln" susfineEnanuel HLrwitz'. la cimitirul eYreiesc Berlin. din Acetti uliimi ani deosebitde negri. marcali de rizboi, rffaciri, mizede, solirudine ti drog (farN a mai tine seamdde Eacasnrilejudjciare legate de jn rutela u1 lql4r .nr toruli an' de I'oauqie conslanl;. fronunlara iaruarie

173

F

l9l4 apare studiul Uber Destuktionsstnbolik 1n knialblat Jitr p{)choanalrse utld PEchotherapie sub oonducerea Wilhelm Srekel. Din l9l5 lui pllln tu 1918,face parie, ftnfneunacu FranzJung,din comirerulde redactieal rc\isrei benin.eze Die Ireie Srr.aJJe, care se situeazAla jumArateadnmului dintre expresionism qi dadaism. in 1917 g 1918, Ono crcss esre adesea prEzentla Praga:li lntiln€{te aici pe Max 8rc4 ftanz Kafka $i F anz Werfel. ln ultima perioadi a vielii sale,colaboreaza Berlin la rt.rislele Das Forun, la Die Erd., RAkz.tuFg \i Sor./pr. l92Om f''le: la putin limp dupAmoaflea in sa, aparevolumatul intitular Drei AufsAbeiiber den innercn Konfikt, oped care Fezinta ftft-o formn des6vtu{fta s€duceroare ideile ultimei faze din ti ghdirca lui Otto Gross. tuncohl Uber Desiuktionssymbolik ; lotemeiaza pe observagile tui Otlo Gross la Troppau, in azitul unde tuses€ in.emat ln 1914, cft Si pe romad]ul K.t,nerudenal l\ti Fraju Jung,u.rdeo femeie exclamA: 'Le urdscpe At vea sd liu bdrbat gi honosenutld". cross relevi in toate cazudte fenEL prezentatetema refisului relaliei seruale, considerard un viol al femeii. ca Acest refuz este, sprme el, de natud etic6. El este ftNolit de oryanizarea pulsiunii sexuale li conformitate cu modalitareaunui a violda fi violat. Inspiribdu-se ln comeftariile sale 1€oreticeln special din Alfred Adler, Wilhelrn Stekel ti Sabina Spielrein, Cross a!€az6 ln cenrrul analizei conflictul interior dintre sadism ti nazochistrr, proloca! esrimeaz.iel, de prejudecata sociala a sup€rioritAlii elementului masculin, legat de pozilia femeii ln societaE $i familie. Or, acea$aordine familiala patriarhalAa fost instauiati cu prelul unei victorii Fin violenrareamatsiarhatului.Este, afinni Gross, conofuzia celor mai recen@ lucriri de antropoioiie. "Matiathatul ii asiquft fenleii independela econonicd €i,prin untarc, sexurb g waend tn rupo cu bdrbatul, inoedinltndu-i, tn calitatea ei de t@nd, o responsabilitate dircctd fald de sociektk: nisibnea de .t pre?dti viborul. Mitoloqia ttturof popoarclor pdsteazd amintirea unei perioade prcistorice de natri.rhat liber tn idee.t unei ytrste dz ow rezultind din conbinatia dintre jutilie Siparadk oriei,wr [...]. Sperunlaintr-un yiitor nti bun ol wtu nidlii se orienteazdspre o rcintaarcere Ia libertatea matriahatului'41 Otto Gross dezvoha acelea$iidei iir afticolul sAu Die konmunistische Grundidee in der Parudbssynbolik. ptrblicartn rcvisra Sowl€r, la Viena, h iulie 1919- El comparAcopilAria individului, bogatl tn vinualft.Agspontane, reprimale saucanalizateprin educafie,cu copildria umanirAlii, pieduta odate cu aparilia civilizaliei, care a sacrificar libertareaspiritului pennu afimurea

puterii: puterea asupra natuii {i asupra oalnenilor, cultura materiau $i instltutlite autoritare dezvolilndu'se ln detrimentul ftifloririi p€rsonalititii' Umanitatea pasre^za aminttrea nostalglca a vlstei de aui arhaice, a paradisului Genez€i, ca$cteiz tL in Primul rind dt.relaliile libere dintE femeii au $i fiinle, Siln specialdintre barbal $i femeie. CAsAroria dependenfa Instauraleapatxiarhatuluiesle pacatul originar. Acestz provocat decederea. s€xualitaleaca atare,ci mai degaba o Perveisiunea din urme nu desemneaza profund al sexualitaii, de acumlncolo prins{li capcanabinelui ti al simtului raului. Din povestirea biblici a Paadisului pierdut rezuld ci' renu4i|d la matriarhat, umanitalea a prcliuit lmpotriva voinlei divine $i a ptovocat o Revolutia comunista va trebui si restaueze ordinea matriarhala Cici relaliilor dintre sexeftt matriarhatul, afirma Otto Gross,impiedica degradarea saujuridic sauln constrlngeride naturaeconomicASiobligalii de ordin moral pe la punese{ualiLalea adaposde corup{i3 careo aduce Matriarhatul sociald. de El purili.d l,r:.solutlel nri.c ontad ti d" r'irc spflrul de dominalie. ar aurcrinte, dc "asaute y de prosn4ie "" Concomitent fi suprirnal$r sociale $i rezolvati Problema ecodomice: ctci fundamentul autoritrtii mntriarhatul lncredinpazl colectiviralii grija de a veghea la subsist€nla mamei si a copilului. Adevarata eliberare a femeii presupunesuprimatea responsabiliiali matem€ tarniliei paltiarhale {i sociatizarea intr o nord" ate dnicoluluisau. Orro Grossremarca. in uhimelerindun ar fi avur in vedereprobabil conflictul din$e faptul ca glnditorul Genezei monoteismul ailtoritm $ teocEtic al prof4iloi qi cultul lui Ashne' cale a hofttt destirul lsraelului antic ;i sfeta sa de inflvf-nli- "Cultul I i Astdrte trebuie sl| li concentral in acea epocd td ce se pdsnase in *nEne de libertate { de dennitate a Ienzii. Orgia ca act cukarul cantinu4 stl 4pere judecata pozitivd a societdii natriarhale asupru sexualitqii, i&r fen'eia preo.easd inca a vechiul spirit al suprennliei leninine Pentru a di$rage cuttuJlui Asta/te, prcJetismula instdurat nanopol l reliSios &l bdrbatuhi in cultul evreiesc,prin intenhediul cdruia injosireafetteii a pdtruns tn viziunea enreiascn, cre$ind $i musutnandasupra lunii . in acest sens.xclusiv' cel'al prinii terori albe dezldnluite tnpotir.t libe dtii leneii' s'a ruIiat ulterior iutuisnut helenisntulai'"'. Tonul violent antiiudaic qi anticregtin al ac€stui pasaj, ca qi referinla inplicitn h Bachofen.€vocA noul "piginism" al lui Ludwig Klages si Alfred Schuler.Iudai$nul reFeztnt,s€ ln istoria culturii 'r viciorie a rdSostld $i a Parriarhablui asuprasuflelr"r'l :!i nsupra erosulni 175

t'74

cosmogomc. susllneauei. Ono Gross idflnise pe Ludwig Klages in Schwabingg ror acolo auzisevorbindu se de ideite dd,zuoltate XoiAcA" in Rrrde de prietenii $i discipolii lui Srefanceorge,'.. Polestirealui Richard Beer,Hofinann, I)er Tod Ceorys (Mod ea i i Gcd,.g.), publicma iir i900, cuprinde una din cete ntai remarcabite reFezent'trilite.are ale culrll,uimajriarhat lui Asrane,bea SyLa. pall. al troul povestirii. chiJrritute{erutui ta sj.qirut eslc de serututu,. rgo(rnrn,}l
natci"iac-.

formnlaexlraladin eseultui ceorg Lutics "ltmra Moarteatui ieorU,in Die despre Seeleund die Fomen''. scoa.e evjdentiunul din firereconiiucaioare in ate .e\r'l,ri. Un t lrhar ne..arisfa, Je t,Jl; paut. (hinurr Je ptic,r\ut. ut
n rers.u'ra . de/ onent dr ed. : x ler r ! t r t r

1,.;a/a de a r,oi tace

d th

r ,,,e<1 ,rald

aleJsr:r

ex'stenF, pnme*e vizita nearleplad a prierenuluj sru Georg, pe care nu I rev'lzuse de un an. Oeorg esle opusul luj paul: un temperament inlreprjnzaror $i anlbilios, o natuii viguoas, (lexrul insi$n de maj nulte o asup;a slalurjj alletice $ a chipului bronza0; rorul ii reu$eSre, viala sa iar Fofesionale de medrc se ltnunl, sriluciloare. pentu paut, Georg incameaz,raaevrrala viala r i. r n a. . c as e d ri . d u p ; o In u F d o dJ u p a -a m i Jzd perre(uta rmp.reu-l a..r dr i r an, a de r er i .o i L t tJ .a re e s te e \p u .: c e r de J ti rdra ,i aqi i A e , ri ,." r de n' a re l cc u re n l\i ti t r!re I p o trn j cu i mFtuozi l Jrepe C eurB . ' I eopf ie r n ic eea$ rn ..' p l p . i n ri m p .e p " ,rl rs re m a.i nar df g;ndurij ,(prc. Geo,. noare subii in carlera vecirri. El, adcyirrli fo4a a na.urii, invjiital in ptinn; capnol. va I redus in rt lreitea ta $area ite cadavru,al carui ranspon iaut it v,t inro!&AEi. .u lrenu:. spre oralut mde nrma sa fie ingr;pal. Dup, anedntzareamodelului careparea inposibil de umrar at1efolme de !ja1i r.. rcele s: incolleascn in p!ul. in utrinrut capilot. ya cuDoage iluninarer I r " nir , : r r on :o i ,4 . ..e n u n re n n rl n ,, \ e ! rFtJ..ute. u nr.r, purem,!r ., nr" i \o r" rrn a rl u i F \' !i F . t,, " o q \ fl :i unpr i :r.r. i JrrJl ,.,ta u.r: rl J i r uF ls lr . .r.l r -. As rtc l rn . V .a i ,- t ri G,.t.,j .i f.r c:t.re,1, rrpr . ..l,enrc !a vtalr. .era$terealui P3ri. La ir(cpulul povestiri;, paul e,a un fet .te f.?1e rl acctcr...uri.lr netulrnli de salvai', un @r<alara.r tr}r asenenea Lorduiui C:f,,ndcr l.r in*puftl '.rifti" snle. sru jidui de regustor di;r,&r,nnt etci dc t:! 5r,2 t ,op!. D.tapadecisiya I rrseuhi cari I readuoela vir,,i isle ralenaill in cautclul a] doilcl dir M.1a c, iui (;\n.8 Acesl cal!il.;1.[l nrai hjzr. tj ;.1 .1ai 1asljna din carLe.poreste$e .:ii,r!r .i]n vjsel. lui part" in noxp...n mortji ll|i Georg. Or" cekj douri vise principare.onsrru d 11r !, relenire ]a 176

lr

nehurdred

.dm I mar(hp-/a

elenlenlul fenrin r in doun din incxmlrile 1orlipice penru stilul 1900i lemeia cu {rrgila cu fizicnomir trerafaelita ti feneia arnenintatoJJe trtslturile lur cu o'linet, ce se ivise de pe Astarte. in trim l siu vis, Pxul se vede logodil de mislerioasa $i Lm cinp cu narcisei ea moare de o cpuizare il'iel a lui Maelerlinck sau irevocabili pre].ulrrcea care o ctrprinsese M€lisande Pe pe Bdr6nicea lui Barras. Laincsprnrl celuide-al doiiea vis. Pa zarefe un ternPlu la Hietapolis in siria, pe r|n virf altDp! incoqtrral de un zid dulr(u' constmit din blod]'i cicjopeene. in Slinrul licaq ironeaza zeila a ca.ei infnlisare amint€lte 'l€ Jrrdith si de srloneea lui Gtsraye Morean. sau de -Aslarte Svriact a h'i Dante dabriel Rossetti": i,oniurdk1 (te strltuit trite .te zei. narca zeild oa t.|cttrc erdu inhi ali lei, iwetmintuna cu piete preli'M\e at.tutd irnltn.d cird ti puttut . tot.a't:i in JtJmil de J'. nrcdla luminhLdu-i tinpLa Noaptea st stt geau, n sclLpiile biitlt?rribr dlktsLre ca apa ti dt culoarea Jor:ului phftd ne.unoscubndin coroani v lumnn temPlul Ochii deschi{i ai ze4ci rbedu in.chii c?lui ik snt,. sa se alr.)ie de @ ri tl umnrcar Ptilindu-l llx (ird tare,$ saLa,.niantu salr ii indrapnt ". ln templui bogar decotat in aur (gralie oirrndelor adusede linerele lele !i de b:iietii cnre se p.ostituu in numele zfilei, in tndudle sacre de lingA maluri). pele.inii se inghesuritl pen1ru a siiviili cnllul erotjc at slirbatorii p miverij" ("Ver r,rl ul Sec. sr uniidin Vr enr 'r .f t r o! r r . t P \ ecr F t r ner i. er du er nuc; d ' e!ri r.r ciror nlis;une cons1,in a celebradesfriul. Pe lreeria de h po4ile tenlpului se inalta un Lrlus ntonumenlal din Sretie rosie Tot acolo erau ini4ate rD8uri' )enlru depunefea de cfrande. odau c cAdetea noplii' mullimea inuida preeria s^crl, tiperele se pomeau ii se rasplndeaupatfumurile. OrEia incel-'e. in preaplinul plicerilor, cliva indivizi pie': slrivili sub picioarele mullimii' ftnpinti spre prapa$liede reiluxul nareei unane. Orgia provoaci o dinal}lic,' a mullimii ln care individualilarea se n\€^cl Mul|nrca tti.t ti simlea nai aLlincd$ inlldcdrutd a zilei.) sadaseti t) timpadedecit itldiri.ii. ReculeNerca dnlie indirizi nu putea Prcsi4i sdlAiria in unilk:as.: ..ea ce nici "ul v zqiile utuor [...l.V.iau sd sintai, sai-[itinnn in sfu$it riafa "'. Orgia esle o vJrianta a princ;piului dtonisiac al lui Nielzsche din Cedr der'tntsidie: ea aboleste acel ptincipium inLtir'iduationis lemeia pe ulre personajul din vis, amestecalln mulfjme","o iinb.ali;ase, moare in bralcle sale. epuizati de placerea prea inteDsa: 'i" tlnp ce toLdurile rihrintl .le noi' flit:erc se rasucea tPre el Si heau cu atiditare curentul arzator dl rielii el n Si dd.lea seatu cti suh satruturile sale bu.ele intrelleschis( inqheldu

7 1',]

.incel$i cd ochii in.-c.tti nu depldtele ircremeneau prirod rcru\"'". Ca in primul vis, unde{emeiafragili murisepentnra i pulcarfltr.snileviala Itri Paul,trupulcareofererfhcere personajuluj vis esle'inghilrde moanedin ullima 'lransgresiure". termer j lui Georges ln Bataille. orgieisacre. a Peturu dheologicedin acest lrcute cu un lult de amlinunlr vis, descrie.ile careamintesc Saldlo,/,nde Flauben".Rich.rd ileer de $i cu o impasitililare Hofmannutilizasecu precldereDe Deo \\ria.a de Lucian sr lucrarea lui Jacobhrcknardt desptellie Zet Cakstanlins d?s Or(,&r''. Unnrrise ti teodile lui Bachoiendesp.e matriarhal reprezerriird viala in inreriorul saDctuarului pe un laradis rnde oaneDijrraiau annoriecr nr1ur4tara a ca in ca{a s: o slaplneasc, lehnici. Dar zeilaAsLarte prin capata poveslirea in sa rasriturileunei "Mame falice (ln sensul proprir al culintului, frlusui dnr gresie rosiefiind inalFt pe preeria sacra templuluj), muli infricolrroare a oraj decil binetacltoare. iar orgia se lranslomra inr,o sinistri invrinA$enl, de lruprli ln cjre moaneaseceri fara sd nrmre.e. Utopia nutriarhatului rimine, 'rn cazul lui Oro cross, o formuli qi gindita.Evo.area imprecisa insuficient clltului lui A{ane tare iub panasa prer naiv idilica. Textul lui Richad tseer Hofmanndespreaceea$i 1ema mergeSimai departe. araEclar ambjvalenla El sohrliei malnarhalE. aleasica rezoiv,rea crizeide identtalenrascul;ni. i]Iolramul de feninizarea culluJii, aplrat in deplinAluciditatedc Orlo GrossEi. intr-m deli. paroxislic,de Pre$edintele Schreber.badeazl noslalgia inloarcerii Ia sinul nralem. frscinatia euforiei fuzionale l.t contactulcu elemenLul feminin. iuisarea ame$ecain pasivilarea cu eroticl mascnlinide lip irans-sexuaj. lextul luj Dar Beer-Hofmarn fobiile lui Sctueber dovedesc clar;tare p.omisiunite cu ct de Si terjcireextatici ti de eiiberare imerioarrnu inling ang$sa sinrliu in fala mr.nei talice,teroarea produsa pierde.ea de idenriralii careea ar putea,o pe pfovoca''In clipa ih carc este Liplit de sin, ..pilul presimteceeace ar paiea inscnnaabsenla penisului rdu 1...1, comtonanEntalsdu la tuv adultd 'tustd seintemeiazd acestdubluJundanent necutularhaic:euJoria pe diti lu,iondld as.ciatd auietdlii itltolerahile tAitu ti na si cealaltd int-a htatd dependenld de.feneie "'. Otto Grossnu a vazutdecft un chip - cel fald zirnbitor al mrtiarhatului.El nu a vrul sn vade9i cel|lair chip a Magnej Mater, devoraior, falic ti caslrator.Ar fi rebuir sa se plece ln fala evidentei ci 'legeaMamei". atfi de des invocali in utopiilerevolulieisexuale Ia de in.epntul secolului, estecu nimic mai pulin severa nu decit leseaTatilui. acuzaude loalerelele178

ItI 1 Fran. l, erfel ti Mat Btud imP.EiNa lui Otl'' Gr's!' Oito Gr!s' a arcat islo'ia lileraluii rcesluj secof in aceeali nrisuf'' ai pore chiar mai mull decft istori. psih^nrlizei. I'rezenl ln fiecare eupt a ;lograttei si:,le ir cercuile s.riiloilar reprezenrativi ai modemiElii li !',.:;gardei Clrc G.ocs a Ins?.lasryta turirror o adlrca ;npresi: Autorii cei nui apropraiirle el, l,eonhitrd F ank t1882 1961) li &anz Jurg (1888 1l6iJ' i au rezen ai rln loc lroeminenl ii! romdl.le li nemcriile lor' D H Lawren'e i'nchenezi' Grosr J a it cvo.i r. J.u1in Twiiisht r/l l:a11"'. in timpuJ Jiilor osce c nos.u: ri t. ioha:tnc; R iie(iLer, Katl Otten, Vr'aller lNaseDclever' int niri Aparilld \iaria arii. iJ) al. caro. opere recunor$Em urfiol' aceslor hr OiLr Crosr h Pfaga, in lqlT a la.d scnzalie!n 'erc l lui Frant Wcrfel' h{rr }|od Si FDr,7 Kafka. cum c atiilir n meroasedocumeale-La Eer':r nt fin.- h l91ir, recriile lui OIto {jrosr au infiuetlal gr|ul dadaistrior' curi: o doledele lr .rp{,cial mr;furia Iui Raool }tarrsma r' Soana no'o|oasii a carie{ei lilcrare a lui O1b Gross 5 jarul obieclul llnri studiu !rccis'"' Vom pe ctrre insisla astlFraiffiinirii cu Wed;l. ,Jrod Si Kalka pentru ci nnaginea mai bnre xiil Grossfe iie sn inPlegcm aie5ri autoii i au constnrir o lui {r11o $lzr, penn:nenti in cllre rriia in Ftic: a teoriiiot saie des?remm;arhd 'il Si .a ?ele es,ecrlhtsix. Ffulr1 Werfel iniilile?zil llt, puncr de vederc nmhiYalert asuPra lni Or|o Cross. unde.onriarnnxrea elLe nLai pDlemictr iolnfi lecft fascitxlia ln rar-tllttl Butl'.ra odlr di. Frii,rniSkcit' \l;n 1929' tB{t:b r'1 sdn pPtd"d )' l"llnoj !i ulrde trl] fi.Em|]lrl descri. contuzi: irrrelecluald social' senerari -Ce de rizhoi nrr,lirl. egare pe,sol'2j!l G.hha.! nrconitra.L le$ei 5i de lra84i ltaldie tuvte "; tat' J(j'met( d' .Jistr'ln v tunk f''m"t' ';re 'lc'],fa: s( incnciazi pt nienrc a't<trita'1 lt dLtexzi drtl irltttutiile ,niik. i ,,"*,"iut i,aot at distru'\.tii raahithatului nat nl i? t:iltr( pat 'I|8t s'Ll lccen:arl oi(l de puteft. ,\.:castd lrct(:ald cle mnne va peryet*n li consecinld ';oLentit tl Jizrn incewe iinii in zilel. n dit.. l:LtiM 'x ;'en\!'r .:oh:ttttuit-. rLt:r'iu! blo&t dl at.e crlt singeft't 'lt rel*ici Pfinii /-lhr;stosairdin geneatogieiunei irur'ii Cebhafl, I,loiie. pr.'feiii, Platon li cure rLucste rilric alr.eva de.ft nr3linclri violuloi li care se mmifesr' ltrn rcspeclrti fala de ta1d. frin n.,ioteism li monogamie Gebhart ii P-ijier' religia brbil,rnianr, cuhul iri Asrarle; el chearrA la o'revoiirlie serrrai: ' soli<lara :Lr revcluli;: comlriisl, t anarhisld line ''ctrzat de orim'' 'l'r

t79

oferise unel rinere depresive ti sinucig.r.se otxvn. i-o.uie!s1e un intr npartament muldarqi neinsdiir.donnindasxpra rnui harem femela ciror de viaF erolicdo diriguie$e, orgdrizindo.gii la o tin*, vaduvi de razbc,i. ea $i subinflue4a sa. Ocupalia preferafi r I i Gebhaf esredizertalia despreerolism. F:rce in "Acea$aavea, pArerea un mare.ol special elogii'l honlosexualitajii: Cupa iui, de jucat in viala spiri.dah a umanitalii.Ea inilF pulsiuniledeasunrr ,nimalitalii-Doar ea pulealnlesnicelordouasexe ti aprecierer -cunoa$ierea mutualn.BarbAtulcare resinlea in el insusi, printr un senrimenlde homofilie,raliuneade a 'ruiubir cn bArbal rAminea fi frusl ti violenl. l-,Ifura homoser ald .t caracterului sAuil putea aida sn l4elergn $i si respectecu landreF iubireafemeii"*. Acestefrum€Neclrvinlenu-l Lnpicdicl insa pe G€bhansn neglijeze chip vjnovatcopilul al cnrui 1ali era ti cnruianici in nncrx nu-i dlduseur nurne. Punclul de vedere al lui Max Brod asupralui Ofto Grcss. exprimat in ronunul Ddr gtoJSe Wagnis('Marea sfidr.e') din 1918,este inca ii mai negati\,- in timpul unui rnzboi deraealor, ctila dezertori Si refugiali a in@nreiat colonie utop;cl, Lib€ria, condusA un anumeDr. Askonaso de Aoesl personaj, casatoril dar inconjurat de amanie. predica gliberarea hterjoarAa indivizilor. "Nu M ihcrcdere nici a Jdpt.1 amuluiinp.//..a in a Lui insu;i. Sd k ituutgi pe tine insqi- de atutuL,dltcii asemen.aictorie nu ar Ji tn acelaii timp i a tnlringere pe cdte ti-o rekni. Des@mpunetea iubirii, o unanitate cas rltil {i &darb ard,prAhusiat lwnii in abstra.lii, - idki unde duc |ictoriile asupra Lui tine ins4i! In dcestjoc iubired ti bundtate1 si t &!:irtcdte!'*. Dr. AskonasFovoacanelncrederea erouluidin ronrdri ''Cihee$e acestDr. Askonas? nintuitar,cdrele sdctificti propriului ris? Uk Sauun trdddtor, un ctininal &rc-ti defulcd,ns nhrcle instintte subpulpana mesianismului? ''.Isloria se lemini prost.Cufnd se doveietl€ ca Liberia esle un laga.r de recluziune, uDde domneqteo autoritate lnspiinidntoare. Locuitorii Liberiei se revolti imporiva lui Askoflas. iar lagrrul esle in cele din lmna distus de rtzboiul din jur. Consratlnd falime ul utopiei sale, Askonas exclamt Nu ar tlebui !.i ,e Sindin ]e saharca ubunnAlii d.cn dupaic? ne tunfi achitat dr sarcina cdrc conshd a iace bc purit\ii in naiin ) Kalka.inlrc G,u" tt Wcta!ry?l

Gross' in It dn1 1917.Milera iocmai ii anu,tlase Kafta vesreamo4ii lui Otto sculrc O|to Ctl)ss \ scrieKafi:^' dar rebnfarie 1920. Abu ddcti I am &n de dm siniit td cev intlotrdnt wnea in intinpindrca ne?' pe n fuidal 4l ianiliei sqle (Y\ia cun@tut' at Fietenilor si tidicol Ae tl tlestuwn, ca sd nu ca&i thiat n sugor cildat tu ficut depus intrun sac de |'oiaibea calea wat<rd ' minca ITucte mi c'l tlin pat cini rtiminea sinllur - {i cdre cu rindul la des&mpdnted disdP'lik' tc,tce i se Mrlea) nfi rluiea &reun int')rceanl lui Christos in pici.ate. thrya1ctu.:irtcat ln ziua dceea tt)(mdi mi tL d' la B"dar ct u undc' t n'al"Pn r' .t t t hd t : t "\ r ahen"t tdP tot:.t ot ia r ' r nnnt ut I a\ ct a .Jr p. 1,' E .. r n r . r . t "'t "t ' '*pla f u'| dt \ il', : 'acctiti porcstit ten tualn naaptea (inLlJqrd tren de noarte l l Gtl)ss mi'a cd i$i iaced rte ciewt ni,:i intretuPeri t tinp ! cdt('rd faane Ptababit d la dt cP' 'r t hild nu an 4t - a f at ht ,ni Lcr.,r:," 1 t, ut u. iqt P\ p, r a dJ't i'r 1u ie' t nJ de t a n; r *nnt 't , 'in' - " " ' ^r,.i ' -' nu'l cun'tteatn dar Llin lqsitute ti din u,, pon'1 ai" Biblie Pe care tti"a. PasaJulJar11nneraper? ii aducea ttot nt i'an \Puta .t.ir""ti ^n (:eredaptubarea mea Dddedn necanic din cal' elemente, Jdrd intretupete cre't cd' in timp t:e inasinea iui le incetota in fata ')chil't nei De dltJel (e'ni spunea Etndirca mea fibltj chiar'1i t:u capuLtinpette nu at Ii ntleler

dcr:it t" ,"1" oi n*^i t...1. p,asani l'an nai rcvnzur peJusd"^' cu lui Gross ProPusese Kafta saparicipeimpreuna ei DiItlli c4j!a ii 0110

In scrisoarea cdre Milena, scrisela Meranola 25 iunie 1920(scrisoare publicata 1983),Flw Kafka povesletre in episodul inlilnjni sale cu cross

ur'eire\l$e,r/ 5 Jr hi ttul'l Dldtt" -d Bckinplt't l" nl;ercnl lonoJ'cd prre Je \e: Ua"tih"lb,, ( Re\,.ra luprrtnrPrrira\ornFi ,le pu'er' ) 1i 'e proiec' El li scrje de sedns an asemenea cr. pemruo vreme,KaIka tusese ln noienlbt\e1911: Datd a tevistdn d tentut spreexemplului Mtri Brod !o*a de ceaa Dr' OtossPent cd tu separuse (lestul multdvene, este de a se na$e din flat\ira unei anune ttmpa t cel pLllinix petsondle iatd' ti Sen,ut unei aspirulii comune d un'r le+Aturi pe"sanaL". revistd"' tu Ialn itLdoidla, ca ff poatecerede la o de acesieanecdole'cum ar ltebui apreciati o eventuali influen!' Dincolo a a lui Olto Crossas pra lui Kafka?Violeqa nemaiauziia conflictuluidinte ame$ecde revolti $i de depende4dal lui Otto iatal !i fiul Gross.d;r"dtantul cros; ia16de la1d snunu pureaudecft si i par' Iamiliare autorului faimoaser biel a; tleh Varar"- (Hans Gross fusese Profesor de drcpl penal. si d' in ln din la criminolog;e Univenitatea Praga Perioada careKafka l|ii incea ln momentul inflnitii cu studiile in aceea;i Facultate"; ne putern imagina ci 181

180

Iiul, m l uikse pe rati). Ntr rebuie tn.n nici o irdoiata s, ne mul$mim cu judecaradezamagitaa lui Kafka despreconversala sa cu Grossdin scrisoarea cttre Milena din iunie 1920.in all. pafle. noteaz,id. elen pta: ,.Fn ihdonr td cd GDs.t nu se in€eatn, rla.ri it inleteg eu bine l' . A r ?/ hd re tre z e rrd rc a J ti r. rr i i d re ral ri l or nrr. t-Jrbdtj :, r(u di fenrr d,, I 4J r . / z / . ! r b \e m n u l u n e rl e .t r | | n n rh i n a t e arn t Io W ernrrter,,i i rrroC r,* Hartrnur l;irxler deschide o perspecriva deosebn de snr;sd,r,,. deri r,r lretrureneapa.arsal c.eden pe.riri.. rllnrci cindvi.i,e$c. firi a defiii trcx hr 1! . e r nt e l e u ..l p ri n a .e s r \,n r. d e ,tre o Inl tdpnrd ,Lri\r .i It rf;r.i " ur c ' . r ' ut r a l ' r' K d rh .r.P u r.rn m.. re , a c ,,r utrn.ut r dr ,onrr, ,t ,,r . f, prr cu&irjle rre fuseser, li .elc de tui Weininger 6ross. {} ase elroa ti .rpropnere inlre rnriferinisrut -ndsifatian, i; fcninisi[t ]nrrriaritatutut nr .sr.. drcir in atar.nl, laradox.rta. I,.ica de tenreie ,rdutarc;, te.r;rnrrtli )ri \i .r.r{reea$i rada.$ar: cr;a iderli'ili; rr:,scutme. :.a sosirer sa tn sa1,I(. csie intimrfiai .a un eliberaror de !,|e f.neii. ' J . U|' Ul. jj. ' ..' :l ' l c J | l | ' i ' :...,l ' a h 1 | n .l j a ' ' , r . 1, 1, r ' i, l .{ n rOtr.. r:.i I.i ,t d " r..F ...,p( 1,.,.,t,. rok.c.br lete .?r,rjmp-F Frieiji;. iin l!.ina.hfi. i se otera $i g.isesle.rulaiui de:' I sfida pe Klalrlnl, pure$irnl ,\e{ de ba.ou de ie .arr,i. .ami,r ii r"line rulriiuttit de r s{verna i,iAia erol;.i a salutui. (. ijrsuir pue disrls si.loace acesl.ol de anturl elib(Jal<\r: /\t trr|jt i s,i I paftsli p( K Ldw! y li ri.rentl ... s t{ n e .., I n rJ e , . J .,,ru ,,u crted..i n ..i , .i x, urn j ,. . : *: . , 1t . : tPt j " 1 . . f .1 " "d.t .., r , t ,.h , | tn ..,1 . ,r ,.4rt,t,.t. ., urthh? kxrlki rt iib. , K. tu1!..r.,i(l$etut k, d.ra trm Ltb\te ;.tlal .n1I Ii .edu&lin sa kntihe aLi:i,,uut d;rtte klutiLe t..tt .L|? 'nt.)uttered.ldcd unt.1. in.erftiri ar li esu.r ta i.i t. lune"tabit,, . \ $t , f e' x ri b t u r re r,, . I r.:,,r.,, ..rr" rd drn t;, . . ." u ,..I dn .. tl .t I r t r I r per ' ! rIII cI i , |\ r i ! r. \ , d ( . ,n r.." ,r, td rdJ e ,,u :rnj r a. t, h:ruj n. (., ,.. . or ' r " r r u, " \ . -n t.rt -u tr, ' ..,.:.J L .J |d rr , 5Jr ,, _, ,t .m,r,J. !i .r .t,, rnatriarfirl D itr?dstai supt:rirNtate h J;jlc t:ir.n bii ]arbaLii tr lu.tittd nu.le fk).u,rj ./c'1!:itor hi.:t j.i.:it-tr ti i:i Libttetetl et( oefiinLtl) rotectLv, prLn J.rle s.xuhi hr nLai J..ttabn i:tatit ih rirt t.a vt.rii tt,. pctk tqie dNt-ielirj.it tk, ,u .I:i i\ lotd delit k a i; i.. s::ijiL:rdt. t? aic; . te. !!r.t tutc.t .othtc,i it tt|-t.pt!r1j stdrit: K. &:,rette ui ii. n1:wr d! it.mei. .. ;.- tt p ..., tl t.? ,,,u t,;" t D e. .11i .,n,..,,e . : t i" " r : . , , : . . ,,,d .,; ! dLlelulu' . ( , rn D l i .e mj rJ ra r,cti nrel e c" i _ ubi re; ..ri .,i ,;,

Olgiij. tulalici {i a lui Pepi nu I face pe K. sa Progresezg, mai degrat'a il ci re le ir 1indetr{eaza de imn. Brirtratll solila., uicrpa5il sa lsi orienreze viala, tere rotu,si Ia fel de condlllnnal lx elec. I-egea ldllui sau legea Mamei? $1!I]a ii cedahe pa. inurile ti se rcdft la o raricaturii Klamtn, hirocratul abuzjv. pe de o pane; Gisa,lnlilaloarea sad:ca iranizindul pe Schwarzer.pe de alra. in aparenla reduse ia un slalut de.!nE inferior, lbmei)e dh Prr.".rrl $ din Cd.ltelrl siri srins leglle de pnlerei ele cunosc toate ascurzii!.ile. Tribunalului ;i se infilreizi in sferele inalle ale casl,eluhri. DeSi satui este atezar sub regirnul Donrnri ca:e exeniri pirl.rea p3r supusi, iD inriritatea lor. fdri{hdului. unui nutrirrhal ctr arft nai suveran.u cit rdmine inisterios". Ca Si cum Otro Weininger qi Otto Crcss Ltrfi in cele din urmi lteza! aieturi-

182

183

8 Eleclf,a, Antigona Ariadnr. gi

l 1 M]renes, Cnos!.s Viend Stilul isrori.ist ai nnrsrrdl. !i rxodemhaica vienezi a et]ocii 1900 au o tisaluril conru|a: relcinla consirnra la Anrichitale:j tr :fheotogi. Obsen'aliile lui Marthe Roberr tu legriluri cu edncalia rrr;nriri de Sigrnml F eud sirr valabite i)edru majorilalea in.elermaiilor vieDezi ai aceeej ger"-rnlii 5i ai oelei urmr:loxre: "k|lina [i gredcd aby,hcdu t& {ett ,jik .:u:surile claselt it:i. da., ih.:€!inl .:u .k^u o neia. kt rdu .:.rnsa.ntl( ttn tub1dl6re or(, ih tintLjc. 3.rha,a nk.rupa tuiit up Vafiu st(undat J ..1 Dr[i t:.tpdti la Fteud pr.porlii n.rktnuite rtliijie anlit:hilnlit hu t.pr.zinii t:u kici un chip w lanamen etqliljnal ih ve/kea I : & etk laatk ftrpindnn b gernani m ri, dc abl.i,]a ?rreii asinilati.ate tjnstlt astj(i unul dintt. mreie ter.nlri neu|? pe .:dre vi- ptdrn initni gazdefu ..Iotj nodearii rienezi vor fi impreg.aji de greac;i. lalina $i jslorie veche. in omagiul siu inlidlat _An einen allen Lehrer" ( Care rlr h,nrin t1raesrru..). Rarl l(Jaus deciari: Tu h ai inrdtat latih.t .ti Betrun1 i De.n ili d,k,t. Sernnna, estu pennu & an studiat latina. I Ce a.I(wnit gernana pehtu mrh. chtd I eu dh llutu! sd-l citescp. iutlitut tij Oyittiu! '. Personalilalealui Theodor Gonperz (1832 1912), aulorul itusllti iucra.i de rel'erirtli 6rie.,rrilcre ils,ter (1896-1906), dor,rniar!iala miversirara \,jenezii ilul srD Heinrich Gomperz (187:11942), aulorut c^rlii Gruntlteguhu det keusokratischen Philos.phi" (Fun(i nentele J,it.s.Ji?i ne.kn/1tic., 1897), exercir, r';rfl enli direcla asupra lui Hugo von Hofnr$nsrhal fi a sc.iiiorilor "Tinerei Viene-. in 1897. Rudolf Lclhar ii calrfica pe a.etti, drett 'neo socralicj". discipoli ai hi Hejnrich ComplE. adelLi ai ironiei ai !i

lilosofij care interpreleazl lum€a !i rr.tla ca pe un joc'- Holnunnstha, a 'ne; vienezi exprinrr, cu solemnitate?finiutta g.ofundi tdre leaga mo'demitatea de anlichirate? casi.^: 'Dt|.d analizilm conreplia despn€A,tichitdte a lui Witlltn l. otilluri de c?a a lui Nietzslte sdu de tea o lui lac.ob Burcklntut ne .td.m seana .d, inLr4 ni.turt ndi nwre dectt .eleldLte nafiuni noi aborMn Anti.:hitatea.a pe I oglold.i nagrcA in carc sPernm sii rcdem iruISinea ptupia! h.sttu chip suh a inldli$re snnind;i putificatd '. Or. Drodemitarea lienezi esle caracterizat, prn{r o schimbare de generaliei libe.ale a anilor faradigma: in linp ce tevenirea lr un stil anric a 1850 :i i860 lua drepl referinle perioadeleclasice geaci $i romane' prednx lncrezAloare ?n ti Renasterea. simbolizind o viziune ralionalisli asupra lumii' Progres ii inreme;atape ed calia armonioasl a specjei nmane' - gener4la 'finerei Viene se r'nroarce spreperiosdeleprimiriYe Si arbaice.care core$und bine sensibililrlii sale. Voln insista aici nsuPrarmui nspect l'anicular d mai a.eslei schimbr.ride perspectiva:lascinalia penlru civilizalia crero-micenrana ca reperioriu de legende,de nitologii !i de fofme plasnce. : rrcud. & hl ;?t ut u, F\ aa'

Odati cu anii 1870. civilizrliile pre elenice, rtunae plnd atwrci ln matE nisuri cuirndalc in ttister $i cunoscure ln. ptincip. prin inlermediul mrlerialului honleric. incet sr-!i dezviluie secretele Heinrich Schliemant face saDaturiin 1868 la haca, incepind cu anul t8?0 la Troia (H'ss,rlik)' aPoi Ia Mycares in 1874. in 18?6 descoperafaimoasele morminte micedene !i comorile lor. Schliemann se.glndea sa ;i continm investigaliile.in Crela' ia Cnossos,dar noare in 1890. Marile descoperiri de pe ierenul crctan i se dalorcazalui Anhur Evans,ln special inrre rnii 1900 ti 1905. Srpaturile lui SchliemsrD ru rep.ezental penlru conlemporanii sii una din cele mat Ni-l amnrlim'pe profesorul de lilere clasice pasnrnante aventur; arheologice". Wilibald Schmidl, care, in romanul Fr.tu Jennf Treibel al lui Theodor inleres ca Si clin 3r Fonrne, umlireqte carnpaniilelui Schlienann cu to1a1fta ,,l osr \o' hd Je t , cr or iilenapoleoniene. Ca ti Wilibald Schmidt, Sigmund F.eud se interesafoane de aproapede progreseiearheologieilroiene, nfceniene $j cretane MLdn oJerit <llios' al a lui SchlieMnn €i nam deteLlat cu ktoria coPildriei lui Ac.st b'd,rbat tost, cind a desciperit cohoara lui Prian, cdci m. etistnJcricire rnat Mt" Ierich ca atunti cind n d.rihla din (\tpildrie se rcdtizeazn '',li scrie ei lui Wilhelm Fliess ln mai 1899. in decembrie al aceluia;i at, el anu4a in urmatort ter-

184

r 85

meri succesul r?urral in turalizaunui paciem: Adin( ingtup.ttilsub Idn tasme, scnsh L'ealda rcend din reistoria tui 1...1. am Ca Si cun Schtie hann at fi !rcs ld lumindpehtu a doua o.tfi Troie tegentara,.t. in ^cet auSust1901.ij scriedin nou lui Fliess:.rj ?x;tr rn en|lezii at s.o.t ta fi tumind in C/etu (la Ch6s.s) un patat wchi. cofisiderut a fi a.lerdrctut lahnitu dl lui lvinas? Se pare cn Zeu! at fi lost ti arigine @ur. Vechiut lo tu zeu ar fi bst nni intii adarut subfornn de hur, inei$e sa inknind .tubliMrca prowc.nn de peryi. Faptut M de glndu, dar nu pot incd sd:li scriu detpt,edcestsubiect '. b ese,ul 1931despre din sexualiratea feminina.Freudva expiica sursa _ ..A fascinadei penlruarheologia sale crerorniceniana: rre.buil renunlande sa multi wemela a ne a$eptala un sinplu paratelisn inre dezvolttuite sexuale masculine feminnre. Descoperirea peioade amerioare unei ;i pr€oedipale ta reutaprovoacio surprizn comparabiia_ u, ah domenju. scoalerea inlr cu la Iumini a culturii ninoeniene miceniene dinain@a de cuhurii grecesti. $i Tot ceea e-sie ce legatde primateg4rura m3mami s_a cu pinrr deosebil {iificil de de descituai prin analjza:etemenre fel de vechi.lanbaatice la fi greu de rctrdit ca ti cum fi fon supuse o refutaredeosebir nemii-oase,,,". la de Descoperi.ea fazei'devenirii,femeie..arlerioare con1pteruluirhi Oedip aQen{ cercerarea freudianaint-o silualie simitara cu arheotogia Iunij greceitifafa cu eni8ma tinearutui (descif.a$ celedin umr, d; Michael B in Venris in 1953)i.sai neglijat oare psihanatiz:r pini alunci inponanJa$j ilurara ara$amenlului ferilei faF de mainat,' O noii din ultima carreimporianfi a tui Freud,,ef Mann Mosesund die mokotheistische Reli\ion,re\ine la tema maliarharului cretan: ..€rarr presupune 46trutereadeljniti'd a patatutuiILi Minos,ta Cn.sros,a c.t ft)sl unui cutremur pdnint in Creta,ca probahil in tot ristut [...] consecinta de tumii egeenc, eru adatutu no,et1 re4d nnnLd. F.tpnl cd ra (L,ledil incapdbil,l de a-ti.tpdra l.cuinla impottiD .lttlcuribr uneipureri supe/ioare a contribuitpoate la elininatea se de cdnc o diyinitatemascutinn, in iar at:est prcctszeutrutcdnitora awt nai h L decitaticareahut tteptut ta caz succesrune. Zeus erte ini-ade&r adesea catificar d? <z|ulluiior al pnmintului,.Fdrd ind.idld.d 4ceste,lre.iaiohscute asistar inttx:uirea au Ia dirinitdlilor4aw prin zei (pt)ateta oisine chiar qut br?). DestinuL Lui P_allas Athenaestedeaiehitte itAreliohanr.Ea, carc repre,ekra prohabit lornu .loca6 a dirinitdtii nun,4, .t Jost cabofitdd; rcwiujia reti|it)asd ta
tan gu l d p lit,d . ' at a ph, t 1t , ?i , dt p M h. !. rtn titintdreo : inp usd. J4L t t v . \ c lk . adet a at eFut t at nt c, n . ! a t e ,ate td h,t

] 'Te2euin|atri,a Mihottluruluide la Nietzsche Klittu la Bachofen, careconsacra intregcapitolal ci4ii s^le\desqtMutkrecht un lum;i crcrane. careidenrifi,,, elementul ofereao justificareacestei metafore, cretorniceniancu o faza malriarhala"de nnde purerearna...ulinapaie e\lu'r. la \rer?,che .e dcta. aceasrd inr.rpreLarela,e" di,eclrir,'r,r" intr ur' fragmenr 1869/1870 insrituili anttteza Stltul plabn t,r, -Stutul din esie cretan,ca st.ual nuzicii"". Filosoful care,in ulrimelFsale ,,!,oren1e de seni luciditale.semnauneledin scrisorilesale cu numdlede lr,on,rsos, o alesese dreptsoali miticl pe Ariadna,una dinre fiicele lui M,r(,s. ,etele Cretei. Abandonat la Naxos de lnvingntonl Minolaurului, ,tx,i (,1tr1,i1 versiunea mai optintista mitului) adaposrira Dionysos. dercrisc ,,r cea a de eaoaresoliazeuluimuzicii$i a beliei,ti preoleasa remplului saul Acesicreferinl€la Bachofen, Freudai Nietzsche ajus ca J.sizii|llrrri ne bine sensul scenelor ni{ologice alesede GusravKlimt penhu alit,rl Irin! i expozifii a Secesiunii.din 1898''-in conenlariuisnuasuprartr.srui rii.!. Ca.l Schorske subliniainsislenfa agresiva careKlimr exaha r,,rarl(,, cu -s, dorin9 ei de eliberare''. TezeuucideMinohurul penlrua i elibe'i, tr' { o|i,i Adtenei:Schorske l'minlqle c{ o imerprets.e psihanalidca idenrili(i rrunrJ cu inDgineataului''. El vededeci in grafismullui GuslavKiimr suDful ,l(' ralierea \ebeliunij oedipiene', ndicarea Tinerilorimporiva relor vc.l,i. de Ar lrebui ad:iugat pedeapsa maa$ea ca cu a'lotemul'ri ltaw gnlic lui l ezeu con$ituie,in viziunealui Freud din Taten und fdrr, un se$ .iviliza(tr. Acea$ri s.enn de luplA imporiva Minoiaurului exprima null mai nrlr decil un banalconilict dinte cei Vechi $ cei Modemi:ea il streazi- in filialia dFcr^ Unzeitgeni!3ehBetrachtungetla lui Nielzsche - convingereaci ^ falsa culrurA a taFlor (cea Gritnderzeitti : vafianiei sale vieneze. ^ n;,8sirare) n! reprezenradecit un avatar al barbariei,ln dn1p ce reiinoirea d orata Seces;unii"in&eDta umanitateasDreadevtuala cuitura. Dllr panea superioari a a{isutui lui Klimt lnfa(i$lnd scena lnliuntarii dinbe TezeuSi Minotaur, nu poaie fi izolata de ansa blu fi trebuie Icgari de panea venicala care reprezintao Atenn rzboinicl, cu coit inarmate cu un scut omamentat un ca! de lueduzi rrhaicr. Ne amintim ci Aftena era cu mottenitoareaunei divinii4i miceniene care proteja locuiofa regilor: laimoasa poarLtcu leoaj.e,la Mycenes, monumenral, inf6tiSazaun al1ar de foma creiana,pe care doui leoaicei9i sprijini labele de dinapoi, cici Adrena esteqi Doama s biticiunilor'".O putemidentilicacu Pohia din Cnossos. suplna lrbirinlului, zeila chthoniana asociaua$orelui lrniislinul,snnbol al 187

r86

Lnitdlii). ialpelui (c,fe evoclicealalatra pore.lux Hygieiaer. zi:i,.a sin,jirij) li !ararrj{tu;Iilr,: a.ea.t;ALh.n,.p.,!n,a hel..oa.,., r,..,-,r,.. .,. er. scutul ii sinl impodobire de egid.. rimi$ila a Cors,onei,ucisri ti jupulr.i ile er ir iupra cu riadi. Eschil o infili$e,za ca p€ un indriznet conducalor de lupie: ii doboara nrjaAiipa as $i Enciiadeti invenleaza pe dansrt inarmar tkonbs). Ii Vorejedzipe croi: Dionrede. Achite,Ulysse. Tetemncllerukles. PPrreu >i,hn. urleles. I?/eu Dnaf h \iparutuner, \otutjiJp,|lrt tung; Lje Arhenr d,,rn-. rn periodu" clasi.e,zeifaraliunii $ a anno ei. l"a orjsine.eae$e roafe ,seman oarecu Meduza.Cryul de coreonr cu careAihen.L. dlpi surseie celemaj vechi.lsi sperjeadversarji. fi fosl inilia; proprjui cap. Dolr mai rirziu, cind in ar aspe.tul ei exlerior iii in caraclerui siu arc toc meramorloza DrcDriuzis hrreu'cd. c.rpa'ul ld cdeib se rrdns.um,j rnr,_o d:\ ,irdrea iltirnDuiuj. ar?ectul Corgon.) de m\prirurnraroare.c drsocrd/z.le mbsrne,Ji. or.umn du i re ca pnncipru drcgonir.del n,r h f, Invu,s. Prezer4, Pallas-Arhena afiSut cusravKtimt esredeci idsrificala lui pe ht o,n doul pundede \eJpre: ea.ctenJtrrrirdpe prop u j rereq. srdprn, rd d labirintul i. $i l prote.jeaza erou. Dar pdvirea sa lrlgeraroafe, ;hjpul pe tj strlmbat al Golgonei care-i omerza egjda, o iprc,pie de ieribita Si alolputemica zei!4,rnanri crelana. pe de o tarre, deci. infrumarea dinrre T€zeu $i Minotaur scena oedipiant, in care aclioneaza Legea Tatatui $i afirmarea valorilor virile ale reinnoirji; pe de alta pafie, Stuera mai muir dominatoaredeclt prolectoarea Arhenei arhaice,a$reDtind ltumfi fnnnrlui etoufemru a I aleza\ub semnut Lf,ei' malrej. Sui pnvirca zeilei rrzboinice, Tezeu nu mai apare ca un eliberator tiu1nfator. ci ca vulnembil qi a$eni4ar, apa{intud ra;ei oamenitorinfilisa! in a Doun UnrtytuiBe Bc a.htn,t lui N,eusche. rieq.re Uritrrar.aj, " rn.onveolenrul fenfu \idta . bathal ,l cp!.it?, utc ,?^c. vt4u '\ronel JuAecind$i di.rftqttnd k te&' finin mercu hiirhdti I epoci peliculDdse,i amenintate [...]. Esteo tentutirdde a ke tJei in rreunlet oarer:are tecit un a posteriot al . dru! Jt- end?n'an d",, \a !a. ;a .,po4t" , u n"tutut du i.
cdte Jetctn.len in ryaluatc -trpd!\j t, tdtauna pctt.t tra.a penoL ,d ctrl a lLt rc g tcd dc r d. . it u lt nt t d ia r px ar c t , t t d ! u t u t , . p e n t t u ft paru,ttc MJe !in !.i. , pt c nat nuhc J n nn, \ t r h t d " c i . ; ! p " Metatot" Ji"ut :e.,. klrm!d t d m odenr it dlr r r r r ijez v aluie pajJ do \ u l . . i u l ucjde pe rzlal "rnenrnFr pnrirea p"llds m"r.putemic

'I)e.dpidrc .astrnrc". scrie Freud in eseul s{u despre 'Das Meduser hrupr". C/oaz pe .dft . inspittl Meduzn esi€ 9rl)a'a dc ':dsndrc' ctn&n

4 r a 1 PJl :i {d a o t? t4 t'ttt:"t u 'd ''t , t t t t,.t\ a c l i r a a tL '.t tu \'td \'1 a d n ? ' t' l a t' : t' t ' d u i n J L -' , i ,.- ,, ', " l P gxletre ur st't lzniii ". F,ste suficlent si rAsfoim Inmloasl] \ei.s. .a\ttu det Medat'r'. expziliei Zaubu de M?divi, reunile in c rlopl de..tere

ongjnaliulc a lui GDsrarKlimt ajznvj rJe pcrtnr a s.siza incomparabila :rranierismul"epocii1900 81 oFeazi pen1ftchipullrhdc al Corgonei care' aro.iata cu frlULrcas:l leribila PallasAlhena' incameazlmai mull deci1 Si mai mutl deolrun 'Eitur a"d Bin lcate| 4 sedu.alo c li ralala, ienrinilalea ihn'un lewc'ltur tup de lenei' ' tdlttdt I.atc sctlutttil( tu{l.tulai iit o desc.iind pe Ptllas inarunfi iritldu'setli4 iirrp,ifonnxla lui Barrdelaire tealmenteprincipi l malriarhalrl Legii Mamei ciierut lui Zeus ", S; roncririndLegeaTa1llui,ideeaunei ler rizri'i a culruriiin nrodemitate a valorilornusculineiecon$ruuii pe rnz 'Alhena crelo-miceniant', ra dir fati' cu capularhaical Gotgonei 'Pallas Athent"'. ii, sub p1a1o,sn, reap{e in lebto l din 1898 intitulal universilrlii in ze4eicr' terpi Hygieia. ties.a Medicina destinati rr,rsituriie llitmllul aflei ci derprccareWemerHotmJn. spunea celebreazi din Viena, 'dionisiace"mai curlnd Cecilpe cel al sanililii'" Criticul de an' Ludwig ubloul 'PallasAthent': P/abra Hevesiscriain noiemtrrie1898 despre a solzaasa Afi.nei, proroacd. rie ihdigndteO mie d' o'hi 'duroitort egi.ta leflette eSidei ;iau dat rleinrtam seaw cd inJdli$rea MedtE?i carc 'l' celei nsetu1t1'1tuarc depe dfiEul din .:apdst Lz.asn nnobgie' este ace,t lihutd intrcSii .Se(:esiunt,, cdte pr.ncase dei| printuara trecutd sarcasmele denumit'cu limbascaasdesteini aderar Vi?n?.Ac.st (farie!,. run fasese a chipurilar cebr mai wchi de Med ztt reddfi c tol repradut:ereafidek l'a arondisnente ihaknut ei iutentic, rlai poputaliadin cele ntudsprezece a lMt .lftpt unp,odustwril at iru\ikaliei (lelirante Sec'sionittihr' dcstihat are n&nIe d' cutor.i senzalie | .l Fiecare salz de pt e8i.1d *,a, si 1"cit dilerite. TonNiIe .iba$/e ti alete se .tcorild in modul cel ttui suhtiL tk pe platoteleetutk' honerici Si i1 nnintin(l de alhasrut de olel (.k ^nos) curut, aer duriu, fdtai .t!i|j d. cuPtu dur gdlbenni(ennn niitoc scitteiaza Comtaraiia dinrre Picirra lui Kliml lii staru;alui Pallas Alhena' sculprau de Karl iunrjfrann pentru a lnlpodobi fintina desenaldde Theophil Hansen peffu peronul nou1,i Parlament din Viena'!, pemrite si sesizlm inlreaga 189

de- ritul c$end fare a itu,rD ton;,rtalui warF. ttenjdmln. / h;pul mod(t nhu n}ar n?IutBcta.u ,. p, trnp int ho. t taki. fre.un prili.4 Meduzei preti .,. la 188

ta tocxt douazeci a"p.,.""i"..., ei de "*ai;;ffi:f:l stilului helenic- Ea simbolizeazainleleDciunea -i

(undmann (ca.e nu a tosr arezata

*ffif :"':ff ;n,ff :,1.;T:?#; *::;i:ffi ;;ffi;i ,r;;l
po cattuzezsca .;;i;;;;;#;Tf t ^.t1.

ilTi; H:fi:
"on}lo"ro, a;nt.

parlamenrare din Cisleirhania:in falzr dezhnFjrij a,!\ ndtiJor rvrr.utui. R,n

'H'ff;:i",ili

fri+li:';iiTft?'s":":hTi:"r"i:f "*;:'";:Ltyrlr,lf;
I Electa tui HaJnannsttnt

J ev nF tl r i ma g rn a trdd o ri e n L a l i a a nr s . puf" uf arri ri ro, 'xr . F n' an i . pec r a ru ru tu i o ,? t? c tp m p tc ,rp " " tui " ., t 'n r ar , iez e Ja, to naat, t," rn!( at. o::::tutu: sd eaft a.th de ltanii si de misterioase,,l'.El d.re$e f;;e; r. ot t I t k pr Dh ? !/u t d c tt i muta,e, i - t o .k t^ ra I ? ,. . r,,,r. d w eu ta "14 p ,,M , ' f " - |n" O ri " ^ u 1 r; rl r(,s tu n l e ,a r. ,ti et," p atm,..t" top,,vcIti t,..-

E #,!ij{{;ii m:;".f::';t;l :i.i' !!, !ii,:f,f i:7.e:,:i:xfi"; 7i; :;iiI;,:::):;! "! :i tr;,*,;, T:";tr ::'"i,;:;:T:;: ;,:l ^,"
'e*"* Rohd-. Ja,ob,Burchludr- a( o pe lare. ti |e.toser oi S,g-r,.J F*"d, pe de rlu lrr rnJn.iriile jejr(.e. Hotrn"nnr6at ,",.r_a, *g,r",,1", _

,::!!,a t* ;;i;;;,;;;;," iil ::ii,!i"!l;!i,]!i?iil;,ii ;;,,;; -,:

i, r nnr r , en: u t i n c J e z b o rd a to m ,\,a l ta t-teku.. srte. H ugo \on ., Hofma-nJt.$al etu horrr|r ra rup, cu uadi!ja roerheanJ c umdnrzdrii Md gtndeam td uh stit care .r ^ntichttalii:

X r . unoas em , n a tu n e L a re e g d l z a b " re . a | e l i ng; el erentul g,ece,c, a s e re l r' e m a t o c a n .e p l j e m o trc ntl i Je l d..rena.rerea ori en :l l : : nidnului- pfimur ,d'd qe carre rom"nU,m ri . crLul de la B25et. l)emru ce orice ele nlcm cl.L(icar fi !onslar rntr u.{donrre i .hho{utui otientat... , ( rh&t tt,, ndlu v re n p tu h a r, (tc ta w . i .k tdct atanc. i re, " cht b:!:t:ntep:. e.c:etene ia, retisia un adc,dta! cinp tnchis unde . se inll,erE : ltuntaa,eii Orientutui [...]. Grccii au iwdtat rep.zr M organjzeze haosut.,,",

de a scie Nietzsche (sub infl enla lui Rohde li Bachofen) la inele celei ht unS Doua Unzeit senn$e Bet rlr Prelerinf; lui Nieizsche penttu Grecia dionisiaca,'mai sugesiiva decit Alhena claNici, f seserotdea;na sesizabili la Hofinainkfial" A|' se exptca dr r r l8o2 despr e S$int m e d'dr eseul frD tul .5 el ". lu lu'I I ct t L. C! e' 1r t a't t at . a. nnt t ut a'r \ t t a I 'aiadnn i t" ,,,.ut " 1 un de pnsiuni Ele aleryau precum nvnadek cu cia orficd o;igindr'n, lntunecatd u uci,,an't r,lnp ttpuul in vi'tt. viau se inl,j!'.a'a ssh nnsco lv?dl'ci ' ,.hi or u, ' a ir d"|'/ t I u' \ dr a! "; n r uhul CJhel"i '? n1, , et 4;nat r , ' ietii cetei nni inflotitt)are tu cete ale nk)tlii: iar ,,,t",i, t i""i,a" gilgiind de Dktnystt, zeu rizaatr Si mwitar' si'nbdkLl o l me nclinittitoarc' itt a {tecoratila Qimanierisd a nieizscheanismuhd va !id&i " Aceastararia desavirlira in livretul lui Hofm'nnsrhal la opera sa cea nui alla "xpresia mai Holmannsthal ne cufundl in Elelr.a intr-o ahosfera mai s mbta !i "orientAlisnl' aminte$e de Friedrich H6ldetlin"' tragici. inclinala sa pentru de la cfe inipnmrura epigraful celeilalre mari adaptiri a unei tragedii 1803, Hi'lderlin ii scria Ere.e{i, Adipur und dic Sphin\T L^28 seprenttrtie Spzr sa cree' Publicutui t l o inastne ;dnomlui sau Fried'ich wilmans: caructerul orientaLpe nuri ie .lecit de obicei .lesprc atua ?rcacd d':centuind . Punctul de vedere al luj Hblderlin es:le (:are L a rcne8aI dinn,tdeauna ' "Cfed cd sa clarificat in scrisoarea cate Bbhlendorff, din 4 decembrie l80lr Li pezihea expunerii ni se pare la lel de naturald precwn Erecilot fu{:ul in cnzl4din ter. Din chi a&st ruti', trchuie sdlie nrti usdt sd'i depdte{ti ln homeric.l br prezenld de spirit 9i in darul lrumusele.l pasiunii t l, decit ertiunetii. I Cee.t ce spun sknd paruda:r.tt Dar tePet: [ ] ptin prostesut nd f uli' tuLtur;. ct" nu"! ul pur 4ut t , \ at r a . vPst t t utt 'd?a"na a'ant dt ut ! t ut r ulin'M evt r t par t usnulut wt t u ear i tnp,,tdnl L t n d. c? yP. , ' ; nt prin aiesn te era innascui, si in s.:himb e'telea'zd de Ia Hamer incodce om extruordihar 4 arut destaLrufet peniu a (latul tryunerii, cdci ace* junohiand & incinta, in pralitul t!.8at lui sdti apoli'tiln sobietatea dtte.itdtec l La noi lucrwile stau inl)ers Orcidentului. gi d ti intbti astleL

t...1*'.

I Traducindu pe Sofocle, Hitlderlin': - Si' un s€col nai tlrziu' vo'lat sa Hofmannslhal se straduie punain raloare$omentulce rAmases€ reaprindd focul cerullri" innbuait de in original. Trad cerea lrebuia sa sa ra "sobrietarea iunoniant'- De aceea aTft Holderlin. in traducerea 191

190

AnIigotut, t:it !i Hoftnannslhal. in ilclfa, ac.erlreazi cu predile.lie xroriveie 1e:ate de inrie. neSrnie. slilb.ricie !i belie. Hofmannslhalse inspir.r djn lileraiura psihlarici ti psiharraiir;ci. lransformiDdo te €le.tr,r iuli o Calea care pe|mile degajlrea din convenlieurncazi deci parcursul inrers evoluliei erecegi. La H{tlderlin ti la Hofmltnnsthal.nldcmiralea pacri?errA .1r ,rrhaicul. Or. oesa ce Hdlderlin numea rtrstunarea patriotici I ruhfor ncdurilor d.: reprczcnlare ". ceea ce inseinnaftril niu o indoiah o relolutie cultural, 1elicii, eslelicii ti a poliiicii, eslr alegoizd in mod sponranirrr i) figura fbminini. Antigona e$e an.idrecs', adicn se mfiriicsil precum cinela caft, in nun l? lui Du,,1n!r.u insuiji, pare a a.ti"na imp.tiv lui D nlnezeu, ti rc.khoafte, fdrn d atcalttl de nici D 14., spititul ael i 1L ,ta''"'. Nici spirilul modemjulii nu ascdlll de vreo lege tj nL lare I se acomoda cu vreo alii alegorie cr exce ja feminililii in mipare. De la Ildlderiin la Hofmannsrhal.nodenrii imnA o Crecie care nu a exisral probrbil ricjodal, !j care este prin rrml.e srr;.,.) J!ir& innnitabild. Intiralia modomilor esle iD realitare pura ofiginalil e- Ea lrmeaza nodeldl aulo tonnarii. lnod de.realivitale traditionil aribuit genjului"'. lii care capiili d. acru incolo chiFl fe,llinnalij. 2 - De ]a Antiq.na LuinnUerLin L Lleira, sau de la m.dernildle kt postno.lcntih lntre Anti*ona I i Hdlderlin t DLekDahi Hofm.mnsrhalexisrd tc,lu\i o diferenla fundameni'rh. La Hitlderlin, lemeia ptrnind fo.ul din cei' se lovelre de o lig1tra m$culinn nulernici: Creon, reprezentantul vechilor legi. ru neputinla de tuIrufl.{. Srriliti de el. Adigona devine manira tmui ideal denocraric !i insurectonal. Din contra. cind prtrunde pina la srraturile cele mai prolunde Si redescope.a sodjd anr€riorlui Soiocle. sradiul 'orienral' al .uhurii elenice. Hofmannslhal ne c4lauzesle cilre malriarharularhaic descris de Bachofen. Curi renarca Maximilian Harden,ia fremiera piesei la Berlin. ir 1903, roluile rnasculineocupa un loc cn rotul secundal.inlr atil alentin aulorului se conoentrezar pe personajele {eminine. Holmannsthal ins$i .cc nf ; t of t ed lHat re ' t a i L tu "re .p e I te k + a nn" h un n, " .rS u' ut ' u Te pe cdrc l-am citit rre.datd e.wpra dcestui subiect:dnume Ld ar Ji o piesn y nui frunoasd gi o opera dr.lttit ji tui pura, dacd Ot.ste ar Ii l.st pur si

a legii' Forra carc se o|dne Elect.ei nu e3l' lumea mrsdrlina 'i Fe'ton1a nivizibili N lur hdkt ClylenD'sire irrgrozirooea Muglr Dar As;.l]'crr]ron r:*sirlal ie nal]rt lxnglhl bittuie ?n 'ito$tlri ;i con$iinle i..asli dutrnie rnr !un'ra*e leg'ililalea' ,,,',r,,, ."1. ,,", tnr" ,i,"uneire $i 'i (cin'l uriii.n:i crrsol nne: 'i(,ltl.i! ol]lir. ti hror:ce Curr spirneatsaiiofen Bto'i)' I'i!l sri !r.b.ns.ii *4;Gned si ri! ininra, dDpri lomrula lui tl]nst . , , J, lji i rr: rr 'i eIn'l (lf3:i] ri ln cie't: rffilu1a" vt'-a&il!t't!ttSe ::a;;,t'tLe i j'r! Lik-\''titit1r"!'x i Pr'i"nrl'ul 11 o f:t8:li,k' ;:.intrrtn tc.ttittt; i98:ii' rrv..ln.,: { lrr:rrnii,1 Cci'-e.t]:ir d. i!}erl'i linu&' t ';rirki!n" irreDrelire f''itiri 1. nr lmnn:) it QDirrd ir , nl.il ,'hrisL \inll Woif p'rg r,:ureliiil,,r lui I? -l'!lrn. a I'ril.ioAiei crcro micenient Clnisra 1900i ea se si:i'e mai dti"!':l rlrsir ;rrl* lcl,:d'e ,e DiotlerrilaL.a $l:tui Ke'' O,J atrofi,tll de Nroiicitriirr.! anilal 180$ {te'rDl sau din l9l7 nu lxs, si sr|zis€ iici ,r indoi'll tn ,,1,, ti,,t", - tt*. ut: l.(:, rictjLeti aclual'li a r':ea,,r: p';viniil, diti.are se ir$Pira l).nfu a interpreta srlualia Chrisrei WolI unne:lzi R ]).fr. Nr nc lon mira p:in urnlue cd seisibilihlea trtt i.n)^ Antittinei lul Hnlrteriin, n1ai t:ufn1l de(ir w cea a Elektrci propuoea inlrodtcerea noliunii SDr. deos?bir. {ie Car! Cuslav lunlr 'are a nlnrci exislenla unei simelrii a atir dirii rle Jornpbr al tlie.u.i'i'enru celllaii faF Ce ;.tinli I! cele doui scre"'. Fre d nu acce a ideea uDu; ,:onplexrl llli Oedtr' "N; se Parc cn rcea t:e tpu"tm d''Pte I:nririr'i l;r nJDlde\ul lai {}enil' ru "e '.!plit:ntirurui decit trpiLului de sex tuts'utin sl iat ': r 't ( J iJor ' r t pt ' 'nt f lat ''i t t ', , t t ! t ct r 'an. f ., ,,t,n, ) n r m l; " JLLd '?( nt - 't Ln, r ') l'Pl ,!.ul rd,t . : - , i d't lt \ iTiuaer .or:ni . r l Ji i, idir . . ^nqhu, r \ J"Le1, ! ', : "r h1r I lt r i r epr e/ ;r r i f r rel4ia dinte fiica si rl]anti hi Freud insalii iraza ori.ifti civitizalii tmrne' unjvers care hendre aDa4inr unui univers drlaic Jnlerior oriti.ei 'uhuri, cunoascdtegeatrorala in odn;31lui Frfld ru sa a;ol;l penlrtl ca Dlnaniratea erista o Lege a Manei" Piesatlsttft Jondeazi rcdutabihl n;steruI felaiiet (clm a'nbivatenle Si lioienle diitte fiic, li lnamil dar dac! esre adevd'a1 poate sa arunce lulini ap';' tiofml:rrnsrhaiinsuti o !a afimr. ln 1916, ciiur'rnd sa din 1903u a!'insese)'' c'. iria ffa pesre focul ttin cei pe care tletta atunci rclerir4a xd lqle.n^l l uea?n p.ntru inktdrtet ea .ttnoniei in l'n€"' t I Pst anue'ild Je l d ol el c ol u dur " o r 5ea. / a par ledlar dlui: ! ac\ t ct "t dl nt t t ' hn deei'DaN in'at i) ?a enP J. ;,' t' ,a , . "a

t92

l9-l

3 . Abdica4a il.tbaito

lif?noi:t

ui R.ut lt'lt\r.tie'

u Prinu moderiitr:. .e ! irti Iliilde:iiir. imsa .' tiiirf:r. ire AnrilLt . 'inr impoti!a l!ittt:i nrxscuii.e .irrrj)1. drr in.4 'i!rrrpuleniicr' ircrrilLl rsrll HolDannsthal, O.'\1)no{lcmitarer rieni/lr ! anilo. i9011 u mai olcri lrLrr'n masiulio denrn, Si nic; .aprnil str e.h;iih.ez' :rrezirta Ll.tire; Lrrrea aulori|are a lui arccn nri |.'se$ in:i o narecrfc clinsisl3rlar in l lrlcx hri EgisL in talatu! d.v:i.t,ilal lJ! Aginclr.tnt. l,le.!ra rliilui.. sjrfnrrl --- 'ici Jasi ; rllbul Orcste n! i oteri rici irn spfijirr --, sii tellusriJirsti 'intrlll' talorilc masculilr ru fo$ minrrate, ]n liuir ce ul!)tia nralriffliatului s 1 discre.iilat ireversiril p;ln s.ubrri3 Ciiie's|i:srrei l-.g!a l''"ilui crte abol'Ll. iar bnrhalii tar incatabili de a ..nroh ordiner lurn;i. 1i .tci lr:':'irall diiluiiori au fos: cindva in .seul siu din l'105 iri;ruhi Zro Ktitik del \\'?ih!irltL!it ((;titi.a lenti ,rrdJt). feminista !ieneza Rosx Mayreder |ralrea.onlcftrle]e Dt!litrdej crize r, idenriqii Dasc lire in modernnare Ea susern chi;rr 'l Jtxlinismxl contentporar Du s. explicl )i iru se mai jusliti.a ci c sinlpli lisiiarc dc i:tancipare 5 femeilor in ]ufla conlra ahuzwil.r |I!r.rii masculint. c; renrha {lin schnrbirile inlervenile dinsPreparlea l,irbafiiof inlili'' Cullur3 Uoasktr' scria ea, s a Ieminiz.tL.Cu .n bnrbalii ajune mai .tl.c:rle de culLur' li de raiinamenl. cu alit fonna lor de via1, se apropie de cex I i.lreilor' Rlzboiul nrodem nu m., lasa loc lradilionalelcr 'rirlu1i ale rilzfi.'ini(uiui": na'el dis.4ninat $i rehRic, el depinde d"' o sdp.e ra lasiriltrre (Ros:r Mavreder evoci aic; rablour razlroiului modenr d.scris if l- dabtlcte l\)i Zola)'^ ^ Ostlnhlia virilnnlii cale se l)lacliorr lnaa in unelc clsourj masctrlin"'. de exemplu in corporntiile srudenlalridin universiiale nu inri Paredoar odioasn. cj Si ridicola. ltit?urile, tejghekle. shile"l. atclier.L? rint ht atit?(t tklie dt. ritilifilii. Pur'u aceastadin n n14 \'idld ruIriki u ale reprc.tnkl uh \ ast
tlvfutu.4t

Cililizalia ncasra occidelthla, insisli Rosa I'Iavreder. sutor' ile In limp .e ;rlle cullini a$e)z7itn lernaNenlamiturilor rrhaice ale lirili|ilii lor de valori preolul satr lirc'a1ul. ontul rnodem d'ropean lil viriLj s.irii propri^ intelecnralizateca pe o dc.idete san c maladie ncnoasa'" conr,idera conchide I{osa Mr)reder' oe€a ce-i sefjr'zi pe bitbali de fcnLei in Pe scun lumed nodeme se oprclle la deralijle accesorii" Dar britbarulesle slibil de un serios handicat: el rAmiDeprizonierul tradilionaluld dualism dint'e corp roiul sexual' $i spirit, incapabil sa ti annonizeze et-igenlelen{elecluale $i si corNidere ferneia ca pe o aneninlare sau ca le un ceea ce I delemina

Jd",,,+

ar fi pur r lielracile Roti M'r)reder'felninistl liberala obieu de crrr:crir". de soc;al'denocralieAsirei ;;':; ;;""" uror at; zis iemini'lti ^prorali \EininSltietnet das i,,'""", i|'*^r. i slxuatltt Ln! til1]drhrdte ideet i,t' /'f rr' tLurt't"' "' :; r,1,'-',r'r"rriu; ru.r-,ii u'I n/' .:;.;,, 'r' L I'r'v'rr rd rr''t ., U.i Lrlh.r{ r'pai' con'_lrii iour'e radiliondlrslc ''inteleorul tenlioin". " punctde ved"f ].'""^la"r. *r.' RoseMavrederajrnse ln un '*:':1] f'minisle: in misttrair careba'barii$i rt' p'r'1sll r,xl^,i'"ri ,"'r'* nitl ri..asrr n! este tloar o ni'scarrede 'ucerire'. i,',," i,u.l;.,-.r., -it..'ii ult de dertrrn sule" mii e",,',,'ri'""*" de rtlolti. c"i luareamodenri lor' Di}r mrsc$line decir {le aLrlorilalex nr,rr.rri ,-t,:iletalrful "aloriior nr or.t"tii * ac'r'ii-r'm?i excirmi RosaMalreder' tem''lc |-r,,ri,, Pe de alti pane' rcrcnutd? untu au tt('zerkr'' r,,, *"a i" 'i "*1* t d3veniliatft de "',).,,) i.-"' suirrez'rs'l .simai lnulr le barbxlii i""le'," 3n "l ele rrebuicdin q' re!:aseasca ". "" sa i ajures' rotir, siqlri de ei riliii; 'onlra si redevma reLaliiloriiin!'e ba$nli li iemei si r;.rni i'.i;i;L'"i dialogul ""* de a relxnsa c!ralo.t.. Iemeiior.tod(]mele tevrn3trnsux$ inens' :;;,:;;,;' ,,,",.... iuc ",,,,.rr. !.rur rbdr dL^rad;'i tbrrrdrrrdJe nrr ,:'.1'" r:r' rdo'r'r" rnJsurrr:P e"rt t"o'r/ inrd ^-,.' ",..r",',i"'. " huF,,' ur I c" \r": 'in ''-,'i .;" : ;:;";'.,; o Dnrerga a nascu penru femeileueh'riansJ i?constujasc' ic,rinilllrll s '1,' 'i1 de b;itbali crltuti Decimpulin ruineplrlsil --" rLrjl-oLI si ;;;.",; ;.^o*""4, nosa ivlalreiierajLrnge "iric€ roz{ia irt (oele doui fcmei se inlilnisiri 1r Viena a"at * s"ft*i 'adia ca c firrla n'pri u..a*a djn urm' ferneia se rezirtr i r3az:iI,e badral lx ';*r;ril ruto.uncicrrrr.;rcf,;si in s;ne ]ti snletani cue I '-' d't'4nntc ..a,l t\'.tk a.istdratte cu sik!' tthdttru' i^1nLltd Pe ;;;i1';.. l'4d\red '"- t r-"rr,Irrai'puneP^ ' , . ,, , ' ";", t' n' i tr" a,t,i ,: : ^d' t" '.t 14,ct2,,.,! ' :r' s'rron6 despre ;;;;i;dli;;l Dar, p.,o,lo*or. r.o"iit' iui LNn Anil'eas inrldaiinals {lecitcapabili xbsrracliune' iJ"ii".". 'ie ",^i'lni'r, '.serati!''i m;'"F:qdl iiriurtr'ui ie'l/r rrr''rl ,,, i,,L:.i r,',,' ". '.'rln.'c l 'lc 'FJ're tirrcnrjrrnrrmar! Fr13l nrl M"\reoFr' ,1**"4i;lork"€ ','"J l, "',' Saltm' in t;n\)ui anuluicxrd |lrlna l'oara din ru ahri'ririutde Lori Andreas rrri reTelor Ur! wcirL 'st' rr rri f,"-. ,, ,q:L,u dP " 'ii*dlir In r"rul '"i,'"ii",,i t,t u d i ' a i'tt"' J" r\"t"l d' \'&t' t''','.', "'" aiun;e fd'n i:ndaiali ta tipt,r i )unu,a t! nlrcisiat nt iemzii 'arc nu 195

i i I

I
:
l

194

.T
t

E
f

'I
dar carc,.:aatatc,4i .xtruee?s(hlatttntta intuilii nle sPttitului, supremele &ducdtor Iericitt "'. de intuiliea')iej;i [i a spiitului. Feneia.:a1ninuL in fond, adaueaRosa Mayreder. un asen€neatip de femeie narcisiaci ii convine la pefeclie ba.bltului modem, s{iqiarlntre spirit Si camal: $ ea. iji felul ei, este sfltiata. Sufera de o codadiciie intre forma sa de erotism dominati de supunere pasiviiale, nevoiade r-$ afimta sryerioritatea"' Si * t penhr a domina. RosaMayrederii reproseaz lui Lou Andreas Ea se supune ca pracdc{ ceea ce Joan Rividrc avea sn numeasci' ln 1929, Salom6 ''feminitateaca mascaradA": calitelle feminine sl puttale ca o masci, penlru a ascundeo nasculinitate profundi, care d pulea Fovoca oncarut Aceastaconsljluie lenla comunea majoriBlii detacbritor lui amanl teama6rpina !i la severul sau biograf Rudolph Binion'. Lou A.dreas-Salom6. se masochisti a lui Lou And.eas-Salome exPrimi de exemplu in Tendinla (Un d.zra . publicataca o uontirtua'ela Ausschu)eifurg nuvela ,ine Fenitschkt,ln 1898.Ercin4 o arti$a caretriie$e ca o feneie 'ernanciPatt' de viseaze o lnrobirebrulalr, sirnbolzata gravtra lui Max Klingel. 'Die la vemichlet den Rulnn". unde un iitlir in amuri masacreaz, o ainata Zeit sale'. zacindla picioar€ie a dep4i aceasli situaiiedc'razboi al sexelor".care face ca Penau erotismul nasculin sa se nuanlezede sadism,ti erod$nul feninin de erotistuului"care ar Rosa Mayreder;rpeledzila genialilalca masoctusrn, Acea$a provoca fiecare ceiedounsexe lnai buneinftilie a celuilalrlio la din geniului erotic reinvie ulopia androginului-La inceputul es€ulDisiu idee a Zut Kritik cler WeiNithk ir, RosaMayredet se stdduia sn-i faci dreptale Iui cate,in aceaepo.n, Ea Ofto Weininger. nu'l atacacu indiSnrrea repulsia $i cu feministe ptivi'e la mulreori reacliileinlelectualelor hspirau de cele mai Ea sublinia cootraca primapartea ci4ii lui din und Getchlecht Ctarakte.l'. fiectuuiindivid, rcdusala o in Weininger, carepunea lumrnAbisexualiraEa "xM+yF", deschidoaperspec.ivefoane promiFtoaie, dnl nefericre ecualie parasi@in a doua parte dtr:,G^chLecht und Clnfttrel. Ea Ptcda penrru un transformism cultural alezat sub semnul lui Nielzsche, penru aparilia unei noi rase urnane. a "formetor intermediare". eliberaie de "tirania nomlei" Ai depalindarharca oporrlredinuen,ascrlLn leminm-'. ii Nu rc vom mira se consratamcn figura milice a androginu,ui este, ln conceplia lui l,ou Andreas-Salonf, - ca sa sPundm ala - anexa.a femin n{ii: ef nu se incAmeaz,decit ln lipul marnei: "Cea rni solid'nfuziune dintrc masculin qi feminin esk i ielnufi de sentimentulmate , in sensd an 196

l;.lii#I ;':::, ;i,: J.ili,i"..l;,{fi ;,'::'.,',:i;;;';,"',i:;
itl,""'*.;prohrn'J .are, dupaconrrngcrer

.f
I

r-",f;i^)ilfl;"ily":.lil .";-.,' r,1 ",," n:o.ur,,,,"n,,,,2,r mulrmdn'ul'
","d.-'"ri' "" "i ,ii .i""aa
"''r"r","

I

t E

r,

";r:' capabil sd rel'Illse?c co unicarca -cexe 'tlnite "i"gurul
TTI \

n''

.i

I

r
\
,l J

4.

I

Alidtlnd ti Lou Andretts S'tlo'Lt Nictzsche, ''Viktlemind eftritlul fragmen1ulj 339 d

",." iNatzscne

i;#"*;

T1"""'#" i::l*;::ii;::l,..';';:'ti'.': fi::T:':;il;Tl'.:
ir eTr {r bil' djn m om enr 'e lur o 'edr p' .." .," ' ^., "t "i. u" ^upt " geniului r 't r e vieli"' manifesr, e srprema a ;nirea imtodobitd cu masca

".fri.^'a" '*i""' contralVug'er' \amai afirma:

#;""

^Da' €stc Jeneie! o ."^'"' '\'iaqesteo Jenlelc Cdci nuzicd

frlihliche \yissenschali'pe

:i
It .I

ffi;'rtf;.;;

( .oin b, a, *",;^"* "t,, n',ai,^tde"". di ".*il"f"J#:i; ;l ;i3,,ffi i; rnsurnde ? dl a umepresentim.nl lr; 'l''''f-*

&eti si dumnertwastd r'"*.a lui Nietzsche Poate

"Ea 1ro", iil.i,"i. l"* r scrisese: - r:i,ii *#fi:,#f ':"::{',:':, tu dunnti rtastrd" - Lon apnruse {antasmele
coletiw'F a*'pra A"a."* s"rt"e 3 avul efectulunei ]nlucinalii halucinal'e ar ."'op"ni pe careii subjusacu r1ftadezirvolrura' intJ"*ri;ro, li are r;Flese dac:i;e amftim cd temeledecadenlei iter r.."r"', ,t 'i*

+
1 I
li

;l-XTil ;:!HL'rfih,il:1.la llr";*,j:' ::**;:::lffii
vorbca Paul Bourget ln Esiarr d' vorba de acel taediutn ritae 'lespre care i'c, se erticd raPtat .": ;;;;"*.,,i,": "':,"'::. ;;j;;;;';; . ni'iiiei tu hai n ttd energtt @ . ionst,uoz,tate, pe, iitild nu *a tuttifestdt in care rau imbandt(tlit in in likretum secoLului nostru, lntt'un se'(Jl ';'";;;,;; dacii nu p n aceea cd dceste c,ndiliite tte ri'ttd *;,', camPtrcdt pentru cd * fu*t inaPti pentu f'ri&e' ii",i"tt,t 'e'au ^"

sarom6' rui Lou Andreas ""i'i*"J,":t^'*t o*t- tericire"dupi ronnurapoemul "Lebensgebet' ""t ' {ilosofuiui, oferind-i t*il'p.l*" '"*"
19'1

( Rugaciune lie1ii') pe Lrar. I scrisesc Ia Ziirich. tuir {juo, ce prrisisc ll.usia, Si in cde lui Ni3t,rsfhe i s'r parea r recunorg.. m t:onttnaiu t.: Frdhliche Wissenschrti |...) t.otsri :Ie do tpannnent in t.sirtru ttc bd, 't': ' T r ' rrl _ .. . rt rl ne n rta rri rld ,r Fie c:t al frcur sii eruh sari sa ptin:r Fi. c. l}|i :r; adusfericirea sau suterjnla Te;ubes..r inftaga li .jruzine""' Unul dnr capitolele eseuluj hi Gry d1 Pou-rlatas. Ni.r.!.:i.: h lrrtia,,. inliirla 'I-lonui$oafa LoU la Nanos"". Ne rom le.i si i,rrce{itrn la o idenlilicar. prtpili jnte Ariadna ti l-o'r. lr rLilde arbjlJxr:ica o dra. indeob\if admni, care vede in Corilu W4ner cl,ei. personarrrtui Ariadnci', Oi: iturla.d.le nioie Stie.. ..tt( Atir.:ita! , ex{:iami Nielzsche iD t..re /k)n.."). htenl dorr sugera ct Ariad{a ,r rerrczenlal in rnitoto-iliaperso.alj a Jui N;elzsche.ccea ce Lou intructupxsein bi.gralji sx: o inc,mlre a positlitirilii rl1rrnc lelej mai desavir$iLe : duce o vjali s.rlb ae -(emnrl lui Dionysoj. Pdfttitti .le o!t. ritlr ta :;upruo , spunc Ariadna in.r.xn.iia! enl scd: in \am anntui i8S3'. Netji-ja{i la Nir:icJ dc jezeu. A.iadnr {ise$r in noua sa slle.inla resu ele xrej ullnne .tepiSrri, .arij i vn t. rnle si se renliliezc p;n Djonysos. S a lefiidrr de inbire, de et,urile de miti cire o nnpmgedu.indva sr:.] rjrre pe Tezeu !i: iasi din tabiririr. Nu ftaj este indrigostiu. ci solit:di- Suternria ei o egaleaza pe .-ea a fitosolului {tin ''ZararhLrsta": N;mit dsenfitiitur nu alt)st rteadatd (rnip^r jir4:r, sufcrjl. d,ar un r.u, un DiatLls..t s'4er.i as.4(1. Ptispu stl kt bn .^etn.ned tiitdnttj dt ansingw.rii klarc i,lunhi i-at onstilui ,^.tiaLtt1t" . 2 DhnJs.s, sttu inc tltftd dL1lb!!inL Parasil, la Naros, Adaiha lriiesre o disiperare ccrnplit:i larr,r egaleM:r doar pe cer a Vr.iiiroruiui iirillijl rle Zaraitxr{ra, 1.tst" "penitent tl \!titutul g ri i\lci 1...; pfttul i rtdin)rul !:.te ,;rs.!:te spiit t t Da ii,t llti ')tu1 iitsuri, .hul nxetdnt)rJo?4tintiteist tte N4u6 si ltiihid .ri nrtiinli.l. \n stLliiiulsau din t935 dr:sprelememalia Ariadnei. Karl Rfintr!!h renarcase ci in 3cestcapirol din Altj.l Erdi ;lirath&'tfli. "Pen;temut spirin,itri., on: dill figurile nilnlis-mului, proneiir a.etea$i ianieBlrlii ca i\t:,hdna iu Dinyfls DithJmnbek". C|yi|,rcle sinr accieati*. dal, de l. un rext le at{rl. oon.hrzja este foane dilerili. Ir ZzrarrrJrz, Penire&rulsTlirirllluf. €s1ebn!u1i iratat de camcdian [i falsificror de b3ri de cftrc Zarafiustra. in diri mb, /uiac]r.r il vede ivtudu se pe Dionysos care,i sp!!n: Itii cuminte,A.iad.na!

' A j ur e|hiuge nici. r i ur e. hit cnr elci r Slre.oxrarn ele rcesle vorbeinleleplej r.I! 1rc|.uiearr. .rai int;i si ne !rim. d:iei to1lrebuic sa ne iunim'l ilo sini irlririntui lau. ' U.ectriut,rleiirrarritii.e;r! sraura is.uhe ile un Sr4nr ti rrri ales ru vor :ra aud, fric\rt,l,rle m,,r,riei r,rettinr,.ta auzdi ci.ora se deschid larg uri:.hilc trL.trrului. ljretliutele nn per.e]r Je!rl'!c.- vor. (e rrebnie atlzii". Labif;nlul Criadne; cstc rcun, Dion)sos. Solikr" din Na.{u-csi riil cil ir jrbirinlrl durerii. I,.ectrnr- Pelit.nid lpiritulu; ilj lrbir;xrl splrirlui. Da' din.!.ensrri ,venlurr. Ari.rdDx I icril licronoasr, tlgerefell} de erpe.ieDl^ nihjtisnnrhi a.liw. lsilioDdusliW.c virla dionisia!:11. rinrp .e Peniientul .iminea incnh in in nih;iismul siu plsi\, macinrl de r.l€ntin1elnc,side dorinla de uroand'. Filosolia $i viala la nlodul dionisiac sint o crperienta a labitinlului. I' ernidrl (,1cr.St./rt(. un lascuiin) rc infunLldintr un k 1i nt, ntultqli./i ( r nie pric.lele deta inercnt. iclLi, dihtre .:arc t.esta ku elite cel maj h..insrmrat: iimrni ,tj nu nij lL tt.ptii n.:lti .uet li unde t. rdti1.:({te,in .:t nlitudikc (st.. sliytt, hutillii (u buraln, de rt.uh tkirt)tdur dscuns ih &vrn?l? .nnttiuUei J,l? ''. Dii ateasll e;iFrienln l[ortal de pericuioasi. doar cei avi n d ior la Ar ia. lneiies ne! , t ar nr ali id$eiinlif i Dol sr lco ba, cain ceaialla lersillne ,r lnituhi. relinul, de Racine: Ali.dna, lL'ra nea, de car. .lrogt)st. rdnik:t. I Ali murit pe nwlutil? untle ali Ji)st p'nrdsitd \t <ML se intinpki in-t iulles. p. nturit.tb -el lrunrwl Jnfta aluzie ia Aridlna carc .ii &,is;t1.r F h tit.ti t/.t pe ni[te anim'1]e ugredhile, {d droL) t:tr,lir c, ihrctlir( nu etistii hlJui|I d:h cdre sd nu iain. Le dot?s( bii.lc: ,'n fiden:4d.\cd ld ntijloac(|e,1( a t li1.:esn ptu.grcscze sd dev'tfi nni €t put.tnt(i, t'1ti fuji, ntu p.oJuhzi,.. .M.tl tttt. it:i, Mt tdi, mat pt.lun.i:)' prL,funz;, ti tni, Ihi intrabnt spetnn <Da,tepeti.tl, nnitut.rmci,nai 'rai p!:nhr in.ercarea areorilrlrti A'irdnei pare mai hine numala l.birinlultri. rdi!:. r vielii. decil e.oul mrs.:uliD Llar ea rr! ti gisege calea decil d{rp, ce a ru}rt legalurije de iubire c^re o rc!;reao lingi Tezer'. Se pare ci solilu,iiDea cu roaresacnfi.iilc pe care le r tpnne -rcnsriluic o condilie x inlilnirii cr1Dionysos. S ar pule, chiar ca iuhi.ra oneDeasc, dinlre barbal ti feneie si fie la urna umelor una din rcele linuli "crestine", pe c$e tratrsnrutarea dionisiacn a valori lor lrebuie sa o desllinleze Cun scrie Gi es Deleize, atitd tihp (it Arfudna tl iube.jtepe Tcze ti este iubitd de ace.tta lenihiktea ei rnbline pti,.nield, legdtd le un fit. Dar .ind Dionysos Taurul

198

199

I

5
t
{

v ap.t4rr. ..1i wla .e itvtlntui izrytvti'rt+ "6 in aces: rupla

atutrirdt.r dJirwr(. 4d?rnrltlc a.:,tati. tir slt,[or]enesc" lJerhrrul, rllaslrt'rl |nrtrn.

h 1r:irir.r nrili!!i,ri nirologir .l tuirdner la il*os. J.jiigo !,rr H. llir , ' lr . ' 1hr ) s. l i rre i r d i 5 ri l r1 i d c .!e !i .a cfoo:i A i nt' rr.d.. i .) l cl col r rl t;fl ri j e !:ri - a r i rai .erl ,r ri rl ,ei .i U rdi i ' rr.J t |/ r , r ( hic Cull r! (l u rl i .! . c l. iai . . : l. bre i rb b !.i ,l e l o i I-Ia u ! MN [rn . p " -.are.ipui er, l r,i er ]i ti azi tr i1. , l. ia. . r r . lr l! i fi .!r.d ,,r: h Vi e i rq !. Lni i ri :azi ' ]i i !rl i .l _{fradri ei 'nr li! lj, / 7. ir nr ec .rr i rl i .ri ,,l .i .d n ri d o rn ]l l j p ri j r spl i x} l i i j r;. di ral e ur gi ,p Ce sii.ri ti & ni;ntr ber. ii. lin !i ,lr ir|i.{rrr, incrl]$rd ,liir:l he{brisnuil; vicricz. p.e'jnni . cn,ina !i. ofrra ni'r..11 irr,loSi.d arti|li;ld de i!.qris i),1!'nrxch satril': J.rlL r Stralsr. Ikfma'rristlJnl.dil .anir., ie.c .tin Ariadnd ti.ar!1arLr;dnei 1rrriririli ..ierrt. Id iurrir.lca drLrmuluidLrrri. renria tahjA tj Ienoia lragil?i a elrelicii 1900. La ei. Bac.hus nu lllai :lri rnni. dinrr m lilerr; dimpor.ilr. il lre2irll,l .n pe un frumos ldolescenr rinrid rRi.hffd srla ss insi, mai apropiatdj Orenba.h {]e.ft dc !firitul msdemnrlii vie'ezc, va fnce dlr el un Jleldc,tek,- h limira ri.ii.oiului) ir scrisorrer !a .ilre It;chrrd :irrauss.llofmrnnslhal observi tgmenlin.t Atudra La Na:,): l]t::chut.tk ttraape un (r)br! ti krtuti cne n.eu, ni nruil dc.i1 llr hirbaL"' . Anr irure! aslf.t lomrula dubla te.lie a lizjl||lii tui l.lielzsche despre r'rirdEa: feDeiie reprczimi sexu) pxtemic. br$rtii serut slah FeniDitat,-a are mai inulre:anse dc , aecedeta "sup.aollenesc..dect nresculi larea. inci inrpoholila in nthilisn Zarattrustrl)Dr relrtclde sa ajungi ln aiirnar.e Etrmer hroarci:ri Jecn cu prelll uneinlrla,lil s.lcre;i a unfl conlalescenle ,.h.eror3s. Se !a situr ei vreodat, l. a.elati rnrcl cu DionJ-$s. cu aceeatipe.fe.iinr. ;i rratufttlele l,'Iildna? ca a Ati.tdna cu rcthurse mt.i Si bdrhatul (:u ure.hi tte nnSa' a crezri oare Nietzsctte cn o re.unoxisre pe Ari na in L.u Afldreas Salonel Episodul irlilnirii snl. din l8S2 c Lou'" poare Ii conrirlerar c:r I ,r.rr.,e, scenaorig;nara a iniiinirii dintr. temei.r iatala, si bi.banrl.!iclinrii, ,ria crin se reperi eLide,a lunBol sl'irsiluluide secotqitn elloca 1900. Fene;a este fatnla". Fntru .li cruzimea aliafi frulrluselii apr4ine narrfii inseri a ritd.lcnitn, a vieti diorisiac.. lar ba ralui esle in cele d;r unni vicrinti. penlm .A marjcujinltalea nu nrelira d.!il si fie dhlrusi :ai. depi$iti. . lui N;elzsche Dion]sos voia st taca dir Ariadna {tiscipotut sa . Iall cum poveste$te episodul: Slind noi le rolhat, ni.an eryus Idtu t.lLnerc

ti an ida! ft .tJ,!Nt: rlr? td abe fibd.arc'1 de a 1a tt;.t: ti'.:1n., rcT tiip'n Altndjlt i::i p'erd i:ttdl'eu -' isturh '! lpt"" "',.' lonnuL!' t.t.t..ta .,r.tttria ;)ritu:i ;ntk Sc,Jct li l?:trJ-*r tlct,t 'pnrccnstd' 2(4'i Rlrnpli lo, t'rthtli I k.ntx| ldce.tsrii t rt:':t r't taio,tti ,ljirtlitlte.t Jr t t,l .ha h !.tnand ih ruli ijldlliltture: .i ri i l l ai ottt:: , . 1t ; dr N'. , iil! t t : . iLd,At - r ina . 6at nL c\ t e; ccil pr t iir ist ': ti ta:rnir .t a |ub .' t:ii,'t,|j. ei.ji|,!:t. !:) 1',tltn.j t)rrfl!.: \t,]:.pttal (;,t1r t!.1: 3i 1j&;!::: l!- ;: Laaitltt l.<tt! rur't;tte sr.'u't' ita)nfi! li' t . :! t:ttrlusc ' t:ittdra jte T'2a4 pti' c!, .tllhtr't ,t:ibilitutt. htr.ilLt ,iqel s/ ,i.)'e.ii .a /;-tid'1!; !.it;!)!.t., in e.;!].1!;a ei lilrsrJitd ':il ,tot; m!en:: i;r u,nui "" i,{aes'rnl s|] iairl dljel1ir de etclr glnJirea P. coirn:' -di(i:risri.d . !r t;lr ili.Ds.,h. 3c srr;{ri! \a !l'1in4 i( ar ti purut c'lerr r'i flrrlrl'rril trLl on nor! dogmalilln rieie irar:.ric d.lir!-lrt., 'ltdt dac:' .|r rtuui de a:r .i. r".rline'e in rm!,i a ;!l]adr,ei reitezlnia doni 1nii de :'rli ie 'lii u,s ir lTcrxrli cxft indepad:;:zi sli.irdl de lileraiLr:, filosj1i.A ptnfflili n r.rrldata de ). Fldon n:coac.].li il r!:adrr.. lpre gindirea a rnt]ca a auo''1 tr\ifituu G.Llta,a] qlndiriigr.t€,tli. Alealiti Jiscii'ol., cu lterJiu$e ni.i are auzul Iin Ea I dema$i pe j.iicrzsch€Lrion)sor.a pe o paodi€ n ruiinricuhi Dionvs$s. Penrru ci | ! .iofiporiat ca xi ,;cdu.aio. cucnircr (rei 3rprelind rolnl lui Tezeul)l pe./'.riadna.Cici tansnularea valorilor iri ii NieLzs.he-Dionysos dezarllAgil_o la supraolnenes. ifiruchilJ.aza o laulare telncet, l'' niciodara zcce.ul incheiali!, ntere! de tel rt- Nu !e prn!. froblema si ieli din lsbitinl' Precuflr 'Iezeu. ri r;1 d.vii $ lnsuli rtn onr'l2birlntic" Un ast{el de birbnl at'eapta Aliadna: "Ofi.. ne at sp n.. ur hilrh.$ labiintic ru cautu nicn'iata ndefirul, ci nzrcu pe propti.t-i Aria(Ina "'" Ariadna lntrochiDeazi ahceva deeil ciasica inspiratoare'feminitatea gaia' si sari in a.iutor,care oferi firul salvator eloului m!$culin lnaine de a pleca frunlea ln fala i. Ea anu4a iB realitale femeile fatale ale ePolii i9O0' ''Ariadnd, sprse Di/rJsos, aTu e$i un labi nt: Tezeu fi-rl hdtut .io( de tih( de i nu rui are ici un lb; l,i ce-i scrwtte aum ca1nu a lost delordt <Md fiatezi' e$e nni rdu dectt t Minotaw,Minatawl Ceea rc-l devft raspu.nse Ariadn.!, .dnr n-dm sdturat de ptapria'mi rdbdarc, cu nine t14i etuii tebuie sd meogd sprc pienaniet iaft ultimul cu,'iut al iubirii mele pe tru Tezeu: il trimit tc pierzanie> ""' . ilt laimoasa tolografie ficuu ln studioul hi Jules Bonnet la Lucema in 1882. unrle o vedem pe DonrniqoaraLou von Salotn6 lntr-o kasurica docil

I
i g ,l i

i
I
i

:F

200

201

T

trasi de Paul R6e $i Fiedrich Nierzsche,Lou lDthuie$e biciut. Ea relateaz, ln autobiogr-afia ca Nierzschercgizaseaceaste sa foto8rafie ln cele mai mici arDenunte.In mai 1913, noteazAfu jumalul scris la $coala lui Freud. ca NieEsche era "sado-thasochistfagdc el tnsu.ti"'6. In acest sens, Karl Kraus va fi deplin ..nietescheah',.',Un bdrhat cu irnaeirwlie atisticd ya pure.t deyeninasochist tAfala uneifenai autentice; ri sadir. in Iata Mei fenei neautenti.e. Aceasra f btutati?atd n pcntru a ae extirpe din ea artiJiciul cultwa!, prnd ce reaparc Jeneta. Iar ctnd aceasta este .tela prczehtd, nuli nai fihthe decit sd tnpenunchiezi" afrrlxt^ t! ll dimreaionsmele sale'o Ftu, a uirasaia cu sinebi;iut cind viziteaza femeile "modeme", birbarul lntinde nuiaua p€ntru a Ii batut ctnd fo,t nesre femeia g arhaica intactacarevdtoreaza muh maj mutt der mascutinih;a in ptina decad€n1i. Din p€rspectivatmnslormismului 'nietzscheanist"al lui peter Alrenbers. pe care Egon Friedeufl aposEofasublittut Ecc" poeta'*. ca w.ec{)u ta Ecie /rofta, niitorul unei umanitifi mai buneEeceprin aneaniizarea masculinilalii_ El li scda Iui Ricada Huch 1n t896 "Sint int-adeldr u4 dwman al "barbatului . Crcd cd Salvatorutdm ct nu se w purea rtezi g va ne,eu li nentiIut k ,tue d? QM I I p4" sotidutrdu sin\ bushcz at alaceriror,l vr'clir"-"-.O trlsdtura disrinctivaIa un mare num6r Ao reprezemanlir modemitilii vieneze o constituie ..antivirili$nt l,' lor Cun aminteste un aforismal fui y\nt" drn Dic Fackcl: Eu nu rint pentru l.racr, d impottiva

PARTEA A TREIA

MASCULIN FEMININI IUDAIC I

242

i

Configurafiieunui triunghide epoci

I Baudelaire Grcddeck Schopenhauer' si :li \ Femeid EvreultaWeininger, tradilional $ Relua.eadisculiei a-aPrarePrezentarilor a valorilor culturale asociatemasculinutui qi iemininul i, de care se leagnsimptomeleindividxale afi; *.tale, a constituil turadin marile leme ale modemilali Yizut cum ^i" "ti""iia*ri de la lncepurxl secolului, mai ales in conlextxl vienez Am il,l+;; t".lu p"."onuFr. masculine djn ficliuni) hrepindeau o redefnlre :) ;aentiiad tor-sexuate:lie printr un "prolest $asculin" impotriva feminirali moderne' ln oe care o ilescopereau ei hqisi $ nnpotiva feninizarii culturii 'ne or:n cultul iemininului. leeat de crilica li de "deconstruiret' valorilor n'asculine. cea dindi: O a doua tema pare slrins legata, poate chiar indisociabil' de la capltul u,'rui secol de emancipare' ln chiar criza identitAlii e;eiesli tal pus' rnornentU rn care asinJtarea,care prrea aproapelncheiaia, este b care sub semnul lntrebirii ile cltre antisemitism intre uitarea iudaismului' merqenina la Ftulareaori'lJei iudiitali ti revenira la iudaibre 'air oodre pur li simplu 'ulru'ala se poLricr *pl', . Iormi religioasa. 'au indiviauale' foane lariate' ce vor fi Fecute ln """" ion r..uia alu"t.. itinerarii revist, ln capitolele urmaioare. criza Strinsarelalie careuneqtecele douateme' criza identitilii sexualeSi cr cea mai mate intensitat la Otto identitilii evr;ieiti se manifesta a Unit'lii *ehingo. intt""gu op"tA a lui Weininger const' dintr-o ctrutare yol*, unitalE dintre subiectul cunoscatotti obieciul Unitateiinte indiuid $i al lume, unirate dinrre suflet $i trup, unitte dinrre viafi 9i un njvel superior rraduce la Weininger prin fisudle sliiierii rauluj se iri"t"l. rr*"ir*"

205

:

Individualismul contenrporan atomizeazi societatea in subiectivitili {ovnftoare, iinla techna separa fiinta umann de aPartenenp sa la dscrocosmos. s€xualitatea aansformtr camaliratea lntr-un "Fup $din" Rrfuzftd viala trtiia tu dtmul "decadenlei", Weininger ou poate 4proba €xisten(a decft ca o depa{irc, convefslune $i rc-nasrerc.Fo4ele raului se irnpoaivesc. Ele .Ap'dt| ln Geschlechtund Charakter tnltitarcz Etemultti feminin $i a evreului. Weininger scda cu luciditate in ullimele fraFDente ti aforisme ca "llrd (t bdrbatului inpotri|a fafi d.ejemeie u este decit ura insulicient drpd{a ptupriei sexuali4i"l.La fel, antisemitisrnulevreului Weining€r oristalize^za to! ce u.A$€ ln sine lnsuti, din mome ce iudaitates sa pune sub semnul lntebarii aurenlicitaiea wagnerianl Si 1'6ikischl^ c{e asPid. Din violenla masochis$ ce s€ re'/arsi asupm obiecteloi cmoa{redi 'ltiinlifice" Oiocaractemlogialemeii Si a eweului), el rAnfne cu uD sentirnentde intensi culpabilitate, de care s€ elibereaztrcdticlnd "$ii4a evreiascr" (a lui' prin ursarp) qi efectele negative ale "spiritului el''eiesc' (al seu)care analizeazn realitaca, in loc sAcautea o lr4elege$i respecta. Side,soonlpune Pa4iala omologie dintre suma antis€mig $i cea antifemini$a conferA oliginalitare Extelor lui Weininger- Ea nu este totu$i unicl O relasim la schopenhater sau la D- H- Lawience cu o sermficalie analogd. La Schopenhauet,riul se afirml Fin& un a-dori se-riiegti' dar existl $i un posibil dincolo al acestei voinlt direclionate spte lume, o realitate de dinaintea prcatului: ne afl}m Ia jonqiunea dintre doua lumi. C noa$erca Uol'nA poate fi pusA in serviciul voinPi de a trri, dar deschide $ calea filnhritoare care trece pdn abolirea acelui a_dori-sr-tliie$i: prin internediul cAhemila fali contcmplrdi esteltc€,saua experienleiduredi, deschizindu_se dc ab$rdele suferinle ale vi4ii. de Or, accesulla aceasti "cunoaStere al treilea tip" dsca s, rimina bchis din vh. femoii, cvre "nu esteprczentd in chip fundlnental decit pentru a dsiSurapropdgarearasei ti a cdr.i wcdlie se oprette aici"3 Ea E,x'fi,tee''A percnitalea acelui a dori-sa-traieqti,ea ascultl de o obscurenecesitatecarc lnsuflcl€$e la infinit elanul vital. La fel, duPaSchopeihuer, "iulaisnul arc drept caruckrkticl Iuhdan nnle tralisnul ti opunirmul t'.'ins inrulite confixdn cu naivitatE reprc2entind Iap nndliile teisnului" Reafismul tu fcnomen€leti lucrurite ln sine, iderziclndu-9i intuitia pelui mai lnalt nivel al Fiintei (Weininger va suslin€ ca EYreul nu Poate acc€de la Geniul lol coo|tmptarii). Oprimismul ii inspira lui Schopenhauer arftn dezgus ca $i

jemeia sinr dor panizaniz'lo$i ai Drocrealia tpenm weininger, evreul li |lnui nai posruled'zaneceshalet in idei li saunoa"ei de Progres). fine.reisnlul fafa de care oarnenii ar tnbui sr-li manifeste servil gratitudinea: ;realor pielate de tiP feminin' nu Schopenhauer are alecftdisPrelpentru o asemenea schema aproape as€lnenfioare la Baudelaiie Femeja parc RegZsim o facud pentru a'i aminti coD$ant barbaiului identitarea vielii $i a doritlei' ''Misoginia' poetului expr;mI refuzul condiliilor naturale ale exist€nloi; perpetua,lmpotriva materialiqrului spontanal temcii resimlirAca o decadere 'nu {ie sd separcsufietut de corp Ea estelafel A! sinpLificatoan ca{i c,lre rar'|i Bisericii, autorul acesteiCrealii unde domne$te animatele'i. |n]trnneze]ul esle 'fln a ca dorintaanorului. se inJalireaza fiitd eteminat: Denetualde care !orbe{le "de ['nininra iei nat p,osritu"ta", de\ldre Baudelaite. raliune a omnipatenlei MIe"' Ideolo'iz progresului ($i ea qr Bise cii ;a desar $ire leminina, n', i insPira dern dezgusrt"lnPIcS prin progrcl ti r"'gu"to o sulctuLui donlo'ea pte|rc\itd a r&letd ' lo ^,rt,"i,"o mis a nu gnsirno stranielnlrnfuire de 6\dnn: "Despre inlania Mon coeur imprimeriei, turele obstacol tn denoltarca Frumosului. I Fru'nosd cans\iralie dc orSanint pentru extelmitutea Rasei eveietti l Eveii' Bibliotecari Ji da o,'i dt Mlntuirii". Claude Pichois precizeaznftIu-o nota: ''Orice ineryretarc antisemitd esreaici inaportund"'" Foarte posibil, dar dc la Schopenlauerla Baudelaire$ Weininger, misoginia ti antiserhitisnrulse aniculeazAconfotm unei "logicf' analoge. Baudelaite9i Weininger urisc' ln ei ln$i$i ltlai' Tot ceeace Schopenhauer, pe seana evrcului Femeia 9i elreul slnt doua figuri ale acel'eiasi lntii, o pun tentaii: a :pr,ntuit to evl. a inrddannarupe un pa1;nt al dzgraliei 6 pactizdtit ru b naturd de.dzuta.a a.omo.Lirii cu un deltit' minor" Sd nottrm c6, lnlr-o aiemeDeaperspecliva, existA in jorul cuplajelot care siructureaza dunghiul Malculiry'FeminMudaic tot atfta hazatd cfta necesitate.Ceorg Groddeck,}l eseul stu Ddr ZttieSeschlechtder Menschcn (1931), scde referindn'$ b e\rcit "Nr eri$A pe Pdtnint uh ah popot alt dc' erplicit nasculin". Dispunerea timghiului (Masculinul clnd ln vlrf' la lab^zl) dePi'da de Weininger, clnd la baz6, la Gioddeck; evreul itlaidbil este dominat de fanta$na unui prea plii de ecualiile personale.Weininger f€minittrte. Groddeck (ln haniera lui Ono C"oss) de obs€sia liPsci de felninitateDe rctinut oI evtehl este lotdeauna identilicat cu ceea ce constiauiem obstacol: obsiacol, tr rilti|h{ anatze, peNru itueqia de a nega ti dcp4i

2M

2n7

insrficienlele condrli.i rtnraDe Orodd?ck inteitr'ra ilt nnaiorn rern'en' tJsf;(ji, ene Lirdt P€nlru $irnoij.a !ifcuincizi.i elroi.*i. it,i dih ih'.rnnal. autcrlliti lii; ui't l'el'Nittt !it( .i!i-t..trt.t(:isu.di?tnl i'tt ler!:ni\ a et? r.tl:t l h &tr !s\: rltltulafi ts'ltLda ttutrultnt" i I ,:i;tt!;nlkt!t,i. Pel4ui i i :;e tiin'it' trtte\uo' .tfti tu.ut'il( lLaN niliti iitdita ir:it intr.iu:. t4t.]tt!jui ieninitl 6i ,tutsculiuuiul It r'tlul"i arttct ir la t:qi!.:.tJt"Q it't LlA:t'i tt'titt:nrt l))' litt.jdr.d .itrirniiil i':;t.ts:lt ' ttLintt:[t hhn& ba'.L)at S' atui':'ii'' ltttiit i.fi,. .it.:ur(itic..rrtui (r/!L!|. : ,k 'Ji:n n.ltr Pe pn'Li t t'! e ln l;t 1tit Llr trt,t:a t,tttt:ttrul';r lt:1ii.tt ,Li:t tlri . Pcneu Srodje.li, .xPresia 'iras'uir|' inlrles eroic. ni.i rjliir P(-'ri1i!.El Drc.i'zenta.. Dr& I*it11 iritiatul titLP! <tc r:e tsrc, r j')n|l nnrin'd"!., NeLibtt;1ie|d'n & coli(iiat!pint! 1 ttie ti? sFatad;L 1t de erclat* dtbt Pe'ttu turt Jit.. !.tpdhila t. riPr,;!i..i'u! jortn pttudn.ttti! rk rc.i.lit j'n o:cxali! i, in !q)une/'t tir.t. t: Jiullti a.a ei ut i,g", u1t.s"r^ au,,,,i i,l tun|ttt.iu .n .vt;i aLtrefr.t$ fe\tinihkl atit cit ie n Ott.o Weirlinger iilirma ei{ac1cc,tfia.iul. p€n1ru el frul re!(nstind in .efuiarca tentninuhri, ci in excesul ile teiiinitare" Croddeck ;i S'riningei ilnl,tuli;esc insa refuzul umaoului pre;l urn3n" !i exigcnla "suFau'-''anului Duira parerer llti Roger kwinler, care r explicial cofecr pinttu! d' vcd're al iui Groddeck,critciDd in acelaqidrnl anliiudais$ul siu irqllcit c;'r'umcizia er retoleaz, inr adetAr in bartraror;ce semn de femini{ir1e: senxriiici' pertru biser'.ral,c,ue ar coxst'lLli ut sacrilegiu o liinta nl.tn:i. o renunlareIajocul rivalitale lariasnrxlica .D D nrnezeu. Dislanla care slpar', cfeaturN oc creaior, delinindu i, nu poare fi lransgresata ludaisnul 'sk e|ecttr un uw isn: apliun. penou iiinCut in'are.1sfi-l\me din Qre ! Pfton3nescui atli<:dbisexutlul, esre ex:ius "' ) Atltifeminismul,atllisenitisn ! $ !:onlptuul de cdstrurc

Referindu se la Otto Weininger, Sjgn rd Freud a aso'iar' lntr o nou din (1909), K'ah'n escul snu Andb,.re der Phcbie eines liinfjabisen nnufemjnisnul $i anlisemidimll, situindu-le sub senrnul ca$erii Freud rezuma inrrebatea angoasatn cate alimeda fobir m\crtltti ts'a s' Umuririle pe cde Hans tocwti Ie primise, canfotn cbora Jemeite nu a Puttlt dccit td b llreneze lncrederca in sine $i adefirat "l\ipittncher", sd-i trezeascd conplexul de castrdre Attt cd s'4 afitat recaLcitrdnt la Ldnuriri $ de aceea i"fomolia nu a 4\)ut ckct terapektic Este ade|dfttt cd

existdfinle ii liprite de'WilJt,inacher" ? ]h acesl caznu ar f t kici un chip aberant cA cinew sd wea sdJ lipseascdde 'Wiwinncher" {i sd-l trunsfon E ca sd spltiem a{a in Jercie!"''. Textul ar€ o ders€biti inporta4a p€ntru istoria psihanalizei, ca€i analizarcamicului Hans a Jdst hotArtlo|re pentru descopedrea, crtre Freud, a complexului de crstrareq.. de Nu esteprir urmaredeloc lipsit de importa4e ce aceasli descopcrircva fi deindali urmat6. sub forma |lnei note. de formularcaunei teorii a rrdicinilot comme ale antifeminisrnului Si anisernitisnului: "Conplexul de castrare este rdddci,a incon$tientd cea nai proJundn a a4isenitisnului lAntisenitisnu.sJ cnci, incd d. la yirsta cea nai Jraeedlt,bdielehnaudespninda-ft , cd penisului evrcului i se taie ceva-el inlelege: o buiatd din penis -, ti qceasta ti dd dreptul sd-l dispretuiascdpe et'reu. Ia fel, aroganla lald d. fenvie arc a rddncind inconttientd tot atit dc puternicd. Weininger, ttdrul filosoJ deosebitde dotat d pertwbat sexual, carc Eia put cap viclii pnh sinuciderc dupd ce a scris ciudata rd .drre ceschlecht und Charakter, wrbea, tntr-un capibl ades renarcat, despte erreu gi desprefcneic c* o aceea[i ostilitate, cople{indu-i cu aceleati critici. Weininger era un naDozat in tnte\ine doninat de conplerc infantile: relalia cu cohplerculdc casndrz Ie|dtua dinne?w.u ti IctLi?'. la.c. in ftzul luL. Un an mai ttuziu, tu eseul Eine Kindheitserinnerungd.eskonado da Vinci (1910\, Fteud fac€ din nou legrtura lntre complexul de casirdc, antifeminism $i antisemitisn. "Sub influenla acesteianeninlbi de castrur." , scne FrtJJd, "lbdieleluq ti nbdificd d.e dcum tn4in e concepti.t d.sprc organele Senitalefeninine; vo tremura de acah lncolo pennu l,irilikltEa liti, dispreluind crearurile nelericite Lt ca.e, dupd pdrerea lui, cruda san4iune ftsese deja conswztd"t'. in acestloc din tcxt, Frlud adaug, o noti tn cde alimA ci i se pare incontestabil ca in accsieelementesc afl, o rrdicinl a gudznh$, .are sc mardfe$i la popoareleoccidafalc tu{ antisemitisrnului manierA arft de elemenhd ti iralionala. 'fircuncizia esQ pentru accttl. oameni incongtiefttaiimilad castdrii. Asuntnda-ne scul de a kc tanrpun presupunerile in preistoria ufianitdli, he putem inagina cd circlutcizia a constituit probabil la o.igine un substitut atenut [MiVerungscrsav] carc a preluat {tafeta castrdii "'". ln continuareaoper€i sale, Freud iti va largi gi aproimda teoria asuFa antisehiti$nului. Complexul de castmrertuftIc tnsAun elenenl csclrlial d teoriei sale. "Printre obiceiwilc prin car. et)r.ii s-du izolat, cel d circurrlciziei a prod&t tot.ledwm o iftpresie kepldcutll, nelinittitoar. [un-

dso ato cu o tit heinlichl, care se expti.d JArd illtidald Fin /ar'tu! 'ste ptirnittr tesn? '*-i Lu; atiigtnd astf'l un ltdsn'znt dl tecut ""n**, FLa in"oe' iani Mosesund die knnotheistkthe ,""-;& ;;fi
in El'me ten eiw! Pqci''jn4tvtis'hen.1'heork

TfT',..';"'lilllJ'Jri *1"':ruI",":'ru1':":L-il"j*.,'"fi
;;;;;;, a.

ca pentru darinlcle sale Fohibite. ConstatAm Loewenslein ual, ca pedeapsa modifica intr o oarccare rnisffi miza teo.iei lui Frerd: el reduce rolul complexului de caslMreca rAdacini l! nntisemitismului,la ura Ei teama fali de psihanali-?aqi dc psihanatisE mmife$are de pacientul cffe tinde si identifiee aceasli dircipii : cu o qtii4e ewtiasca" $;9e medic cll un 'evreu ln Ac.ele celni de'al lvlea Congresat D€r{r.re GerelltchaftJ t PttchodreF therupie und TieknpsJchol.,sie (Wiesbaden,5 mai 1962),care alesese tema afiisenftimul, notunea Je complex de ca.rtrargocupa un loc r€laliv redus- Alexander Mitschetlich define$e antisemitismulca pe o "maladie.a prejuderAfii", prezenB in stare endenica $ mereu gata se se tezea-scr:-. AsemeneaperspecdrSne fale sa ne tutebim care ar pute-afi contribulia spe.ifice a psihanalizei la lupta lmPotriva artisenitismului. lntrebarc cu atft mai justificati cu c& cnm sublinirzA Martin Wangh in Acr€l€ Congresului, ,ntisemitisrnul nu-$i ptme ;nobiema propriei vhdecari: din conir4 el consis'r dern cn pasiunea€i "con1l]1getEa" reprezinidun senn eminent al propriei "sanitrti"', un puncl de spriiin Penau P'opriui echnibru.WanShobservachiar ca, dacn psihanal;srxl insisli asupra probiemei antisemitismului in timPul txata$en1ului,atunci tncieltr.ri are lendinia de a-$i consideramedicul ca pe un "evreu" ai de a r,u mai conthua tratamenrul"". in timpul Congies1tl de ta Wiesbaden,mai mulle intervenlii dovedesc Asdel preocupareade a-l "rectilica.' pe Freud ln ce pdve$telcma oa.strAdi. B6la Grunbergerafim,a ci e'"reul este asirililat rurei lii4e castrate,nu pentu ci erte circ mcis, oi pentn .a este marginaliat de societate'' Martin Wangb la fndul seu. stibsdnrie teoriei freudiene o tezt sooiologica' similiiudinca dintre lemeie $i evreu constlnd ln pozilia lor socialA de Nu ne proplmem., aiscu{nn aici "/alidititea relaliei explicative p€ care Sigmund fteud, citind cazui lui Ono Woininger in spdjinul tezei sale' o stabilea lnl]e complexul de casEate $ aniisemitism, ci mai degmb, sd subliniem ca psilunaliz4 pdn legauta pe care o siabile$e intIe masculi& feminin Si iudaic, formule^za ln limbajul saupropriu o tema centrali penru Kulturkritik de la finele qi locePutul de secol. Nu este vorba la Frcud de o simplA omologie dintre iudaic $i feminin. Din conE4 clteva diferenle flmdamentale ies in evideda: in timp ce feminitatea se c^ra.1€,t'rzeaz6l^ Freud printr-un "supra-eu" slab, evreul esle plalat sub imPeriul Legii unui supraeu imperios care, ni se explica in D?. Man Mrrer, hranefte etemul

il' i,ti*.iii"*^

p,r,, l'";"" p* *1"""'**;:fri:i;Ti":,ff"i;,,1 "i""" J-" " (i e c i d :iic in nnasin
';:;;;"r,"

";-P\j,

leotieifreudiene sn 1llis), inroa"" enpuner* ns'Pra

i ^n !if",ii! ::;::::i,i'fr J i" iJi'J';;;;; suttutlitldk'i {i i:":)'*^:": din unnd sii nu t' nzt'une
';i,;u',,ci"ie. L@;urit" ltnt Pulin nai.*T,::::,
ace{tia

pe et ta

o1 reprezintd dactt unut dinre nume asele ":',,"i;:""':";i,,#, cd fiind noDm cl rezdpe rar' FenntP:u ptelirrla trlnnantirhs- sa din tr rrotere d{rt r' ? r{ li"riram i#rii"i"",l' r,"* n inpurd.al"i l r: 'rr in srddiulcel .r."lu' :lan' r: ! rur r ' an:uoo"f in': .iJn-"^* "i"*^ gindlni freu<lieneasqra ac*iei prct)Et!\e' 1* Det.Ma l a""*ian ai -"i

r",jJ;:,lxml,T.;tx{!}11:1:$"i#Jiltnti:*.i*:k
O alti lucrarede referin{apentruteortaI ln giuiorprrI!'l) Loewel$eir'incePud 1941ir noaotprre "*;til

j:fi''#;J'l'!###'11 1,"'ir;#l;::,"1y:ff"::,i":"''':'.'': l::,Ti::'1.:lll :::;ilj: :":nfl::*:,"t;r'r x;:::,T:';i",::'
ocupl economicareligioase polirice' $i O.pn*,t*. Aspeclele -rprezinti teor;a freudianaa raurt spaliu Loe-{ensrein """*"iid*itri i. "iat
;;I;;;; ili.J.i eroi sau ('r b'rbati * d;;"-p*n'*" 'del'rricc'u '"ne'ro/a rzbucnF$e er \Lnr trardri' ii .i 'i'iri, ti s. I imjre r' rid
?r't\i\ot ca u Jtrn$ ncttsftt?h' a ! d uh h4rhot il"rrrpr, a",*'; 'dsttdt ,trc u n .' tt a c i a tcct:d nrtttal ntptta t rroa' d F aDr ul a er l ? i t s i n l c 1 an e ' roral i ' e' orea i n\onr.enra'rrtr de ;' ...,re z r;i ,i t .;:;:-;;;; mutilat' cas fui",' susline psihanalizr' de a fi emascuiat' oiiEtio t".ti".

i:**::t,y".i;;,,"::i:1gl:.:l:#f,ffi:il;"1'':ru:il.'if |' i;' ;:"::',:i:: ;,:;;i,i:: ':::;i;";'*A'' ::':::i,*,",:;::.:::':;:
2lt)

21r

sentimenl dc culpabiligt! s?ecific consiitu$ei psihice iudaice. in timp ce discurul ftcudian (ca ti cel al lui Weininger) desprefemeie admite o destul dc mare vsdetat€ de figui (isteric., femeia narcisiaci, mama, etc.), pcrs?€ctiva asup.aevreului prezinta un lip psihologic unitar $i definitiv fixat de la Moise incoace. AceaslA doctrine frxisra fundament€azi fuse in interiorul corpu$lui fteudian un puncl comm dezvoltrrilor desprefemeie {i e\reu. O femeie de aeizcci dc ani 5Pede, spune Freud tu conferinla sa din 1932 despre 'Fdninitatr", "prin trtudturi fte, inuabile", .z"ti cttm "libidoul sdu, adoptind pozitii deJini ive, ar pdrea .L acum taainte incapabil de tchirfibarc "B. l,A f.l, "poporul eyreu esteapftMpe singurul care lia pdltat ptnd azi nunele {i fdrd indoiald ti subnanla. El a sfdat nenorocirile {i fiul nahnant cu o capaci ate de rcistenld neeealard,gi-a dezrohat t sdtwi de caracter paticuJare gi fi-a tnsufit, tn plus, cordiala atersiune a tuturor celorlalte popoarc"". Ar exista prin ufinale rm "errcu E1em" analog "8t€mului fetdrin". ?eoria Aeudianea complexului d€ castarc ca rrdicind a antisemitisrnului prr€ la fel dc susceptib e de a servi cauza unei glndiri feministe: Astfel MargarcteMitscherliclr in culegeieasa de eseuriDie Jriedle ige Freu. Eine psrch.a@lytirc he Unkfi u.hrnq zw AEBrctsion der Ge hl.ec $ hter, intJ1]l].eazA unul allffre capitole: "Der Anriscmitisfirus:eine Mirnerkankneit?" ("Antisehitismut o maladie slasculini?"). Amintind ci, p€ntru Freud, castsarea simbolica constioie nu$itorul comun al tulburarilor privind stima de sine, Marga.ete Mitscherlich afirmn cA modvatiile psihice inconstiente ale a[riseDirismului nu slnt cu adevrrat pertinentedecft Ia birbat. Daca femeile cad pradl antbeBitisrnului, estemai pufin din cauzaangoasei de castrare, Ior a conflictelor lor psihice $ a proiectiilor lor, derit dinE-o identificare cir prejudrta$le ma.culine&. Una dintre varia$ile cele mai rccentc pe tema "triurghiului masculMcminMudaiC' a fost propusi de Jean-Frangois Lyotard in es€ul sru din 196Eintitulat ltrid.gqer et hs "JuiJs". A.uloftl analiz€.zi ceca ce tot cl fitfre{t "tncaea pe care a rc}pectat-o ptnd Ia capdt gindi orul din Todtnauberg cu priyire la extermirarea etreilor'^, 5i Lredeci "ens la Frcud destule elengnte pentru a anicuta acestWadox al inanmrialului"u. Anrintind cn h Freud difcrc4a scxuau provoac, dnanlui ac€ea$i t€roareca 9i capul Meduzci, Lyotard sugercaz, cL "ceya precwt difercnta sexwln joacd tn Btndirea Occidentului (european)nlul utei tcrori il@ncnte ncidcntifrcate ca e,arc, clenereprezentat, unui aJectinconttient'n. al

Acest "rol" Ie-ar reveni elTeilor caft reprezint, 'poporul celuihh, <un popob altfel dectt popoarele'^- Din aceastAperspeclivr, "an isemitismul occdentatnu clte )enolabia\a. .i uAuldintrc nijloaccli Iotoste dc culturd pentru a paru tercarea ori|inard, pentru a o uita'la natlul a.1iv"1'.A 1...1 vorbi despreevrei dupa "Auschwitz" ageazd sensibililalea contemporanaill fala indicibilului, a neinaginabilului (pe car€ Lyotard sc strlduie sa-l descilreze prin "sublimul" estedcn kantiene). Asifel incit relafia mobila Si s€creti dntre dit€renla sexuali $ identitatea evreiascr, stabilitd cu atita insistenti de modemii vienezi, regeselteo actnalitate4eprevazfi.i sub pana unuia dintre teoreticienii posunodemititii noastre. 3 De la bisexualitatela anbieale4a iudaicl neiudaic Pdvirea anlisemitului, a carui fobie provine, ca 9i cea a antifeministului, din complexul de castrare,creeazA psihanalizalegAturacea mai putehica ln lntre Feminin $ Iudaic. Dac6 pestrtur vie fu minte ipoleza bisexualitalii psihice, antifeminismul masculin nu lnsea$ni derft ura birtatilor pentru partea feminina crre se afli ln ei. Putem oarc merge plne h a concepe o dualitate psihica iudaic/neiudaic, comrma tuturor indivizilor, ca bis€xualitatea?Otto Weininger plrca foafe aproapede acean4 ipo@zALa lnceputul lucr&ii Oerctlecht und Cfuirakter, elpreciza ce nu va vorbi despre bArbali Si desprefemei, ci de "substanle" masculineti feminine, de "ideile" de virilirat $ feminitate. La fel, iudaitat€adevine in capitolul XIII a p64ii a doua din carte o "idee in sensplatonician", iar Weininger cobstad ce "€-rirrd arieni care stktdelap, nai errei d.ecttetJreii'tu Weininger ajungeprin urmare la o noud explicalie a antis€mitismului:cei care rnsc cel mai mult iudaitalea sltrt $i cei mai impre8nali de ea- Doar Iilos€mi1ii sin perfect puri de orice iudaitate: ei nu $iu, spuneWeininger, despr€ce vorbesc.Richard Wagner tebuie si fi avut multe evreit4te ln el pentu a fi ajuns la o fude antisemfta atft de nobil, (tot a{a cum, explicA Weininger, a extras din cotloanele feminine ale tempeftmentului seu inspirafia care i-a pemis sA creeze personajul Krm&y). "latd de cc", WeininSer, .ei nui virutenliantiseftilis. gds.sc conchide printe evrei"t. Nietzschehsu$i nu ezitase,ln 1888, sA almentez€ zvonurilc care sltebAteau Germarfa, cu privire la misterioasa ascendenl{ evrciasci a lui Richard ln jurul anilor 1900, calificatiwl de "evreu" hinegte jocurile de limbaj cele mai artiEare. Vedem de exemplu cum Carl Dallago fl caliict pe

2t2

213

; #air il definette pe vienet ca .Heffn?"rrn &,rLride '.t/r.! tu!'un.t!r' /-,r::r .e Jiri ini.if{.riir iJlrJr'l.l*l un c(}1nplirnent. Ev.eul fi;lrd 'evreiiat', {; l4ele,ie ptin a.easlr) n arc "adevarii- expli.li Lr;ti lti.r:i, ri.:.i?r putei{: a!rri.d4 {f;trrrr !jr-,,l l! .::!4 !it4.l1 rirrs, B:i.rrr.cnci vienezii at av€a oevoie,ie r.zis1*nir. r:i i. etrL,1.il| :rnFl 5rr irlretrinzltor, de serioziaatea cu .are p.iveallcai,Ir ii':r tutri;,ie.l ijasul r: ci gal'( .e $feri \a Ostjuden, i, sdrar; ti r-..r1n.il,rf .i'ednrllli /rr,,l,,rie; i "'r iev4 nu iubelte ceea ce este p..'du.hr, lnaft, t,nk.!|u:, il .i!: i).:r erl. l cdte nu wi vea sdJie evreu, tfidntutu| p'opti.i ,!sej j.e t.art ti jiiitdle\t., toiY(iianul carc imeazd a ahd atat,pn(rt',, a.eli i; ti:;ta i2tudi!. Latino artificiald a enstenlelar dlnflL\dspittnl cu ariditate d:lndn.ittli!. c.tti, :4r)1.. '+. aritc F.elet;: !; nrt:. ':,ir)t ,,4;.:i .:a. rc tiiicid.tiiii! in fie.:dte zi, apabile *a ,le ..1 li nitir, llt tL: /j !i);.kc;t:Po3:ttt:, -- |-a se,iurtottkaund pe vienezi. gd rr r?:;drerr"" it] .:i: i]i re. :ietnl. ruten t|.r11!. t:ii erte complel4mente t ,L ta:tk€a Priint!.iri flrcr "''. Tot a6a cum ,r el't-ei&!,' )irlt ilejr !!n$ i,1 exisu o ]rr;i .ie 5;f. i.l,i. vi:::l.ir;- lr.: "tvi3'{r Srlrrrt!4f. conpambilA cu jiid;!::re. ileftjttixrli. $ i:.;j:r:i, \ilir,! t!.:int"rn Fahi. 9; o asern6narc inlre arer.:xilj n1od4rn. .lirr;lai ti .r!ar::'1,'i!rit "'ilf!a{en!t"r"r.rhi ca.e tl!:le l, fri.iiC u!;1Jerl; .r{ri r.rrlii irr:piai:,.ie ;,eaa lui v.r'einicgei, si!r, durli:$if! (:rrelx,,: .,riLr '1. i.ir;.i..erii|li ror';rinrllei psihi.e evreiesti $i peun: pafiea de iudaitate c.|rr: ar d.i{!i |]rrd:F,ni:'.r. r!;l dr.iiri ura inililidliri .i cffs acea$A dualiaate ln lrezerl,:i iir .i-''r ijr. iir'lrC ri' ". inljolli! :rr, rgipreanJ" lare a se angaJape .alea I l,lni). rtl::irl!.] lrersanali'ia.ci 'o lui W.jninger, ilrier'Jlerifil:n;.,enti1i!tlrul ca te un conflict interior al 1a evreaiui, firlt :i ,q!dc r.r; /:itr:4al :.-t1,eig tg augrist i933: 'Ne apdfin ln toate fel*ile de cltsi'..e. Si t:r'B:e i p: ni.i re a.,cbnde tu nbilitate o anu,ne nottru tuaestra Moiv era, la untu cpozilie ldt.1 de prcplir]'i jt.ki;r;n. iriati. urnclor, ur ,L1€t1! t :ui;':tkit t: t.r .) .4:'ireea. ?octe cd era intr-adeldr tnai del,arle in lilia lui Weininger, care tur! i Lflali sa imfineeft rcduc€a odce antiremilisin ln rn .r ll|gonism subieciiv in1tE iudajtatea li neiudaitatca inteica.a, la tel lrurll orte dnlitet$nism s'ar p tea reduce la ur protest a! mascui-dhri .rili$a proFri.i feminitrti. liitler insu$i a prelins ca cet4enij gennn'1i ri td.a telrltad uergliid pl46 la a tteja generalie, p€ntru a se a$$ra cn i: gerpln.gi] l3r n{r 5E asflftle} vrem strAmo$ evreu care st le rasjale s€ dovedea ms.-, lal il.ea*n rL:jesie a F']ril4ii fi conldiirlxt indisociabila de learta c, iflireia'rat.lbill de {oale tidadle fatr, de slngele

gemani i en f r r ", de. laf ?lll. ier , . i, r . 1, r 'r , , r r i, ! , t : ! / t t : . : / h. , ; t nt nr l: ii|ia ,ltfltr tit ::ni:;{irrirlj ,tdL k't aitoFiat at carc kci..j.tj .tttlii.iiirr animalit lrc canstitu. ,r'i .tpLtk .\:!',r;4 :)tJr.!.,i' Jil]eirl :!!:dir"'. \:.:.. :i p11::i illr ,ie'/4r ii dintre f ilalmcb rirnsdrutrfc ald f,rijrei z!*i,i,!r1. tearna de at descoprri ]E ii):1risd,i ) l;,i1fi rlrer, L-; iei cl"rl; n{rogiflri tremura de airn4de a fi d.n!ii:!:ai .:. ilti{l i.!,r,:j.

I

tJtatt ttt.o

.

i.:r'rilri: r1.ii;,tii r :.ir 'r_r:,',-.,r Un, dinte fl'rfle.,tivci. r.r,i;,., -rr:biiite l. ln no{i.mlat{. ilrr* F.lrij'1.. ii :'ii.j., .:r:: irr.1:X,r.x.ii! !);.,l.l.it:. ller ' : "L . 1 _. |, 1 A Ll ti raF; i. '1, , l. , i :. ' l scfisn ture 194:l t: i!:14. :i ir:rlri "ili i.- :':1i r_ :rrii-l,,...iiirtni: .{rdiifiri fundnnrenlal /jird. .Jri: j.; ,..riril :. ttt::1i.::ttj ;,: infij' i,lri?r,r.1i,riCapiblisflul mffe7rl:rr:i. J, rrltli;J rLr.1 :r. i,,.r,: ::r,'!rl. el:, ii.:r!lr,i:!ei onrufri asupra ol|,ri'r: qJ)r h.1re .n!l t:.t:;,1::r;tti| !t)rr.!!r..j. .rr.r.i,;t '':. e.rplt)atare6 .i.r;: ,r;:"1r:irr '11 iiii'i:!i{,ir1J.r ir ,ai. Acesre rellecl:i der\r1tt !r., AnIt) g! der biiry.rli.!,.1 6 ?.:.:|ti.ttt.tji!.ll:' i:;: " 1rl]:li ,ir':i en:jr despre \ r.,i tehnicr i{en,!$eril .ii fi|.i i;-, r.rl,1ri :r irllri:!11;! r$litic6: $iinia $i conceptici asupra naturii ca im.,nir ii! ri.elir;j :r!t':ni1i; .rl,?s.ti'rlBdea cr conceplie asuprnc,mul : c.: rlrie.l .ir..lcr:j:,xi i.,'trx; rlr1ii rd:'h.';r,si Ce la kitschrift fiir Sazinifurs.ta,S +r,riu,r.ll-rc:li. 1rj arii rrlr.;j, ::.,irti relr1a :.fas,]is1i" a Leo Litwenlh.rl. Ce exempjl, rr";i,:?, ilj 19-ii i:.isiil[i.;:.re .omrncierului Knut Hrn:su. srbiiriiiri .,.. i,r lilrn:i:]r, i.r[ : ,::ai! inainte de toale ca o roaiilare pe oaie rrllil teLriie .::,i i1;t4tui$rt Jr.rir} :.ii ftAri bogAliiie maleriaie. Asliri, ad;iLEa Lb\n.]j|]j::ii. t)E ,i.vriie ,-rll i@rl care lrebuie sn-i consolrze pe oxnrclri dc di..:rj;:lii i,fnai,.:"i!.le.aisrenf, colectivd- Irdividul, I)e .a.e fil.llofia 1i:re.ai{ il rrtsit.;. ahibunlda-i o firn4ie superioad, aspir! la a re eufur,e. aicmjrrr('n on4i de.',edt pasir, "id*tiu! u.kei ricLi totalitalii atoiputemice ? viefii ijt.:, .rbsc.vr l,.r.i1li\.t. iaiwn est. ftrlttt.tialt p"ni ,/r:"-"r.r.i tJiji.(i.d re car.' conforme cu Hdnsun {i'a Jhc( derpre rcN hoii. e.n r a.ew tt id a:.!::t!n ideolaleie: sentinentalismul ti brutalilatea t/. tb:':Lrir'tt nt iip.\:! ,t;.|lti lntlrtwdia -.anestec spetific , in !ck! p/opi u. tirtriui t, '.- 6t.,t, iti" 1l pr,renntui s\. 'ln 1934, Erich Frorr^m p btici 1* rc'-"as; r.:';ji.i "ni krzlri"!{y.iiratotliict€ l: li

214

Bedeutungder Mutterechlstheorie",,orintind ca, lll civilizalia patriarhali, iemeLj' inrobned asupra naturiii se alociaza dominafiei AuJklAlun+. ln panea intitulati Tema esle reluate i\ Dialektik der "Julieae, odet AuJklarung und Morul"i "Domilatia dsupla naluni se reptuduce in interiorul umanitdlii [...1. Ca giin cazul autohtanilot supu{i in interi,trul pnnglor Jonhaliuni stat\le, al indiSenilor di11colonii, inJerioti cuce torilor lor prin organinte gi anne, al erreibr printre drient incapacitateafeneii de a se apdru ii conJerduk soi de indreptdlire legaLl la oprcsiunea indurutd. Sade anticipeazn rcfiecliile 'Lui StriulberS "'. OnEinalitatea analizei lui Adomo Si Hortheimer consti in a lega stlhs deslinul femeii de cel al evreului. ln calitatea lor de "vlctilnae" z1e Aulkla' rungt"Semnele de neputitgd, ni$ ile prccipitate ti Prost coo onate' anSoasaueaturii, panica ei, ercift apetitul crininalului Detlaralia de urd fafi de feneie cowiderafi a cftatwd inletiodrd din Punct de vedere intelectwl ti ti2ic, puttind pe frunte anprcntu senitqii, este {i o declarala de wdfaq de eveu. Femeile {i e|'reii poartd inscrisPe chip Japtul cd autoll inldturati de Ia putere de nilenii. Ei trdiesc, deli ar putea fi qliminali; aneoera {i sldbiciunea lor, nai narca lor afinitate fi1ld de nttturd suh impactul opresiulii pe care o suportd: iatd elenzntul lor'"'. Grenzen der in capitolul intitulat 'Elemente des Antisernitismus rcvin la paraleladinlre evreu $i femeie AuftIarun8", Ado/Tloti Horkheimer Evreii, explice ei, incameazi ln chiar slnul societalii modeme, scindatede naiud. a$intirea lmei forme de viati arhaice,cici Iberalismul le acordase eweilor proprietatea, nu lnsa 9i puterea- Acesta era sensul Declaraliei Drepturilor Omnlui: ea promitea fencirea, chiat {i celor care nu aveau puterea.Continuarearalionamentului lui Adomo li Horklleimet poate Plrea paradoxatl Pentu ca masele in$elate presimt cA aceasti promisiune univelsali va rtunine o minciune aftz vremecit vor existaclasesooiale,furia lor izbucnetle. Ele l$i refuleazedotinla acestuiliP de 'fericirc fAra p$ere" 9i reneag, cu atit mai multi fillie ins,li posibilitateafericirii. Inpoiriva a tot ce idee poate sa se realizezeln cele din urma, ele nu se le amintette ca aceasta pot lmpiedica si nu reFod cl represiuneainpusa propdilor lor aspiralii "Cel carc provoacd a asenenea/epe.\ie, chiar dacAel insu{i este cufundal ln neJericire, Atnmer evreul rdtdcitor sau MiSnon, elementul sl/,nin carc Iminte$te de pdr.ttntulfdgdduintei,Irunu.seleacarc erocd sexulrespinsca pe un onbkal blcatenat {i rcspinqdtor, rcprcnntind Promlscuitatea,to.tte aces' tea atraq na ditttuctird a indirizilor chilinli, ffirc hu au putut niciodaLnsd vinn de hacduerosuLui ocesde ci1)ilizarc'".

ln aceasti viziu.ne, evreul, ca $i femeia, reprezina o provocarc pentu cel care trdie{te "nelinittea din civjlizalie" analizati de permanentA feminini ameni!4etronul Si aluml Freud. Ideeacon{ormcircia senzualilatea nu este noua. futem in schimb si subliniern origbalitatea irlerFltArii eweului ca incamarea utopiei fericidi f,r, de putere.LI alta parte din acelati capitol, Adomo {i Horkheimer iti generalizeazA intuilia; evreul lncdneazA utopiile bog4iei fArAmuncr, a patriei fAri froatiere ti a religiei fAr, mit Asfel esle inversat4 !i convertit4 in figura pozftivn imaginea ev.eului cemelar ii parazil, beneficiar al unei "imbogi$ri fArA\cauzt' ln detrimcntul celorlalfi, a elreului cosmopolit "frLrA aeding $i lege", care populeazi imaginalia artisemililor. Evreul ar fi deci, ca $ femeia, o modalitate a "fiinlei umaneconfoimc cir nalura'', a clrei existe4n ar anmca un soi de sidare ln fala ralionalitAlii instrumenlale a modemftaFi provenind dio Lumini. Aceast6 prezenli resi4itn de socielatea ne-evreiascaca o provocare ar suscita reaclii de cenzura,de refulaie, care alimenteazi andsemitismul.Concluzieparadoxali" din momein ce Drale&rtt der Atutklarunsrei^ pmctul de vederc,de alhintEri mai pujin original, dupi care evr€ii s-ar fi ideDtfical cu spiritul $iinlific, cu etica $ politica Luminilor, intr-ati! inclr s-ar Si confun& cu acestea,fiird chiar "responsabili" pentru ele ln ochii diferitelor qi!€r.i de opinie art; liberale incepnd cu finele secolului al XIXlea DacA unele aspecteale "Elementelor mtisemitismului" se p€teazd ia. controversr, asuFa cel pulin unui punot persp€criva lui l{or-kieimer $i Adomo rAmlne exemplarA,iNpidnd o mare pane dfu cercei6rile de isroria antisemitismului: e|ecul enancipirii evreilor, .onfcrm progtamului AdftLi.lzg de-a lungul secoluhri rl Xixlea. !i repuiinla tradilie; libcrale de a rezolvape lt|ngi dljrali liresrior€! eereiasci"erau andcipate h buh de lnceprt de llf,ele Ieli.i€rte.ric Jo.tflnei LinniDiklr.Aici Eet'uie crura.,t lii1).1Lrrr ri,rre drstrnuiiemeilor ti cei al'evreijor, d;nre antifemlnism $ nnr;senni'sm: fellreia9i evre l du fbsl p.inciFatii"t'eneficiar" ai ideii & nlt$.iparr .oucepuie Lunrini; dar in ambele de cazuri.aoeasri idee a fosr irsolrli (le |i€a ntullerelicenle sApoalafi pusa Factict cu succas. ca i. in {rograiia iui Rihel Vamftagen. Ha nnh Arenlit a :,Sezatin prralel rcesi., doua lnati niscar: de €manc;pare,pentru a evjdenli:r "ifuzi;t ft .rpdrneie \tnei^ tj ale celcilalte*, no numai prin rnijlocirea reactiilor suscihte ptiitlre cool€ml]orafli: sdi d€ "cariera" iui Rahel v.amhagcn-Le",/in' dar $i rlrin iniemediui crizei dc idenrit{e lriili de ace4ri femei€:

I

l I
I

zt6

ztl

I
I

"Identitdteaei negatird eru dubk: ruginea oriSinii sale e\treietti le tnfidacina tn ru{inea serutui ei. A Ji lengie insenna sd fii la nrarsine.l societ\ii, sd tc Ji ndscul8.e{t 'r'- intr-rm spiril apropiatde cel al lui Hannah Arcndt Si al lui Horkheimer-Adomo Si-a compus Hans Mayer lucrarea (Marsinalii), care lncepe printr-un capitol consacrat Aur!3enNeiter ir$jnnltrrA ]ur'de af:d.r,^ ocoliqud:,4c€drrd.a/re fArA tenei "Marginaliiii A4l11Arun8", pleacd ..leLac.rnstatareocd bwgheza }nfklittliJl,ga eiutt'* Hans Mayer Ur€e$e compaqia, adduglnd evreilor $i femeiloi lm al teil€a grup de "rnarginali" produ$i de elec l Luminilor: homose{ualii. Aceste apropieri au suscitat obieclii: s-a subliniai ca feneile rcprezinH o iumatate din umanitale, a carei oliminare nu este de conceput i[l lifnp c€ evreii au fost cel nlai desaatati ca o minoritaie. Unii au suslinu[ cd te naltt evreu, ln dmp ce derii homosexual, $i au sugeral ca existl in tradifja ' L de e^istentiali . Sandet Gilman multealtecaregorij margina'i europeani a comparat discursul psihopatologieimodeme cu prilire la iemei, evrei Si negri: punctelecomunenu lipsesc'".Fapt esreci, de la lnceputul secolutui !i pi,re ln prezenl puline leme s-au situat atit de diect ln centrul reflecliilor asuFa crizei modenre a culturii, precum criza idenritadlor masc lnn S; feminine sauc za identitalii evreiettiintui$a htoricul Reinhaid Riirup a ltrtemeiatpe o inportanta documentate comundIui Horkleimer, Adomo, HannahArendr EiHans Mayer, stabilind o legntura de cauzalitate lnire Fmerea in practici a ideii "luminate" de emanciparc!i nagereaadisemilisnului modem.De oe cultura germand,una dintre primele care a formulat clar $i hotarft ideea emancipArii evrcilor, lnainte de Revolulia ftancezA.a fost $i una dinire natiunile cele nai f€nile in teorii Situ politici antisemitealela finele secoluluial XIX-lea pina in 1945? mnsuraqi penhr Austria. Caci se cuvine sA iftrebarea se prmei,r aceea$i aminlim ci ln ajunul Revoluliei franceze,Viena da popoarelorEuropei un exemplu de legislatie liberali ln materi€ de emanciparea evreilor. "Edictul d€ tolera4n privindu i pe evreii vienezi" (Tolerunzpatetu Jtu die Wiener Juler) semna!de Josef al II lea Ia 2 ianuarie 1782, un an dupl pubiicarca der Juden (Desprc reio n traiatului Urer die hnrserliche Verbesserunq ciyild a elreilor) al prusacului Christian WilhclrD von Dohm, se mrmartr printre primele reforme ale epocii ln ma@riede "chestiuneeweiasct' lrdenfraqe). Acest raxr, e{e adev,ral, ela ins?irat mai ales de un mercantilism bine ir{eles. Se pllnea problema ultei cit mai bune utilizari, pentru prosle ritatea Monarhiei, a fmanlelor $i magazinelorevreie$i. Prin politica sa de 218

bleranti (li mai multe provincii ale Monarhiei se aplicau edicte de toleranli comparabile celui de la Viena), Iosef al [-lea inPlegea de aseoenea si suslinaconcuenta cu regele Prusiei, sAnu para mai puin "luminai", Si si !i ,sigure loiaLitateaevreitor din provinciile de hontierA"', De altminted, Viena perea a reprezefla, hccptnd cu finele s€colului al X\4Ilea, Si pe parcusul primelor lrei sfenud din secolul al XIXlea, lm mediu favorabil lsimilArii evreielti. $i rotu$, tocmai la Viena se vor lnfiinl4" incd de ia tnceputul anilor 1880 primele pafide. antisemite de masa, ptopunlnd -ti se puna stapinire pe desrinul lumii germanedin secolnlui al )Glea- Analizele lui Reinhard Riirup au meritul de a recapitula "tarele originare" ale concepliei despre emancipareaevreilor, nottenire de la Aulkliirung, c2le explic{ln mare parte eseculaceshriprografi generos.Prirna problema tne de faptul ci emancipareaeste conceputaln principal dupi modelul de asinilarc a evreilor la cultura sermalrj'. "Eveul estenai tntti om conceplie se vede lns, ti apai et,reu", scria Dohm". in pracrica, aceastA 4. re.dusa o exigenFbrurala: EweulsaF dciudaLTa! la ISna $i relaliile dinrre lnmanuel Kant Si Moses Mendelssohn, intemeiate totu$i pe o admiralie $i o sirnpatie reciproce, nu erau lipsite de o anurdle arDbiguitate. nota din Der Steit der Fakulftten formtleazi unele indoieli O aiupra bunelor intenfii ale lui Mendelssohn.Kant dezvolta ln acestpasaj al textuhi sru ideea unei "epurAri" a religiei evreietri $i ajunge la urnatoarea con llJzie: Euthanasia iudaisnului estepuru rcliqie thoruld, cu aband.onul tuturor yechilor doqnv"' . El atage atenlia in tecere ln josul paginii: "Moset Mendelssohn a d4t la o paie aceastd prcte4ie [cea .t unei comersiuni generale a elreilorl iftt-un nod care lace onoarc ifienge'rlei sale (printr-o aryunentdtio ad hominen). Atita timp, spuneel, ctt Durnezeu, .le pe nunte Sinai, N! dbrogd Legea noastrdcu.ot atita solennitate ut atunci ctnd ne-a dat-o (tn lwnina soarclui $ prihtre fulgerc), adicd pinn inff-a zi care nu va veni niciod4td, sintem legaIi d2 aceastdLcge; Iucru prin care, dupd tuate aparenlele, r'oia sd spund: (Crettini, faceti nni intii td dispord iudlisnul din prcpria voastr| credinln; atutci o yom pdrasi $ noi pe a oa.ctrd.>Clt desprc faptul cd, p n aceastd a:prn exigenld, el distuge sperahla propriilor sdi coreligio@ri ln cea t@i iad ultL.are a poyerilor care-i oprinz (deti nu-i nai cansiderudecit tn nic nunnt ca frind esentiali pentru qedinla sa), -rdntne ca ei intigi rd hofirascd dacd aceastaJace onoarc b'tn|voh\ei sale'i1. Convergenla religiiloi purificale prin ragune spre un ideal de momlitate universalAtrece, fu opinia lui Kart, prin *euihanssia

219

&
.
lf

iudaismului"; pard,.du qi credinla, neacceptlnd sa se "deziudaizeze" cotuple! evreii se expun la binuiala de a nu juca sincer jocd acelei AuJklarms". Dezbaterca care divizeaza spiritele tuceplnd cu slirsitul $ecolului al XVItlea se refera la modaliaflle emancipArii: trebuie si li se acorde drepturi Si libertafi evreilor dintr-o dati, considetind cN aceste dreplui $i p€ libe|t4i nu puteafi flaclionate sauteslinse; sa trebuie sa-i considernm evrei ca insuficient pregrlili pentru cond4ia de cauleni liberi $ egali ln imediata {i total6, drepturi? Revolufia ftancezAopteazl p€ntu €manciparea in legeadiir 13 noiembric 1791.in statele Bermane ln Austria, djn cootta, $i p.evaleaza ideea unei integr,ri progesive sub contiolul puterii publicenefericite. Aceastaorientarea awt cons€cin(e lnca din 1809, Wilheln von Humboldt sublinia, intr un iaport adresat Ministerului de Inteme din Prusia, i.convenieniele unei politici de eman_ cipare Pfogresiva. Numai emancipareaimediati $i completa i se prrea o solulie rezonabih. CAci,preciza el, statul nu are nici mijloacele, nici vocalia de a lnEeprinde "educafia" eweilor pentru meseriade cetqean. Pe de alta parte, spDneael, "o abolie prcErei1,n aducejustificarea discrinindrii Pe Intr-a' carc preiinde o o supritru in toate doneniile undz persistdsegregdlra. acordate dubleazdatenlto co cenftatd pe restricliile davb, noile libetdti care subzitft d, in acest bd, abolirea lucreozdlnpotriw ei insa[i". As$el, urmeazi Wilhelm von Humboldt, numai atitudinea sincera a statului ar pethite sAfie coinbitute cu eficacirate?rejudecilile rAsplnditeln societate; toldeaunape "bunif' cetileni ewei ca Pe }I caz contmr, poporul va considera ni$e ercepgi-. Ac€st avertismentpremomtoriunu a fost luat ln seama MaJeamajoritale guvemelor g€rmane Si ale Austriei au ales ln secolul al XIX lea calea a eaanicipArii teFare, considefnd pe de o pane c! e$eii nu erau pregililr p€nllu o integrare imediata, Si, pe de ali4 ci socieiateanu era lnci dispusn $t-i aocept€. Birccra$a ausEiaca dn Vonniiz a acumulat interminabile raporrte ti anchetemde P.o 9i Conrra emancipfii evieilor erau oirtirite cu balanti bijutierului. Dar Contra .lnrAre ln generalmai geu, iar deciziile .-on.I.te fttil-ziau. ln tot acesttimp se lrunulirau pamfletele Si studiile ostile emanciptuii, carc l.slnea la ordinea zilei, faxil irNa a se $ lndeptini"'. A |l btit si tIeaci mai bine dc o jumetate de secol Pentru ca emanciParea cw?ilor sa parn aproapede lmplinire (o putem dat4 ir Ausliia, odal6 cu ronstitulia liberalA dir decembne1867; ln Cermania,odati cu legea din 16 22I

aprilie 1871, care extinde la intregrl Reicli legea, suprimtud ultimele dissininiri, adopiatd de Noddeutschet Bunl tu'1869J'). Dar cnrd emanciparea parut in fine bcheiatn, lncepuscdeja epocaantisenitismulur. a Doua elemenle agavasern defectele inerenre . tacticii emaficipirii progresive. Pe de o pane, multitudinea statelor germane a determrnat dis?aritdli accentuate la o regiune la alla ln statutul evreilor. Prejudecetile de combAtutede legea civ a dintr-un $at slnt men$nute prin lege ll1 statul vecin. Antis€trritii poi denunta lntr-un loc excesul de.liberalism, invocind dincolo arhaismele care subsist{. Pe de alt, parte, mai ales ln Austria, drepturile qi libendtile apar ca "acmdaie" evreilor pdD bunul plac al putedi publice: chiar atunci cind statutul sAuesteln mare mnsuri liberalizat, gupul evreurenfne aributartutelei, cind Fotectoare, clnd a$irara, a administraiiei. In 1900, la Viena, prinarul aniis€mit Karl Lueger exprima cu cinism acest patemalism dintr-o alt4 epoca,proclarnin4 lntr-o formuln deverit, celebd: "Eu sint cel care decidecine este evreu [Wer ein ]un' ist, bestinme ichl".ln timp ce, la polul opus, lmparaul Franz Josef sc erleaz, in Eoteclorul evreilor, considerali ,traatrrr&-ul prin excelenF al Monarhiei, lntr o epoci unde tot raul venea dinspre nalionalita!.In Monarhia austro-ungara, afiinlirca represiunilorcelor mai brutale dmases€inci vie b chiar clipa in care auloritilile l$ etaleazi roleranla. Cu mai pulin de patnzeci de ani inaintea "edictelor de toleranF" ale lui Iosef al trlea, lmprrAbasa MariaTneza ar|ening,ln 1744,sa-i expulzezepe toli evrcii din Praga. Prenn nd (ti oblinind foarte adesca)de la evrei "eulhanasia" identitalii lorrcligioase,9i rcfirzldu-le bn'{i emanciparca integala $i imeniad carele-ar fi uquml fArn lndoiala integrarea, liberalismul german !i auedac a expus progarnul de asimilare imui dublu pericol: evreii eemani {i austrieci au sacrificat mult din identitatea lor pentru a pttrunde ln cultura gelmanr, $i totuli au rtunas condamnalila statutul de Gdstl)olk,"popor oaspete", supus liberului nbitru al poporului g^zdd. Cucerirea lib€rtiFlor ti a egalitatii ln drepturi raminea iluzo.ie, din moment ce ln acela$itimp imagin€a arhaicAa ghettoului evreies€era ltuelinuri de rcsticliile qi disparirifile din legislagil€ ln vigoare. Putem afiinna cA de-a lungul s€colului al XIXlea a existat o rela$e dialectici analogi intre proglamul ale emancipare al femeii conceput de Lumini $i reacfiile artifeministe. Aqklinunq-ul a pus la punct rm vast progra$ de educare a tinerelor fete, ce lrebuia sA gearg, progr€rry inegalit4ile. Dar penau c6 Feze4la sa contfasta cu cea a majoritatii 221

IF h
F. *

re

iF

'fi it

F
F

F
r

&,

r
h
!'

h

F
a
i

I
i

c€todalte femei, femeia emancipati apare ca o abralie a civilizaliei oloderne,ca o ftrcelcare a legilor naturii. hincipi'rl emanciparii fcmeilor, a constain a rationa in tenDenide eg litate a sexelor, adica de clrui sld.biciune a{imilare a rol dlor feminine cu rolurile masculine,este constant pus la Moiala ln numele teoriilor diferenlei es€nfiale,chiar $i a polarit4ii absoiuie dinFe vocalis masculin, ti cea terninina. Progamul "luminat" de emancipare preleazacu atft mai mult la critica se irode cu cft rrrnlne a$€zatsub semnulunei ralional A! aqa-zisuniv€rsale, !i Fondzrorii Au/kkiung pireau ei ln$iqi foafte dar ln fapt exclusiv mas€ul]tr:.,'. r.l].cEnli.ln Anthropologie in pra|n&tisch Ahsichl, Kant relua majoritatea ctitcelor tfsoginiei tradilionale. E&ancipareafemeii de-a lungul secolului al pusa sub sernul lntebirii. este insoliu de XD({e4 deti precar, ;i adesea artifeminismului. dczvoltalea 2 - Feninik te. iulait.tte, moderniate Da.A"dia'lccti. Attkldrrr8-ului" explica dificultalile intlmpinate de cele doua inari progarne de emancipare modeme, emanciparea feneii sj o&anciparea. evrcului, perspeclivApsihologica Si psihanalitica !e ajut, s, relinem un alt aspectesenlialal acesteievolulii, comun$ el desiinului femei ti al eweului i modemitate: tot asa cum a,ltifeminismul oranifesu o crize proimdl a identitilii iodiritului mascutin caft se rcvolt, impolriva leminiDului din cl hsu$, $i tot ata cum criza individuah se dovede$ede {api legaie de o ctiz^ Eener?'li,:z^,a culturii - Si antisemitismul rcFezinta simpiomul mei crize a id€ntitrlii indivizilor $i a mediilor sociale afectatede Aff putea spun€ cA antisemitismul mani{esti prolestul u,nei societali prruse a se ide ifica lnairle de a-l lmpotliva libe.alismului rcn.ga- Iitelectualul antisernit esaeadeseaun fost liberal: el proiecteazd asupra evteului propria "uri de sine" antiliberalL Prototipul andsemilului r.negat al libenlisrnului esteRichard Wagn€r,carc explicd fu eseul siu Ddr ludentan in d Mutik (Iudaisnul tn muzicd),1i 18501"Cind luptamp.nnu erhancipareqevrcilor, luptaft in fond t@i muh pentru un principiu dzctt pentru w caz concret; tot av curn liberulisnul nocnu nu era ^bstr.tct decit un joc al spiritului, nu prca cLntaudtor. din noment ce ne dgban pe ru libertatea poporului, Jdrd a cmoafte poporul, fdrd chiar e dori lireun contact r.sl cu accsta-, tot astfel zelul nostru in seniciul egalitqii ln tuepturi a cvrcilor se hrdnea nai mult dintro idee generald, decit dint-o simpatie

reald; oricit turbean ti scrian pentru emancipare'teveilor' tiecarc cohtacl inwrlunkt'd"" ' real si act^tca ei ne inspiruo awrsiurLe istoric qi social al "modemitalii vieneze"' am Flttn Piezentind contextul constatacum cteqtercaeconomice$i demograficl a ca'Pitaleihabshrgic€ a ous Ia qrea I'ncercate doua eiemente fundamentale'ale miclocosrnosukf micului i;.nez tradirioral. Libelalisinul e€onoinic a zguduit ProsPeritatea ial crahul b rsli din 1873 ptoloaca nulnetoase come4 Si a aftizanatului, falimente printre lnlteprindetile mici $ mijlocil niscarea crettin-sociala' care inlocuieqte rapid panidui liberal, l$i lntemei^zi lopulatitatea pe hrpta forma inpotriva "rllarclui capital", iar actst anticaPitalbm cip'li demografici este resimtiti de majoritatca an;Iberalistnului. CreqtereP ausiriaca !i catolicn ca o ameninlare a propriei identit'li' ii mai ales I sunrematiii sate sociale qi culturale. Minorit4ile einice qi lingvistice ocupi' .,i toc t,:t rnai mare. nai ales evreii rasaribni !i cehii' It 1900, aproxirnatie 77. din populaia vienezAvorbe$e ceha;}r arondisnentul 10, unde "coloniz ceha" ;s; de;sebil de ptezenta. propo4ia atinse 20%" "Antislavismuf' gerrnanilordin Ausria se{iezvoltaparalel cu antisemitismulTen3iunile sociale din slnul capitalei reproduc la scara micn codliderc dinte nationali$1i care sffqie Monarhia (ln 1893, Karl Lueger lanscazi' cu ocazia ,rnui discun electoral. fontrulai "An de|enit ilolii iudzo-naghia" rilrr"". :tranie sintezna ralionalismului antiungarli a anlisemitismului ) ln catoLcerodlan5l o' epoca,807. din vienezi fac pane din confesiunea ac€eaqi pdhe privire. $i totuli procentolde 20% maloritate srriviroare,am sPunela o de necaloiici li se pare clencilm o ptovocare; ei vorb€scdespredecreqlmate ti vestejescateismultimpurilor modeme€ooionict Toale nelinigile mediilor sociale ameninlatede modemizarea care vort'esc de decad€nla gtuesc t$i !i toate obs€siile tradilionali$ilor rlerivativ comun: antisemitismul. Un discus al lui Katl l-ueg'er cu ostzit dezbaterilorparlamentaredespre"Legea fiibd slatun civil al colnufi Atilo! oonfesionile e.'reieSti'* este deosebil de revelalor p€ntru dalgatrltd'antisemitismul:fu il dl oreocuDarilor ctuo' punctde convetg€nF consdruie dc msip la t@lul twarii: oriund2 Vi"no sint t^r atitia i,ei nrerum ftrele nerli, dai p{te evei; datcd nargi I4 tedtru, evei; dacd te plinbi pc Rini*raI3e, iar evrei; dacd ihtri in Stadtpark' diu rtou elreii dacd nqrSi Ia dacd te dtrci Ia ha! evei; daca ergi Ia wri'rersitate avreicoice"t. "u,ei: wmare hzp, hep' r€P tstrigitul de ralictc al adis€mi$lot Nu sttitldm prin g"rln-i''], Lt nici nu puleh adlnirc ca toli creltinii sd f. oprihali ti ih

222

223

7

locul |echiului imperiu cregtin al Austriei sd se lntemeiezeun nou regat al Palestinei. Iatd in ce constd motiwlia antisenitiffiului. Nu uru ta adrcs7 indirizilot, nici ura inpotriva nicutui sdrac. Nu, Domnilor deputali, ^rreu noi nu ri4im wd decit pentru huele capiklL,carc e snilre{teqi caft se aJld in niinile eyreilor"". Fantasmeiculturii "feminizate", carel ingrozeape Weininger $i-l tnctnra pe Croddeck sau pe un Otto Gross, li corespundef,ntasma cukurii ti a societilii "evreizate", unul diDrre locurile cornnne ale Kulturkritik antiliberale din ultimul sfert al secolului al Xx-lea. La Weininger insu$i ($i la pnncipalul siu admirator, Karl Kraus), la pr€cusorii ideologici ai Weltanschauung-.rlui nzzist (HoustonStewanChamberlain, Adolf JosefLanz von I iehenfels. Altred Roqnhergr. in discurs;lmaJoriratii per\onatirdtitul si rcprezentadveale mitcirii fa.scisre, doun t€me sinl srins tegated_ Der cele in Mrthos der 20 lahrhunderr.r al luj Rosenberg,haosul raselor crre permite evreilor sa subminezeyalt'ul g€rmanic prin rnetodeiecete mai diverse si haosul sexelor care provoaca anarhia roludlor feminin ai masculin stnr aFzate ln paralel. "O'huleli ttopdind pe furi[, cu incdlldri lustruite { ciorapi ma!, acoperili de bfildri {i de inele deliate, Jardali cu albalttu ta ochi $i cu rc{ sub nas ', ia1r, dupi Alfred Ros€nberg.srar€ade b.srardizarqti care a cezut Germania modemi- Emanciparea eu€ilor (care or.avege rasa germanica) $i emancipareafemeii (care submineazavidliiaiea birbatilor) intruchipeaz{ cele douamari cau?€ale decadenlei". 3 Eyreii , feneile {i antitehilii in yiziunealui Schnitzler O temn cenrralAa operei dramarice!i nararivea lui Aihur Schnitzlereste locmai paralela stabitta de vicisirudinile emrncipirii, pdn p'omisiunile, cont adicliile $i deziluziile sale, tmre evrei Si femei in modemirare. ''lmagistica vienezt'- a lui Schnitzlerne prezin.i principaletemodalit4i ale femitit4ii burgheze de la lnceputul secolului: femeia integraln (fnira de farnilie bunn, mama virruoas6),fata bArrtnr, Iibertina, prostiruala, mondena. "femeia fatalA", Iemeia copil seducatoare (da.! .irle MAdel), isr.i.:... t:t,.:,t., "eliberatd"". ExemPlele emancipare de feminina reuffa ii,r,r,r,,: i fr,l!:;:..r,. ., . .. i. ', tn acests€nspe Matcolinadin J'.!cv,f..i r.,i,:',', ..r t).:t,,!::t,r: ttt f.it\,11 famecul !i spiritul cr o ,ii,1, *).r;ii: iiInf. ii jr i:;::t :tt,r:,r ti i;i i iirdt,,: culturearririir;i :: f-ii,rtrl':.:.ierljrn.j 3 ,{!!j,iinfii iilt1,r1rr. .- !!.tr,.ai,niiri alls:ir,crn. ll,{ hirri ril ,:iclrri:il1rJi:t s;,,!)j r{iv{:stl3, 13iu,..itrilit L i.tu ).24

ideal de emanoipae fiiri lea italian susereaza lndoiale 'd un asemenea -f il", irealiz$il ln $ena anilor ie00 Majoriraleacelodet'te . i"-rJ, socide' dic|atede convenie4ele de stereotPtrrile J*-" i"-"t. ",J" ' ",; divina nige rnarginaleanare si Ffrlnte' dePresive ei ;;;;""" celllah constituie "tYff,ii""."t,", codruntaticu antisemitismul' ln piesa li'relleclilor lui schntuzler' t *;il;;;-"t;;alilor "r*tlali, h p-,",1", Ai nn",,l' ilor2l va merge.el mri dePane denunlarJ tansnusa m'diul Dreytus Ln sorde afacere rnrginrnd rca4iile e\teieEt' ^.il*rnr,1.*,r"',Schnitzler se mutumelte sl atatizeze nu neaic^t vienez.
I delcrrnind menlal ,at.! de an,rs.mrlisan.cr detnonleart li me{anismul 'are ca sa aqione?e un ant isem itNu\ ela kxt r d' ." " " * '. *"sca: i ;e'te deosehirde tFvelatoare caci n ir " .1,' . " c,.rl Li.,, ,:i"""i."."*r "'/'a in, 8ds.el,t' ! di'dulut ?'r dcl''ltto klnit'l'r tini cate ttrntaRd Mt " rluhd'j1rd t1t"'u'rut c?to'tallt ot orcto u, t"t MrhDtutdt n",i " ' "utlu;

',i ii

t

"'"J;i:::ff;i".t*'

culLurala socialr $ de poziliasade inleriorirate tio.'1t..-:'ienr "rr."r.t" sar,brurar'rt pune la puncrrn vestiarulsalii dc de rei,rl ["]'. c pamrns ']'':.;.ir-. concei: usrurroarerananarrrsia'apentruun soldalin unrlorm'r' d€ ur! cas&i sale proiesionale-cum sa spele "aftontul" adus ..iri-.".-.r ptetinde' condife este prea wlgdr' pentu a'i putea ^at"** " "m arme? Militarul "dezonorat'' ar netmi oare s6-9i F ia capat otin "",i"iu.tiu criza de con$iin1a tagi-comica il determin' Pe Gusl st-E ii.J** "Lr]ii ,** decerliilede 'decldsa!social : uial mic tunclionarPensioflal drn lipsad( z€sre' sndiile -[* ;;.;;itt ;,'t" sl";.,*. o 'ora s'eu de marirar ln almala' ralate care I a delerminat si intre -_'p"-"t*t*f ate llonologului interior al lqi Gusil se lfirbulzesc viziwi ir acdrnate'r' glndd de disFel trtisogin femei .*p'"Lei ..ri anirnireaferici!'ft" "ir*i.^a" temeipna ugoaredtr' m *.i [ 'onttaPndere ".1'* dln homoseluale' dormrlmulcazarmd unei nriclenii \itrle. far, indoilla inrclinutl dF cu l"',1". *"rru'*1. |<ntJ!rmo$ent cu leSarura o modrsti (tot { PoaG ?wa: Dc at(el este ca J','Id hotsar el ;;'";;b;,n,1 ,e I creazatn*o bancd{i poa d mustaldneagrd $i ain inirt"t.', d4'd ^.r*i mai h Si lot'aenet'ttn rcz?trd! h hin? !4 se p'drcasra ""r'i"" rind te Eindcslica toli."t::i' it t?l],.cntut m?u'fotuti t" "**'l* pata dr an sct'utst : a"et n u,r !i'a!''a devnd ulita i - nu t a mrar

sc s portno seriede umli,i: i"l timpurconcertutui

;

n a
li
I

125

Senlimentul e$€cului social este insofir, ln cazul locorenentuluiCusrl, de o criz6 a identitrlii masculine,iar aceasta alunectrspontanspreanrisemitism_ cea mai nua4ate ;i cea mai subtili a crizei de idenlilare a "Analiza evreilor vienezi asimilali esre condensate romanul Del WeB ins Frcie lrl {1908), al cdrui titlu a fosr transfonnat in editia ftancezd h Vienne au crepuscule, de$i SchniEler punea accentul pe ideea eliberarii rataie, a emancipirii avortate: "Drumul libenitii". S.mlrrecule frl revista principalete tipuri de reaclie ale eweiloi la anrisemirisrnulmodem": doctorul Srauber. deputatsocial-democrat insulral public de antisemili, alegeexitul Sip&iseqte Viena pentru a s€ stabili ?n stiAin6tare$i a,ti cominua acolo cerceririle medicale. Opulentul indusrriasSalomonEhr€nbergs a raliat cauzei sionisre, culrivA din instinct de pfovocareacceniulidii g seprelace ca ar dori s, ptece ln Palestina(rtuninind lnsr la Viena), ln timp ce sotia g fiica lui Else inae[in un 6alonmond€npe Rirsrrale, iai liul lui Oskar se agafd,vistud sa uir cn esteevrer, de prietenii sei apa4inind auritului tinerer neevreiesc yienez. ThereseGolowski a devenit miliranta socialdemocrafi qi g-a sadificat ferichea de femeie pe altarul exigenjelor polilice. Leo Colowski esre g ei social-democrat, mai mult sionist. BAtrfuulmuzicianEissler a oompusarii dar de vals carc irec drept chinresenlaspiritului vienez. Scriitorul Heiffich Bermann(ln care majoriiatea contemporanilorvad un dublu atnobiografic at romancierului lnsuli) sufera din gleu din cauza anrisemirismuluiambiani, plii la a ceda intermitent aceleiSelbsthal."trij de sine e\.reieq1i";nu simte totu{i nici o atracfie pentru sionism,ii estede acord ca Viena Si Ausrria slnl singuralte.rnat de carese simte legat. Nici unul dintre evreii descriqi de Schnirzler cu compreh€nsiuneSi simpatienu ofera vreo solulie satisfacaioare "chesriunii evreie$ti". Romanul nu lransmitenici un'mesaj", cu exceptiacoD;riinFi conradicliilor !i a insuficienFlor reaqiilor evreilor asimilali fatA de sndsemitism.Schnitziernu indicn nici o ie$irc,impresiafnata frind ula pesirnisu_ CauzaA4&Arurg,utui, singuraln careSchnitzlera crezutcu sincerirateu, paredis?ente. Un aspect al romanului merita sA fie subliniat din punctul nosru de vedere: puerea in parr.lel a crizei ideftitafii evreietli ;j a e$ecului relatiei amoroasedintse Georg von Wergenthjn{i Anna Rosner Aristoffarut c€org von Wergenthin incarneazd,prin e{ecul sru personrt, mai multe figuri ale decadenlei: declinul Austriei (este fiul unui dipldmat de rang iralt g neputinla sa de a asumamo$€nirea familiali simbolizeazedemisia elitelor Monarhiei); criza crcaliei aftistice (de$i compozitor indragostir de o con-

d"':^il."r,i$" *ffi x':#:iitri*?ffi vJ*#{fu L:niTft%":'c;# ;*ft':"',ffl'*'l{:nff

f"#riff:#x *:.1-[--i+[1

Hhlil': *#-T[+ft nT-:"*ry:h'',u$i'ft
^x.".T.l"JlilJi**;*"*lv^*:lh;':':ill"il'

i;[riinl:Wm:*P

,*nfef tlf'ntrt:f,**o {awiiii;ii':"j
22',1

",-rr":i/rn:ii:f n,','r"r'l:r: .mitxr,,*;*i';#.rfu

W::ffi'ritrr:'i::'t

226

1r,?ccnzl"'6.ln dspursul 6au,Anhur Schnitzlerjusiifice construcia romanului Frntr-o irnperioasl necesirareinrerioara: .Lrcrind, sinqeam ai ovean xd ajung la a.?st re-uhat: dat nu am puut ti ni.t nu an ttd _ sa rui dztwn z dz la e1"". O n€cesitate de acela$i ordin, dictara lrlsa de o situalie islorica si de reflexuf ci m liFrarura. psihotogie.Kuhukr it $i litosofie. ne au indrepl,alil 66 considerdtr 'lriunghiul masculiny'feminiry'iudaic" De o sFucn;a ca +€cifi.6 a modemigfiivieftze.

,fl
PARTEA A PATRA

I
t

EVREIESTI CRIZELETDENTAATII

'l g
I
J

t

i s

22E

10 Situatiaintelectualilorewei vienezi asimilali
''A G ntetoPa Lsupru itknutdlit ?vr'ic;ti .ln' seanra 'a o-[r pterdu tleia Da' in\eamnd.t' 'd

i,io-,*ii,, r" l. ahntnie'iaLtu

ntrebaritc

a'upra ei Inttt a, et deja ti o' c r it'c'i t? contu' reaza linita, iminsa P'?,tn o tirnd !?apana l' tu' tre iuJt,'n,tl oleilot n..id?ntah 1( @ reazd si sc equne Elnm f iueJLEvN4s I \ - Asimilarc,&nwrsiune, libetulistll

;1'.: ,^ "TtH,:'"il E'ou rcruri ffL'-5:lxTl:#Jl'1 3;:i in :''iill;.'ffi ;;rorerale initiarilereti ts4a' ;:";i;.';;;

#":iH:e:flJ5.:; x.';;;: ijn'L'lr,lli: jnn'il:: j:ffi
lH :..":lil':fr v:::iJ;*1;j;:*'*:'-*,T,,"#:"1;'l ;";;;, .*"-;*',"r .:i:lf
*Fi;
:#,ffi.:5 il'""J*i#'*';'T,i"#3u^ -*n
o**, i., ""ii -*

:**:ir"*l *:n1:Yt"ils:fi*trffi:""11*'" ";#fi
ewei6{i a ld sa li araleroadele: viena asirnilarea

f*f",tr*X; iJ-fJ? c?doliciroiaoren

*:*1":::l*:'*':;";5"J;.Hil";',Ir:*1"1;:"'':H

:[ *":llt*"m;'#"* ir,ih:;;,::;,ir ;'''
H;'," 231

.;;;;*.sei

eiigenleso'iale pentru' rac€cdicra m.tcatn)'

rlt
l{,

ds

al convea4ilol nu ale Monarhiei, chiar $i decft ia B€rlinr' D" numarul total total al evreilor- De aidel' doar a"pal ti"ioa"*'fOq" din numarul '" opla Dentru iumitdle d$tre contenili de\'neau 'atolci Un "fen careti frec\enla lrinrre inrele!tualai (oo!une de;rbir de i-,"""t'i". evreras'alara ursaa la'e un commrrarea a. z Parai i^"'-l-"" ^.,r.i"..1" t ir alr 'ten r;minea rila conlesiune'(rd .ilnDr.Ini. ln "**l''l erau fira indoiali cele rnai numeroase mediile ii,'**r";tle i""";l,"r*i. rnod 'J*ei"""'il *t'r''.eheze;. din cnntr4 ele se pioduceau doar ln e-i.ce ional printre Os4dler' aslnilatidin foncr ile rede'e 'ulrural ev'eul evreiror ir'*^"pU" .li"rr"r"*, * e\ "Tauiu(k" ftirrnttulni tlamfler de Fritz wittles')' *""".iii, (care se converuse treceadtepl o figura p'4in glorioasa in l9i3' Kad Kraus pe "renesdli"ln acela$lemeni ca li la catolicii.r la 8 apriiie1911) vestejea 'ioismrl ' lor' scria el' rru arenimic comun cu 'dkruisrd'J *','**U, ti acioneart cu stndul la viitar ti un' "" Nret'tic"ure i.i*r" at "o"u"'tiiut cNnrul secrer Ll KtaucinteteBea ,"on..t" s3,uq,'t- " sale/r" Fd'Atl c dcl'rurunu' rc'i'Ler et, sensul Dropriu cm dade,uneori ?ncalclndRactul de i,-J i.urilr, ru; trecuse propria conversiunesub tace'e' ' tansparen$ care'l lega de ciriroti. o Pentru-evrei, ca ii pentru lntreaga Monarhie' ani 1848 reprezenlase studenlii in medicini (singura cotiturn i$orici. Intelecrualii evrei' indeosebi jucasera un rol de Iifiein universitari accesibitaevreilor inainG de 1848)' de Ia Vien' Adolt Fischhof retolqrona'e Drim, mirime $ evenimentele Si cons;ruiellgura lor Irrlelara va r'mine prni la moane ,1316-1gu31 ausrirc JJ un s:rrimolrncomodcicr $ramolul legendaial liberalsrnului liberal nu se et.* q;i"fonnutor tnflacitat intr-o perioadetn care clubul "ru glndea deci't cum sa apere cu clnrsm marii burghezii' Cele mai 'Itereseie *"ol;!onara de {tupi rnanie 1848 scoseser'la iveali r*i a" "gi "1;" "rt"'i antisemitismul tuncitorilor ti mic-burghezilor' ctuora Ie disPl6cea.reven nr'senaSrror a Sr caci se l(meaude clncurenta dicarea esatlatij dreFrurito!de a-l sprijmiPeVenernich eueiasca romercioililotevrei li a(uzaufinanta (tm neicrtrrag-;l avuseserotuEi rigazul de a vota suprimareaJxdtnstewr. comunitalea israeliti cu oozitul ireiesc)- Conslitulia din 1849 recunoslea 'Jeonui deoline. dar Franz Josef o abrogas€tucn din 1851' iar vremea aiscnminUtor paru"e gatasareinceapd. (razboiul di'l OA",a p'i-"r" air-r,ati militare ale Monarhiei,ln 1859' la conc€siunipolidc€' liberalismul Italia, Solferino), care obligasereputerea

ti*ffi*:ti;*,,g*# 'x)*.#:';1.;:l"i#1"1t;rL,;.JJ"'.'"1.
IF
d:
;ii l*,

1

if

F

;;*"'".q* :Xtru*ii*t:-' #' n::H'rtnli:'':+illll-qrl*Hnr -''"*"r ;f*l*
x*ti:i'.m'il#'#r:[T#Hffi m p-narill;lll""i1:l"Hlli, cu iii'i""p"^*i",.."*y"rzh pat'uzni
.fr
rf .$ ffi ir'
,ii
til

i!5,

"Tt:L;; tlj:Y.{:,#r$j'rr$*H:',fr:"";*t'#
l.
il

ju*;:ill',,;r,*,;:i ffi*'^m**ii f ::i:i;l,r:tfl::("::X't!:'1t?:1.'frlf''{'
!

frtr*tri;kry;fl' '#llH#1rrffii".Tffi I#xa4$ffi
* consrituiau,inlpiniai"rff:n:Sff care "'*i""'' aspecrelotedu( "-"ti.n,ii.,r"i iuiaismului, ri insisraasupta
I

,11

**?fi*t*'"*r,P;:f+r;*"

l

idealului l;b.:iil-

ralii-r!,i:!rr:r;'r j L!;!ri! ri!i'.

i!'1 lt ;; rer)rosau.il

Dutetnn ,eattalLa' t lutinrru.nt u'n,lgu

ji reacltoreazA irr.a nrLrltr\ cr rnqqrrlrriir ii!13 ill Jr:Ljse.ijtjsnntur. maj lllulie rritciri sax dest;niil de.]3 pi.tn:, Fui{:r.rara rr lrLaiirlirilrl vigoare inlercsele evft,iioi la vienr ii ir /ruriia: de rxcrnpl lrl'nul unui cadie]' popularrienez iiloridrdorl). Jr$':i Llinuol Ei'].r. iriertn 1E8l in llenrrFar
{ . d ! r elu, - r " : -l " ri tt:ct t ,.h, W..:h!n!cht ;l! t1 itt:r\eie|1)r i, ilJ,i,r.r!rl]l.L:.ii tei:t:s(:k Lltlt()nuin 1&8(l Sa! co eniiann, Sjg,m l M,y(1, ,r'rl riril- rtira.cfii xcesrej "Ijriuni aurtftr'israrlilc", .16r notc;i:lt ii! r'e'r!,riiir salr. 'i)ilayn .'r dele,bgr. t:ii eratu erreu. Lttr it tlt..nt &,srx14' ,La tbilEu !:i !i( g.:eatni nepkicuti. dzstope*. ". l:t!1.lit^dt! I:'t!;u:e,!:,11.r,l,1r in1f,orrir.n .u vl()ienlt s. iniliadvelor iL'i Jaiei Snruel ltlr.jr. ,:rc .efrj?enr,u in .rpinin sa o rovocdr. periculoasi ia adrer,n[ser[1jin:] i, c.!o iirir.l..orisiderr rrxi aoi] sa s. acomodez. cri :-ue1t3.,?l .;:rii ijriti:r.r:Dtj:ni ir,t!-irtx, elre adevrral. muhe adafn&i. Dx' aircerer i.ln:Jslira1r,-,i s,:oara i.r.alii rLlnfir,ji.Jiiie urei i! lsemcnea t,olilj.; irhern:c: ll,ti.Ltof !.;i Jar!.ria iii|e.lol al loan. irnpofanici b;irri l,i.Crr-ili.,lrr.,1r.rrr;t !i ii,:'lri, al cclrhetuiui dijfclof d I rroeltt isthe K uit usy l.,.rrti;rsi. tln .r.rd;t .olsiilerat'il rsuv.muiui "F,?{i.tr, Ffist. chial ti nlrnri,ltrl .lml a.esb. .lii; rirr,rAl.ierrsc. .fdir incurajas€, IJog.amurile anil,errne .lin Ru3ir- (l.nilxJral .n i .anrar;e indignar, ! naionaliiril.]r .ar*i ti ! rnrni..i;l,r;, f rssj|; 5 ! vdznr .onsrrtns si demisionere lli 1{l{,6 .in e !pl,n!,1'ilirn1i1. exle in corl',rnitarc^ evreii}scA

:t;:1,. ;, !,i ;:t:;"i.-T:il*" i:-"i li:' i'", i|"'iffi ':,: ": "ij:,:,:i:'i;il;:::;'i^i,,::'.i:;i;-'::,,'
;#: 1i,l'1,,'.1il':J$:;:: :'*k";;"r'l*l In r88' rnmrrl\ar erreilor''Dardezbatrea "Ol,i-".r"U,s,-;. "':::lii;:".:",lL '""sacra-

i lrr ir'1<lcg^n ' t lar: "^e ') er rot e rtirea '1' iu -r;'(t'rilr"'uiJrrIarr:riJ

I i:':i,::i;1,.'.i'-i'1.':*'J:, lxr:l J*:''::",:i

#*,r,,ll*1.:'-*ni"il:l':H.H'Jl,li,J';:" ':"";
i!,T!.;,ii, ;;i,,"J"J r,"p*i':'" l;i*1t",:'.;*'1i::lliil|'::1':fj:'.li$;i; "",r"r *'r*-'rr ca.e
*i""tii,
lJ*niuJi ""

ffi"*.'hil"*'.*::lt:u:1'jtr"ii"'Ll;: ffii'j;'J";ii'tt"l*"1,]'""I.11T-X"14*":Y)X!;;
un oh,isn ffiliJ$3i::fiil:"[i"i'"' ' savosn, !'e '"are :*:'111?? ia pzitie ln priuJ4a nunrar ac ir,tetedltati !i de rlnireriilltri evrei
prielen r,;sa scrisoa'es'ri$a ln J894 {te Jose{Breuer' es'e revelatoarettl ce ""t"Lctr. ii*rr..,f r*"i, * *ac1ie ia o :hemar: a radimah

Fedideau " "'"T;fi:**:#,i'*,fi:

2 - Nafbwliul!.

E n.&j1|i, n3r'ncli.t?t .r, t ktst.

'Iradili3 aostria.a n lil'{aiiin1xlri nFrl.;! iil1tr. na ijs o potitici a gormaniui.ii $i a cerrrftLlirir_:lur. B, *rplcat: niiarila dbiec.lvi dirtue evrcii asnnihfi, corFideratr .:\ ' ttd,ttti,aLi.prh ..;,:tle'4n , ti auslro germani. Dar clubul Liberal vtghe: c rinric a;: llu IJiiat{ .rcrfirrxa rcp{italia sa de "complezenlA f,t1r:de evrci", iar oporifir sa iali de an&sen iisn prrea des€a lir dA". Coniradiclia pernltne la d;nn'e ur! dJ!flrrs -pluralist" 9i rcaiiratea unei polilici favorabiie n]inoiulii .iirigrilLir.. ir di:rrimenrrl radonaiirdlilor provinciale conlribuise ndlt l, i:dliirsee, eleriorali a libcralismutui. Or, tn marea lor 1najorilate. evreii din Cisleirania rcceptau.a pe o eviderg s periorihler culnralA Si pclili.i n terrariiio. dia Ansria Jetlinek declara in 1877, Irrn indoiali p.ea dir.(jlr "frlcii atl I alihitate d!:6ebttd lafi de naliondlittit.a gegnrl|, ei ih.lirii paa . .\tt.fl.i? t]lerd:iatd pe un Butertl

rh::"9':;m"m:,':t"':3;.,y t
gentejutltticus'i' ldeea sionisd rct_.'rlnul'ii hlodifrce termcnii disculiei 3 - Evreii ti ctdtuld viefte-n

"ffi T:, :,[':{'H$H""i,,l;";1,$ ",#'"*ii"f F;Hil:,.H:H:*#i::i.!:{l:i1:*il,T1; ai
si if,T:fi,f iT#lt#^l'i' Ii,i;;;,;;,;.';*";in,880'
i?,t

234

cArd prift directm a fost TheodorHerztlG, fosnrl qef al serviciului economic dE l^ Neuz Freie P.eJ.re. Burghezia evreiascase reqmosteahsa lD lr'rre Freie Presse. Stefan Zweig povesre$re com a fost primit, ca tinar poer, de Th€odo. Herzl, 9eful ser.,,iciuluilirerar al acestuicotidl?ft, ct era oracolul pdrinlilor,rEi fi ldcayl capetelorincoronatecu un nir tnyptit J...].Iat u ta wnzlor la Viena nu exista declt ul sinqur cotidian de yind mA m., Nejoe Ftcie Prcsse,care, prin linuta M distinsd,preocupdrile cultwale {i prestieiul politic , ocupa tn nnna ia antta-ungard corn.tceLtgiloc ca "f]trnes lwnca in a. dnglo-tuond, LETemps Frunta rau in Cel mai lndlrjir adversarintelectual al lui Moritz Beneditl a fosl Karl Krau8, tare pirisis€ ly'ele Fr€i? Pr€i.r€ pentru a-ti lntemeia propda revisrr, Die Fackel. Retoic^ pompoasa lui Moritz Benedik {i a rcdactorilor sti se a preta la satki, Atu-atft de pulin mascaneputinlaideologiei lib€rale de a face fata problemelor coflempomne.Acest discru.s, a'a,zis umadsi $i universalist, ascundea fapt opinii favorabile mediilor diriguitoare 9i minoritrlii germane. -deceie din urmA, ii rimpul $zboiului din 1914-1918,MoriE In B€nedibtijumalul slu s.ausituarin primelerindudale parridului oilitarisr. fidel alianteicu R€tc, ul serman. Celslahretugiuai evreilorno$algiciai Uberalismului. dupac9 acesta a foe indepiiat de la putere, ana in Aildx,g g in auriliandsaup;vitegialse a$a, conceputi ca substitul laic al rcligiei, ca sursd a valorilor umane. RingstrarSe rcprczefia pentrugeneralialibetah un soi de muzeuin aer liba al patrimoniului artisric, destinat s{ educ€ popoarele. Bwghezia evreiasct ded€a ctr ara (cel pufin ada patronati de academii) era in mAsurAsi confime teufita astrnll^ti. "Oriundz tnerqe.trd, scrie Stefan Zweig in memoriile sale, "au:ze4m aduUii discuttnddewe Opefi sauBurgtheater.Nu nututmu pri,t,e pdstunile inoc.nte.spte d.eusehire jocul d. cd4r sau d? d. Cu luciditatea care i face orbirea cu atit mai p€nib e, Weininger are o rntuilie corect,, cind scrie ca evrcii par delsebit de dorali pedru ziarisdca (atribuie 'dcest talent unei ettreme adaptab;litdli, asemindtoare cu cea a leneii, unei incapacitdli dErefie4ie adenticd ti ori9in4ld'a). Ate &eplire Ai clnd observi dominaliAeueilst ln .!lw^ ("cwn nu sc nai in inplaxe de pe t)rethe.tregelui Eerodes""). Capitroltrldesfne evrci, hrAnit cu o asemenea clarvizime, devine mai tulbura&r de-cftorice libele .otisemiti obi$nuit," Geislnm Scholemremarcaln legnturi cu Kurt Tucholsky'ci privirea acelei Selbsthal3a{l'tl]naiudaismului modem rrn€ltc cu rnult mai multi cruzime de€h cer a anrisernirismului conventional.

ffili.TL'HryHl! ;l$:fl .-?'#,il;TT :Tlil'"Jiil "ff 'H:Ii'i"i,:;T"fl [I*',i""il",-;rutrl*:"fl i;Tl,x::'i:ll':

illiii:iT;lli: il;l,m'{*'lt':**r;""J'L:JT"}ffi
,*crr-?r,a" i"'L"***"n

a. a**ul i."L"i-.. numit"p".*.{::, flK"'iflg; Ty*: *p.ff|ffj:, "Leopoldstadt cartierulLri bazul ^(aron(
iumat;te din studenfii de la medicin' din Uni\

din 30qo elevi' inJuml anilor 1900 reprezenlau un*..tmii I popr atie ei'reiascd- II $ IX acesr * rn-" densiut de

xl1"-,1;Hll3,ll ff,m'if t.,m*l *x,:m::Ui..111" ff

#'r*,';n,r*uruia3i;1;1gg;.

,'T,'"ii"ff #':Ji""; $;:**rilt"y't.,m:':i:ix*"::#'ffi lril.f :*tltii{;*',9:;'t'i"';;"';:'ff 'T:li."Ti
lor culruraledat rrindniYelur de ro'marie\(orari ;il*;;;:; fi;l;i esenuaiar publiculuilcrlitori de zrdreti dar si universitara. ti un segmenl er') de ae la4i. specutori ralru. amalon muzica' II ni'tzscttean I Tineretd eveu pan|ermanic, wagneristti

T oniversitate oentru a_i ajuta sA doblndeasci #:'frr;?t""3:Lt:"",H1
i"riri"a. al,"ritit"t

(Eica evreiasci si.mare) Burehezia

in*siarc:,.Hf k-ar i'i"i. * ?.ia"-"itu.."r'. n saranht :'fffi "T:"Sll ce cri"r liberalr modeme ln!€legem lesnede
" fi;;;;il;;;^-ilP*:l:"1liil#l,%i';::,i::;i'I',tff;) L€l ''cerculuilui Pcmersrorfer" a asocraFer ti 'tn juul-anLlor g""eralia care atitgea vtuia uniY€rsitffi

I #";:::lni;;l'?#'ft *i's*ixt#'Yx*rl"x:mff
737

i'T #rffi"xfi:ffi 1"il#'"';.#H.# ;':lffi "ffiffi

236

dinae putinii ne-evrei din grui,), Victor Adler, Heinrich Friedjung Ace$i rincri nu se mai mul$rmesccu ideolo8ia libctalA pe cnte o cohsidefl prea individualisrd, prea indrferet$ la Foblemele sociale, ptea co$mopolita $i lrea tranai rationalisli. Ei simpaiizeazacu mi|carea sociallstA, nfliteazA pentru nalionaiisDrul g€rman qi impot iva poliricij habshurgicc, $ apari "ooile valori"r nAttm, patrir. ar'.a,norramitolo8iB ti yol,t-ul constituib idciie de fo4a ale rnilcArii lor, care seplaseazi subs€fimultu{ NietzscbeSi Wagnet C€.cul lui Pemersiorfer devine. ln Universllatea alln Vieha, tuclcul Stuilenien,fondatfltu 1871,tl cdrc idele€tuai al lui &.reve.ein .let deutschen dobtide$e ln scufl timp o influentl considcrabilA.Prinh. rttrdcnl crie frelvefieaz.a discu$ile $i al€zbatetilepublice alc cetcultd, s. mtnrri Sleg-. friod Lipiner (celebru prin corespondenla cu llict"sche, aPol cu Wagncr, isa ! intilnind pe cele riouagenit, Richard von Krafift", viitond fondatoratrGrzral /'/rd r"Liga Gtaatului , . dar$i muzi,ienii Gusla!VaI €r SiHugoWotf Wierr 6e trmatcl Pri .cxallstea h.n Stud?nlen iateve.cir det deuts' ql pairfeananismului- ni"lz.cheanismului wsgnctianlsrlului bth arlst a h mor-i' 11 arrapenflrlrcder.a autorirltilo, universirate. 18?6. fllosot l Franz e(.r br\itrl sa tina o conterinli ta cercullul Potn.rsorfe_r. li"nr:oa din Brentano iusese numil profesor Universharea Vienain lanuarie1874' ta Dl incama o orientare ml;onalisls 9i $iinliflca a lilosoflei, la opirsxl ndilof cnrente nietzsrheene.Intervenlia sa pe reme '"in cc rnod $l Itsi filosoni amprentaasupraprorriei epoci?"! frcea aFella r4juttea ppbli.Ului $i lhcerca s{ s brnineze ru|lriul€a pinditorului la lncdi, Nielzrrhe. euvintel€ sale ponderate nu !u re tit sa calneze spidrel€ shdenlilor de lB I'zsewreih $l asoeialia a fost ln cele din ulma dizolvatl in d€.€tnkie 1878, s b acuzade "malinatiuni subvetsive"si de lncllctre a ordinn publice. Multi didfe redhii ialiei .teau sd se regas€asca alitud d C€orEvfq lSh6hetet' membriar aso. lui v?tkspa ei\i a tE&drr{i'#ollsibulot do cu oc^z inremeierii n euts.he ia la Lin? ,l8c? | al affstuiparildanrilihenl.pmgernrtfr ij popdist. Lr acea vreme, Schitne.ernu era lnci ur d$i9€11l*dedara1-h Yi.na; eruptia antisemitismuluipolitic se situeazi la inep{tul atilor 1880.Adeastd va ras{rma stategiil. indiyidual€ ale evt€i16 asirnilali. Itbda cetcuhi hd Pemerstorfersi a ksewrcin deurschtt Saudc$cnltLN &r',o'l5ijeatA cL noua genera(iea cvrcilor vieoezi, cta care atingeavlsta dc dou6zeti de ani in jurul anilor 1880. sc siinlea spontaninclinaii sitrc nafionali6rnulSctman' spreNietasohe9i Wagner.Inceptrd cu anii 1880,andsemitisul, cate avea5[ psq8Drmanica tdntdtll culrorde ii s denatueze in mod iraveNibil ideologi.a

pa eYlei. s{-li ftrieiulea'"ici' cu sa|] fari voie' a v/)ilrl$i, li va obiigr a sorial Llii sc vo' Jrcnt" spte n'irtdiea "loluljuarl . ',.,*. i*"rltr*i "

:#;;";.;;;*d, . rureo.i dscm^dz'o' de sille evreiarcq'ln fine' '3llii '/or l'4erca s:-ti ifii""n", saant,o\, 'lra unei '*l*" i,",1 sub iam$ unei reilierj nld;tidnatisre li a *ai"* 'auidn , i'arlur$t sr,breci;!c unu;noueJlLilihru

IJ'ji'il;,llii: ::,t*n::':::*:lx**:li.Til,ll #?l'T,i'ljtr;
aettrn(: 2 - Rddicinlle anlijfnL;tisi\ului '1"irr:i "rr rori nr&irr .url.emrti:,ul arsL:a' rrdlirinna: ' i l],€ Ia panflclele aristocrarir" 1i rnai aiei u,*"ii""-^r"tlf"a"i.-t! 'lPrical- *" tErr ' J,.r:t."\r'r!: Auiu' rtarr"! i;7';;t,;;^;,t 1'' I"-i'^.,, irrci Dec;efl l' !r ar"lrrrui fi tci e\- l{u si Brunner "i,i-"i,,"*^t'r.,, nr uoii-;r&n5, lnt€treial i$43dc s'rbanian

li"*iiit",", ii"'r, .i*

jarLtl anlise ilismului l:ezenr in xnele -t tmllrl{csc- Ele aliii ""rir"t"lt" ""pi"trAr'p.r"la'e, li alineate^a{' n''/roz'iie eciezicsrict'ite'spt "ii.,irJ,r sa;l$:,,::il:i:1,::',fl"1"; in r'i'o.i"i rree' c,ften

"''*

."

cr-r irrcepind aniil8i]0" s'riefle c'toli'e *rierruiesi:

"o*""oibe, Judentum Chrisle t qnd Liebe.2(N0l.lhrc

'x-,iotit"t, h at ati ae aa"t tti,i", PIIM 't1tt't a tt't Dtqn:et fi '8 b' ';ili; Hitt'r'' G'nera calt c,tu'| dusL'rt"' l, ;;,,t;;"t"* ^r'itt (a'airnati dc iino. Ltori"irmu! sociai ;i 'apiraiis'nlul "$lbate{" ti**J" arsr nent'ile antisr$ite ;;;A;;,-'G;; a g ?.ir*\tl $b', v atctulndJ

*',Hffi""rrfi"'

.

pane a ungara in ao.inn,i. tnu.* g.*aJli !' Cltrei{snta "lldlt' a antis€mitismulir Monarhiei) coqstituie o llta componenta'uadilionrtn o scrie

nalional;uli or c\n'i to!iu"'iJu n4iorrairuliii: i:riir

il secolului xlx-lea ssadaet il;;;-. ilil;epind cuofirgilul "momiwnrilo{politicean'tsamiie emcrgenta a" Foi' expiictud a "t"rnJn" a pansern"atticilui ccors '/onsofidnetcr' c'rui canera' l*ii;f-!"lfiae" lrt Atrsria idei
ml,n.6 se soldrd?6€u un etec oar Lt-re poputati/ed'/A dlei Fnidul 're$n soc'al Liit *i* a" o liolen$ neobbnunr si mat erproabr pulitici rd' barhd4r a. r*f r-*e.'. unul dintrelriinil *;;"i 'u de cuc'rue a purErn dEliberalde lsSogiaarti3enlti ca insltunenl --Crlalrsr r cortuitnlr flrr iJorogtsfica r grr4s!i! ernttot vicmzi

' v[ri-- '

.

#t"il*i;-bGs"t;;horoh;i

& ;i. lft cstilret€ s:'!D'"€' a tn$etii * XS

i. t

I

la concurenta evreiascaln 1857,se lnregistrau Viena 6.217 evrei oficiat (2,16% din populatia !otali). De clnd e\,reii beneficiau de inregistrati Iibertatea de circulalie $ de stabilire pe teritoriul Monarhiei, imigratia 72.588 evreivienezi(10,067.), crcscuse rapidla Viena.ln 1880 lnreeistrau sc 1900,175.318 1910.Totuqiar fi sreairsa tu ii 1890,118.495,146.926in stabilim o legAtura de la cauza la efe.t lntle imigragia evreiasci $i artisemilism. Ar trebui si alrmim mai curind ci antisemitismuli-a facut pe vienezi si devinn sensibili la acea-sti creqLte demografica. Penlru ci obs€rvatoriiantisemili * 9i clteodataelreii insiti - se dedaula exagefid cu neputinfe de negat. De exempluin cazul eweilor galilieni care, dac{ e sa ne luirn dupn unele d€scrieri, ar fi lormal o adevarati nasi in mijtocul populaliei vieneze. L1 realitate, un siudiu minulios al originii geografice a evreilor vienezi dovedestecA gal4ienii fiu au rcprezentatniciodai4 mai mult vienezer'. evreieasce deci un sfen din gruparea istoiicA: de eremplu, relativa Unele fapte a fost stabiLitede cercetarea unele cartiere,chiar ln unele elupuri de concentrarea habiiatului eweiescln tn imobile (20% din evrei in arondismedul Ii 34Eo arondismentulII, supra' numir "Leopoldnadf'; 217, in arondi$nemulIX), ar puiea lasa impresiaunui "nou gleno"'. in schimb, a vorbi despreptezenla domnwla a evreilor in Fesi, banca !i profesiunile liberale, sau a evoca fnrA vreo alra precizare sau amploareaaverii evreiegi, line de exag€rare de iluzia opticl Statisticile (nu ugor de intocmir pe bazadocumel|telor epocn,pentru ca unii evrei erau de convertili, iri lmele interese e\feie$i, mai ales incepind cu anii 1890, se ascundeau spatelenumelor de imprumut p€nFu a scapade teaua voinld in anrisemita) conlirma o putemica plercnF eweiasca ln aceste sectoare pro{esionale''. Dar o asenrnea constatarenu rfe, in sine, o semnificafie evidentl. Merita pnn umate s6 vorbim desprcun lobby evreiesc in ? iealitale, multi obs€rvatoriSi istotici alunecapreau$o. de la un fapt eyident -proceniajul evreilor printre ziariSti, de exemplu,esie incomparabilsuperior procentajului evrcilor ln ansamblul populaiiei vieneze - la o judecata evreilo/ in plesr. conestabil, cu privire la "preponderenl2 Tielze Nu ne mai putem mulFmi c o fotmuli de tipul celei a lui Ha.ns care scria ln 1933,ln legatuti cu uneiedomenii de activitate (cita de-avalna comerlul de gture qi a ichit4ile, confecfiile, ptesa si opereta): 'Acerte sectoare stnt in mare parv h nfinile evreilor. Esleinutil sd citnm ciJre sau n@v in sp jinul acestei conttatdri'*. lnsederea spoftana tu anumite idei primile risc, prin urmarc sa reproducaafirmaliile polemice ale antisemitilor.

il,xHT:lFn'r#trdl;ffi l4#iiffi
lifii;#tl"ut*,.ffi "1 ;rj
cruar vor in .iescneril€vienei S_at putea

-irffi*"!ru*'nr:3mli':.;r.mr"l:iT ii:'il';H;:l :'l::l'.i'#l';

'mtl#tl#*i*.';;;:H::iiit"'; rirl::t*rlrn*f,ry::,,ffi '.* It*t':i :fi!ir::X,,nr{i#,i{[n;,:!::ffi
;f#'{i-ilt,l'r !'i;;;;;; ;, rase ;iln ffiffi-+',*'*=* c, H.n' conc'uzia lJl.i.f#;,ilTil''lil
i:'i,ilx,',ti
din imisrali,!enili din provinciile Est '

iffi ili:xsffi '11,itll,-;"r'...**1 ""-x

'rr til#:#i';;;q:',**i f:;:#, -:^ iti,ii;'ii,iii:,i:i,"#l,i',1'i;:i'::#;::f-:i:,:#

-'*t'nt"*Xlii!|{*:!|#'{t.:,:::;t:; : ;:'*

t$:l$rultl,*'ru.*"'"" t i.lil',:; iff,"}l'L*'i '#Ttrff*x*";;il'"ji{f", "l",liii,"
241

i

2&

Ru$nea pe care le ir provoa.a acesteflde saraceevreilor asimilali este analizatAde Anhur Schni.olel ln Der Weg ins Freie (1908), unde personajul H€inri.'h Ilermann declari. "Nu rreau sd neg cd sint d"osebit de sen:ibil la defecteleerrcilor. Fnfi indoiald d lucruLse etplicd yin educa$ape care aceasltl tw primit.o nti toli, inclitsivclreii, li carc e-a inculcatsi.ltenatic igilenld ?riticd. De tiaeti, sintem incitali sd qdsit1 deosebitde ridicole sau rcspin9dbarccalitdlile spe.ifc e'rcie|ti. ceu.e nu se tntinpA rizqvi de narlicukritdtile altar indivizi. Nu ti 6"cun l cd dtunci cind un ew'euse comt,"ta in pr e4!an, a it nod 4dt.ol ,au.d uAtr,'!t de\. , nd nt uneori introzitor d..je'at, a€ ven ld dilpat k o sutd depicia1re subpdntnt"'a Regi-lim aceeali ruiine la Weininger. Cum aitfel pot fi interyretat€ pe evr€u,pentru ca e$c p^sajele dtn Geschlethrund Char.tkkr, cue-l ^ctza "contarul dnnj gendeman". ca prefertr si $ea ghemuit lh gruPul consrngvinilor, cn se supunetegii oelulei {alniliale $i c, acceptncasitoriile p€rtru bani puse la cale prin intemrcdiari"? ln chip evideri, Weininger se refera aici la Ostjuden, pe cal'e JosephRoth avea si i descrie cu comprehen.'une ImdietFltJ,d.' tlu| w dhdert I&, ' . >i
. , | 1 p ] ' ' d ' c a | c a n t | 'lF | t.

Cehlalt elemetu nou de la finele secolului vienez 11constituie insl.larea influenlatln acelasitimp de in fo4a a anrisemilismuluide inspilalie germana, wagnerism !i de antopobioiogin u,sislr, prs in sefliciul lJtr'eiKulturkfiik reaclionare.Houston Stewai Chamberlain(1855-1927)a ndit la Viena din 1889 pinA ln ta0951. Weltansclnuuh| tl sru se turne$e ln acelali timp din Stiinla pozidvi (a studial biotogia in laboratorul eminentului savant evreu EI vienez Julius von Wiesner) ii din ideologia waSneriana. amalgameaza ioale a.este elemente cu ntosolia idealismului german, cr Kant $r Fichle. Interprerarea co pri./ire la Kant, ca.uia ii consacre cane ln 1908,faclnd o sa din iilosoful de la Kiinigsberg un erou al rasei prusace,ll contrazice pe Herlna,rlnCohen care, in aceeaqiperioada,vede ln Kar{ o demonstr4ie a convergeniei spiritului geftnan Ai a tradifei evreie$i-. Cnamberlain va reprerenla a{leradfful rrodel al iui Weininge.. Capirolnl dt', Geschlechtund Clarakter cons^crntettellat rcfnodaceGrundlagendes 19.Jahfiuhdens. pe canFalui JareChanrberlam ro,n,di lF pLblnar la viena in t8cc. dedicind Julios von lvie$er. Aceada dedicalie, cu lotul neageptaaa lnir-o lucrare care avea sn devinn o referinll a antisemitisnului german, este prin ea lNqi graiioare!n ce pri\rege .apcanele dialog lui germano-eiteiesc"-

a Ideologia pangermanice contarninalmai indi Universitata din Viena Aqitrtorul Ceorg von Schdnererlqi recru(oazadc aici grosul patlizanilor rnceps, i ex.luo. pe eJtei dln rinduile lor C;rpo'-.tiil€de srudenli sermani odara cu sfrrirut anilor 1870" \Teutonio \i Lir'r&rr introduc clduze antilreite tu slatutul 1orinccptud cu anul l877r8l) Definitia dat, evieului' ftl virtnea citeia sint legitimate excluderile, anuriln legite de h Nnrerbergl estc eweu oric. descddent din ptuinli evrei: coo{esiuneade€laraai nr schimbdcu nimic daleleproblemei-Sevorbeqtetot mai desde "arian" pentu iar pe al desemna Semanul ne-€.!,reu, evreul convenit sr| beneficiazade nici o cxccPse. Antisemitismul se numera p.intre opiniile "de bon ton" din mediile miversitare. Celebrul profesor Theodor Billrorh !ffie ln 1875, ln broiurd tlber dar Letueh und Lernen der nedizinischen WisrenschaJten"t"Uitdn Meori cu desdvtrtire cd err.ii fo.nedzd a naliuie cakSotic distinctd, $i ci1 un evrcu este Ia fel de pulin tndrePtdlit c4 un pers<tniaa ca un Jrancez sd davind vrcodatd ,eman". Pulin mai rirziu, ln t891, Billroth ili ra revizui punctd de ved€re ti se va alAtura asocialiei de l pti -rhpotriva Ahtitemiri$ru.r): ln conformitateui aoiisemitismului (yetein zur Abwehr d.es un mecanbm din nefencire clasic, intelectualnl cllfe a oferil mgumenteqi mai de antisemitismuluisff$e$e prin a selndepartadezgrsaat ales rEspectabilitate migirile anrisenite'\rulgarc". Hcrmann Bahr, antfuemitlnriit la lnceputurile sale, Pe qemea cird se rcmarca prin discursurile salE pangermanistc Pnntt un wagnerisn fl fuflIcnrat (s a numAratprintre instigaiorii manifestalieiprovocatela Viena de soartea lui Wagnet ln 1883), publici in 1894 o culegerede interviuri care prezinta opiniile.a vreo Patruzeci de scrntori, savanli sar oameri politici germrni, fiancezi, englozi sauitali€ni. antis€mili saufilosenili' desFe natura pe Hermani ti caurle adinci ale antisemitisrnului. Canea" ni-l ln{iliteazi Bahr cdindu-sede pdcalele sale de tinerete..l$ Propune,exPlica el lntl un scun cuvinl b.inre, sa elucidezeanlisemirismul. FnEu ij | lomhsle mdi posibile asupra bb;- Argumertele Pro $i corira, aproapetoate perspectivete sau fenomenului sl jurtapus€: interFetfile psihologice, sosio_economice, Bahr nu ,nch6t lui H€rmam rcligioas€. Din cauza acestui ta!.rne!_ballne!, trcbqie sa-i fi lotDinat prca mull p€ contemporani-Dar ea cotfirmA tn oric€ c|:i o cotrstataie imPortantl sifieza tutluor elementelor care intra ln compoziga mdsemitismuld "modcm" s-a lnch€ial ino, din ulfitrlul deceniu al secolului".

242

243

In scurtul saucuvirtfiainte, HermannBahr noia:'An isemitisnul ii este sieti surtcient.Nu esteun nijloc in sediciul uhcifinalit\L Sinswa linalitate a an.isemtisnului esteantisemiliffiuL Egtiantise it pentuart anisemit. Te imbeli cu acestlentinent '"". Bahr compardaceasta formi de antisemitismcu un drog sau cu o misticA. ln viziunea sa, el se nunllla prinhe numeroasele simptomeale reinfloririi sectarismului rcligios (ocultism, s?iritism) pe carc le aializa in Fimele saletexte desprcDecad€nF$ Sfir$itul de secol*. Aceasta "rcligiozilate a.ntisemite' se marifesli la Viena ln jurul anilor 1900 prin intermediul fumic{ului unm secteti grupusculela fel de gore$i pe cft de netiniStitoar. De exemplu, cea a lui Adolf Jos€f Lanz von Liebenfels (1874-1954),fost novic€ cistercianln abatiaHeiligenkeuz, editor al revistei Oraald , care a reabilitat svastita ti Sia propussA relnvie ordinul Ternplierilot pentu a-i uni pe arieni ln lupta conta evreilor qi a celorlalte "rase inferioare"''. Putem cita $i s€ctalui Cuido List (1848-1919), fondatotul teltisi OstdeutscheRundr.lu!, ideolog al "Uniunii Cenlanllot" (Bund dzr Gemnnen), fondatA1n 1886 de partizanii lui Schdnercr,fi propagator al "fuiosofici", disciplina iitemeiatA fu acela$ timp pe rasisnul lui Gobineau$i pe teozofia Doamnei Btavaisky*. Mai mentiontui Si cercul admiratorilor lui Ariur Trcbitsch, e\Teu vienez olscul, ca !i Wcininger, ln 1880, care ]mpinqev jiidischar Selbsthal3 pln| l^ exlreme neatteptate,considefndu-se perc€cutatde o "A]ianl{ israelitN" Si cerfud medicilor si-i mesoarecraniul pentu a constah ci posedacu adevarattoate caracteristicileanalomiceale unui arian', Diverselc secteantisemitegmpale ln jorul micilor lor profeli nu ar merita sn fie luate in serios daca "mistica lor antiseritA' nll l-rr fi marcat prcfimd pe Adolf Hitler, ln perioadaformarii salevieneze,lntre 1907Si 1913,daspre care el lnsusi spunea ln Mei, Kanpf cA oteise'A "baa de granit" a Weltunschauane-llltl sau Esist". Alte fenomene intelectuale din Viena lnceputului de s€colul arate cA defirul nsist al unui Lanz sau al unui List putea inspira dire€! politica oulturalA. Cazul "reatului arian" al lui Adarn Miiller-Gutrenbrunn este revclator. Apropial de ideile lui Guido Lisl, acast sritic de teaFu Si frrrrlrl,iler, care awses€ res?onsabiliratea direcliei lui Rbinundtheater , t^ peioada clnd se consideras€ liberal, prieten cu Hermaffr Bah, a devenit dirccto. la "Kaiierjubilliurls-Sladttheatef' (actualul "Volksopef) ln 1898.C\ spdjinul mmicipalilAlii lui Lueger $ a amisemililor de Ia zixcle DeutschzsVolksblat qi,(rl€rilr, nutr$ anbilia de a rcgeneracultura vienez{, climinlnd pe autorii Si actoni evr€i din repertonul sfi! dnd

pieselor ilustrtnd culnxa ariana germanica r;tili li incuraitnd li Drioritate cauza cu legermanicali anlisemila .reatia pieselot teta cdresas€rveasca NelndemlnarealacticA a lui Adarn Miiller-Guttenbnm4' care nu a tnut sa publicului primilor sai paaizani. mai alesindilerenta pasrezeincrederea $ dejajn 1q03" deademisia i".au ra-l .on$fnsi "a-ii 4 - Reactiierleie$i tn lata a tisemitistnului Privit retrospestiv, attisemitismul vienez de la tiscrucea s€colului ar celui 'lumeade ieri de la distanla Aminrindu-si benign. aproape Dute,Darea fala de plin de indulgenG h*l L eu.a..toi .onoal, stlatr Zweig se atarn frumoasele vremuri de altada6. E adeverar cn violentele veftiale de la nniversitate €rau mai lotdeaunalnsolrte de cerirri sau batdi ti bid'rinii al ca{or obiect il cqnstituiau evreii. Dar ln mediile politice, disclrlsudle arlti evrciesti nu renratau la rutina insultelor schjmbatelnte nalionalitili' lnt'e germani qi cehi, rti exernplu.Iar ln viaia economicr, itreresele elreilor erau ;para€ $i iti plsrau o Pozifie de fo4e tu utele sectoarccheie, b ciuda pretindeaurevenireala reglemeffArile discriminatorii Se tuturor c;lo; c_are invitbile inc€dneau $ia ca, in ce Five$e tun4jile publice. procenraje inainrarea evreilor.ma; ales in armau li in malla admini$nle Dar nici macff antisemitulLueger odatainslalatin himnria Vienei' nu se SindisesASi Nu punain practca ad hneramPrograrnul pulini evlei vienezierauprieleni Lueger; rabinul Joseph Samuel Bloch spunea de!f.re. el: Dinie toli ;u *' hqnaniL Luzgei era cel core ntn nelinittea cel nai p lin Inrel€ctualii tvrei din ve.hea generalie nu luau h serios ag'italia atuisemita. Daqiel SPitzer (1835-1893), celebru Pentru ctonicile sale publicate regulat ln rve!" Frcie Preise. intitulate "Wien€r SPaziergitngen", fti 1891 (Th€odor Hel'zl ia uflDal la conducereas€rviciului din 1865 Dlna agitatie anii-evreiasci literar) sc;a iirr;un editorial din 1886cd toat4 aceasta la adevirabl€ problcme: iglenA publjc'' ftwAlamfttt' d€tuma atenlia de construciiile de drumuri. Era voceaarieryard€iliberale RAnile provoiate de anris€mitism erau totu$ adinci Cllln sclia Anhur Sch&i%le\ "nu era cu putinld ca un eveu, n4i ales dacd era on public, sd uite cl era evrei, cdci ceila\i nu uitau, nici crettinii' nici' cu attt nai pultn evreii. Aveai da ales tntre a pdrea insensibil inapolIun sau 'trorytnt' sau suscep,ibit, timd Si d.ins de tnaladill pervcqiei Chiar dacd rcuteai sdTI pdstrezi sin|ele: rece gi linuta $ nu aveai nici ua' dintre aceste doun atitudini, tli era.tol atit de inposibil sd finii intru totul indifercnt' ca unut

244

lt.hu( ,n priv?ottd. ncar, cu uchii lart .. ,. ..., d arn. ta;ndpnaft stngcte iveye4. lijr p!,r'iruqernsi,:l8iirtil tr conainurrecrizele de identitate traversatede dr'tcut lri-rlmdlilaii lie ezer Si$1und Freud ,i Theodor Herzt, Kart Kmus, ilirhz(i li,rrr-11{}l.i]1,lnn.?ffo vedea c, unele trilliuii snccifice ale dp,;,;'ii ..F,,"/-,r.!po hrrernFlese decrr daca con;deDrotuda ', Fnem ', , .'r'u..,. - Jqri:emrusmutincepmd 1870. :. i', cu anii il!1e..,r:-.u],tli I'il!tt, artei penrr ari ti al esierismuluivienez, asezate ^l :-nrj-.,lniiiJ1l iron;lCe ;!:ralizetelui C.nl E. Schorske.,.Estetismul care, Deste e;!r:tu ht Lt'npa. .t tlet iomn unei reyotte impotri,a cuhuii burghize, a 'at t..',"ri' !t"" vifrij iny$i nodut da erprinate at acesteicuhuri,"'. denenga :i:, r'r)rxrrleltti4e Clvoiiuiea fata d; an:A literatur, ca de o scoal; a qi '3fll.i . . i..,1 i. 2 nt -:.;r, J.ea$ap"sr _o: une,dar a md;calzar srelan ,, ', l": \' M,rie.w L I,tnati(p?nttu anctc-ftunoase, ' o ' "'r', ;.rt,: ::" , ,h u.d dp. ,up-aelna vatotit? ?tice"'. e I i'ci$rr_ ,:: ?:jteri:mut vicne; nu a reprezentat o aritudine Foprie jxr?!:..n,rlih. .{fei ilaf la ?ce$ria lmbracl el o sennificatieensten;ata " ' - ' ' , .1 r ,,ri1ne:Jm .a pe u reaqie ta pierdereastruchfilor :){rliri.: ,li I !:.,ribili,,4!1!r de idenrificare socio_cutrurala, pe g replierc a ca :ndiiCltirl srr. .t.", |e.iusii: ttulDos"introspe4ie, vis putcm astiet inplege .: ,, "1^i , F. c.t mai hrneplasa!pemrua ducemai depane -, . -,'1 .-, ,' ^. r.. : hr |.nr-r! . .ridcr) rugainalaratunii Ej negarea re:ljlai;i € irrilr n 4^n$.irtjir ara perrru fii_ Ceeac€ numim m;demitatea vrr,i!i:.:r.t rr,:..!rn,r iiai lnlii de toar a rrii criza subiecrivitidi, doar apoi a ,: $i r-r;nrarn |!.rniriy: +i. Ace;rstAcrizn esl9 expticit legad de cttiva aurori de rn.:r1,t.r.jr l],/.ei:xi;;.rentro Otto Weininger,..deradenta, constituie vocatia :. r., i-, ttu,iu/"nndir Jontr4 constjemizarea idenriftii : ,t,,,r crl' nihitisrr. Ace\1edou; adtudini,cea a tuj ;i!i:.1..h.' SrllI,tl/$ ?.tLli Wsinbgern. $i cea a ..sionismului culrural" al Iui Ii.)'; i;liri:rd rtufur r*jolta con{raclimatului intelesrualvienez. Prqtdlsdi ?ilii;,:ial xt :rioi p€nau anA nu este singura €xprsie a crizei e'rrorearl 11rre.Inelrii ljredcji. Relutnd fiiul reflecliilor lui Adomo, t eon Ee:-':ieir'' ,.rati c rll !r:.i1l1irmul iui Mahler, carenu oai crerleafu asimilare, ?l Lltiici:ni:i;i j; rrlf, rf esteti." seninnSi,".alionalt' s lui lrq*tsFta Fcnau ' !' i .. rr c, n ?,r t,/,rri{ m,rzicdla, punind la indoiatacrireriilc .lat1r .h alllc:i1litr; si cllri-/ind cu Fodileqie moliveh snsiern, dispererii '.u! . 246

r,ri rr; ;,:irli.;g fi mo4ii- Expwer€a contradioliitor va corlslirri qi ri,iltrq. cafe, din acesr punct d€ vedere, apmo c:! lrn conairr{',r rl iili lid*b::, Rezulta ce din acea$e perspectivi, aplicrbiln ti i i iinrJ Frr0s }i i..1iti.1i9 W;ttgenstein, Sprachkritik exp'itr,l indire.l !i'jr.irrei:. !f:r,si,$,iiri iii t ln vinulle asimitarii "iiberale". lnorederii IIJ I Str(re giile in lir iduale: ZweiI, lt e .k !, L t'pt'.!- l a r.i,:.,1 Reacliileevreie$i Ia antisemili$nLaje'Jre:. :,ii l;iri :if, rii ,rx|r. rii,j nr solidare". Ele nu au deierminal o crqrele a Jr'r:nr!i., f:. rir': ;xr.1,n, il a dispersa.eaccenluaaa $raiegiilor individuale !l n smttl:ili:.:. $i :ri,5r a glpusculelor de orice lendinF'. Casurile i]ri:iirntnalr .ir:riir:'!jr )!r j:'.{;4ii,.. cinpul posibilia{ilrr. .a d..,li:ri ;liiirJt !ifr:!r::. & uftriloare du epuizeaztr vienezica respuns intelectualii indilidual1, sfirir.x rnliF nii;ii!'rl j A. trebui de pilda s6 citarn !i cn"ul ht Sieiari ;'reiE, crfr ri. nll,i exemplul a ceea ce Claudio Magds define$te.: ff/ ..txotolt;tat ra! :ji imprccis, o aspirale la ukirersalitate dieled in..6iai:t. t.l.ti.d it .;;.:;.al pentrual ira ln Ce Cr!'r-trrit.riiil iror,:r al rrxr?"".Karl Krauscita in 1913, lui Slefan Zweig, s€mnarde Leo Feld: A.er, tini]f zi.tat1t, !:reit ti t:tt .rdsdturi fne { nenoase derpre .arc nti k podI,i ipune &1.!! 6p.r\;!: :iitr! poet sau unui linclionar de barcit, acert temp..t lltLstkk r; i,1trc 'r4t1t pnnzdtor, care nu se dezice niliodatA de Bentile?.t dpdsdn !: ,fi!tu; tb burbinecrcscut, debotulnd idei artistice, politit., {tihi;ii.!, ndu::trial.. de Bhaz pe carcJ tnt nin azi tn Canada,niin? La hiaio.ll, ast1.; ,:itlitntht iti,. t hescdpoeticda trecutulu;, cttew xile nai tir.iu ir &tsatu;t.i.l,tbii Pfltu!. ti na,acestpoetj ttluziciah, filosoI, cdre-lJbriuatet? udt.r? t&:tj/ ta.,-rte.tt excelente,c@e scrie editoriale, poefire, utre trutika d t /!h.:.:.; i nre adapkdzd scenarii pentru cinen+ acesrpeti:etuu tr(l,"t-4t)!!:!. ..r{ t. ltk . ca acas'n,Intra rcPa de mii da prietenii, la Parir, i'ratr.. llta!'.:1i..,:,Rttnra. Komotau,Mddrid, Neb yui ". Cosmopolidsr1rui Srcfa. ?:eieia aciperea ki tur chip evident lipsa unei apanenentenalionale. l)ierdLii,: ;i Au{r4 slrL dublul elert al desconpunerii oricarei cocziqi'i nrt('lali, ilrsir.lr:neri{ iri .l antisemitisrnului. Acest cosmopolilism rer,tna. sp_rrl]:] lia^nal .{ftrdt, cu tlhul din acele paFpoarre ibtemalional€ careli t)fera liberi iinrerc 3n lciie grila lu$ii, numai lha,s ta nu". Iate fdrt lndoisla cum trebuie explicaf uluilcnrl enlriia*r * Ci3.it\r] c, ca.teZweiS fl abordeazi pe Enile Vertaej.sn, ryai iri li1]xla;i: ;trlland |3 24,'

care-l traleazi, de-a lungul lDtregii sale vieli' ca pe direcloml sau de con$tiinli, cu o exagetatn defeten[i'. Uneori, cosmopolilismul aproale pe un iralionai il orbeEe pe zweig Dupn ce l-a celebrat pe Verhaerenca ca maesEul "Pane ropean", cade de la mari lna4imi descoperind'in 1914, german, capabil -nu se poate sl nu o sAu belgian este un Palriol tu:1ti t""**St"-de declaralii viotenl antiserDte" Iluzia care consti ln a l emei; .oate speranlelennparii pacifiste pe prielenii mondeneintre marii el ln scriitori se asociazn cazut lui Zweig proPrieiinconsetvenle:nu cedeazi cum o dove'lesc Jumalele luni rle razboiului. ln oarenalion!lismului. prirnele sa sale iniune, precurns' condernanra scrisoare An meine Freundeim 1914"? cnza la p,itri."u i BertinerTagehlatt 19 sePtembrie l""r*a;, idendralii evreie*i i$i afla, in cazul lui Stefan Zweig' o sol4ie iluzorie in intemalionalism. nu ,tcea*a srategie incon$ienra de comp€nsare este fara legaturl cu ca ideologia supranalionalaap6ral| de Monarhia habsburgica, o 'eaclie fag a ae irezlstibila ascensiune rni$cirilor nationale ln iurnalul lui HefmannBatr gasim urmAtoriea rctleclie: Poate cd noii austrieci au drept vocdlte ra inrentezeonul apotitic, ntt nwruri itulat de arice naliune, dar chidr de orice Acestei fra"e a lui Bahr ii face eqou cea a lur stat,w1 soi de NarlranBlmbaum,cate i derine$e ;n Iq15. pe ewer ca poPoraustria : "Fiind sinlurul popor de culttid de nultd vemc ti cu desdrit{irc inter' naliondl,;i slntfdrd doLr ti poate prcdestinali sd aprche li sd iubeascd Aceasu paradoxali identiJicarea destinului 'evreului ratacitor" ear'ia'''. se cu milul unei Austlii supranalionale va verifica ti ln cazul lui JosephRoth' Am Dutea de asemeneaarAta cum nostalgia liberalismului iteversibil Die.dut li anrreneazipe unii intelectuati evrei spre o modalitate de glrdire reped L nes{iryit credo'ul ralionalismului $ al Progesului' *opi"a, "-" pe Droiectindu-lln modelele"ceralilot viitorului", la fel de generoase cft de 'ireatizabile- pilda TheodorHertzka, fostul De tef al serviciului economicde -redactor $ef al cotidianului 1a NeueFreie Presse,ylnLrl -$i nenorocosul liberal fondar in 1880, Wiener A|Seneine Z'xn8: ln romanul s'u uiop'c I reila'd din 1889 (tadus ln francezi lncA din 1892' ctt titkrl Teffe Libre)' el in unei colonizari Ahica prin cares-arrealizap'incipiile exDse oroeramul liherala O romanesca tun. dinte lumi , conlorm. cu ideologia -.r"; -"i expeditie alricann, tutreprinsAdupe modelul din roman s a soldal cu un e|ec t^sr,tiiator. 'Frciland'Be\re8&28"fondat4de TheodorHerizka' a fost preluall adtnrnd crreva\ute de Franz Oppenheimcr' ln Germanrade Iarmacistul 248

lopr r'rn:rlli ril?loi i;rri',r cc- r s;i'ir irnr.': !r,:a:ll't. rxtiri :rtt.r1i ir r ! r i- ; jr i. , z; 'r el o: Ti: ideile pr ec; 'u' l l ],rr,l l ,i ' . 11, : : 'ui ll: , r ; I hr r ii: i r : : t t lit ': i"'a1) ' il ': 6r ui Lii! t , i ,:i t.-r. j i ' ir iir r r . ulr ir i ir : r ; i. |i! r ) l'iL. r 1t'|i3 I'::!:1. i.r;, 'v'r'i: Fdr'Ird'i ?nrcalil !1e ir{/,4' tr,,irnsl: 'ir'i: ( r 1] ] r J: r ': r l l -..r .i o.cr ir r pr 'l l, r r r r . . it j: . r i, r ii. .ir i. l: r J'i r r n: r : . er ii: x . t 'lr ja: illq'ir , t i", 1, . , , "', f " iiJr t 't 'i'! t 'ir \ 'lr di; \ l'; , : r la: nlr i' ti Lr,,' .,,r" ;:'. 1' t 1,{ J!;l r- i , .r 'r , r or , i. . i , i: i, ; : r i r ! ' i{ ili' l: r r ; 'ir ilui t t r r l'lc ^r i'isr"igr r r er r ot u: lailt r "' ! ' iiLr i i ' .i ,l ,,i i .i ti : Lr r ii; r , r lt . . , jii'i. t l: l jr r r l! : ' r i t | i) 'ollle ''l' ct:t 'l'!'dril' I i':i'tiiiattttt lit'''ah ,.,,'i .. il1li; .r',.iiii.i 1111t .j",','"r,.''" ir r i !.r' trf,r: ..; : i: ir , ziar ', ! lr . r j: ! ili. r r e '; Li r ': 1r : l Pint t pjr i t "n'l! cil'r Jr elnr t ii'r r i! t ! t f izilJI . iaiccr f , : . ! ld rt r i JA. r i1! i i .refi i i ,, ir ' '; ': 1Lr 'r ; i :i r," .-.,," i , i. i'r ! , 1i r , r ilL f it lf t Lili. I r r r ! ir i, i '! ?. n. 'illni ! ; a se! ! it ir lr i iirj' jr r.li,r;:: 1rr, r ifirla il -n;Larl .trr rNfllil 'ie a iislJtnr nr;i dt 'ia1^' ' ,ia.i, ,rirl]u ! irr.rrxl!t' rti :isicrr d€ vrrrrnt;rrr:t1 r, *, iilt, ilnr:,|i.:Nr,!i.*ilo. !1ra!:r!'rlt 3i:l!!arilea Inti f;!oxofil Lyriti:'rs rarslj.rt -'Jsrl i'1.tjp.! , lt,,nito ,,irii'Jr i rii i',rni:rnir i! lltzlLivisurnl nrdrnerafizjt ri h;i r,"s.".,;,,. i ii4r.l' l,oprir i! |lrilc"r. 11.Pilmr:i n':iji. a i ujjiii t int' r'! la in"p| rcr'1l,.rrirrse.,u rnticlr.r ' !,nuleiii' x;xlrra'i. rr 'tiei rurnriiale 'r deFrerl ro';ia :.n.r or)ri," Pcprler t1'i*3uJ se ricirne: 't r:ir s'rcralisr' dri 'ri' ,iLle1?i . tr;lairsr!rrttr, r:llrfid ir) ncell.rr lrillp n:a;r .rtorli:,)r. frinc:!iiior s|.r i: i. irrr.scrlia stilllni f! g.|.alrr al iutililiei slciale S; r:r!r!;"rln'1': obliS^'(ti1: (o.oii.:* :"1ii.!I!rti sr'r pfivil(i ilI r{Iai''itrl iti$etlaf nr rrtei.i.c le Scirriral'r soclal''ril eciromt ii,iiirPjl!:iti):ri,re iAlii(trn i: tle i-'h!t!stcjdt}tlrtu'r/rnt: nril.i.|ir Ir,:J.: r{, arreire.: iLi.ir. ii:r;t'r,tti 1i.r,r.j: trj r':rrrsclor gi ft'""'o:lo;i' 1ir 11 un cohilrl'it' (r.,Dxi*1 .i"itl,Lsi.frri3nt:ui (P!'pt't i''-:lJti:lli l'r':'rorriz:3rii edr'n?sia li a!otftl lraainl La ir;'iputui rnil'! r .vn! :rtrli,.tluislia) \i di ditiiiiir,nrlirt llnir3r" Jgsel Poa'ijc:i'J'r"6rs ertr ;irri'rJ ir Arlslria !!i fiefmi*ia; r' 19211. lnJrr, itii Nei4',ttthL s' |elialna d? ia el' riLflral. tniiifr.e, asocili;t \ilvuu:tt c*a c' s'a 'runr'l ! uhltiii il'drnc:i':ir'+jirltll; r-t':t ii'sirrer sJriilor '!i ', crr. a irflorrr ln vi.t:r ;ll ju l anjlor ilrt(f" lora ,4rlrlilrr:n3 'oni!'ixti n:nn i tl&lst:iuuunt i,l fa.trdelor li a: ,(nljxiirir;ier nalicJuli:itr' "ntrs nlr' I{ a dor'' Liikeus- a'leiuft r; !lj,'riir,l. ilr ciztl lol iosei Poppef de iijerLiiatea::' {ie clreu t{imilar' fir dc ll : /,uf*in-,;'r: eta irtiisl-{l"biil lirln, Ll;n Eoenria.it''s'r1ir) ll3$ $i venrld in I8"I l;' ne;r''rf;i,1sli!:ll.,trj jnsrllellr de roale s!{ rl"lr\elespiriillhi ljt'eill d' l* 134!Viena. in Pnri i. ]..!ura riisco,;lore 3lr:tlaiolui :'rliscmil al iui F'DgenDiihfirg' Brolura se dc.iarase lor{:l'iauna fara i'ntsiune" l88l. Josef Popper 'tt

249

lui tnrrrxlatl Filrsr Bisnwrck und der Antisemiiflk:, din t886" ti rAsPunde PopperFeconizeazalntemeioreaunui stat evreu ca remediu Diihring. Josef hpoirva antisemitismului, criticlnd cu o rigoare nemiloase(denrnnde un anrisemitl) defectele "rasei eueie$i". Pina h sftlitul vi4ii' a ramas favorabil miqcarii sioniste D?r atirudinile sale $vine t militariste (el' pacifistul, panizanul aboli.ii serviciului militar obligatoriu) de la lncePutul primului rrzboi mondial scoses€ri la iveale contadicliile mei identitali Lulrurijgermane. evreieli profundasirnilate 2 turcii $i socialisnul Pentru a completa lipologia reaclillor intelectiralilor evrei vienezi asimila(i faF cu antisemitismul,in cadfli cAleia se siiueazAstudiile de caz mai detaliate care vor ulma, avem flfi doar Si poate daloria de a meniona una dintre caile cele mai frecvent lmnale de intelectualii revoltali de falimentul politic si social at liberalismului: mitcarearevolulionarasocialista Itinerarul lui Viclor Aallers' este deosebjt de rePrezenialivln acest sens. Nscut la Pragaln 1852, ele\ l^ SchottenstMa.rior Ei nembrr fondator a1 faimosuluj cerc al luj Pemerstorfer, pangetmanist$ wagnetian, autorul' inpleuna cu Schtjnererti Friedjung, al "programului de la Linz" (1882) al pariniele-fondatoral miscarii socialisteaustriece' padidului nalional-gemran, el era lnsufletil inilial de doua Pasjuni:antiliberalismul(care se confundacu anticapitali$nul) 9i asimilzre la o Kulturrcffi.vat|de ideile lui WagnerSi ale lui NieEsche. Contadi4ine lui Vicror Adler asupn chestiunilor relative la "ptoblema eweiasct' $i la antisemitism se explica prin redacinile sale intelectuale. Convertit la protestantisrn ln 1878, considefnd asimilarea co&pletn a cea evreilor ca perspectiva mai de dotit, $i socialismulca pe un mijloc de a o lnlesni, Victor Adler nu rata ocaziile de a tecupera,p€rtru Pmpria i cauza, clnd vorbea de "alianla olriecdva Lueger-Rothschild",cli$eelePopulate ale "evreutui lapitalist" duSman PoPoruld. al austriacsutereade o contradrcliefundamenbhPartidul social-democrat Nunlnrl considerabil de evrci asimilafi din interiotul instanlelor sale social-democralie despre si a.nlisemililor vorbeasci dinsuitoarele penBilea !_. ca aespreo'"."spla1ie evreiasca $i lotuli locmai ace$i conducarori social democrali consideraude da.oria lor sa eviG orice declaratie 9i orice a4iune car€ sa-i califice drepi "valeli ai evreilor" (Judenknechte)'dnp| expresia tavorita a antis€mililor, respectind un soi de neutraliraE ln

"problema evreiasca", ti laslnd chestiunea dispariliei spontane a antisemitismului ln voia vremurilor de dupA lncheierba luptei socialiste". Social{emocralia austriacaevita sa ia o pozilie prea.categorichln cauzele celebre, de la afacerca Drcyfus la afacerea Hilsocr., Si nu-ti ascundea osrilitatea fal.a de sioni$r Si fala de toate formele de najronalism eweiesc, taxatede "rruc-burgheze"ti de reaclionale. Dosarul galitian a facui sa iasi la iveali contradicliile social'democrafiei. Un panid sociafdehocrat galifian tuseselntemeiat Lq 1897". Era condusde militanti provenind din burgheziaevrciascaarimilatl' Unul dintxe ei, Mar bei Zetterbaum, explica, lntr-m anicol intitulat "KlassengegensAtze den Juden"", ca dutmanii er.reilor eraupe de o parte burgheziaevreia$a corupti 9i cinica, pe de alta fo4elc obscurantisleale ortodoxiei, hasidismului Si renajterii nafionale evreielti. A-i apifl pe euei ca cvrei nu ar fi ar,rl alt partidului. rezultat decft erac€rbarea antisemitismului,susfinea conducerea La CongresuluiPartidului Social-Democraldin 1897, Victor Adler a fost aaacal acea$eproblemade un militant galilian, JakobBrod Nu tebuia el in oare sA-i apere pe €vreii proletari din GaliFa. in loc sA s€ multumeas.a a-i pe denunta evrei ca p€ ni$tf,capiralitti?inFebael in esenp'. In lucrarea firndamentalda socialistului Otto Bauer despreDte Nationalidtenfruge und die Sozialdemokrctien(190?), mai citin ca evreii fomau o "naliue fdln istoriC', o "cultura ofiliti", care urma o evolufie jnversa tald de c€a a celorlaltor nalionalitili ln ascensiune Monarhiei habsburgice care nu va ale Si lntii"zia st dispad la Est, cum disptuus€ deja la Vest. 3 "Evrcul fdrd iruuliti" Ca {i capitolele umntoarc, aceastaprezentarea situatiei intelectualilor un e\iei vienezi de la rnscrucease.olulli nu pretinde s, lntocmeasca caialog sistematic:un asemenea inventar a. fi cdpdtatflIA ftrdoiali propo4ii imense datoriia efi€glei variet4i a rcacliilor eucie,:ti ln fqa ,ntisemitismului.Ne-am p.opus mai dcgabi sd ar{gm c, pribu$rea ordinii ljberale, care garanta individului modalfti$ r4ionale $ previzibile de socializareti de integraie, obliga fiecare subiect si'ti ia pe cont proFiu noua dezordine culturalA $i sociah. Unclc subiectivitid se scufunda pira ating dispemrea acelei jiidischer SelbsthqlS. Pettu'ua-ti salva e.hilibnl propriei personaliliti, fiecare trebuic sa'ei elaborezc congient, dar $i incon$ieng o sirategie personalr, psihologicl $ intelectuali, pentru a rcu$i reconsEuirea unei identit4i. ADtis€mitul este ullimul deliniior de certitdini cu privir€ ia idenrfta@a evreiasci. Cit despre inrDlertualul evrcu asimilat, cl pare condanr'tal la

250

251

.

r r t r ix . lii de .l re ! ;rtu fi rri -" ' l ,rd a ,rr+1 ,.-.tti . .r r)c.l i :ri ' t rri rnr' r" plri! n'rli'i lr)l t r;ri !l.:Yrl '!!rr'.i|rlir.iir.rogrlie tr iivittlie. a.ia.!., In'rrriljr li ,.1t'r.rrninrt C.irr t' !' I-elter uN]r rrd tigidl. .L ir,,: a.rnr jr'lii DrtJrrar, ':1xlli {|n.runl : :rtjr o" Irlrjit\r .rra.lenrliliil. elel.nlal? ri. (!r1m3i re.1r1i i.it. fritrl'ir'rtiiic Ce x.unr i1. lrlo iA ;nftiiltle! :r,r 'rii'!'r' . elem r i pli] a i i c te l u ri e .a i i r,.| ' .r] $ i r:l . i rtrl ri nr!ri se,d.vni B )ri tai e olielllrr atittilal iact nir' -'l urJ A.je.r.*.i desuirsrarJializrt. a r1lei1t,1;{ii lii;.r. irji4rit, oic, 1l d!r.lle. iir Irr,t lir al ,_t'iui :tqn:jod.rmi inirlrbil I iji arrJr)!;,.ll ktnt ri.lrrr xelini!s:i!dD friY;rir ,di..i!;iil. ..{'icii!.. 'uliiiir'11, p l;r,ic ie,.rr{ia ilc;t abCiJtr'-1.ri lr|rril.liul ijr, onftrftbii ne i il i]i] ';1! I sirrl ;.i{rl insuiiri" perunr a .,r(lea prldi idi:nrii::;altri r{rr(1!ti!r'bL1' 'nr'r

li

iJerz1 iigrnuiri! ! llrril rti i"ii';19ii"r1
t i j

'';

I \ 11r.*1,iniYc tuuurt apa{nl ,.?l*ia!ji.gr-re*iii li.uri lni\ful ir' llljir) li ]le*i (niritxr in iSdll) *i:i-:'ar'rl

a. ;J.:.i.."ri.'-:
illr,,r:rinrri

, ., 1 ,r i:i;,.i l r ''P' r ' ' i L 'r i j "t'e :e { I l <h * v ''. .-, r , ', , "r : ' ^ :''r d ' rinp '5r aceri.tr"' '. qi '. c, ",. ,,tisir, crel{ini, de rafiunc), in acelniii

"",'il.

f pe r^'i,'$i r'" sei'azns.'r prosresr!

ri genrranliBi credeau tih?rnlismRoiutatrs:i tr rr r" *i $u nuf" ' i"''" ";"i,,-..r.t.'a, -" ,, , l. l; u,.,t.,"ri,.,nr'c t,"l-llt'r/rr'....i, r"r'!r i" I ,-; ;; ".,,.di at': re 'ln rtv'|r' J '"^""'n!:rr '! ,; sa ru f" a;sda xntiserritisriul v' 1n1iJzia Cisprri ' .,,ri',i *,u".n*, " '"i.r'i, "0,,i PbtLtii meinn lu^testrnintt-n !'' )r*a"'u.', r*.Ld !rovr'-telr': nni int'-unadin (a[ch'i'' i"'" ,^t'i""" '*al'i*"" J: tu r' masnId ' ",''"',,ti",i",',"' |Jzut un (,n ur( wrszu $ p'ntru' t. dit. I'ftt,!. Ar 'Lt"h?at" ' r'n doLnit -' t ta' o ,"\.\t!:''| , ,.' i'',. t1 L\"'ni'-" ,. , : ,' i r', ,a. ', " 'l' s" , ;, 14i ttiurne htlr'' zLmlnttttu tni citrrlt v.tturi ih t:insea nreqr":i(:ittd ':ti '"i,i'*,'i a'!:"d'h t ptutet!': t
' Gi'I'a t.x'" Firr4 4' ,,ti" ',urvnczt y.i'),."," i .i: :/.;;.. cttt'tt '!:.1ern luhilnilein otdea a'?stt't dnmni I'tintte ei te nunkttaa l.,.rtu ptin unwlt' 1'" portofaliunnlislertuL ti ,'iit' ,,,;r, ""ptt **u st''lnr Purta :53 ' " " 'i tt: He't',) .

i1,'" ir,";,'p,"'i; o" ,'* '"i''M "'i't'i ' t l o ??
,.'.,* ',.' bu ':L

'tPtu

tc c o d u {u

a 'a

252

i: p.rohabil sco.taL iDwt"riit. cute!? aceastd tn epordn-du lhio?.lan!t^tu:.de onentatrat inr,i spredrcpr'". Eduard Herbst, minisEutjustjtjei. Karj Cjska,

111.1 :f", 1., oe sraLau,acur panedin mai mullf cabinete guvemamenrale rimpulere; in 11.3i:-Y.llut monaflxahabsburgcdpareagaia

sa faca fu|e unete concesiipotirice. Promisiunilenetinureh 1848 aveau,se credea,sa devina realitare.ln familia

.'.:e. roser unser rohann N€pomuk'Berser. {; mini$ri .,itrrngerea pina r87a Dupa in de ra sadowa (1867.,. .u

Freud. {i m majorirarea ra ramitiiior **i.ei *i_ir"", :1l11ll:try*o vxroruleraprivir.u oDrjminn,

a descriseducalia primila de Freud- car€I aFza .,rrrrc , Y11. l:\' aoua cuuurt.. td ctreprvobind mai aproap€ germana de Nar!. decl de Itaoiua ewerasca veji alta Id tndoiald cu interes cd tael nzu prorcn.a electiv dimr,.unnzdiu hasidic.Ia nayaea nea. ava patra?ct [r unu d" ani, tat kSatutre sate .u pdminurite Mtalc k diluasera de apr"api douazecidc an:. An prin.it o edhftlic a! de pqin cvren:rd. tncit asrdzinu \i,t iA nusufa ta ttks( d.di.atia dum^eavoasid s.rild tndaiatd cu titerc lard ebraice. Ulterior am arut adesea ocazia sd re?rct o""asta po4iun" di, incultura nEa", ?i va scrie Freud lui A. A. Roback fa ZO i.t uarie fS3O:. acesr earaj.ManheRobensusereaza btal lui Freud..indepanar c6 :^oiellind pnn brusca oe uaope satrecere Ia o micacomunnare de ruala Ia oras, ;asrra iudaism viu penrru a nu deveni a i"su|t p";.i,iJ" a. l-.'ln,: .d.1] oezrada( rn vremece copiii lui nu ar fi mosrf,niL mai. de la et decil ftu rne de rorclorsaucileva a.minuri umijitoare: nu nai dispuneau ei dec de un tr€cul morl de un.viilor nesjSllr.Si de un prezenl und€ rorul trebuja crear,. umr[bare. de eremplu. aminrireacAciulii cules. din norci, relatal1 in t ratma.eutung rntr-o zi. ft ld-thi arate ca vwhurile ncle enu nai bune dectt ale lui, Itatol mi-a powstit umitoarea intthptarc: *Oaara, cfnd erai t.intu,-inomlul tn care k-ai naftur, an ieri! i, stradi inn-o linbdrd, bin. moncat tt cu a cat.ua de blaad nau-nould-u" crertin a rreru p. stradd ,i ath.f-o brnufd mi-a atuncat cdciula ln nofoi shiSi"d: " Evrcule. foboud L p: I,:t2r!" -.ti ce-aifdcut:, _ aMi_an cuteJ cd.iuta,. tdspurls. tata DetiJacobFreud ia darfiutui sfir o educalie nu retigioasr", familiaFreud rtuna!€se fideli anumiror obiceiudevreiegt. lnr o *i""*" O, fl .*,t. 16/r. care pnetenut Efiil Fluss. sAu fnArut Sigmund Frcudpovesre$e a ca m|erpre|at,. impreun)cu surodtelui, o piesade tearu cu ocaziasArbalorii runm, a de bucuriecomemodhd eliberaFaevreilordupapedepsirea pels€_

ca cutoruluj lor Hafianr. ln contiruare F eud menlioneaza sa$aba.ea Purim aceeala 13 martie, ziua idelor lui martie $i a asasinatuluilui cadeade data de Cezarde care Brutus'. Am putearcleva o upari eroare\comisa Freud in cu calendarulroman. Dar este mai intercsantti observarncu cfta legitud lib€itate inter?rcieaza Freud un obicei evreiesc, cornpadndul cu istoria romani, pentru a ajungela lema care-l pasione^zl revolta iinpotriva tiraniei ri eliberareaeweilor- De-a hmFrl lntregn sale viefi, se poate observaaceeali a in fibenab creatoare interptebrea toeudiane Bibliei 9i \tndiliei eweietti. c, SigrnundFreudnu pos€da cultura aprofirndata materie de i,r1 o Fapt este scripnra la $coala(profesorulsdu de iudaism. Chiar dacdsludiaseebraica$i unul dintre cei trlai buni prieteni ai ebraicl, SamuelHarunerschlag,devenise sei), chiar daci dovedeaadeseao farniliarifate remarcabila cu Biblia (dar farniliaritate nu esie un s€mndistinctiv al eveului germ,'],i ez c^asemenea racterizeazAadevnratac lturd gennnd, de la Goethe la Thornas Mann), Freudtreda uneori $i o ignora4a srlrprinzttoarc,precumin scrisoaea din 21 septembrie 190? c{txe Martha, unde poveste$€o vizita ln caucombel€ lhn Roma. notlnd ci a remarcat numeroase rcprezentari ale supottului de "se nuiEgte, cred, me\orulhl", ed.ind \) lumlniri cu tapte brale Si ^d^\t9a asupra nunrelui, $i asupraortografrei'". AceastA relative "incdlrurn" iudaica a lui Frcud explici poate unele pe prejudecAlivizavi de religia e\.reiascA carc le lniflnim fi .exGle sale. Cum, observt L6on Poliakov ln bgatura cu Der Mann Moses und die mwth" eistischeReligion, interpretareareligiei ancestrale,imperfect cunoscu[e,se resimPa de pe urma defom&ilo. pricinuiie de cultura cregini ambiada, care avea obiceiul de a opune legalismul Si rigoerea Vechiului Testanert' bnnde$i mateme a Noului Testarnent. Doua prejudea4i najore se intflncsc constantsub panalui F eud: ceadilpa carc iudaismul ar fi "religia tatahi", b timp ce ar existaendirle 'maaiarhale" proprti crc$inismului; ti ceaconsrind' in a prezcnta iudaismul ca purtdtor al unei exigerte ralionalisre, peatru a l opunetendinl€lor "mistice" ale cte{tinisrnului. AcesredouAjudeca!, asupracercra vorn aveaocazia sd mai revenim, po! fi luale ln disculie. Putem ln oric€ caz sa notAmo, au un aer de tudcnie crt unele clisee ale artisemitisr'J\rlvi: '"Pentu it@ginaliile cre{tine", sctle Li:$r Poliakov, "evreii deicizi ercu p n excelenld ni$e Pdrinli cruzi ;i inJsnticizi "'. La fel, tema "inaptitrdinii spiiitului evreiescpenlru gitdirea misticr" revine in numeroaseaatale antiscmite din cpoca modemr, urlde 'spiritul arian", germanic tu special, este prczf,,it^t ca nistic ptin erccletrlA.

254

255

l! Dr c i, ide. l] 1li, : . uilt ijr : . r ii, it ini f . r i J r j r t | , t 1 ! : 1 f 1 i t , : r r n r . . r . rr. t ir . ud t n3i r r iil nir it I r lj, r i jir i ; t j t t i s p r r . i i j r r l r t . j , - i r f j l i . r i I.i!hrl I iiilriiiri. ie r , ; { . iir f ) r . . , : ei. , ar ir ! : . ' jnr ; i. . ''. i t i e : r . j ( *t 1 , i i i : i o j : : j ! ; i r i ; : 3 i .l ir :),r.1.r nl) r ir l: 19t , . r n, t r , r . , r :inii; . f _ ; r i r a . . e {j {, . a t r r ! : : ! , i L , r l l \ t . _: r r r J t : r lFj. 1;l t L j fii.li r irtis \ . ; n . r ir r i - r i: i r r {! l i r . . , ri tl] .rrjar,, l : ! r . i; ; ! r \ i|i Nr r r gr .; t t r i r r f i . i r , i i d i . ; . ! ! j n r r t ; , , _ ti'o r;i'a i :tir lo ! . r li: r i '!rlrrsi;iir.:t: r i I I 1, .. L I i r r: . ' : i. r . , . r . t . ; r - - f ! r r . . j j i 3 t n d n r i . ! r r r 2 r . i '. r '. :,i , ;i,lL r.:rir !,,, l: ; ; t , \ r ir . . i: : , . ! : t - t) llli de. i ir i -- ee: r,lrt r ri,r\ir ,!.i .rii,:.. "d,rl,,i ;r.ti -'{:..t!;:r t ilr r . r ijli. : lr Di. ii: r Lr alr , , f . i: r:i.,oi.rir ii,.j;ri.; ii,, jr.rl:l ,idf,:,,r,n 1i. iit i. : r iir i. ir ! r li] Silr r ; d: . r u t . j r t u r ! i , r l t d e ! n ; r i , i . i 5 r i r d . t ) !t,sl llrl irn i: r : ! . 1ii, r r , r n: i, 1, D! . t $i. a. ii . r r r o t e , r J ] i : I t | l l : . . , : i ! r . N ,trl t g ;jir si ji. d: 1* , r . ; . 1: nli r nliii U . i , ; : : i : d f r i t t i . d p . i i r r s ; r s t J r i ! nnl3ri:: i! r,!i {r;l:ir, fi i; li.araullr tir+!,, I Jrl{ .i, iradr. r,.llro?r.]i .r 1i.' ii. i.:fsu!, ll;i, t!.iir n:rtt! J,e Sojo.)j. Lii,.i,irt pri,r nr.a,,it r.l ; i l-ii,uj. .i.riot, re iririt j r l. $ unui: r dr t ir lei. is r ; r i j i t a i n i u i : : a ! t,r tti,,;.: t!i. .a,ir ,i.1 7 t1 ' .r , i1' ) i. i . s e r r , nenir t ( ily ; { , ) s r j i r t r r . $t lot el ris r,.r!r
I 4t..,.:..

a/? dn ,i.ir

t r t iut a? . 1) i .6 r, i ,,ti i \..l n i n e d d .ti a .trL tttral ttort,tu!tr!t:,:tu!.tL i .i !::.i,t !,r tt rrt.r i:d.:i,1;.r:tL?:iirrt :,.!titt?)oh:ti ttrhtli!,:.!1!t, irrL\a utr stl h!t \! itrtt('ddii . 2 le' a. l4, r i, i .' 1 i .:r0 ' :,-i i c t.!

!- .

,4..

I.t.

t

t

.....;t,.

:

.

lionic!: gi.,1iJnl-cat I le.r.l. dh Senllni, sh1onii, ver*a i:l vi::iti. Tho'icr Sa;Uc.zl lirbilorise. ll.eur$ rilajolilaie.. '"ineliler evr.i 4rn llrediul si Mitzrrh l|a;:, :jl tiiiiii; sa, srr nrr]lrlli:, rin1lrltl, rlollln$arc'r\. ln .rzul ;;milrei ri"rzi,.: ii 4l leilliiji i i:r.xd se pul.r Yrfhi d. "iudairalr' /Lrl r , r . , . 1r y . , l l : 1r . ". ' ijr :1,13,.rac.b ilerTl 1r r.rir.a::i.,'i1 c|;llrrl Bij/s.i dr l:r Vjlna. ia .lrij: unliiofi ra .eu$ oi r.::u.er.rrL.r: . riur:1iir pra:il).rI. Vo.rLia :jtertrrl .t iri Tiircdor lierzl s. rlinnA l. iint|unri, r:rs1Jn.i !.,hrma gen.aiogica a$r .1. ':, !)!,ia.!.eki\i, 5 c dfs.fiiri dc -iri.1ir Zr!.i. dtpiraji4 tLtI'ag;!|. i! eFi;ire.t .lipi Ll.ua, el rutt tr(; #.|(1iiri i\tt I n.:eldti lirri::!; li lncnn: in pu?rni.ii. 4;iia.*ii ji;' lni Wii,t dirt)uti i pih h.ircii., !.itlittl. ,I/ar.iL. ;t.sDere a:. trtntll.t ,it iiu i,lnhtitllet m LoJ RotlttthiiC zt.: ,),n!loit)!. ur y|'.tl)r.g tsirrit: l? irt!;. uii a lsij t:! Jin,loi, m.\atrMI pa?t. ?; t)ti du ,^ :ul\a .1. tu:ltasi irtitirili i|-..j1.;ti fia ,i! a,;t t:ilrett i. nt .:eea..: a it::tusktj :,l.tta1rl,,lt :.,.u lon\lj di 1 r:it?4te balt. li pnate fi ii'$ .::r. i!t!' !. .\i1 js-:t l:l::i \r.;.,tt tti':4i;. ;e a !.ar't. i.:it:t'ut! /efd,tiu .t .P ;tl ttutl .l ..' : . t t : t ! . st . r e. ni'. r t t : it ! . : ii. t jL n 3t t r r l. ; ) i t : ! tt-t t r t hik: !t ! i)rit.ii i,ri,r; r: riri flrnd.'r i,,r:rl ii, litcrn!urll :r!:ilr tr.;!ridri. ierLlr .] !ptj rr., i ,.n i , : . 1, . la . r lr r r u ! . r r L'! l: '' , 1 l] i! ! au. r i)?r , : t l4 lf ccr c t ir e. . ir ] i)'-i, . UlU:! i?:.n,r.r!i.. lierr'enrrazr ii..!i jtrn ii:.]:n. f.,J!i")s d3illiiii tesri!n !:i,, lrrrli. tii,ani:.litL.\ r.ltn+rtsttttt). .el !!!i s:rrn]rn {li :l ir!i1xiiil. ii!. in{ilr 1nL :r..r!rda. CJ .atir.rla ui:!,a!, rndr tre.,r1r|} dr$'r;jc inr.:illirr tirj3.;i} Evr.i,l: iardjie l-r.mi tn irl]rxa.ic ls'?3. d r.', r1oarteasorei iur 'l hrodor. L,^Llirc. lullr-tfd,\ilia IIc,z: lJnfiseire Btrdapesir! li si iflsralclt:a ja \ierra. ln r:.{nna aruloi 1878, lhcodor lierzl !e hscrif;;) a'.rrllat:a de drepr a {Jnilersit:l1ii din V;e.aa Frcxd, ortisemitismul y nict.tschean ltaul ' Freud scria tu l9:.5, ln .rdobirijrafir sa: Uni'le^iktfta u,tu a inna( in 1E73, tnL'a ddus n6i irnii citera i de.qlii. An lrft kni ales ftinx de trciude&t'1 dupil .art tr.b i.t satnrd si:nt i4e"i<, ti tutin d! ac?st popor !1entru cLi .ttrh 1rreu. Am rexpitts tat,l8.ric primul punct. Nu an inrcle! nici.datd d.: ce dr fr sd k)qes. de .igined m sliu, cuut ircepea sd v .tpunri, d. rasd ned. 'rcbuirlerprc apdrletenla la &t unitats de ,edh, qtr. Cit re unlat tu ea fafi tu]ri rc8rete. lmi spuneamd trcbuie sil eiee, pentr un nahorator .elos. un nic loc in sinul ,Mnitdlii, chidr I in tipsa uh.i

In 1. "i!1 r.it, F:ihe tht Nrtlt!;sti|tt\! aLj d.t Abrt i:;,.):;tiraai i): tiin'ra.i. r9:rai..:ift!!iti :1r; Rrmir ltou:ind, tjr..)it .!o.t lrn dnu:]rrr.,.e I rniri i'rnri|.r de lr"r.ds f:rr! x sr |]:lm;;r l, t:rtfrrr : ,l..tLit ;t..t:-): i.tLtltt ri l\!;t.litlrit !\' ! t( ]|: lat,i.tlit,! td:1. bt&t;tr: (1. r.Llib,i.i rtatlttu: lhi t1r r'rti!1!\t /e irbrare '' ltl:.rio! 8:rzi ssrtrlrerl dc |tiljt it).irtl, a iiiL,r' . u:rCei. r:rlede.lj orsoii t Si ,-iilfal.j iliin.-':. ,lir| nrenerl .. l;tlniril lri J.tf{,b }f,J:t .u.rris. 4':Jatr n, dlpen,i r,, ihs.nlnar rrnrj sc.jri si ,rulrtrnJ.La r.jslcreir jui :i,c!do.. ?, tf6t, jx ii;r !:t av:x slar!), .il lI ilra:t in ale reji:jci, iira!|Ji in ir.,ljlrtja si ActIljxr:t i. cr lti,a. h'da;rnul s.u rr df'rr:.! j!jj1r{.,:etl .: t.h}clil'. rjldrferz. '.u clerrirruli:vfeu )sinr;)r!. n r.rin .o Dionsl, rnltnlr€ d-- irnili..,.. l:rrrit;? lierrl rlrnis$. credinciorsj i';ltu:ji|Itlji ev.ei.tii. irc.r.n1ind r?grle1 sinagog;i d( la iirirli, cetehrjld :a drnicltil lfincipltele sarbnrori relilrio:|!€. Dar nu !. r€.rocrru inlerd4ii;e ilJrernare decir alri,:.i cind

251

'''il

atenvnea inreBimentdri.Dar o conreci4A inpoiantd pentu yiitorul acestor prine inp.esii de la unit'ersitate a fost familiarizarca nea .impurie cu destinal de !1 mn ri ua in opoz4ie fi de a fr pus Ia stilpul inJamieide cdtre dnajontatea conpqctd'. AstJels-a implinit tn nine o onune independenld d. D€ceptia tr€buie s, fi fosr cu atft mai d ri penr.u tindrul Freud cu cft se simtea spoflan lnclinat, precum majoritateastudenlilor evrei, spre mi$carea nalionalistAgelrDani. Faptul transparccu claritare?n frdundeulung, in "!;srtl contelui de Thun": "Muline. Adunarc de uae4i. Ufi conte (Thun sau Tade)votuette. In,,itat sd iputa ceya desprege ldni, declard cu un Best sarcartic ad podbalul elte Jloarca k)r preferutd $i-gi pune apoi la butonierd cera asemdndtor ohunzi fetenind, Ia drept ltarhihd un lchelet dehu'\zd cu fefenigd. Md infwii, md inlnii ptin umare, nnf:ndu-tul in acelati dt p de stareahea de spiri"^. Pntin ma; depane.Freudinsistl qi precizeaza:"in vis nn ni deprcpriile nele opinii de nalionalistgenan'a'. S a stabilit cAFreudaderase Lesewrcin der dedschenStudentenWiens, l^ de la intrareasa la Universitatein 1873,plna h dizolvareaacesreia, 1878"_ tu Freud se gasea tu aceastaasociatie de srudenti alaruri de Vicror Adler, viitorul fef al social democralieiaustriece, acesra trme aDa.e ,.visul iar din in contelui Thtm-. inca de la finele anilor 1870,a.nrisemiliise sdfiiau, cu un succes cresclnd, sA "stranguleze" LeseyerciL Acest^ era climarul care domneala Universitateadin Viena in timpul studiilor lui Sigmmd Freud. Se lr4elege lesne "via decepfie" pe care i a inspirar-o deriva antisemiri a mi$cirii national getmanela carese raliasesponran. Fuses. oare Freud prezent la ieuniunea lni kselerein in ziua in care Franz Brentano, ln ianuarie 1874, prezenrase conferinla sa patial dirijalt lrnpotriva lui Nietzsche $i consacrateaperArii rationalismului $iintific? in orioe caz se $ie ce in acea vreme urma cusurile lui Brentanocu cea mai marc fervoare,dupi cum o dovedesc s.risorile salecefe Edtard Silbers€inr. Brentanoa alut o influenla durabili asupralui Freud: nu de la et a tnvafai oare Freud cn psihologia nu purea sa se lipseascade "perceplia iftema,,, posibiln dabrit6 memoriei, 9i c, ea se colldmnna la e9€cdace voia sa se lntemeiezedoar p€ frziologie?" Dar influenla lui Brentno asupralui Freud a fosl tn', indoiala qi mai profundi- Probabilci ea a contribuii ta a I indepnna de WeltanschauunS-\tl "nietzcheist', convinglndu de necesitatea I unei isscns.ha h" w.ttaufia,suf8". I ti " Tinlnd cont de atmosferacare dohnea ln siati lli kseyerein der deutschen Stu.denftnMars, s-ar putea crede ca Freud a auzir foarte devreme 258

vorbindu-se de Nietzsche: ll cunogea bine pe Siegfried Lipiner, de lui exemph:6.Relicenleletuereuvii ale lui Freud la adresa Nietzschedateazi pe lui epocal se exptica. de o paft. prin innuenla Brentano:_. ele din aceasu dar fala indoiala qi prin nelnlelegerile c! privire. la relafiile dintre "nietzscheism" (care reprezint, o urlgarizare, chiar o deforrnate a Iui Nietzsche)$i iudaisrn. Majoritateatineritor evrei vienezi adrnhalori ai lui Nietzsche,lncepfrd cu Lipiner insu{i, suferea de o violent, criza a identitilii evreielti. Pentru ei 'nietzs€h€ismul" se alitura wagnerismului.Cln4 ln decembrie1883,apoi ln rimpul pdrnelor tr€i luni ale anului 1884,JosefPaneth,prietenul lui Freu4 fl vizireaza pe Nietzsche!, cei doi barbali vorbesc lndelung des?re iudaismPanethtrjmile fariliei sale info.malii foarte lini$itoare: nu, Nietzsche nu ene defel antisemit.'" Dar Franz Overb€cknoteazatr amintirile sale,dupe ce pe a inshtat asuprasimpatiei spontane careNielzscheo simleapentru Paneth: "Nietzschea Jost un feroce du.ynn al antisenitisnului [...]. Cu toate acestea, cind se erprina incer, junzcdlile sale aupra elreilo. sint nult ntai dure deci, tot ce spun antisemilii. Anti-crc{tinismul lui este eseqialmenteintemeiat pe antisemitsm'oo. i maftude relanseaze discufia asuprarelaliilor complexedinte O as€menea Ne vom mulFmi aici sE sugednnctr sentimentul rmei Nietzsche Si evrel. "incompalibifitnfi" adlnci l,'rtreafimarea unei identit4i eweiesti $i adeziunea a Ia nietzscheanism putul influeDjapozilia lui fteud fag de ginditorul penrru care sirnlea,dupdpropria-i formula, un marc interes,dar pe carepretindealn acela$ilimp a nul dmoa$le''; a nu sn cuno$tiar fi f^r, tudoiald expresia '.ezr sub $ocul antisemilisDului, studenol signund Frcud tece prinlr-o faza politicat "Am cdzutatit dejos tn ce pri)e€tepolitica, de protundi descurajare inctt nu pot nici nacar ld nai spun cd a{ Awa rrco opinie", scie el (la 7 nartie 1875) pne&nului snu Silberstein, care-i vorbea despreprietenii sri social{emocr4i, ti adaugaln ace€asisffisoare: "Mi-ar place sd gtiu dacd soci.tl-dEthDoalii tdi stnt re1)oh4ioa $i pe krev/l frksoJic {i rcli9ins; cred. priri4n penhite nni bihe ca oicare altu id-Ii dai cd atitudinea tn aceasad r'. Acesre teann dacdt:aracterul tor.te cu adcvaruIradrcatin prolunzin'. documcnteconfirmi feri putinta de firdoiala teza lui Schorske": deceplonat de acfi$ea politici, Sigmmd Freud va gesi alte mijloace pentu a lncheia socotelile cu o societatecarc le contesb evreilor locul lor, mijloacele tiiinlei qi ale glndirii "radicale"-

.t IItrzl,t)agneristt4!.prittrc']ntt!.Itil in roamra uuhi 187!. .ird il; i!..1'i: sr rilf dr 4i?rL. Theodor Iir -l jilnpatjzesi nai iJrtil c! lni\L:lre ii!,nn,rti!{ gena?na. i; jdt t, dr.i i;, .otroiaria rldeutexfrl 4lai,:r. urn* ,jonirit ri.ill,'si:i p.|lr::eill,ini:i, ti i".€nerifii. ll.rzl s. tiei,ioe si li:niiiiionez.i dir, ,11r,,:rln iSll:1. !n ulllj'. ii; ljor s , ji s a.b ' 1 ,c r.i ;.,t1 ^ ;:!1 r 1 1 : l i ,,rl i !: l :i :l ,i e| $ri )o.di i i e s1o!i .nl ,j rj r,3.,tjilnn!t'iic. ii.rrr'! r I !$!gra pe ai(:h,1rd ?r!ftrnll]|i l! V(.DeLi!;,. I : i;,lxft.ie r*..CQ'. ir iurlrel. .4i.r;.i. .rrr r.r.l.ci,r,r!:.1ncnir. ! itr{rr'rrl I:1-\l rlr,ra.eaiJ rir":ji !l :le.lrlrr a f|;irL'riiiri frorlur4riie un ltie.arr e.ian;rd re i r iliias eri.,lrdeiea :iln !ar: dr,e t]!r, morarir,i irxl,:,llric;.L .e r r,riv.isitrlea dir Viersr' ir , . i, lin ie tn r:rru J.. i l l j ; i !,r8 l l l l i ...rl r 1;r s,i 1i .)\.ai .a Li t..," f rnlfo{iDlesi 1n stardleir ltl11. rni.o; .nll]lnn r:lEria r.1i't'. .i,;xr.o,iveftili, $r rir i'itcan r, !+-Lni,ier?ir 8:fulri, ...t. 1 :,(,rJ,icr:)i.i. fi :,1..;ii nr trnu!;lj ..:por,lfel. Httli.,:atr { de lx,,:l,ri; ,r! iicr.eai'r '!t,j)\\tt ih!r,t :3 'rr!s3 iittrl t.t) a t!j!r ;1!,lnfosnil,l€.. targnrl,r -.ru.j(rti,rrl.}l v.eriii, ru sl sl tlit'ai rij:ri" {r.I,rlr3r). J,fn:ftr! irltim :r! lri '{irsr&1 tl*Lt poaia 1n: p1. 1! 1r i ft:rj s rl u l i u | ]rri u !.i . l !.i d , .i .l f,i -| tr ar .at.' l n:r,. l i ., < tj r. :i.ai r*r'ici.. Ni.iaer ti di t,:t!t.,!yttat", *..e.t ti'tuit litl] ,1.-'r(.it!< '
't'o.\.:: J ! ; .\. | . i- ,' ,ia:

e\r. t, loftdrt.l este tu.la iuii " ilt ft.rcie ,i. ::ttu)?,1,.r.; lllr..sl..I2ti luri t:rzN. il r:t siatui pe Mnx GtrI, ll!:il tritrruhl siu pacieni "ndlul ". H :r'-. ,ii ilrf ;i loltzi i-r'rl. {:i,tt iik: ee;! i a hntr:lrr loveslc$e Ni4x firat lx ''nrt.1:f i:t::.;\n d4.tj t\t .1t(.ur 'J.li!ft' 4r .'l DtuL(. 4jnJ''tt t '!!.) 1ii i.. i :it it .tttu.1 duli r/zt:!4/: crclinti !7r(ui n-a sjdt\r fi t;!.. 'x'i nu ln. .'r4: ri)dt:n n-l lli\uti |r' liul Atm/ttctll:$;i sd t:ttat.r, rQ r ('t!1: iMn ttu 1' r' *r t,^. tt.(:! a: r!i; liplli ,i. .cei. 3!!.t. 4. 1tt.:Nt€l..rtt t , i t . . t ur ! . . , : t t t t r t ct \ l: t t . . bt t ; (t a 1k, : t t t . 4: h ': ' ):!t.,:i tt..t:tr. t / t t r r u t r pt i: . Nu- l lilt ili. n: tl tj tt ,i !:tj !.t.n . it v 1zr L,tl: . , : i. Fnt r r . . t 2t t i :r, t: r!\n\tt.t !r t3te, rir.r i ii.rit ir.zr, hi E.iest lone!, irn Intud n! ': ;l tl,:liirl {riljl 1] iin.}ra daln !{ *. ci}it a'!r14sri la plnrellaJrrJ]!. din |or'lJ ..i( .i;ire. lsLrta! 'r ".:t1tinlie ttr!:r.Ltt tt! ..';i1a1!.:a'e t.4i1tlri,i er.ti.lt! rlt' ,,-/:i rfi ).r,r" ' !! ! J3r 1t . ! : 1sr l) r jie, . lir r l^1au. lsi\ r : i, 'cilr ir 'ln: r ir lP; t r l. '. .:one. s!ri.1.rr!! ci |it!]d nL iLr.x,'rii'l$d;i\ ir 3elts ;lo.;rl'i id..' ii r,,,:ca]ji,:i..;ce. l:r.tril inv)ia, sii tisir;i:|d;. d.tr:tti irrobl.'ie , Lia'.trrie rfurli$t j€n"t ur erfo'l iril{rnaii.:loili:tra 1f4.1:rtniLrr !.;:.: djr !r,:,| :Jrt rr i,lsri:rr,&ri 1r/tin'1ai:!ir;l.r uji:rril. pnsi lrrl{r :ititnli$ "i.r:,,;, ,le,irxri Cr .riiii& lt ,rilii.nxie.:rt D. t)ni: dlr i l)ie le,.l're !{i"'{;,r:i'r' in r|cir,. rt 1'.iij;,1.1:" rili lilel rxri rr!1,.,:,,ri.a,e cYre, .tt lc rr i'11:oratrtrl{i i .er ,l.r,i;lrircr. ;;rr liiJ]]rli,.rlea gel-1rlalr;i. :4n.'aie .'.reul t?lrti pri*j (l nr fi r..b!l .n :je srlr]|r iturl;n:1. re iile re:uzata evreilof d:) i.,rfrl !t';n.'.!iu; l;ri)r. r I ,aiizllr '!j lui Ffe!'t ii;r illli* a iu,tl niatcal d{: lm rf,crd$: rlerei:it t()Ltl$r::,.i tni:mni ii:,,rlc nsnil trjr)isiru de iiz-l{ri- ir itl.1rioi ,'!',r,; rre: r.:;rtlir ia .rr: F end f,''er. lnvlr?i, ]r|r!rfirrui firii'i d' h 'i).ir'::1,, I i;.s!:i! tur:ni,lri)ila is\,.Ei ti tarc frr:'.c"ii rtr i/of idli.r:i3 sit .' il'rnia ci rrti si s;'!1er inrti;..l. rl.!il; f i .:..ir|::: :.,irn aijiuf a:fFui i I 1.',r3i; :i ;,n; :iirr:jr. r,i., arlri..id{:, ':,:,1" ir ri.'1i3o:i!er'.;rr' solli i, l!1 '::1:i r.l:t,::i tlrinlloill cotr,.il:nn!: Irl;r&rrr?': .1:r:irrrrilrri, Fierxl ..iltlrl .r,,..rtdtli |,ji sitt l,tti.t!!$a jt\,1. tr."iitilt: Drnru $ iin! mit\:i\.l!t 1e ij) trire dr.; .r,1 t.:nan t tat. ntt :r;tdtii d. r:rhii rttN1. tn'L teluLT' iiilrge :jylvenr. Vicie.L. r'nl| !n inj.r"ir din 1920. .?laltoa :|:e3:iril j.lniiutl a tni F:'od .a{e reztrnra intrca!tr lrobleftni I'inhc wa r3t. n!4e :itli Eer&nne. l4a t:onsi.ieram8.t' tctlr1ltrt . tiluln ,E!t, tdtfi.ilile
,Lt. t j tr .J c d?' : ttL.t1tt":

L: 'i jiNad: i:.)idre r.riain,!i u/.uaulte P.nlru Frewi. .. i' i,el:l ,r !l.r"l. ioi.'!j pr!ro.?1 rc ;r.ii.remiti:jr:,'rl ilidrra: iz trxireisitaL in,rra.i o i.mnili.ral(: 3l]!ln,r. :il nE?r:iiuie til:ii;r:!!tr. acldzjiiilor si(iale ;r lroiili.. ll. l:i:erii;sn luj ai pe.s.sreJ-!:i nrii d .dri . i. r r m " 1, . . . - , n .' r:.,.:r ' .' r ' t' L rt;I r ,o r,l . ' 1 ,' ,t. ,. J..I.' ru: &r'ptl .eiilr dori deoeri; C;l|e .,iil t38{} 190ti. c:"f r:.ceC !. bl:.a:e." i|'.ftti Trau!ruledux4 ! ?rrelieierer psihanaiiifi, Siglnulid Freulj ie red. olli8:rt si Si redefiileas.r identilatea Lli: e\ae! aeri]l! i1 .onlormilrre crj iaUment i. a.um evid.n., al idealagiei adimilalionisrijib3rrle. O anurne lentalie pare de arun lnainle dcllnhi\: er.k$i1i cea a conYersiunii.Freud trie ci rcea.stA soluli. f,rcih, chiar ldj:i. nu mi serve{tel, nt J ' e luc r u de c rn J a n ri s .mi l i i n d l l g .m .d i ci Jr' rretur si \ri . pe rrdurj ! Vienei sloganul rasisl: tvas dtr Jude tlaabt. i""teinarl?i. ln dEr I.tsse LieEt

anti:|:n'te in Gct'rania $ t,! Aultrin Scnenn. be 4tun i incoa& .ktilii,v nliJer EerM'1. Prckr 5a sput cd sint crleL ^" au nn nai

260

26r

Freud plnxegte "decizia" de a nu mai lncerca sI fie altcevadecit evreu,tn limpul anilor grei care se scurg inrre sligitul studiilor sale univedrare ai hremeierea psihanalize;, prin ceea ce Mrihe Robqt a denumir o anume "izola.e sociald'"'. "Frcud arf putut leqapieten[i cu unul din qcei crc€tini liberali, poate pt4in nun4 o$i, dar curajag, dtLthwni dectarai ai dezordinilor antitctnie t...1 ti, la unna umelor, i ic nu-l obliga sd-{i ateagd solia tocn4i dintia fanilie cunoscutApentu ortodoxia ei, mindrd de "inlelepii> ei ti de trecutui snu. Dar tn chip eyident,le siryea bine printre ai Mi'-. Cei mai buni pdeteni din acei ani stm sarduel Hammerschlag, Josef Brcuer sauWilhelm Fliess. ln 189?, aderd la seqimea vienezA a asociafiei evrcietti B'bai B'rirh. Trcize€i de ani mai tfziu, in 1926,le va scrie membrilor Asociafiei penru a lc dullulr}i ci l-au s6{tdtorit cu ocazia celei de-a qaptez.rea aniversari, iimintindu-$i de propria stare de spirir din 1897 "t...1 Md infean tndara leqii, re.tpins d.e tMrd lumea. Ace.a\tdizolare a ldcut sd se nascd in nine dorinta tnfldc&atd de a descaperiun cerc de oaneni ete;i, cu spirit elevat, care ar fi yrut sd mdprineascd cu prietenie, tn ciu.date zitdlit mete.Mi s-a tennalat Asocialia dunnea\rostA caJiind locd undeagli putut tnt ni astJet dz pefxoane. Faptul cd eruli errei nu putea dec sA-ni conlind, cdci eu i6umi eratn eyreu,ti dintotdeautumi s-aptuut nu nwrui nedahtl, dln ;i dza dreptul absurd sd ne| acesrlApr'i'. Cercetariletui Demis B. Klein au aratat cA, mai ales din 1897 plnA ir 1902, Freud a panicipat foarre activ ta reuniunile asociatiei, prezenlind nuheroas€ conferinte, animind o serie de disculii ii rccrutindu-ti primii discipoli"'. 2 - Freud inryotri% rcliqiei Atasamentul la mediul social $i cultural ereiesc esre1tsa fusotia de o con$antt ostilitate fatA de odce rcligie, inclusiv faF de iudaisn. Mrrrhe Roben comenteaza ufiDdtorii termeni scrisoarea 23 iulie 1882, mde ?i din Freudli povestette.logodnic€isale intfloirea cu un bArtn fabricant de hAde, evIeu din Hambuxg,credinciosinvAlififii lui IsaacB€mays,fost Sefspiritual al conunitaFi evreiesti din Hamburg g tlunicul Marrhelt "Din cauzo iluziei Ia a cdrei soh,arecontribuie, Haskala nu m.ritd sdJie aptudtd nai mult ctectl oicare ahd tentatiyd nndernn de rctntincrie a prci$oriei gtndirii (tn attd Parte, Frcud w spune cd pihd ti bdttnul catehism est. de preferat uaor aienznea tncercbi de mode izarc)i dat tn nsura in carc pretind. a face loc <exigenlelbr tot mai nu ale logicij>, ea prcEdte{te venirea ceului

nostru, ln\osulr, singura divinitate odreia ikrentatorul psihanalizei podte 6i .lred s.i i se setifce, tn schinbul uhei seri.nse speranfede pro|tes'r'lui La Scoala Briicke ii a lui M€ynert, Freud deveniseun om de laborator de cercetare,un pozitivist convins, a ctuui ttiinle (jne locul rcligiei. Fad Si lndoiala ce aici trebuie sa cauum adevarala"nalionaliiate" a celui care nu voia sa fie "nici germai\ nici ausriac": evteul Freud s-a asimilat ln romDnitateatransnalionalAa ralionalitAlii. Evreu, se situeazatu marginea oricarei natiuni, - cerce$ior, este ceufean al Iumii $iinlilice. "Izolarca" sa intelecruall la socjala!i politici esle cornpensatiln realitate prin apaltenenfa niversatitatea Logosului. D\i aceasti pelspectivi, "asimilaret' lui Freud capile sensulprofund al oricerei asimil&i a intetectualilor evrei din hmea germana, tuc€plnd cu Moses Mendelssohn, cun a ardtat cu limp€zimc Hannah Arendl ln es€ul desFe 'Aulklarun| nnd l defiidge"*: seDsulrnei Lminilor. asimilaril, edcati la episremologra Peler Gay a insistat indelung arupra aspecauluianGreligios, chie ''vohairian", al pozitiilor intelectuale ale lui Frcu4 pentru a ajunge la concluzia ca, daci i,'r cazul lui s a produs o identificare cu iudaismul, ea a. cdpftat o forma "aSrsriv secutarizatd'"'. Aceast4 "agresivitale" se concenFeazeln speciallmpotriva a tot ce€ace, ln religie, iine de Lational, miraco'l sau dogmtr De la studiile asupraisteriei (pe care lrcu4 dupd modelul lu; Charcot, o interpreteazaca pe o explicalie a miacolelor !i a accesetror mistice), pina la ultima sa cane despreMois€, }figsat ca "omul Mois€", psihanalizati va prop ne, ori de cite ori se va ivi ocazia, si "demistficd' credmtele rel'gioare. Dislantareafat, de religie se transfoma la Freudlnlr-o adevArat,alergie cind este vorba de riiuri 9i relebrAri. in 1884,dupt ce a asisiai Ia sinagogdla, ctu o a prietnului sAu Paneth cu Sophie Schwab, exprirna, scrie Ernest Iones, "intr"o scrisoare de visprczece pagini cate Ma ha (din 16 nuj 1884)intreasa aversiunepe care aceastdctremonie i-o inspiraie, descriin' {. Freudcntict c! fcro denlii du i cu u irdhienat4toasabak neplacutele cirate in scnedle sale religia ca Biserice, ritualurile Si clerul. Asdel, in D?r Mann Moses urd die nonofieistische Religion, Freud pune in Paralel clerul primilor evrei cu "oamenii lui Moise": "[...] Preolii 4u alut dtept sarcihn p rcipald dezroltarea $i supruregherca rilualului, Si, in plus, pdstrcrca Sfrntelor Scripturi i folosirca b d.updplopriile inteklii. Dar ce at,cc|a erau sacifciile €i cercnohialul, tn esenla lor, decit agi. li vrAiibTi., toc' nai acelepractici pe care lnvdldtura anticd a lut Moise l. resp;n:.sc din cd' 263

262

pu.llaculuil s-auridi&t din tnijtadttprprrutt!) !. .l ptufeiii..s ))&,\ . .Atunci rcirgia 'lumina&" dupt Moise(crnside.ar sraniJ$l spiriluit al Haskilei hj isaaclremay, ii inspt! respecr F.e:rd. schjmt r;tud;e doEnele lui L ii ti felujnA 1ncei maii,:atril.ad. A.,eas!i tri\il1nra tundatnemalaa g-rndirii tui Freui] iragitizeazi piui t, forlresuft suNele.ale v:id tn lradjlia m;slicaevreialca,,sau Tatmud ix . lursa_de inspi.ate)' I€r1ru psitanatizr,.'i_ scriso3reiJin j9i0, O scrisd {te Firud ca.istuns mui sruderre\rcu. A. Urujdnow, eslere.reldtoafe icesl in lcns At.nlia kd a hll atter& anrlstide ultete .bs.nalrr din Tat trC p' 't ur tt vi " j,,o,.,n1",;,',ou.-a1.,r L.eJ t,! rJntttc\.aluneo .i\.t .,t 'nitt m ai t.rd

ruzania.a.ti rte.igrrd, a nralogiilor inre cultlre docrrirl , rladiriei clreie$i fi c.lar!, asiect al Leoiej psil ulitice nu consriruie cea nai brDri cale de; labili o ielal;e imre id4nrjrarenev.eiascr a iui Freud gen.z:r psihanatizej ri ln ce ne p.ivet1e, freferAm rneioda crre coosu i. I i, in cc nrcd 'i:dniiatea' iui Frer.i, il4ereasaL firi ni.i o reterinli ia areo deflrnile srrfl r . i; t J r n | ,d e n ti tr.i - v re \.1 i . d .:.tru -c,dl .orr.urh,i FL,c:.F rte cr,i l ::r. qr i. t r ec utn ri J p t,rn i tes rte l n e i F ,n ,d l e . :t Her?!, d? ia 6nii.r. la sionis.rl

, r r do i d r d f - i , e p e r e d . d e t i c . d r c drri

laLiJaJ fterd t6raNrs"Stett ul din Gati!;a in jr!ruI anitor n,1:l penrru a sil m$alr ir1 Moraria. tr treiberg, inaim. d, a se slabiti la Leipztg, apoi la viena in 1359, ih cffrierui Lec,poldsradruride s€ iegrLpau euell. uneo cci Ifti ttrfin instririli, reoentinigrali; da: nu rcbuie si confundiln Leopotdslattl . ln . 1o, .J C tn n d l -tu r. a rc e !e ), /,rj r: un a,ond,sU rrt hurF:.,.. ..u ! anr c r ul f r o l e ta l rl a ro n J L rn e n ru tm J !r, .e.oj utdtX X rcJ,. tr Ior in Leopoldsladrse inslale^zn f.nl;ija ilerzl tr) t8i8. Ei T]tit, dupe ce se ruineaza in 1873. lncepe o nour cariera de agenr de sclimb h Bursa djn Viena. D^r l,rrdacinarea rtnirului Herzl in rradiga elrsiasci esre Si mar f . d8; lr r n. : d ..rr , j J a l u , s i i ,o l u n dF rp ud.i r . oi F;r,j ra .r ,pn .i ..rrJJ,r-r,. nr : i' ir ur ' r ' to x :4 J .{ ti n rrr ro .tr(c i ,,: asi rnrl are ,a tL { ut,urd } r tr nalronalrrarea gennmn este mai exclusivr De aceea..anii de ucenicie,, ;i tuj Thcodor llerzl, de ta in1rnea sa la univershare h 1878 plra I:r "corr .i o rs u d u l t8 a 5 n o J rn p.enra un,- ," n!,r,i .j , schnnhri l*' i, s t e. *" ' ,,o \u re bnr nc c u d e L re | | Ji n a .-e ,]s r| e fl ud,tr. r n ! m pu t a c e $ o r a n i T h F o d o r l te p l e/i r" n,!re aD U j rdenri ral r cap corcspundunor opruni siraregice calearerrirei. prin pe $udiile sale d; drepl

pare destinat sa devina avocat sau om politic; ,va avea constant rul "juridic", chiar Si in scrierile sale sionisle, $i atn putea affma cornportament c, o ftfreagd secfiune din refleclia sa se va concen]a rlierior pe aqezarca aspiraliei evreilor la un 'camin nafional" pe teme-lii de drept, intemeind legitimiratea viitorului stat evreupe notiuneade stat de urrenlS qi de legitirn, aphare, descriind cu minuliozitate marile principii juddice de inspiratie liherau care tor rebui sA conduca noul nalr5. A.easla p€rspec!6 esenlialmenlepolilic, ;i juridica a problemei e}feie$li va p6rea insuficieda vnot Kuburzionbten precun Alad Haa$ (Asher Ginsberg) sau Martin Buber, care vor prefera sn caureln tadilia culturali $i religioasa evreiasci justificarea statului evreu.Dar tocmai cunoatterer $i congtiinla ace$e;tadilii li lipsesccel mai mult lui Theodo. Herzl. Cealaha dmbiliea lui Theodor Herzleee de narura lilf,'ara.iSi propune sa cucereasca cele doua bastioaneesenlialepenlru o reutita vienezn: sa devinA cronicar (adica sa lina rubnca d? Foiteton'r, de prefeinga la Neue Freie P/effe, Si sn i se reFezinte piesele ln teauele din Viena, daca se poate la Burgthedter. h anii 1880, Herzt pozeaz| ln dandy, €,r o eleganF ;i o disnnc$e carel {ac sa pnleascnchiar Ai pe Schnitzler. Se alatur, grupului tinerilor "modemi". Succ€sulpare asigural: cronicile sale din diverse ziare vieneze au un succestot mai mare"; incepind cu octombrie 1891, Herzl este Fimis de Ne,/" Frcie Presse drepl corcspondentpemanent la Paris; la lnloarcere, ln toarnna anuluj 1895, devine redactor ref al ruirricii de Feuilletun de la NeuEFreie P/€.!se.Postul li oferA o mare putere intelectuali Si politioa, pe care o ulilizezzn pentru a promova qauzasionisia; succes.le sale teatrale sint mai pulin rtrsunatoare, dar citeva din piesele sale au tost totuli reprezentale l^ Bulqrheakr (Der Fliichtige, in 1689; Die Dane in Schwatz,in1890t low jaa, in 1900). I ITna in 1895, Theodof Herzl pare foatu depan€de ideea sionista. Esre cotvins de necesitateaunei asimiliri totale a evreiloi ln poporul germd . Clnd citette ln 1883 toarte re.entul tratat antisemit al lui Eugen Diihnng desprcDic JunenlraSeals Racen-,Sitlen-, urd Cultw|rage,1i dL &efi^re tui Diihring h ceeace prive;te descrierea tarelor iudaismului contemporan;cel muli corectezzl viziunea lui Diihring. insisilnd asupra tuprului ca 3cesre defonnad au cauze istoricerr. in limpul s€jurului parizian, in fala spec iacolului afacerii Drcytus Si a fanatismului lui EdouardDrumoln, contliengravitatea dzeaza antisemidsmului acuitatea'chestimii evreie$i". 9i 265

i

264

Dar pdmele sale rea.lii doledes. o adhca dezorientare_ Unea; declafr ca o jumatate de dMi:a de duell|fi .,u conducaroriiantiselnilismxhri,c| lninlul Lie.ht€nslein. cu l-uege,r,cu Sch6nerer,a fi s licieDfi penrru a rezolva problena- :laca ar nuri. s n: gasi i,i lrsra renrrl sru o gandjoasn denuniaren fligelului modenl. Daci d a. rcide ndversaftl, af n sirbitoril .a nn c.on. Alteot; vise^za si I ronvinga pe Papa sl oreanizez( o .eremonie de torversiune ir ma-si ]i catolicism n eueilor ru3tr;e!i. la 5rj/d,r,tD.ne din Viertair. Le.lrra Jltrnalt ui lu\ Herzl dazrl.luk ca ameninjirea acelei Selbsthdrt3 n\1rcaie fi compler deflltirl. Li 5 rrlie j895 mai norea.i: "De alt|e|. rldca a! dnri ceta, at tuli sdli nohil iruyx de ri4 rech€ ". C?tevr zile mai derrenre, la 2 iunic 1895. ii ldcuse o primi vizira Bafonului 4e liirs.tr, lre stradalrlysi€. pentru a incerca si I ci*igr la deea 'ln.a neco Lraltin minlea lui Her"l-unui star evreu.ilirerior.ll.lztii lcrie inrerloculoruhi sNu, care I luase drept un visitri;. rctenllst: 'Ckdeli-mn, palilicd un.i ,tliu i este detcrminatdle ia(:tari ihtj. derahii $ tlsesizabiti I .l Anintiti'vn de undc s-a irtt Rei.h-ut Ee.Mk: dih rintece. ,izi ni 'i!.iri, ri p.lnt:lici h\te ft';i ti autii-in scurl timD,lt bltttrk a stuturat .opa(ul te .are-l sddk?ri yiyltotii -. In clipa ln cJJeincepe sa conceapaarlllr] .ul erreilor ijin Europa st)reun Phinr al pronisilniior inra inpre.is siruar.Tb.odor Herzl se identifica .u Bisorarck.Pesiecfteva zile. la :2 nrrie, ii scrie t lslrnDi.anceiar at Ie;.n ului per:ltu a i cere o lntr.redere. Mai t}zirl- va aveao.?zia sa i laude irntimruhi rvanlajele siorismului din punclul de !,:dp"repnngernanic: sralul evieu ra seni (hiertului mijlociu drepl pozilje inainrau penru interesetegemraoe Si peirru cultura european4in plus, v.!.analiza lnxlara Gemlanie; o I'unl pafe diri socjal denocralji de care ft"(l tli ar fi d11 de mulFmjl s, s.ape. Siorismul lxi Theodor tlerzl .ttare ca un rc^hat rl crizei de identirare a evreuluj asinilal care rimine rnereufidel cllllnJii sale de pre.{tileclie: cultura german6. Djn lcesl puncl de vedele. sionismui snu va conslilui larj.}nra evreiascati neolibcral{ a pangernanismului. AJn tutea merge ctuar plna la a sugera ci Theodor Herzl gtnde$e iudaismul ca reinnoil de un sionisrn confo.m cx modelut wagnerisl at unei ''milologii modeme". inlesnind reconslituireaunei comunirAli pierdute La Herzl, iudaisnlul nu esrein prinul rtnd resnnF ca o retigte. Se Sriede altlel ca programul sllu sionjst s a Iovil de opozitia majoriulii cten ui evreiesc,atil in mediile evreietli ododoxe c { printre rabinii parlizani ai ritului luminat ti

nto{teflrjzai.P:'tin, cei drdii, sioni$rul F}iiic se i|Sel:t asuprasensului pur spirirual .il Sionului; i,.niru ciilallt, prograrn! hi Herri punea ln pericol rode a.tizilr;le asmilarii- Th.odor ticrzl girCea iudaism l .a pe o identilate hrinrld din isioria ;i rLirurilc fondl1oa,"e, dup) urodelul celodah. 'atitlnrlr. .. J1. , r , 1- r hr - , . . lnoi, 'r l, "t i, r : J. ii. ', . r ei\ pm ni" n.tl r' : h 1898, Ia drs(:hider\ia solemra,r celui .ie rl lI lea Congres.ionisl de la Lla,ei, lleizl a lrotrs inte.rrerarea uDli f.agmenl ilin T"zrld!r... Heinri.rL s,r. int'eabi i' gltrmar 0 dtikide d2 ltxtisenili t'f Rls.nnerrer, secrcla'1rl nrxr unui t:)r\pn.Lr", nbrai ''' I',rsimea lu; tjqpttlr.ta..t.u,.iitaJrrtr.i? llerzl ltr.lnr acrasl;l operi N iui ll/,:!:nei s3 r:rfri'iri intr nr Fas:.jtir, Jarl.rl!/ i..ttri .dntJ iri;u, riarlr.li:! 5 i!:rie :8:iir "Aia:nati arl drtt lltit yi t.\?tt .:? h.\eam|1.i Jc"ot"':'t !!( !\i nrta )c'n.ni !,]tt. or. itl 'tuti yl ntrlt ur trin \t't.'jnuli, itl n h;:.4/). it turt:LllJt tl( te; in.ox,'d., pe l'ru,:e? P .tj :' :,.t:\t.rt! nii ci, Lt , 1tl: e't *L slt nnit it lt , w: i( t ! ) u. ni. i t t i*l) , i .:u. t,e vor ttutr.e srt?e. tn N!t:i\::: tt'r.rj,l rl.u.:it Pri,{tt.(t?rbat:it i1nDcnd...ibili r. .are l,erzl ii invo.r 1'. Fe.! n'r.aler rcei ;xrb|i r.G.'f..r !r if jutxific,je .ilirc i'aronul de l{irr.h. ludai.n}ul c;rre se.veile .ir'pr jr,,xih.ur s;o:ismubr !cn$i.Nir:. din accns$ pcrstc.tilA, o opliun! .,a'ri.'iiilsri'. ai3ioga ...l;r rtaf;re de uop,-:areleAtrstro-Urg,riei prii{ r.ri:zrli a s. a.i]l;ii l? idenljlrlea ,raiional4 ha6s|urgra dir .ie ]rl oe ntlri 'le l-ln .Jiori:il wagned3t tl pangel-J]anr../\semenea combin4i,, Irare contadicrorie. Dar €sre ca cr a.l€r'rjrt nl|i.oqnadiclo.ie Cecil.c:, a lui t,.!os (ossuli! lscfdiisionc ii ,,4ionalismrlui ungar, care nu se mai tltred.a dc.n in sin$le nr€ihjdr. deili ?n Dropliile j lene nu piea curgea.din 6.r!1en1ce era d.:scxndenl.'id!:e; famiiii de:nioi lloL,i! slola.i . irali? (aeea:e ar dole.li tnri .urii,C ci afa.erer.litut tnd lj.de nu rie imic de'a ture cu s?ngele[r ii.: ca sohrl. $; .I ar Ii r!!i corccl str st.ure : . coia ,1re,rdlr) fa 9i un lnare runrr d. ivrei asimil,t! dir v.emea s,!"',Hel:l s-r sirnlr tn cel mai inali grdd reconlonar de wagneri,.nrul care i pronilea reconstiluire, unei .otlr'.uitili nationate pierdute, gralie litarthiei secula'izare a trn\i Gesamtk stiae.k. Regisin aici vo(afia literari jnilialli a iui Theodor Hetzl. Vonl vedea nr ccndnuar. ci el se a1n'$sede proiectul unei pjeje cu mafinj, cale s ar fi intltulat M,is"- Parienr r:a $i-ar fi altal inspiralia nnei asemeneaopere ]a maesuxl din IiayFu{r.

266

261

n
l - Frcudgi Herzl;tnt nirea dirl yisut"MeinSahn, MJop" der Sigmund fteud nu l-a ftrilnit niciodatape TheodorHerzl (mon ta 3 iulie 1904). Dar $ih, dalorira lui l-€o Coldhalnmer,ca SigmundFreudti rrjmitea vr exemplar din Tr.tundzrd@8 lui Theodor Herzl, Ia 28 seDtembrie1902. rugtndu-f iniesnedsca s, apariFa uneirerenziiirrNeu?Frcie itesr?. Scnan d9djzlr^ sa- "Cu re.tpectul care-l port -, +a mulgiatii -4? aki de zite pope etului {i apdfttofului drepturilor poporului nostru,a_ putem vedeain sesrul lui Freudo t€nradli de a provoca inleresul publicului. p.ma arunci mar curind resttlfs, pentu Traundeutung. Redacrorul$of al Featle ton-ult\; de la Neue frere P/e$e nu a iosr, separe, deos€bir impresionar, moment ce nici o de din recetzie asupmacesteica4i nu a apirut in ziarul sauCu ocazia uneia.linrre conferinlelesale de la Universitareadin Viena. ln 1905 sau 1q07,Freud ar fi povedir unut dinrle visele sateunde aparea Theodor Herzl, ne sDune Leo cotdharDmel in acesrvis, Herzt apirea ca o figula maiestuoasicI ba*i neagd g ochi triqti, $i rndernnapq Freud care, adinc rascoh. se ir.,reba cum ar puiea salva poporut evreu,i Oar singura evocarcindirecg a lrti TheodorHerzl in operelepublicate de Sigmud Freud estelegat, de visul analizati\ Traundeutung,,,Fjul meu, mioput,', Drezenlat u' doue p64i: y$c in -o,i ca unutdiht'e .rreRu n?i Je ia Uniwuitar" .ip!,e: Fiul meu, m:rpul"'". "Iatd.tiisut princip.tlpe carc nu t-am rctatat {i carc ne afefi ocazii de a explica un neotqi: absurd.!i incomprchensibit: nte oarccare careau toc Ia Rann, caDiiiiehuie ld pt..c. ata Je y fru. d Scena equraaturci irtanun,iuli.u.oauna -a. in stit antic (Pata lt )mand de ta Sienna,cun &iam deia in '.'s). Sint d$ezal pe hu'pircu uaei tt tini \irt loane rnrth.hot. aptuqpeptn.]1 O fcn;ic _ inJirmiefi, cdluB1/i!. ii aducepe cei (toi bdieli gi-i inpinge rpre tut,jt lar care nu :;int eu. Cel Mi in rtfsfi dintre Lei dlJi elte caterork: fiut ,tzu rnai nat e. thir t, eluld, tu l vad. r e,-" inten?ia,are. rdure Petiw ij,.et brdliteze la despnrlit ?.Eu se rcnarcd printrun nas rc{u. Bdiatut nu vee sd o inbftIi{ue, Car ii : tu e intinztndu-i mina: A f c,el'f'tes,si noud lsau unaia &nrc nai dai) Aul rngeseres. ine idzeaca a rt,.uajornbtainhti,a. lzr ''. nruiul cae umred6. Ttelerinla in corn, Freud precizeaza: A.tstvistrc. Dutepus pe seamabu an.tambtuconluz de ginduti prorocate de reprezen268

tarea unei piese: Das neue cheno. Putem recu oatte cu uswiqd, tn gin_ durilz din ris, chzstiuneaeveiascA, grija p.ntru yiitorbt copiilor cdrofti nu le puten ojeri o patrie, Erija dE a-i oegte in a€at t incit sd podtd dewni independenti'^. 2 - Attlbiguitdlile "Noului ehe o" PiesaDas neue Glprrd fusesescrisi de Theodor Herzl tn rimDul sederii sale la Pdis. in chiar clipa in care izbucnise afacerea Dreytus,in roamra anului 1894, apoi publicau ln 1897 in revisra sionisr.i fondati de Herzl in itnie 1897, Die l4lerr, $i ii cele din ulm, rcprcz€nratA ta..Carhheater- din Viena. ir ianuarie 1898"". Premiera u*t io".**t u ta 5 idnuarie.Dufa Didier Anzieu, visrrl "Mein Sohn, der Myop', dateazn drn " ptdntna 29 decembrie4 ianuArie 1898, sau din zilele inediat precedente sau unharoare 0.Prinurmare. Freudar fi avuraceslvis in Irerioada prenrereivieneze a Naului Ghetto (Eestneobi$nuitpeDau Frcud, desprecare biogaiii spun ci mergea rar Ia teatru)- Dintr o scrisoarecarre Wilhelm Fliess. la 4 ianuarie 1898, rezultd ca Freud ar fi visar piesa (a cerci temd Febuia sa fie binecuno$dr1i vienezilor, numele aurorului fijnd suficienr pentru a evoca tntreaga"problemt e\aeiarct') i,ainre de a o fi vazul din moment ce sDune: ''lvter. n. r|"\!em ru inhcatal lamitie.Brhcty$i Ri?/ta tcatut C;rt s,j teden o piesd despreerrei [ein Judenstiick] a tui Hent, o premierd care a si ju.at d?ia un tut ih visclenete . lnte 181.t I 1898, adicn tnft momentut tn c,re Herul scriseseDiesa-si cel al reprezenla sale ta Viena sionismujpotiric se nascuse i onci"r. O"s ne e Gheuo reprezenra lnrr-adevar o opera de rxanzilie. E^ ajalizeaza "chesliunea evreiasca" cu elocinla, dd ttua mare originalirare: singxra "ralirne" a antiseDritisnului 5r fi purereafuranciarAa elreilor; tot resrut Dare legarde rn soi de iarili'rre inexorahitl. ne'expj'cara. dar erpunindu;pe e;rel la a'ttipatia concerAlenilor lor ne-evrei. in epoca in care Theodor Hefll compuneaacenso presa.carc trece dre cea mai reusiat dhrre operele sale dtaliatice. viz;uneasa desprelurne era inci foane pesihisr, Sjreseimari. In octonrbrie 1894,lntl o re.enzie ta piesa tni Alexandre Dunas fiut, Ir Jenrne de Claude, Hetzl exclud€a ide€a sionis$, luind tn rAsptupersonajul evreului Daniel care. la Dunas, visa sn,!i vade poporulreveninrt 1Pra tn stramotilor sni. "Daodpintr-o hnnpbre e'reii .t-a/ intoarce dco.sd,, €iar "L1ei ()a cdn@ rhia, a do@ t .a ;rau f;ealu .unune de muth v;nc. 'ndadnrk S-au ikr,idncinat dE sercle in noile k)r patrii (Heinmten). sint nalionaLizali 269

(,ationohtn:txl, d{./ili arii dt aUii. pnstti d lrnsanuri fthtn. d..r din Lau..:l caft i itltinfuaii tic plste tDt tt. ttesunili Erirrrilo lui $eodo.li.rzi s 3L lraduj o!in_!.hi irtuil. :;u.;eirre p. .rre _ lr ,, aCur Lrhiniei irene dirl iJ.:r ,.[ Ot.ft. in Uinlui nra!trsrris. liDete cwinir llc.ronlri pe I rrre f.oclL4rI: t'rei,jrnlii nci,.u iaitli \N 'rt|j; th:1,1 itr ou tie.it .L:.:n j.tli ld nt:ii . UJurl d;rbe pifiii cirircii aj nraiusit'sdhri iri ilorzi /,.r5w Sdrnil:ler. n sctr 1! !7 nojeirLri. i:9..1. ._,i td n t i k : p ( l j :ut; . l cu j tr.ufi i, ) eo\ r c , |r : ir i trrc i ;c tl t,.4 i !i \i i n ' " t; ttt.!.s; ilisltt:rj tlai.s.i \ \tr1! !.lotE.i3rn ai.n. ASaca. I. t.tlr,nliti krrt in llrina re#r{rn. pL!;i;: ar.ri;r ti. ti,elrl TT,eod,.rr tterzl iar. . cr!"{riurii q drcjis si ,r iiprir.rsci ltr.l,jLa,ii n J, tu r., Jt tus4i sa ,.;:ti .ti| ,i,!t tl.\'i. d,ci.. : i,af;:;i litir;i4ri din frr.i erte irJecuiri-trin ir.i |urcrd tte s&sper(n,: Ac.:asi:. en!]1llilina. r! Ii returli. .! .t|llziri ii'i lgqs !; !, rjgirrr in C.?Fatl;. :irij;f:rr.r. ti'L'i,ir t:r,n '-frezenlalie; r'rc8re. l).r' ,!u( Gh.u. i1t ..ltij: Dir: !,r nssaj rion;si. ir! tFri. d!,f .ielelrFriLei: i:ii?neodor ii..zi. iie!,ll:i1.iridu.:ir,rirl mi:t ii.rii :i.)ri:!,i. a rr,r1rl influenla i n1.ryrera..?pi.!rri. ,4,.:tirea din lrnr r,r', j_,:n.ll,)r. frlfrle tt: i/iena. Tiritut ai..rr i':!t\oll S;r.o!r idrbril.fetr i: fii'trl rd i:i!!'ofla lir .r lier i!rl:. iii ltii liiieirlterg. llr tl p.rne:ri1. Jf) voi.lrete Feulir.,:, r .ii: pul.mir A.3sir ,j!ii: inediui .vr.ji.rr aciin hi (:afe J.a! )isritr: ^.i.rrl. ' r aCi. - iniie' r n o ri .e tn r' i trn a .rh e r { j ;rn e lreu.anrenrr. B i . .r, te.i ri . itJ!'rui in!tut Ia .eremori. ji cer tr .r b'trler.:. in rmrpui sercl!]oniei de t,r $nr!.qi. jcble llli ru lald aii.evi .lc.ir Ji o:rsci\e rji sa .rn9a!c raalerf,let: moda. I-n r:fiiltui frinriri tu-r. J:rllob !j r,ii'trut Frirdl]einer se ;.rirL1liLa.i fubinui otsent.a disprt.i;i; dF1l|)ulqj ;a *fls p(] svre,ii .orlrrltlj,Jr,tni Ia cafe te rjste oniia. :.1 rsrirlenz.l .i Ire.j.oiclc u'iei sociellli f{ti1e e,niseroilisnrulpoate avea.hir!. t! o larula irdnr. .ici ii h.ila pr Err.i r;t se rcpjiez., redescoFlrindL* lfof ijle rradili; g tfupr;a religie. Dtr jnnifa. Jskob r.en ra iasa dil1 acest'nou ghciiou _ Conversaiir!e inlleLr t)ir a..,sif replicil ',7M0, T,ebun: g;.Sin in ghetbi RAtnt;L!. Idt c! ra lnvutiil t:d N pkten! 1...1Vai tu, .eI t,r. iese din {ettol '"._pasajni esr" jr,reresant caci aniffcge in ce masurAideile hri neo.ioi Herz! eraq chiar $xinr de a fi delenii sionist. i]l ooturadil;e tlr .eligia erreiasca. Cum .rver sd qmni David Ben Gourion, sionismul €sle o relrkanntokiYl radilici Fry€je;ri. In aciul al doilea, Jalcb priine$ie vizita vechirih: sin prieien Franz. un vienez calolic care vine sn I amtnle ci rrebrjE sa rup6 relatiije ca !a adera ii

ir n paaid antisemil, din convingere,dlr $i pentnr a Ei uF.ra canera. Jakob se simte impins c6..e gl€t1o-rl de care voia si fugr* Pulin mai t?tziu. prime$l. po n nnmcircy milirant social-denocrat (Jakqb pledase adesea?n favoarea nemirrilor ace$ui prdid, firi a pr6ti0de onalarii). Muncilorul se pliogc de coniiliiie de muncn diD mina Dubnilz ti-i cere lui Jakolr spriiimtl pentru g.e!a .are se pleg:lrea.Prinir o .oincide!4i, minr apa4inea baronuhi !on s.ruJr' r. un. I r \ en. ir f ?, p er - ) r Jut m unur|er onr l dt iui r {oh i. r plus. rnediiie evreie\stide li Brrrsi specnlerz, tflele de cirbune de la Dubirit. cA.i ba.oDul "on Schramm esLetlin de dar6rii, $i Jakotl aflase m^neare I'nanciare. despreacesre Din generozitale, .l xkob se oferi si ,uslin, Creva- Opirea luo.olni in mha Dubniiz prol ua.e o inund4ie $i o prnttusirc in care mai Inulli rninerj t$i gasesc mol|tlea. nicluri! cei care-i sdicitas. pr Jakob in acrul al doiler. turg?jarea lui Jakob a frcrt, in mad involuntar, jocul speNlxlorilor evrEi: .drsul aclirnilor de la Dubnilz !e prabore$tc.B ont von Schramtn esle ruinal rsi roat urirele s^le pol fi ra5cumtLate l.r un pret de nimic de 'p etenii" elrei .ri lri Jakob. Von Schrammfl considernpe Jakob vinovat de roale aceslea,ti I trovoacn la dBel- Jakob €s1e.inir $i moare. Rabinul i, dven;/a.e:, .' .c at 1, ( \ r nm elp. 4it t n ut n,/ 4t p nnkt it o': . r l I n'r chdr ei pe Jxkob ln aclul al lreilea. in:ri e de a rrovesti istoria l i Moses ben Abraharn.irilimplatr Ia Spire in secolui al XVI'lca: auz$d stigNte Ia Fr4ile gheiioului din Spire. Abraham istjse afari. p.ntnt a-$j oferi ajurorul; esteucis Lrclin ,\,(lri 8/.d/to este in Iond desttrl de confuzn $i de resennari. N{} avusese rabinll !.iedheimer in cele din rffnr d.cntareclrd li sfatuia Dr .aci nr iasa din ghe11o? Penrru a mefee trrn6 Ir.apilul aceslei conceplii, at -crt reprearla re sio.ismnl un 1;i1or ghetto liber ales. ca altemaivA la gheno ul sqcrtat in Diasporal AngajareamrantuarA po,ilica n lu! Jakob alaturi de ji ninerii in greva se doyedegle. contrar intenliilor sale, complicc cu manipx:ariie bursiere ale specularo.ilor evrei: orice ar face. Jaj(ob g,re !:ondamnalIr o 'solidarirate evreiasct" te care o .etuza ti care da apa la moara rnliserftismLiui. Din piesa lui Her?l nu se desprind€ nici o perspeclirA coovingiitoare.Este adevirat .A in ianuarie 1898 nirneni ntt rnai pdea ignora progl'esele cauzei sionisre. De fajri. tiesa sta mA.turie l)enitu criza personala pe crre o trav€rsa Hcrzl ln 189,1. Personajul lui Jakob are Fasatun ptternic autobiograficc: dtfi cultAlile sale conjugale le evo.e pe cele ale ld The.dor Herrl (al€ carui

z'74

21r

l
cllilorii nesift$ite prin lume aveau si sensul unei fugi inafara crminului). indisnareapersonajulri ln fala mentalitatii lipsile d€ eriji, de "lnavufili", din familia sotiei sale seamina foarte cu cea a aulorului insu$. Herzl impingea satia medrilor evreie$i asimilate ale finanlei vieneze alft de departe,incit o Arihur Schnirzler,descoperind replica a lui Jakob care-i spuneprietenului sdu "Acum poli sd4i dai seat@ cn e\,rcii sint nift€ ciini , i-a atras atenlia: ''Aici, intenlia dumheawasnd exte e\)identd-tnt'a{a o tunsur,ninch md La Socheart! fel, <evreullipsit de sinqulonoarci,, desprccarc vorbili, nu erc de ce d-mi plaod. Dali-i lui Jakobp4in n.ti nuhd libertate interio.lrd, nuw s feti, iat persanajut fi {i Mi sinpatic.Ntt crcdeli? w ideeasenerutd {i constatoclatdtnai muh: dupdpdrcrea mea,din piesd lipsette tulul e|reului si\ur pe si e. Nu este debc adatdrat cd tali er'rcii se plinbd astfeL,ctnd deprinqti, ctnd corupl pe dinauntru. Erittd fi allii -ti tocnai pe ace;tia ii urdsc cel itdi tare antkemilii. Piera dunnea'ostrd estec raioasd, a{ fi rrut sij qi i sotentd"'t. fe Cu obi$nuitasa luciditate, anlisionistul Karl Kraus scoatein evidenlt, in slabicimeanajord a piesei lu; doua cronicj apArute 15 ti 16 ianuarie. la TheodorHerzl: '{i totqi autarul Noului ghetto a pt.r'd&t in mad naa{teptat sinpatia antisemqilor. A cams eraarca, in chiar niilocul larnii bursierc des.rise din panctul de wdere cregin-rociaL, tle d nu nega p.rribilitatcl personqtul nabiluluiDoctarSahkeL instintteloteroice,g a conpu-t Uakohl, carc nu put..t dectt sd locJeze chiat si hat:liehea din public carc dr f lost di1usa :a ta atanrea arlirtut inpr|t,d tltrutil"r erf"rr'" ". C'nil rl antise acuzi pe Herz' de a fi ales,ir sathaeweiior asimiiali,perspecriva mitilor din panidui lui Lueger, Karl Krausesteneie{aror. dar nu putem declt sa i dirn dreptate ln nie Zir, Uerrnann Bahr (fostul "camarad",al lui Herzl in corporalia studenPasca Albtu), antisemitulinrfi1 din faimoasasirbatoarewagneristadin 5 martie 1883.de cufnd pocNjl. dacne sa ne luam dupabio$afirl sau,care scrie increzabr: "lincepind cu anul 1890Jd conbdtut antisemitismulori de Dar nere cite .ri i *a oferit ocazia"'", - pvblici o recenziela reprezentaiia prin a amnrli ilinefful personalal lui TheodotHe.zl, ale cirui Gher;o.lncepe prine pie-e seaoiauinsulelile de " spiritulfrancez"si slriluceaupinlr o elesad e (Bahr vorbe$e de das MoLtsieren frivolitate g prin lalura lof "spumoasa" d?"), dar e.au prea afectale!i anificiale- Intre tinp, umeazt Hennann Bahr, de cind Herzl a stat la Paris, a de,renjtmai serios.Apoi Bahr explicl ce lnlecaEcterulu; iluzoriual asiinilirii legeel prin sionism: contientizarea 2',12 "Cei nai buni germani dintre ei eruu consider.4ide Semnnii din M{ter. & ni{e strdini, un Jel de umbre ale unol Sermani tipsili de sirge SermanPtin nndul lot tu iudecafi stnt sernani: au pimit ideile Senmne;i ihrA conceptele Sernme:Dar cuft 4i pot el Sermne.Le Lipsesc instinctele tdi, .hcn {i-au pierdlt inrtinjele eveie$ti? Astfel id:tdcesc ei, fii4e omenettidoar pe juhdtale, anputate de cele n@ibuneforle, creaturi lihitate doar la iude.atd, ciudate ti nelini{itoare (ukheinnich) pentru ceilalli, pentru ei-in{ili". Sioniqtii,conchideHermannBah, slnt de insuportabili pArere un evreunu va puteaniciodala sn devinl un adFviraagsrman$i nici ca tentatvA Pierde ce esie francez, iar evreul carc face o asemenea un adeva,ral mai brm ?n el, frri a clgtiga nimic. Consider cd onul nu pose.ld in si e rasei:ale Fiecate wnind dinsPrcinltinctele ninic nni nobil decit eherei.t are .latoia rd le riimina credincios. fiecue trebuie &d le tndrdSeascd Eyrei, idnineli e|rei, nu rd pdrdsili pe roi tngh'n, fili mrndt|"" Apoi Herrninrl Bahr aduceun omagiu apisal "concepliei eroice' a sionisftului lui Ilerzl Theodor Noltun in treactrlderivl bandsisli a h HemrannBaht, care inaerpre@aza ca sionismului pe un "romi|n al energieina\ion^le".' Un errtu lncepL(xrile p tea kiciod,id dewni un adefirat eer an, nici un adefiml nu 'e Jrunc.z': iltri leclia - coniemantl - pe careo inspiraN.ul thetto l:'ll Dar 9i gindirii acesrlti'papaal crjr.jcii". Henn. n Bail'. Semnal slabiciunii piesea lui Theodor aceslei ambiguitiijalenesaju)ui semnui uncrpericuloase Herzl. Vom vrsul McJr Sol;rl. Vyop ., fo.l rdesed reutrerprerdt'. reline Je' aici clementelecare ne permit se reconstituim r,spunsul dat incon$ient de Freud problemeilnfifisate in piesa lui TheodorHerzl: unde pot merge ev.eii atunci cifld lara lor de asimilare li respinge, clnd nu mai pot nici sd se intoarci in ghello-ui de care se crealseia eliberali! nici sn iasi dh el fara a ii pune via.laln pedcot? Bineinlelesca The.odofHezl dramalizelzl problema in 1898, Austria era o 1.114 unde erfeii poreauttAi bioe, in ciuda unor dezagremente. iltrebdrea estelndreptirti. Hefll o pune, iar inconsiiantul Dar ciirat din 1898 lui Freud raspunde. Pulemchiar sprr@ca nce$ raspuns ,nunlI lntlu rotul 1)ecel cdre se va impunc patruzeci de ani mai tftziu, in ionie1938. Acesl v;s inlervine, cun a $bliniel Marrhe Roberl, ln rimPul unei perioade de crizn iniedoara, intrelinut, Si plnn la un punc! agavatd de evenirnestele contemporane: z8lduirile afacerii Dreyfus in Fra4a.

ascensiroea lcriri a epcla. ta e "nisellrlrisnlutu; 1xslri,.r. iiuceeaii l'(btua:i.r 1898.fre$d ii :jcri. lrr fli:rs: ?)rt ft lrle t:r ttslra!:( tttiaiti.,::e o".:u,nitsl Cu ?l 4r ii trsiitit fi t: ix,rk::ti C|e|atame,ttul t!'rutr\ ai :die Lle'p.( le.tldent.t frnn(/.i ij.nc':.itu nti-r ltdt$ (minc .+ tt,!!ltil. .:arc :i\i dis?!.ltutefi kt ittga: ". Eririlr1enrele r:eiDpo{aurc de t:r Romr" alr in chip c..jdent o legitiu.i.ri anris.ririsnrul. Rcrh d;: lis esie .elnrln biseri.ii clr.licc, rnslirl]tii lx lr1rbrn r:ireia Frctrti c,ezrse crt I ar Ii i,uru1 ir.ial. Jeftliriv. inc;l iri ieb.!"rie lil:j8 ii !'.r s.rie Mari.j &rnalartcl ''Nr d\,(q dc aics de.tu l! 4 ra it," ,tut. Sn jie !:arc poiibil u: t:nnt r.:fu!iu :i k&titate ii sirul bit(ricii &blk\/ 2uie!1 \aile2 "' in visul din l89l Ronra deveqis. deja uri duin.an, i.r irf.rd detasis. epocain care visa sil !neal!., acokr ii sn se txrpani$asca diri .u|un eii aclur se atli a.olo. dar en I rirrga ii I orlirrt si inparrlFasct srlia rragicn a popoirio! evreu". in comenrarlul sir. F erld 1s,-)irzri .rjlinlel. di!i, ..Auf t;esere$/Auf UnSeseres"& .n|l!r "G!.sau.flAingesauert": /r fap iar .ti| |llt . Lttpii nu du r ut timt sai /tuii atiete .a al&t i sti ,r.ur<:n [i, in a|lirlrea acehr')temwi, tnijni rn li attl:i i( Pa$. pime latai *.jdie t'. Frsa din itona (adica din Viona clroii.a) e,{. asimil^ar.cu iuc:t dnr ffgipl, und. Josephtti pusesela adaFrsl hdrinul tara ti fr:tii. in vis. Frcrd $1iecri nu ene vorba doeJ de -Ios€ph,prolejatul Pha.aonului. ci !i de Ia.Lrb, fi t mai inarc rlp,inj:trhul i D.r' cnre va fi Pin1inllrl f:iita,i i$1ei?irllr o noLa *daugalt foxrenrnrirtui siu, Irr*ud re.narci: S(:enadih ,is, i .:nrc | ir,Jettutez pe 4!ii ant Rrma. etle de dllmitteri de.liturdtd de | rcttini.n enld tl t iinerclea n?!t t.eatii it un i,erimtnt ana{.E. T.at( /rcesreainsnmn.i ti ii i ridie, p. pdrntii caft at Dutut, .u muti ani in vtun, ld-ei iu.:a @piia in lininiitdt( "t_ i)jtliet /rnzieu oferA umratoarer erpli.:lje: lacob, rio.ra sa sode t' .ei doi cop'i dint.o r doua cesilorie (Signund jsi i\r.,na) s ru indrcput tDlr o directie',, Viena: direclia neferjciii f(;esercs). Cei doi t i'iieli djn prjmi .iisarorie (Emanuel ou solia !i copi! sii, precum ti Phil!ru) s au indreplar in alte directie, Manchesler: direcJia fericni Gngeseres).'?.rfirld srrrd.srr.: <prcferinlei, terminale a risulri .!te urmdn)arca dacd at fi ptrcat .:u cedtaltn runurd a lamilici in Akqlia , dat:d ar fi lbst iiut Lui Ewu1u"t, a{ li scdpat de entikntkism'"' Visul "Mein Soln, der MyoD" dovederjreo solid$itaie prolundn cu poporul Exilului ti. in acexslt scenacvasi-bibiica,Frlud pare nai apr$pe ca oricind Ce ai sii. Dar, remarca Marrh. Roben. ca tortleautla, arcrentete sint

.( ipu.t.!L

iitiknr.:.

cait 't;i.t' t)'r.

li t1c' l' 'p&

dePlol i1tah/Iiea

uie Angiia .xirri j! frur,l rr! iiJ, ct 'aline..ll. lrl')gftlir )'. t$c subsi un'rl din?' i"r..,;n*;, ,".;!,.,r*l 5ir.!luii r"ernl rrrrcriuc:' ir fru:rin:r/e)r|".tr8 c'titrn PsilLtul i:1; Dxrrpr.ieJe,rlrll)rlr.irrirr; 3aL lr ""trl.nr lio;rl:' ier Illop iL;ri;1'r *il)ii'i1ulu;t '1'']to vlu't it i",";,,,,,',- .,, !er',ir:: A.olr, !\'tt.It! 4i' dir Vat::|'r) iheil tai'" ui M': w'int'n i.trt s..i. rltrv,r, 'Ard::Nr,,fr -lthJrle,n r rc1at ri ii3'r,r ci|n lrrri dldnLj Cupi Poeixr! lui :;ltr,et i11rlr,m atll'rl'n;s \Dbli'al ft) l8{19 Alf:r,,,.. ilrJla-s :ii,trl-tri,j (' t'r! aJ lrtl,tl.ti N.? t'!! tl,.'trr dt'] 1''('r '' Gernanl]l i,t ti.. t.,t,s " dr.l] d: iliaiie. nde isle 1{) ar !prol)-;l Je i,l ii;d rtn r liiaikrT !!r. rosrr ir are; lo. jtu'ai . Fr*Lrri ldeaz.i ir n! Sico englez:sc" Fox)r'e jorl,1iilll i{,.r ,:!rcu vier.z iirt tpo.a lit'etalt snk'mor Hetnunn r'!c ikt le::nia 't t'rixll;i l'rai al'opiata dt Bibi'el €'ilrrl. xlex.re in I:iliik 4,,- , . Ji, c' l, t| i :r..f,, rr;,.? i r r t r E; nr f lLl', i if , ii: , i. , - ud ! lr 'r iii. I i'lel Jeilr ulu; 51! spre sr!nl'*t1' c erreL (rl:r lliiliJ,rri! li triieti rii c\ ii. !1rp1ir.n t I n' ionduce !ien.'!" de trilaDal;ra cecidc ljJnsfer&ra h ftrlrl. r' ,lq'a in.E:I.ie.alda :redi'iur !,r,r :r ol:inl liir ca.e .e. v, irtsi:t!^Freud, ri:eiiradin nn' comenle'ztl tq' in n;rrjl!r:, irirrenii i):qtn ,e Ttti,":a li::trut topld rle la leruulin a tb'x hlda t' vantti La Li ;t i,rit:),n't b.t1 trl:i.ri d.?tut t:ltnisiheo.b iitti't idb!.i t'e,t,k lrt(iwe' i it.t, VontPo&4a kt lel ln u|tw urmrk)r' p! unii ,li|tt'e roi arcrknjn n(au ottttnutt ::tt P'r t;tlil::le roislrt, inr ! Aneeii.,1a dieri irci un exenrllu de suprapunere a !rror!re' \r,.l(;ric obrai'e fef. ol]lil':rea pen'r! Alrglia (n P:imin1 de rctugitr' Plectnd spre l-on.lra iilll,l va a,'ea sentirnentrl dr .t pe?e1ua. ta feLui nu' o natiil'1e l'r Anrinl.u, h nc:sl conr€t. .a itr 1') sep!'nbde ltg?" Freud aii"i d)rr'3nitenr c! €tiz t a:,'r.ia!ir .vreias.,i B'nai B rjrh. - deci aptoaPE ,',rre se rraauce ir "isrl 'MriD Sohn, rlef rvlvop" Aso'iafia D nri 'er"r'nati ;'rith { F;ii Aliantei) inseselnlclreiau'in 1843 hNew York Eat;i fixase o de misiune educd;vi ii umanir:tra, defin:tA in rerDrni de laiitde' L) slirqihl co$nolJoiidsm Ai de fidelilate falil de lradilia liheral' a ssimilbii secoluiui a! XIX'lea. ,lociali! B'ilai il'ri r f'rca de exemplu di tforltti pentru a i intimPira pe imigranlii evrei in Sialele tinite' subacriiionlnd ,rrrsdri de americ,riizare"". i'Meil: Sohn' der n'lyop" din Daca admiteu ca problernapteooupJrtrd visut a e5te.ea a alegerii unei parii .te exil pentru ut evreu vieDez Si familia sa

27::

il

i f::[^"X::;y::,;!:* iii': {il iiJi;Iliii:i;"!, :;" l i#' #'i ";i';
3 - Pdhintul fagd(tuinjei la Frcud: Si.)nut Arbionut? s.u noas[6, visur .,Mein sohn, der Myop,. exprin. ef€cliv ,""3: T:::r1.""

psa,'"u,ui .enru, ;?fl ,'i#i'1fii,1ff1',$-i1"";,:f ;l;",*"'oru,i

*f1',,;":*fu1 Ea'*fq-[lr*r'5ffi

p;#i.l:frt*l',I*:i#rT,n H; "iil:,:,.nffi {::dt::i;

ffi{#hr#*khi"*"J;;,#j##,i#}tq

!i#:ry!#if/:!:j i'i,-;rt,,,.i#{l:!i:;'!f

h"t";::!::h:T.5,ffi?J'i.#fi1.1T*:l'l*":t""';*::mfj iiff i,'i'::.!##;.f,:^L\::Ti:::;i::T:::f i:";#i:,:,"_

lffitrl{{tl;r '.::,l:;,";;

ilisr-,*;";#;.t#i:;il:;:i,#.i#i:i.;"::i: *,:nfi :;.*.-;li t":,";
I

ani spllrte Emesl Jones'''. La nouasprezece Freud a intreprins prima sa crlrtorie in Anglia. Vizita, precize^zl Jones,confirmasetechea admiralie . luj Freudpentu Oliver Cromwell (al cnrui pren me I a dat celui de al doilea des fiu al siu''). in Prycrropdthologie Atba|slebenr'', Frevd m,rturiseqte ci ar fi dorit sefie fiul lui Bmanuel,caci anmci ar fi ai,r|t o viat, mai u;oara'*. cu in corespondenla logodnica sa Manha, evoc, ln mai multe rtoduri ipotezade a merge sa taiasca ln Anglia (uneori vorb€$e ti de StateleUnite din 16 august 1882:ene deosebit de sau de Auslralia). Scrisoarea punctde redere: Asp;rin tu'd Auretos ud?p"hdjn impresionjntr acesf la denld,penftu a putea iL Jine sd-mi rcdlizez dori4ele. InaBinea Angliei ftsarc tn lala mea; nn ttndesc la strdllania ei lerioasd, la Senerosulei dewta, ment pentru hinele public, la pelsistentul €i ralionalul sentitnenrde just4ie din care se nutlesc locuitorii sdi, Id entuziaehulinJLncdruI prorocat de intercsulBenerul, carcface sd !4nedson scinteitn ziare;toateimprcsiilede hetters cuLetein tinpul cdldtoriei pe carc am fdcut-o acoh acum Vpk ani, {i care a artu o in|luz fi clecitiydasupruinnegii nele |ieli, toate acesteaniau rewnit in mit e cu d narc intensitate[...] Trebuiesd fimtnen aici, Martha? Dacd lucrul estepasibil, sd ne inttuLnmacola unde dennitatea aneneascd estecea ttui respectatd.Nici o idee nu ni se pffe nai drprinnmd decit ce.t .ie a zdceacindra tnh.un mottnint din Centmlfriedhol"'"- Aciste reme apar deia in lunga scrisoareadresati de Freud prietenul i sAu Silberstein, la 9 .eftembrie 1875, la irtoarcerea sa din ,Anglia "Ag preferu sn tdierc acolo nni.urtnd decttaici, in ciudacelii g a ploilar, a alcaolisntului lt spiritului ti ,:cnsenatar" . s.ria el, ldAugindcA-$ promitea sarnrnlnAcredinciosspirilului aceior englezi carc i sltuniseri 'TJndall, Ht6ler, Ltell, Dar*-in, ^dlllr4izt Thomton. L<tckver. 'ta'. erc. 1 f'pt!1 la Rtma Vrire at l \4t.hcL, E?tu .

* nsr* ffii +! [fJ:,:'::":';#Jg:i,,,*lj i$l"i *1;i; r#**l,ffi fiTfr ,:,l*ri{":l
276

:;frl'":lnrl;f*dri",.:ii,';.u"st,:"r,fl :"i:1i:

Dupi tublicarea luqa.ii lrduruleutu,lg Si nzgterc^psihanalizei,in dml'ul pimuhri deceniual s€coluluial XIX lea, identitatea evreiascA lui Irreud a pdre a se fi s1abilizil- Suocedindepocii de repliere ti a viselor de evazi ne. !..rneA "cucer;rjl pareafi venir-fondato.ul psihanalizei F.omei" aveaacum forla necesaii penhr r cuceri aceaRorD, carotrebuia p4rasia tu visLtl"Mein Schn,de. Myot". Inte 1895!i 1898,Freudlicuse circi cil ori; in Ilali:i, lira a fi njuni vreodati la Rornai". O innibitie parea sAl ogeascn. in Truumdeutunq, ,r$atiza pallu vise al cirof .entn ll rcFezenta RomaComtarnrd dorinla. m€rex contariala, de a inaa in Roma, cu ;r/oria 277

b:er.irt .\,r.t! rdre .t a irr.. r.lt ititi biilt itl t/rpiLiNl a.jti\tad, . ( r,:r/r. J. t'l t:itiltat dir !t!, ii filrtr': .1i,,trrl si (i! t.da1 din & h.e 4j ,ai d ev ir i. c t f f . l iic rj -rrri n re rrj i i I ::i $ j i rri i L ,o usri i Lri f di nl re.j i i nrerl r.l t. unul r.cinl,r "vji.j ronu,]e . lh ali et . l ]i e rx a l i !:s ,rr \' i * 1 ; trfr.ri nri ;.rr:,i ra l t )dri !i r
, ,"n ,:r"j,.r,Jld:. . ' 1, , ' i- , .1111 tlth nutiht ta:toai.lt: pii , { , rinryatfu tu t 1.6ti ! nklrt h.jei; ,! lt!.,

'

:.-.;t

,..

..rr,

,,.

t:.'a.., -kt! nri kLi:k.\ '-! trjtt\t.:.|tt! a: pulen urit p.ttttli t,i.. jdprti tc /l ct)t:t'!tra, kittt t:.te sr-nb? i; .in: t.t;tinltl. lvttE.nlik dt( eitriitt n!.t :.jajt nrltt4t t! krr Ltfo:4it .:Iqrir, on rlmildt .:u tlti tui r,tkti ue ot:ci \1.i'.ni.: !;.t1it. ;ldh11tb/J. Rt/!:. ltu sinri)'ii.ct f.rtru ahle!..!tni!i ih ninl: !.rt:. ti titrted erfti(nLt: ii artanlzarea t::t:;l;cd "". Eenunlii.l si se razb|llre ]r. r'jrl]n:"". aba dorlnd. t; srudiite (le cjre]rr car( irebulall. ccnionn prolelie] rroerlriuitvbli. din Pralef. ri t rordr.r |le ifiAml roslfl! 6vfeu 1! pcaul .lc iniilil'lr F!.erJ rcnllllja sa c,r.crerlcri iirrim jrr tortri- Dar, lntreabi.-iit' l'rahtC.u tu'tit, .]i t i ie lcan paut, aip. .. pate6 sputla t:dreditutreei iti sriir4h.a .u)1 "a, in it!r! s-n iai, lu mli t,rttLil wr'ihalre, fl. ni h .ai. ioi.:.t?]l ie d ne.!:r la Rotu1..]J,}.,irai ,,:1.b.i,icul \,tit ltik:keLnuan pr.rettorul: ' . Aulorul lucttni 1atu"r(ui!r8 - onrul de ttiirti tr'nrcke]1nau,.av.n ;n.ete dix lan1n sr pilrun.i. iri i 9 01 io Ronr n. ''A Jast, { olruu ninc,. u/ttrerit .bn id!1bild !i,.un tti, teati.tr.t unei !i.orn\. l. demult ,li scrio Freur! lui Fliess la 19 seJr.mbde ieol ''Cun le hninpid tni,)tdetiurd . asenenu rea|zar€ 4i eie*te pu:ijj dL! lrlL:are ,-itld 4i prea it,leluaS .lat t.1uti: a J.st o .:t ne a ^t.y.ptdbo e.(sr.nle; tnele. la rrcbp ttlttT t€ .tdrt .t; to ti t:6pri1,ri,| ftrd rttuh tjt; antic. 1...j, m|a l.ti iml,:ibit sa n,i tlu:nl iiinC, de izitarea ase.An1int.l1)r p. Lplin dt c dotut Ronti, innir"leb ei trfi lrnniau. ult nd put:tlnt ttJ:.i s/i tlu nti tindes.la ni.(ria mea €i la tui restxi, qi nk ah Vortal bi,e n^iuri re.atterii urut4itdli;, (dre i.ti ridk:d & atita mlndrie .dpul spr: r€turi. |1 ,ei.t, Romn italiand, mi s-a p4tLi prcmi&taarc It ri'rpdri..t "r. A ..dora., Rom4 capitala carolicismul,ri,nu ,'er cum ri-l inclnle pe FrerC tr: acecrti mdsuri ca Roma arheologici. Pentru a lnfrlnge stinghe.eaia lrovoceti {ie poilpa car.rLicismu)ui ti dr minciunile rsinlildrii. Freud rrerge sa conlcmple ln tn4)ul ac.srri prin scjur roman staruia lui Moise, sooh'rari de Miohelar:rrlo penrar a i$p.!.tobi

',

i,..t...,

ewer! I i:1o,r;1it1rl pxfei hirus al It lea {:' rcebs"A oper'' artrstur n': {!r,rie$i pun'ixdo-in ser"iciul rcligisl nlturldDIi| ienla lbiCaloare :t lradiliei Dir IrersteJlixa iudaisnlriui nrr .ra or'e vo'br de n sacrilegittl .loiire Cuir ii a.!:etli eiigi! lelui clre inl.rzicea culirl ;'loiilor? Freud atribrie 'i nri i"{nlelaxgelo rn g.s1 dc disrclxlizffe tnji Ei mai considcrabi;:Moise nu pers!]nrj. rAslrnzlnd sen'imen'ului unui :,ic .el din tiiblic. .i m cr tolu! all tr !+'e nodilic! lrilli.rre li ar fi ha1 ljbertalea de a core.r:i iexlele sacre li a.iungeh conoluzia sorptinztloare ca LLr.a.lcrui omulu; diliJr '. Or- Freud Moisc al tui Michel rgrlo ii estc supcrior llt Moiqe diLt isro'ie li din rradilie '': eoeslt si r ilcminat pasiunile, a ninicir protda fuiie li nu 'si 1'rtiele Legii. a dotedil adevliralaio4a de.araclErI-a in.e;utul studiuh six drspre Moise de Michelangelo (ptbljcal i lial hibliogj:afiea ?nIHdr, t;rl nume de aurol), Freud irecea in reviei abrl'tdenta acesr.i slatui. in.lceasti enrnlerare lairidioasl nD sr0riiilor consacrrte tiq!r.a,6 pr'\rul "l'4ichelangeloxnd seirie Sraliren"al lui Conrad Ferdinald ir't-.i'e' apui,i;calin i882), cafe sugera tor $; in nqine c \ide o inrerPrelare ide;i.i1 cu a lui Fre"d: tii dP,.i hatba cu. nind ptternith' I Dar nu te ri(l" i, Moise, de p? s,:dunut rdtr"t scri! C F. ileyer' care incheia pa" ela iirlr. rnai multe scu\nun p'in aceasla apostroia a lui Michelangelo 'ftre ]yoi c.'piii nei la' itud durete! | slalL'ilcsaie: ?cprr.€;Ia li g.stul dureri; t sufti4c depntift de Niatd '' Srotcnl i'le /-stfel tpir]tul .tib{/at lc(:n C?rd al dr slapinire de line in sutetinli n! $ alid o ilusfare perfecl' decit in crealiiie de adiri esle flri indoiala !i ce vrea 5a spunnC F Meyer"' Aceaslt riziun. :!t. foatle apropirli de cea a lui Frerd. $i dacamai Stim ce Mevet se po€m n n,lrl pdn1re aulorii sii Preferali"', sintem lentali si credem ca acesl j ai li putut iniiuenla siudiul a$unralui Moise s.4pr ndnlei sal€ 5i nu puLirse a! lui \,Iichelangelo. ''Asimiiin.t;1" l€ Moise esret;cii Renriil.rii, geniul lui Michelangeio a rn' r!s Ir.,drt' eie\ I er Fyr un 50r de cor e. lie cue o r nr lt d la unive'salul S{npt ur ilor Anr d€ umdi r. el rtetr nou Je r ^- le I r m r lat ileim Puae aur ur ildlea h aceea:i mlsorA cu l'utea alirn^ cl, in acest teit. Freud se identifica Michelan8clo ca 9i cu Moise (de obicei se insisli mai ales asupraaceslri din urmi aspecl'Nl. Nu lncerca o,ire geniul" sau personalsa "asifiileze' rdeD' riiatea evreiascl unui ideat etic Si $iintific? Scriereasa ullerioara despreDzr R€li8io, n aroa ea oare sa prelinda a M M hlas.ts Md die monothei-xiscl'e se ird..IJinn de tsiblie .u to1 atfta libe.late ca $ opera lui MichelangElo li si riitioe personajullui Moise la lrn rang inteiectual qi noral "sup€rio"' c'l[i al unui Motse lradilonau

218

2-19

5 losef,fi n^-Morse

t lui la?ob ramlF igurd bibtic, cu care Freud se \a idenrifica cet mai jerne

;::,"-.,lT,J:T,;,,ff lii;"I;:;i: 3;i],1$::;ffiianin,',rc, iona",o,r,r,, a pil,""r,,.i,. J,"lJlj,:i
Jililll"""Jeamh"

;llr*mii :"tilT".:ffi; li1i"l:Hi'::i#iT mn:;
r *.T., oreudsepoabconsidera demjr un

l'T'l;i":* ; ;r;:f***t"*kix.:#rl".l;iil!?':i:'l' 51s, ,ami, r,:T':ev runa z ..,.,,;;; ;;;lij,lll,llXll,*J.:,j::J

"i r.iu,nrora inrgipi. -"liji#1':";::",fl"",[T*;"1"jlyi, " ,",ni,e

;:x Jil1"5:#. *$iit:,:;r**r,1 ##1i"1: "",*,1'
esre$i un ministruluminar va fi in cetedin ,.n,. n,r j,"r",, lrse:r, iJ

f i;":,;:i;l:;::,"tr*"a^,**,"ii #1i';ii,{i#xf",f i, ::::;i,,'!i;:; l,:":* ;:;: :::;i .,ffi Tl ;t#fr :*:f::tr1x"*",i,;ffii:l::f.l.i#il,n:fl
Unul djnlre personajele rltlnite h Trcu
j

hr.H.Jff mmi*]r",,* li:i1ill;"':*[!:.J;,'"'fl fff;::;:i:'i:ff;

jl":: ;n j;lJ,t; rjiit,":,:'.:l6H:_T;:iril:#:.1.,ffi

17 Freudqi 'lheocJor llerzl Siemund
il-- { gr rjr,,i"btrbti: ,1f lir' lc :n.ei,t u! *.a! .iui

I ,r.!, nr:, rf. rrt.i4trn o iu: tn.,!t iG.,ai!9t4

ffi;ff ,:li"*'J.T J*,;";;;llT:"r,a""",i"".-"-, i:il.i: ".ii
280

iiltiJ"1 il: tili i'".*1,:":::, ::^,i, i#11;#1; iT ; ;;f *i

ulrnasal lu; rosef: a.rrxrrl ner'e! a 4stmitar.. " -^l']'.0-T1, f)snndu $; cooconirenr idenrirarea e,reiasca; a

PriJr;l :i )!i :rarlJi.rl 1: :.r:,,,r.:1 :ni l-r.!li r...everi-'r :i'o.irlJrrt r _.1. j.x!jar.riflj' .ali,,irllrr. f":: .:.ri: ii lllil,$r' ir .ir.!a,e Lr:tl, h " * .:,r| i ...' ri i .:: . t r ' ! . J, : r izl. a; : t it t t l. t t i: a: \ t t ; , , . r . r r , i i! : t : t 1ii. ht i\ ) i '.; ' .).r pati ::.i ::\: r " , : i: c. - e r u ir r r lnni r . r :r ) ulir lii, iar Jr , uh;sim pale t r i, l ',j,/J 1;ririlil:r'i,(!ri ,dl&i fi,ilirih(:r'i. dr fr!.. r" .:;nt ;i rtrtr \irYtt? ti. trti !t. J/rrrrd;r' .l i r ir it . l lr i lr e. , r i( r . r i: n. , i. iini'c. ir iar t ur cuy. t ]r''r';rt1 .t.t t.. t:r r:?dr:1!rit,:u.k! \t l)i 1., Jr jNde.rtil r i|- ,,'i -'i : ljt), )t :t itt..::i\. l;rt)t :). ri:i:tt: airei'r .j:!1j s.r(,;rd illa,i!,",;r!!ti) er]J!i,enr: rn )nri ir'ilar lr)l.li ti l,r: il: , r.;.t.srerJrux:r ii f|,ii a xnrir.iDriris$n.iiri rn*j:i ir ilerna:ri:, \i Arr:.urr. ii vnt oli€r, f:;1,-r r sa..rii lrrni rJit fl2, mxii chesriuniatdexnfirir l'rle ewek$i. C. rurir]]1iv!,j ri.;.fli k llilt l iil90. r;luriir sa esle cu rotul :tha' i:le,,r !Dr(lu.e r (r:!rijr ti:i:rtijicr: 1,,iLrlr.{ttr,1liid;r.e irr.:': n',ri ferirn($ciri. id ''chesliu,r{,r .t-irirct' eroilase .r u.rlt- l;c,ll mul pciitc ioregietric t:rigrese: a],, ;.,rarja Bxi'sir or(e:ira drl] : noie,lll,rie l9!;, Udv€rriiriir f;,ra,ci d; i.ruialirn r rosi rntenr{ji3tl in 191,J.iar erip.al:', evieiasli ,rrr fr)estrna rNp! airirloare. i n B .r- ' . J. ,JLI . , ir lr lr r nr . i. . I cr r t , r nll . . C. . r qg . I "r . JJi l: r ( r " nr:ri ]llLrircformllari rdedil'lfrd id.:rn.rr psitur.liza ar tri alui .le r a'rodulese

.

281

?

lr
i! r r . c t r o jl&r e r s t,i ri i s p ..,j fi .:r, i d :.t;.r r ar l rt!.i tri sefl e.l c,l :rr,ru:,1;lne (! , r es f ir er r ijsrrrj ,,n!| re :i t,o n :l e u !i 1 f:ri l i l,r,l .;]l 1 i rrt 1908. Ii i L:.:!:rti :\i 1t t t . : x 4r t . . i n t.i ,.l ttrr,:ru 1 .l v i .\i .ra n .r,.ti t.,,i 1i !xr.:\!tt1 :i :);i ttti :iLlirc!. - :t1)a lirL'ri r.r Lu,l :\!iit!,, .:,.i tj!,; :.tt;i .t:ttlrji i:! \1.| ,;r :r,:.
.tttjtJLl, .]l)i,,rlr , t 4 :;t) ; r, i r . r l .lJ.ii. t;.:.) tt.; ttlt:..tjtr ttt,i.r r ,r : ;i,tin t! !.) /,tl :,!..t : ,r ' ,1 . ,i .lt j.,,.:,a ,1ri ?1. .t.tr!'r \i :t!., !r;j : L ) ,!i.r r itr r lr !:.1 t.' i" , ) i :,,:i . ':!i .,tr:..:i t ): i :t 1 !:: ...))t.t.. t::,.!, ,., : 4..a.j '..ri \t..!r, i .,,, r i rrri :.tD :l r] ,i ,]ri tj j l :!i i .n, :i ,i ,l ,r . i .,.. .1.:,i :1:

!nit.i. rr;'. "r';il : ,i'.:i irnrLair *:1rr |rrr':Irlul :;:1t! Lir;',r,.ii:,:'"rs:r "r{: rr ni'l e!ti:trr:'i mci r',r ..rr,i r r'irr;i.ri. iJs;t!.rn.liti irlr ii'r:i r;;'i 'r{loit'1 s'f:sori jrlifron'rlla drr' i-!.rir il 1'.;iLn :!3nlri ;it'rrri Innr'l ir Colril otsii;

.,iii.' :i. . : , ' i t i i | ! ,- ,: :1,)i:r,J.:r -,, L-_ j , , , j r r ' r , : r it:

,..i.!:. .t:r :,t;t:. \.:.:, l*. i! .,,r i

,"; F,,.i .' voridli. c'v.: rrct^e!prlrii':rs: rx! 'nrdir irlirrlar /' ',r. ,;tton,'t,f",tl.ri tipnrl r'i inr unrii 3s iril;' prer rii;cejii 'Lr'stasnudi"'Fll rbesriri'tca 'ri./I,-1,',. e'errr -';atttliri' i"ii .i" r'.,ir"*lix, .i cirx rrf lirr "r:re " r''"i: a "t: t' . :n ;.,,;,. 'ta ' lt "' 'x L ' !!,ji'. l;
"r ,'r ',:,,]'",n o, ,,t , ', n "r ' ' "'!": '"1 1 '''fl 'r r l d itilJ ix'trlu sfirinnui {r!"i'srr' r" ''r'r

,i.\ r ' . r , : i ;.r ' :r r /,. r '

!i, .i a' i[.i ;

. . r r j , . . . l , i i l r : ; i l.lir ,.r:.r i r ; . c 1 i . ,.,,:.1

!r r :r

i,r i,!i ,.. r , .ir r :... ;: .r r-;r i :,,.1.:r:j ,rr:.:-,,!.:,r.r,..,i :;I I: i, i;,,Iiu , ,.: ,r .i ;rrr ':i : .\,,,t.t ,1 1 ,.. , :;::r,tt:,-1.:J, :: .t ,. j i ;r,.,:! t.: ,., t_ .r,, .i i i r, ..,)t |.,,, ,r ,r::: i r,.r! ,t, ..

ct' r" , .: r ', , j "l r l 'r "' r' r . , , r tj .,r ' ir,,, iDi,ir:rtr.jraa:x ,ii:,rt:lile; t, tr.ldur nl .e,lrit,iA ilD r[eair,i s.r;jonrc. t-rfrrrr'-'urii(i !i ,kincteiI -r-urtArt1itI

'ifri:,r.;:.l\:fi,,)rrl \! ti

t) .! t: ,,a r . ti

. . : : . : n : l | | ' ' : | ' . ' | ] ,.' ..i' tl;' .' | .| | | ' : .;;, ,r ' t !.);. J,. ' , :;.. .L !..t. ... ;rr., : : t , t \:,' .j,. . : 1 t;.,;.j .:lt ttflt i!.. , j! ::: ::t1 r r .{ , ,i l ' l r , : . r 1 . ; ,.r ' j: . : r i! r ij' :,r i;r .| , lr ri r,,.irirr lrL,.rli r , ; | L rsDi: r i| ir ,,. ,!,1 r , ".i

|

| -: ,

1,, ,i ,,..

l9?6 ei iti t:{'illne\ie rn'i.'tl. r; ;r'a'lllilrai JMF! iiir i !.-iro,rr".ritr 'rf 'lt" l r a r ' tr i l f$ i l : ;x:r 'r !c te - n r c i d a , / 3 - r , . r! x i r i . Pr i 'r l : "'i i l ' ' .)

, , rj . . , ,,r . r . ,; . . r. .:

rrj ,

r i rt-.,..,.

rrer:.[p sa rr, r,.i,r|),,rir ;u p irrr;,vr1tu rri]ru tf jirz;u ii :,',,r"i. ;;":':mil, i1,:xit,rnrlizl" ilil'!a lrd i'!i 'rt' i' rrraile26' ri -a rr' r're 'r' j r'\'rr \" ' 'r'ii r,': ' '., 'j

.i .,Lj :!: i i i rl i .l .i

...i i .f,r

..i

i j i r r i l , ,i,r iii,r 1 , .,i :i )1 l .u r .:

- ";, , , ,,u'
', " .

" ', ''' ,- ,'- '';..
r ,,j , , . ',, .r

t tj ' ';\ ' '

:i,in,t:ri.,l: iir !:t

r:r ,ij.,,r li:..,\,

. ir r .:r jL , r,. .j :r:: i , r:r, r,.ri i .t!r ,i rrrr;-, ff :,u ,r ' r t | ,iir : lt1r,.r,i :.]rni i r,rr. .\r ,i i natl ,ri ,,t t.."t"a :t:.t' .. ,]c,:rnr.!i ,, l rrl ..l a:rl i , :,r i ....! ti .i.,i.j:,,i1 ,- ,1 ,r ;,..,1t1i !]a,,1.,;,.:.t.:,i t::.tr:1.. tn i:.:!jr it.t!",!,r ..t .l l : t.-.:1,',tt r:t:.ttr,:i t: nl.: !t:1."1i jt:;xni 1-.h1 ri. t'iji tnenr !itL \r. [,1:t arL. rt: r! .r,!,.,j

!'d tt: r r r "i l

:t' r

i" "t_

i t

nri :.rri.\{r, \!tttt r. r!, ia ,n ka t..:.jta l r. itr ,) tlt

','1)-,,rr;i',.'t' i ':n ratiti: .;'t tetut"::o';'r "rG!t'lr' hxii"tu i'tti ' 'x( i*." . tr tL( tti t! :t( i c,:i 'tn .4 .i r ctcTn tt'/ . r : t 1 i . , . ; i t n t tti ,e v? n ..u r .l i :sti ,i '.'":,.,., i o r" ,' r, \',. r'r'
,,..,.,,,,.^ i ":,

.!,r.rar.d

tl f:lrLu ,.1e.:iu i ,iri dt tra: i,J.Il,air a:;alir.::i t,tnti l.ia,.\n i. .!!).!tli," !rt:l'Li1;1,1rc i)tud::,:n ttica: .:.ftxtrarii ..1'n1. lli:1 carc id.; tl.ft)vrn. i" y,r!t\)il )titt

d.t:t i' pLdre nbiolui ildirp&atbili.

i:i.

.; Dsih'ttt:.,a./t ::ntift pr.d.i.tntl

in i]rdi di f€ c.le.]oua ra"noaje fton,llat:. s€ pere ii Fic,ld I rerirlDlaisi nai insis:tearrpr,, "iud:ritAlii ' tsiha;rnlizer, t urind ,rr; .uriid ac.cntut pE

t\"t': :r 'n ' , t . ;,'t. ;i :':'r?'tri utoei atcle;tt]t ':"ttxtn"l'l !r!,u!1. /: it).tt:,:dti: jilttr trtIi.nte I uf;;J 4 lttrum :. t:tectk! s t' /ttl)E(.t )\1 i:utu i untkttarei :,, /ric, lr '*tr.i, ti''t'' !';d:|petrvbti' ':!': r'LtLrt ce| Cnuii t:nL,.ti 'a\ ',i.;" ^*.t,r i t' : ;t : I r r l t! i t 'i t, Lr,' -l ':n r i "r tt ..q ,.;.a r ,t,t : ,, t ' t.:...,i ,,i.,::,,",.., 1' *an' ft:cittpt't lel t!)d.!nt( k\i iriel!(t ii; kn a cwett 1'oLa!;ftr fn])/i tt.l ni d'r!'E'ht' L:t t.,zi;!e ;i si rcnr;n! ]a '' "ai)rr'klttL 'Dm'D't'\':)

,:,",,,.,..r ,

...,r."r;1,.

'

"

i

"

" "'' :

'

'e'

'

li

!t

'

282

28i

-l

H alinat) "'. A$eplind sd t!: ac.cs lr mai ftulra inrllrczime. Freuii se a$madeaz;i cu sec18tul. cu eniE:a Adopt6 aceciti atuuJine (le iict}]piu lri legar$ri cu g!-nr j clcaror til] conciuzia e&ulrri rje$rc L.orardo & Vin(i)'' sar cu fenein". in 1936 ?,fi, 'iilr o scrisoare c;i1re Sarilara l-ow" ekrcnrdt 9i coieBrl tsihanatis:rergtez Eder fare tocmnirrrdl'f. |]e]li s.ie: .1t1indoierdn evei | €ti:n ti |,lut! .(lnJnh cn n{hrtt\eN}rarcl it:ru nt;ratul.!, .1 .t: intti inac.'4ihti j,rlujtei dnatite l! cara.i1riz(tn r! e!rc '1. D;tr."r se indrll,t:i ra F.4r!d s:i (t o 'lescoirere enignr, i!r* sAincerce a rezoiva Dirpi rnoh. :trlri:|zic , c. !i irt o?1ol ferhililii. te !\n^flin Der ,Il..an Marct untt I! n..)notg;nilLht: '! ]iiltsdri, sA abo.de"r:ir.,r)ral ch.:ri'.rrea i{1e 1ti evreteji r,.liE aie.ii', liind cl1icid,1,i;d .se l d'n 19,11.lespreDie 4:eih d( !: iL!:!i;i:t j;i ti ,in:erjnla ciin it32 ietpr. Lit Weihiirhk.i;). ljrelala lui licrild Ia edilia eb.;.a la I tt.'x u,d i"atrr. cin .ieelj brie ).)a:t\,sbj\t\tA .:u deslrJii .la.rjratc !un4n ie x ajunse h rntrlrJ ..cnigmei. dentif:4ii erreieqlitin lrtjil.';crde irsiirrxlizei. l!i.i rnri db lr'iilnri; r.es1e; ctrlr" nDntti lreud nr t! sl] se sii e;:r.$ otufinla if, situtrjia rurorutui. !;ilr nu inkJ.ge L;rbr rnc-a .are r'i:c:' !rlc-1$!-tir: de roti!:ri, :rrJario( sit, '{ier pr,:c!,ri tt .lx't Ce l:ri:3lr ;rii} t!l,Eir, iar{ nu ptiniripi h id,jle r4icn}lisie. rii iinfe tctls; nr ti a n*Se: ntri"€neri,r ia l'ropnu-i pori.r. i]:ttti it li :rh-ihtil: re t$/i elie anrii r,!rc:r.t. i', tir,. .iir tr.tt etl rc.t. ,1.::t.i*;tb.t1. ttisnrtii€ ..r']tuv .:u lrtmht| t.p./u,ti .atr ni rn\j*.t.1:: t4ur! !!{:':t.i i1ri, probabii ljehiidlu:. d. d..st eLarki: !,.,'tt,)t |! 1-.:t tjt.\t (V,t)r:i dc1n11 curink iintiezi.lnrn ! . .noitiet.,e itii li.jlt:dM pn;.a:i( .!t.\|ru tt r.ttfi tlnn ia acesi ?lemcnt . l.l1 nit}l |riag::af difl fnfxla, tre.rizerza c, T.tEn undTabu cste ! (iark o.r'r r.rreazi Cslllr ,rigii,ea .etiitiei ii i n(.r litnlii, dar farn a adoprr rr.un plr,cr de ledrre evr:ie3c, f&i I fac. \,reo \! excepliein tavoarca ;udaisml"l|t;. "r.?r a,n]?I rrcft fi re dii!t,? t:itit.tit.r

. !1i'.!li;rr l, . r | : . r r . : r r : I t t r i, r l , r : :r . ; . i ; i . i i , . j t : : r . | : , r : i : : i jrrlr':r e ii:i':'.i i: . , , : , : r l. i , , j' r r . i; . r . r . r , l: l j..,-". I. rr .r.r.j.,ri.ijri.jr,..l, ...i::,.!ii.rl .r.r : : r . , r ; i: . : . t : . i, r t , ,i.i.i,:, r: r,rrt: I r.:jr.tr ,\!t;l!ri.r r..lrfr ij .r!!. r1pil , Ji . . ,.... ., .:. .t. .. ,, ,1. i. psitli]ji": ipoteza unei {e:ini!,; "bio'!gi!r" ,r n(ir;rjiir re ,ie.rgur €{chr!,i, :urn lieud va riirma n,1tll.i1inr-rj srrillare cftr) ArD{,tn Zr:,eiS tin 8 uaj 1932: 'Nu se poatc VkrLt rc 4t)r piilr.dt not di' ,| ac.. tarLl 'io!' iFale ,Lnl co no$etire in skt,:i. nt:stru i in h.t1ii n!!t/i j.:tn re heh.!,

i.

i:

i . . : r.

t:

.,.t:t l:

.

r "!.r ::i r 'i .:i . j r i r :!,r }.

i.| .,!1

,::::t

lt

t\',n.

, i t ) ): 1 . . r'

)t :

rr

:r {.i . t::/r r a

ilr

i

1 :t::. i i e n i i t:i ,j '':r 1 .r ..i r r . l r : ,, u ,..n i r a 'i .,i ,l .rr:i i .; o l :* ) h r1 1 0 n ,si .r n !:ir r i fi t!* n :l l ( ) r r i r i : td e . i l : : . r a r l r . t i r , ) : r i . 1 !. i r i .i i l u :l tn.dd {i rirr/.rt.ri

ijr lerioada miio. 19il',] $i 19:10.Frziii, lui Freud lt1i & sioni$n se lat dr.pi tr+.izei:.: lleja iil ltl 'lerenrbrie liltl it s..i! tui Karl Abiali,J\\: tu netr!sin|um ntea buttrie e:te lurea i,:rLLtaln ului ti \t.ri C in eresr .\ierirnq !.. !:at. /.1inc.at(i enr!.zii cu Pporu! dl,,r"'. Frrud a'ea sa rtdr.:e o !.dirxjli at r:Ia1ie lala dc l-otdui BalfoLrr..are, In fridul sltr ja elo.rai t'e Uertison. gir,stei ti Pe Freud ca te cei lrei gtndirrd cvtei can aD r!ai"a! cel nixi mr.lt dml'u.il. nodern.'; Freud i a transnis lucrarea sa i.illdtttuLiuyt irln ifte tredinl lui Jones''. ateud ij ,ie.llrn tu 1931 $1!r-Ilsrfh Wo{is ci nu :ne Gnrnis.t, ce! I)uf i, nr in fehr: tui nd',irntu;',i :il]eeilr. Rir rt;$e !.lut -rnareel{lef. ie a"'r,).!ie" , ctciri! tn lune a ,!nri .!nlr!r frrriesc, .,xre reprezrntalln :r:r.1 de raliere p.nJ:u idenlurite .r.riersli. D1.n 3c..1lc. n' ii Ls1 .ituat in Lig^nda, proieclul tiu :tr ti a!'rl ;x,..rl!: \ak,lr.. 3.rncer: irr.ud. i$PorlzLrta senri$ental: t ;)iie:idnei era .j|.irsi. AiruElr' 'a rrelN h 4tt1. t€rl t rt !:ktt,ismdlld ,tu lur !2..t rt:.j;ia .. r.:L(na w,la \?iilti., la! . ei ttr e ,cu dut aroll' n-nu dligutat ,'1 :': :i,!a; ?rru;. in tu4it"irllltn t,v n:r 'trt;t tel;lirt: , .c.a .. .rtc a|1 lutl"'l i '1,.!)$ ,we ,t' !:r:e.: nr du !)ni. irr':n . ! Psihandj:zn '. IJ.l' 1r cotlesri uri 1ri:irr, rxl;on,ri, !'':e':d iti de.inia ,ri'r',ji,rjrari; jrsl,ir: i,"i.r')iriii.fr.j ,f,,,.r.f,i i ,];l j l ar.n: r ! : 1! nsiai. t r . r , lr ii. f ilil. sle. ilr onisnr r r nu ni, iiile. iin i ,, (: rd{ -f : l't r i Lllez; Lli: .iilr ( '- . 'r i. 1. : r r i t iir r : 5 q, iiiir 1r ) - 6 clr r e i :i i r;i iii .ii'i;,1 i-lri.lrerr.,:i t.: itrie: 'ri, ,ar rln&i !tr\1.n( ldkl t! ti.l1istn.lnnL . . i: '. : t n. ! : kf r ict , l. , l: , , t , t t , t blet . t , 1 ,j tt,t.,.:r!!cl .tl ri . , . i. r gt ! ; ia: . , : ( ; :1r ,l/:'ii: iurir:lj, 3r1!l snr nu:Jli., .lq,J.. ni|htr; d:.j'r. relol:lic crntF , i :tr(l ,r rtr' .i al iilc ct r : ! i; : r li i, sionisnr J) . r r r r r 'lihem our r st r t r i; ii Fr ( \ i. l liirt a rle ev{iiesli at lo: feh; {--ntd r':ses. xtirtea rlioirat di rf:r:miz?rii "r3 .rliu|aLi sa! 1n:trnitrri. nu reslnger ofe$a Prjiu!:a r .'ilniiizrilie r ! v(.a!i. sn C..,a! iif coll]d?rn1 un 'ev.ex ideil, i$ ghid al l i Is|xei", duPa Propri,f ' e*prcsie"'. (ion:utir:d flavirll .ie mesaje de tuii.iiare .e.e i s. adresau cu airiversnri,ii atnFe alenlia M:riei Bonapafe, !ili!r, .,iij; de r laue€cer

281

?85

ina n siiri$c.$eCin 10 rlar l.r11r:"Arrr;i/iitc :r:e, €rt ,iijl Viere,:i t;. ait*r. {it'ir'.silaca din kl tal;n atii c.11tittt |t.r ,;itt!},pr tcul .ve}r !, !et!!tji n 4t :nrblittrlt co t1e cu,i id najidral. in linp t:( ntrrnul neu iu .:eea t? jlt!!.tLe ..!u7a errcnsca sc litlited,li Jart la lnpiut t:i hu ni,um ae$t jtli, nttn proptia iudanarc"" Cu ocuia .clei de a aaptezefiS; cirrer. iiniversiri, Dnl;,gijk,pe.sonalirAliloroficiaie air: i;rdxismuhi ti rion;sr]Il:ui:rve3u din ro! -rnnu\easri, rrddlnd doiixp d.: I 1-ace gtotin toi Freud !A s" re!|rse ra .a "e ltsuprn propnei lor cauze. Mar.l. rrbul il r/ier,41,Drlid Fer.hurn8er" Je pildA. adreseaz,leliciti.ile eal. ir]3retij savrii err.u', c junenii"du: ''Poure ,:d ^.est rdtiit:itlii€ adiuti ate ,p!r,ei dum?,1,oasr-A intut.. Sern?kii ti t'ste t ujh i/| ui tc.e.tiu d ,!.d.ti$,uiii. A torut ttuxil.ii Dje ?"nkllJ: '.ti einer lllnsio:1 irrd errz ,l? i q.apiat (it':h s,:!]r cftde',tt . llaca Frsrd a:cceptar si figu.ere prirtre cur:tori! Ud\6.siulii r,.brai.. .lin Iemsalim, era pentrLi n oi afima slerarla ca $arut e\ru ilin paleirina r.r t r n' *m . . r ] | I. n i ,l .J r ,u l r,l fu J . s r ,., f, r-trrre ..d fe !ej :,i rn,,,, ndd{ , nr li{ c r r r..rp ,n d r t, c r, i ,r\n ,ol tl;/r ei € S ; | ,eId, qe : ,,b-},/ mt.ll desirte sio&$in. Ceea ce Freuc ij rptole;tzi prjetenututsiu Zq.i! t..|N de a nr r€ putJa iiFsj d.- apa.br!._nja t]alicruie. ii esie Bielr ra irlelear., jrani. tr hri Amol{t Z!'rsis, riti;: i :re iobmi u.e i , de ai8n1arjra trersonau ;i cn1aziasnil sjo*!r. r.a 5 lxai l9:t:. it pu ., ir gardr pr Zweig j].np\rlri,:r lnirjelLlr palesliriil'ner";\t;.!!r1a n t p)otd! k:a)tafi de.k teltKi , nebunit sa(fi, kntattr. tjrt.lknle pcnu a 3tit;ihi o;ttz.rie rl.,,e ?$er;.afi Dri" ,' ' t , . t ne. lt ut un t.rrt. t,.t.,i t" , J , j r. \r ' . i ,,. tr tR au::,rs: . I ., ;U ,, ci'! vede pe Z'reig cerllna "rirre.ei Jn!1dcdre d trcbui rt lji Ee*alt . Nr! s ,e1:'ut {ate fi idtdrn lt:est p.par pi.:jiu ih rr;t ,.ropfu i lptie|taxenj r^odnel '. i!1.. far, indoiaia ,:i t; deraija de la 5rn ir:epllr t,{: Fr€iid i:, sFecu.ohrl hi llerzli s;o l\,rioJ i; ar&ea ca o col];tensar€ trcrrru 3lndmenrel€ naijonale frusirrir l.nr i:rliir.nrjri$n. t:re}d :r fnserie r-n,_,i tel lx de p;ofl'nd .onl3milrrl de llarria jje. ,ioa,, ltjr rnniea d,o. ieylii

skh pti,teclu; a.eski iliietid a li cit rin\ he w r/d fi ea ai iii nu,-vafi pubiicar in ljrdin " , inainre de a ...rpli.a de ce e€euldL:iprelt,,loise ,Lrii,Lrlai{fii :uio!.lui: :\ti. ri p tit caistn. tnu:i, n(: tetren i! .hip tlaturai ia.ru,drxtr si larcrl rtlvL Lare ar piea \ii ,! ana!4 anim.Tir1ka uisei.li..:, i,lr in 'rii Mei;! :;oi)ir &. l\,1:'np, fl,il t{ir, Rom, I a do1,e{lilRe.erara. r.,,l,Nndra, Dre.ar!!:J.,.:u. i.ltilz;nu lubir'arex fseirili de.Fre Mois.l ru mai rr-: n.rc.rr;r€. i;nii tii: .:itlr.t \i!t.ti:.tij. .it .iureei ,11 .'t: tcl.t€lr fiflr :i: ri.rii ir! ll i,iil4l ir!-i,!' iliin,j ir f:!r!r., a,:e;r _!loi!e, Dcfdrj t,t .i aF,r,:i ir r ' . , ! , ' t : iil1i iu . , , r ; , it t t it , : ue n. :: ' i i i i r| j l. . 1. Lc t r . <t t c. i, ' :.1.:j :tt.rr r!)rt,it r e. ) i) i\ nL)ti . j. ! r . t . nr . . : r i, r t ,r t t i. : ) t i Llr , r 1. ] t t qj t : ! , . n, .:r\uja:t, i. \,1h,!tta .\!l.tri,r itt,, L;t.r'Lt ar;tllc t.iil. ld Cirktut ! :xiy{E..lri i ,l''" ,!.{:saroi{r lrdnaerit. ',):.)., sti,i .te ''!t)tir':....,.rri.r i.!,: rur: !,i I,,r' l)l|aii:j {,t'ilrtir', i,ij }1r,-,{:r-:!j rr)rfetlri I rer!e:j. !e Firl'd ;:; r,!,1 d;li."r.i xnir ilt:, irlsi.tir:r. d,r"ri rirfr. dr:,i..rliiij:.r; 1.,rie r.rlr,i,r s;!t. i :i r:C i !.11 t,!,i l r||, ; r i r i r ei: ir , : : r . r r t nr r : je : ] : r lf ( . r | . . : r r eia. : i. , , ln .: c.1 :iir!::/.ri .ri:l.,, ji. trr Moi:i: c.:aiira *|srl ,!x.i .riilJi. $i ind:r.t. .,rilrl1,,1iilc1.r ir: 'liti; rn.r.l{xrt F.fLIl ,ri{..i t.:i fidf;r:jrtea !a lalA ii flCiril c!r:jasr:r-. rr.." l.ir ex)zi? r1lreirer.itertarirr rsit)icr:]i csihircgle I 1j rr,,l .,:rr' .n l j , r / , , : r iir t : r t iinai. r l . ! 1, r ir l . r lir jl] i dr lj ! ii lf ii{r *r . , ; ::.n,i i i . i l n:,,1' fi 'i. l, r ihl 4r it r j, : r . , r t j. r r siir u; c. - . vFnnr ln r r lse. la f 1l ' . /,ti " I,r.:f.. , . : . ri!ri.7r :i.!:lnrirl:, ::e F-,e{rd. f.jiJ.n:i .:u.ii lkris. a! ii osr cglt'rean. i.irl.zrn:r.! r:2!rflt. l"n.nrl ...i mai fi,;Iil .lln .aite_ l)ar.sie !i fei 1arr?tu Prelr 1;rtea ri,,! n,xli: t' .ir aiinri niai cni.if ic .:ir -tvtoi.reeeitrlm,-1.ri' .;ji r!:1r|1 snr!:i t-"'v rfri, a (lilic uit:i rlo!' sr:,r. .r rrl nr.ii rnuii iqi ill.itn cit;toi + .€ailtr jil l.fnai i]nlo esnrr r.1ul srfl,lr, il je -n'r l ;,a!ljia inli e fr|, ;r!:erxn'" insis!;n.i ai'fr orilrjli1.r egiptenc rte ! i Voire. I,fe.rd ili instDea. .,jiistli.rl snr nr. o .:{he lezt pojeni!, a l-lt'!!r,il.i'. ln *., r.inil'ri t /8cr.S.hilier frorrinia la tilireKiaiea inr icnn. tn crdflrt .relsat6". curs 'rnui .ri.iu de .rnierinlr. llrlilulat ")Jt1lodrcerei! iFr'ria u 'n desp(e Misixoe? lt ltpise' ("Die $e.rdnnitMose-c"). Dq'a S.hiller" Moke Ar li lon rfimrl c:!rc a realizd siffeza modemt inrftr .eligie t sra..Rei;gia lui Moise cre.a:A rnlilater le .a.e legile nll jlfi suficienle pertru a o i enreiai ea trad cc adevarul intr un limbnj comprehens;bil lenru Fopor; ea lucreaz, pentnr emnn.ipeea :.estui popor d perlru duhlul in\ntnti (Vzrnunl\ in istone. Moisc xr Ii deci indepiJlalul srrAm{f al l-omiuilor iAuJkliirund co1}

l I - ilf.iir. D.futtea ul: Frcalf, t hilict t;.rtte, Heine si poDpetL,Jht:rr.! bet ivaln ldo!;.r und lie nonDliteirkdtc )tetigio, va ,etrererra penrru Freud op€rr exilutui. Primul cu\'-rnr.ina;nkijin padeaa rreia, ..sfl;s tnainr€ rie ,T7.iin aici nranje 19-18, Vien,", e{oci p.orf..liatsisern:ii: 1a in\,o larn .c, ?85

2:d7

.rdr;.

Schiller ss reter.a ia hErarei: iui C?rl L. Reinlold. ktlrtian it lianciraso( prot€isor la iJnivcrsiraea dio lem, D's rlebftir.hen lvlrterier lt.iet njl Attesteteiitiis( Frel iaurcle) ("Misterele ebraice s.tu .ea nrai ve.tre liax. nusonerie rcliSioasa', Lerrzi[, 1738.pxblicda suh t.eu,lonjflu] Er. ileci:s) und.-se putea!'rr; cl ld rNrti: r.]i(i tlit1E!4ip!. triu! en in tt*: "!!pieun. d( l!] aurlft ti s'tltxtllii r? cnte, tualeil it1 \eo i lr* lor pinn lu intLj, , . .:ixr.a .:on.Li.dt.)/r.lki t1 Le\tsLlttiturrLtr '. R(ii[hci<i {i.zncllr altie: f]t,rr 11il,jc ved.!| !l ;!i Manerho. un rrelr cgiprea! din i]i,rftCr i:el.nir1i.'i .l \!,1tri ai Iii ii:r.'i!.!iie c. :.lh.ii!5j'. I.ittujinir I D. Iir,,jljltroi.t.ii,:irii:.r: . \ i) ; r . ji . onr l l .,i :i :i l .s i i . ;r i l l l rl i ::i p r.11 rl t{ i i cl i .rpo;L:; ,,.:. rr,i f niir F r . r . ! | r i r.i .r !rtri fl r,. I ,..i i i !i r,,iC {:ni acJl i l r1 l i i r:.i dr .. ,ri . ., tu)clsla ir!.nlk -qij:1,iari :jr'itleJ::a iirl]t; z.ril rtrtrrndl rj j:r!it!.r rr, .r ler u] iqa, t ial i r u , s ri ri . fi .rj e rl .;s l rrl l h i n !rr" ;.;ui rai i rJl i i . r' ri j ,j ri f.izl$re -cchi,l,-i,ii irli!cri1:ri; \iii R.iilrrnd, aiin:rel de c,:a :1 Lrrirrnj;rl ifair.,r:. i'r.ltr!r. :a ptihr.:);!4 r, t hir.i!!. ii:;ri Ftcct$ Ari.:.:; B it r is r g. r " il-r.J r.nl k r .tu t :..:q ,rt ::!1 * .\I.rt;sd.. i i ;.1i i rt. l ri al . ei , ,. 1 xrarti4liril tc!;,li-i.r di: , i nrilri-!r ir. irrdrur;ie1!iii ri:lsi:; j,njro,:,:jl,,r tjr\:ft dr:;itLiilo.i irLsrai d,: !i?iI?:i,. i.lej[,r 5i xlifrr]r it fi ijx r rct!ij.r,,rl i:ot.rftl rl! rr\:i {iri :!r:.4.ri! :i; :,r)ii,rai,r ii p.;!!rr , l1aru:iertii{ ! irlr l.l, s ri ri:l-r:ir ,l'ii fnvi r |rix,t.iit i.::rul ld; Jrhilr., ti:t car{r ri!,t;,: : . 4, . . et ' ! r . ! r , ,-r,i i r,i a l i i j i D i ::,-' ri 1 ;!ri 1 1 1ll i .i .i 1$i .,l if.r1l ,rrt;.:' Ii .\l ,rh nr i rtrireriir'arit; pri;n: punei:: ;t irri,ir i | ..!rbi:.i i)ri!r1i. : iri Fr.eud,.lrd rli'rtta ci lvf::lsi.i.i de oriitrr. e;ij;,r.xir. i'.r,ririri rr?i;t aestui ro1l1,, i.nori. . iire.d il iranslenlft r ]'l,':e ir r ui ,.,i -.r ft:rncnzsorr nr.lr k1 te|t?. nr, pionief rl rrtnhrli,1|i,iui i_rirri,i:r,, (,r ' . ies potllF iu: ' .a !a s trn .h \rr,.a re l l j ' il i z! \r;,l ..,raj rr.i i :,i prf]l .u : jl;.$ri a;c.11,r:i, .le.ilr. ur, ]roi,,rr jnrr lrirsr.,j1l .:i :.,r..iior jjjrnrili-.r. r r,rr: nesai irllrj:;i1, l,:r,Eresijrr;i ri',jffr, i,a llila Llrirr:Lrr.oi.f, ju: V.j i. f f f i f os l. anir ra ' o u re i (rl i e r. re ;rd i l i l f,i n s l rR ri !rj i !i r!i .,!er:{!I.,1::.1 irviJrlui .inlir ,I _rchairi. i { n lir.:id. n;j .u{r.a i nl)|.,! tlivornbill |r3r :rn'epli l?npruie det!'i. t:dnt '.i .i.t)n:itti tit.i;,ii n$. 4 r(.ldz,t:ttituil ,;... tt,14i ". ,iotl rerlrlerii trt"j, r. r irni i ! lui l{e|'d dij r i4 jiqr i]ri,. Iei"''. Daca es.ri iiri Schiller n1l .s1e ..,ra:de f1i:ud. :n s.ii'rb i: :r.{Jrl,'rr', !:r': sratu hir Goelire. x .lrri :!i. irlvo.alil irl *rijinur f(Jer ic.r (tad^ ^ulndhtc rirolezetosrrlal. de Freud, iari vleo rlli doradi il€,.ii t.rn, s.r conljnrx)re: tuasinarul lui Mirsc ir de,.ed. L 1797 Coelhe scrisrr. Irni! in d.j yr'r.ttr (Ltruel in .L{et)": s.iriso.ile 3al" .Arc Scliller ni," pe..rrir tli i umra.i'r

geneza" ln interpretarea pe care o d4dea Cd4ii exodulai, GoeOF aplica docurnentului bibfi. o metodA de cririca istorica inspira{ de reismul stu Freud d,uoreaz, desigu mull descrierii caracteruhti lul l\4oise. Prezenta! ca ita$ihil, liclean Si liolent la neloie. DnI nu I urmed* P€ Goelhe in ce priveite 'deiecrele" lui Moise, prezenlal drept cnrd. incult (dupa Caedle, Moise era fiu de cioban; dupe Freud, rrbil prin naitere, braF drcpt al fosful uiftrraonA l $ enat onj. neinder nlnal. . caSef ; isFar eg- 'DinneJbr i( it . , M.i!.: ar?d ii tut; WIin talent G tene.al de!:it c.I .r&v?t rr ", scria Coeihe, 'l ...l . N u .ra la inii\inen nulrii .,ale mi.:t;rt; " l'loise relr|Lqte to. mai gteu si se frci .ts.ul1a.: rebeliunile se 1rm1ulles.;il elimina pe Aato.r care se Astfel extlic6 Goethe ri.lica'e impotriva lui; sucombi in unna unei 'e"ohe. in uci(lerealu; tr4oise deterl trreu.i nu i daroerza doar aceasra il)olezr. El gi.se91eh Goethe $ po.1rc1ulunui Uoise utnnizat. h\ .onoluzia textului sltr, Goethe 'adical celcr .:de s ar fi f'.indit si I acuze de a fi denigral una di! r?ist,mdea 'linairie cele mai rr.dn figufi rle Bihltei Nu tdl,:ntel., nk i ahilit.ttea intr-un domeniu sau ahul |ar L:uedcvat din cineta ut1 .n rl. 4.!iu,e, ci petsonutitatea st., cicLmlkln!. aarcne,ul.|te itemeiat pe de ta.e tleprnfu nnul hLasemenea p.r]l) alitdl€. nu p( talc,te [...1. P\ten l.sn(.:nde.r de a.rrd cd pr.towl' l;tat.a lui ML,l!e. de ltt pritu sa rrond Ll! lirit, ti !.rin bat! actele s.11.dt kosehit d( llnnfi.:ativd Si tle .tu:"n': pitrl la tli:p.t ilkl vt .lern in4tina d?hnii, d krui dt ittpot! pnt mtura sa spre ctie ruti ihllltr teluri ".lvter"r frequpunr cli li,eud li dala.esA nrai ales ltri Gretlr, ideea de a insisla asupta ' on:uioi V!ais-- . Poxre ci. a r--.rsa1 asuprac.l r;lalt Moise. din tonrnul sir isroric. arupra a.elt'j Moise.nr(lisnirul. pe.de I ofune;ui Moise egi'/etnd defeclelc d!.s?fe c,r. vorka Goelie Moise rikd;aniiul erte prcietui lai sc parc tai nu ?tu;; niL;.,,rh'inln !fii lden ret:id.Erc unz.u l;n'e.A\!..ti ,sr.k tilinit'1! inretat rle siay "' "ntlenr ! in .,tionaiizrrea !i lnrariza'ex" hli Molse. FreuC t.gase*e astfei in.;llirnlia mlrilrr mxrlqlri :,i ANltltrrnS l{ii. E} fri{ iderperarea cri!aci}o:, i31c.ric; B;bli.j dir epo.,ts nrir;!o:, rare ticcau {lit Mnt,e n AuJkliile. ri i, avlnt !!i iettre. Cerim .-' :ninude , ates:le! inrerPrcra.fi.Je erenplu I:j Lolderlii:. r;re li scria kalelui sat la I iarn .ie 179'v: 'Kantesteu,Moircai ]latilhii n.asLre: elaJd.ut-r sa ntld 4in In.lleaia l ettPtccn.i Pentru a o cotldrce :*,re de$eflu! lihet ;i lolttar a! .pecuiali?i \qie, Si pentru a aA cc d? pt n,unt te ,;a':ruLegea ene"gk:n " -

:

ll

28t

28)

!-r,atLtr,'11 ,r..,i i . ! , ! r , i i ; , i 1 l i i ;ti tt:, !.!' t!,':), ' t.tl!ltitir:t, i)r.llr.,i!1 il(.;1r. '\.t:rti. r : r j!r xr rii!

:;iir r i..r .

,' - ) ,:li.il,i,..lr

i fi .

:,i ,,.,,r,i ,...: . . :t:::t.

iii.

!..,]:r.

.

r'

I ti t ..r:

,.

:: r,nlirir':I!. irr,r'| .)tuerr::lri :'-ni'ailri,;i l!'lr.\rlrr' ries A'err i!r.rli.rr i ': ; : : r . : i i, ir r ( r r . i lar ! , 'r ir ll ir . r i'. r }r lr r ''$t 1 *r spi'; ," ,,., ,,, " ,,.,.,, " \i,-'r! a tt it: u,':,1)li: '):: i | ; :tttllkf ilitl r : : lt : r r r 1, r r i i l: . ; r . j, t 'd 'i'i lt t' l i ,i :;:i :1r(n/i1i, l, r 'i|, _'r iLL. r '! ul: iihr : iirr riarl aa'r?iI('rr:l l'ol'irrl ',!t:\!A.tr\*!.'ii lhlr!r:i': i lf.{I i.:in-a; , \. I ',iir ,., i r jili:irirlrl ilili liil ri;r lr:rr'r.1r ir:rirli':i 'r,$..1r.' s.)is|rr rr i i r.rr!i ,! r!,' ,r: i i l. - r C l; e|xr r iif ir : r t , . i l'o! r ir u i, ) li'*: ' ar t i li! $L lo"'11' I ,' n,i.,,1'ri, d.ii ;::Jriir s: tl:!' !'lu::,0tn:n.r. lltTl'rr./r .u err nirl! .:i, : rgif'r..ln" i !. p'j" rrli ltlrl M!i.,.lc.r!1nrri;11. i.!!-rri. .:! la)!i,?nlili ln Irri!t:r :i'l]sid't r 6tui "i'icitc !)|. .lct:n' rifii.rlef lrri:l r !,: .:l !r..i ',er l$. lr . {r l. r ilar f : l r n dr lalir i r nl: 1r : sa31l i 'r l: i. lr iniisait lLp | i i ,) .,r' !:Irr 'itNr.' n':('3!'i l'i at'?"ia' ii'ttl"it tlrtit':. i!'.:irr!l .irJ-t-. !4",t.i '. '!t' }lant 1t u t t 'inn 4r r 4! i' l. . t 'i! , , t t l :' i l t!:ti )' r x,i l: . t i{, . 1! ; i. , , i ;' :iry d!:l zlrtr\ i|Crut,lie!'r r,!fr1. l-1ffl)t:liil] ;:,,1r' . (.!r:.irt ;!tih .r! r.iii;ioaliirr l!de., .ii ,iirl 1$bxik lui n4oirr ur 1| l,;,,rtr/tu|'t; ' ' ' r.: I ' :,:r t:t1pt.d, !t.::t tl , t t u- t . ! t r s. n! ' SlD. ntr,:r ,lisljrl.lre diri,j li',t: \r IrJ.ta rru r'r|ot?7*nti li'nrni f],rlni,,, li:r ,1.!i' I slrlrri{jt:i rllrni|; s,: 'rltli'.rscn ilCaismui 1lo r!:ri3 L:llrtr?li t:esriii,irse. i)unn1'llil? it. r?ai.r: ,lnui .tlt l'rlJot, r'r'_ri ifei!;:i. -1. i'hrurh'fidn iriiiil:,r.ri:rrrild4 re$.rclrri ,rili;i xntiifJirir Tuar.lfri;.;rlijle l i!1., t-i!( lft I alont:! j'uorir{ilor, iluslr.t?ri :jitrr-.ardr hit.liliei I-tr nil'lr t.'ri(ltt?rl tr rnr tar' din i; ir,-:.!r!rr) .r:!r;riultir i|1;ter :,r dirt lriifi, irrlirrr|,11 rI rbrr al ro.ri l\eln:asrhc url ;ri:'sci!l ';: lf l:irnigrb(rg uf' trro,{tnilar;i |Jlr ir r s: s! r . lixl. . rr ilt ; : ci blar '$ca i r '; isnului !.::!i rr:c., l :]r ;-,, , ( . ncir a lu :,: l, silr li l,:i1aiJni.Eii np$it" n lrtn.slnrlli 'n lf W,jinnr"" L rlt' '4:l' (rrls.ira1a, txti lJri,. dt nri3li!, iui llorr.r,r Sr.i,ad alhafibtrl,jr,.sre '. i, ,' .r'..tt ir; 4rrijifrl ipreze; ,lslrfe ASai)re' Moses". ChJll,hlilrh 'ii? o irx;i ,iin Rerar. :'rrr,i. .!d-l t:. tiirrii,t i.t Moitt ,:t: (9iprea!' li lr' Mnlfc'n rdalind o it'.iliie egj('leatlalDl1folri .irei,r t'ailase fi fosi Iut freor tlgjl din 'J Ii€liop.li:. I). nure Osarsyph..{cs::srl tonrerger{a ne,'$eltall iintft: freld L'bise' Freud se angarase Pe $i UlhnberlnrJr dovede$. Ja. in ,:rnex :ja .Lesl're n:,ai grave neinlel;g'ri Cl'i uD lerer fo.irL. peri.rlos, expunindu'se celor cnitorl nvenizati al luj let MaM M.sd a,il die nlnotlleistirc]t! Reliqlor.

t::ti:.r t:ir t,,t ".,:f i{ ;tr l

r .r . , ,i:,,, r'r ., ,!

.,

.rrri .r r r;,.!

'

.:|.;,1 ,r,tr,

n ,- .:r r ..1 r \.ir ) - :: :.,. : :i. 1 ,r it

t..:.,t::!1. ,.,r , ,i i ..r'.,.,:,

/.1j ::r\):;,ti t

i,rL.rjr

.:.,:) r ' r

' ir'''

i ,j '.,,i 1,,;, , .;r.r !-, , .rLr ,:,.r11i ii ; . ..r.r I f.i :i .i 1,) ' il i :.i :

; : , " , r t nt r td . rr, l ,r:,:i .' 1 !:i .r,!rr rri .ii ,c. i r' i ,i .r,r:;i . ,rr,. er , r r r er ' : i. r i ,ri i (i i t;t,i i ri .!f,j i ,ri r,,rt,f,r.,r.i 1i ,,:i i r;r.;r,,rl i l !,,!i :rn:rr!,i , li c.,riiailifi;zrJ r-, t nui ti.t tttr .t! 1. ...i iii t,rh.i 5.Dj:!.:t..t!t.tli .1 nli. hni, l I t:i l t;t: | L i t;,t,:t ,,tt.::: I' i i ri u t 1.1..; l t LeTtri dct)f. ;i n, l nL€iint lis ( ij/t,\tti j ,r;l l l ,!+ .!a r' tn i i i d i j r ri .;r $; )ri | .re$:tj i . i -j j frt.i i .:rr h trei{ a:i::irtiii*:,, l:drrirj ir I rL;r:L::t.jn,;1,, t:f,irr.i.. i}1..t..:!"1.la,aa',1 lt:ti rii,:i\t; & .t.:k: I irt:! ki..:. !.)it.1 ,i\;..i. .i i,ii/1i le q't :ui :\t!t,t ,.r l,'t:t: ,,1.'ft tiltnti ,.t.il!.r::., ! , ,t/.rt ; ,: i L::\ tx i: l! :ii i: &?1, ir (.i. t'. tt:i /; Jrn nLilitut.t .iitr ;).t;it d: ,Ii"t,'t:..t ji M',:i,;,1,,i:t' : i ' . Mii r;, rl iri!i lu!!!. i, .1..!lr,- ir:oi1Lsi il] dit,[ei. ,r!f tl1]c. il li'.rr,:iei:re;\i r' . t' ri tr' ,' .: deir{c l-i}.4r1 ltrs.ui,rlisi !r::ii :n.z:!i::: tinliirrt,:'.- ::![n j, r!!.,j; pr L ..r1.-Er..J;Lr infrimriirll'r ! ir,i Ilirin., tnuliir {:il iir;i rlrtrerir .. j{: Ir.irf .)ar irn ocr auroriLtriea unri p/Jrl care. ..,r.ii r:, ji|llsc iin a : :iir,1,r ]yl.i:;! iJc lr]urrrel,ecx$orir Artirr:i,;1l]3'. .iosei loDlrer i,\:ri!ers, a .llrdi irirrertl o|-Er;i :re insclle irl 1'.rdi1r, Lunrir.lor, $anra ;h r,u'iel;t 1 iririrulal, l)l!r Sahn des Knnigs r.rr Agtlrrr", dh .\te}el!z !'tkt' asi.:ttritt.s itearst.n.,r ltalerl ,di, l.!hui. si i fi tllul hri frutd irot,p.r l)rnp,rn. !; el i& Mors,r rgiltcrr: i3u, nui .rxa'rr. m lylorse t..1!in\iu se Cjnir o r:!ie;cl. irbira ta.roilului Ihrd rir tt tkt.\d i to ii t,leetitl!, :p,n.rd hlctisnrii iud!.,egtrte,t:. ,rnunls. Ddnt! ..s!eodre t) vt(i,tflt4 t^l1ti1lout I i :r ,u,iuiui Ia ilnli f!r?( l.1caj cd dintrl) u|1iu,t mtr.i r.l re ivutnri.:itiai ftl cate oc.i tit tlut L?X;l. Ctstiutecs.ilr.dt(1.tid.nli:ateae',,rcirr.i.sctle rarobirski". adlrrgird cli. din aceasri perspectivt. luplx djnre Maise ii Jara$n.ratil sau, rep.ezinti o variinla a confictului oedipian, dar g cn i.spir4ia lui Pot'l)e;r iraime dc e.a toale parlnrfonah' ti univ€rsaiistA. Iniili$ndu I pe Moise .a De firl unui egiptcan. Popper Lynkeus conlesraorice pxdiculnrisnt" evreu qi r+adu..a la

l-

290

)91

, I'l

T

publicat, in 1939.nu puleau sa nu se gindeascala Cha$berlain. Cu alit mai mult cu cft un all jdeolog ai anlisemitismuluipangemranjc. orient islul Paul (18:7 1891),autorullucrir;i indtulaleDe&r.!.tu de Lagarde S.hritien (1878 ;nspira din plir'!, !i 1881), din care Chanberlainiti emulii se putus€rA su{rnus€ deja areeali rezi,li 1880,inrr un arlicol savanlinlitul:r fr,tli/lJnr hebrtiischer Wanki". Lagarde relu, imerpretai:ealuj Minel}ro i.el dinnj carel idemificasepe Moise cu Esi eanulOsarsyph) asrp.a tugii din Egip1. Vedem pfin urmare ca, tuca de la finele secolulxi al XIX lea. teza lui "Mois€ egjpteanul" devenise loc comunal artilemitilordupi.e tusese, un ur secoln]aj de\reme"lansalade unii rritici istorici, de idspiralie antidogrrarici, ai Bibliei. Nu pu.em nega c, invcr$unarea c,re Freud contestaorigilile cu evreietli ale lui Moise tiida o anumi.a animozilare lx adresaiudaismuiui radilional. l{e amintill) scrisoarea carreAmoid Zweig, din 18 augusi 1933 sr (care nu se afl6 in edilia cuprinzlnd corespondenla Freudzweig, dar din cai. Max Schur ne ofera un exrras semnificativ): 'In urna umelat, marcle n stru macatruMoite cN foqrte dntilenit ri u fdc& un mktet din dc?asta. Poateeru cu dd.idrat e|ipteak "u Unii inerprcti,c ln ar fi de pilda Paul Roazen.nu ezfta sa vorbeascA. ir1 rcesl contexr delical, de o urd lfltp.h ira propri.i iudaiifili '' , t a, fa.e ^re din Frerd un reprezefl:r,rt al lfi jitdische/ :;elbstlafr. a udi de sine evreie$li. desprecare von1mai avea ocazia sl vorhinr in legaturacu ]turl Kraus. Ofto Weintnger, h scurta dar memorabili sx inl nn,j su Fieud", Iuseseun crz rpec.aculosal acesteipatologii, I cirei reorie a lncercxl -.fiii ir reu$l c! adevtuat -sl o facAThecdorLessing. nici el rocmaisinpad. lui Freud.in fatatul sau ,€r jnd|tche SelbsthalS. Fblica. in 1930. in a.eass cafe, Theodor Lessing ficea dln Freud, a$ezalpe acelati pian cu Adler. un mostenitoral lui Paul R6e (evreuinclinat sple a iseniiis ) Si al lui Nietzschc, sugednd c4 ln resr, rotul fu$ese deja spus de Herbart g de TheodorLrpps.Lq atl: pMe. in e:cut FutuF LadA\ie,, sa dcd;cr uneicri. tici nimiciloare adresa ia osihanrlizei. Emest JonesreiaaeazA circulnslfileie in care a awr loc intllnirea dirfre Theodor Lessing Si Freud. ln iulie 1931, Freud poveslea(lui Eilingron) cs l?icuse,ln clipe de destindere.o "listS a celor pe care i ura", unde figurau |apte sar opt nune. Singurul pe care,l menlionaseera cel al lui Theodsr Lessing, care i dedicase recent o carre, pe care Freud o califica drepi "abjectA', Der jiidkche Selbsthai. cu urmaroar€adedicaiie: "De la un dusman,cu fefloare". Kurt t{iller scrisese 1936un eseubiografic despre in 292

TheodorLessing.Primindul. Freud i a rispuns i Ih ce ntn Prire{te, nutresc asuprh feno uprn'ile \r' fcntu pt .' antip,t!1. /?r/d . rt rhia anorli a cxPuc iadivirl ;i ra, ;ad,.. i?l.iha0: r'"hrnffLl ayate"n J un rc, menulu; de sineqi un Ce[is( identilicdcu e|,te.uttddc aici o ur,i tut(it.1t ititen|ikue, "Nucrcdelicd u;'de sine 4[at no (lirdj al persotutndlii". Freud adnuga: (lescie Tha'dorLessinS. un fen.m4 ti,ic eveiescl Eu aga.red"" Cru ?stc respingirdu I lui Lessnig. carepar !:i]i deadrsptare Theodor .hte declaralii, L tuelr.i'rmp.u \eher! lra iulaisnalui 3 Te./iaiftudi.lhd a artisemkisnulai psihoparaLgia ti din Llireva din cele mai iireresantB pri-sa.ie Del M nn M.:tes und dit Brlifid sinl co sacraleslhiFrii unei &orii a art1selni tu'nrtheistische ale anLjsemirismutui rismului.Dupa pireler lui Freud, cauzeleprinciPale trebuie .iutate chiar in iudaism.Un asemenea tunci de redere estede nalura si I surprindape cei care considetii,impreunn ou S|trlJe..t antisetrtitisthul cveidscd.ci pt obleha noastrt'.inafda rnot.a!'uni ale nu cst( . problet'Ll (faPlul ci eYreii ar fi pe carc el lnsusi le considernsecunda.e ant;semi.ismuiui cuhivind "dcile diferetle"')' sriini de lara de exil, in snu.{ie minoritara, trreud reia cea mai vechetez, ! sit despreaftisenritisn: acestaIt fi provocat d. dEangoasa ca5lrdreirrirelinul, {ie ritul citcumciz;ei". ln conlinuale insisti lezenoi inlroducind ale :rsupra altcr cluze lundanentale antisemiiismuiui, de i - Anlisemit l enunlAurm&o}jea ac zaiie: "SPredeosebire noi, care plctrr,de cale am fosl astfelienali.9i no vor srirecunoasci nrnnurisim acesl in iar .n fau ucis pe Dumnezcu", Freudcomenleazd urmffodi termeni:"Ne putem ulor ;a seamacU adeYir s3 afli in sPaleleaoesleiac ze inlrebatca de .e evreii r au fod in nisuril sd se impirn4easca din progrcsn pe cde I (:ompor!a, ciudatulurortravestirilor. ncide.ii lui D nnezeu recuno"qre'ea ln cauza'au lDal Dar s?eciale. din areasid ar constihri .biectul unei investjgalii asupra'le o responsabililatetragici, p; crte iu ispdqil-o din greu"" Doua pagini n1ai sus, Fre d cotNidora ca edca evreiasci nu poate nega ct qr daloreaza o:iginea un i sentiment de culpabilitate ivit din oslilitatea reprimde fa& de Durnnezeu. Aceasre eicn are prjn umlare cataclerll ne'rncheialrji cu neputioF de lncheiar aj formafiuniior teaclionale ale nevro 2 - Certitudinea evreilor de a constitui un popor ales ?i expune resentjmentului celorlalte popoare: "lndrdznesc sd afim cd gi attdzi tucn pretins tel dintii ndscut, geloziafa4 de poporul carc fa|oritul lui Dutue '^'a rie "3'. zeu-Tafil,ette 293

,
i
i

:i

'$

t1

i!
.i
]; .;

t,i

1-

r\i n: tir..

'

t .t jl.a.'1j td:jtat i.:t d Ltijiti t, .,..,,,,.?

se

i.. rr

)!

,t.:jt::

t. t!tti!:l

.< ' ^' .!:,ri :,.' . :ri r !i , r :lt - inr . l: r ir e ! - . r t 14ns''! ! - i': . : ir . r '3 r olr t ?. 'iiJii! !'lf esi r' ii ji.rrr,. !, r',. il{t ! i l',4rr \u.i:u. (ritri ;ii!f il a,;ilnii :irn iurrea 8/ii xl' frI i i .i ,r,i r.r,_ri ! i, r 'ir iilr i i1lr t , ir . r : ilr i: n r 'iir ! , i: nr ll; er n, r , 'ir ' ' r c' ij[.r hjri,-]]i. iiu!)ii.li.ll, riil iliqiio! !,rr?:irti i lirr !l r$ isii'jrtru :itr'l'rr 'i. .jrirtrr r;i. ,'rli:!i b:,.lier. .olx:orrlrf Ir'€rr ir .1hi.i;i ii:r.th5l7-li. ,!i )rel j r 11.l 1:15,i r ia: r i; , n, i gr lr I i] nit i, ijt , ) ; t r icn. o clf ut ieie r . r r - r . ::rr|:,,ririi.; ?eilfu ir.rtlrel 3'i l'': irk,!if. ri'.r rt..ii'" *rr::rs|ri hrif" nril):er'rx' :)e:.,lir.ittr!i trrcrla a r.!nii ,ri:i,ilr,:r; ,:rr fii;:paia ' ':!rei; i! ura de sirre :iltnD.a.i, 11.ur oJlrirrer ,1i,rnfbrinrikre cooriml*i Prrfrir slidoe,irri'esta c jear lrr|rrtois i y ard c^'i|\ M.]it., f 'etli itj .rr:ltini\fl1u1 .lasar,.a a Tote'n un.l Trbu, ik t:(t?totia lote' tt!tt\: 'nnxt '. prsz€nla1 d!1iiai ca (l nearrzli obsesivi r,u . ti ti i)'tilisnlulp,irllt, ,ti\tlttn !.,i ;l -.i i .' i n,] f ir ; r ili f |eud. Ft nr u or ir ii r s; igj. ) . . i ca c' adellr ar a rl | l oi u itrt{,lDd t);l.r!fi!;.et I'a JidLlhii ofil-iinar' iudristDui se inchide ,\,ii',:. rtaitail; li.,,ttd des.i.;trr.i tjrr rxoiori sorbid ai ;u{tiiitrIulli. iiif. i!g,t'r '! nratrql rmrr s.rliDrrl.rti rLxi.isiii:rl rreaisiririfi; isllr irso{il de o lr"fuitdi' ;.eirn,.o:r- rura r.sratNlre iirerrtrL a i .lis.llira 2e t)Lnrnern' I. crrndamtit pnt+ n. Cuc !c r i: il'suli, ii,(13$i .li tu irrrrili rlai lrLri", erc i. Ul]ele .t!i!i .x ginddi dn.-d lt iill'r lioidinr l,:irirJli.i iiegencresccrla evreisstri .:unl)iif:rtrr cu etoii Bre.o gcrlnlruci ; t.cti"t:.,1':i tu 4ft atlen'jtlk|t to,p .i! ter tL,rn nii d( aki a!fuI|,iiiP \j'iri.ati? !t: t*4n itoponiui .rreu a ln.tit ilineinlei.s ti ott!)tt:fi [ i. Ar\btti6 ,lunrc cuLwa !,c!i'idlilol Vjril&ie 1i ce.;d n.!titiilikv ,r'rprale. tyt ta,t a ati'1tt' bopotul8r,.. ie-a lt:x rcn..ati .l;ttii.n . F.eud .onlhide 3tu'sir 'lh i eds\.1t.Ltiune. ttdftr s au i"ir.pkt,ltra & eru nt hk1 '". iodaisnuldi", Frcud ;nsisla n i !l!s asupranecesitilii de i' in !-.aro!o:tir {l.zam.\r.5rd'l:rul predc'linlJii, expllnindu'i ,n rvrei la Selozia ne ea'eiior. lor dir na$tere de PaiSerir silecral , g€nrranilot, carti suter, la iinilj ciudal de silrietric Ceea ce dr explica. nrani{nul rmui 'delir al Predesri'narii" rulx re;:sc Cnr cottenrariul lol Ren€ Major pe acdsli tema'' {ap1x} c' -inlihirea dixlre evrei \; gemrani a geneml o ura anliremiia de ne{ieP4lii ftrl nici o lndaiala de on Pe$peclivele des.,hisede lexlrl lui F €ud lin (chiar dacA, am vilzut dtja, Freud .fimrA sul'€riorilatea anume $iiiudaisn iudais rrlbi asupta allor relig'i)- Ac.st antiiudaisn se leaga de anipatia pe

: , 1 1 ,,..,,,, ,r ,.

lrir r,;r( a..rxr ''ri!r:r ,rl: Jlri,\riiriin:!;juj , il?: dlli:nt.sri )liu!if:rj;, iud?is:rrxlD;.-lode iieieinltc srni l-.ai ltrlr 5ar rrrt rrjlll ie:*lc ii. o.rr, WnsrFiJir:ir" e?rerrs.ii. L,:t .,t,,lrtr,l ji:.,ra.i: !r* Lt.bt:int.r b1 dlt l:ritt. iinnJ evo.a Er+:ce1;!ti In.i .,a1.'i,'llji r iom,inniliitui .uhafa:c" irt ar:,ri *:op, flrii. intecre;ul c J*ol.+. i inliaisrurh, ca .{,;ifi.. itu .sre .:r flrr ln.rir. a :riihi liir"rra sotr.ri:rir!,i Droz!i. terrru ;r cii!cr^ irit;lt!mrl iil 'ndvroz, obsesi.rnala. t!'..itrxre I uoei rr;ci :rrlinras., dii nu r)r;il fu1{rj rAspur2lloa.r de fe: n1ait.nihii,-, neiiniStf r civ;tiralj::i' itt! (,! i t,l!.{te f,e e'r.ei. ditr \i penlnr o$ilirarer r:lnn iorj;,rr .rrlrv.at. anrecilr. i Alir)r|ij .l predesihar.a.v.cijo{ nu I ( oisrjmjr cpptu hrr i}r.irn.,::!, tnsur; .:i.rj,!lr Mll; re ovreii, rrio;sr. inrent,itorul !iii!lil,: i.:ii t,i$lriri. ileu,l nr se sirriltuie ci oate si reiltivz:ze ide.a (re }rrrieilinar.I iiiee .{. d€rine rJt|t frr!, .jnt: jlro.iei arillnr (deci. caDririgerrl) !r :n .! [niI]rslaro I ',ioini, di,,;rte_ Esle iriri: iidoiali ne.esar si' rr1tl:n.ia."i r{fe.r din M.i.1. at lui l-rcrd tn ran..*1ul d:s.orsuluj fsiiriarn. {! tsjhoiorjii rt silolutui jj It,ylic1 rji r ep.,.ii l(r1,0 .u prilire ln defon.iescenr; .',cii.rd. ..lesp,(] jd,ciciia 1i rtlnar* nrelral, !.vrert.r d a:e. rnia,-: rnll 1,rhd un : ani,rot ritui M BouLin. puhiicat 1n 186-1 3/ri.,i,rrl .!/).i:* lii tte a,n.rrtotle iD dih |n|Il :lndogamia aii&, auroml. erliicri h.verFl ri;eDj.iior irrrnrjitJ ii, e,rei ,tii. n" n,arri de b ,!,11rlr,r .teanMaiin Chrrcor, in rti!|. ta... r::l]! a.cfuri ie.main 1889i 'Maktdiile Lrt\ces. d( tua1?.jttar;te \int Ltiantrtt.tbi.t ntii lrea"nte p nna e\'tei"" liii:barj ka1tt,".:t'rngrepi::J preiLtdecara mal]ur. rn i u l s a deps iinr Lr i e d i n l .' ? (.i ' D i s i :rrrn ,l ' l c d rn l d :,rJf' :,' rel rori i i l rei a!.i , luscre introdus ln mednrl t..inatuhic de rsj$r l;adser c;lre, r.r dcar;d rellri rii dj l:r Socieiareali.nezi d{t tsjhanalizr, oi'r:11}iturririe t90-,1, l€Sa acsa$a predispar-ifie de 'iendinlx sltt .njediralie rep.4rir:t rin. ti ura.reizeazA de nit".inii" isturlinl Tnhnudului..rc.i- r.a:et. uari FrLief afirtna. c orazi;i lDei r.urlrllr; , Socioriii. la 1l r.Jir,rb.jr i90t: ^.d.ir+i ''N.rro,el( st,1t jrea,.n:r l. rr/r;"!1. Mi Mai m lfi auro.i siulist i (Jiu e,:ol lreleialj .nurori.. tiiihlifice. AsLiet M.rrdn Ellgla:nderpubljca ta Viej,a. iJr l.,0.1..uii eseu despr Snr4,n,/,ete .n.rbi,le delsebit de Iret'e r in rar1 crftiii1r.ri". $i suserr cti neirastenir crerasdl ,tr consr;tui un asped rezidx;,t : p.rseculiitof. inbefjnut d€

trl

r91

2t5

.it..

car. Flerrd o poana reiigiei in generat. Oricil de inrempesrivi ar parea in 1939, nu poate fi coilund t cu 1,!a dc sine evrejj.,rca.,, pentru cn Freud a vorbil totdeauna despre iudaitals s:r firn cea l}lai nrica nuanlA |eiolarila, .rrln d dovedetre dir! pliJr d"crmEnlalia rrccuin rici in rcvis|a. Dar fnr. indoial, ci s],inrlii nouiur iudarsn. pe ca.e I invo.a in p€taia sr la edilia elr.aiol , lui nite,t un.i 1'eta: vebuia s, se ctibereze de rr"dirir iudai;i. pe|ilro . !e pure la lrison cu ciritizrlia spirituiui siiinlifi.:. rdQi, di, Frspe.liva h l,.eud. !i le elibeiez€ de iluztle reti:ioase. (:urn snblinja Jxrqr(s i-lr.an itr selrliliuul siu desrre E:i.a psihrr:rlizei. 'lorrjl $, h,zenh te d;sliriclja dir,rfe Mois. Egipreanut [,torse M].iianitut ti i. j. iv{cse e*e Marei!' Il.rbar. legisialotul. dar ti poliricianrl. r?lionalisi,: 1.... Alinlri n3 f"loisr Madjinllrt. gjne.ete tui Jerta.o, car. j:,eud it $,ri pe JJll|n3,ite r.l djn Sin,i. din;iofeb J...j nlspi.irut, otrscur.undiui,,,.. atinia si i. lui Frexd. iudarsrn|t nr! Ioale ii .,satvar'. dr.n s|rbtuiJlt$r]ea ire ;xr1 i ;, dar o Moisr llrirleanrl..r t)l)p.denri.i a |piitrtui ,cftn!;ii,. cjr.el;qie.ordu.ir(i lr drip recelar la depatir.x orjcaJejreiigji. Irrerd rpe..r fal'.t ;lkloirla c. di,rpr.ijje il{?iiloi' lcli!:;onsc at,: irdrisntrlu; ,rr .umi rnjiserxitsmul Va lnaj rrlrni . ntlillli :tr,i aslFr, p.otlt iei anlisemjti$uhi inlr-i:n rt)r s. n pui,tic:lr in lir:8, :lir. w.n :a'rn An,.iser:liiisIllli"'. Cii.nra nrt,Jang otedrair ur!i reevre! ,:.nrr: anrrsml'tr!mutui. i' rlr:nli.ie3za i. sffr:iiluj arli,ruiniui .arrea lu; i{eirirj.l I(,u.Jenha!. Kalerili. trs Ut,v.n J.r.r tl tjtnttisut,tt :i crrr.j prim, ,3Jl.l lusrrJj tubli.iaL4in !q0l lierll srnruleazi reedirar.a.arlti ap,irlr!,;tr. lq_a9 .ir o f r eialr t pc . a ri o ,:a ti i ;.:i rd r.f: a d n rj ..a ti t,i ):r dni r l dN i uj . ti i ri r;i ri 1 t.i l.J l;ldenha,. Kale.ji A..er .ut:in cu!i:jl: !es.,i{., iils!:rlrrl,r-r!J |rixa .* r.|(iCe.. ri lnlretri lerF de .,,n:rJrl.,e r anlt:erj:i.;.it|!! 1: ;,]:,,i.r..i1 :'.'!.rr {liiirgIi iird{i .rc!ln :, !r1 a )r r.jtr.,i,.r.-t:aliijji s1n1d.ir.illJ;.r:irl Sllbi;Firi! an aspeil ij\: Ija\ V,..{t, (tet A,:i.t.rj.|*rn:. !. n$uri s; rlaiiiir. ins!\i nnn.ir; \if 1,i.iej. al hi fr.r!i: $jnriu i{.iru,.:i! ijo,r4ieit:cr. l i rlif t i, s 3er t . , l ;n .i rj 1 r!:n fl ;r.q re i ,,..ri ' ru ; rj .nC ::xl ;nk).rd C ei .i al i .l rnl .rsl'e.tr ai( i,j{,,:tertlii:i. ,::ri}. rrJirlrli .onjedt,!rrli il] aT,r.ent! fjr,: icflrrrA .'i .niri1.i Fh!io... sirr Die,j.n,.,.r .n n:$. :rnl,,!r!!r i.i.i nrul-. r1r. rrr! I$n ind.pllr:ai: ;i. rn.rir!..ilirlrrrrrDiLsle .{},i.r).i irjrrjlres--a t|olat,it rc.easr ftr'vrirger:. li'.1* e:, .iCnr;jta ri ui eee i.! p.inut rind Jc nar.i Ftrgiol!1i. Lupla im!trri?a ainls.rri{i$luhri cat A in .tip nalurrl ii ne_r:,saj :onna llnej luplelmporrir,: Irra,lrr religiitor pentr,rjpintut t; {liiri.ific.

iIt ') Moise dl lui F.eud, o fahul.qie inpatrivt tuturLtr

Cel.- dou{ ipoleze pe care se inremeiaza inreaga ofiBin:tlirat e ideiior lui rrreud cu ririre ia Moise, ,si anuine oridnea edptean. si ucidorea narelui bnrtrar" de {:itre €vrei, :ru un skur epistcmologic destul de diferil ln i e.iorul re.xtuht. A doux iporezi, cca a lui "Moise asasinai",rezultd dintr-o analizi, c, iA irpunem ata- slrucluraln a texlului biblic, Si dintr o €xigelrln teorelicl decurpjnd din concfiEi;le pt?zenlJt. in Taten kntl Tar{ tj rczunale ln partea a teia din D.r Mann Mo:;es". Frcud pr€tinde a fi gasir la Goerhe 9i la al isrc,licu!S'lt;r "dovozile" validil6lii aceslui asa.sinat lui Moisc. Trebuie si spunen ci Fr.ud ;i seleclioneaz, dll lu.ra le lui Sellin decL tezele car€ i convin. simtliliclnd $i delormtuJu i girdirca, refuzi,rC se lin, seama de fap$l .I. ln alte publicalii. acesla rcvine asupm ipolez€i sale asuFa itsasinatulujlui Moise". De flti!. l-..rd se increde br aft, daca nu mai ruh, ln "documenle psihice"" sfecifice, scoasela lumint d€ metoda psihanalilica $i amesibile doJJlr;n ea. "egillenirnlii' hri Moise ndici problemeinci Sl mai deli.aleChesrilrnea Daci inlr adeyar importanla rezei omorului loi Moise este evideng penlrr solidiiaisa conslrucliel leoretioe a iui Frerd. s 4r pArea,la p.ima vcde.rc.c4 doar o in.:lpillnale pulin jusrii;.ari li inTing. sarinveslighsze acel "dacA Moise era egiltean" in trima ri a doua pade a cl4ii. Si ioru$t ii s.ne lui Amold Zweig, lnrr rn nrone de desc'iajirc: Nu . erenlid!, cleti rq!"exlntd lLtn.tul neu dr plecare ", ti, lD cete.iin ur.nl, admite: O.laki tjtr"{i it1 acett putlct, sr porr!! pune inhehdrca: .4t4,in der;I,thd onote;-thkl "* evreu din nbnx(itnut esiptean: in fand nu Jacem dectt td deplafim p/a" An purea blena: td nit dfidn nni nuLt. despre Eenen ideii de wuneisnv. rdxptndc .n au se pun? pnbleru! a te ci[tigdtt, ci a u,lei nunc; ie .:c,c.rare ''" Raspunsfoane p lin sarirtdclror, la care an prlct repli.a ca dacu. intr adevnr, .i$ligrl final al "deftonstraliei" sale esle la Fina vedere indoielnic. in schinb rste foafle linp3.de ce pterde Frud pilfllrd acea$a indirjirdu se ln st$linerea ipotez6 egiplenir ii iui Moisc, Frcud : .onDromis c'edjbililatei $iinlillct a lnlregii sale cI4i3'ln ochii leologilor li * istori'ilor .elor ma; bine inienlionali, iar judeorta lui Manin Buber esle in acestsensrelelatoate: Fdptul d un nvant atit de e inett in donzni ldr p$blice !, nie atit de furi, ttiinirtc'n, coE ca S. Freutl s'a putut de.ide

stt'rltd uLpruA tu t. ip.te.. ;ip:it? d. i nilfun.ni. ..tt. utunot l! t.:.?t4h1l 'u. Ntr puTerr chillr itrieba diti !ri:!el {ie ae*ear r{' cri pte.. ofr,:lli, f:nd, loriinrd dispre ,resrii,4iii.iixtr,. lrlorici li.o.li.ne d;r b.t M4t!:1 M4rs. ijr inluc:i r relralJt?re li. isi{rria+jiria:'l' Mi.rhrl di aeJreauri'ix o i.risnnre a lri Fr.:u.i cAte Afllold Z\teig in iegi1xr:i.,n c crrls.t i:tli,.ic'rl,i .\r€f|.l|h ,|e$'r. Wii\\! und GtLjatri' la"d. int. ad,l!', i.ero declara: '/. I ;1 ir,,i. .i! t,1d4ia. ?.ntrr , t:trt!. id ni Mt)ite al nltt-,tr t:sk M.is. ai %eu, ":ti d 5lJeciilrilar.n ri; ,'risuiiri ,lntstd pttitr,ria s.: :.1'tirli , der'ir,;nq i,rtrrk, !nr! Cecr .. nlrl lltsjedic;; re t'ietl r;1 ada{ije: r'.'r:\, :rsihnnatili.e. t.:pr. lk'ii.nner tu^jtu.:nil.t n.l" !..i.tit:. r.lxe D' .t ..lnat i. 4/ ! prbi; c.t d.:.tt!nl :r.rde, kt t nnll$',:tt " L rcF:i,cnde{, dtr're |i.nd $ 1". er]]ld $ lrhr);tr esre niesea v.rrb3 d. :l!reig. il: to;orda lui.ur;3.. ronurrrlu; ;s& r. !n l9:ri.;lia.ig i: ]inunla De .io:.ispordeni i srn liener.i Ia sc ElnC€.<e flnie.ld tmui rom;llr hli,ri. r,,irvriat hi ldelt!.he, i' j .er. F iui r.i:rd'. Din di'erse nr,.]ri're, eud:e s1i:idrie$ I ir]let!1.2e f1 tJarrrea niri nruli. riiiLrii care, in rfini:, -r1,ia. Zweig de 1: nieana;dec. liiorl M, 5.l',. errti.n.t: :nrprsjlrii. rru;ila tire, iseri.tls:r h;ti.rt. It.;t)f:ri. .,i 'itiitteti' r.oi;lenm li'tttdlit p'.,cttrr lui i , r Pclndt.a ist.:!i:a. i;ttu '1, l.th /i7. t|.,.t h taterie cs!. ur.ll)t1r. .rn*.-lttolrr ') irttri! firrr.. bir|"liit, r les.:hid? | !,t.Nti i.ca,dinbild. t\,:i!i; p.lk fi':tt.dc ii ti i,t.:erut !n :hiceasd tut :: 4L pete.ltL ltlu rt;!!. lt.trn.iN ltltLtt r.tu..in, !t ;li .ltr:,.:; "it1d ;-\t.r;: e.tt': pootc iastui. iflx,X:raiii : ':tee!urii,: t)'Ltpti!i tltr .x\,):1ctlt.d, trca ,.tht :l !t!dit|4 i! .ut,Ejt::t.a i(n.n!n. cl f.rrid rn .r :i.riin'i:r i a.cih rindui irii Arn"l.l Zv..ei[, SiEl,rtt,l Fredd )a'; ill dea ?ulin mr;iimele pJoprieis3:3 rrir ilocri.. h.i tr:'ftle c'mpozllia iui .44?ri!e. mai iiffiu. nr ,:i,coaii t,;r:sttrndtnti1. a!{flt ,r:i !i r! illii.irla c:in*1 ir:r Md,,l M!!es, i*tlrii.:het kotutli (lr"isoater .lrbe Zweig dilr :r0 septer*..e l1):'14). dlciurenn d coFril.ie Yolti Ua,vtn,'yenisnalmi Lrn a..asli t)ers|eciiv.a. capaia o irare il|pol1arll: o .icrni , .iurintllui inrint Iat.J M|l,rr it4os(':, doledeate ca Freud a .ial ac€s'! {ub tllE {"or, rc1nan is!ott") deja "to lntrcpind. p]ir .'nare ini,nusc.isllui snu din 193,1.Ciiin ilt.ionr. ttd*lrea fiecArci' din p.\ibilitdlil.: olerLtein tex. (in Matcria!) ca t puncl .t? spriiin [i ca posihilitate d" umplerc d kzdthelat dintre u fraqnant { c'! LL'-itdtor, re.Vectihd, dacd s. padte \rune rlta, Leged celui nni nLic efurt, ipoteza cnreia i se poate /rco a rc4 nMi maft vcridiciadicd priyilqiind krr?"". Iata un elemed cate oferi o porspecdvatevelaloare asupm melodei

s'i ducl l't bur Jiiirqil o umdte de Freud. Acesta dir, rrflnri adaugecn do'e$u lRi Ysrushatni "lc Cedrce t$' LlturcktLttr*lte: adrrii d'Jre-sitdnpa i{prcsi't charxcl.r .llk -iewsftul-' th:l ai Mo|es --lit*n frcudiene lir* iir ntiodz lsli$lifioa din ri't ;",r"p'"";t]tuditrrile pe liceai" ?.elrce ale itrui 2tr1'r: de'.rdn'dn isloric ' un Mcd tt.,v,r, "r, din irx'nrar;ft'r turatecEtrlflrt$lla ca i: it.l,., ".""; "i.ti" "e.r.rtijr soslllrul llse {iuirr;ch $imi'is'"' cnre dil i+it..tr.!.;tuit. F.s1eilloteza 'L . r . ' / 'i'a'a t ': ' r io. r t le ...a . - t - , ', " l r ' {r " Lr ': r J i ,:lr r r " t 1'L iint r?'. din i908' , rerueni; {li i,13rrrun1 ,: ii rtttntdli'r" 1,,t3!kj,: -rlaL liie'raff' A.r:3l iris diun' r,r ,;',,.,,1t,j .:r"i s,: ;!irli.a l, cr.a!r.t A:risliti stlt na"1s:1 nl ir ar 1; fiii!,. f.r.!ia hri Fre C lx ll n[allsriril '^rf]serLiris6rului ;n1eie'lrrald 5i aiedive) .{ikn,i. ,i.r li }iellnjs o desl;ldere a aul(ltcn:ifii ' 1 il:r'rlir4" )Lin!rlxj ri iid€itttirsa nnej du'irlt l?deftr:irt'' gr riiil}asa "1r'ielitaJi c"li'ri falir d' !triiarsil li r,.trni3i,'.t isi :rrend. inl.lreixia pe 'r pe oi: alln la'b :-'! fle rj,iL!;oti!!r li".iilirl {' ii p{:atris i,-"t L '".,,,1',; .i'l* :a(]Llle ak i'ii.rr:jul!i it orclr!: .il tsi\)aiairifrr {€tabortrer ".,,t"'",, ,rt lurnt ',11t:11wke x xe\'(,:eh'. x ex'r)li'"iie; anrise!rtielrtiui ';i -a irrer'C' hilnne oa :tx'l1ir,lii .ar'i€lli;. n..linr :ii*ie. !i:'el'' 1;|rni:''ilri. ddtA nco 'ri ; '!r ii ajrttl ir"r:,res;it<1,r"a,",i" rve|initrrltlc iri:'rd;ei r:r'rf 'a-nri' r g"3] rslrel ld lireud. dtP, opini! ilstl i-iui}1l.t Sijr-1iti' !;i depirse'tsti ar)Fr0sElt irl'r{ile"' i! r' ,royocbri! ile tersecutd.r ratrisl, 'ar' i re'l:r;\.;r imrilit'ln' relidn:Fa' irli€soi.rici espirg.r:a iric;rei del,(ardillr 'nrre"i aF inl; C' ir r r 'n' "i ior ": r' ' I ' r" ' rnF ' j.loric" li 1is diuri' siif;etalf, de Si€n] nl l're'i'i ',"-rn i-p".",I. M't'3 tt'iJ it': rie:onrntar0nl si, lenfiu i c,'trdff!1 ttet M'tt1t1 n:suri .s:n: ir erorrt 'l::); r'11 ntint,:'1?]:iln:h. nair;itr' xr ptllca roLtrii 'i1 r' rniiirc': itsFuns"l li r:uiii.fj: ;r.lri*r drqi,r dxi. .tnrli.l::: uri'; iinri;';; jietirliile co(1t rl;'re1ia qrer'i r '.'rizii ri,r iliilinun1; ia r.alirxt - li in i:.'-''r;:i fondaneotni: tr inro.ueirile irrl,rrle 3ie iri I'reird .i]'!trr: sPre t' tetLrn-tli r '"' ,;' ;;;;;,;," ;, 'r \ ''''' "r 'l '", "' L lr . r,': : : " 'l: dr r _ -., r ': : ln\ 'r "''' :,fr.r.l ,-, n " .' , u: '; r , t , r ""i' ''titrem culnlrz: ileii' r'l :.knriial"x sirsii.s,a ii rro:le.!,ltale .r;' i'' ilir j! proles{'!t1j3'nu1 de (in rcn$i in {irde !,.t rkari 'ihornas NipFer'i"- rofir'r: ie ":rislorne ,:rtolicrsr:ri ;erna,r,l:r secolelol{X li XX ia *' drt 'r'itl"t}d n:n Germauia nLode:D' o 'so'ier]ti l]; 'ulrurrl6"r" Shlllmii car: Il.*rr I-un;ri:or Volkov rublnliaza c. proiecirl de 'isir'ila'e 'r! prog lnollri :t!i9

298

:

I
l

i,

ainbjtiona mult mai mull de.ft o modemizare rcligiei evreiesri: a proiectul viza o refoma protunda a vielii evreiegj sub ioare aspeclele-Conresiind proiectul de astnilarc, sionismul iEi propuneaIa rindul sAu sil rcgenereze "sistemul cultual" eweiesc subloate aspectele. aceste Or, dilerse elonuri de modemizare!i de regenerare idetuitalii evreiegi tr,,€,/l1u de fapi o traditie, a thd€p6rttudu'sesensibil de aadilia oaodoria !i alim€minduse din arsenalul istoicismului !i al spnitutui $iinlific lnodem, inventind o istorie (opcrA a unei WissensthaJt Ju.tuntok!), o eicL, o esrelic, 'ev.eie!!i", capabile de .l.e! , concura k4krr tsennanjca. o Invenrare, uneieri.i crreie$u adaprate . on la prjn i\cotporarc liberalirm ui tir a spiritului {tii4iJic dilia modematrecea tu 'tradilia' evreiasca. Din perspecliva deschise de eseul lui Stulamir Volkov, romanul i$oric, visul ditml al lui Freud asculaa o tege suprade jndividualA: el urme3zA foafe exact dirccfia originad a proieclului de asimilare a evreilor in lumea gennanr. Acea$e asimilare nu conduce la o pierdere a identitdlii, ci la invemareaunei noi tradili evreie;ti, capabila sa suslinatucrederea reinnoitd in idenritatea evreiascn. Examenul minutios al surselor (isroric€, reologice, Iiterare) u.ilizate de Fi,f,'tdit Der Mann Moser dovedelreci, ln ce prive+e majoritatea acesror Gze, Frend pu.ea sii se lnlemeieze frr$, n,do pe bibliografia pe care o adunaseNumai ipotezadupa careMoise ar fi fosr egiprean era implrtni 6 nu de nici unul djntre acetli rurori. Reunindrere hele'ogeneg disparareiFreud construie$e o imagine dinr o bucard,ceel ce face ca expozeul s1u si fie deosebilde abrupt. Criteriile p€ carete apli.l in fierea t€zelor, ca $i cele pe care le resprngeli s,inl dicrate de o idee preconceputA. Uneori Freud jnvocri cliar tezele unui autor facind absftclje de context, lnrr,atft lncil le oferA o seDnificaie cu totul diferiri{. De exemflu, Freudil citeazi din abundenfi pe is'loricul E. Meyer penlru citeva din lezeie sale, de$i Meyer neagA orice inllue4n egipteana reiigia evreiasci. ln In Der Mann Mdrer, mai ales atunci cird intrepdndc demonsararea originilor egipiene ale "marelui birbar", Freud pracricl o manipulare a surs€lor. Ceea ce nu-l irnpiedic, si pestrezr spersnla,aproapenaiva! ca o descoperirearheologic, neagleptati i ar pr{.r da dreptarein ciuda ruturor celor existede. Coresponde4acu Amold Zweig dovedegepasiuneacu care urmdrege sapiturile de la Tell el,Amama''. (ln 1904 deja, recenta descoperite a "Codului lui Hanrnurrbi" la Susati inspiraselui Freud o conferinla prez€ntatl ln fala asocialiei B'nai B'ridL ln care Dennis B. Klein vedea primul germeneal reinterpr€ririi isroriei lui Moisen). Acea$a ezitare asupra

nu poate sA srriulului '.loclnnelelor psilice" scoasela luminn de psihanaliza cu modelut confolrse ,jll n-int rt"i nosialSi; exllicaliiior reduclionisle' reprezhd uneori in opera sr o contraponderepemru psiho chimic, care elanuile meuPsilologice ' in msuifr mulriplnar cnlr'i l-reud ine!itabrlele *t,-t'b l" n** de " de me,.ulta ale nzFranr rexulsru a.rele 'avdrului lrins in 'lelcr Recurgintlintr-un notl atil tle autoritat €i de Personal ,"*"ti.a. i*p."a4i ldra io'mailii titttica, gr*ntl Ic nevoiein u o canfinurc ti respinBintl4 .J4uar' !u \nv'.t't toptul'a "e e\ptRrn d?I!'L1ta,rr ? i tp in.aTul ntQtne a .etn'dsa r].i tt , n \ldbin to4d d? r' nriaset? d!?4tkrttrt indoietnic (tin acesteanalize' l-an ltansfomat ':An subliniat deja elementul sd nu-l rlw chiar, ca sa spun av, in derizd: ini pot Prin utmarc permite lucrarc awoc ta tiecire paragntf'.' Pentru simlut meu ctitic aceastd pe ateneneaLuei dansatuarc Po'nte "'- xn intetnanti pe anul Moise este acesbr declaralii de (falsi) modestiedestinales'-i ixt"" pt"r*d [sta pe dezarmeze cililorii prea pozitiviqtr2 - Sd nuJi lost dzctt o qlunn? a zecea Toa@ eforturile din dernonstraliasa nu erau decir o glum'? ln din 1916' consacrau conferin$ din zur linliihrunS in die Pslchoandlvse al lui otto renei Tramrynbolik.ireud evoc't deja 'rnitul na$erii eroului" ln ln M'dire Spunea 19161 din nou ir"x, .r o"ii, p. care-l comenteazl in rolul nanei acetel din ''CiNl tn l,is t.tt'dn o Persoand ape ne distihuim care lulvean un coPit p"^."n", t"u i" e"niol dI runei: in mit persoana a acellli capil inta' glund ca din ape se desemneaza daeraran Mmn innebat ddcd ttio cine biiiat evrcu este hinecundscutiln intu {i inteliSent prinlesd Ba nu' i se rePticii. fdrd ezitare: era nlna lui MLrise EI raspunde asta'rcPliadel afitind dstfelca a gdsit daar din dpd ia sksline eat'a scos a corcctd milului'"' interurctarea prn ace'r.ta lormulare, Freud oferea htr o fofln! concenirad pnma a inmduce versiune a leoriei sale despre egiptenita@alui Moise Penru Freud se adiposteatn out".unt profana' a Istoriei evreiesti' u""u"ra t*i-ta, unul sDatelezlmbetului unei isiorioare evreieqti Ea ii pemitea' sirb forma depisind evreies"cr' rpenrutubli(ul dezagreahil *n r.^ arectul lii,,, (da t m de " ", in aceldsitimp a omatismele afarare ale incon$ientulut.. mdsocrus care_r elemenl Morseexi$a un untoruletreie.c,ur cdneadespre poporului evreu una dintre certit dinile sale fund^mentale' chiar contesln

300

301

)1rn.! clnd lume? 'rrrrc,E, :_r de"iiiluia trltrotri,ra en.eito.. Ca ri i.r) crnporamenhl $nanriur b1il|l evrir din ane*Coi! felatjilar t..erd. eljstr in de tolojs. :" ml1.clafle de !Irjt,!.]|r !i de pibce.ea jo.ulrr; cr ipo:ezcb rroi.e. Prnrnr cr a.eaqai ccr.!t!*i. ienlni cr ,!..r!ti irrnirt Cujia r, .1Frii c, ilre.irl r,r.}i rnei eiorluri .i ii .irl:: un.I .ircunrsi.rr,leo€l rtrli. .i:j.r!,|;!hiic; Srfe.r{i raspros l,.sibij .t1r <:. Dd Mai1n,4d,,r:,riringe^ caa.l^ .|li llrli u ',i a, , . : r u. dr y is 1u A.f,. .. ,.s u ,r.L :r ,.ru ri .... loso_re:tre lli4itul vielii t|r411.r,'n!r' irJlharaiize:.l.i.iirj.t.rnr lrrl!?rJ.,rlrr !1cfmnsse niTlnll,rerea]e\l.j.i;i.; ,j'!:.jpinre. Ie:xsrf in ririe.Jr{:: rj;r]]re c(eu @rnetuii.trEnrate .omr|t |rl !|esrxl cer. i fitiriiei si ..r,: !, i,t::lnalii evrehislr.i{d r,r,t ilcA d:Lr}.ur '!.airLrl iiror;..,, ref ri{.r, ,iti,rj.r i:irl. |rn ro nn 1irrilla! rrde llrr,,; i;i ric.,rsrruic+e f: ultitrla aaL) io:rttnLe;J Gnie.fiJxirl.r lur tloij. 1rrsrer|:r?yreircL.r, t::r,i i$ .rne.L,; troi,rln fili'$:.. b: linu,llttltyt irDt, 1. !. .d:iarf.r:. (( ,s,i,g!rjin rour r!.i. .l.r.ri rste Jj tryi|iro-rc i!r.'r:! .r.i{r:ri ra lilr]iiete r,u.r,-Labirf al. i:rlf1{Jlritlii
. : r. r{i} r k j j i .i' r ,.,.- .,.1 j".d ...,,.., .r

ulti oe isr a a:,t-'J1i1irii. niil:,. !.1i i !io,!irn|utJ:. Iraru de..nii i|r,; Lir.i-,r, 'Itr" r s t t ; : upr int tk o l i tt1 .tt..:ti ;i r? a .4 1 .!tt;\ j .taJl :i ci rt.t i ,,:," t:ibilc !:/k : tt:rice$e 2. pt.:." tr: j i'itti!1:;u.i . .tit::::. ,) !.se, ut ,i1!rtt . ,'!lrrnrc,: dcir dc oDnlxrirl. ori !i n. sa ,!).1idJi, iic' ar)sr!j^., li1) gcrlnan. .4.iuni. nrri..f:i .l:rr .:t x}r rr ii enr:a! b rn:r,rt :rii;D,.ri, ,i .evblrld;. l).,.?.fr. \d ftz titi: rian.u; j; d- ,;j.d.r. ,),6 j.t,i \,ut.r: i.,ri:nrr:::ii;,: gerrealoSi:::r lkMnierttlt;: i]Jt lrrri 1:r,I rc{.i .:r;: ,,..:lj:.a.r; tind cir Girihald:. cib.l.x Pi Ji. sorrr i'ir,'ren. .,il)d .,.i ilr,,rit.:ar i.tlrx, ra : l$ Iilil:nirrl. jr il Roazer :,1.:,1.)rrn!i1;rrrr)1j, rjor:rr'):riitii iui fri.Fl t!: . J. al,_Jlt.iori, iallt;rsr:reio!rr:1.r.erii.i, n: r s. rid;r:r !l::r:nilri J;,:,rirr: :i,t: r'.ttr..ie. Irr--1rdr!!ine lr: l]rlrrtxrra,j ll..*tii .r!,,I-ir i..rrr; ii,"r..irsllr,,l rJtilullt ],i.i l3ra in .ar,ir .," .rn.r:,rrr1;! rut j.r...nrr:ir:j1.,'inc. !l:rrj]f iri.!r, ir a €lara .' iepen;i igirrerrltr +:slr. lrilniii .n,1L,niiij i. !in... Le.rr,ri.i:, .il turt.:opil'!L!!iii-, iaci iuscre r...r.ru: Ji:)i.|.! , r. .:eril sar!llrrrrif. .i.r.:, j! \:!ns!4!ro ia ,trti ttt:!F:::i.t|t ti"-tl.ttr.,pti.!l ldtr iel.j,. conciridr Rol:ett,i,. Unt, ce s a con!.rr.i: :a::.rr,oreiln si ;i:: sJiiirtrar nnj.ele, nll,jrrui lur tlo;5.e. iaraenuj Alli.-nr.. . c.lutitnlt dih !t-!t/, itt.,iD!;it. ))Mnr',] :.tutui i. aturt tn.i,h rc!1,),i; i; citiat de acni. !t.t.. ete cuprir., i, mer: ^tha'.. qnl i .tdu, ,+,'!nbt.p Il ' "'. l,a trt. Moise Egiprealut rul)e tegittu.ild sate lii:

itr. iliiaiie !si, dupa io|mdla kri Eugare Enrll|8z, se in$irnie ca generlnd ei .i::g r ne.ale pnte.,cStnericr. popofl (:axeI I es- M,rrs ii"i atct rnp.' ltci,Je .ta, lar?ld ...:ir!x i! it llitt'tt ir t:ltidte dr turn;fiii stnl r,l it.it\rlil . t , 'Ji' J: i ! t i "lt - et 'r \ r '. t \ t i. t lt t - : ' , .. . ' , . . ta!.i '\' it'.n ln;.i tlc Ialtr jlr re :uclisrrLi 9!t. p!-zerd d,:'Fflrd ,! :r reiigie fini dtirtsalli din !-nn.r J1ev.dere r,{ion;tl l; rnat fid"ln 1}ijiner3gea latihi ile^fi {:elelaile reir:il: !I0grrea ldjhii C3 oiie firr nx tsle posibilr d€.ll {Lacriilrlolscrrl ....2i asqr.a sinl'.rrikrl ['ic; lt 1. siftttti" doai' rxt.r.niirtec eirlr ioila il rxrirod.rl|"' L.re i'rr., in{rdrd3 :i tiolil1tl unei curioac i oLrnrr.,s. 'o,rljs;rnl'con,ric.t. Ii. ,l 'u, l].f llflnn fi.,::.s in 1912, ?iarl Ab.tran (Ekhnal,rn)"'"' {; irrbllcrre n, irk-Ig, !r artic,l .!l.s!.ral lll r'\]It.nhorepIt itij .n Atrnliotel iuses. PiecrlrsorLd J'.{sise Dai Karl ,r(esl sl!.ii .nger3 ./r,rri$rl! iiNisla ln.ieiurJ]!rsur.a folutui Certl|irarrr a] nrinei Faraomlui" Ti!, $i rre'zes1. oj]e;jr lvi A.menlroltil ., ar. e.eio.$a x mogtenirii ,.!i1 pliretea tr:cn,e irsrirala de ;tflrctla nr2remi. Sirrtirn l:o:ii1i sa imlarta$ft fl:r,:iler [toitii:i', Lare $fl.fcazli ci r.esl i:sieci diI a{ii]oli:l i]Ji Ka'l Abrlham. srcll cdrtJatjbil .{ ideeritixi" lr |ri !!eud imorol€isnill ca iege a l:l1iiril erqri;c, .cnTirnre -conflietia s!.r ir,ronllientil --a a!1i{jol'tri llr; '!n n, li arl Alrrtr;1dlr Ir.. ,rlrlr !'[r.t?tt ior di!: tr,::i,;t1t!.!risrhe iI. !i8ion i :.iStuotti Fr.rd li lht)Mt Marlit, r.tut, i.rl ritJib!

ptin inlcrm.'Jidl \rnei tcne"'lln.ieuliu il srrprinde pe cititorul :ui rtl.r.re.!: l''tattite Rohe( a ir4ud f,'ce rhrzie la ro'nir'nrl originiloi' lui slrakespeare. urna.ea disdes.ris cu umcr inleresill ru adevirat p,lsioFt crr care irei sbitk."1':are. !r ltorinl. hri de:-l ofisirile hi .ulijie -{?€'iiiiirilo..le!!re !,iib,' dl:pt nl] gertilon.ie cea mai bun* e;Lra4ie'"'. lle! rm pulea sa ft rtlrjiim grsind accastadrgr.si ne ltrr-t cattr deip;t Moisr: ilncl! Freud se rorifiqre :iii .onsidore Popotul evrer ca fiind :t{ sau , aceas:6lantacnra*u aE face cu vrea iiegradareorrecre. F:etd ne asiguri c:' in Egip! .irli!.1..r Moise e$ ur a.islocra1 de rang ioane iftr'ii 3i el ir8istli in contltft2.re asuPta I'u1r]craasilor titl$i de tDirlele crr cale '|€ IJd ,nlndi evreij Sermani: 'ri tlt. kr(ut;. tveii aparlii l'tturilNl celor kai vchi dle populuiiei, ti in ,n"' l'. c!!.t li t'Iit' dt.k' t:hiar ina;n1ealtcdtarilr)r a.:ruli. tle {tenPlu hi arutul Xilt.. uil. ew?ii ru venit aiIfi cu rottutttii, innitte chiar .i orctul td fi tost r@. otrpat de genhani Acersli dlgresi ne ptin shntespsare trinitc Ia "ipot€za englezeasce . der Myap": cind lucra la deia lorndatn h leg ura .u risul 'Mein SofL|}.

i

l

103

t.".,._- _

Mnrc"-Frcudd fi dwl rendijrlr ronJude nrnnlrient .t FprDruj. Dauid lur Vor.c ri a monorersmului lurnindl c Anglrr Intro scriso-ecrr* sau . Emest Freuddin 12 mai 1938,Irr cftevazite de ta plecarea la Lon.tra. sa SigmundFreud scria: "Md n,hpar ukeoti ck bdttinut ktcob p? care t.piij sdi l ak d^t 14 o |irsti inainkttd in ligipt, .un ne w p.,vesti Thrnds Mdnn ih urnfitarut sau runtn. Sd sperdtucd nu v urru, .a pe vl€mui, o JuEd (tnr Lgipt. E.tte timpul c.i Ahan.l sd-{i .tlte und.N repaorA .',". ,qceasra atuz;e ne arninkq.e de cor.actele frervenre carei au apropiarpe F.end pe ?homas ii Manl1in cpocascnezei tui M.Ji:|e_ S a insistar nrulie ori asupra de influenlei psihanatizei asupra letralogiej loseph u Ll vih. B/ndet ai asupra nlllclej ,ar G,?ffi: (..Legea,.J. scrisi .ie Thonras Mann ln 1943.a careiaernieste tocmaiMoise Dar fardindoiatacA n:tlj.ar s, se ia ln considerafie influenF lui ThomasMann asupra tui :a F eud-Primulromm din rettab'ie, Die Ge,tchichten Jaaroh, apare t9:tj, i; d.lduilex. Da iu'.r" .t, \. rl - rn toJ4.Frcudturu,c ,d rd culo:unti. o. !i ,ndrnlej L'.,?t tr \Fvpr?t. h fl').1Cl (ate publtr turr,tntur de.pre arij Vor,- ,dte cnreidoui I,ri r pri4i, in speciat imitulau ..Daca .ea Moisea iosl egiplean,,. ap^rezn 1937 ImnBol.?nianua.ie1937, ii In Freudtusese rizil_{ de.Thonus Mann ia Viena"_ Asenani.ile dinrre Egiprul itnfaiigal de rorlanrier )i cel un.te Freud ii situerzape ir{oiseslnt fr;|pDrre. doi arrori au atesexacraceeatiepoc, Cei pentrurornanele ;srorio.rdonniite lri tunefhotepIII qi IV. a oprspre lor zecea drnastie, finelesecohluial Xiv-lea inainlede Chrisios. ia pen1n, ibo niasMrin esre epocalui loseI.per1nlSig und Freud, esreceaa lui l,{oise. La drcI)1 vorbind, tapbl nu esrs prea importnnl. inlr-a1ll cei daj aulorj mlruies. islodadupabllnulptac,prerinzind aceta$i in rjmp $j unutsi .etilatl ca $i'arspri.jini p.opriiteipolczcpe documentatii ;ep.oFb;le. Descope.ireN r.lblifetor argilade la Tc el Alnanra, 1888.te oferise de in .-giprolosilor ciHsiderabilidocnmentalie o despre domniiletui Amenhoiep III Ai IV. Aceslet{blile conlntdu in principalscri!,,ri(n scriere,rlncifo.m, ale funcliondrilor provinciit!: Siriati Crnaan, din difl precum ale vasalilor ri :rsiatici ai Fanonutul. Unui dinre p.oc ratorii cei mai puremic; ai lrii AmcnholepIV era un anurre Jall]urnu. fet dc vice,regeal paiesrijrei, un insralal palalrnsa din deirr Nilutui. Arheologul in 'in tlugo W;nck;crcredea 1903cn acesl Jarrhariu fi pu1ul identificar Iosefbiblicut,g-j asocircu a. fi cu Anrenjlotet Mcllrlaton. Freud $i Tholn$ Maln au uiiliztr amindoi lucrarea lui A. Erman,1)rzd8)Ziir.ne te,Sjor. Freudsercferata ediliade la Bertin. 304

din 1905.ThomasMaIl| utilizeaza edilia de la Tlibinge.\ din 1923, revdzutf, de H. Ranke"'. Or, Erman, sustine winckler, srabile$e o relalie lntte de Janha u qi Iosei spre deosebire ThomasMann, Freid nu a rctinut aceast, indicatie Freudtebuie sa fi fost impresiooat,la lecturaFimelor volume din Jos"prl und seineBrtider 9r'at ocazia conversalrilorsale cu ThomasMann, de oPG zilia foarte pulemict pe care o slabile$e romancierulfu1relumea biblic, Si lurnea egipteanl. Bitfnul Iacob traiesrelhca lntr-un i{dvers mitic, liPsit de tu cronologie $i de individualism, mde subiectul s€ esiomPeaza tudePlinitea Iosef, in schi$b, se asimileazatotal lunii egiPrenecare_l voinlei divine. intlmpinA, ti pe carc ThomasMann o identifica fttca de la tomul al treilea, $i mai mult ln al pauulea,cu civilizaFa anglo-saxonl explica ThomasMarm intr-o conferinlA Ulrima part€ din ciclui romanesc, ndscut lub cerul arnericaA,fi ftai cu seana sub .elul in'sori dn 1942, s-a al Califomiei, attt da asendndtor celui din EgipI""'. HansMayet a obscrvat cA Iosef al lui 'momas Mann, devenit ministru al Faraonului,se coliporia ca un gestionarcapitalist in stil amefican,ln sPiritul prclestantpe carell analiza Mai weber"'- Sanottun cn Max Weber. Ia fndul sau,considen iudaisrnul ca pe unul din primii pasi decisivi ai umanftalii pe dtumul cat€ erici !i ln rafionalizare, a carui desrvirtire o reprezenta optica sa Protestantismul"'. desiul de apropiata,la urma urmelor, de ceaa lui Frcud. Conceplie Dar cum comparata nu este totdeauna $ larnuritoarc, vom opri aici paraleladintre "rolrlanul egipteanal lui Mois€" la Freudti "ronnnul egiPtean at lui Ios€f' la Thomas Mann. Vom relrne doar t€ndinta comuni celor doi autori -amlndoi intr-o perioadi tulbure de tuga $i exil -carc consta ii a a suprapune Egiptul biblic $i lurnea anglo-saxona secolului al XX{ea. Daci adevaratca Freud s a identificat cu figDra lui Mois€, cum s-a demongmt ene in chip convingator,de la Marthe Robert tava.ianne Ktlill"", trcbuie aturrci sa vorbim despre un "Sig und Freud Egipteanul", adicA, dupA iPoteza. noasfra, despre "Freud Englezul". Moi$ ti nonokismul ar fi consdruh o rentadvade a concitia ireconciliabilul, pe Freudeweul cu Freud englezul, de a subslitui sionismului un indetm al Diasporeisprc lirile ljberr4ii. 4 - Moiseegipteanul F.eudenglezul Si Pleclnd la Londra, Freudar fi indeplinit prin u.nllre o dorirlA din tircrcle, de a se instala in Anglia, paftia lui clomwcll, oroul adolcsc€r4eilui, parria & spirirului $iinfific modem, $ de a pirasi Ausiria Ei Vier,a acelH.innt ^fr

305

dificil de lndurar ti unde se ajunsese -ln cele din urm, -c! nepu.in!6 de OAit Una din ultimele declaratii ale lui Freud va fi deslinari sa apere unul dintre "mitudle salepersonale":la 16 noiembde 1938,din re$ediflfasa de la Maresfield Gardens,Freud acceprnsa respund4editorului reaisrei firr€ 4nd fide, carel inviiase sapaficipe la o anchet, desFe antisemitism.La stutitul scrisorii sale, Freud scrie: Sirt p.o&nd intristut de patajll din sdisoffea duhneawaird care recunaaqte<o anume reinviere a antisemitirnului lh aceastdPrA,. Perseculiile prezentului nu ar trehui ele nni curltld sd pra. 1)oace wl de simpatie in aceastdlard? ""' . Penlru evreul vierez angtofil un Sigmund Fieud era de reaccepta. se qi imaginezeparrja iiri Disraeli altfei decit ca un Pamlnl al fig{duinlei pefiru evrei. F eud repetase deci calfioria ftcutn la nousprezece cind fl vizitase pe ard, {ratele siu vilreg Enanuel, stabiiir la Manchester,acest fraie care avea doudzeoide ani mai mult decii el, care ar fi putut sa-i fie iat4, lnlesnindu-i o viag mai utoarA.Fantasina origirii egiptenea lui Moise exprima dorinta unei alte natteri, care sn nu fi frcut din iudaisn o falalitale, ci o oplune, opli'rnea deja implinita de insu$i Moise, opdune confom, raliunii ti progresului umanitafii. Tot ala cum Freud dorea sa qi rezervelibertateade a aiege lara unde si lriiasca, fira a ine cont de injonoliunile sioni$nului. 5 -TheodorHenl, Moiset'ienezul In 1898,clhd schila planul unei op€recares-ar fi imilulat Mrre!, Theodor Herzl llli descria eroul in umitorii termeni: Un nare bdrbdt, i"{it din canun, plin delo4d itald [i t1eunor, subninat pe dinnwhu, dat salid prin rornla sa, carc nu re preacupaattt delel cit de cdldt.rie [...]. Bnttnul Moise yede cuh reliine fard tncetare Korah, ritelul de aw, g nereu aceleagi carav.inede sclai. Epuizetde toateastea,trebuie totuti sd-i insulleledscdck un elan hercu rcinnoit. Este trueedia anui $ef IFiihretl carc nu este n seducdtor [Verfiihrcr]""'. h cartea sa dtn 1896, Der Judenstaat,Tlrcodor Herzl explicai '<SocietyofJet)s' estenoul Moik al eveilot. Da.lnheprinderea nlarelui procwator [Gestar] al yechilor ewei este, Jald dc a nodstld, asenenea unui splendid oratoiu de altddatd laln de o operd ru)damn. Ihteryretdn aceea{i neloche cu multe, nult t@i muke iori, flaute, ha*, rioloncele qi connabqi, proiectoarc ebctrice, decoru/i, coruri, accesorii strdlucitoare, {i cu o distriht4ie deprina rntnd"tt". Se spunecd, pulin lnainte de moart€asa, TheodorHrrzl i-?r fi povestil unui prielen un vis din copilArie: la doisprBzece visasecAMesia se ivea i}l ani

aaa"' i*a "u,'" i:iit.t' nu u -q,*#si*',rrg:il i:"#: l*'#:lffi ^W

-ilfl*'fei-5*',H;gif t#'*:$^ll-frH ffi[,:]fi,'*-]
x[:ilil*1*.-;*'*;r*:rase sa av'" sa arua'1u] 'irmp

:i[[**r#*l';lrr.*+ E$sffi*r;*,m'*
30?

**r#-*t*:"*r**.l:mi,rt+l':l*:r

#iH'i""'"";#il lt#+#ffi

306

spr€Sion,in,in]p * *rnrr, iiir, ccre dln unD6 calea Londrei, ei au in rcatilaL *"lai ia."f irr'tniri con$nlrea un€i tumi tib€rate cosmopotjre. f,rA anrise;""., $i ."*. r'ru tiberseniurui specific. "rO. tor fira..a*"unrai,-;;;Fl: f^fY,1, rrogresulur, aieprogresutui ,riinlific. retnic Sicivilizaror. penrru Herzt;.ate cvrei vienezi ar fi fosl IAra indoiala sa re$aureze{rdih€a libenta. iremediabil pierduu.a AusEd de la fuele ar jo; to/u. $ sa regaseasca pafad;sul Dierdu din adotesceDla ...r":t.p* r.r. marbunc ''. prezise rinerelc in d;perinli tor.

sinsura,* ryT T"d Ansria.asre * ;#flf;t;:il urcrederea evr€ilor,gi .tacaunuj pleaca

A$ pu. i!:!::!*:,r:.,. ra.jiu:ut":,t foa e.arij;i peicuto,i. rpune ri linptu cd et setttueazat proprieineteopercdz savant. Uu"ia _irta in d".^":rut tor si dcaie face sdde"in ri,,p*i ^." gi t.,"i". ii, i::":y:,"1t" procedeazd a'n contru, inle*, conandn rumii,ei ,n*i .inni padc a oelinzi.i psihk.. EuIac psihanatizd.i psihosihrezd, i "*Lii) .. . Accslf oprnx,poarein maremasnraIac apocrife, ne_ pdea incila sA prezental.dedinul lui Herzt ca opus desrinutuj Freud.il;,;;;:"; Iui comune-dinrcc€i do, birba! sinr ta ret Ot

13 Karl Kraus sauidentitateaereiascAde iregisit

:f"lj.L:

t-OcotuandpentuSiotl Pe p.ima paginAa pdmului numArdin revista sa Die Fackel' Katl Y*a$ fsi *ai-" rn'rpiiu" 1899 prograrnulintr o iorm\lat "w.ts wir utnbrineen"'' U sfagitul acetuiagi numar, mai multe pagjni erau consacratereclamei lir favoarea celor dou6 marifes,tefondatoare,preliminariile intelectuale de la Die Fackel: Die det lolirte Literatur d\n 189'7" 11Eine Krone liit Zion (O cotuanl Dentru Sion) dur 1898.P.in acestePafiflete' Ktaus infaptuia ruPtura cu douAmefi care ar fi Puturfi ale sale: "Trnira VienA" Iiterari Si rnqcar€a sionisti. Primele affflatii ale e8r-ului kausian consiauln "a Ii ftnpotdvt'' Doar ultDrior ti la ailma Did Fackel prcPn e valori, gAsindu-ti o cale Propne. Daci Drimrl din acestepuafTere,Die d"nnlirte Lir€rdrf' s€ recltelte 9r astazi cu plAcerc,lntr-arft ferocitatea sa suna cor€ct $i deounlt cu luciditate ridicoH ;€cadentisnlului de sffnit de secol,celrlah pgInflet Eine Krcne flr Zon, nu mai estecredibil. Amintirn Pe scurrcare_islnt tezele: sionismul$-ar fi lnsutit progtamul antisemitismului,alunglndu-iPeevreii din Viena sFe-tT "nou ihelto'l rezind pasiunile antis€mite carc, iir lipsa sa' at Ii fost cudnd dateuitarii. Inventia evreilor asimilali $i lnst{ri$ le-ar oferi evreilor samcidin EuroDaCentmleiluzii inevitabil destinat€a fi dezmtrrgite lntelectualii esteg' nodemilti ii ln$ninati de tladtia erreiascase reclamnbrusc de la Biblie !i de la profqi, suslineKtaus. Sionismul intervine chiar atunci clnd binefacerile asiniidrii si ale sociafdemocraliei erau Pe cal€ de a rezolva Problcma evreiascn,adictrcea a disdiminirilor $i a slrAciei. La Congresulile la Basel' continua Kraus, s-a vorbit des?rePalestinafrrA s4 se $ie unde era situat6' iar

in tFonsctuit! d"t G.rvrst"irrpenrurreuJ ,n",":Ill 'n "iit, "pTtutui.. vrsir.rcomuh.acesrordoi inkle.ruaU

308

I

jl" i,:, r; :di ii+Hjl"Tp:ill T.i:-: :u,: I;I1., fi.ii.',i:t'i ;.*:lu ;.,:,;;;:"f ;.ll; :*fifdiHiJr :'ff
_._1:J'' rr|ai n,lh€ din cr;licite fomurar. .je Ka rrarx, farlt a fa.. -al,'oba

y:{,.ffi i:i.'i:,f ,;I,t:Jl:t$..:tt j;,11, ;ll"ll;:ll;:l;;l j$:':il:'

,"ffi *;li$$f#*it*Iffi*#b",ffi va sirnveF u,' T-c1,ll,er eqa,",',""" * ili,'JIJI;[J; fifffiT' ''
",

c!)t.na itrrhuit44,: e ant;\.:ntt^1|ut':ri Z' D.:!tis,1 Fieca.. nurar {iir ti.,{,r-t:il !a ad * o nou, ilusFarea acestuiplo :jr)ril: dDcs ia ii. l q: 'lr.pl !rni, "Jdisrinilii. t:ind coruplia iudeo-liberala a fininlelor ii ,r ii.sr; .rs1e.ar:" ruittol .rlelor. i!truexis6 o "solideitate o lalri,ik nr rti ja lD; lli.].ns" pur 9i 3iq)lu o coliziunedinfe *,vrciasel'" revistei ln iibeiai'sm evrer ii a(.iienatisrx". dlil)txbrie 1899(atul lansAdi na; cdeg{rir licrilie in "Afacere", contla saie. ctud in din L,-rt!:. dreytusdEilod, K,lll',e:ir.re i,irls;:r tu mod oi.ial corD nitat€a evreiasEa Sigtrd l'a Soiei.il' .n$ider, ca. ln...Pitd d acest moment, problema asimilalij o.npn uL lo. trai pJiiil ;npllJ.titr in .DteFacl?/. In ce ne priveqre, it riniem dr alli rrii.,a. Ac'3sl,r prol,lern,rcvinc obsesiv textelelui Kel pini l! li'uillul lieiri, q.artidu se clliar. Ahaliza reac$nor hi Karl Kraus Krals fag ile afa.erc; Dretf"dr esle deos€hiidg re,velatoare'. s a inrercr. jN.ifi.j.fta ,rrirdditii lli Kar; Xrausln afacareaDrcytus, Fin stura.eaei ln tc'tertr|i i.jirrri duse d: /rie nackl fixpotriv! Pefletsiunilor ra.l,<ra&r jx$alismuiui mlilelr]. Asli.i HelrlrutAulzejt, h eseulsAn desPre Kad Kraus, elrint':xzl rai irr despretrft,tes l Dreyftrs vorbeqt€ und die l"t t:ss,-. ci desp.., i:rlornr4;i;et(l!it:r. destti.i.esLa.Ce€ace esterelaht sauce nu e$e relar^i I ar fi inlcreirll nrti pu& d*ci1 eviGDliereamodaiitaliloi prin care presarecepls jt'ocesri ti vo.b{:: despE el'. Ktans ar fi a\,llt merirul dc a fi FJ'ei? Pr'€$" ii de a fi scoe "hill]clr{l drer'lu3alC" de,Veus denuntr{ l.,it!.xjcal la luminA nroirilrrilcas.rnle aleacestei sentinedalidli". Aceste arguren'.e nu sinl lipsile de greutate. Dar ele neglijeazA si' ci evidengieze prostul gusrti camtro isurile liberalilo. de la fiFP putcaDn crinca.e dc pe pa"ifjile un,'i a,agajiri ferrne de lanea lui Dre)dus.Atituditea tui Arthur Schnilzler $n mirtuti. in l.e$ sens. La 9 scprembrie 1899, Schnitzler ii scrie 'je i, Is.r,i prietenulri snr CusravSchwarzkopf;strecoarr; p!in r dl'.,.e r,r'n.dtvar. J I,lle"lrc- V' /.r"/ tt toa?.?l.lalk ',ou,,U. a .itri tn 'tt")1 lu \ebc Frerc . Ca 1i Kraur n6 ilJu!,t d. 'onalti Schnirzler,care rimlne ur dreyfusardconvins, virceral ostil Minisrrului & rnzboi Me.rier. simte nevoia a sc delimila de fleue Fteie Presse,lntr-,/.tt 'ie aceasti, prin apologia rnorctond qi melodrafiaiici a lui Dreytus, fdcea dificiu suslinerea unei opinii ar{enlice de lngrijorare cu privirc la deznGLnftrtul omce$rli]i. Dar deti lrnpiftnte$re iritar"l iai trrats la adresamodalit4ilor ziaristtc de exploatarea sinpariei fag de Dreyit!, schnirzler tofiulraza irl scr*oarE o iudecatl sever, l, adresacofltetuponnului siu vi.r&t "A*udinca sa fuF
d? antiahry Lr. tu Ll ,t: qLt tlp'Ftttt?t pe rare l<n vd2LE ur.ohtd.

f*'if.1iliT:1",ffi ;il'l'",;1,..:,,;i;;.";';ir.*;;:

in*;,t.fii, ;**:rl r#J$*H*i:;: rH,ffi ***:
I:i:fi,fi,f:,:*r ii''#:fi';r^:"'r;. :::* ;-*i:r:i 't:""^H#,f
3i0

il',ffiri[l:;"n:;l :' ;: H::L:rf,,l;! '; ":'::1*l"in,: ri'liltf "iu:1r,,; ": :.:.{,,Tq?:-!i,r.l;:, :::i'l""ll xF"ii:,i:"i!1't"#LiltJlH;:1t*1**l";*i*:J;'ii {H$,:"xT#'"iH:.;:xi:ili,*:;.#:';*,*1ru:n:*:f jtlil'l;,n*"*1"l*i::l ffi:!:ryqiH;tTtril*.::T*.f,

y,,ry".!i;tlTit*i"*$'ruru,,.1!ifix#:Ti
;}.*T:|,,:"::;";:::f ';r*,^,nIsein'{eiens,da,in

tr*"#*Hru rni ffii":l:::ixlr.' 'il #ll:{:fi:tif

3il

ar fi nururatimenla -probtema evrerasca.. 0om rev€nrasupa acesei rendinlein tegiTura reaclite lui Hofrnannnhat cu ja , olve:s'ule a prierenului Ri(hardBeeFHormannr.ln sau sch,rnb, . i ::nis.ra rn.slnul mrl arilor de lupraimporri\a anrisemirismutui, ales maj u. rFvista rahurxlur Joseph Samuef Btoch.O pnci, hi,.h" l4ocr?n.hrifi. Cenout,nltrp ratercssen Judehthan\,.ca I; prinre s,oni$ti 1w at?Sesaamter de! rTheodor Herzl. Mar Nordau),risunetut afaceriiDreytus esreevident Ioane tnseinnai. Aceasil rrecercjn revisti a situatei vienezepemite sn inlelegem mai bine pozrpa personataa tui Kart Icausi sarcasmete sate ti lovesc ftontat pe liberali pe sioni{u. dar s(rrrura anorlealaapotirjca tortitor a !i saj prieleni -Si on lindra vichd.Ploce(ljnd a9fel. nDparedelo. deranlar se afle ur veri sa natateaziarelor austrieceanrisemite. 3 - "Intelectualul Ka Kra'(t li spusa panfletard sa

*.: un ar sru:dar sr ll:Tlisir de a retl|tarotre :. *n.dture :imrrom -aporirism;ruiar rendurler

Mdcar dacdat rt fost inspirutd de ctanriziune dint -un sentinznt de echitate , : 44r ta una urmetor nu ette declt set"vitiate,_imi ahinte$te d? o scendla .are an asint ihtt-ozt in oa^at. Itnd rconiarcujaki.,ela.6cnrc in lap lui Lu.Se, \punindu-i. .va tug. HeryDdklor,..ti fat.a in'at nouhtrc .,?r cd t u"Bct nu-i d,ndusc ri.bt i" uk Iurd. pe s.w!, atitudi,ca mrcutui Ktaus/nlap anti, cnilitoreuc ttptcc| eias, a'". desrgur_sa nuarlam aLeasa sublintind |)enou iudecara ca. . -se_cu\rne ulrlectualii \ienezi. afa(erea Dreyrus aveaaceeaiiimporrdnla IEntru nu cd * rr se indepanara compricdLa. ,i tinind de probGmete 111""i lranceze. |djea rnleme tumea oultuminou.srsl o Drlnareas., prin mlenediul Fezetuaribr din presa.Toru$ireacfiite inrelectualilorvienezi Ia Afacere stm caraden$Eepenrru cuthlrator polirica'. Cercd. au dcenluatesensibiliU!i rDerxremdruend o simpariesponrana pentru Dreyfus.rnareadoamnaa Irreretor rusrie. e. Mxrie \ on EbnerEschenbact^ { t8J0-tqlbr. ,i .otegutei de genemle. PelFr Rosegger rlB43t9t8r'. ca ,i Bertha ,on iunnei 11841 r!141. antrnatoarea mi{carii paci,'-i,rei. adopra l|ozitii puremicdreyJu\arde. nmue modemr spinFte (elemaiarenre potidL ddoprd . la a areedli pozilie: Sismund Arthu Schnitzler dar g Rdolf j&ber, f;;datorul -Freud, antroposofiei. Tinerii est€li ai avangardeivienezepar sa fi remasindiferJnli: nu gasim . nrcr o urma.despre Alacere in srnerite $i corespondenld Hugo von tui

Ftei. Ptei!€.li[t f.prezinLa nn iuctaisD ,sinitrr 1;a!€ se mulrumege cr lranzr.ljile it.heinle cu o socielnred;jr ce in.e lr]a_ dnarsemnA. Karl K.ans cfit,c. asen,.,ra .iorltro:njsuri ,l l splendida *r,.llri:"ri. nr.." .! cftin fror I'e n.e.;.ld!e,rz. de L\uryhezia cvreiasc, lib r:t"? Nimic """i. alicevr oecll ulotrr rioi asimitiri ..ad.nric: ._al cirei progian ralionalisj pare fagic dr r.rli,1 1., rr.sr ticeful de s..ot. .liundlnCu se teDr in a isemilisrtul ,. . J. J, u; . . r - : r : i. r , p, b . n. r . r , . , t - id. it e , ". . ', - n, , " J. I . , ,,,l . | . , . , , t , dink r . e. r , . ; e. t "r , 3esr r i, Let a v, . n. . . prn. ,r ' \ r" , 1r . , ar , i t r . l, hnr r Fj, or 'd/ i t , bf f ! t c. 1d. . . s 'r F; - t du/ il, r t , cir'! de'r rrrir::rte in monrentutnr.eme;erijziar!,, ti Dte F6.:ket. Ijs1. ii:+nrr r;i ci,n*ai,im in .e nr:isuri sensibiti{atea d" tir ,Vatriir:, .

ill,lll:ll"-1

. , ( , . , t ie. ut r J: t ui \ e ! d\ r '. r , . r r . , / r 1. . , t . , . n, , r aLc, : r . - ", ; , , ". . Fr , h, , , I ir F. hpr t , , , ; ; J. . . , , , . , . - r , p. a ", , , . . ". , 5. r . , 1\ , , i. , . . - j. . . , . r / . . , , "s. ni| ,:1,.,' ,.,, . , d. , , , . a, , . r , r l. , , r : . , , r r ur r r , . , , , ur , r f r '. . r d. . . - , . 1: j: , , . l .;:l : | ': . , , : . u, - r , , m r ] - io. , , . r , r - l lr e. , . .1,,"r.d !|lei id!,irij !.i iarr p.c!rm. aDlrsem,lrsnui !j 1i! ::ill::l|:: nzrnPrrar.:;,r^i!rei pablic.. lt;ar. rr.je ihi rare. nrerrenlia tri lirnit,^ Zr;la r o.r.l ,,: ,' . .- r JF\ r , r c l Jr ! ir . , . . F I r Jr . t , , , , , un, . 1r r ,cJt m r r pii. r . . li :r.:i ,r" i , .'. t a. r . : t , t o, A, r , r , r t . nr . _dr it , - r it r , , . r ) , . r i, . ; r inr p. r , Jt , . . r . r n Jet up, " r : , . t r iL, d, r er "n, r Lrcr Jor eJ. r : . u. t ar 'r - , r . l \Jr.K j ni . n, , , c, {r " . r . , t , v. . t . r , Ut uLr a. cir , r , r }l

' ,, ] -,r' " ' , i ,.,,, ' il

inlr:2r?rrF.i a rll; rirnlrsri ideoiosi!ei: lr,lrnrsiaaurli n

Credo'ul asimilalionist !e care Karl Krausil expnnealn Eine Krcne fiir ,d,? nu estecu adevimt diferit de cel pe care I propovaduia felul -. ln sAuN;!? 312

.{r . , , , r ] , lj. ldl" . " \ . , Jr e. , .rcl ).? , . h{. , " , , , , , r e r im hi: . , "n; "n. oe.al re c.nter,i. r ar ii r lil. " rre117;1. Krrl fraus vede feste ld mrncxdra gi s.!n . .I)ar 4Jl tI , dr"-uu ur u , . , . i . Je. lr r . i e( pt ; . : r . i 1 h. ".5imb;l ' .:r o. ont inuiLor ; . , u rqi !-i, rrrl ni ,. , ir ( J Zot r . Kr t kr r s r pr e. , / . ,p. , r - x . J\ r n, ul paf , n. . j

, : , -. ' ll. -. -r Droe. l.n'e .r. ,pn ir- 1.r,r,r-t,r. q..ca.r.,ih.ELtr,...rh"i,.ait,on.i,,.rr* .'r. n lopid lara dih i ti firl ;ciir$, ta o crndartrrre il] btrc. la un rerr" ..,r.r..r f,f,., i. v,c. up,n.,?nr1,1 .rre ..r zn;i,,,ca lj, : "'1: : uarn'. ! ...::.", L, r,.: I,r lrr ,,,.1r-llrlrriri...po\:\r,n.r rrun ,rr s, ,. . tu.a : i ;- l l ;rro-,ui,, , rd.lit,rr,run,^:), ,.,,,dir,.r:ro r,,c,ur...,p_,1.raa,n,:ns.on r ..^:: dn? (tu,, r;:J i ad"usr I jt li 1,. ,*i,,".i "n:,,p ,,rf

. r , r c t u r,i r . h r t " , , r : r 1 1 . r r o r r , . , r i , , , s e . a , n , r o . r o

I]

annlizarde Marr A.scrrr. ui! ilrtri pinicllarj(4r j.,ii jlusrreara 't)roloh pa td.)xal,i D( carc pai',Jq:11,tl .ti-r la.e de\"r. niti.,i.un(l "ki1.1!4ui frcpusculaft a luttii .are ii .!k a oftratrd, Lo4aisl.htt ttunilitn i*t <persusiu,ea si ri.leLia" r? dn, lcqdnra i,te ddoat lib.rn eal1litt, dlne,j.Lprul d pan|ltLu! i. lerintt ( | ui iittur: lipnt t.lt!:.! ltn.ri ti! li al Put?rii. telrrducihdu"ie i,ta.ehi) titip trntdturile inrr cm ct ter.;ri:tti todte aest. tat.lcteristii:; ru ri../t/t d!:rL.aj s'u ie di!t!,tiL t a capucitilii ,:riii/:e '. P:lnrlleidlui olert dcritre el inslsr iii;alrn une; cs j;n4e lolirrre, cu jo3s€ !i lon t(j .far.j. &t'}ftiatui !n- rar. !i l :rrinriie, de cavnler ai drefldtii. carn'll.zzi rb:an1alegiiniragii s!.iale de .ar. ruler.i. El l$ intem.iizl qralegia re nqnura .u medinl snn ateo.igine: ..iarce! mai adescalti duce irFa lniporriaa acostuia dii urmli, )i inlr o mi$r't mulr ntrj mica inpo..ivn advercar;lor::ai nalur^ii tutlel incil Karl Kraus i$i construie$e pertun.rlihrea lilerarA pe rup$ra cu 'l'inara Vieni, iar cari.r? de iumalist p€ sfidarea lansali mesei iiberale. Dr\manul sAu na.ural! antisemili$rul, ntl rEDrezinla penLru e! o tinl: <LotL,.ile comup.' llerin 6inia !d, eed LotLlom cdrt ia tulenis piotitAjt tul. printtt tt jurtunint patetic, se decLatdEala sn l" ap e tihC la tltithele coniecinle . La fel. Die l:tunei (fira a se pronrtnlatotuQicareg,rfic)'aparil" ieza eventuaiei c lpabililarli l] iui Dreyfus, c.re era lrejudecate cea rnrj I.'lsilndiu. O arene,ed operuli. te.tclirea2amitu| indepcnd.ntei Spiritul! , lax:eptibil, printf-un fi:dt a! t.inl.i i\dirk taLe, ) se .Lihoe'. de conslrit 8e/i1enutte,idle ti de cele al. opitiei tririrls"Karl Kratrr prutaga r.est individnnlisn pina la rultul 'Beniului" pe care,t nllpune cilitorjlor sei. Pamlleiarul i{tenlifica ideologia adversacu un scanddl. Adversarul siu nu amai ca gl.ie$ei ero,rea sa este inciun, $ imposrurd. ea de?rr'aluie ade\rirata pen-'ersiurle o morala Asemenextesimism ii inspira panfletaruioi o "viziune crepusculare asupralumii'. Dt lo Henri R'cheirrl lri M.tut;c. Cld|ei, pdrtJletari; du iJrt tcltrc ;derloti lu4ii kt 1ltinga,, .lar I cnftr "liherkliL de spirit h,:putt.t fi n ruscite Ia cank:nLpannii lor indoieli .teri.as. .tst4ra toracteruIui rDriqr?sbt, al po.itiilt !.r"". Se poa, ie spune desPre Karl Kraus! care ledea anunlate in colornele djn N?r? Fr€ia Prass€ 'ultinele zile ale umanilitii", ci ar fi fost de sfnga? Desigxr ca nr. 5e ponte spune ca era de dreApla? $i dr ti nu. De la un enun t l d a l tu l . i ,J ,n n (rr' ru\- e \p u n c fr" reami rri corul u' de r I s€ conlrazice-El detnascA ipocriz;a moravurilDrti a jusr4iei, se vrca a icle rical, daj aparn cauza adidreytuMrdi; anlimonafiis! !i mrimilikri$ in unele

riserza L:i|d ; sc ofe|a ocazi! l1 ur .egnn auaor;1ar.arear face si prit;li. trirlmle.a'r;rh ..a bunir "lt:rst arreste( denl.ti erte %tti/.,it d. uk putcnic ':;uti?'Etlt tl. {1}!r( lii i.lena ?d?ttlletul, tintiin al contradi:liibr inlc l..tuailtlui din kttidat.a ,natlend ri tThd dcpairc i d;eskra, a?arc e Nll|itlalx n unei atil'tilini ie Vn it tudit:L,le , o tnre,-rite d n ht:ii de analizd in infu.i. ti r(.s€ntniunt '. Anal;ele lui Mff. ,Angenots. refera la un dnsa$ blu dc rerte Frinre cxre , ie Fackel nD r'gurcaal. ln multe pnvn4e. ele sint rolu$i .rplicabile la "p terea inleleclualA' exe.citatii de Karl Kraus- Ele ar putca exDlic,r de ce !nr aibritalor .A Dic F,:ckzl yerrm 5lia},Carc[i a p$8t nr a.el6i dmp sl onagieze d.€a{-a $LoaU a rerj$en1ci' Ei sa denmte rm slil pijmllehr cJIe ii u'tnslolnla prlili.ui intr o rnas:i 3gresivl nustird de rrd."'.

'I L Lird d/: iine er.e;.s.:i Poj.iliile rntielreiesi ale ld lierl Kraus, .re i siruau lrecveni in cimpul anrirenilrlor, nn t.eceau reooserv.uc,le oolrlempranji sni. Theodor Lessing, in esert D.rlrdi.trn. S.itlrlult, ll defillelte pe Karl (.aus .a t,e exemplul rel ,i innnxJs de llra de sine evreiasce"' [arl Kraus ii rrspundd tui Th.odor Lessing in nltmif.tl dir. Dic Facke! intitulat -Warum Die Fackel trichr c.e.heinr", din iulie 1t34. Karl fraus lcrie, ./orblnd de el insrqi la pcrsoanaa lreia: 'I-.rrt&Iotst1se reraqd tn Iula Ji.tllrei acuz.tlii piil:i h linila fs a.e o tuaryl3a7,i notu de pe .aperkl rcl)i.ltsi, lunde sli scris de rri de ziie rorire fpi de cor$trn.jen!,r e$e hedonr^>1 ptupoz4ie wkb d .hiar ;i ih .tbltrgt oricdrui .onlinw, [i tarc est. un \ettrr tie iLdlitate, de(izie de iutu.rtlenarc inpotriea tuikror u!t.!;!]Lil!r i\tel urlle id .tusul oltijlki rdlpi'ilite in ce\:uriix psihok,2iicr, enf*ut ctjrcia awnines ro inlobir,! neg.tnL,ltd. intelitenld d: t:. rt;tui u,r a'::t d;stl't.]j Ce (autorfilLere d iu.tujisn i i') 9 este otke, fumdi istu nu. i! noi, editotu! 1ui D\e Fa.kel .!,t€ chnaatten.k muti ani t.1i:.. int</io.t. dle auh,ului -ath t,)t..t,:l?.on{ieni. cit [i pe.ete ai! ,le tk|Iet. -, outen $niji(:a: otcon;tientdt; nrc nu scapd is.tditoribt \a ic adlEsa iudaism lui nu trldcdttt nici cll mai nit sernn ai a&lei ':tiit! auri d. siner, trczLk in ukinul timp totrlni .le un isbrn: al culturii, ti a cnrei cDlp.rtnilor de |)ik, lhbal.i.r ler|it dintoideauna drcpt.otupehnlie e)tclutiiot rtin literaturn" ".

114

3lJ

,-

I

!
Eseut lui Theodor Lessing esreo carLe etllrlionamrr,scrisi .a o lifcsiure sutobiograficA,djn monrent ft rnrorul recnratr€ a fi .edar c.i|du et iftusi in faF unei lrdir.t€r /tcrlrli.r- iucrn re.lroi.r tio.iei saie ci; pfezjnra .ura d. sine" ca jx o trliritura diltir.rjvi I .,.afa,rilr riur evreiesc, T.jruii inluiri.r . lri neodor Lessing s.: doreije{e corortA, Iaiji! o (0lrptetilx, t! Lle.J l,arnj. definid mai sld.t cadll .,onoiogi. in .al. sc apLic]] noliunea te jttitst:hfr Selbsthaf:' , * de alt:a,al.:oti|td der.ierjlor $er.t.l;ce al: tuj LessiDgpLrtin nid mulLr prerizie ,(o.roiogjca. A.e$ dnblu efoi d.i x.r{,eiizare , ios i:Ddepliiil i. Iucrl.i;e.erte, in speciat dr I{$s t)i.,er lt.jlltge nr lrLlrod ccrea 'rai;nuitc sa ra s..espondenla tui wrkher krlirenau !i Marifri:i$ H;trlen". Faraleia ditur. Kraus $i Hnr.teD p;nire sa corc rn {:rojrcr do persl}.cflla r lui Anre;d Zf,eig cafe. tjlj ut eijeu dirl l.r:7 i lilui,l ''Calibar', prezi-,r.. jkjis.her Setbtrhd/Jc., pi: o ,/jenezt. iu ,eriaii!:le c.,fi,rlr habsbur;rc{. e,iplicj el- crlLur:r ri iarnrele d{, virF! ,'re.elreieqli pristeazriinar adevlr ur; presiitiu illreBs.t_trtl otue idrai jlr ,er r.|,1s..r.priea dc r r r j. i enf i i d r,. Bp ' l i .r" l ,p , l .j ../r..( " r.rr.,C e,,t.u" " r. n..,,.i tr,rn,d. ' i. Lal, ! nr ' asi ru i re I r.' .!r... l ] .,r'r, . n i i rr ." dj j rJrr - e; - r . 3r / J r d ." ' ." ." d i n r" ri t. .tt, ..11.,r, J:r, rf,.,, r.i .., l. . t ' 1' , ' ur 1, . i n ,J .H ,,j .. r,.e o n r rr. I. ,.rdrai ,rrr rj r' \.,,e,, d," m;,, ,r. c,rdi riilr.ird tuJiisienemu nu nr:re lrcrr :n comln c! V;en;,:,\| aru ltrrr l.p't;e & un sentihr|i irlr r:ikjr, t tiui: reblti., t.11 p,in.:r) p! ,uht:. utd d4slx[..] At:.t] k,i tit fuf;?.!ot.t.trji?t r,,ri. null t&i lt !! 1tet,!iLL.i.t n t r(.te ! . I. R..rt..ul .;! .\!|: Ituie dtnie, ( ui! "c i itl fin!.t kluhd: tr!q.ut, t,)t l;nlia. ttdd4i;k, teliti., chLtu:i."" tsL: ,!j?!.i.1i.i },tben trt..jrmi m s. glildeg. si-i prezini.r l,) erril c1})e sinijuf.ie vic(irne ate acerlui rif de psi hopirologje: "Z:!t,rtd. ,/d!!labi. n ,.eutu;. t.t tt{4 .k}1 .ti.tt;j r L.Slolonie a ' . : alui. t ., t,k t.' D . " t.,. t,..,,,-..t . ttr' t. * di r " it lnut de. 1 n t aele doua nari tani:ll:ie alc iui X;r.l Kiaus !r?ci. sirrr*an. an, pfirlru ,fineftj z|.fra, esEtisnnrl fi cultui eului specifi. eleirilLrr VE ei Die d.nbiirt. , ' , , e, t r , . r i p e q o ri rl l In l :;/a h ,.r.c ,i , ,t,a i r, I.," ,' K ra," n$rnpalizeaz6 (de depane) cu sociatdell1ocrbr,;.. " .e" " ,"suh blil|!:nla lui dar curind, jiUdischer Selhsthafr.bascuieazi de parte., dorlservaiorisnulllt arirlocmtic. iafi ce i sirueazd pe liarl }tuaus tn cadrilaten cclor patru reaclii lipice ale elreului asim;lat fali de antis€mit;sm:esterismul(pe car€ I refi!:?i).sionisinul (pe cdr€ I refiizll de asernenea), socjalisl1rut (pe care-l {rbservd cu sintpalie) ,i neo-conservabrismul anlisemirciruia i se raliazi in cele din umti. $nd se plezinr.a o slrategie de "di!lrnu1are", reaclionind la e8ecul ;,sinrilnrii. slonismrti i .efhc uneori ti el tiporlxri nea$eplarecu ideologia !r(:. conserliii1.'ife. ADr elo.ltt deja cazdl lui Max Nordru. cate denunla '.;rSeDere$cnti ilrodemilor in lemeni harte as;.iianibri spirjtulur f.r.ror.rr Ji ms;st, lleiiclnd o regenerarea rasel ev.eiiil,l 0hbire de secolele n+ ithe{c, gralie edm.aliri fizice rii vi:l.i i! ner libel. Clr despre Vladifti. ,rlr1;!sk,v, a.,esi. '.'r ii! umula de la .llir,ftlisnrui Sennlil .ireva dtrl.e r:.!itu'il. lale c.ie {nji .e]e ,!i. ifr 1ni; lt:0, vn td,rlrn desciris nodetui fuvi!)'. ilin a.esre i illtati: sllsle.rt€, ctr I.:!!iii r-xlrcnii la ialinrentul latbrtry'J intrelin o ririnil]:ii Liberule.{!r:li curenre slorrsle !i |tlicr?/ 1r'd.tartiti! rrlatie {iirlr.ilca. '.: x,!iKtdu-t { avs.m4ii Cinhherhia,$ei inser.l;utz Iiebenl4ts

l^rr^ judicncr Seiattl...l]! lri (arl Kfal\, a c?asi eiiologi:, psiho socjal''t -rloci.int' la dci rufori: llorrstoi Srewan :i)i desdnsc, S;a fiiii ll1ri ales, Utio Weitinger. Drr re;4;iie amLri!!( tlinrre l(ari alh:{,Le.hur i;, l'.ir,r'sti rasisirl I-;l'1?'r'rn Liebirriels :'rara.n a.ie{ adisemirisrl melaiizi." ,ir:In.iiriai :ri cada'in niologjs1!!l cel rrii 5tnnar. iirle ;9[.r1Ii ]'102, li./l t-j.ris plblite dou rni.:rlie qi.jo'it scrisori ale iri i-i3itb"-rlrn1. a:el nrri.{ri.,| di:l.Je n.osle ilo.umenie e.'re ilrrl lndo;ala rrrii:ihl i il iat [attlolisch., Univtrs]lliien '_'- c$e fi tari: tui Krnts dL N sinS.rr L1nilrtr.8 nuDrdr din ii. atii de evi,lenrn, in(il fflpi ;r,,!rIt1 prea ndit sA .eluifl ai!:utl]edrlia iDlort,chcrrl ;, lui i:a.ti: A. Cura de tlira{rherli|n. cllre "fllir.i lu'rr.a rxod$|I,! eltr nilreninlal:1 {rtrd lrin.ipii: ;j.rlrl' {i I,irtrlaiimlll, ,!; larr.hidi,^Ji prot slajilismui $i .3ro:i.is ul Jr a\'e. pasaiul ttrd. lir:r.! sa ;F jnfl,rdri':jt ticiproii. h x.esl c.nn'r;l ne inr':rese:r1a, i i,rn1b.,f,aindcscfir anl. iDlarea ven;1. ain:rrre tirusaitni: .a eite irlnui .a;irr:1o iir-|ea de L:ln1isaf, siiirgll r()9|l. 5t: irriilitnazl, in tonlr rneiliii. S( ft:nrir.l, }esle 1.'l l)rit vninl, +e posrsiune qi ie puretc Nu coniruleqle nlr;,r. lal nli.lerzl tri disimge loL croa te .ucere$ler xna. tadilijlc lnsr{rrenLLri ei cei 1r; re.iutal-.il: 1resa". TxeiJ ie. din ncleri.rire, sa .on$atenr ri. a.eisti liliPici .mris:elnil a ln! alr..mberldr reia o bunn parte din credinl"l. lui Karl Ktaus tnsxli. a ctuor for ulr a gis o ligllrd Paul Scheichl: .l tutlinea iui Ktttur in .lald nd^isnxuiui r. {leL,.itd l/Jr- n pdnrlelisn peied cu Proptia'i Kulturkrnik i, $nsma iL c.rc etrcii par sA ia pane I.1k)etelenomehetec.rxenporane pe r. le j ie..i neptir: tibetalismuL,.oruPlia liberald a resei $ a econ.' niei, lr,xisiuneaMtur;i h matuid i'ur8hezn "'.

316

317

Edwal.dTimms: pris ir lulr]ini nlotiv!.le r.e{e: rulfurrt{oarccanvergerl^.l d,nlre Kraus ri ChAmtli.lainr tn,ritindr i r.edui. din urm{ .o.e.mrild dnr . ulr l, r . l J x : i -., f, t,n p.ea \-un fe1 i ., d rr, ,. e rr" n d 'i ' c r tu, &operi crle treizeci !i ioui d. pagini ile un!.i nlnlidr din Dia Facket. ii :uge.a lui Cli.rnberjah st adxusc cileva dezv.lrari suplimenlare la ,an.a conshcralil crilicii "Iefusarin loi' si s, insisaea3upra rolului coiupaic. 1l proFia hri cxrlnn', ?fEsei.Kraus mergeat:n, la a arexa lx aceasli scr:soare asup.a aneluia$ subicct. C!.alnber:ain a acceftct sulJesri:tiarn diii.ultate. Krrl Kraus a fosr prin llnnrr. p:uliri cc,aurqrul :Fcunoslut at acesruipamfler jit ,":1tisernit''. Fo4ele rrul ui de[n ]ire "len':!alinl' vor reaparca nai I !] I 6 sui) numelc de "Israel", ir poqnrl iuj Karl .var!r$ "Cebe1 an die Sonxe rot Gibeon' . Daca Chmberlain pafr sa li iucal un .ol foarre impo$anr penfir t{rrl lkaus, irflucula iucriri; G.r.r/scir u"d Chdftkter a tos! d: aseircies dinct" aift tn .e prive$e mirolu:ia fernini.itii cir \i p.drr conlepla asup.a genirlui, a (ut1uni, modernlttt . fsilmnalinei -da: Si I iudaisirlului". irl .iteva pnnctc esen$ale. a'l .remitislndl lui Otio Wcinin3er se spiii:jr?rpe GruN .qe" des 19. ioh'ltunCE^ lu\ Cialllireflrin, inprumuiinilr-i vi;.rl ^ nea conversiurii radicaie p. .are a.r.onstiNi-o renliikrea irdais rtui duFi nodelul acrului ilurerrcii.rnr tri jui li;us Clir:lslis. i:r/r&*rn;i $ctrilara if; Cetrltlecht Lnd Cljltr.lker ljlinde ci evreul, odaii inlr'.:l in r(rjruf, a detin rat r neconlenii de ia si:nsdlei- La lel clll l /agn(. tufsr vizirlri cuiLrd|at3 Si bnrdna muzi.a Eemrann,in .:are .,;bra suileLDll'r/i nlui, cad!: in rniidl* un..,rvinuozi prea man peniru a rnai li,ii.insr;fi, ioi a$i ii Olro Weinjrigcf pretjndea ca qdinlr, nobifuJ ]}]rie{ t.ruslijl pe lare Goelhe !l car:epuie .a |€ o cosrnologie $.iin$ficr, s: .edusese.Ji;r ernx,?a salanlilor evrei, la {i Jalrica lnrrepnnderc de mrnl lare dizox,aori. Da., li sar fi 'tal au,. Ia.r fi -A,ccsi pasal diJr {ie.u:ile.tt u|d a,hodktt " srria irrr,adevif ci! |.rn:a Weininger. evrer reprezenta rg.nnrl modeniznrii crie nitate dupa sine "F)rizarbenng der Weit"/ "rie.&rer ihriilor h hlme' ilonnuh il apa4ine :uj M:r: WelEr). inNrauri'r{io nlionriit:rte griinlificr g iehnica mlltgirjil insiftmertaln. W'.iringer s. n.:vihie ai.i !r un lrrLel reprezenta'i al ''modeinftati redlionare". care refl ge lx traditia ne,o'.onanrica l€nrru ? ?$piedica limitareo ratioRaiirilii la o uiiliu are, 'pczitivisrd". Ura taiE de e,,i J|r rrduce neiini*ffI dh civilialia con@$porana,reluzul rnodenisfln ui. (leri ce€a !c eLplici apropierea. apercd biara, pt .a.e Weininger, conrnruildu I

i(' !n tr'a8Jjl:r, n slat;le$e i;rtrr e'vlen rji erglezl'. :i{Tra.xnul \^reiningelian !r.ianr, r 'tnitului arirn' erplcftl de r,e,Jr Polialior)" esle un g€n;t' ui nou i.{oraiis. cale rcltrie sa rcsraurere cLnoaglek:, rri.rr..stni., Lurii. i0' noirla pe si palia dinrre .unelul irdriiC al i; Strfie.lul Re(li2;ruiul lmp(itJ.ra elir iui ii sefl.tte lqi ()1to Weinnr;:ei in .riti.ia ,rhiarlenialiie de a I .tmpnr.. ;hsiik'r $! r impasuiiot L.uuinilo. . A! e.xjslar pe Wcininger cu Thsodor W. Adomo dir trdl.Ittl der Att*k/u"s'. JiJi.r:h! Selhllh.tl3 Jre ,i!,'i;r;si iim.rNiirne li (ar[ Kraus: csa a tev{,liei .tn!,ritiie impof ila .ontadi.liiior raijoL'dnili: lno(Llr]e a mei e;vilizatii rtp,iifnt trdiepl.tte spte Ptotr$. dar c . l)reg.{.Ql. razboiul ti "Uhimele zile irpocalips, ya ti Tn cel{ ditl ale nmariuiii . i'rincirJdlulriao\al p.ntu :rceaslli unn: lor evreul liberal- su$ roale infuitirile s.lie. iroiiiicia,r, jumalirr, fals sav$1 distr-uEird Natura, psilralaiis! disrugind geniulr?. Ials sr."ecula1or. !f isr dislrlgin.l Culturn. De'i -B;/dmg liheraii r! .tri poale ser/i drept religie secularizal, perdtu evrell or;em. pro.laml l)i;o Weirnlgar. l.lu e de nirare cr-ai dezlin'llie r'.rvji oeamai plinri d. ur, inrpo'.fila lui Schiller. clasicul gemrai ci.ui4 cum .Lsublil;al Gc.shan Schrlen!. r'vreii asimiiati ai elei libera]e lj ded;ca un platitudike.t de!tuiryitd a Pieseli s.tle, ,delrrar. lt". Nk tdte t.ctt itl Lr:iLi nulitdtca l(' ntL.rfizicd? , ii(rie 01io V/eiringer. fne unul di"tre fon.jotarii .tltuziastn iui ip.crit nL adtrdlnri:o, Pngresuhti, otit de nnnetu$i printrc rl" d;i ". Karl Krarls re.produce D,e fd.iel, pe pagira lnriia. Ia 1l in "!..it rrielnbric 1909, iicmai acest anicol despre Schjller, tublical ln cartea i rJsn' n].a Iu ; Wein lpe, .t 1\ 't Ji' . t t ', dr Dt nt t ' . S a afimlat lesea (isle li pirerel iui SiguC Paul Scheichl) c6 nici Chaj|berlain, nici Weininger nu sirn rasi$i ir sensul srict al ierlnetrrlull penln| ca nu gdslm la ei o perspecdla iugust b;olo-qicl asupra iudaismrjlll. accep{l Esre in parte adevarat, d;n momeni ce gei doj autori ,i{iserllili p.sibililatea umi conversirni aulenlice. Dar nu esle adeviral docil in parie. I-a Chin!,erlain se rnanifesl, un intreg conlext rasist, care trc4c ptllr Gobineau ii Dar\v;n, flra al omite pe Wagner, li trebuie si amimim c, lorlii taneA inriia din G?Icnlecht u11.1Ch$akter line d. @seudo)$iinF btologicd. Purern alirlna aceia,ri lo.ft despre Xarl Ktaus. Iudeofobia sa de tip kultffkritich esie conslar{ anenintata de deriva rasisti- ia clipa in care lrlircler Selrrttul., ;i sinpaliilc rcaclionar€alc lui Karl ltuau! ating paroxis nrul, ir ajunrl ti la lncepulol p.irnuiui rizboi mondial. g,.sim in Die Fa.ldl pasaje faaite nElinitliloaJe. lnCisnarea larporril'a lui Moritz Benedikt capati

.i

I

313

319

i

ril.,

valoareanrci t/:4oLDi.t t.tdn!.t.t c.tt.irc dte h:tjci sa!. )t.it:t ?|rrj.ot\n ''Die Hisrcisclren nrd die Vordrirrgende:1. yr'ofl an Eb den Adel,. (..Islo.,rii si p'$e iiii L:r dres:r af:.1ocr;rjjci,),..rul Xraus av..tizpa?i ar;st,rcni, rstrpra a:.eslfr'{rlo'. rtc sin::. .;f:,ezlit. dfu trea.r.dula f; .ei.4ie .r Cii.i. er.pli,:aei. ()M ar iztrkc | rusn, a .i.et rrtiitic st .jirtt( ilst.iltntd t:ntC.nui s. jrptt,t..:zt1tit,.it ,qr!.:.a.ea jc .tirt bt n/i!. t\fudh;L. ,n tu ji.
,.t h ,,..,,tt

limbaj'rl pra.lical.de,rc ta.rirl esreincompnrabit snp:riorcelui ye c:ireI pracrrc6 amrselrlilrii.

l{l fr. "\'r' f t 1. t ; , , , in. tctltL/r:).,.n hu:t tnc ltin ,\1t. qtctc t.r-a.t?rtltLci ! \(ieii! pr cct. tt41.n.r! .1.(a ,dsd lc oft.ltiin i:i iltk ) oa.ar? , ,k !. aftd t ,;,r.., $;.or.i;deri.6

xa,.it.tttui.i ri r c.:ia1n t..t .tj. .tran ,Jut ietlti d :..ldjatii: t;:;t a ,\i, t : i. . t : din ' .rrj .t t:i r1 ti \,u t.,tt!,4 fi t? ,)eni tftj tci .tnkrrJn.hhLt..\n tdt i/imin.t I th.ti\ihL.k .ic a i Ler"at. d. tt litld lr.tt{u I t. ii1t:N tr!iturk,t lt t-t)tralid ttthrie i t.^).dx(\.ti rnt.::rel &tcti1d, \a .r. :1.. i, utte et M ranllkti , t.)(\t:t.ta:i:n:m.!rta ".nttx.c ,itui tthtro d. iar')h,iali ". U. r , . d. l ' 1 .,r' J (.,u . ' i .; ... .,f.J.....a ,.,..r. .r,r.,j . . . nd( ' nr nr i ., ,;tt ,,:, Io i J 6 . i r? \t. .r,td.r.-r .,t .:r,L. , uji. i- l: . \ ' . , n .,.,t..i n., I ur... re c ,; t. r...,o .n l c t. ... t. ' .J -rn drar,la l)tt 1.t7k,tj Td# .ter Mertdtj.i: (de tiliti ::rirl.rn rtir* tiplioli,. r jr " ] : .:,rr r .r.,r hi .- i 4, ^c r ,' .n d c f r.\-n .1 \r. " l i :r,.., . L ' nqr c ||' . . . r - . o r,rrm:., i ' , F . f l ,, i , (. ,I | \r.,r : ..r,u.t.r,..r..,' | ... . . , an' r ||. | ]l e c e dM.tr.i e t:j z b o r i .o x v e r si ur.a ta.rl ol i ci sm i l caz?,Ji n l9l1) rji pini la in..plrrut arjior t9:t .u tuit'sennr.,rtrr falrrt. T . . ' - r . 1r' p l . " .' ," ," , 1 t^ ,,a r,,, :n. i t.r. ,. r... i ,//..n./ :" :, lir . u . r . \.a .. j ' r" .rrr' , ,o,r:l .i,.,f.:,,,, t.,.-., .1 M3"'- Karl Kirui rrsfurldf irrlrcJ;irili,rprlsere n .rrjt.)r care_t rnlrei{ daci e.col'\rrs_ci! 4l iisrili:' iorjl s.uiit rL! .f.articullririliif.!.ero$i,., !i ! cerer pare.ea desp{e riirnuii.t arrisenjttof f:rsiSi i,,. ui-1l]p!n l_.,rl,r v{r ' . r el' r , : . 1\ r . J ,t,, ,rF r. i r | ;,.,r l , . , ..;:.,r.c f..: n. l, €. r / J , i n. r,,| t;; .r -u J..t" " c,, ndaug, cli in sirul ntur.r rrselor' .xisci tr,I;jLjh1a,.-, i)enrru Lrdj./izi: .lil exoetrllr, d. n r..ede i,! (j rraftr !:rrJ3rioari...tjl a:ril,* ;:a. ilj Neia c€ l

- ...:,

evreilorau deveniluniversale, incepind.r ln rest,adaugl el, defeclele cupiditalea ma@nalisu. Karl Kraus conce{leca "rcnegatii" e\rei care si convertesc interesmeritt drsprelul $ atac[rile mtistmililor. Dar el lnsusi din se plaseaza mult deasupra acestui oponunism 9; tnrczbL: Crcdeli ctl .Llet)drat ?rcneg, iudaismul, carc nl trag, pentru a-i lrecrehta d. cd din pildd pe tonli ofl€ri ti prelali? Nu-ni rreceprin up stt &nte .a pcntru tuine, ale cdrui cohcepliipaltice, dacd le dn, se oprcsc ld nevoluliu Francezn, cDntii, oiilerii ti preldlii sint tn ptihcipitt nai buni aliuli aL regenefirii speciei uhn e d.ecitspeculatorii, plihobgii ti jurnalittii". DWa aceaita pofesiune de credinll rcaclionari -ca-re este, s-a spus,un corsla' lipio al lui ltuircl€r Selbrlhal' -, Kdrl Kraus lasAsa se intrevada o tema weiningeriana: Alfa $i otreEa api ilat mele palitite constduin .: fcte pentt rkina lunii $i ti|speciala sbtului,- a acestui c4rc est" vinorabn ltat h rcalitate cu ade\,Arct cdtulimto ll hoosului ii a .lectdenlei ekminute -) atitudinea spirin&U lipsitn de ri|ifutte, punt"d la ind.iald toale crcdial?lr lrr?it' "'. Ca $ ia Weininger, anlisentismulseanresreca alltileminismul. cu D pa ce 9i a ptoclamal dezgustrl pentru Sclnilzler ii .dmiralia pentnl Blse Lasler-Schiiler si Pete. Altenberg, Kail Krausronchide: /{u si'r ar iJ materie d. Msii" 9i pentru ca cilitorul a carui hrrebare era la origjrca aces.ui eseu ll cita pe Lanz von Liebenfels. Karl Kraus il ;a pe a.estr di]l rmi drept manor pentru a demonstrain ce mAsure rasi ii 1n$it se contradc rn judeciljle lor. ln numdrul consacrat lui Kraus de cftre revista Der Brcnner*, Lanz lon l"iebenfelsI defineape acesladin urm6 ca pe 'idllarot ul.triano-gemnnit\ii, iar in propria'irevista, Ostara, W" un er.eu dt ca tip blond ti nonqol". speciefertili ln genii, cireia i-at fi ata4inDi Spinaz^. Karl Kraus ironizeazi absurditalilelui Lanz von Liebenfels,dar citeazAroru$ c o nuantade cocheiirie pi.ena accfii anlisemit care, spuneel. nu este ur' aeitaror,ci un 'cAutatoi' (Fdrucrel). Siima de care se bucuraJdrg yon Liebenfels,invihl de doul or; si scrie i:E Der Brenner'", esle a$Azi de neinleles. Revista O.rrdr?conslituje ur monlrprimar. Pe copefi se puca .:ii; menl de fanatism rasist $i de anli.semitis1n urmatoareaprezenlare adresatacitiloriior sdii "I epoca noestrd tare se tusrije[k de ekhina[i ii de nsete i'lfetioare ti care elihina fdrd sctupu]e lasd bbn&i ehicd, bibliote(ablonzilorrcprezinfipuhclulde Hliere a tuturo! idealiltilor h cAutarea tun&sului, d adefiruLui, a laliunii de a xrdi g a punab de Karl karN, dar Ei de lui Dumnezeu Interesul consideraiia "o. Si I-udwig von Ficker lui Lanz von Liebenfels dovedesc ce mas,ura tn andsem| 121

:r'10

thmul devenifse aresrincepul de secolun ln ,ioc de limbaj acceptatde o serie

;" .i, u p:,, ":tx' i:, ii f;i!!;{" !' ::;:;::;';;;;:"' bp,i,,i, ranth :x' rc !. " i;|#;" :::":,";:
u,'erel,uarieu,open,." :;;;;;;;";;".#*:*:

;;;;'1i;i:!;";:;i::i:ii::,:.ffi ii;fi:tr":iili !:r; "::i:
: x:;;,T,;:: :T::#.:
se pune penru d'lid atr'

i::::: i:::;;'#:i:", ;::;:;: :: :!: :::,:!, "'

",.1 ::;":r:,ffi^'tr;,]x:,,:,", i:;i:# :,:i:i'*,::l;; ;ji:, n,:, :: 1111 {l**"Inurndr 1

.warum r?c*er Dr nichr ercheinr", Karl

;-*il; ;ru;:*":fffi';, fiilxTffr$"i:T; *{;

adlipost de rasd ti de bani, de ctasd, tie stradn g de muuine, pe scurt de arice fel de rd "'. Emottooante,de$i rardivi revenire la esentaunui iudaism "pur", pe care Karl leaus afimrA a-t simti in adincul siu, $i care s,ar diierenlia de caracterul evreiesc ata cll1n iqeteg ,,rroglod4ii', (prin care Icaus li irlelege pe nazigti). Dar nu tot el pronunfas€,clleva rlirduri tuai s.us,judecata cea mai nedreaFri cea mai absurda purinta-con,idenndca: in ce privesre cu c ifa so a upulilot evrcrc$inlenoatc .Ne, th lletatua.a st'tn psiholoqie, stnt inol)ate de rcprcsalii crudz tnpotriyc spi;itutui a natwii, i {i re pare cd aceste fdfidelegi -cu toate co seci4ele lor dtupru suietului ,i a li hii, consecinle care nai'itatea driann te-a a(joptatdz nukd vrene j+u pe sint rnai pulin gruve pentu istoria ideitor dectt rioteklele carc pmtaacd leme compasiuneapentu suferinla onzhe6ut,"'. in aceasta luaecau, Fetinsele "cdm€" ale evreilor contra culturii par dinrx-o da& a fi a$ezate l; acela$inivel cu crimele nazisreimporriva evreitor!

*';"'i"':ff

seruneze, precizl,dc, apararea ft sermanei Germamasepareo sarcina t mai ehrdi.ii Rusja j..t,dpa,ra,ed m sovieri.i. ;i,.r,"i.*r.,lni.i T":*11 si

,r;ff::lilum#i,:l :i?:f#,"f.ff is:{::{iti t
re,u,ui " ;l'i)[)Tli:T::,.HIT''ecisiv penrru sau

. soridd .,i"*0. i,o i reruzurui r,arir o_il,;i,.:il,ii.l T'I;TT

p6,11pii*J; ;i*iru:r *#l.;uir; .';;:i;;;;; .*":l# :ril:',".'}HltiJ'Tj;il,,.$:1,:;:.:l :r-

3 Kar[ Kruur tn anii ]gJ1: mustrdti de culet.ri contra(tictii (.":i..: .t, .ct mar mutr ul rnji tq2o)i tqr0 la Kart ,*uu" nu . .r, xre\uabjlelc, urgenretecoreclii Ile ,are i

u
t - Saloni: "petuersiuni se:.aale" , iudaitate

", " "';:;:'#'; mar presus orke, ceN.t d. & ,,.ri#tiT"l!/*1.:;-;:'H:;E ".,",,,,,"

::, i"-Sly[ 2:t;':: ],#n:, i'".,"*,,,rj :ff;;,?: rh,,:H::!,*"si;l:; " ::,:,,# " ;!):#,j:: r:",:,:,i:;;:
::":# .t^1"

ne!o oc asa ar,.*,'"*',"s, o" ;;.;;':"JJ..illi,iT:Tiil"T;:i

Jiidischer Selbsthal gsvemeazd pin, Si economialibidinali amoroasaa lui Kad Krars. Am subliniat cara.terul masochisral erotismului lui Karl Kraus. carui fdnadsDle ,le fen:inine capar.chiputfemeijfalate.desbuclive si hecredincioase.demonilor a des{ri$ide Oflo weininger$i a tui LutU a I;i Frank Wedekinds. ln relaliile dio.re Kart Kraus $i sidonie N,dhemy von Borutin, masochismul se titrbin, cu unut dintre elementeletipice aie tui jiidischer Selbsthafi:fa:Einaliafat, de mediul arisrocraric, carc ltarl ir Kraus viseaz{ s, fie admis. Dori4e neftnptiniti, penru cn Sidonie va rcfuza casatoriacu un eweu, incompatibili cu exigenlejeun€i aristocmte,cum i_o va arninti cu perfidie prierenul sauRairer Maria Rilke, vizfud_o pe Sidonie ntdrAgostita Icaus, in albDmulsaude copil,-ta hrretarea,.pe cine uraEtiiu de cel mai tare?". Sidoniedsrunsese ?e evrai"". Shqierile idenrirAgi sale evreiestifl chinuie p€ Kart lcaus tnrr,arit tucft ii inlluenFaz6 judecat! turr,una db temete sate cele mai celebre. luDra neincetati tnpot iva ipocriiei mora.!,udlorburyheziei, itrrpotriva asim ;ii onor comporlarnente sexurte (adulrer,prosritulie, homosexualilate) crime !.u pasibile de codul penal, imporriva tncelcd.riide cdtre ordineapubtice a viefi private. Pe banca acuzalilor din Die Facket fiErte,d,a totdeaunarnora'la

323

'';tdeoiiregine", id. Kd.l Krausjnsisti de bunAvoie asupradirncnsiunii evreieDli.Precum Weinin9er 1i Geschlecht und Chna&rel, el acuzi budre pusala cale prin zia evreia$A ce lansformA clsaloria int-o afacerebtrneascn i|lermediari. Crilica i daisn lui se conpleteazdprin crilica prostitul;ei. Ne ani .inr deatrffelca problema traficului de femei" o.ganizat de proxenetii eyrei in Galilia qi Bucovina, ca Si imponantul procent de evreice printe prosrituatelevieneze.li preocwau pe contemporari. Beriha Pappenheimva fa.,e d;n lupr2 nnpotriva prostiluliei urul din obieciivele l\i Jiidischer lttl'teNere;n. ln 1892, tatrusprezBcedeputati cre$in-sociali adisernili din ]leichsrrl depnseser, o moliune reclanind masuri energice nqorriva proldr4iei aia-zis organizaaede evrei5l. Se lnlelege cA ideresul lui Karl t{raus pentr.i p.oblema Fosrituliei nu era, ldr-rn asemenea climat, lipsiL de iegaflrrtr .u aninrozitatea lui fa$ de iudaism- Reaclijle lui Ka Kraus la leprez.efiAlia visnezd a piesei Salomi de Oscar Wilde, la snrqitul anulu; t904, sini deosebilde reveltu)arc. Dcutsches Valkstheaterdi'nVien^ prezen tas€ o produclie a ffeuer Theater dn Berlit],,cu Adele Hartwig in rolul lui Salom6. To;ulua anului 1903 fusese melcatd pe rn Karl K.ars, de sifttciderer lu; Otlo Weininger, care devine deindill unul difire 'gcdile blesLn1d(t' ceietrare t;e Fa.lel. Numrnl dir 23 decenbne1901 carese in deschidcaco critica iui :talo,'1l de l.r Volksthea{er,publica $i o scrisoarea tatnl'rilui Ono Weidneer'". Oscar Wilde a fosl (l,.npreuna Shakespeare) cu aulorul de limb, engleza care Karl Kraus admi-ra ceamai multa pasiune{i consranfd'. Dar in cu l:'€ acel a.n1903, pl€zen1a Wiide in Di" FdcLT era indisociabila de dis'ufia lui desprehonosexualil^le. In nlntrarul din 2 decombrie,Kari Kraus e.voca un stdiu despre Viala sexualAtn Angli.t rtrecumAi recenziile la a];easlacarle api.nfe in presagemlann,subliniind ca gemanii aveaudestulemotive penrru a'i invidia pe briranici pentru s'uperiorilatealor ln materie de "cultur6 a perversiunilor sexuale",in starede a fi dai naltere geniului lui OskarWilde-. Pentu a vorbi de reprezent^li^ yienezaz lu Salomt, Kraus licepe, dupa cum obi$nuia. prin a ffitica articold alilrul asupraacestui subiecl ln Ner? Frcie Prerse. Tinta atacurilor sale estede a-stl dal, Friedrich Sohiitz. Acesr dnlic turirodusese recenziasa din NFP prin consideratiimoralizatoareasupra destinului lrisr al lui Wilde, str4lucito. eprezentant al culturii engieze, discreditat de pe.vershnea sa sexuala. Kraus se irfl4ctueazA, ln lermeni dintre cei nraj violenli, lmpolriva acestuifilistin confonnist. Singura gdjA a tut Schiilz, ali.ma el, esle de a suEine sus$i lare ci "nu se numiri pdntre

ciL, €estia". Irr Ktruq la ndul sau. i)roclan]a pledlnd cu pasime pe fl ct naligna de , lasasa se c'reada s-ar sirnieo placerc carzahoxrosexualilor, p.intreace{tia. numara Apoi afticolui lui knu! schnnba slbiectul, pentru a at'orda chestiunea ci rfltiseinilistil ai ftd Oscar Wilde. F edrich Schiltz s,trsfinea Dresuousului Herodes pe Wikle li Drezentase elrei lntt o luminA loarte pulin magulitoare: er,i un taLtr;ncestuos.Herodiaso malni denatwatl, Salom6o mare istedcl, de ra, er.eii |enersi sxual sau pe!.onaje Itote!i. Reprezentatea le punlndu-i pe evrei V.lksth.edterdin Viena to4ase,in opin;a lui Schntz,nota, galiliande Orr"den,lA nnutcheln.Pefitu pe cu selorbeasca scena accentui Kraus, articolul lui Schilt, rezumainsusi sPirilul de l^ NeueFrcie Presse.ge de o patle sporoviiala puriiann desFiehomosexlulitate' pe de alta api{area ioaaismllui ]i cei mai nelnsenr,Inlpretext hin reaclia sa sarcastici' Karl lkatrs arataca, in ceeace I ptjveiie. deca Si ffiuna de buna voie dscul de a rrece dreEl un crieren al homosexualilor,in s.himb refuza energic sa fie categorie. din diimilat evrcil,trr aceasta in realilate. a'licolul lui Friedrich Schiilz descifracu lucidrtateuna dtnre droile succesuluilui Sirlrfti tu Germaniasi iJl Aust ia, curlnd ccnfirmat Prin arhplare:i pent|u operl a hri R;chad Strauss. Cum a aritai Sander L c cu Cilman''.iud.esulrcprczeniatiilor tdldtl in lumeagermanicoincidea $centuarea tl'ror stereol:Dari eYreiesli. adeseavecine cu antisemitismul Gilmar a$in1€$e ca "perversiunile" s.xual3 c.|Ie se dezlanfuiela cutea lui Herodes {lendinte hamasexusle. jncesl, islerie) recapiruleazn caulo8ll anomaliiior cansiderate,ln ps;hiatria de la sfr{itul secolului al L]X-lea, ca l,$rl nr.,ffrc(\entelr e\rri !mai "le l^ Orjkl"nr' decit $ alle grupuri lui inflacarate dpararea Sald-l de Oscar Wilde $i Luind cu o asemenea copte$indu'lcu atlta dllrir3te Pe evred conformist de laNeue Frck Prcsse"" Karl Kraus dndeao ioviturn dubla. P€ de o pdxte,3eralia avangardeiani$ice' conli.rnlndu-$ tngajarnenhrl penru cauza libed4ii sexuate.Pe de alta' se delimita o datam:i mult de "evreii de la NFP" qi flutura ca pe un manifestal prin dnli\e rnodemrlilii o pte.\Jf Lare ldaplarile fermine o nuantaseri 2 Krau.t inpotli,a lui Heita: limbaful re$et al evrcului Setrwn Elerxentul txndamental al esteticii li al eticii - pentru el tosrna -ll consdnriatpenlru Karl Kraus, .ultul limbajulti. "Spunemj cum vorbe$ii ai

ii

t

B

h
F'

F r

r
i
1

f,,r

F
h

F ,5
1[ h

.F I li. '!,

s
it

I
lf

!:
ii;

cu{l scrii, $ili voi spune cine eiti'': a$aar purea suna adagiut care inspin ioaie bftaliile date de Die Iactel. Or unul dinrre manifesaele fondatoar€ale uner a$menea arte poetice $i program erico poliric reprezing rextul din ar|gu8t1911(ir plin, perioada"rea4ionari" a lui Karl Kmus), intitulat lte;re und die Foleen. Ace{. eseu,unul dinte cele mai nedrepleprodusevreodatA de altoml siu, nu poate fi lnleles cu ad€vtrar derlt dacevedem ln el ,i un snjJptom lni jiidischcr SelbstlalJ.Llul^d,&ep yn pe ac?/ poer evreu geral man cel mai des atacaf de antisemili, Karl Knus ofer, garanfiile aurenticei sale "asimileri" $i se delimireaza-eL desprecarc s-ar fi putut crede cd esre lmul dintre scriitod germani cei mai direcr tnscri$i i'l desc€ndenla spiritului sati.ic $ a vifirozilili verbale a lui Heine -de un nrodel cu car€ nu ar fi suportatsA fie compmat.Iat{ fira indoialA c€eace explicA ciudata Domire a lui lkaus impolrivalui Heine:leama d fi confundar evreut de iu Heine. ' De la lsceputul secolului, Kad Kraus il situasede fie.are daii pe Heine din perspecrivaantisemitismului ti a prop.iei sale lupte iinporriva iudais muiui corupitor*. Eseul "Heine und die Folgen" l$i lnruF$e un m.re numrr din locudle comune ale polemicii antiser te inpotriva lui H€tne. Mai tntli, colmopolitismul $i spiitul Irncez: "Fdrd Heine, n-ar li etistat foitetonut. Et ne-a a&1! nalddia hancezd '''. Apoi absenla s€nrihentului profi[d al naturii: "Dar cel carc considerd poemul ca pe o rcyetaie a poet tui cufund4t ,n cantemplareaMturii, g nu.t natwii cufuhdatetn contehlplarea poetulLi, se va rtunrgini !d-l aprecieze ca pe un t.hnician abit tn a etprina bucuria ti dwerea, si ca pe un talenbt conbi@tor .le anbianje Fefabricate". }'},senla sentinrentului autentic al naturii line de dezadicinaiea lui Heine, cAruia Kraus il prefera pe Deilev von Liliencron: "Detler yon Litiencron u ayea dectt o rizi ne regionald [ktndanlchau,rr?8,joc de cuvinte de t^ WettanschlruunE, yizhrne a!i+n luu]njl. Dat, ni re pare, tn inurut sdu ScuesoiqHolstein era nni costti.c dectt Heine in intrcEul uniwrs".ln cele dn ||.rr.a 4pa.e$i acuzadeschisantiseftita: "ln oediqd, ca [i in necredinltt,Heine nu se debsraseazd nici o clipd dc apucdtunle sale de neeuldtor',. CFf,,a nn-l ce llopiedica pe Karl Kraus sAdecla$ cA se plas€aza deasupra anrisemitismutui \ltlgaJ: "Vai! acea$d.urd meschihdla adresalui Heine ceJ zeazdpe eyreu €t nul atiftge pe poet, bewie printre acordutile celei nai $ntinEntale dintre nuzici, chiar g Jdrd aiulorul hwicianului'* . In octomtnie 1915, Kad Kraus revine rsupra lui Heine in doue anicole publicate unul dupi altul b Die FackeL "Di. Feind€ coethe und Heine" Si _Die F eundeH€ine ii Rothschild". Kraus reaclioneaza un arricol apdrutln la 326

O.ttefteichischeRundschau,intitJlrlt .,Heine g Rothschild,. soiis de Hirrh. edirorul coresponden{ei HerDe. tuj TinLaprincipaja lui Kart Krdu3 a consta in cn ca manier r'totogrcea gema.ni$ilor.care ar rmhtsana ctasicii in ,j -se.insain publicarealmor texte cft s€ po6re de 9l"r: ""Tt":",^l"qi'jind secundare. ProfuAtusA de ocazie pentru a comparafugiriv pe ..aderiratuf. poet Goerh€cu jalnicut facftor de rime Heine penrru . evidenlia ronul 9i "fanilionar" din corespondenla Heine cu Rothschild.,. Iui In fond, ceeace Karl Kraus ti repro$eaze mii muh. lui Heine este cr cel !orbe$te.ca evT1. ct urjtizeaza et jdgon. careesreuna un. a, dt]rlrrluirtele , ravonF ife re\ isreiDrp F4ctr1.Deja in nunrerete Dp ra&et de tinajr,tE din de razboi, utilizarea jargonulu; ftnbraca o tuncle siinbolicA. bnia de neotrositconcehtrarA adresagermaneieweilor, cafe nu mai este idi$, la dar. inci nrci g€nnana, dre vreoatu semniJicrtie ou decnde a s..oare cvirlenla in relalD vic;iri dinbe inrelig,enla e!,,eiasca spbir. prin inrrnnediutretati;i fi sarepemrbalecu limbajut-. in noiembrietol2. cirevatuni dupaeseu! srr, despreHeine, fraus prezi./.aln Die Facket r}ica pres.de reatu flarakii und Feillcrd. careLonsra dinrr un djatogimaginar pjssalIn edaclia de ta N.r/ r-lek rtesse rn rniroducerc. preLizeazr personajete se cA vorbes{in dialerr. Uera ce! spune el, nu lnseamn, cA tj ar propune s6 ne facn se credem c6 penoane rerje, trnind ft mediul pres€i liberate, ar vorbi respectiml dialcet, cel pulin nu ltur,o mani€rnaft de apasata. .Dar nnrtwisesc cd nu a, fi pg,ltt pune un.att.Brai t'1 tura personajetord cdro. rasd se alti tt o si "auca1* sutd de leghe de wt aseneneadiatect. Cdci insu$isufietut toi wrbe5te acest dialeet'6'. Katl Kiaus rcia telna in ,,Er ist dach a Jud,,: ,,Nu qiiu in ce con$ta a:tdzi particularitdlile e\,rcie$i t...1. Da! dacd nu ar eiista deett un, y anumeihtonalia cintdtoarc cu carc tliscufi ti-li cohducdacerite, a€ spunecd celelahe s-ar putea recuhoa$e lk acearta, cdci este into/tltlia car; lnsoktte docil zdngdnitut banitor. Este timba tumii, etre nosralsis ei. si Dc buad &eptate tedem ln ea o trdsdturd e|reiasod'n FrrA lndoiale c, nu s-a insistat indcailns, ln ,nalizele .ntfuemiiisrnult* 8rftan. r$pra nouun de rar6m tjrgrr. ic. Sande. Cihnan in siudiuls6u L. trespreAnrisen ismu! und die v.rborqen? Spta z det Judn a strns o fnpreeonan&documenralie asupra a(eslei lomle singutare lasien, care de mJrgemull mai depad€ decfio simptA crirjc, , arcentutui. intonalj.isasd a voca bularul i-. IdiomoI evrtlor prczintd u caraderisricicu mai ftapame atrr cu c'n .le rirnin disirDularc. ldtiul vorb de O!.ju,t"n unch delonnei ate ,i irmD gefmaneta rrniSranllievrei din provinciitf din Esln nu constituie

32:/

ienonenul col n]ai pl€ocupant ln opinia antisDrfl;tri:or. Ac3$tia dill urll)a pindescmai ales'largonul evreiesc",.areI lual illtili$Ilfeagerftrnej cetei mai pure $i ilepro$abile. In opinia lor, chiar alunci cird vorbeie perfe.l gennana,ai mai bine decl1 gellnanii, evreul vorbe$e evreiegle. Acaaslasubvcriiune e9e ucigAtoare pentu ge.mana lui t,urher $i co€1hei in guia 'cvfuulri semrar", accasu timbi &i pierde din proft$?ime, di tb4a elpresiv,!, din "ne1.rfizica imanentl".Gilmin a evidenliat penn^nenla acest.iobsesii V/ith.]in Marr. Ia EugenDijiving. Heinrichvon Tr.jLschlte chiar l"t Tneodor sa! Bilfto$.afe. In pamllerul .au drn l8?h d..pre i1,e" .id. titu.n und Lmcn der medicinischen Wissenschaften", afirm, cn cel mai tine as;milar riinrreevrei va vorbi toldeauna eweie$t€, ch;a. dacati uluie$e al)luraiut prh aplreDia eieganli a genn:$ei sale". Mulij din.re evreii de limba gennana asimilali .eaclioneaza aceasrA la toma a antisemilisnului contempomn printr-oadclara1a obsesie ulilzarii a corecteqi a purismuluilingvislic.Cdnealui ECu.rdEnrel ,Sptk'hdeulf.hl Eih Buchzur Ent ,etschung" esteoperaunui errer delenir arbitlrt puriGtii lingaisrice. iuptlnd codra infiltaliilor-francezei ale iargonuiuievreiesc, !i nat$cheln" Un asemenea purjsm duce uneorj l^ i dtschet Setbsttl^xll. ScditorDi evreu g€rmD esieobsedalde teamadr a se leder Drinsin fla,.rart dclill dr naus.h.ta. G eaiage zu ene. Xn',1 dc, \!,a. he. fnu nrrurrrcr se expnma cu ierocitatelmporiva iudaismului.:rcuzatde a fi jnrodus superstilia cuvltuului.fet4i$nul limbajutui,precumSi impotriva evreitor, care vor continua sA formeze un trib $riin ir cermania atil timp cit vor 'largona' in limba hi "Mauschel" (Moise.evre[l $aman,tn ehrajci-idjs)". ln G":"hl..ht undI hatu&/c,. OUoWerniog(r arifmr ct flreul -)i femFr ,. nu {hu ce ins€amnA vorbqti: ei trincbesc mult, darnu .rp ! nimjc". si Unul dittre lexlele cele mai su.prinzdloare hi TheodorHe'zl, publicar ale 'iq 1897, se in]invleazAMau.schel.ii crftica pe evreij asimilaji carc sr comporll ca nisie anlisioni$ri, $i care-i insp;ra, sliie ei, de a dreprul greaF: "Mauschel este o cqicatura a u anittilii, ceya nespus de abject Ei de .erpragdrrr".Mauschel estemaledicliunea raseievreie$li. caci arnisemitii fl confimdi cu evreul adentic. Dar sionistii il vor lnvinle .t doua snseatda tionismului str,ipunqe w pieptu!Luilt4dusthell',corchide'fhcodor Herzt", la capatul nei liiade in carereia cliieete cele mai peribile ate anliserniti$nului. Teana de "Mauschel",dublul carepare .n sonnoleaza orice elren ?n asimitat, se iosinueaza plnl ln ircon$liem. Cind Josef Breuer descrie 328

li;itionele isr.riei de .;tre sub.i Aqra t-1., insiil?, aqFra piefderjj de .at'e et sa R lnnlujri* gelr':ranrjneoii .Je rinlrln, in!, ! liflba slrdinr. ln engtez, {ie ei;.niftu,.1[ t r;( l:,ri$llt s5 dili?rr:e ceea .e Brere, n(mei1e un .jargn i1.;!inrr. IA,r i,!.;r;trli ltr; amede.: ilJt-nlari ii de ldit'". fljtterior, Berihr P?)lenh.iil. ali.ii {nna l}.. I trqijr rtat mrite cad idi$ penrru puhti.uJ x:'flrtnn). tn rrr,rr4'!,l!rf. rj .ljrr in..rtca r,r des.rreIrer Wit u)a rrrr" ttt:trrt'\\:i.r,r l: h€rru!.ir:n.Freul .r .jr::i f.nze, si r;ci .rlirte in tdi,1, !i lrai|r., i)rfi o [elmar]i rcr,e.ri rrnr_e lii:i:ri ;.i.nrioa.ete ev:eir*i 1rh,,rl ''|""r:ir t:]|.r. d,r. Mr,i'D, rj!1e rnd .i!r.j .?ilj. .r"l!,.i .iriri . ,'.I!e tn {t:,t,, .liiqol.r rr..)ri'nriul!ri s1\t,llul \;.,.]tj, dt/i l)tt(s.r.s l; r;ideazi .c!\rj_ !n!i IiJi:.,:rini. IJrlra uiiliz^re' a nnrl .iir frine}e t,rrflri care dr:rnnnei {:s1e ::erriinrr.|..u11] rC:nritarei. elrerjt:!i i:.rnnan6!te pusi latr,jo;alr. l,1i Ka.! li!(fi.t r: ti*nd tir.bni.iu; {'irC s. jr,.ill.jctre inD.Lriv! ;!i ueine. t;ft lifaus 1;nte$e,ir. ''Mnus.,ik: )ar x.esi 8ej, {n: tlrtf,\iri,r1.e c$nd?rnrar:ja regrseas€i r.-r*,r} Iiiiir!ft -$ 1;rer c$rCajr;iir.i.r i pL rrrl; i\4.r.ieis$}n,Eanhokir- in 'rni,i .irrrll*}r ior ere.,r: ld., e,,c1a,ed arrei .daj. "trdr.n.,r ;;r ,.r l,{,11tj..r!'. rs ;: ixsi$a .lsrtra .j.{r.:iri p. .r.tt. (\,..tii :i ^ c.,^q;t.r no.lstd !/d i,rixtt illr]rr:"jrl .r.i,, ,:).:irai dt:rt' e . i.-u,rtdi !k. pj.ldre .i rcJ.teciiito. ni,6!o: \.:yp.. it,i;r.,:.) lrt.i.:t ir /n$:i.:a. irreii ,.ti.$? Ltth i. ,$e :,::tett. r!,, t:t.!fu4r. tr i:!n.ruii?. Li4r o rorb:$l. ta:deua "ariun;i ca un stfiin "1. aeer.:,. eJ,-!ij..', (r, .!.rfa $:'ar:ef. erreuj e(e i .llrabil d. a cre&p!rc"ic: di '!1,nr.st linr:,i ir d.:ea,ii rte.!!;tu; p.)njc.i.n utLirl.,u:En si $i ritr ., l;d?rnrJt,;rtr, !t; fr!\!.. lfcr. i:.: .i.ic, . ;i rrrai deri: ile acriul ,.l)1i-, ell€ .,rrenl jc .rtrrr., a €,rtic t, til cnr,!r,;;rit. 'ir,rrne ,1. rrd,',Jli. i'ii.! ,-niai ,rrltut asmitat {i irlir:: ni! ,!,,n e n.c'3._rtr l" ao'rrr!;,!r priz:e., orj k- :idca .a{i reste.r..srsijn{: f,i[:lef. se,i:rldi!,:irc..,.l ir: 1tls$,c1d l.l L;tni,de .,.!e e"rjr rilmtne ,lrlir. Fyrc r,u poa€ Jd $r insrLt,jascldecft carlcro.ek, surerficinl. 1ie flrei nationale, ?fi nr, tel inrjt "arjdelc !nr2xat\.. trr.;.\ti ;,rt.;t!. a.r.va asurl/t /wasi'.a &cetctl irdpt.\tc td lt t.t"t,1 poe at itli a:N!t:.:. d. {Enpju, nt.^a!.ti ire uh ht ifl t ln orini. hri t/agnei. Ereuli cet mar fr.i.ncieJrste { consirxie tirn{ierssc,trJ,..xr,li ariv cu nurii lnaellr; ai ff ricii gerna.le, r1!L-,h, Mozrd. Bee:irnv.l. Faisa cre;tl\,ild:; I lrri Mdldelsscl n caF1ln ta *:xiE t:scurr:ia.rpl!''ljc.r an.; iraludji a inlrclrt llne contenrror^ne. .Ne ut,nla.:$c ': lya!nt'ith..'li

h, F p. 6,;
ili
L &

F.

tr: rF
ii-

F

rF.

,F 1F

t

ir it.

h"

F
p

$l

ii* '

I' L
iit,
li

!.'f

t, t€
It

{r'

jri

r.:11

j"r5

li{i

sxuaid in iniu{i .tpiritll atbi h.r!tr! _ \r./!e. inrj jili dlett erfrxtJirt. lnrlar3 dom€nixl i ,nrjzi.:i. ;)o.ijj! ronle,ri)oranl, jt e,i.i pe ije,rri.jr Heine. , r I € un s n i l o l a i 6 o s n ,i .:ro .;. .i n (i r ,,l ,/r,r;a 1..:er..]1i i ..tnti . ,tri ljr{exl rrea iotar a an-!i.al ;.!t,|; r)oc?i(i ! 1naneve}rjinaut inlrcdrei srl: lea:fice, rl rp;iirirlui sir de,nrti:j;! al zefriqnslei!vt:. ..it)ir t1t:iihi.l litl litda\n lui, k)t tta .u,i idin\nuj . e n:alo !.tjrstiatjt . :oili;!l.i na,t.trr Dar, .a loli andsenjtii. Richrii Wa3l.r ti-a gis,t e!,eui (ir ex.j:rlie c.r. ill consolezedo lcli l,lstrdetssohrij si de He;n6: esre vltrb! .i. t_udwig Adme. l.rebuic, eurie el. ra evred si i,rce1vz. a mrl l evrer: s..lltt,rri] Bitme ar fi rerltit-o- ildr lo.nai €ienlplul -{u, s.ne Wagne., ne ania iri o nu e$e . irurirli inr un ctimal de rrmriezen!' !i faeilitate: din conr.q ea are rrevlie de ..disireflre.mgonsA.quferid, li dilri.re dtu abundenfi". gi Wagncr rociarni, reierindu-seta..i:,et: -Luati p6rk. Jii!-.ij :linduri cs.utlse la a.eattd op.rd leinn.iktare, Llue Demre rcrarterc| pr1, atuoditt.qerc, cdci nmlai asttel hh ajunlr s.1 j1eitentiJi.:ain ihtt-1, d.?ea!i u"itate! Dar dfia[i c.i eliberare tt. ndt.ti.!tu,,es ctrc aNki dy4,t ,oa.,t/tt lreceprLnt.4 enqurd ti unifd.)aie: etiherat.d tui A]tdNrct,,_j1ini.ir.a ft tt I i. p' , 1lur Ri .l a rd W. p n ., r\e a ,r r;e r.tn . cr.,,,^.,,, , ,r .c, .t,rt .,t yl X lear i alX X lpr d r.J re L o ri .,n r,c .n ,l ,r1 x fF t,,-ntr.utm,.,,crt huri :,,, I ouN voibeqte in 1909 a'l Die .jeu$che t,Ius:k det Geg.:nr,.t.!. letednrl!.e Ia Gr61nvMahler, despre .anctetut cat.prit: ri f!|dnt,ehh! !rte;e,r: . 6ei ,r'njlrn..si uuzic.r sa ar fi vorbn dire.i clreie$te. ea ar fi chiar tunn pirea ''eroticA Dar \ ea jatgoneiza inrr o qemranit ewen^!^, in nnftc ttetti' . ^11 Evreului w.gnerie ((xto Wentnrrer, de .iemplLr) nu i nlrj rrrriie.te.ij !a xnneze calea liri Bijme al iui Wa8lle.. El reinr€4rreteazi?similarea, c^t AltJl.liitu|E ,jlib*alislnut o conce|xs..rt ca sutl fe o a.teziure .alionai,.r. ':. ' om , um , . , nr c j i d n i In i q i .- q m t,rrc r:p U,r- runr rl rddo\.ri .rni _qrr . r ' 5' J ' bdnir a ' " ru l l u i J r.i rrF I p i rF a .I' ) cJ. ;r t(rut.du, l i i t| i :udu. erre {rn "evreu wagnerisl':. Da!. }Enfu el. mislerul carB lrebuie sa $deze L.munnlne. dintr. scrinond e're ti .utrrre gennanr se indeptinesjc pdr limbaA.jeasta Frs?ecrivi ne Dermite sA inleererim inr-c nou:i lrmin6 erotsmul bausian al ljmbajuiul, ln .nre mrsoch;smul descnia. .atea Dld. er iiorLelu r n a i ,J fi n i re -!,4 i , ,.u .n : p p dt? tt!..., | ..a .r.tu t)?\t.t. olice, pe care rnriie irut o i trevedeia evrerr,$i te .arc iiitJis.:tat Seti iaR

. rnler.ri7ea:r i.ii ne n pc.malenla punep st'ti sennul inlrebinr;. .cll c/r irnrrlr ktj lr.l.atjr)tlp. |.tj .arin!.:t; dt?.! kt.ti ti( dcponeVriv,ltte et ihjpt. acr"x, sarr,; rii,l! aiorisn at hri lir.ros \r i$e lorbr, qum aritna Waircr benj.tnii. d: . i*btr. nlr1o1rl.:d l;mtaj!tri,,, cr a. e^p.elsra : une: zngoasp.r ;ubrii u.iAr:lc$.'. rrecum cea te c!'e ? crqoscur-o Kraulsir; retatin ra or Sid$nie N:idir|rrv, observaNike Walrne/' Lr froxtrn,r,re .ire se rcreta a 1' q nrdepar:re {, ;r ni:rri' .,rrc !!i panrelza sDxnie.atea. snscinnl sentirnenr: :r iricl|; .$.a tndojrls de)Tre carc lorbe$e ltii de de$ Kraus, alnn.i .ind eva.il prelur.rrea lil1lbn j!riui llalr in:e?ret511 msrica" kfausi$n a ii$bajr'ui (:a o inrflsji. 1 l i !e jilnin ir: .,.lijttlallFiu !cri,rri, nri;tc de p,€;ni ii, tr. Fd.ftet p,r areme j'.a ,'nti rrii ihilezes. ridi.al inpotrjya inutlimi; aSresorilor xlrisenili. $i mai rJ.s ilnpor.i'ra banrlicii, iareric$.. mer.u gala si-i {,onreste ar,..rlenenlzl li! ir.Jstrla $i i^ iitrha g( atte. in luplr sa inpotdva lui f{etne, ei lupi.r brtolrira d blului s, , :mporiva sc.iirorotri (evreLr)gemran cdr€, fa:a indoiali. ii ssmina cel mai nrutt. i'r ti Heinc. Kraus a fosr corshnr utilizar c.r {rg.ulnenide alrlisexriiij cerc I acuzru ci ,.s.rje evrciegE..in ri.l"dct.I S.ri..area adresata producAlodlorile radio de ta Kiitr. la 21 apiilie 1933, ni i?ntAlltcazt p. Karl K.aus.a fijnd tnfe.{ cangier,i de vn_qilarea op.re! !ai!j de arjntlare ia.r[lu.a gejmruri ::i .:lsrunder ne;ni\ unci cered de tr rriilrLe i. seryj.iul de p':sl lradtrcereasa dirl $one1.te Shajicspear.. .rn tiri otraU./.. tten a dixpr.t lqnutui ei aiLjpta:ce sdk,tei.r iui Sh.;klsp.arc dpRrii itlaki ,i; Kati raklu ar,;i intntde\tu ijuhin:aft it1 tem\tfi..k. i/:ta itliispehrciii.j l,.e.tza:e ,:d .st. \.tb:; f? l"lpt dr ., trtttN.:er. din !:.1!it:4. aesrtxt r,n w & :, ddr:t prckili .. nzrlut,.! titef1,1 iL tt,,ttrti, !:. li N.irut4')mili .u tet /: )|a \:?iar.Jaory? "' ' !. ::c .,. tr JL t p K' , , . .

.r0

l\4Annr;r hr; Franz tu{k le ColeCe$e cr. de_parle{t. a constlrui o aoonralk. laz,ul lui l:a.l ]{r.|!i r,li ooledett. .e ezerradY Fmru si.ilierer idenl!Liiri; ,r!"€i .!u ;, f:l{!r1ir diure ..i nral ;npoftand scriitori de limbi $rarzra '' acesnrirecul. Ilrp, ce a cilil "Li|ir:rlur, od.:r r,,lnn$drd doch da sehen". r'operfitn r,!!gi;,i ? liri ;:fli iira,rs. orb:l.ara in t9tt. jln$e iu spelLJ i !r werlil esr.riidr.ulizai ! .rdzinr, Franz Krfta ij scrii: l!!i i,{d,: EtrJ,i: ! i t4. s.tt tdrtrt ;o k,resk trosehit i! i st ii])evc .tt.pt i, trt\t: t..l ttlnkn; ru {tr ln i.:t,',r:e:e peeun Knu: ti.fi, in n.edsri i|av i&.jt:.| t:e4r.'tit, t)t*.tti t:N !h. .t. .i.trd altc(ta,i.ct ln ja,.!ltt.,t: t:.tirtr: rtr|(,

t3l

ru

.il

-

'-l-

|f.

E

&,r

|N.1u .ti spLn in Jiind lua! in sens1$8, \ineuul in !:are €i lrci\ie lmt t.rlur.ttil -< unu: bua ttdcaliaateate..tpr.priere -- ztotuio0sA r'r iil sau .:i in, ne.lcthintitt, dptuat .:u I nint griihttt:tttl,tttr) ti t:6rerdmitteun ba' sttdir, chiat da.d nu putemsd Sntir nici c.i nni nidl Peterld tu lirnhai lilrrbi De c€, se intteabi Kafka, siit eueii irezis.iiil r1m* de aceast4 "r' cirnr li-a pierdut a fos{ liicicirrd ?tit de Fu!i! '/ariar;l .i astizi. Poare " diversitaba?" 'Deizdinta gelrtlanei sa se explice ea .rr! prrn puremioa prEzerF a erreiior lu iileraturi? Aceaiti asirnilde fixibdnda la lit:rLi3gelma nn sta manxde p€nfi:J "rapofiwile tinetibr eNrci|u prcpri\i iutini t'1' cu kihila litualie i'lterioarrt a dcestor !e:!e.dtii, tur Kta&\ a rct:utlt)scut bale tn scrisoarea cAlre [4ax B.ad, Kafka se lanseazatu contiJrqarelnlr o impresionanii desorierea sihralici carepoale condu.e 1ziitd;lche! Selbstlu'Ill ''A.crt canele, petern, care-i fudrclte din Putt t .le vderc spiritnl pe Alu\i, nu arc legntuft & tufi| ,evibrai, ci cu itftiaisttul tufi| ; Ivt!11)rnate' irdaisnl!'l .elo. c..re incepus.rd sd s,:ri( in gewnhd nazuiausd pdraLsed\cn r|dg' eN levol evintl tn ,eherul aprcbttrea ra|n a tullar hei dlcs acesl dc arcastd!iori,\d, dar Labele dinap.i li le lipeauin d' lltot ); ei nutt-eau daism .l tadlui, t.tr teie din Jald l<iseautc/e ul ':el n )u Dtsperareac'1' 'iu le a uj'ndl ie-a hrAnit ntspiraln "

14 "Sionisrnul cuirural"al JuiRichaldEeer)lloftnann

f

F
L ua f F.

i L"

r' r.

L 0 .tsitkil/:trefd!d ilazii Pe cir de sfitiaie $i de p adoxal, ne apdruseidentitatca erreias.a a lui Ka.i (ra!s, pe it de suveran echiijbra.a se lnfalireaza cea a tui Richa.d Beer-Hofinann (l8itn'19,15).Ca roti evreii:rs;Filali din sene'alia sa, el :nifirftA la nniverjrar€, in rmia#- in viA@ colidiana. anaisemilisnrul d+minart. Dar. sl)rc deosebnede Herzi sa|i de Kraus. acesreexperienlenu I dderninn snpllna 1! tuldoiaii ridlcinlle sa:eeweielri. Sinrernchiar surprhsi s, constattun.n descriereaanri.enriti$iului viener nu oc pa vreun spaliu ,J.o, de luel ln seamein fragmenieteaotobiog?fice i,tirutate pa,rtd, scrise inlre l94l {i 1945la New York !i dedicar,e nemoriei solieisalepaulaLissy, .ire murise,a Zi:rich ?n oclombrie1939.FitndliaBeer-Hofmam facurin a l!36 o c{hrorie ln Palenina. la invitalia unor organizalii siodsre_ Puria numele t5talui sir! Beer, 9i pe cei al varului snu, Hofmann. lir.i o$i sni-venili clndva din Kdtn !i din Trier, dupi rradilia iamiliak -, r.ieu le lnceptrtul s€c-olulrdal XVlI,lra I' Moravia de Sud. unde se slabiliserdde Ia sffr$itu! secolului at XVIIllea ca fabricanli de Fsaruri_Tatal iui Richaid Beer Holmanri venise sa studieze &eptut la Universiratea din Viena- De multa vreme. o alaeramura a fa$iliei Beer udia la Viena: tliero c)nlus Beer, docto. al Universitagi din Padova.devenie in 1848profesorde . rdicint leFald oe psihialrier. ti Mama tui Richard Beer-lio{mannmoare la na$terea in 1866.Tat snu, sa. liirrrul avc'catHermann B€er,ll ln.redinleazi familiei lui Atois Hofinaq la Briinn (Bmo), unde $ va pelrece copilAria ti rinereiea.in 1880, cind Atois 333

332

tr,pi;nel i irci:e.r d. ar,;. :.lriii: -Ltohnarr i;i rindc !zin3 df 11 lhinn:'; .u r!;lii llri i$obii.r ln (1rri3.!; aini;.r.rclir 'ii, 1ir?na.unin n: ii ilila;$ii a. ir.cirtn?s4:ura1a rrrlle btllrrt irohilixr. li |etfjlil. t n];ii.i t!.e. llcfrranr !i adofi. slilDj de !ii1, .l brr{heriei lienczi, dr: .,iLrtaie }-i rilr.irl sd;, in Hat rid'Ie.gd:irc:isrnar-t1 h"€r l$i descfiideri l E69 llr .ixiriDeide ^\i.at iSi exer.ila prlfesi!,nea pini ir tgS(;'. intreaSr f,milie ! !i*;ias fi'teia "a .rnnfesiurii err.ie!r;'. dir enroriil.lri Ri.hdd Beer ll.finarN nu i;e3za .lari a ortmil o !d oalie reliq;.,td:, tnxi mollnl:i1l de(n se {ihrtnrja l; i lamlliile Lurghezie;el feie.rl llsinrilal.. in 1880,Rich;r.d Beff nofnann e.re lnscri:i i; iic.t\ Akademj.;i!.! t;Jri,a!;ra. !n prcsrigios llatrii;rcnt di;r p.j:nr' arcndjffiehf (Arth$r q.hnl|?le' fus.ie edu.at aici din l8?1 ijini! ir 1879. ii 1ol aic; ll von1intilni li l. llnatur .e:, ku t , v on Hnf m a x a rl :d l ' r' : ' !\4 ,' rr: i n t8 L ' l ' .d. rJ " r' .1.' ]r .renrotiiia mult de 45'l. din ei."ii lir,.dlui provin d lanii;; :!|ei.$i' sale. Scinitzlet a dcscrir alntosJtjr! rcesiu; ji.reu, ir speli^l lerriioiul i iniiitererla care lrsolen'j or.le ol'iig3tori; dr r.lieie ev.eiasci'. ir, 1i81. Rifkrd Be€f-Hofnunn init,i la universilate,!i .jilihe docrarin dr--plin 1890 Taral sal] dorea sa-l il .h .rsocid, dlr llul reFodufe confii{hi dintr.j de Sen.Talii,ero.al de.Ja n..u,rnr!te ori aic; !i analizd ij. Stelarl Z*eig: .i rlir:i s,:deagao trese.i. "lBigh|!." !i se deil;.i .,a.je.ri li1erar,l il1eni6 connm, bioFai'lcr lui tueud, lle.zj. Rarl Hr:t$ sau Katta. ,)i; n$adslacli! 'finot" lata ctj euategir de isi$rilar: nai' .irlNnilii :au, trrirl ien \ntei |)".t vag, ti nlCeclri. lnri:i:: ai;1l sp ne3f,:t '1.:'r:rli-'do.unrentc biografi.e dezvrljuie jrFlrr .i, 1i: .:rzri l'ri Ri.,!:rtl Leot f'lafn\arn, se produ.e snlnli^ ir-.ersai larii li ar..,ge areriir 1,utui asupr.r p:.d.rj.lor.:Kcelulri .ic..edi:i;iar.. ir l8tf. r;n,; RFh.fd, in aoul do,1!, ntuhri.rif, rsle .lenru o ue1!E.,oi:enuar ir qzu. din ltriiffr. talil slr hJci'.i1 it ..!rie- sfiluirrdlr i ri, ru lup1c.tr rbor.air I' si se irrlr1rjt\ia$i. Fl rdurglt Da.:n tenrru tine (t)ari.)" /!( atit d. ,ntili !a!%t!, ,, la J.l .tr!:k la.)inl..u inine. 0 l.irtri citre ,t rrc.{.i, ljp.iili & ap,lrurc, wliimi; infil rit!(, g it! tilus parc a .\. :;al€.:1a sufertii.lc n,atae, :i . nrc w rc naka:.i .:a in m.c.tqi .le(t an.rci ciui e votla i* t tliTaliile na:r1 , dr. i.;i !i.t-\r.t:.a: drati:ur'll?fict [.k ite . houa.|ni $ni rli"nr .rid prore!$i fJsn;ir ' onro itt}al ' se de?t:inF. jbrtotriva cvrediui llilsne: ia F.inzr. Alois H..ftrari ij srrre tri Rl.ilard Beri llatat: tt: Ptr.Nrc/ui niri: ienat,l, t'r.:..rtc! in t|::d.nrn tu cr r:nora: n! r ir :! rt l j t !. iuat t. C( .nior itut i, lar un a\wle ].tr t;:]fi (t,.,.Drcrrr
3:J4

t:r; !1ii,, rir; ur Li Lit i.:ta..'btral.te '4ttde lie ;t.i' li).aLsch.r \nkrblai!1, i! ]li.tt::t)it. :d.nirj !,i \t.tt,r'h],i iv!!.et1.rLd. Zpituq itir dic isrcr ': p.]ral .:n ii v p.e ,:ii s'n .i.reiit /:tl oteiktr )/;r.tcjr inlMrt:niti "r\iIa t:t
''';c 4

l.ari: r;' ii.,ldr.atrr $ii::rllligiia x lul Ali!.., ilof.nm! l-: cnrtatpe lintflri i-ich:trn B.)i:r lioimar r. Irc l unni lr.t.!..trl !r;hnal. indurat de at4;a ic asint s;t. bris. decepllonafi I'reamarcnincredere .linr'. ;,onremrr.anjj iilrer:'ii. lr.!,oiisr,ri,tienil, d. h rn!:;lof dir E(Jreralia
: l'titij,tlT 6teret V!,.re

alrrie'4 i;reraiil I tri iiicirarl Beer HolnrnD su sub semrul unei slins€ :-rtflnire dateaz, d;n toanna FiierF-ni; .r ijugo vol! liofirlarns$rnl. Prina lor a-1u|ri l89l) Uhina scris$re a iui Holmann$hal cire Beer Hofmalm .sle ii drrad Rodrltn. l5 iutie l9l!): chiar ziut uloriir sale.ih t919, Hofmali]1s.hal de F*rtenie: Cind tui uit in i,,.e rur llecr'Hollnann o fierbirre declsalie $tm/, uiti ttc; pena,tu rk ci(rr bi eJa.?i rd'iitt penbr nine .te est6s: tuna uncit bdtuai jnli tt &, buf; ti de phL .le t:aft.ter, .Lre a dispa c.limre thi {Ebethar.t ,dn Bodenhausenl,ri Dut't @Mstd. 7h mult la Dnhnedtt)usf.i llihatd. Tou;, Ritln4, islui ik Du,inea,ndsttd in; estc si patic: p rtrtu, ,t.(:&, .\ipui pe Late |u-i ndi $d l:.ic, ri ittr-un lel t:u totul lt na; randel - , ntirtilt dutinear.insn A, ae ri lerios giutiele , diferit Si "1 | ti itlut.un! -- , clct ti Lnrrazicerile. 1...1''. ln enoea incurtuuai!€ licean 1^ A.kadeftisches lo. i,ontncre, llofrnanll..lllal eta tt., trimelo' alr n !!iun, iar Eeer Hrflnann tornai isi l ase hicalaurearri Beel-Hofrnarln juca pe hngri p.i€tenul slu rolul mer orului. lri.hafd Bee' Holmann apxrii €a .lirei Tine'ei V;ede", c.t.e s$ltiva ;r.ii1oc.a1ir.piriluhri ti dandysmul- Le va lisa txlllror amint.e.a unei nlfircsionade sieuranle de sine ii a unui so' de strilumii'tare olimpiand. tiudoli Eorchrrdl ij va d.dicr un [}oem tndd iI compntt cu un rege ltiumfno.. i'lt.h lon K:rhler r;t eyoct in a! nlirile saie atilrdinea sa de llteriottate, ca.ei3 nimic nu-i rezisla, via{a lesn;c'olstpe care i-o pelmiie3lf ;:vercL linrlra de p.io1'. Duta' nlaftria iui Feljx Salten: 'E/a ?hb.n'-It cu o tkhti]?, nrblele loo'te , du1iti1,L eie:<ald rd[inad $ un gusi dintre cel4: '!.ai i-tre awd tultlzdura .erd rl.rocdtrn.ln leure zi arhora Ia hrtartieri . a elL't:iald ll.a,? aled.nl cu t:rild in Junclie .te a hiantd. A.t?a larc ti auni dtt a! , ittihild, utrspirit atit de htmhos €i de pdtuhtdtot, in.k iom n nil nt(.e"a inlelegetii . i,n ihcePut, nici t'icar nu pdrea cdar it /lt?tl vtme trca ld !t:ri.t or?ai inprcsid t:n ft ritltea tledinptu.$estui l cru'\.

.',r::

Ar
T.

r.r t*
1\\jjl,]al ou acixsl;t au, Ce ,ra.r.isiJri.ta!.JrarcEeer :Jofuann t,kox !ne!,i i'rea furdetrnat- r!';.n jj ni3relii..r r.elc, n!,n aln!:,!aii, .Unl ,i.rv:ll.ii,i li9c . ; : i. . . r . ! : , t .t.,:..' n ' t. e t!; fl t:: i i t:ti | l e.he .t(i i t urd(t. ti t.i ti tt: tl utlut'1ti .u ttltrt: .:t r4t. t tttut!' ,:;Ltt: act. .: b!iLl\& rc.,!t ck .att)i:.. t:u e*n.r _mufl,tj :: ... sir t:, :: Etitott? ) Darc!. @ a( !.tt. llotut rhili. ji \ j rtn. i it 'i , |! r t . , ir , n y .l l l j :,i t:.ti e j . . r.t .tt l tnx nt:n! tl r-j ..:trt.,t.: rxtJurottl...tur. lit t.]itaii al:,d:.i. ir..t).i tt .. it;Atnt., itrr-,e ii:)ei:,.:, k:$er ,l Arlvilt\ !t!.,!ti ' ln iurrjr lr.:.. ,i irnl:'ta!. :,: L niir Jloln&nsrl.rl ii r,u!tplr., lr: tr.:fr-jlof$,mn l.nlf! ...; intrnrr,,!!1.,r tri .ianrj$h. el /h t.e.r!. Et &is11.,r;. llxri,!."-D Au6!;ily' rn tol tinpirl ii.fii laie rii.e?e. IlL,i],]rd Seer,Holir-rln !r $; !:i piiii.t. 3.l]!l slil arisl."cr:1ic. L 1.,$,)rr a,:uiui i905. ro !i ir.!.at, co tarrili, 1n :rut.rbr /i;l .{ld,"iriii ilittru ct i:.: rrhjtecn "{oref fio{inanx {.tfllia il C,ilci:rr in spB,iir) iAxtrisrl 'itatar Sutcr'. din ts.ux:jiet). h cnrr;eNri ,l.rurjl 'Cona':. itin aroil.liroinrll r.zt,i.rrial Jin tJeitt;r!, Iiisen?le, $tftLle. nr. 59'. ;]er-ilotulan! cerus. sri $. d!€r.zc pe lairda ! lrei . irl rvid. Casa. Lll1rdi re !r,le rnxi re$.lrcabilc to. inle ije ,r-ti$l! d. la ?,r!.. putul secc,luiui. (rn:jlis{at, di'frdziAl! n! l1]it. a insl LIinlei,jjjfair diirnlsi i, .lir{:tu] aniior ttdC. LloRrile lilera.e aie ir: it.c.Ii.i.-ra.x al" ibsr lurin ;.t.ioxlna .:Lbr,crre iie fonreel|]crani ari.r1 mari reut,ic. dori nr. i:lr 1n sj| tiecadc daiiiid .l.l;:!ll9l l(dm.:iir\ :,, i;tJ KinA,.ir.!d r)r):r1l? (ir i,:.:..1 's.lllafinxi fnl n4jrjajn" dir .8!r. rle\jicxl litjci s^te ris.urs nr ijt,.ntt j lX!1, pof.is,rr;r "Der 'io. :ieo1:\" ij900l. care rnr{ l" ijr i$n.i. iiii.alafti fa opera sa .ex lnri relrezei!.:tliv:i .r rriirr:l rn stii eJiz^h.tan iffp;raii .L r. ires, ,le Plriiipp Mn5sjrrer ri Nalolr3et Jiieid: I)$ t;t.tt \,!i a:iu|i;. " (190.1t.clleva as.i;ii cu'x ir ir-Ge.jr:*,.de aui !r'ofi.rerrEi,ri d.!s Mo!rr! .:i , l, , Un M 1. . i l u rr r.. r,. In." I , tr ...r.- f.v i .. l,rdv;l ti cnevn prner: ir !..n^ E\.tii.e,t.t .tin .,;i t.i:t0 $i I q30. 'n i-? drepr rrirari\italea jui R;.tirl 6ei: Iii,tmalln pne : ii 'orbirl{l, cunos.ul ,1leva eclifs.. n.,l:r rLiraat. }x'r|r|r uie.ren;i .j riln;rniorii s:j. ?r (ortvorhiili, 53le .,u 1!e$re1 \:ordriedr. .l n(r.e!r.{e ,ix .rincerilatc r.i vo.alia :a hera.A tlu iusese d.;.rJala piea inselr al.i dar, aitauga i:1. ..i, .'.e lal lu: i[ol annslllal, ,\tinttz]e. Bal'tl r4i e4u k)n,inS.i t.t .-t!i s$ie :i ti: rot ti Ln sct::;.,-iun. kli i,Lt;:tta* dc o itl.retier. netm .ttd, jtu hunn; inaiate d. a ii rutiliuti, d.r, rt\ar itaLfte \te rt f rrj,lr .,1 t" ./,.,,, ln l11ai

h
multe rindui, gisim ir scrisor;le iui Hugo von Holiuarulsthal adevarare exona!. lrqa Rda'd. t.d.lttitt \! l\lrtt rc nac..'tdtplpa, toa ti ta n scricel lnca din 1894;$i Sase mai ri!"i]J: "Sintfotjne inpijordt ta etndu! ani d a datdt@i htuhali renunfat lu.rai 1...j" 4.Ca sj celalatr sd prielenat tui Hofrnannsthal, Leopoldvon Andri,n, a caruiopern poericri rarnas ,r deosebit de sub(jre. RichardBeer+lofmann e a fi losl jo'rir de aceeqi naladie ca pn Lordul Chandos, serecunosrea care incapabil a tuapanatnmtnr de Cele doua nxvele dir 1893 exprin, chinresenta "decadente;,.{i a lienez, ca S; dandysmutui ai tui Schnirzler Canelias", in Freddv, tro ^,ar,/ celibaiarde treizeci!i opt de ani, parisegeun bal ia primele.easuri ate resarituluj, merge spre acasn,se Sindetr,e nfn.u anianrasa pentru a se si crsaion cu Thea, o fnara de SapEsprezece de caretocmai seindragostise! anj dar glndul la o casatorieburghezail speri€; t.enunp la proiecrul sau qi se muttumesk sa $miri, ca de obicei, un bucbetCecnlnelii iu; Franzy"ainaDta sa, o xrl?r Mtid"l din suburbiile arft de des des.rise de Schtrirzler.Freddy este un dandy obse.dat teamabatlineliii line I]e nnsu{a de ta cnpul patutrt de c'aJrea lgiena drugostei de Mantegazza,nnde se voi+sge deqlre maladi; veneice$ neputinla sexualA ln Ein Kind", Paul cauti o ocrizie pentru a se deLarasade anranras4 subretaJulie- Cind acea!.ia munF n)oafea cclpiluiui lor. care tusesedar tn li grija unei doici la 1arA, se paie ca a sositmomenllll tuplurii. Dar nu se poare i lnpiedica sa nu se gindeasca copilul nort pe care nu l-a omoscut la niciodata. Pentru a risipi gindul carel chinuie. se duce in satul unde muiise copilul $i se lini$e$e msdirind la cursul inei crabjt ai destinutui.paut locuieste intr-unaparlament crnierutdc pe RinSsr'dfi", din decorar ..srilut in Malia{", cdrac@ristic pentu Ctiihderreu. ii ptace sd pdveascabulevardcte din balcon, $i Beer Hofrnann oferA in acea$i nuvela cfteva deslrieri care. spunealJtl criric djn epocl. se numnrdprinte rcba ce !-a lcris nai bLtl ?n Vierd despreytera ''. cindurile consotaroare care I liniltesc pe paut dupn moartea copilului sinr inspirale o viziunenronislr a lumii, apropiarA de de labehrphiiotophie, penld]u exisrenla9i moaneafac pane din narele cich care al Vietii. Nuvela "Ein Kind" conlinein germene roareremele.'perei ut1e.ioarca lui Richard Beef Hofmann: crilica formei de viag decadenre,,zguduiri brusc de intruziuneamorlii, ca in Der Tod Georgs;"wcea slng€lui" care serreze$te dupn moaneacopilului $i crre I ra condDce Beer-Hofnrann pe cAtreafrrnarca idendlalii evreie$i; ln fine, Fezenla unei merafizict esr€tice d€ inspiraie 3-17

E

F:

F

F h
F F

B
g.

t
f

h

b
F ,f

F
F F
F i'
T
*:
1:l

&
1|

tu
lltr

$r
i

33ri

li{ iill 1i

posinietzscheanicare con{erdiextelor lui Be€FHofrnanD soi de profun un zime, dar {i acea densilate pulin prea apisAtoareonre, ftnb;nard cu m stil extreorde pretucral va lace din Dfl ldd ocdlEr un lerr dficjl de L'1i1. in legnturi cu E,n ,f,a4 Hofmannsthalli atldge3atentialui Beer'Hofinam ca, "in uhimele do 'd capitole, refle.lia, nNditalia flosofcd hec pe primul plan ii [...] {i aceste capitale pat int-ddevtu adnuqate"". Lor Andreas-Salom6 scda ln acelasispjril lui Beer-l{oturann,compafnd nuvelele sale cu cele ale lui Schnitzler, ti conchidea:"S,lteti nai ddni arti$ ti rtLoso[,in tinp ce el thai muhsoiitor" . este 3 - Beer-Hofnmhn Heftl €i in acesleprime rexte ale lui Richard Beer'Hoimann.nu Casiminc{ nici o LumAa vreunei refie4ii asltpft ideniir4ii evreic$i. Dar printre inlelecrualii "Tinerei Viene", el este cel care se i:rlereserz, cel mai mull de miqcarea sionisladin jurul lui TheodorHerzl. La apariliain 1896a tuc'^ii ludenstaat. li scrie autorului: "Md mult incd decit tat ce eru in cafted dunnedvoastfi, .c ," allo n.,paLeLe nH aftds et.lr linc utd ur on ft'c nu)i 'mpaud poat n iuddismul resennarc, pe Ltportird sau ct1p. o nemroci.e,ci cu ta care se aratd indru dz a fi mo$enitorul leqitin al unei culturi ancestraLe"'". Acest mesaj de suslinererradeazl tu realitate divergenteledinte Herzl !i Be€r-Ho1mannAcesta din unnA evita sd vorbeascadespreproiectul politic sioni$: malturiile de care dispunexdpen t sa afimam ca era linpotriva sionisrnuluipolitic ' $i ca, pentru el, afimarea idenritali evreietti treceaprin con)riinla. rtrrara $i ilu.trdea nnei.ulturi e',ep{;. Or, tocmai aici era shbiciunealui Hezl, care nu s€ lisa .rlduzil de instinctul infailibil al conlinun4ii unei tradifi evreietli, ci rnai cufnd de voinF de a-Si depnti propria crizl a identilAlii prin-miiloacele politicii la ordineazilei ln 1900i nalioralisml Si Realptlitik. In rlspunsul siu cate Beer-Hofmann, Herzl tndeazA de ahminteri o anumealrxietaret SdJie oare ade\)dn1t sihteli pdilizanul i..leilar exptithateln brotutu wa? ASf ntndru cd ppr\d4p ,a dunncavrasI,,t')r. dacd at f pufit et cmuziasn?T Relaliile rtuntu disDntel,rrre .ei doi birbali, care,ln ciud, sp€rai4elor Herzl, nu s au lui legat prin prielenie. "Schlafliedfiir Mirjam", o In 1897,Richzrd BeerHofmanncompune rneditalie asupravielii ti a no4ii, pe un ton lnai cuiind nelancolic, dedicat copilului nou-nescut.tlltima sfofa conferatutl-adevar nota specifica idemi' te}ii evreie{ti aeite de Be€r Hofmnn: 338

"Donni Miriam? - Mitjarn' copila mea' curge Nu slntem decit ni$e malud si nr strfundurile noastre fiintelece va salint Jge<pre fiinlelordin Eecul- sesc SiLnsele si snlele ralilor noqri' plin de nelini-ire de mindrie' l" noi. toti srnrprezeng Cine se simte solitar'l Tu e$i \ ralalo' - vial' lot ene a ta coPilamea'- dormi: '' Miriam, \iak mea-

care'**o: "LTll';,,T1;'*il5"'lll,r: ;.". p"p;;i;-' mindria
o,riaa.jn-ii

a de etma genealogie lemd smgelui.cdreI leaBi Pe ndivid'rl elemer 'no-o istorirl .o|nunilale ll_o-","* *.*

:n Tffi Ti: h*it;l';,* {'T:i"xT:fJ'ilff [..:"t
cicl;lui dranalic "RegeleDavid '' II I Afirnnrya iuda altiin Moaaealut GcurL

rod **,:T;l#,::i.T1.L'fl:,ruffi.", er Gpor8,,-Moa'Ea

Luvd esteica lui

l;T'il i:ft in lapirorur eaarr:*{j .".it,il:li:':#ll:i,ff :.fi?HiJldol['ffpoveslirij' ar p..,.n'u' H#:i;.;[;];iliil
^,,u,*
i,i-1".T-" * 'r.r"*a a scend poveslitii' De in oare realibrer la Prima

llmrli [:i"*:x"j";;.;i',,:*n*:l:;m"*r^ruffi

llji*:i:*;'Tis"'j;,Ji1{ x;*i,*:i5:'; x'i,,';;H-1"" H "i,lL'",:::l :,:$i,TTts #**Ti";;ff:Hi.:.tr ci aeiraliirevisurui$iexisent'le l ;; ca4iioovedesc ;'til;i;;;;fi '"-#ir;"'ffi'{SiiiF!i:i*nl,i:f#H,i:l::ffi ffI*: *,:.,T'#"JiT_*:''l"lr*tt}*ff i:Ti:T"#":eff i,itil .isa'lo;'l
*:lri"li'il?,lL'Jl;;;;;;i.'--inau i*l i:::',mn, ta caP.riiulpatul i ei deasonre ". ql ueihinaaeja
cu ea 339

F
Acum, in parcul Schijnbrunn,et iqi anide*e visul, iar arDinrirea pune in m\czre ruecanismul imprevizibijti nrisrerios .memoriei involunlale. rt (dupa exFesia lui MaJcel Prc'Jst). "Amintirea unui yi! pe carc,t arurese cu hni mube luni in uenl, in tinpul acelei nopli de aueustctnd Geory murile, ILsctp c?zttdde trulwca ,n.u ftte dou, /enct. n, a.esea dkparuo dir ex$tenla lui ca {i cun misiuneaLotse se inptinise,,e. La capatulunei impre vizibile ;i veniginoase intenluiri de aminriri brusc snulse uitarii, De firul unorarocralii \ lrbe'e. a reveni . on$iinta Ul rredzt tui paut d nsisi idenr,ratea "Amindrca unui vis" a fAcut posibill disociereace-i producearuferintaceacares€pda lumeavisutui.a incon)rientujui a reatiidtii:-Em $i ",,,;ar intro_Iun strdind€i de nei tetes, in caretfiia in starede wghe; tu.ru_ cea nte de care M en coh{tient aclionau in et, iar ceea ce fdcea se pier.tea in ecunoscut. timp ce lumea in carc yisa se k,iscusedin et: timitete ccruritor In sale,de el contwate. ti ale contihentelor Acoto,em omniscient ,otul seru_ pn4atael 1-Pa te nneahd asup'! legaturitor unes, \isutsi reaiilalea. care Nu ar lr oarem.i bme s, nu se mai rrezersc,de toJ, ca Georp.s6 moarA pemru \ isul cddureze ci mrinCarealul? c! )i In viaf,, Viala pare pierduta. inafara visului, narcisismul lui pqpt pare despuialde 1oa1,profunzimea sa cosmogonica pentft a cadealntr-un banal egocentrismr 'Paul s-a dpropiat de nargiketl bazinutui; Ije ogtinda apei nemi$ate, 4i rdzu chipul deta;ituluae cu cla tate, dat nai intunec,Tt mai $i ftLt dcdl in ,"ati@G.s, (arcJ pt weat...1.ir Itccc t*"u. nu u a",,, "a"io,i pe sne, g infiece lucru nu se gdsisedecit pe sinet.J. Or|otios, v dapbtare de ceilalti [,..]Jdrd ril se Et deasc,n t,ia!a- aces! stdpin impe os -ar cn put?a sd Ii{ea\ca dtn ,ru. sa-t tniJare y ant<nnliruare. "a.i 'paktc o one: <Joacd-tecu mi,e" '." Brusc,1r; p..t t se face ruqinede viala fatsa pe care a dus-o, iar arnintiriie cife,i defiteazaprin memorie i se par a ti ate ;dtcu;va'. Totuli, Paul simte ca nu va gasi s:llvareadecit tn el.trfrltsii '.Orice lericire ri otirc tansdse olnu in cadtut ipTu\t at trctii tate nnia,e; nu ce "i^ic puka ivi &n alli1pa e pcntruo4 reni in aiutur..Inruila unei a..rreia lumi'-. urde visul $i realiralea re{oncitiaza_ aduc€tui prut u$rareape se ii careo cduti! Aceastaform6 superioaludi exinenF li apareln acela5i.timpca depAnala. inaccesibila. in -g toane apropiau,prezFntn et insuri precun propnuisinge. Acolo. se sirn'eprinsinlr-un"vhej mare soleo$...ribnal ti dr "legile etem?. Acolo. ,,ir .u Totut.nt?sat i nd$p"ntahit TotuIui 340 \ tea liec.rre dintre actete sqleinsemtu o misiune,dwerca o dennitate' tI ma 'poate. nulel€i Ein Kind ,oareii regasea fur,uc ". Ca Sr personajul al in sau urreleeid ca moaned.opilului se Inscria susul necesar .en|Jrirare" a eului inpe cu nisrerul sa vielii. Paul reu5elre ajunsala o reconciliere (a cuhului molii. care apare o reinliere a * l*iii. C,rtr 'i.rii "lat*a Indirrduale. exisrenlei de ds.ulrindvoceastngelui.la un soi de cunoaslere un al Paui accede. paginirtrai vis SirealilateCfteva dintre reTohacontradiqiile Eeileadp, ca.re viziunilo'{ui Paul lntuilia d, Brer-Hofmann .onturuti mai Precise deDane. e\,re'efdin mareluiciciu al lumii se tra$lorma intr-o intuilie a genealogiei pralut tuturor convoaielor de care este iiiius: "Strdn",{i care rAtdceau cu de in tuzbat Dtt tL hathd.,ur?tmintc,drcntwkeoplesli toateumilinqle Mi umiLi-dar neteneStndu-s? a,;1,a" uare iu^ea.,e,pinIi chia' v de cet pe ei tryi{i 1...J. $i in spatelc lor' un popor coi'e nu ce'S"o nintuirea' ci ',"*i*'i,iitrgrea lipfi binecuvintarea zeului sdu; naversind arile' sdu hepl hv,neind d4 turite.ti mercula Jel d? plin d? seuim?ntul 'z?ului fe , a de sinsele l?.urq"ain vin? l.$i2te'adirsingetelor' l cea semnificaria mai e\idenla a po\estf.'iD?r 7od Ged 8r sr leagi de cate-indicnd slilul mDul de ler;e ale lui Hofmrnnslfial ale lui Schnitzler si :bJ.a."t.it rimp torma de vial' c'iticau in acelasi pertecliunir' p"."rrr " 2ru derurneaz' de la a*. la cinism$r al crei esletism .^"i"".r* "i.*i I de rocaria si reecneratoare la Det Tnd dasTzian la MArch?ndar 672' tsle ri remaPecareceorg Luklcs o va aFza Naci. de la inatol la ReiS?n. in centul eseului sru desPreRichard Beer Hoimann, "Der Augenblict-und und di' Fotm'ni LU,kcs die Formen, clrncdneasa din lct l Di? Seele laclAelersonalcuno$inlacu BeerHofrDann el prezinu Det Tod G'orgs ti €seuldespre B[ocb-rn de int -un spirir desrulde apropiar cel al lui Hennann uAd Hotuannsthat vln;kir. in acelatitimPca pr o chinlesrnlili ca pe un vienez" Esrein|fresanlde nolar oroces esrerismului impresionismului al si lui din finald a personajului povesrirea B€er ca, la Ld'rc' t-u.tii*.u dovede$e cera ce s?ecial: Holmannnu lace obiecruinici unui comentariu proba6il sentimentuldeien, Pe ci; I Provocaprintre contemporaniaceas6 modaliiatepulin htflirita de a trata Problemaidentititii evreie{ti' mitcarea FefiS!"ConveKiu[et' carelncheie Der Tod Geargs raprodltce Mawice BArrbslii irilosia si rohanesca Cuhe du moi, cale lxecea1n rati de eului colecF' eului itrdividual la descoPerirca chiDnatural de la aprofundarea "l;diviAn eee cdkuzit ds acaeali'lesc ca ti rasa s4'[...] O tnteasd ra't se

*

e
tl

h
K

[F',
rh
ii'

341

ry !ft
li'

l.twlinegte in nine", declara Baras tn Un horne librc (1889). Narcisisrnul lui Paul cunoa{te ln Jtovestir€alui Richard Beer-Hofihanno schimbarede r€81stru analogd. Ca li ln literalura "Tinerei Viene", gisrm in opercle franceze ale deceniului care iicepe insprc anii 1890 o mi$care dc rea4ie inpotriva decadcntei,care capit4 chipul unui rcfuz al individualismului!. ln 1895, CtrstavcLe Bon aratt ftt la psyclnloqie desfudes ca, p€ntru ca o civilizatie sl ia na{tere, este necesari coezioneaunui ideal, de limbe {i de 'rasi is{orict'; in timp ce ba6aria primidvi rcducc societaiea o juitapunere de la indivizi. Penlru Ir Bon, decadcnia conternporanis€caractqizeazrpir aceez cL 'resa pierde tot t@i ntulaceea ce-i dctemina cocziuned,unitatea,forla. Individul poate sd creascdca persondlitatefi in elieenld, dar ln acelati tinp individualisnul colectiy aI rasei es? tnlocuit print-o denol@re excesifi .t esoitnuJui individual, insolitd de sldbirca ca.acterului ti dc mic$orurea aptitudinilor pentru aqiwe "8. Vocile reclarnlnd "sadificiul eului" se inmultesc. Filosoful cabriel S6ailles scr;e fuce din l89li 'Ca pedeapsd tru cl ai nlzwt sd te ridiei pe dz&rupraviclii, :n Jii u.nt@re senior, decazila sbdcia aniftltlului, lq mizeri!1 unui eu indi|idual, care nu se hralnerted.ctt cu iluzia cd existd'n.A\M Waltcr al lui Gide inciu la ie$rca din sine, la a ",1ute lnchidz daat tn propria riatn: in prcpriul trup: ldli din propritrt sullet ldcatul nai nuhoru"l'. Acelaji elan estereclamat do Maurice Banas:culiul eului implic, datoria de a depasiacesteu, de a-l lega de peisaje,de rasl g de no4i. Acea.stA depegre provoace cfteva alitudini caracteristic€ pentru lnccputul de s€col: antiintelectualismul, cultul energiei,lndeoscbial 'encrgiei naionalc", !i conver siuneareligioariIlurninarca lui Paul din povestirca lui B€er-Hofinannline mai pugn de converciuneareligioasi (irdaisrnul cste invocat ca o traditic mai degrab, is{otici si culturalA),decft de d€scopedrea unei "cnergii nalionale" Fezente fu strifundurile individului modem. Aceasti energiefsce sa treace prin el curentul Vielii, lntr-o manied mri durabila Si mai p4in iluzorie declt orgia erotic, a culn ui s],riac al lui Astsne visati de PauliD capitolul al doilea. 2 - Cultul Eului Ei critica "spiritului eyrci.sc ' d.cad.n Hugo von HofmaonsrhalfAcuse,lnct din 1891, lectura publici a lucr&ii Culte du noi a l\i,M^rnice Barras.Punctul de plcc € -unde'l r€cunoa{lcm pe cel al lui Paul din Bccr-Hofurann esteconstatare^ "ne sqocdn eul. cA -,

Putem fl cu tt'tul lericii cu o asetkekea viald, dar sintem in realitate ingrczibr de neferic4i. Stnten o u hfi, tnsullelitd de M linge sndin' utl sclav strdi suh ochiul ltapinilor , ni€tebarbari" . Suflelul aspfa Ia saiYarea ttdi individualitatea ptnd Ia capdt {i 471 lua eul in carc consti ln ^-li cu B6renice, rtdptnirc'"'.ln$trllnea Pe ru Fhilippe cel din tiil,ogia romarcsci a lui Banis, cap a la Hofmannsihal semnificalia unei prirne apropieri de ToralitateaVietii. "O soft a naiadflor {i a driadelor, sord a lui Lorclei {i a Mtlu:inei: astlel d fost conceputd Biftnice, reeina qfidikii, P.oieclia sulletului acestuilinut. Ea este incarnarca incongtientuluj,''a nelancoliei {i blindelii din ldzdlt . Hofmannsthal compar, armonia in care B6renic€ traieSre mijlocul E adinii sale cu fericirea vegetarivaa Vitginiei ln pndrrea in sa tropicali. Interpreteazi lnclinaiia Iui Philippe pentru B6r6nice cl pe o nostalgie a paradisului pietdut $i ca Pe o "religie goe.hean, a amloniei crr na!urt'. dat ti ca pe "un cult indo-crestin al suferintei"- Hofirannslhal Totaliconctu.de: Philippe arc presektinentul uhei fuziuni in cun<m€terca fi]ii-'. Primul vis al lui Paul,in mijlocul ciruia era inseral visul erotic al cultulti logodnati cdsnoria lui Astade din capitolul al doilea al povesfiii, povesteste sa cu o "femeie fragilt', moarta curlnd Aceast46nar6 carc aparePe ilndalul unei clmpii pres,ra& cu n{cise, i Moa ea lui Gerrs, va juca pe nnee Paul rol l lui B6r6nice. Ea face se inrevadn misterul vielii, unde moartea ii viata se intrepitund plnA la a se confunda,'Sii aminte$e de coPilaria sa: in limpuf agoniei tinerei femei, Paul cite$e O r't€ $i ll,a dc nopli 9i sE milluneazl de viala mai frumoasa pe care o duc personajele", s€ntimen( ca€ evocd fericirea lecturilor sale din coPilrrid'. Femeiamoare ln visul lui Patt Drecummurea Bdr6niceln romanul lui Btrres: Chipttl {i miinile ei, Polide pe precu.m agtelnurl pe careodihne{k,pdstrauun aer secrct carei-l .tbser' tasem dintotdeaure'. scrjaBadics, '[. .] Nrenice M disparca, nd Slndeatn' dar eu pdstrezpaflea cea r ai band din ea. Mi'nn lnsulit sensulri.tii rale, pmerea ei fald dc instinct,claniziatea dsuPrunatutii; cu sintprima etaptl a inonalitdlii ei'"". la Ce€ace Hofmannsthalnun€a "cultul indo-crc$in al suferinlei" caPAtd antorului lrec Beer-Hofmann aspectul unui cult iudeo-crettin. Aluziile neobservat€ o primA lecturi' crci nimic, lnaintea ultimelor pagini, ru n la indica faptul ci Paul ar fi evrcu. Dsr unele arninunte din descriereaagoni€i tinerei fetnei duc cu glhdul la lntflnirea dintre Iuda $i Cftrisaos (se alrirlrim ii treacn uII detaliu biogafic: Paula Lissy, solia lui Richard F.€.t-Hofmairl

342

343

F

R
era creAtinASi se convertise la iudaism cifiva ani dupa cisalorie)r1. '?e albastrul p.tl al cuyerturii le proiecta umbra lntuneutd a penazului r. Pduipauunzind camera in muribun.tei Mai ri'riu. Irupul /cr.r cr'. observa tinerei femei esle spalatcu olet ildoir cu apa,apoi Paui,carese simle vinovat de moartea ei, lngenunchiazallnga ea Si-i siniA mliniler esre sirutul lui Iuda'". $i rnai linpede ca Ia Barras, moarlea "femeij fragjle" apare la B€erHofmannca un sacrificiu religios:ea moare. nevinov^in, locul lui Paul,a in cArui greteala a fo$ sa rArnlni imperneabil la chenareaVielii. Paul. in acesl stadiu al povestirii, nu are din evreu decft hasilurile negarivepe ca.e i le imprumuta imaginarutunei KuLturkririktaoder,e: inteleclualilateaaflalidcaQi scepdca,opusa naivitilii credinlei {i a instinclulni: "Dinr,.n si'8,?. rri.r uneori, sauprin ingenioaseintrcbd aparcntjucAu.te,el atinged ceea ce ei i se pdf se de tlecli'1tit Ainereil. O lipsea de crcdinla int uk Duhnezeu hun \)eghindd.\upradestinului ei {i nu-i nni I'nsade(it o deraranrn osttltie dupd crcdinld: in locurile unde ea pdtise pe un teren situr [i cu spiritul liber dc orice prerentinent, o fdc :e sd asculte sut mle rihori dh adihcurile prdpastiei gi o lntdlase sd le lntebe gi sa-ii ,ad.npl.ptia etistehfi cu a.hii tndoielii. Ceea e hietul ei spirit topildros considerudrept posesiurlileteLe ai nobile.ti nai imuabile, ea-i ofe^e cu credulitat.;{i clnd el tinuseacele lucruri in plin,l lunind, intre degetelelai leci li tctutdtoarc, orice strdlucie se stinsese, ce ea crczu:e cafiind etem lunihos nu nui erau dec hucdtele ti de sticl,n sclipne'"r. ldrd Pulin mai depafle in poveslire, licerea apesatoare din carnera tinerei muribundeesterupti de strigAlelecopiilor caresejoaci ?,rgrndinl rji yin s, Si tipeasca felele de tereastri, din curiozitate. Paul reaclioneazl mlnios la zgomot ti la aceasiaintruziune. Agita purnnul sprecopii, cu un gesl 31ftde violent, ?ncftse ranetle la mlnl spArgind geamal ferestei. Chipurile lipire un dE ferea$rn i s-au parur penlru o clipa desfiguftte Ei defurnate, precum trdsdturile copiilor nzndsc&Ji tr.d ' . $i aici, Paul aparedrept negatorulvie 1ii, care a hansformat-ope tinara'i solie lntr o "femeie fira umbr5" (ln sensul pe cale Hofma,.lnslhal dat ace$ei formule). I'a Cum am subiiniat deja,doaro a doualechra permiieproiedarea asupra visului lui Paula uneidimensiuni eticoreligioase. minuliozilarea care Dar cu Beer'Hofmannti-a compDs textul ne face sAcredemc4 aceas.a apropierenu este lntlrnplAtoare. Din aceastaperspeclivi, "convorsiunea"lui Paul de la stu$ilul povestirii nu esle doa. o ilurninare provocat de chemareaslngelui evreiesc. Ea insearnna qi trecerea a ce€a ce Kierkegaard ar fi numit rndividualismul demoriac, lmpotdvindu"s€s€nsuluivi4ii, ti confonnlndu-se sub unei caricaturi a 'spnitului evreiesc"modem,unei forme de viati a$ezate dublul semn al li kben ii a unei iudaitrli autentice. Dis.uia lnsuflefira constanide criticii lui Beer'Hofrnann,inceplnd cu Anhui Schnitzler, asupra coerenleipovestirii'" !i a aparenieilipse de tranzilie lntre pafea principala a lexlxhi qi rvelatia finala a destinului €vreiesc, poate, din acea$a perspecdva, pata supe.rfluesi O leorura a Der Tod Ced.8r doar ca o criticA a estdtismului $ a unui individualism lng n" ar fi deci prea unilatenli; "boala ucigitoart' care I indurerezzape Paul la lnceprtul polestirii, lmpolriva careiase zbatEln visele sale. $i de care se elibereazein iluminarea finala, lmbracn Si dimensiunea ascunsaa unei patologii a spiritului eweiesc arimilat ti seorlarizat, a cdrui salvare irece printr o intoarcere la ridicinite culturale ale iudaismului. Originalilate3 Iui Beer Hofmann const, in a ftrpleti, pine la a le confund?! doua lemer cea a dep1qirii egotismuhi morbid al estetismuluiSi a relntoar "spirituluievreies!"la "spiritul qi cerii ia viala adev&ata, ceaa conversiunii iudaismului"- Paratelapermite sa inplegem sensulpe carc Beer Hofnann lt d, afirm,rii identiiAlii evreie$ir ea lnseamna depA{irea individualiei Si reslaurareamarii Uniratri, o modalitate a exal1lrii diodsiace descrisa de Nierzschedtn Cebuft der Z.dgddl" Si.in aceslsens,un "fenomenesietic". Intr-un asemenea coffext, visul cultului eroiic li dea S}ria capl'tt ^l sensulunei tentalii anafoge celei descrise Flaubertin li tentation de Saint de Arroire, evoclnd extremlsmul Nicolaililor ('?efuru a ne debatu-tade cupiditdlile carnii, noi o cufund'nm deliciile carc o epuizeazdt, dztitul prclain nator aI omorului {i aI luxului al Carpocratienilor,rcgina Sab€i, pidata, precurn A$ane la Beer-Hofmann,lnlr-un slil luxos care duce cu glndul ]a labloudle lui Gusiav Moreau, sau Ennois-Helena,al ctuei lnsotitor deal&ir ''Am lenit rd distrut le|ea lui Moise, sd rdrbi prcs$ipliile ei, sd-i purifrc iwwidlile; sint cel care propovdduiegtezndd.rniciaoperelor'*. Acesi vie cu duce de asemenea glndul Ia visul lui Custav von Aschenbachdin lodi^ yenedrS(capitolul VI), ce desciie o orgie dionisiace, ln concepcrcaciruia Si Thomar Mann s a inspiral direct din swsele publica@ de Erwin Rohdc, pietnul lui Nietzsche, P,ryc,e". ln O nota a lui Beer Hoftnann ln documentalia penfu "finirul Darid" dovede$eca, h imaginaia sa, proltitulia sacr, din Hierapolis este asociata cu pasajeledin Biblie evocind curtezaneledin Cafla n (dc c\ctftptu Geaeza, 345
[E .

F
n:

r &
e

F
F
i

iF h
E

t
F.

F !1. I
i,i t"

fi
$;
f:i

r'
F
*

E

H

344

!+

34 !i 38): '?i*,rr.r, in ]iasdn, lotul ,le &lt a! ,echii ditiinitdli asiatice a natwtr Astdrte ,.renelati pt pdtnintul CanaLn-uluisub nunzle astar, astoter (da unde derifi t,, arunednd Aphbret, in eteacd Aphrodita). Un loc de tutl celebtu eru Hienplis, tn Siria. Lucian, De dea SFiaca. Ed este nanm zeilor, ze4a pncleapei li a Jecunditdtii "'. Visul lui Paul capatadeci s€nsul unui 'cull al vilcjulxi de aui'. al unei inndeltAti falA de t_egea Moise. in lui acest stadiu a! poveslirii, doua inspiralii inrrA tn conradiclie: cea care unneazscaieaprincitiului dionisiacdescrisde Bichofen, JacobBurckhardisi Nierzs.he, !e, a ruaaismutui hini'1.in s.hirnb, utLimete in pagbi ate ti povesiifi, cele doui inspiialii converg !i sflr$€scprin a se contunda, prin conversime, lui faul la radili, evreialca: afimurea vielii Si fidetjtatea faE de iudaism3 - Mo4ii, otnanentui riala ri Am sLfbli al cr, 1n D.r 1'.d t?orgs. conversiunea paut corespunde lui aceleiasi nevoi de ! ieri din sine. a.ieleiaAirea4ii tmpotriva deondentei,i indivjdualisnulu;, ca qi in cazul lui Uarres,in I-e cuke du nni_ Mai Doatr fl reletatrr un ar IUn.r.on\ur' celorda; durori: unul La sila ietatalr, l: congientizarea idenrilatii coleciive din rare decurye individul lrece prin cultul mo4ilor- Dupa accasll!.omponenrdmacabri a sensibilitilii barresiene, care are nevoie de recrlegereacimirirelor qi a nonumentetorfunerarepentx a simli fioml energiei nalionale" jndivid l nu esredecir o veriga a lungului lar4-care-i une$epe cei 1ii cu cei rnorii. In prefata ta cxleger:a GesanmeheWe en ale txi Richard Beer-Hofmann, din 1963, Mani Buber subiinia omniprezenta mo4ii Ia acesraulorlr: copilul mon din nuvela E x Krrd, viziunea pesimi$a a no4ii desprecare noul-nnscut n ilie lnca nilnic in Schlaflied fiir Mirjam,, $i domnia Thnnatus ldl]ui1n nuvela Def ?".d G"diSsr ceorg moare tn pu.ereav?rstei. Paul lnainiea conversiunii sale finat€ e$e un "morr-viu,' a csrui esEtici lrnpietregreviala'^, care viseazao fetr],.ie agonirnd Si o orgie erorici a crrei supremi lransgresiune estgimplinita prin mornea viotenti a {emeii pe care a ltnbr4i$at-o, $i care g recapda conEdinla iudairatii s-aleasculrind vocea singelui vorbindu i desprr no4ii ale ciror cadal're au tnpftrzit catea Tema rno4ii osre ilustata ln "Der Tod Ceorgs" print1-o alegori€ a medicinei careaninteqrede ceaa lui cusrav Ktimr. ln rrenul carel ducesprc ota5ul undr v, fi :runotmLllarueorg rricriul, precizeazapo'esirea. 3

c4t6toregecu acela$iten), Pantl$i imagineaza?n visareasa cum ar fi putut ar)racarieralui Geotecd proleso'de oredicin,l" tr paneJe a li repreTentd rno4ii $i a suferintei, Paul il v.d. pe Georg evoluind ln u,i txiunf a-supra bolnavilot $; a muribunzilor care I implolt disPerati,cufundatlnlr-o mijlocul stoici rbeditatie asuFa fragil;ralii tuturot lucnriiir omenesti,incarniid tipul ln$$i al acelui "niiitism terapeutic"ln careWilliam M. Johnslona vizut una din caracteristicile esenlialeale "spintului vienez"" in rolul sau de medic' Aeory rcallzeaza aproape ad lineram Fogra.nul kasat de Nierzsche in fiagmentul din Gbtren.DAnnerunS, intituiat "Moralirpentru folosinta p?nt'u mediciloi: Fdld ,elel?.in 'chhb. zitni . t haui Jr7d dc dezgnsl medicina qi sd iinPodo_ frescadeslinatnsi celebreze lor'o' . Penldj.) Frcientul beasci plafoanele Universit4ii din Viena, Gustav Klimi computea ui dans macabrulnsufletit de moarte,domeniuln care ltiinP omeneasca Parearedusi pulrn. la foarte in cazul lui Richard Beel-Hofmafll estetul chinuit de grndul mo4ii reuseqte ajungAla seninelareadefnd la o viziune "monis1A"a rmiversului, se care i permite sA lntezireascA ul]iiatea profundn dinr.e moarte 9i viaF ln marele ciclu al devenirii. Con$ientizar€a mo$enirii evreie$i complete^zA acea$aviziune linj jtoare, dndu i individuiui cedtudin?a sensuluiprezenlei lnlre vielle trecute qi vielile sale tu lume $i a locului care-i €ste desenrnat Der Tod Gearys aduce o ilustare perfecti teoriei ornarnentalismului Jugenhtit pe c,de xn abotdd-o ?ncapilolu, .onsacra.lui "Narcis". Textul lui pemite confirmareastinsei relalii care existAlntl€ a doua Beer-Hofmarur orfi. ri cosmogonicsi bogaliaomamenulacitre dire.clie a narcisisffului. ci caracterizeaziaceslfraSllenl de anlologie a stilului 1900-S a ar41at Pa l, povestirii chiar tipul lui Narcis de h sfirAirul de careincameazi la lnceputut secol, $rferi de m soj de tulburare a perceplisi: "Ceet1ce subkctiviatea sa percepe, se pierde imedidt Ia nhreiul ProPriei ,utonomii, ceea ce sesizeazd sinlwile, inmgiAlia sa ,ranslormdint-M ondnent tatal s bordnndtpropri' ei subiectirildli"". Hn intermediulprivjrii sale,omrrnentDldevineucigitor. ln pasajul cel mai de,scifat, unde Paul o lnfl'leste pertro prima oara pe "femeia fragilr" pe carc o ia ln cas&ode $i care va muri tu scun imp' tiirAra femeie pare, pe fundalul ctunpieilnflorite, deja inanimat4: "Pdrea aproape dzscdmafi; din ed nu nni rdmtnea dectt propria'i inagine albd, carc se deta;a intr-un contur din diferite Jlori {i d.in tmpletiren lujerelor tapkeriei prefirate cu narcise.Dinsple narEinea pddurii unde,suh h4itul des tn care 34',t

&

i
I

!
soaretenu putea pdtrunde, persistape tunzele brune { putrezinde zdpada tncA tare a iernii, stlla u.n yinticel rcce, iar ea iri stinqea wnerii tremu/nd''r. Clteva Fesaturi caracte.istice p€ntru,.gendrrl'/ se regAsesc ac€aste in descriere:f€mcia in rochie alba 9i cu uinbrele,pe tundalul narcisetoralbe g al zApezii, decorul floral a$mAnttor wui motiv de raper (Be€r-Hofmarur scrie: "nazisseniibersate Tapete"), joc\tl liniilor ondulftrd, tmplerire ;i stufoasc,ln carc contuurile personajuluiuman se cufund, in marea unitate, abs€4a de profilnzime Si de p€rspeaiivi redu,ind imaginea la doua dimensiuni, ca in peisajele lui Klimt", idila unui locar anoen,.r ameni4ar p.in prec?ritalea sa (ftagititatea siluerei feminine !i ameDintamar,t utui lnghelat caresuflAla poalelepAdurii). In textul lui Beer-HoIinaru\ omamedtul tmbracn o dubla semnficatie: c.stesimplomul solipsismului esretuluicare tnnsformA roate fiinlele !i toare lucrudle ir| ofiamente supusedecrctelorgustului siu suveran;dar esreSi un semn.El pune h evideng maiea coeren9 a tutuor lucrurilor, a omului g a natutii, a fupului uman Si a lucrurilor carcl lnconjoarr- Omamentul este legitura care rcline microcosmosul uman fu slnul macrocosrnosului. Intdnirca cu "feoreia fragilt' va aveapentru Paul acesldublu s€nsjmoartea lin€Iei pentru care Paul se simte responsabilin chip trrisreriossanclioneazi inaptitdinea sa de a se pune la rmison cu Viala; dar aceastdmoarte este, penEual parafr^zape EarrdsdescriindmoarreaB6r€nicei,!i "pdma etapaa unei fttouceri la viattr' -Visul cultului lui As:larle,care dezv uie celatalt pol al feminitalii din imaginanl anilor 1900, 'femeia fatata", va permite trav-eruarea a doua etaperJ, unei In cele doua vise, dean4ul omanerral anuntaca Viala se insufle[eqte{i circulA prin tablou, dilulnd contururile individualiei ti cutundhdu-l pe subiect lntr-un mediu inconjurebr mai tncaprtor Nu indmpldor personajul lui B€cr-Hofmani tdiette aceastilirgire a eului sauin vis. Caci visul, Freud ne-3amintit-o adesea, esteo produclienarcisiaci asculrindde un egocenEism absolur*. Totu$i, ln fi4imea lui Beer-Hofuann,vis€le surprind prin efertul lor de obicctiyitate (btr-atft tncft cititorului ti vine $eori greu se distin8a ceea ce tine de lumea diuftA de €€eac€ apa4ine lumii onirice). Pentru cA narcisismulln actiune tu rimpul soffrului lui Paul umea?"n mod esential tn 'cealalti dire.tie", analizata de Lou An&eas-Salom6, {i ant|rne cea a narcisismului pdmar, undc se rcgisesc marile Un eg anEopocosmiceSi moni$e ale virstei individuatisi. 348 ,l Ndrcir;j,n {i iLuzie EtuP de Visui srgiei erotice {tin tenplul Dea Sr/ra pune ln e'"idenlAli cealalta tatua a n;isismului lui Paul, cea care-l detetmina p.e subiect si caute fuziunea fu rnultime, confom mecanismuluianalizat d€ Freud fu eseul stu und lch'Anaryse". Mecanismul decwse, ln dn 1921, Mas;enpsychologie -Cha$eguet Smirgel, din difercnla fimdameffaln dinlre cuvintele Jninei idealut Eului. moslenitor al narcisismutuiprinar' ;i SuFaeul, mo$lenitor al conplexului tui Oedip. Cel dintii reprezintl o tentaliva dGtecuPrate a aiotD'rFrmciei oierdure.Al doilea se iveste. ii PerslectivafteudianA'din luzia" cel de-aldoileasa Celdinrritindesare'slaureze cornplexul casrrare. de prornovezercalitatea. Supraeul sepad Pe copil de nam'' idealul Bului irnpinge spre firziune". dr, fenomenelecolective tind s' ProvoacedisParilia rna;'iaul in m ltime poare slabi rcpresiunea tendinlelor sup.*uloiin;onstiente care se aflA la baza orictuei morale' pentru a ascultade o noua atrtori;te (cea a multirii), penniiind lndePlinireadorintelor ln mod obisnuit intr un studiu .lespre 'iluzia de grup", Didier Anzieu a stabilit o analogie lntre rnu\irne qi vis'", deosebitde lam#toare d4cao aplicamIa Povestircalui fuchard BeerHofinann, din momenl cc, aocmai ln vis, Paul, personajul narcis;ac, se conioPe*e cu multimea $ panicipA la orgia erotic' DupA Anzieu, ln grup, ca !j in vis, se lndePline;te o triph regtesime: guPul are tendinla de a regesa Ia narcisisrnulFimari Eut $i suPraeulnu mar exerciia nici ur1 conuoti Sinele se instauteazi asupraPsihsmului pdn intemediul Eului ideal care. sc.ie Anzieu, 1ncearcd sn rcalizezefuziunea 'u nahl/l atatputenicd { resklutarea innoiectird a prinului .'biect de iubile pierdtt!' Gn pul derine pentru nznbrii snisubstituttl acelui abiectpie ut"' intrezarim aici sensul Fofund al "matdafiatuluL' carc donne$e la Hierapolis ln visul personajului lui Be€I Hotnann. Iluzia de gIuP aPifn subiectul de angoasacastririi, alungi figula iattlui, iar SuPraeulProclatna venirea mamei alotputemice ii satisface dorinta de fuziune primaiaAbandonul Supraeului explica ulurinla cu care subiectul conroPit in gmp participa la atrocitali colective, oum ar fi uciderea indivizilor celcali ln picioa.e si violentati ln iimPul orgiei sacre. 5 - Narcisisn li iudaitate elanul vital cc p&us€ a fi fosi regasil in doi$ rinduri, moarteasfdrftnase sfutise in macabruqi odad cu moartea"femeii fragile" ln vis. Orgia eroticA

F t
;. I

li

v

f
t
349

i
I

vieul lui Paul ia sfir$L Pentu oa narcisismullui Paul sAse alime definitir ca lm "narcisism de viatr", Richard Beer-Hofmannisi lncheie povestireaprin Paul va fi o pffsonajllui. 'Vialn de al rreiloatiP" la careacc€d€ convorsiunea viag dupi legile $i ptofetiile Bibliei. De asiAdatr' narcisisnul se hrge$e o Dmala a cADaln prolirnzitDereligioasa Pdredeci imposjbil sa ne alaruram inremra-arilor oovi*ni De, Tod Ceor# care ntezaresc o nrptuta prolunda lntriexisrerya narcisiacaa 1d Paul, la lnceputul povestirii' $i dtscoPetirea o Nu din fin6l a destirtului evreiesc. sepoatenici mecarvoibi desPre depAtlre a narcisisrnutui'. Sentimennn identitalii evreie$i se aiirma la Paul in Drclursirea narcisismuluisauiruFal. ' de Cac; paul drbreaza sieli. chemarijPtoPriuluisinge.sentimenrului filialio c.re se treze$eln el, acea"gratie imanentl". $i arb Pute4 f;rA a fo4a prer lare notar sA afirmern ca rcgistrul omameffal nu este abandonatin aceasti conversiune, caft intoduce lntorsatura finali a povestirii in a$intirile srte, OIga schnitzlcr evocd o convemaliea lui TheodorHerzl cu Richard B€er-Hofinarm:"Henl visa la o Palestindin tnneSimedupd nodelul ewopean, pc carc o descrlaprietenului sdu Beer'Hofnann ln unnd:torii ter' tn neni: <Vom avea universitateti opetd, ti |eli putea ngrge Ia spectutcole nai albd ld butaniefi, Dar Beer'Hofuwnn' coerent a gardenia $nokin| cu tn conieplia n desptepra \tfimo[ilar, protestd Slumind: <Ba nu! Cittd von de li acolo, ;eau. sd n: inve[nintez intr-un bwnuz din natuse ^lbd' acoperit "la4u.i de aur {i coaldt cu n turban c o hro€ddin dianante>''' Aceast| "Doz, sionist " se iiscrie ln linie drapia cu dandysmulde la sfr$tul s€co flui'. Era qi obiecd noniei (prea) crude a lui Kad Iftaus in Pamflelul sAu Eine tuone lib Zon: "Ei sau r.fdc t uluitor dc rcpededupd sufetinlek nn tenareale iudlti$nului, cAteli ajutd acum sd arborezenii dePozeinedite"" ' 6 - "WdlsunEenblut"al lui Thonts Mantl Comparatiadintre ,er ?, d Georgsri rruvebwalsungen9i,l' a lui Thomas Mann pemite o mai buna desciftarea originalitAlii legnturii stabfite de BeerHofirann intse tema narcisismuluiti cea a identitAlii e\Teiesti.In povestirea lui Thomas Mann, scrisa iir 1905, doi gemefli, frat€ $ sori, Siegmwd Si Sieelinde Aarenhold sfrtt evrei hima ve.siwe a textului o PrecizalimPede: la duplascenaincestului, Sioglindsexclama,Slndindu-se logodnicul "oficial"l c. ftumos l-an insel1t pe cre$tin!'^. TttomasMalm va Prefera st "ii bine, ftazi Precum$i exFesiile idil Pe care le conlinea' Pentru a suprime aceasta eita scandalul provocar de prima versiute, ln care lmii vians€ra o satirA antilemit a mediului evreiescdin familia socrilor autorului

Dincolo de acesteanecdolebiogalice' trebuie subliniat ce ThomasM'$n descrie ln aceasti nuveli un caz de "perversiune sexuala evreia'sct" pentru pre.iudecefle,dsplidite ln cultura cie'lrin' (9i devenile reDrezentativ un raoas al literaturii, a,ntopologici $i psihialdei)' dcspre endog'nie !i "tas€i" ewe a casit;riile consangine, considerate prcvoca"degenerBscenla" "SPiritul elr€iesc" al lri-sieg ieiti q; perversiunite"serualitalii evrciqti"m"ni ri SieglindeAarenholdinrnphipeazn modalitateaceamai eracctbatt a Decadenlei. Mai multe detalii ale poveslirii dezveluie c, narcisisnul lui Siegmund Aaren]rcld se hrin€lte din sentimentulapanenenPila o "ras' diferiin"- El 19i consideraidendraleaevr€iasci ca pe o marca eleclivA' Ca un p€tfe€t dandy' petrecelungi clipe ln fata oglinzii pentu a alegeoravab asoftalala co$lln $ se minrmeazi la prlveliyea ploFiei singulatitali: "Nimk rlin toate asted nu i se plrea Mn, cdci pretindea cd (hcd nepdsarca,cizrAelemoi €i Suletele a"ifarut" u potrivisc atistocralilor btonzi el at'ea insd datoria dt a-ti d losodinp,rti tinula.de a ti mperahl din eappina in picio'r'e Beckeralh 'hlonzi pto\r imbracali: 8?'l?rdlh .iiui rui si.eiind., .s. *ut din acei spuseSie}li;de, ili poand crdvdtele chiar $ Pe cele colorate' cu mici tloduri Sie1hund, este liinlo cea nai a" o"it t u"t Becketuth,rdspunse i"pa ^.a" \)irea mea s-a atezat rrcodatd t l De altminte'i l';leaft asupru cdreia P am-sdte ro| sn hu nai faci alwie ln ace\ttd seardla acestneatq '- ' ln dnpul spectacoluluicn Wdllqfia lni wagnet, Sieglinde $i Sie84flr|d Aarenhol; se i;endficA cu cele douapersonajecu acela$inume' descctdenlii lui wotan, de singe diYin, creatuti sublime carora gtosolanul Hunding le sale' Siegm$d Adenholil serr'egedrepacontrast". R€venit ln apanameote'le 'Cu ochii culundali ln prcplii sdi o'hi. i;t se contemplatlin nou in oehtrdlt cutios[ "]' contemplichipul.li emmindrtecarctrdsdtuld cu inuliozitate, chipului semnete Rdnar; ata ndtd t ern4,studiind tn trdsdwile "riSinii sate: nasulpulin cwbat, buzele ptine $i blinde, ponelii iesili' pdlul des' nelru 8i buclat, care se ldsa cu Sreu nnPdrlit tntr' cdrffe Y 'are utprt thbinate'aB ' piia i ttnple, tnfine, ochiisubsprtncenele 7rcase, prezi e pe gemenii Aarenhold cr Fe o Ironia iui fiomas Mann, care_i cadcatura a decadenn$l lui wagnerist,nu Punedesigot deaft Frlrn prcf pc "narcisishul evrciesc" al lui Steghund. A.€$a ra:dno ligust c8ocenftic li'la fel dBst€ril oa 9i lnvititula aitistica pc csrc o prirbe$a de It sd db^cei rl&i sale dovedcsrdoar lipsi lal'dltshf' Ir] caa* buni arti$l ai lretnti, iar desenele Iui Paul, personajullui Be.r-ltofrnann, conttiernitlrii idcntit4ii evteiegli i s€

350 351

- T.

F
b rF

"cosmogonict' a narcisismul i Con$iln1aunei solidaalAnsl o aprofundare ritAli istoric€ cu destinul poporului eweu tansformi ln c^zul lui Paul senlF mentul predesrineriievreieqrilitr o obtigaie sole'nn III cukural al lui BeetHoJnnnn ti rcticenlele | - Sionisnutl lu Holnn \thal i al( lui Schnilttel "Conversiunea interioart' trAis de autor dup' modelul celei -a Paul Dersonaiului pde a Ii intarirn"rcrsisnullui RichatdBeerHnlmaru ln iminririje sale.t;ch von Kahlerevo.d in leBarw)(u pri"relul sau\iene/ dtstanPle subiectire pe care Ie lunft fag d! Lunlt' care "strenia solit!.tdine, ru contrastau tnradadnateasd ?tln'flolo ik lunc'l ti ia c 'nunttttc't nazistesau exilul nu au ttnno{tor sdi'"", pe carenici mncarperseculiile Beer-Hofnunnin 1936' cu afecrat-o.Citind cuvintele pronunfat de Richard putea ocazia calftoriei sale, prima qj ultima' ln Palestina'aproapecNne am al Pronisiuniior:' 'E' elndi la lm sionism subiectiv, la un Pamlnt imedor 'ri Cdci nu poli scriedespte aflu de treizecide ani pe PdmintulPromisinnilor' tenele biblice fdrd sd te sinli inn'o c.muniune sufeteascdcu PLle''tina Ah tocuit in peisajul Palestinei, iar aceastd existenld a reprezekt'tt k'deawn pentu mine o realiate IRealifitl , dar o rcalitdte care se sitre'lza 4easupta Iu,rlii ftale Mirklichkeitl " ' . in opera lui Richard B€er-Hofmann poslerioara poveslirji Der ?od Geol8r, acesi sioni$n interior care sprijina 'rt atlta iniensitaie narcisismul individului s€ exprimn prin intermediul temeip,'ed?e;ndr't, situatain centrul ciclului Die ntsrdrte wn Knnig Daid' q; mai ales al Fologului intitulal Jadkobs Traum, conceput lnceplnd cu anul 1898 $i reprezentatln toamna anului l9l8 la Berlin !i in aprilie 1919la Viena".Prb intemediul acestei piesecare aminte$e de misterul sacru'autorul lansao sfidarela adresailunji ;ontemPotane, zguduite de razboi Si de antisemitism lacob stabile$te o relalie direct Si nemediatl cu Dumn€zeu,care-i apareln Yis Bl revine la a esleipredesinan pemanenrd 3_ realiuk, intArirSi convinsdc eficacitalea Putem compara;cea{a piesnbiblicl a lui Beer'HoImanncu cea a lui Stefan la Zweig, Jerinia:, publicira in 1917 si reprezentaid Zfich" Conftuntal cu nu ton pa1e1ic, flri a cndea aceeagicatastrofaewopeanA,Zweig adofla un

vDr sa il{r., errilrdiio.r']1ii l:t.rino8.xra, irr lirip.e Beei fllrfmann pare a nu TrdlrDL ljr slil hieraii' ;rrt'ze ernorle' tlllJei q; rJnpJri h JaAk'br insoirtudL I r-o,lrli ric!.r i r d;rPli,tin dnr.:atul l';tuhti lui i-iofnramr}11'?i' .le'FamlzeJt de rn' iir!r!i; s.nscare r"'c(urrr )g.esiv. 'iinr o lT'tqttordeni' qtrl'e .,: Aeer l-.lttrar,r,. 5cr;s.'a.e! esle .;drt;1 Cin dumini'r Pa$eloi. 10 . nnD.slc rta i! i, lrailtil j.jttt. l.i..s! tltrrtltd\iner ini ?r.tlut. ,4r. r1l .tt. u| tut; \ttdin ri cn&ne aple'dter can( ..i .ltltlrtu; sutci?ild i' an.i( lr.rtra .] rrri)t'.u v) ni\ft| tt ,,1':.itut nr'lihti r L'a eet:;l tltildt:ttta nu ryhct d. r?tcr. i ttiritluttl iu llot t|i,lMr.tj ruturr 'r:leitr - de\ru,: qri ,'.tttibil .\i ,t2^)al1! 'td Frlurha !t)t atl:t 't! lt '' trt:!ii!ur.i i!. !h/it'ttt1t! sru r' r.iutak: 2. 'm. nl d!st:op'r:aj p' un ch'p ib:ii ilolirirtnsrhal ;dangil ci sinlis. a..et;i nelini{te de(Qe'iri'l piesa lidr {;t.rj r,,1 t.:lalninl i lu; lieef }Icitianni cot.lirnnsei ia r)roafl8 3 sqPi dr nejticleJi ir' iler ijr'li !''l coni:lri i s. f1'..a ra.iczr.lrria 1) r$,r.iie cat' ra!c41 , trediro' ai pe.son,rrui ire|llr" ar.!4ndi\ 'oficlui' ^p^.e !irt!:ni p.nt! Pcrre'ruliile indruale de ii cere rlzrruise tnerilde ce t !.' J' (]rarotais (1' (!iEi'L 5!1.i p..sibil .'4. !d atit .il ii rr{:ol'.'iia" 'cffelui !1:osiplsaj I ll 1), ,:!liin1e.l rrlli.it (or;Llatnnilriir pi3!a lnl B.o1 llotnr! 'i' (n,Lii.r1 F !tr'irxarns!hrl .scrisc*:a unLiroae a lIi Hofniau1slhrl il.?^r,j1:,1 :aiila asltp:;raiiEst;r il.rlrfxlii. s, ie i'ut! t. scam:i fcb.ei .a:e i titdia li! tJ;L La 7 ttai i9lll Firjrrr.l B.ei |l,rlTtann fsL,rlrde FIinti (' scr:\t'tre a ctue; lqn!:irne (mai in[il {le do )spret..ie plgiDi) lrral; ix ce tlr,isrrr ntac|riic i}i Hofinanrsihe; ;! r,nisera i; Jrs!'r.a ir '-viDla afuza!;ci .le lo"hisrn iri d' o:Eolir nllionil u]lei e'ch'ziutj r' :jIl;i;'iail i,, t)r{iesrir}sd iui iac$l iiu ar!.facre'li t|t,Llie:;a ntiiriat' ,rJiorlaifj. l; .ri i, pt'"tuliia i.tl ittt\ rTeq Jieutt. ' ;,yt'tta'ti zgei,i,r' o,,t",t.,,i,' telrtic!!; : c'a Iacob.Jtr iiflsi! d€ {tice Citd i t. lpu e aPttl iorjnil ac pu|elr .{r de doniin.iiie. $i, in.o!r;nude: kc?e! ii irtdbdi nv : ptit' t';rinf at ilirbcl t:at' t' 'tie " '?t:ut lui'.rttitt td n" vi '!3!t|t kt t.sl:\it"'Cc!i iii aceanc . ntr .'tr/i l!.tn de v,! Drilolru trtt.tLt].t;dtt tolit;.snr'l i !rti:;-r.1 Pkti itr!'dblt l1r''ttttl tii'l i :icnftutu: pt'ttr''| E )arsleii.! (tL4)nMdki. .iisus ie<|slux: uclicitiianr. <lan|"bs 7''1ut]r' . , .i.t'/ihit o piar'a dc i.n" pe c!,c.;daii ':u druttt':lt (/\1€sul' $u .r it prtut .t)t tltit de hit? a|& drclt skbti u 'i'lolul' (Henu;rLttn, d sul:t'ur t(tatii ir trca Lt:.Art:i'tiir, 'j in s'ris$riie rrflil'rr

I

'tf

F
b

P F

r
t

F t'
k

t E

352

l5r

re. Hotnann$hal va incetcn $l se faci ienal penlru acc$ul de furie d;r: tuel. zile de Pa$ledin 1919.acoperindopereleh'j F,!.r-Holmann de eiogii. Acest schimb de sciisori Eiine arenliii r.,;'i ales prin iezvillrir;le asupra lui Hugo vor *Iofuanlisth;,1. Calli nce!1 ar:or n0 3borderz, rticiodala chesliu:tebpropriei idendlaij bv.eie$li,dr|Jr doar strt)o fomrl fo4i," o'olitlt. iar dial^g'rl slu cu Rich l Betr Hatmrm rlovgie!-tccr' Fintru ei, e:re lor l'a de o che$iure relulad- Per1nr un plus de exa;ltlate, ,r fiebui sr lotbim in ;egilr,r.i .u llofrdarnrslhal de{te un sleri de oiigini evreie$i l da' calcule: culegelei! idlilitlau .ontenpo:xni; s1i m se lncurcau ''Juden inl deulschenKulturbemch". incheialrt io 1934, ii acorda un loc de rnoa'e lui Hofmanrsthrl". I:ti in.i din 1912, \4ori1z Goldstein il sirua Pe Iloimann$hal ln "Parnasulgennaro evteiesc"" #d sene Zait' Hemrann Rro(h a analj in esed sau despre tlrljnam*|nl zat cu subtilitale alrtisemitismuliatetiat" al evreului asimilal' in .are drs tulEE un fe omen de k"drckbn cu tuud etaje, Chktr llupd o asint;i'tt? ttu' (tn pen&nbra tncon\'ti i td d.-a iun.iul nai nlrar xenialii, finii leSat etnului) de si.aata in\iald .de izolqr Slori)Its,, Mediul de asimilarc .are nei lnri nartle esle consiLl?' d dabindit de faaie rnuhd rrene l&niliaitatca el un nediu strdin Atin,ilalul 1( n1t t gindre de la o distanld are l\t:e din sinc itftl un akt de un srai superior. El altt ales in sinulpoparuiui ates ^ Iacob al tui tseerHo{main s-ar li p iur nuni "Ale!at" sau "Artislx!': loclnai o rsemenea forma de Lrredestirare, care ftcc din el un prirl al Doelilor, li convine lui Hoftrann$hal- Dar, ?e ru ca narcisismrl unui asmener lip psihologic sa se inrcruifice. ptedeginareaevteiascil tebnie sa rnminn, cum spune Broch, 'in Fnurnbra incan$ientului". ,Agrsivilaiea lui Itofmannsthal fa{, {ie p.ietenui sau Beer-Hofrrann se eipljcn locmai prin acee, ctr acesta din urmi dezviluia ceea ce trebuia s6 rlmrnl ascuns. Holmannsthal aseazAproblema I'e terenul luptelor dintre nalionalilAli qi se refugi4zn ln ideologia universaljsld propagate oficial de citr. puterea habsburgica si adoplatA de un mare nltrndr de evrei asimilati din Cisleilania: un universalism care masca in realitaie alianla obiectivi di re evteii asimilai qi austro germani. Erolutia polilicA a lui Hugo von HoinaDnsihai, care aYea sal faca sA vo.b€ascd ln 1927d de o "revolutie conseflatoare". line de paradoxxl retevat de ce'shom Scholem in legiture cu Rudolf Botchardl: Acest otfl etba' odindr d. dotet, contins cd a .listrus tnt cc erc erreiesc in el insu{i. d .lew' nit purtdtorut de cutlnt cel nai eloc|et1t dl fadiliohalisthuLai Senmn ti al conser,'atorismul ui c uh ural "".

lnmdire3 ilinerariilor Tonrsi. dincolo de Jcesledirergenlena'il'ese' edr cli nePutirF de nega:persotarl aie lui Hornamsthai {i Beer-Hofmann la socreratea i'""..1" ,r. lr vis lr realirate de la lurner omamenial' ai "Tinerei Viene . Pr1n vecnrretn'en1anli are .x'ntemlnrrai;1. lo. la acestr ra sionismului i'ia'iirt. *tlurale: lnn'o larinnri indiv;dualist6'a ,',.-'"ii"i reinbarcerea ia tradita learrurui ia Hoirnannsrrar' prin ;;;;;i.i;;-, vo' la carolrca: Leo-pold ai" . .olul dt XVII led Sr lJ ioeologid -"'.** uner conromr Au'uri ier"rhizire eFmet minrlur pnn retormul.rcl And::an. r diri'r. '- -i.t",""-".f; ^ra nu s. inttiaul 1tr lwnalu] str din anul 1919' Herma:rn " 'r;";'i r.ierrc derd aprcareddr' uit'trir' u* t, u-a's ,r baro' 1carui unic] 'i.i;]" "t r,,,,n rrerecr'urreatru ;.;-,;:;;.;i '-t, "ninr"1Le la D"mncc\ t nut!'rni lui 'b a \o.dticir'..ulln's:|nt.da aJ MriJe rc iL"rc":'rar\ecmeri'ur 'Le:'a'1inr' )i, i.";"i,"p, r,,.n' a" i,-"^, e' reia* Beer ",, n. ron'ertJlolIor it 'pl" identrtared .. "''."^*"1; "',. "i" dreru 'idlcini ornuneti adij'crrn $aorrra 11-,r,",',, 11.r'r:.r'sthal ': irr a n arisinalilatea rui Bcor Hofin^rrr oonstalarl indoiara il vienezali' iD ateelt$i mi'sula' ";;';;;;;- ;1,""r, irlentitarer culturala opa.rt ;; ".iof.nt eare'a.sca. idenlilaca 1l lr'r Rrchlr'l Be r.hjdt suqU"e nurea '|rrhirr''l'l srorr'mrrl -A.o, : mul ndiionrr' n Iml)enului n tn hr 3rrume losrcr s.-rrr",f".,"..;. '"" ideolofier I cunrele eLn\urnrr oJt"r''le'otani'n(dl .n:incnlrctrelentrnr lui Ulrict' nr Manl oihe EiseNchafran' .'Prei.nsa:. ,rrr" al t)krdred dintH) dltd tk':d evrcii s'at tntart sd !i'it*-" ""i"*-p gi sd poatte castunut ",*.*a ,.lAn,ca etra;,a' sn-:i teia vechiterutrcniw la noi Si carc otient'!. Re(:anist:.nutt Ealiliahcarc tocwi a fdcvt alerc 1\'i'l nuatatitaa' ,;nd loptlirt Pc 'lrldnada "',i..-",; .,*t',aA" alc ttttt | "',",";,. ,, !ein;' "''ptl ru i'ldLt't rtP pn c l; .'i i a n rciP c^tPr' t .amtr!. t, 'rtt t? P\tc ''u m r u 'L i 'e ; e tn c . '" * """t , 1 "'',o 1 tt , , , " t r ''" , ^ e \u t"ttttl tta t: Ptr tl a u e t"i p t e t'"a 'r p ' ' ' . . , l i r " ; , , ', ' t i , 'r ' u n o "t ' \a to e n p h zt '* t P'd '. a tc 0 4 a tr " ,"r,,.ni.",u:a ' tto t ca

natwd li r|li eveilor artevdraia intenniwt:ii s; pe,tct l'',, keda1i'le 'etlca sptciait in .sinuL var deLeni it hijuteie' .ry spun? chiar ' 'ttisto'ratie s'tk ,.,"',, nrins rcc nricntuarc in iwut tronutuiMajesriii. caft se plinhi Pe '*lr, ira p'"tu.t;. i^ieinc ui sinPla nai cotidiain ";,',;;"t,, poii int ni' a es' xnis*r"!:i i,"(ld unica in tLalc,penru cd dt'ur'aici

354

355

vtbild.iega!1!n tur!r..1!Ld, tt't,fldn Li.h lr\ rllyt, t.t,t1L1u-\e ft|eina siotdtut intl-ia!:st it-t., ,i.Le tle td!e ieu !:ti':e::ul t' patrtuiani p;nd i! r:i :,ccil coi1.t?'r,.n.ri]"'. '-lonte:rri ri raaului ltri n{l|'il ,rda.u.l:!rl:itc lia;or.r: rnr,e1[:ti3or s|a:ifi. r]inci :inle J-etrrsdorl esre irn'rrelral:d ro:ir..!(rrl .irinocrmioe Dar .xplnar,)a c4rc r o iru|tunnl, li !.ixlimeutoazi rcll:f1ia deiLoru rsrti! r.i.ii,tri tl'rl..ii.Lr ,1re r.,,sl siinj ri ie lulrire|r1rim. -- .hjl1r ti in fonnr :ia t{kurda'iti U$ dt itr;ortjr :!1 fuj ili.na.ri ;lr:r;loiir:rr,+ ,^ultr. Siinilzi.. in.rpul reti.rnl} lali.r i:rrie rrii43 i;ni.lt Jes.fisi ;! r]'niiesl'lse iie jr b1|I] !|et 'loC C!./CN. El scria la 2 n'd.lii i91)0. ,,rirt .' lirf$ulirri iinl,rieii r:i t)r!;re i:, coerenlx rJolesdtl tc cer(.r .,omtnra rlJ $n .oi,er a.- JrltR tre !t!.:i'.!L /, iirise..iar neirtirar* pe utl tiri ir t q:it)iui 1i ldt;Ni..t.t. nt:.inrnlti ir!(*:itt ;.: rtu te l)oat. !.i rt! rt; fi ti4t trt1yl1.,ttitit/t:..ii htj!:r. t! .tirl. o {pi::rdo/t :,ttack, .|ui .ti? n, r.t!it.tt. rci.|*ul, t! $lti r;rrt.:'" Lflnrdz, atoi .neva.iiir,ii .u prililt la lre.rrer li.cvenli iie i, eilc leioir dt, ?cxtl san lfei reaLible l:! rir ldin.aie r.otiv. strne S.lLni'.zJ.r. le.c|,rrid. ans:jmb|i .:n s, le pr(i 01,.rit,l- ii In riil. , ri,ie I r.,ri\id.itn !i aloliul lrrr oralrri. $i 4.rnrrli.Dirt notive rorrie iileiile de !sle ,i. itii Il,,ln.!'rslh:l lrici 5:Li1drlor fir a;]ft...in"siclrisnul suhie.il;! al lui ll.r :iolrlr;:1ti. j-idi liiloiitlt cl, r.*i: ir, r!.!la a rti$dirc Frer irJlionrln !i i'ri aJriip;al, de etnilLl rei;gi.s, rcntru ai s!'duce J,e libenn trNel.lof din .i. 'ia s' lnc.e{i.1 rr.r irl s.it'ii;I3 doi,in{iile ir.i,t16 feqlru lord*rrrr. Nr. rLli.rn sl r itraln roiirl]ri sau . i ofcii .ea tne: ooniFi!1l N{p ..iCilie; c"reilu r;enez;, I'ria ti 3J i']r !e*;pe..l;va .r/.]t.. oA ni.i una din reacl;ile la adr,rsri u,;\etuilisxrdui ii tr cr;z.r asiriiil$ii (sociaii:rmu1, siorisnrui, ssiiniialionilrnui r;r;ngridil, ilCividollilmu;. eL..l iu €ra pe de a{tregul saislacatodre'l ta fala unei asemcneacongiEnrizii!! rd.ide 5i oarecun disfer?l€ ) protlcnleior .r!.nlen1poranc, ln lala iidd.izrei tuinilc dtl) s?iriiirl clili., conversiunea iu: Rccr'i{olhann nu puten de{ft s,', lrart

din Viena ln .Jj.nr.iD l8lt. ele. ra Le berg. BDbet rnlr'rsela rJdversitatea d' r c- i 'i, L- ut . r r ' vdr ; e' r 'r 'u5 'or ''u|'ion ." . i ,:" i ,," ' -r' ''lr or do. , ! - r . 'r r t r ''r i/ 1 :-;; * . , ; , , , , , . , , n' , ind -,,,1 l'p: 'r 'ir r la iuJiii " r ir i I r . ' 1|r r 'r ' t t t - ait . ' 'r ' ^t-., c''rr*urr' u; : -. : . ; ..',. i.':,',,. 1i,.,:,\' ' 'un'nj a1' i l'ir zl'r _' Ficl t '. i' c. t i'l .: ' ,,1r,^; ' ' 'r r ': 'f n'r s t "r nr r 'J?r ': u''"r ' ; r '. ', r , '*i''n- ' . ;.;' ' ui co rrne 'co:rvcrsidn'i tcr '' lras ir'sint si if iliretarixl ,,.,,'r,,,4. , ",'"." ,;i rnj .n,:. r 'l'r e/ r 'lr "r r '' , .,, .r, l, \ ldr ur Rr '"r : 'lli r ". nit 'r d' l', r ,.i 'r " s ' 'l . ," . l ' 'r '': "r '", " Det l" r r i I u'' ur r n r' i ,,, r , r , , nr el t e '' '-' ' ' ' ; ' ' I Ji t ; c' t ' l"r nr ) ' \ 'lI \ 'ar r l l; 'l ..", , D,\\FrePt'zi'td accEtttttltctut !)'Pol ,ir, tirir:. nvi,er *,re, 'ldit.:/ir.a Lnui tt ; ttr J: \ 't lLt r 'c t ,' ., r. : ', ' ' t , ( Lpac, , "
t i 'k:!i '4 t' - 4 ':\' r a 1t " t " r ' ' t" I' : ' tl :.t " "' " "" a s't it ta translrtt'1et' i\rtd;:iI i,,r+ fmitr'li' ,,i;t", ,i.,,,rit,"'otr'," 'u A'"1 l P\:\n o! ,,. .-. \"l Pi n ' m n r c' ! , 1 " r r n r "i ' F':" r t'i ' i tl , ,, r, '. t t t i ! t tt i, ,, ' i"

rvricha 'rorct scrii'oruhi neo'br,i' ur,ii) f,nr l;;,;' iriee'r eie$:nrrr a'imsrta rer elt ii,j1ii,!.ze*;ki,t, ': e .tn nie'zith".rirl|l arisli:L liletarr !i rllosoli;]i: .rrioiaiismului err':ies;'" 0lnteagi mi:icr're ceeace rf"tb tsirilil *" ,*-u rn''ecruali ey'ei av'a s'! iilstreze ,.L,ii"t (| promove s'ria €! in angrsl i9Cl _f,",rlt"*, *,"ias!t' Fsntr']I ', foD'ja1et" ",*r"" si conduc' re&'lia tlis'ci sionislena ,;; ;"."i, ;;.'"t, """ ir I'rn'a ec' a 'iunii{r' evrei"nui era sPrijinitr ;..;l ;;",; de pidcnli '.r,."i'e west 6 ae tiit:'scti"' tietras cnreineiare :l.:''' t;;;;;;;; Fej$el' tr{arlin Epbl;.rrnMoses l-ilieo' de posnri Be'Lhoid ,,' ,;;,,;i

',;;";

t t
t

i, i t
!

i;.;'l"j,'i;
2. Miscarea 'junilar e!rei": Manin Bubet Si ilicl"lr.l Beer-lloiruml Tendinla de care Richard Be€r Hof$ann se simlc.a cel mai npropial era rcwezgntatA de junsjiidisctg Bewqunt (MiE atea junilar evrei", iorrnlll. ln care recunaa$em cuvintul cheie il epocii: jr.n8, ca in JxSendrrtl s:u 1n "Tinard Viena ): unul din cer mli rluttd metrrbriar aceilerb r lo$ Manin BIbe' (prefalatorul volumului din 1963 de ope,"e ale lui Beer Hofmann). Nascui la

J'sP"J'i/ Llui rde'l '-rer >i ecrericii " '. ^-.;. -ctr'ur, henlialu' I rie+i nrudeme nul dirrrt' unri cu)rtr:{ ,r,'l,"" :' ,"""., i; rru'!r'rea

Pute anmra Ar'?arac' edilo' ;i!; t;,;i"c1uari), errn'rrrclr?r ft-

n.;.i'p,'l'i'"ur.^'".'.aesll1;;"'jJlfi :lT:T" "'.::.:l-.lTil;;ffi: .serrtor Die Natiinale Wiederqebult (18e6)
Q8e3) Die^iiabch'Modene si )i"i,i*i )*' i*"e a" urieniaee Hxa$"' Ahad ii p"t im*r' .r 'p*ao' sc'iitorul'ri
157

356

r I
I l

t

r

A.easli varidnll a snrrisrnxtui. c?re consi,le,.aali rarea cullLrnl:i 2 iudai$lului ca pe s priorilat€ (turpotrjva r.eiei lRed/p.,/i( practi(are de Theodor Hcrzl), nu licen tll: misrer din daioria sa fala! de nietztchemjsm. de Unele declrafii ale "sioriigiior.qlturaii' aDrinrcsc ideologia singeiui Ei . Axtkl rcmel. sffie rasei. h pre,rentarea sa la Jiid'scher Altuma(j!.lleiwel errcie€ti {i punLtul * verlet. ?rraicsc sint rcye.thtate nici rl toari rarietatea lor' (:inrldd?rc infi,lacixdte hl p('p.r ti tradili(, cun este,tel nrni ad(sea,ptutlur:lia e\)reik* din L.r: citd decld.dl pktd\se tk .rdtum .u!op.|wt pentlu a-tl asacia iulaismal nalional n.de,n, c n estepr.itlut:lia siDnistilo, dit Ewopa tct:identatd. Se ru1i td1.r|4 $ opete;? s(riitotiiot ql ale nnittihr din Europa accidentuA cdre. ntc.nrtient sdit inrd u urms inD ls i)reLnui t.twre d elan rulional declirat, dau .Nrei lar a notil erretuvd sDecificn..:.1 compohenteirasiale car4 .,t:1le{uiefi(ih ei"". Unul din marile surcese lilefare ale luj iunsj dst:he B.wegung I a <'atl stituil publicarenin 1900 a unEi rexi inlitulat Jul? (ia drept vorbina ecltvoc) jl lui Biiries von Miinchhauselt, ilusnal de E.M. Lilien"". Karl W''li$kehl. discitlol al lui,(refan George, ii SEfan Zweig ! au nunaral printe colabora lorij cei mai celebri de la ; iidircher A loa nach. " S. hlaflied ftr MirJ nri al llri oi Richard tseerHoJrrianl)a iost de nenumArale reprod:rth relisleh a.rslei mi$iri'"- In acest conlext d 'Rena$eni culiurale e\,reietti" !o tusctia ti finalul po,,e$nii Del ?lJd C.,.jr 3 - De Ia l,lietzsche la nistitiln l ettreicsc

Teza {ie d.,crorat a lui Mar.nr tsuber. suslinut,r in 190"1la Vieira. si hri h a Beitrage zv G.schrhte des l,i'riridkarnnlpnbiem ''; consacrati lui Ni.oi&' de ares Si lui Jacob Bijhne. intlnenjrte Je Sch.rpenhauer inai al.t Ce !i .orliure irlregii gen€raiii tJe ca.c :!JD Nietzsche. dezviluia preo.up\i prez€nlal'o 'rn pdmele patrri .aiji1oi. aie acesrei lur;jri- Cele dori direclii tundsmenlale ale acestei Blndlri Ie constitda nec$arr dririiir-- .t acelui ;n lo0r"r. t 14,tpiun ihJtvnLattunl 5, .fl.rrdcJ L.lui indrt;,iru!'sn cFaror. .i acesh dir lmtn lin:t7sclie", anf|qhd Brbcr li consrm m articol i nnaginase on lir di o erois .ar.'tj era tropriul creala.. depai.Cu-r€ in acela-_ri timp pe sine- ln locui unri altn sn ::rcril. corrinua el, Niet"s.l,e prociamaseegoismul propi;ei dezloltt i. It conceFl;aJui Buber, SuFaotrul I'1 ii opune acelui D,mrnezer ,le h'irxjepuhriie lumii un ieu in derr'enire, a cArui crealie conlrituie Supraomul,$i eare;F.p ?ii!r, rcu$iraunor evolulii pe carc Nietzsche le presimtca.

Dop. .e a des..'perit nriiricr Bennanna evleiascr, acest "?eu llt in lui .l'!:ni.e" ,rs(:onlundr'l .onceplia Bubercu z€ri le3lizat' al comuni nir u',r,; 'c.la sirla(iec, ur.r..I r':r''.e ),. m! r|,?ir, 'n i;nicg. ,,4:,{ii ;luberexpli.a. l}i, l90A nn JIs! nnrt:at de inlluenir mirt;cii t:er,,\tue,.;e la Maljtrul ,tktuFi ia An(eius \itesiur, pentru &re Jundi ih t'i.txli fiit4ti, dirtkul dt),nim:i inpxrs.tl!, cunoatteo prind.rt{t(t., at.'ai dr tr.iluen1a deze.ltirilot lirzii al€ cdbdlei, arc :ftll.tu! unnn, ii:.rordtluicsc t:n omui.poat( .hbindi pukrec de a inbina xeul a!?za, &atqra lumii d ptapri! sa a:r.kluna, ihantinti:rastlela ludt nu{tele in prin om, !'nul tmi apnreaia nitu Binduidesprcr:aliztru lu! Dumnezea jiinlx prr' eine4a \.nreid dlrsotutu!,in nbil in ltdefirul sdu,podte dobindi . dractelaide rcdlitate"". Aceasn !;ziune r nnui nldividualisirteogonjcne rjula sA sesizrmmai irole :niicarea l.in care, ll stutih:l povestirii ,c/ Tdd 6eor8r a lui Richad vielii. lreeede la narcisismul mo4.iila narcisisrnul Itee, Holftann,pemonajul creato.'re, ia visul egoceniric de de la indiyiduaialngustl la nidividualitarea vo$a de o conversiune ia nisricr-.La dreptvortlird, nu e$re ta o rcligiozital€ religia .rreias.A- CershomScholema scos tn evide4a tocma; aceasta. distinclie cJre lace io4? li slabiriurrea glndirii lui Maflin Buber: opozilia ird"isn oiicial/indairm cared cxtlic, de ce, riligiereligio?ita1e, subteran, Scholenr, linnrul B ber aveao adinc5ave$iune dupn folmula l i Gershom penrru Lege !i peDlru hal*}aii ln loate formele sale. Nu nurnai, spune Scholem,ci nu i ,rcofth nici un loc legitim in iudaisml a teniic. 4i. ca rommdc,o considera pe o putere ca osrii4vielii". psrspectiviasupra Sa notin .n o asenenea iudaismultiprir mijlocttea lizi nii hi{ic€ se s!tueazA exaclla op sul celei a lui Sigmund Freud cde prelindca iudaismul prin excelenF- religia ca'E ci es.ereligiaanti-mislica proclama l modul cel nai explicit Legea Tatilui, adauga Freud- (X. contempomnii fui Buber erau .u deosebir. s€nsib i la nora femininl carc se (iegaJa concel4ia sa asuprateligiozitrli;. Gurrav Landauervedeain el pe din .e1 care intie qi apdrd o sindne specfc feninind, Jara de ccrc nu va av& lnc hici ftnilstcrc, nici intiherire a cultwii noastrc ajunsd la Jin tl ti mergttrd spredetlin'". Deja Lou An&easSaloln6, altAma.re o ":nisdcaiara religie" din e,poca $ilor 1900,sugeralntr un eseusincretic, ittitulai ln&aznel "Jc$N der Jude"^ ce nsus Ckistos datota iudaismului tcligia sa pamtu$ean4 mesajrl s6u de iutlire constlnd, spunea€a, in a I cortopi pc Dumnez€u Si lrea$a in uniiatea iubiril- Apropiere care arati lntr-rdevar ca iudaisrnul 359

:i58

t
F l h.ruli,.ri i-frlnl '.rno trleqri"-t.ri md niul! s::r mrl rut ltlcr:. nr sett,', Li. ''feniiizsa cuttuii' . .trrac,i'iiri.,! pe)ltu .l1$ru!e,rlecohrui. Illlr.ir f ri,ir ;il Vier€i. Adrli Jeiii!ck, sut'lili, in ca.tel sa Srd,,dx und SLi,rlh ,cr tai,.!,1rtt: :n6hn. irhtrqklphi;..r. S{1r.. din 18b9.trisarlrrile eL:delrvn r. feJli nine";:ie irrdsismuiui: vi!a.i:!!ea. r:rpi'ii1ate,ginCiJii, adripiatrilirsrr.r.rnf lerni.r, d.j ti stirirlll vindi.llir, capabil de ur;t violenti. d. vaniure .j; ,le er perliciliilrie. dri lipsil d. nt;!ina[rat{, tr .:errerareri $iir4ili.I'r- par.nela.tiir. 11e leniid&re ii iudrit;tle elrl ieirsel,ii .ie ife:!en1r. ii nn tloi. ra lln1;setriir Ca $i Uuber. l)er:nrfuilr tcveq;ii iui Bec: lloiniar,n .jes.opeli fe :arl ovreilof lonjuil .i. ir eul siru s!!i:.ril. Acest ueu esF srnsnin cu 'lirii . "sing.r'. I,r.r7t.Subi..jliyitaJ.:3 djJl];!ir.i, d€tiaginCtin1rrcle iod ,id(ni;ei. derine crernrr.a hi Durxr:.''ii. h a.esr sear jir1. h{etege ri refleL.ijaiLri tr-i.ha.il Beer'Hotnr;,D strrli'd c. sui rillul pie:rei\ttt. :d/iko!'t I roun ! ii pu:ur fi -.{r.ismi'. I;rcob .el r|i.? jntrl tn dialog .r Durt,ire:jru (n?na,urpi! k .are se ginnin ll.er.HoJllrann 1!c,r! s, .asue ire scenrr !..*r t{i Dunmczen .obonla dln boheJel A*!lljcirr,.) esle rnr N1r$1,c.ea1.,fat tril in .oro.i1ia lui llube.r.siorlismtrl.ruiirr,rl- fo1nrula; se fctri'c:!i! rr t,ri 8ee. l{iinnnrr -- se reduc. l, i:rrdr,rl Slonisri .arc |ni ,aL li:;?ictr./ ..:cstui .)u1.int ;. ht lt.tit. An ci: ih! Frc ut t)tu & .eo Dtti ilti n slntu:l F C'.,xiit urd r,oi tIrrc, ititt li, prtlutizinu r.et si \ut ilnli a t..ttrat!: din i..t'1 uhittl, ln.rh?drlbnr lt lnry?lui, .11'! .t Jrst atiic ten,. i ilax\it; .ci.rsn ld titpr.tiutri'itatu, iltd :deald .ar. l! ' ehui( ffupar ,a\.mt;tl trteu. i t!.tl:a nirttnttltt:1,jt ErDt.iei !:s.n!r: ,ti-!i latp llttiau! \d e\pldtr. irttl nrun izior? dsuplu ri.r,i/ rx- Irenrru a xjuogc lx r.easd.faliv;1!.:. indi'/iCul ll?buic n:ii intii 3i r,lltnmdt in srl}e ixsu.si.s, rjlDga rr '..}roprir. ilr aceas{ir DcrspsiL!vd,d,.renrn n:r; cr[1.1:4, din niome.r l]c nr 'n.lil;dul il giselsle!e ze l carc i vo.i)sst.. Ili ]nlologia \.\ tkst.nirhc K.,i!t.ti.rc!t. .lpinrta tu 19t9. si pe cire Blbef in.epuse xe o r.rie inc.'i .ljn lt0:t. nisri.ii genrdDi qi iu\idis:nul se alili lr l.'. dc cn.ire. Dar jir rlivertii misrtc; euronen',laoislnul ch'nez. rti:ili.n efhreana. Lr;zrl]riniisarl inrir,rn.:.suflsmri din Arabia qi Persia"'. lrrn|itr dc a tun!l{|t secotelo..Ctn secoi t at VI Fir pli:i iir secolul al XIX le!. ,a,ceasu sensii}iilale mieici, jje liirs,:$e ioane bin€ de o {eoiogie riguoas:l; e:, F(rale chjar sl le .on.riil arcihr. Astfei irirz Ma{hner, rurrele soeltic, ioleazi dupr o irriini.c l]x Mani! Brbe:i ''Perlnnalitlte dc o wlaarc {r.". ptietcn c LaNttlct. fln'atd. tveu:},tah( jtttLi:r uvtu. "'". Mis'licisF[! e!r.ies. .r] ldi But]er 5i 61 lui Bee! Hof$rarir ,.trezint?l uni. dir vid,xiirele d.sceDd!n1sr r'l*zsc'l'iene de ta rnoe.ir5l,!l Tod Ceorgr :ri fulca fi liezat trurf. :...ol'liui Ir!!!1. eroul lir'tlir areini .i j!'!usil , clLri ilx ronxnrl j/l'J,n itp, [.iN.r\.]ul,e,t t,i1e Erscn:r.lr Lhtlatrlci{'Koniessi.,)cn" 3le lli Buber nr descriefiie cild il:|],odi.r JnDios :r, i,,iunui J:ir '). irte,r'ilicarr:r ,,lrtrir,+rio.;.i.,rie $aril)r nti{l.e(.izn od.riti l|i raijrLmsla 'rur.rtl,.rns. ;r i{ienl;Ll;ii. iijn car. tlec.nl -vrria\rn.rnsii1ui. 're.s,,:t! .ti ft,manuk!: iu; ||1ls;l iti {l5d-slc rrorJr;r!.ale .1. ietire- llid.h. .ri,!i i r;:rui iJertilate te ,,oiislixrie inl. uc jt,tJruLr praie.1. tr il pri!il !1ii1!r.ai l)rr lirii dcar ;j pcale d:, :tr !r i)frr,rliii .li limpahc r.rirnnl ie:rrau.ar.a ii.nrilalii (ie|! ii zo/ie. ,,.asidr:,ir o r\r.rirner ft,.nt;] d. !i r; f.isl-.henrare, slns,eiil , pr c:t.t Parrl lrezriie a c percelc ln.i lnrrti, rn ats. n lralucnr,:ie? Ul,-i'j1eleira:e .tio i'.,vesGij lui Beer Holmlr* r lrl.oiuce c indoi,lli lsriryri natuii re elrtici si.'nisle a perssnajul}i: ':r '':.. ,rs. ..ft ..a!.: tj, $i.:r C.pdrta,tl.tut, ,d) dtr.!n. de toseal.]. Fdtrl t. .i!ti..t tetlir ti pt: .tott. Ct! it cut]t,' .4irta luk:lnttii sr c;r:zuse ,:. 'ixu' t'exn\ d-i lstilti I r ! <dkir.1: .,1:i .:un sinLi t .:um hak: ate) rr.iia' 'x!1:i! *'. n dt:.it ,iiiatu pruDrithti sitt. rliiJi r,.,crl,i.. Dar.eec tt tt,!;!ea '.u Vis.ii,'r hlrsi din.atii(nri !i arl!:a. r.rft i t)rinJ bcldra r povestiri! li ':!!rir,q.h r! grer le terjita:!". le:i Jurceilat., reilitrl.,:are pnre a tpa4tra il,rNinru'rl!i Jden!rate; .rreiisra. ,.ier.otrrilr: int 1n soi Jc iiuminati .,,i;1.r4, 1ji. er oar| d. ri.ri ri.ar. a. iluro li,r1i!n! l lt;chard Bier l{l;f. jr',;1r r! ;:tl:rga i,r Jrarariri,r.;:ia !:r.i nn rlrnrrrr d. iahu:l r riJitpretcarcs ' i i i rol l ,:rr i 1r ] ! 1r . i. , ( : n, i ?l ] ?r ; ! il! ?: I |1l ax7r la l't l ; 1eCislin. t - "o. cr i ' ::iritiiri :ienril:li,.,c!i rirn3iriiii !alc r..e;!Jri ranin$ irr .i.jp irep,r.ii1

F

r

F

t 3

360

.r6t

CONCLUZIE rea a I ndet trm.ina (p ost)modernd identitdlii

1 Cejoc trcbui.jucat? Witttenstein Panicularitaieamodemiior vienezi a constatln aceeaca au tiit, lnainte de a 1;cc djn ea rema operelor 1or teoietice, ljterrre Si artistice, cdza individualismulli sub forma unei pierderi, urma6 de o reconstruclie,adesea prrcara. ,i identit4ii subiectul i Pentru cea nlai mare parte dintre ei, "condilia modemt' rczulta din diluarea $i dispadfia tradiliilor, qi era ln asimilata unui rriumt al fo4elor de dezorganizate9i de dezagtegare, faF c*ora fie.are indilid se gasea intr-o situalie de incetitudine !i de dezorientaregreu de st{piiit. Retospeciiv, Ludwig Witlgenstein se numardPrinte cei care au exprimal cei mai bile acest"spiril vienez" nrin observatii pre€um umritoarea: '?re' crm kchii fzicieni d.esprecare sc xpune cd ar fr descoperit totul dintt. datd, cd {tiau prca pu}ind nmterulti(d pentr d putea stdptnifizica, tinerii din tilcle noastre se gnsesc dinh-o datd intr-o situalie in c.tre tnlelegerea nomala nu nwi exte ruficicntd pentru a face fa$ eziSenlelorsinsutare ale ielii. Totul este atlt dz incurcat inctt, pentru a Jacefdid, at fi necesaft .) puterc .te tnleleqerc excepliondld. Caci nu.nti este suficiefi cn ttii sd joci incul tlupd toate re+ulilei se pune netncetatlitebdrea: trebuie cu adefirat jocul cel bun? "'. sdjoci acettjoc ti careeste din Comendndpa-sajele Witlgensteincare se refere la conditia modemt, Jacques Bouvercsse sublinlaz| cA "an (joc de linbaj , nu poate in nici un caz la rcz ke tn totalitate din canceft.treaMei cftalii sau a unei tran{ottdri: sd rcprezintece|a spontan"'- Acesip\nct trebuie sd aibe o bazd "natwau>, de vedere anti-convenlionalis! car€ provoca ostilitatea lui Wiigenstein, de pilda faF de proiecrele de creare a tmei limbi universale,a llnui esperanto, contesta faptul ci omul poate in mod liber Si doar prin mijloacele 363

r.li{i!a;rt.}ii saic s?rfrei::, l) r:.{i il( ri]tr.;jj

.rfu,!1 rrgrili rni nor U ir:.r,,_i,, n.il d.t,nrar sill lli:i . ii ri.rr{,,rr,rd.rr, .;,,;,,&tiL. :.-;:,,i,tr 11:;.!,..;) f *::,:"lf ". . r ir i?s . r r rrtri ;i :-' i t{ i ,t:: te Id j i l r i j n l :i j ,ari x,, r;\j l tzr{ : ;.,, ti ,.,,,.,,1,

ff;::::,';,::j:.l;l"t,i,.;;;,:[ i,l,:;t"ll;:t;: ]":;,::::i:ll;.,,,,:::l
i,rr.::n,:,;.!,ri i(,/,r,j ro. 1,r;..i. :r f,,..,,,.1,". 1",:r:r.,dr.:ir,

jr nx s| irsrJi:j jf (rtr|ii

:ji:ril.

,n:!i'.:.::,:

tqt.:.* ..i.r,,::t1 jit,t \i,1!.;!.: .Et.k,:tt t:iviii.!,t;.; ;,:.j"ri,1. ;,1n 1 , jt : a- : i: f : t . , . , r : t ) a! it . , t . !! L t , n v 4 : . \ . t . o n L i . . ,!.uro brtu ., r. pal'ij drt coi,,r,rJ3ii.ir:t|i,ft. i.jirr;i, i|rr.u.l, i! i;::Dz ;:a1],i r$irt.,.i1.

;;: :l;jii:"1ru:"ffi,,"l;t;;;i:':i;;;,;'*;;,;;.";,,,
': i, : i: - ' - ; : i ' - ' , i :.', ,,; ::,,;;,.,.;,:.:,:
ti ti,t.t:,r ,",.,,.,,,,"i'i,i::,,,'::,:,::',::,::,.'r:,;,'';:,,'i,::,':, !; :,: t ',,,..'," !ni! t.t .t. / tti:t.:ii ttL fiic. I '?to: a ,1i
''" met'' .j. lMi tri:;t. , trtt,t, .. ,.tr' ,

:,::;::,': nt i, t:'t8t,!".,i ,,,,,,;,:,.' - ,,;'iilii;1i,i,;" ,/,:.,,,;,,,,, ,t ;,,;;;t,:,r' ,',!,i,,,iji';,

:;:;;::,:'i:;,; :;::,,i: ::;,::t,,

Tffili:;l;;:"]:::lt,i. :;,;i;il;:i,,ii,Xl,,il ;;;"lll;;.,::;;:]. n.'p., \a::,i, i,,..,.,1'. u,,,,;.

d. , r . . r r r f .

r/i;!..
).k:.t. ...t.' '

.

.tr: r,,,.1

;. ,'.i .,.,*,,:' ;, l ," .1' 1' .,' : ., r - ,,,,, ,r ,r,,.,r.1r, .., . i ,' :::.t ; ,''I ;; " ' '.,^ l:;1:".:. ,", ,';;l " : , ] , ; : ." :., r,,i !,,/ir+.,ir.;.l, .r.,r, rr,:iri, as.i.pid .r;sktr;:rii ..,..,1.::|]:l:1l,r,.uh!r:rr , . 1 ,,,,:1, , ;, ";, ,:; . :l,,,1".:l :: ; ;

:;*,Lml,l iI *j. i:ri :jlifii':i; lir:;jji,':"fi:;rill
E:.errlta

iT:ih?H':::J ;:*;;;T;iiI^:i,,T, ;,1';.;*l iJ";;t' """,""""*

-.o].:

9 9,)t'.1., i .irdr i]rx.1i!rrar,till:rnr:i $ r.Drcri.i !e rlilm.i in

5.,ri;rori tj trnlit.n rei.r .si aucl'.rnne?,ri |enre tre[i3laie. iteori chi;lr iJ;.i;,i.1 ionr'!iar. ir. juru' aniior 1900.tir llclm;|nr5rliai rie .{elrtllu. ila i$i lntcl..nraiii carei ,silnil i, Wiltljcnsliiirt se rieroga asr;pr:I iicrLj:r!1rj ..r:.{:ili. i,,f irflueEl) jui 1)1. Weidnger ii a l i Krtl Kraui 5e ja.e :rim1i1.irr rcm,n.il: s:Jr niai de;lrr'rl ,ici,reci.itve l:r adresa p.oP.j.,i i,rCnrr.li'. i\i n,rduriseL peDie{i ler: &tfesl anti!',:riitier Lt: Cilr,i n/l !u.: dejLi.Et.:!tt \dri tt!4t r't.titi llN.-ti 'l.tr1,:. 't; '..1. t:.1 rr:: irkiitltt C..r n.ti r)n\,ltarit /i.) rcruaodt^:li. (At1!h(a1iii!;:11) Lle,:!t!1t itu)t, ii 'a:l i,)!n.k.'t rari tuNttc li\)tri:. (:xi G t"-t lr.bui! ! lr.hr* ji.i rtitlti ' ir L;i:l. ra.*t, linP*1c'" Ll!.iii turi aCliugant-r!(a lv;tige$ritt Iti.|t.ii., ii r .i:niN,xr!i ln:rnele per|rade ale rr.t;i. aliefffez i$l]ros.:Jlrali, :ritr giinJii.r. :nrr ur as..li:iln de insiri:xiis {einng'r'ianli isru -tclsloilti'). -ljriel'r'.', r'r!ce nrilura .{irx id?n1i1.4ii evrci.iiLi so iubieai, in ca rl sau de .' r.iri i i,lerilulii :j.xutl.. iar|.ri!ri. i:coslo! do; f?jarri perrtu g;[di'ea lui Wjrgeaslein cale uneorr :!i;sj.j..ro ca neslii.ririi; dc .itre irnilrrr:; sii. clriar coHresratn1n tlio.'. T.tr-ir. ,r,iheu d sa in ;r!!ii lrlulr1 ir l.g,ilrrl .rr al$ petsonrJc:rugereazi.i. Inrj r,r,t,. .,]n€.inir:e rc.sr'i rhrldecn-:e r identilliii a. ivea o liollder|'r{li rd is. rd xorxai 'io c. I,f;ve.rif ,nr; .,lrrid.:rbila de.:r cir!'lrtdu.!.rt. inlelecnrali, c; !h;rr jrdrtnr iontul Jlirili,ii i]li $iilgensltlrl l,er:'.urir!:1a1.a (lin riin l'*krrparile Bre sln i! iihir elidenl iidl5.J.irbil. c. 2.easi;i :rizt 'r ,r iirntlniji: iri?resn! trenlj! Wcirirlr:i _r! penr t,'ill,l 1;r.i"', iendiria g.nnrlxi, ertili ,;i !tiiii. ri;i:,tica.d:|r .sir,:fle.iii1' "nnd.:i!Jor rlr; r.iodernif; vidlfz;' , le}rrezPrrr:i1i i.er tjLrr rrnre far. r"suf," iiliz:r ci,Jtnrii in jcnlien; dirc.l tolili;l ,ri r'rorlc;rlilitii. iu r\ ar.i gi.,ieascar i. il: {r rtrrli'zr! . c.i m.i :iC.,serii lemreni e$er-ir .1ici. p!ih.'hg;ci. lrgnr;. lrin |rmif iil ierner indiliiraljqti PA"cl-iiir;. Fi,crlr -rilepl ;l3ir. nohli:ia |]Lrntr! o hL,re lline o'dca.l;:. !!n{lr fi..ar':, * ail. tr locul .ffe i 5e,r,l're. dl,r!.,,ri1ein cansi'ieli ilt,ielrdtai.r i:. irind lc!ili d: ;tirrht;i. (](lrrri i,l);rrq, .j .;, ,.i a pi.';r: lorta de jnr.ar.!.e, d.t;.rrienlinih i pe irlitiiiz: :inFlril .jlr. ,, salrgri.l.:lz:t ulr..i:iijirr! lii .),rleativilale ltrroohl: sinl .rl ri.,,r. rg;.1!!.Jr. li r{!i.rcE.i bi:i'aiii r'n*i'1,,1. xd;ci e.i rl]ar rlst..rti. .':t .,i::r,nr i]!i r3'o:e le .,rt 'i:rgeri. ti.:i ,ir r4]li;i.e tei irio lr ,{ l.a; .x stip',fli la i ,rr.eini o hurla irane ij;n irua:id ri atsluCilarr, ::ei in sure Ce o gi!'ine nsun]l omrlui dezil|:ioral, ii nrgnlili, ta.I2 s,i slm1idin aiesi nor;l ar ri.i $lictcraii. ^rntl. lric; descsrni,iji". FreLrrl fi p r.rr.otsliLci un e;elIlriu Fnrrd rrcaNta"fo45"qi iqel.pciuFe.

t t

I
L ,

?,65

i

2 - Haos gi t,i.i: HenM ,

n b.ach

iii:;"r."fl p11{ffi;rr::,:',.l;#f ."ffil# i1::1; :: r,::lll i;iiln#l',;:H,rl "lt;:::ir
Asemene?lui Wirigenstein,Brcch analiz{ pnn an-.hjd srsrcmetor rclori ,ndiridudlisF Jc (a,e!oexrrrr. rflonr.dU i. {e4g [mp. adesea "r chjarexttllzrn,r,r_se murr

$ffH;1$*f,ffi

;,|k::i,::.::;!,,::':,*':;I;,i11".fi .::,#:,tl :f;:"tl:ii;_: ri,'::,,J:iii!i' ;;:1""1;; ji
"",*i"". *r,g;;"."i*

delzori'r perjcuio\ sau i,r^.rfrrutu. L,,,",. , n"

rpri *;yi*f ":tjlitl,*ki,ilr ,",*,,6
Trilogra romantsscA tu, Heanr'ln a Broltl

"

pagt.mt,kn.t. paehla .\e det.\,npu|e pL.nt,u,r

rr ffi il "-jn, il.S;*j",:l'j :r;urll *l*l*
366

#'llI;5;;"1; J:,:T":ff "'"' ;;"'.^,'i;: ,,'

J,f,I *T';hl*,i,r 111 :*ii,:il!:*J:::.n:il"x.. * *,,*iiliH
" -"'.r""" " ji.fjii\ T":'un

:;'::.i"i:; : t:;:: ti: l,i;,;;;"",:;" : ?',il'J'J#l;:lffiJ ;i;:

il!;-:::!;"':':;,::';t:;f ;;:i;i;,|;i ffi ,:f x;i::;:x.i:: r.:,,i::,;:i",:;;:),:,;";,1T,t",",1,',#i.ljj;
::.,':::::,** fony,L,: ? kaknra ah.anbtu,u, paui,"";.i ;;;;.,

:"},"Hi;: *:;I 3ffi {1::1i,f !:,:,.":;.li::i:t",::," r jlii

or-spersrune nromizerra Ld;\efr?-azl.ultura tr; rr *,tr... ,;,;'.;:: tin) tlnde ptbrr.,. [&] rritI un ler Je coerenF 5in*.n.,",r,",;*,,if.,.,"" " suh

irationalului, sensibildla chemarea dovedegeinsrabilaSi manipulabilA, ce ai lace aparilia un Fiihrer poLtic sau teligios care trie cum s, ilcindara mitcari cole.tire economia libidinalaindividuali$i saprqvoace desrabiiizeze acea-lta at trezfi concluzial\ti Schw\andler' de idenlificarei "Planul lielii una; Eseui iui Broch despre Hofmanflsthal ne ''ezi'ntt creator clre d lnteznrit cu visoarc ridul wlorilor carc'l inconjoqd nldirid ri care-i npune propia pertur,alitdle "' Elemenrele fondatoare ale unei :Nerneneapersonalitali ar fi, dupa Broch, asimilatea evreiascr' replicrea ln apoi e "geniului" esretic, fine afinnarea naickiacl a copilului'minune, s?lvari prin ritualul ariei, care nu-l satisfacepe Brocht "Nu ne aJidtk nei oale aici in |ecindtateaIoarte eliAittitoare a lui Wa|ner? Prin aceastdsu preni suhlinlat"e stilului teatral, prin luhlinwea linbaiultti pind la maz;cd a ,lu se anuntd lrarc operu de a.rd tataldl "'. Ceeace Broch nume$e angoasa" sa il irnpiedica tlrru$i pe Hofmannsthalsa deyinl, aidoma fal$ ui lrotel Lordului Chrndos,Plinzi din Barreuth. un F rf"/ ideologic: 1inl Scrisoarea in .tep'esinleaupeticoleleurc gen antoasa,,)bsed4td haas de de 1...1 'inau creatdde vid, a nomebr [...]. El cdun o leqdtunicu ceeacc ot6' disalulia, ta, incd nai etista, ti de aceeein arta sa ca li ln viald, d febuit sd se dgale in .te trudi[ie!...]. Nu ignotuct1, ukituni'stanld,seasimilaidului"l'. '.\ Apoc.tlipM I'eseld: dr la Fesimismla utopie

:i*iilh,;dt,n"_".:#r,i:t

;;; l

Am inalizal criza'modefid," a culturii, cale se traduceprjn dartabilizaFa rolurilo. si a ide itAlilor individuale, prin intennediul a dDui figuri cars s-au doledit deosebilde rep€zenlatjve: punereasub semnulinrrebarii a identiiEii rnasculire ln nou, de'rgglare a coduiilo. sexualealc componamentul$ li ale dizolvale in asimilare, re2ie sensibililalii, Si avatrorile identiradi eyreje\.1i, brusc de trovocarile a.nlisemilismului, in fine rcconstruire aie fitclee subiectir;tate i,r parte. la capltul unei 'elatrorrri" (tueiJd s.ne: Dwchar dtatnalita $ un.ori ralata. ,cit ns) mai mult sall m:ri pulifl dificile, ades€a Cale doua paradigme, a pierderii identitafilor cultural prestahilitc, a redefinirii aleatoii lsill)eie ieholifte a dderer4clor,a asumfii de.zordiniihuEii de :are 3ubiD.tul .i$a! singu, permil o de{inire lnai precisl . uro&mitatij vieneze.ln sensril aforismllui lui HermarmBrnr (din 1889): Modenliutea este tot ceetl ce ine dupdJalinentul indiidualitttl lui: tot ce hu nui e$c. dar seafd tu devnirc"'N. dup4 car€ modcmitaloa O as€.ieneapeispectivt confrma ilotez! vienezi,lnci dil] !904, a pf.Iiglrralc?leva 'loa$ral"nle ale lui ,fal..t&.ttl din marile

36r-

l-

5

i

;*"i{ili'* ;',, i,.;";:.i.;-*,1.i"1,, ::d:r"r; :: j';,t .;,ll
;fi;"1;.,f l;::.:;;;';,;', ;.;i
;

:fi iil:':la ft{iiir:l;., i* r{*ii i :;'r: ;;;;nr*:h:lf, ;ril
1,. ,", , , ", ,
i; ':'l ',,,''"

;itlffi?i' F*t*t*+t li::li._ l;r;';,,,,::.:,x,::i;,,1;,' .,.',r.ti;;
i!:rn iln ijt n.i ijot ni. r ir ar i

j*iii :**,;; i:i: *r;$,,l',ru:xrli:j*-,,,',.,,,,.,"',i, :ti,il';ii,,; ",',' i,lli;il.l"ti;t " l1 ;,"ll,i;::,:,
:irri ;,,,,j:;::f;

,'",,..:.;t- ,, l

l;; i' , ' ;'I ' 'Ii,-

'.,,,;:,,.:,;{;'"',,::::,,:,,1:i,,;." '. ".' il' t'.-'

'r'irr') ' ;l ru;,:",;n:i :"nru}i: ''""rrr'r :..-,,:.

;li..,'i;i,J,,;;,f: ;"':,:l,r;';;,;.*;i.;:,.i; :il1;n;:; rir* 'i'i'];'

r. ,:;$:|r;t*;r,.,-:.,:::l-,: ;,,,:',;.,; .'l;,,,.,:,,

lil"":"1;t':"' ;;,::;." l*::iii ",,::l:i:';; i: : ri' -1. l:ll:., lll '.,:':1"-i.':::;:;i jl'. .,;ii:ljl ;::n:, :::,:: :
r08

{l; rc!e&i:,. , r.,!,i lJiaii.. ijaaemas ailr.i e$e cd Adomo ill}.oe8 uhtorl tain{ra.a '-.l.irililrb nri..,,il!;'" a lu; f'etsr AlEnbetg ca ex.mph, d. ;naividna;ie i{},insa ii e*ftxn, ca un ulri ratugiu al unei vieli !'rivare :'u!&se irxirj!,:iiiui o{rcL.,rt {a4c li arj!tuor adeziun!tolalitare, anticipar! a iinei ulnrrl|aii mai Ui::,re". Tor aitfel am Puea obsava Fcdigi$sa .-ier)ger.ilme ;d;lr.aia ii i rgaisti.a a Monarhiei habsburgiceifffi a v€de?' ln sa $i clura inevitrbiiei dislociri produs€ de "identitAlile flatiotalc" trili'}rfitoffc: ar i.ehrj iie rsernenea subliniai pote4ialul democtatic a1 dIn ca|efaccnin unii intelectoali uhrilltriiiiculnutll lii'riiliqgaisiic $ J.-]u|alis splhe cu devaral €uropene'. E$e adevArd ca *c.*' leclI(,a ArNlr. lt'rglrie !,ileniri !u er. Peicrput rle contemporani, care considerau plutalftr&a oolirtni.i a Mofialhie! mutl n1ai mult ca pe o slrbiciune, io ryeciat ronparal., cu Rei.h-ui gemlalt, decft ca un creuzst pcarrir rm nou codi cr|lftral. ?n &nr!l siu tuinlir! ' indilititufiai" din culegerezPrAdtundt dbr Ys6, Alrenbe,rg?ri,tiaDa: 'h! astt'v in larc c in(liridualiate poseda o rattu t aaE.:ct tu d fi,lic .hiat $ apdre la u ei ruliuni de a fi ea nt tr.bwc rd t.nnrnf'i lrlicera.!e!it ati ptdntip, o atlicipare in stnul unei evolulii o4o' ;r ce a L$txt!1u!,|; k,n,er'1i.&nfa*hA caii naturalc a Potenlialelor atolqiei itut(ti ku'jti;inli"". AgaA iriedeli ?li prezenlaes€ula$tpra-lui Pert Altcn' be€ .a pe a "jstsri. narurali" a 6!,etiei urtane ln mutalie-. Exerciliul de l, reduoer. a er,il|entei LodividuaiE o viald din ce ln ce lDai &spuiart dir} ae' ln ce }nai ,il ronfonnkli {i mdlinala, creeareac€^ tabula rata W crte k .ra nrtea ri:r,onstnii i. fomil de aleloate coovcnl-lile "iai: maj buni, elibefat boem qi tilndav" se atcurde' in caa{ ettludi. irr .gateie n<xrgri.ntsiFetului lui l,*er Alferbcig, uri soi de prcielism itonic. subliniaca poz! sa n,ortra.t4d|rE .an -pieciJ cnl.gerileld All,:nbcrgAllenbetgsc com intr adevAt. , rr raroo;eIr ,; r h4w at l* Nietz-shE'. " Tipul rcu de urrmrftait pe porta ca n roi dl] Zaralhusbs de la Caf6 Central. pretinrle, cn o in.anerz, {sou cel putin ce o Profigurctz*) r avc* 'rre desiexr nln'c din SufJraomul"putemic" al lui Ni6lz3chc- El cxlib6 rrr; sudnd urr tu nedetenninalSi flu.runn! un spttiu flotant, fgrt P6tre frt€ sa& itpere, o puri disporitJititale. deschidtuftror oolhbinatiilor, tututot !cd!e' iofmate, lnsusi liPul nodlui itdividualisn al €tei vi.h ui. liilor. in permanentn La l-ndreas Salom6, ca{e fi s€ cuDo$it4i cu Altonbctg ctr ocaia qederiisal" vienezedin loarnna$nului 1895,totel "Chd k alai iB cotrynia i&i, nu te Et%lebi hiti ln un bdtbat, kici l4 o fcmcie, ci Ia o ctc^tlr.d & o 4 J69

:

j

i

|..

:

r ,ri, , : f f i
4 - Idzntit.j. tn n..i{care

i:,n':;''W)ut* rr*M

Hfi$,if,*,j#':trffi W fr*fit#ffi *el*;" r-rt#*;;-ilts,iffi
310

tnr o nelncelata metamorfozi; ea nu constituie un cod lncremerut, ci o creativitate combinatorie- Eliberat de rolurile $ de identficfile pe care societateaar dori sA i le impun6, ornul f,ra calititi t9 afinna ca un oln al posibilului si al lentativei, care nu se alameaza vazindu-$ identitatea i,.l consrang remanierc. El prefed acersta libertate fncia din nedeteminare ln tururor certitudinilot care aservesc juul sauperonajele romanuluiliueram rr,^xn':,ehlui Nietzschecarereclarnaii cu\,intul lnainte Luind ad 1^ Menschlichzs, AllzurEnschlicher, "penttu spibul liber ptirileeitl pericuto! de a ndi dE prob^"', $i care ptoclama"in Fra;hliche WissenschaJr"Noi ven sd ne scrutdn experienleletrdite cu tot attta riqoare ca pe o experienldEtiinlficd, ord de ord, zi de zi!Vrcn sd senin nounintine drept propriile nodNte erperingntdri, propriile noarie aninale de labora.or"". Robe( Musil prezintAin Mann ohne Eigenschafte, o "utopie a eseismului" care consd ln a "obse^'a nndilicarea posibild ti consecinlele acestei tu'diJicdri pentt u fenon'enul compler pe care-l numim ald''". 1n sa aut"pai4ice ''.l'l:ltr-wl modemlale.indi\uii sinrchemali devina stsren? procedezeftue dl]nn la reorganizarea continuu proces de recrealre, $i sd selective a dezordinii lunii Si a proptiei lor vlet. "Care poate f singwa no^{x^ docbind?, se lntreba Nietzsche 1rt Gntzen-Dttmrcrune }i. tot el "Nitheni sd nu-i dea omuluj calitdlile sale: nici Durtnezeu, nici 'asptJ,ndea: pd.ir\ii societatea,nici $i srrdnn;ii, nici el tnsusi'*. Nimic nu este in apalenle mai tainic $i mai irevocabil fixat decit identitatea sexuala,care il ficea pe insu$i Fr€ud sA spuna: "Anatomia este penur c parartazacwtntcl? Iui Napoleon nimic mai consuin dcstinul. ""; gator ii mai imuabil tu aparedfi, decft identiiatea eweiascA desFe carc Fleud afiIma c4, dinte toate popoa€le bazinuloi mediteranean,poporul evreu este aproapesingun carc a rAma! identic, ca o fosili a timpudlor biblice, de a lungul secolelor Cfte valori etice si esteticeale tradifiei noa.itie cultwale, dar Si clte opresimi ii crime contra umanftadi s au lntcmeiat pe acestedilerenfe mai mult deaft evidenteptuI Ia a deveniorbitoare. Or, modemitatea vienez{ a constatat ruina acestor vechi certitudini. Androginismul constituliei psihice modeme $i intrepfirunderca de acurl incolo de nede,sfrcut dintse e\Teu Si a ne e!.leu creeazacea mai vefiiginoasa dintre confuzji. Unii vor invoca d€cadeng !i desfiintaDa culturii, altii vor vorbi de o rcdislribuire creatoaieSieliberatoare. doilea sfet al se.olului al Al Xx-lea a restauat cu pasiune ac€ste idediuli pierdute; fascismele ti

371

F

j
ruzi6ctul au rccorutruit ..nafira ,emminA. Dr

rt

nx, l*;nnnm:r;ru ;iIi;:I: :jlffi il*,1i":ffi

f i

:,,-,"TT,,.:: "* rum#1. $3{*$ts:i.;1:,;,i:,,1 tr'#--^'"""*,:l*::ri:*,1ffi : r;"{r,,,,,1r;,ffi
s! r,rfsf
ti

n"rru*, i,, l,'ff fflJJ"L*-t.ff';,"J"ii.",:'l 'a .r.{e.o,F,e aprofjara ce, ,1ii "'il caracreriza* rnoaemiirrl ,;;# ,il,;;ll^r'.

,* "l:::fig,;q;; ; ml;*,;;.F", reiz

Littti

^bre

eri'lor utilizaten

ANDRE aS_sAj'OME rnu: tuA . i ttusr zr$chrift fu- Ans d'asd't Plrthzdaaba d'h.- .|\rnbnu! al! DoDn.L'rn rtunnnih.Jaa l92l 7 \r'4 Pt' 161 136 ur I'6t 'F.;a, "'-tu;"i

i-" e"or*s"iioe, a'iat''r'l

ed Ern$Plei{fd'FFnr'-

i
jf

BEER-HOFMANNRicbdd: Pls*tunMr'ln ta63 toaonvoMMjnBdh* iiitr - c."--4"o.t rL,- nc /,l..o.sr. cd Hmur slhsibl'. sd6eai' !c80 t,,,"^' s,-i]" ", PrM.fJri/Vd, l9?5 t Konm'|n'tu w?tk'^l'b' ed F J Mrhael l-Ilkrer' 'or' o/l'

1

F

$
I

PRIIUD S{toud ti.--an ,i* cRoSS Ono: ""i",1^"*. ii r {8 8 .

r tu ,n .* Ar a h r

Ba h Er .\n L I l ? .L n d u n l q j Gl g t2 :\o L

l 8 ttu l

*' u ai,^. tndrca

rdr

EbE PFT'lad' r' lf, tude Pus vaido'r

I

w'rk it.z'hnDand?"d CerdScbu'[er \i RudoL HOFMANN\THAL Huso vo!: C.ttuh' r9?9-1980. Iri6ch. Fdti|nlMdr, D2 - DrM.a .l89Ll9O5D5- DrMn v, Ot.r^dirhtu4s.n lliq - Eaatl"ag;a Edad.n G.tpriAh' ud araft R'k'a' cDl- G.d;./ik. D@.r I l80ln898 RtAl - R.d.n @d Auhiid. I ' lEgl'lgrt Rl?.lt- R.d.n dAuhnE. .191+l9U' RUAUI - R.dd sd Aut!.E trI. te25_l0zaAuf:'i'rDu3fl KRAUS I{61 F- Did Fd.tzl. i899-1936.

ii

r

f

f

372

pramundstnru Kkk. prc$. Apro.wh. Au,abus.aphr, o*;9:y:y^*,*,:y.r.. h.,, zssyt bd x.d.n, xa ..n. AdoUFro..R.inb.L4rarbur8. t9?8, MtE- D.r tl6t oh". Eig.Mtn{kn, .d. AdollF'i€, ia.i.bek/iublrB, 1978, NIETZSCHE rricdrich: KsA--Santli.h. Wqtz,I<rili$h. St di.@gab. in t5 Bnnnn, cd.OiorgioCo[i bd M&ho M@tirdi E riin-N.wyort. 1980.
sW -.siihrlich. W.rk , .4. *.iJt -AEniv, Rur! Si.bq,Riltc, Ehd Zim, 6 voL, FEnffurt^rab, r955-1966. SCHREBR D&i.l Paul: DcN - D.tuwiitdiea.en .ina N.n.rln WEININGER Oco: G.CJt - c.scht..ht ;,nm"/vr.d

NOTE LA CAPTTOLULl@aginile 17-41)
r RudolJHaiF. S&a"t t@ bia ftt^inh'n Philaoptia ' p"'i*. r"ea*. t--'r',1':fY.rL1,1# r,0"d* Anriu sdEr' ,,4 r'6q r@n@ lo?gi CY Alhsro CoAa lJ

lm seb.sit i Ps\Jjl3:,Tit# A Phita'oPhi': i",i" "i L "'a.- *"&-..1r Are @ X'iij;.;

t'WAY.W

r..n,.d-p.'jla tt iricqdal g Reinh4d Volt, Fmt_

"nd

Chamtc.., Elrirr Mibclt6, 1980,

'$'rj;'nr.l'r-H ';*i:#'l';ll'"tvx'#;T'J'::'Jjli:'"ff ::#
, E d d . l q Sl ,p cm 'Fo n u &Fr a Ga l o r l u r R o g 'r EU 'r 3 |btd.,D.t1

"ffirffi mfl'ffi :iltr"Y;Y#* il$i#}"Hffi
IffiiiiL tji*"*' \'at\ ts86 a@'Khirh'^ PhloePhk

1;# m^'*,m.l"Tf lilT ;.'J#fi:'ffi#,';ffi ,i?#f.;: Bdu c Dlvu , ;";**tXJ"*;.'';:flffi'J:.1;Ti;:i:.J' *"* g;!v'.1f,'!4f ''md ' it#-T::t",",'f llll #'J1:i*:*;;,1't BenhrdKr'Drhm'dr Dn i"l!: '8'' tid'zl ci 6r' ood'miror .ii iv;*"r.;*. B'm' r'e"*lM'h "i*^, trf'#iiiil5;ft#a*t#:x:#x.rr;:,*" P t 6.iemM Bal8, lriDldnir' D'.lin, 1923' 12? ; r#flH*;.*"H::lfl ;l#ffiffi :.1:f il;'flT il,*il ffd:i i' r'i' ritod"^' Dk Aafus' d'\ rcrr cr' leB Ri*rlllm izlj"*i"ti"e"". ^dlruA t#i::r::H*#!X;,:ffi:ym;,W"":i,?t;,ir;.'-j"f T# d" uanbturt'i'hsch' Lv'tu b'8"" , aa'r raer'i'n' " i.';; ;;;ii,;.-'. ffi:'"i[fii;: r**:ru:l*"il:;.y,:';11jil:11'.X" 1982p l3l i:q:"':": i^Ft^ sncl' F rld{r/rrt'a
*nl' o."' t.*it.*i.**. 'h lR| ''dca4t*haf p tr:i.i L.oaa t t*"au v^, a,ol.lol2 t'trdh le5't

i:irr: ;I;:*:'; "^:: r;nri.Y xui:t:;";n|nr,n: "

Ii fl1lll"$"';'""1fi ", ',*-",,
i1[:iLi:'i::ffi'ffi1jffi i'; f;fr
ii.i'iitw*lnt.*c,-,Kti'
16,Hem&n Bats, Widt,Srlraarq 1906'P 9

s6!'hae' de @d w'M !d11tt!"td'?Mnd!'

le,e),,' p !ir04r' d'(odlic cwlr,ro3e r r' 1e?0'
P

374

3't5

rur : t^ b ^a' ;ii*i-:r r-#*iir#]'.*i#'t

'' iliili:n'

, i,,,1!:, , ; ,"";_ff.f!1;*;t nnz\Ii:#,i#;tiil;:;T;.d " t''ts'r \,sn,u,o t.ad. ..n,
"'r'!4 BenL stoqr, bo ..,

na ' fJT 'jTfi r; au,. d., " . L. ^i',":,::k";::,i;::,^.-*'t;" rc

;: i,,i : " *;[l#Jfi? {ill :'i:"":, :,.;.yi;:,. F.,an],.o,. F,, ".",p.

"#dd:'H;[ti#;,frJ;ffi i-,*;i,,t:**
Auui' d Eepr..n.ar . LaDtbtu. n . . c 1, b' e tu a E

'{":;*flTr*,".;:}l.i;fii:,ff j,: ;df jjj: rT"yi#

rI:#,ixt: E :ki *ir*,-f*r*5;i'i* i!,,;i: ", x ":,"* ;;..H$rd:lj:1#%xi; r "ry;-; -;;) "iilIi ;Nr;!il;:i,ii-*rii'i,:lHfm:?;i;,t;ir.:*''

ri*i#,iyf !i#{$i:t#{ffii!;1,#rtiil',

30. Un cxcelenl eren,tiu de asrcsat encicloPddr.cansoral tpirnllui viencz , de asLi daf, 8trb ridul Toma.r de sid.le vimoiJ', est lmizai de voluaul d e.ri! dl lui JiirAd NruE ti tucndd vanlenl@p, citatln nola p@eddtl, un volun consisEntde 9?0 pasini ak zollLniot DieWnrs.h4r!rntwirJ44 Otkt ' 3 r. Cl, Jono KDnlos, DE urrruts.ttMtchic rcih-Unrd ! ih 19Jdhthbd.i, \iila, 1986 ud Tneb-kr:ifteder Lt rwi.klung der bsEreicLtch.n 3?. Ct Kur1 w- Ro$shild, "wutrlr wituctElrstNktui , i, wilhelm Weber (ed,), Orr.rr./.rr t/'feld,4rsruktu , tl.sr.m. h.t., nor4.n, B.tti, 196I untl (].selscialt d.r wi."zr 33. Cl Frdz Banztrek, Alrred Hoftum, HznnessEkl, t,ra.id, SbdkN?ikluns,Wiesbtdd l9?5 (vol5din senaD,rwt n.r.friBlnale Biu.it t Epo.h., Lt ed-RenabwaencrRieser)r schonlc.,, .ir, nolaI, p ic5-' 34. Renatelr,nir.-schweitzer, G.thtd rtk\91, l ndus1ri!tudt Wi.^ Iti. Durchrebung .Lt nt!,v 6ell.n Matkp..tlLlti in d.r HdbsbL4.tftrid.n., viena,1983 36. tes B.bet, ElisabeihLichl€nbelc.t,Ivieh lkrlichl Gclab u"d LnNt,lMg seit d.r Mitt at, d. | | 9.J ahrhun.U I iena, | 966. 3?.Perd Fcldbder, stod&d.rr tM und lV.hntn$rot, liq^, l91 t . P 19 / \''e n J l a i r 'p l o 0 l n r e e s 1 8 R . i M d o C P{_ m m , tL '.'n 7 a M n 'Kd tvl ta ":J4 cT} cc privege inisftd $ ninoni{ile culbrale, ehice sau linsvnke dr Vicoa. a F Yeder m.] iekt iur G.Yh(t& wd wi.r-.in$ Jolrn!i Alb€d Licbtblau,Schnel"icg.l Michael G.p.hedrt wn Zleakd.ru"s unrtM itl.Lrh?ncn, v i..a Kdlr', 1990 CehorHei8. Hmcs SleH au t900, i, Hub€dCn EhaLq Wi.n.r 39.Jose(Ebmcr, ^rr.rs.r.r \9'1 (ed.:), Gtltuicn & \|n vrslltT Dasdnltut.Vi.n un tgAt,lid4 1986,p. 40 Afons Petz.ld. Dar ra!tu krc,, Graz, 1979iMd wintr, Da! s.htoft. Wienerhed So'i.tt' reportutleh dd d.n Jrnh.n 20. Jdhthlnllcr, \ien\ 1981 Ct EsiL V'l'cq, D,rch .ti. dt Nat uad d.t V./h/r.r.ns, Viena, 1908i sreld Ri.smfelte! (ed.), ,4rr.rsetl Q6rtin M 1900 T.lt zut Alttdsss?schicAt ran Ma lVitut. \i.t^, t98a .tr. .loio. B6hh, Eiinn.rura.n tut tui^.n Lrb.n. \iq^, 1953 .12.l]cdeis Lenbeiger, Di. Wi.net Wat.hdnd,sh., Viq4 1901: Di. tub.nv u"d kbeatr (Erscbnis und sbnoeraptis.hd Proroto! der t.rhmhiss( d.r Wi?h.t hnntrb.nal-n., Enque.te iiber Frardarbcn), Viena, 189?. 4!.ClvanTagw.rLde.Jahthund.rtue^.1(.Bilrl?td.r Arb.it, J,970t9Jr,vieM,1985 A3evc_ dca iotoslaire rui H.mm Dn*e, in rem clair (ed.),vt ,,., 7uu0I93a LdPa.6ltp@ .r_v.!r., calaloguldc i! Centrll Pohpidou, Ptri3 1986,P. 390 $ umputc ais J. 44.Donald Oben,Ir. Ciryar A W.rk .J An. Iandor, P1rit, Vi.ntu, Nev Havo 1986, leoaric cele@i .apiale in pMlel Vi@d_Muthd,1985. 45. CtMlmS€lied, XmlUcokd.Wi.a,Frti^clt G$chiht 1740',/934, 46. Robeit Mlsil. D.. MaM o/'n. Eis?ntchnJkk (MaE), p. 10. 4?. Ct RcnareBsik-Scnweiiz.r, 'Eerlin-wien-Btrdap.sr Zu sozia!?imlichen E ei.*lmg der diei HauDrstidF ir der zweitcn Hdne des 19. Jahnundens , ,n Wih.lb Rssch (.d ), Di, $a3,tu.139'lS4 ConPuCa dhiE vie tr J|'adle Mnubuapt n^ !9. Jdbhthtun,Ll[z. .d, Ina.r. S@e B€ in d fosi siJtedatt fAcutl L urmAtoeelc lucreti: ll.L$ul Rupl.i 0n?F4.h r-d D.anrlatu lAoTt-l'lal4 Httunl/' bndu"! Lad +lad.rarkrr-a E?vrn, h in, r /.h.Brnd?. cputltl D?^n nlnad. \ irnr_Vuncliq le9l: Wi*Bedin Deux sites de la nodemite (1900-1930) . sub .o.duce@ Lui Mauice Codq be'id Haas $ 1993,ff. 24. Conp@lia cu &rdalosta ee Jrqucs Le Rider, Car'..s / ?& d.t s.mniqkr, Ein Velalctub der sadsch{ard in Pdler Hd& "V.'{'iirserlichuns und UrbeisntuE

"*ii;{,*:trtTf ii*,irf{fr ip.ir,:t[*,I H*,T#ffi
376

'"

" *.fi ;::,f" 1;;,.y;"sne

fifi.H" H:.t;:1it -""r,x'H#oJ#: : I;Nl*fittj!;1il::il,l,fl

ffi;fr*;;{H'{r,,-ft'n:erilffi-#H;,ffi
3',7 7

F

"e; '" ':f:xi::i;,:;7i'ii:)?l B,?d !o'd.4?4, tj' o., ffi i;;; o "iu" ' " i " f,;H,i,:::;"::":1y"::"..tr vr"i"."r. ", aufti'.t - Ln ur ,eaa l'i;,Tii;lli1illi*J:T:-f-",:::11."r:.? a. rii".,iiii.Ti,:: ;i;.".",:.,,,:i::.;:"

vetqt.tth tttkn uad Bunapar a I oOo, V,_n i dqz.

.;iil-l;H.::'.,.?f !;xai,,!;::!::: ;J;pa* ;;';;;:"TiI""l1? ,?g :: y--;'-n" "::Ni i;i,;;:,1 '',i."f"::::, ;,,1; h :: ;;d:;;. !ffi ,2i::^;;y1.. tl::J ;' : |:P:.' :'." :r "";;;; ;;;;;);. tr;:; ^:"::,::;,lL', ::: " #,jf"l1i# ;'""1i,?"::" ;;;;,i;;';::.;f" lllx#ffi; T n,""r,:f t;ii: 1-;:p1 ;;^ ;; ::1 i:.^;L[,l:,,i",laj ,lTlj""ll,:".:: ;t,:t_:j_tii"ril:

). e haft fl*t!ft.fl|),"""*fi }::"ff i.1_1a: 9'".r.1,:1.":t!,e (e4 ce!nk , #'"

f'Y. u'9e1iry ffj"l @dB.Jr.i@g qT ;;: ;,i: ;,' ;;i';;;;';;f=9*"15q1r,,r... ,o, K'n$ K,!tu T9::jT:: il.;;; ; i"/",. dbc,ia unt-)uasti"t'*.i' 3:;:;;;
uu.ii.-&.i'** **^" ^/dnt

0J t3 lcrLin, od.nb'ie re63, oh,. IaitbitdPe4^^6'nctid' 1*il:n]1:j:;ffl,j;11"", r'o oo',ra,"I:':T^:lY::"If":::l

:";:':;,:;; );;,:; eJ.r,nn'r"i,'. e

(de rru, vi6' r1895 la ediF q /La din l9l4' cutidulDE

aduk nlLnt.tat2d) Phnz Jo!'f'Sbth v^'@ i p"r' n"ir" I n*"* r6\al Miflla. Otrt $tsr? Dd d^ "- ttn:t too, a- uoa-,e r ttQr' c-Erosulrlpo'rlre' del' Hrtutish's Vu€6 der Sbdr " * u- P?i6d ona n ala'' IMt'1e18 unh'8r'nt'ctnnand'Be' .i. iiir, i"."",*' ' Ar.hilektu, salzl'utE' 1964 edn attud.rnen schoidt vida lorl p l5a d' t; vu.; ve''"L u*, * i** z!' a'u$ Modan? u a&.'nh " i:;-;; l. i"m. igs?r' cuitd Dadr" D( ^ddb'n -.,u.* ']"";iii," e' bn'n't^B' h'n xun! M i000 virns Kdrn les6 m i"*W";" ",,t,' n@m Atnt b i onErEl!'u vid'z '..1a*"^"t " -*r* s"ra"b".. o",*", ..,,p&t s, ed Claud' Pic6ois'Pdt' 19?6'ioEul 2' p 6e6' tn. ii-r.. A ioe'rs D'Lt'oit tt Bavdzbn' fin' Z2hn ,. I iiditd'dbtu n*. *"t"t,., a .,*,,915 ". rofi lfdw ror la55l,odord.I955'! elt testi Gilt.r Lipove*t l"'/' -,.;.;;'.;-""'. E*". u t ndt"iulba.Pui'. coetnpotM. raL tt$ FBat\ \Lr I indteid@liw (corput' toout 12' nu,a.r*a, *ti.otot "M.Aemitt da EncrctoPa'dia U'iv"slis r+. i* r:. i-q* r"b"r,'e"oq* f*cid)A'lodme", hnwn'' Ptis' t9aa' 't Psns 1969: D^iEr g"it' Th' conLas aJ Pa!' t! Le coll /li$oi"

:i3:;i;Jw:#.r:;::;r;##{,y:ilf ;tii:li!;; 4#:ifi;fi#.ffi
'
n. Roh€fi A. Kan, .Di. Hsbsbu;emonmhi. 54.Iteden Bbch,t !. D.l5s.

;;" ;;;:;i':';il1#".H',,j tl,i'; fr,l,ifi*H::i):",;::.u.d,; ;;;: 6:
AGde.. sdhnBthrt Wka, vi.h,, t9a5.

*i'"*ff,fi}.1:,:.T:;lddes*

stlcdri birccturca tr,no'a,icede o izblloa. si
@d da r'robln dcs tibehanon.ten srut i,, id

jJrr**'n1'*:1$;:';"-;",'#,tii.rr*1[{4[ir*,,T

ii l.'.iJ1"iL" .1":X: ilijfill,' :,:"i:it;i,T-*',""-*"*'

*

-ii,tr":"rT#*;;jr,.t##,il+..y,F:r"!i:,#*i":y3:":iii:I
i ! rer-Frucod "Nmod;-l. 6.. Th.odor W Adomo. -Funkjoh,,lsous heur.i.,ni"up

ii"[,,Te.iiifll;,,";]

";I:::.::,,i,\i;";,L?##n;T,y#"-:##itll"rlL:;fu ::, ti'zpr.on
de'i D$m@{'a rz.quesRi',.'}i urd F ili'i fs;'in'd
he. A.f. }]a@, r(,t4, lol 6, D.l5o 'eee

T:*,"rrrTli: +rrir**i:q;i';*i;il5ft (a'd'" n,.:ft 1;,*ff *-- rhk'uDLN d" **:"*mn*ihfikffii:,:J;

rilJ"*;fi i,r.i.Ttr:lil,trut"J"Tl:;i.l;:,*::,t".Wl*;l

p,snnd6ti.l., ,o K;'i.ut^..t -"tttz tda'Lzl Soci.t), New lo!t' l9?3. N'a Dt'rc$r'' Tr'. oi'. e,&.m.ni ol otpht6: Towdt d Pottua' n^*, ,. ii n ,' t975' r"*k" ,Th. Rir. ol Po't:Mod'm A'chit'ctw"tand4 r i"lk. "t sii; (ll;;" _A.c. irl o"tC R*!m L bodenit Cz'aB d' Phtlosopha'Ltllctgag at 5 r'-c., " u! r.m"d u u!43' EluDr prcbremdica ;"';'Po'*dm. ; Dilkll d't Mod't^t FtukN dia cdta D.t ptilosophith' r;b.**, ;-s;"-i.8;,;;:;;;l lr. ";p. od'r Dekons*' V'Bteho!: H'm'odrit Pf,;q. "fii.4ich schlee.b Itcor s0. ;st "" ru'i*r '14 pi" ot''-rita'd?/FnttMtitPandho'"

irlo"ii

t"a.l

L rcBrd. lz cohdtion postuA.m? Pn' l9?a P 6J cf lfqua I in c"M.n@., s 54,lagI v@!P 281-2el'

L' tudd 'Lr

fi [ #"]",i HffiLY;.T.Tl;.,f];;r ** sr7^L r i,#,^ *, /(r' Js'' r : :;i;;';:*:Ji*i1#:i{i,:i,!: " :ri*
i, tup tu. O"u,,.* **.tuu.r

60 N

m rdili c'v s.,ip.tt", n' t i,Pr.t , Pdi!' 1985,sblitia cI ErdinF via'zi ii. rr^iqs3, " (ci willi@ M d' d@losiil' !Gr!'lic' docp' 6a.di lD a * .,ir..tir" .1'1,"" _r.roa.-m..r de! la Pml& dc I AuEich' lrD d' 3rsr' D 4 r"r'.'".. "" wmodcm'@

'"'i-i,
'i

t i*"iin*i*,

s9 Narhal. Heinnch ri Mdl "patM4 PoDPidou ': *"L"r oi" p*"P*i"u Fciolosr! ioP4tul qPozilic' d' La i ia;, -a Elu o tomtrl, a lur alain Ren,ut lt ?'. L l tr'ild4 Pdtul $br"dr @n'cpr o' 8!. Penn

d dcMirlor Mob& li An{trtR'et{ Psis' le8e pp -!?3ffis Mich&l Potlat"i vi.na' a Pdh Patuan d u'

378

379

I

85. ca.c Si@cl, pritavlrn;,

#tr',,ft if'iliH"n:T:\i-,tii::
e KLttot (t923),tuttir t9tj3.o- t51,.

;::'*'r [ili"t":,**lg]t::",*r1:rir:.r;t;"..;::;:[:Yih::*1 ;S:#*,'{+ftilri.Tr.'r ilHr"}"r:i[il,ltrii!r;,'i;:s: jil,lh,:Lryii.::
2?5riurm r q N € t z s c h e , E . ./'tu 1 'SAr l l o P -.

,,Jlf,o." u*'*",""'rt'.,"i1t' ;hY:"il; i:::;1"ii,,, T, ll'Xffi ""..''.'. :' r.,-*"
:' *"*:t :l#T:',"ffi;:"".1."*c"d"" ;;,;ii.ii".y
F: Ni.arhcs AusdddedcEue sit der fidi;{scb

NOTELA CAPTTOLUL (paginite 2 a2{O)

1. tn.n4 rttu. Buddad4t!, pr,. a \ di..-Dru/tut). 4. r'hedn.h Niea*".hc, (Jr, vol Lp 44 I, um. j./\rerzrhe. &5/. vot.t t. D 642 6. Nierktrc, rSA, vol.2, p. 349. L N@rhe.r$r. \o 1 3 , p l2 t,J Um 6 N'eu.che. r.tA, vol.l,D. t96. N h E \ . h f . ( J L 4 r ct.lt.p 5 0 2 ,a ,rnor\duh Lnd Cs.Ushrl.r D t€be0&(hauunle

"J i:il"TH: liii,"!":",;11" - ;;;; ;;,;. ;;",. D*ff ;.X";;1 : fr1j; ;-'
!oL l?. rd. _, ocl t981.

I, cf JirS.n H,broa.

-D. thditr r dk porbrodme.. j. Ma*!,.

lil,i;111 ,,if,li,l.ll^"T;l :'.f*':1",1;:f :11", r f;i:f".'.fl *,,i;;:;'J:'L*!1fi '"l:"*;,i"id;1 'fi:J::;.{i"i*:fr;:;nxr*nn:: rfr :^:x ; 'r#.xi"l?Jl " iij:* y.x:." ;*,;i. :",il;.T;lT"ill1lill;
Ni2reh.s.unien' l9a9'
i " " *i , a . . p " i ",."* , g ,"a cl a i r si R d b $ d ' p l 7 ' si r a

-g "a*

il lfl.:iilff'??i#ii;.llilli,T;'i,i";1"'l;,''-'*,.' " j;r,r""v-';""' i;ii*'$ii';'zt'',Lr'*;;l*;:':itnq,.-r'
?9.Rain.rMdr Rille JW,VI'P 36l &a 30.tuoh{d Be*_Hofdm, rG, P liiBHGW'L

.

il iiil""' i',lf il,iiT]lrf '::..,i":'tt,:;.:: 1",1::;L#;rffi H:; iltr: r*o'u*a'
X-il i'i":; :il,i';il;1fii'fffi. ;fii;'.^ i!'l) :;,:' n''* *' pp.250?80
D@stadt, 198?,

',il;il.l'1i""),ilii,:ff\ii i,^, i,'i,,il.ff !;i; j." #,
il ll?ill,Hi: fJfli,#'..'nq u. t tu

" ;ilny.Ji;":;i::"#::;,y;:ii,{: *' v.,e.rlk hdtus }vs E !{^!*! '' ?,ff: f# :;Tjtii:i,j?.*ffi bD,, Dc,2 R.v.'udon !h i;# ;:fill.

jl :e"u :Pbef 9er4r.sa d.' r.. ol'sn. op ;u. p.\ t. no@o. 1

,,|,:K|J:,iy,!"Ti".,'|)i,,#,:"tr1T,1:;L1l]**p.;;i;;,;:"#;i:

gi*U'*:";*.^ I -";;t1*""try.i:,'ilil'611.i1"1THff"lrfl #;;;;;:";:r:l p-Hur'm Gr'" 'i no*{op o<a ji,l:#,#i!i::#i, j;.li:'-;Y"":"1,ffi.t.,, "Dr p 2 tu'hdd* ;r"Iii:i:rr*;!,iiii,fr i:, l; ;i"",:;il :;:#;: ##f *":::rmm:,f,ff [:H
1981,P.85. steiry'Ts

{; -"..ffi ffi;*{fustrfirf ;i}:;3;"!:(; *il#:'i;.*l'J ;:tr,:i|",ili::r,f:;x,:
pui\' .p.4 1 ^i|oi..
380

;'iir*'i"l;*r;',';*ttgtiiil1f itfii,*;'ff #;:;;:; " :;ltffilrif:l'i
19, Cf. Fnrz MdrrD< Sp.,.,E wd kbn A^s6'ilft T'

l:i;;:::i**:l'li,;ill,?l;itrlri,Sliri
re82' *,* *, ,,''*.0^*rurt-Benin-vioa' i'nurI'

* #I:"il::'#;i,Y;?l,u
nt. Lt3"li[*n t r.o,"'..

cai'ni 2l' le20' 1e76' Fri€' Rei'bck/Hdburs' ed de Adotr

il,.lj ^-*.,,. !:'.:i",:j.];iii,l;t.""f *u. ",;ltJ'-fl:Ji:- ::,::^:: ^,** x?'"$-ii'.10,i", n. * " H.15:;i",H''r'j'fr*i ''".o 'u"**.
381

44. Lou And,lss.loba,

12 Yl.
48

u::!.

DA Er,r*, D.10, ! Un.

^..:,".,y"r

il H';,lJi.?jj3'j.i.i3;'*'"&'

Di.t/. FEd6d/Mah.Ie?e. 15ri um p. p"r?

ap nabze r'p7t',iutu vor 'a

1". HuEobn Ho.6Desrh,l, -De ,l +cbkh .D.r Wilt.Drt eta..{ t 89r L i!,4j. p. I I ,. r jt Hoh@Nrhal sinor?np ah drhwhh. Y._u^oi1'd.]Y jirlds. Dz l sn^tut, stun. 3q kjln-Kdh_MMu. te65. k Lt, Wot rd Mar o,NdneMB tad w.rLtuubu. Ea. pwho,a,iat. t;ktpr.wiaa. ., r r H.@@ talir. "Die Kiri! d.r Natur..li!ou... L Oo

ui3;f;1*'i:nlli]'1ff

.. Hg:::,';:iJJ::- biI:I'H.*r{H.cl "" !,!,K{i!iY,!,,i;:'i *i*r*ia;#ffi *ffi:ffi #ir""l:H}"ffi: "rro Hfl u *p,.r"-'tr"r'* :::;,"i::;,:::;fy#:;i.iiil''!ffiiiil;tri;';.;'tii.'ienb. if iio*;L*iffi
i y6r ), cd. dr waher Meihtael p.br XdDlt! d rr_

" *

'

a-tr RLoet,I.drs

a

:'"1*;;,;;;;:";, i'li.i"' i.t;tt

'lrit

; ""--

* *nntuic caa@ pm Li'bai i p xo "s'ti*t ""1 ''* tlk' w'E*! 7M s'i^ vonM"nA dd Dns rro5r\' F nr'

vol l P&it

lgSl

EEile E nv'n*

ona P'"1'4r

dr ld'

!

I

trJ 'll1';li'l'i;ill,lfl
Mti.h*, I o?/.

'dqDrakd..tr' d..rroh*;;r:;;;:ff';ETi.T,H"::rf:;:i#V::n:;

* *ilrui;';m,:;ll .,:: ;rH,:-I".fl- iliil':,!'fq"i:,{i J;:::'ff r"ull:l*xilr;;:::H::,:#';,i#'#:;J'tii;",i"H

i?*ti' lp.p..a" r I'i,,u'':'pili'd deta-'m''rtdqc

p 5eti@'

*!: !;:, *,, **.i.,n )'0,,)?)' "E iii* ,,,i#ffi tA: !"r?;"fr
" f,Hin#,1;rTJ*:**,ou
ra.sofumslraL -euarruu8{,us derNchbB,., t 8d9. npr.///,p.3tJ. rr. PeErAibnb.e. t/, i.r 6 r/,. I18961, . B.rliD, t 90a,e, 220,

d. pr./'akse .otuhpordi^.. \ot. I ttssj;.diri! derb,h, {, ddaucir!. ;H::!ou'3i.'.oh;:6 t4 Do.l@m ciDr Di R!jI* HdrL Mo4fiaaon ud kfttuoaa8. /tu vnanderynzalh.nr "

Ii; lJ:mf "*# # ffxff j#:r"i#:Tf,lf"t.?r,ffi "H* """ ., j:S:lji* ^T"''",*o*."0**u.*'.?X#"?l;l:y;'-'-" ""
von Andrie, Br,,r../i*r. *r1". ,. o*1u*n".

;l*Jffi :liry,.ry:i ruu*Hl";:'trff miffi - l,jl;:;,
p 1984. '145lilm Je;s.J,New YorL_Orrord. UnkMhagc" tueza|o4&tu 2u d'" Bets 8o1td

""

HH*"fi:

idatiri'aton in li-'r"p.rhoroe,. d' L rib'neE$sirtu ri non
lglh pp 22'54

vo' wriertr; cd de ceors ltdil B<^nk'nq'"' v.n&ha vf,"r*ti..' ro i-i"* 197?, 2l ftakJun^1,in, P. (rutt lui Robcr vusil Po! J" 7r Pr;ftq, i, rDaai"r lui;ad Liumr arsu in p,tAr$t .;a\@t@n;6 dn.nn6 d. LtEh Ptil tgss D I t/'rd' sub'onducera rui Abme dr P"-tr d Rr'uonr o'drpie*" t.,. ;;;;;;, l-tvi Snuss,(197?)Pari5l98? p 32 Claude ldis 198l ' ,3. ,lt* a" VtjoU. a, *u., 6 ttu tui Fdnt4n" d in'htiftzi:o'' Julia K$teld L ra*.urcadoN-, & Monhue David-M'ndd rcd noe&e' ii r.- n...i'..

R..h?^het philbsoPhq!.t

ll t1

lo3?. D.55j ",i"Lri. n-TLTTfl""J lH"ff ii.ffi T:,J*). *"" -as**'l"r *,,_; igq.. :y:y!.r:;^yy^;;ffij;ffi ,:i:;J,JT,,Ly.";;;i"' _ . 4q ^,.:::^ ,,q ue w@ryM*.t w r.di+jdL'rtdd,ttula,lM4, i|!t!M !r&I dod !a,rr, N,a,N'..tnb,aoL'iir( d. 9, To!.@ i9Sj. r ait -0"***.*,iiffi,llf;",rrlNf.ana ^e.d

F\1stutu! u,n .tM.dan &y*1,,:rfr!":!x:;?ilff"1dffif.:H; .t" ",.PaulRicoeu,-bdNid!.er igoric pcm,"Uc-, t S_ l..diyttd!, @L.tiv. pd, 62.
Mdrq! dt r.pir6obsE, d. t..dd;u. d d. b Er{,.t *-,tv"*,.i6fic; poho&Eii6via.z4 pp. i96lt ci t986: to aH5i F,r"\,.UG;; c@.

58. H@@ Balx...DG Obwidqs dq N.udi,aurirl89l) r' ooul6 wbbcre,cd.,. Dz. rua. svr. rubnso, t9?o.b.ut r, tj8. e. )e. s'gDud FMd, CW, Vn. D.l4R. oo. ,,r::. *\tl.is F,p.a.,\.. vtu,ia to X.p:"f r or{riord, 1986, j5l:.i D.vid F,r!by,.t{dw F,.ud. l rh. t.nd.t p$,ioa. Ne* p.

l; ii*fjEijfflll?#.rcf

sMikc,,.kb!;& 2a

";lil*;?;;1?tx{xr:;#r:!;r:;*i#:1":;ff #:f"1*,'Lr;is;

/ril, P. 155dlm' ?5.lee FloFnce. ?8. Fe!d, CW, X!I, P. 256 (nob?). t9. Henrih lbsen,P..t Crnt Ale't'uta 193?'P 146 Liusene lo8I p rs otu wembser' D'rla oo . ii. n'a.:,; n-,i'+-p' 'rrin'r' '.t d . . t.a !.Ab .td i kzt n D i n '; ..r p m l M 0 r i h 'n 1 9 8 0p l 8 ti u m g 8t tD

v'v?r d. l,:*-.*, "* -a,r,ii H,drsd li liil5fl:f JliffiX"i.fl:5,?fr ;:::il
LttM.'6L2,rd$idsv's.6tnt' 84.Niebste. r,tA, vol 6. P 9t 6,l B 5 . 1 r i d . ,KS,4 ,vo P. t5 1 $ u m

Tl f'#Jrifr v,i:i*,I'*l#;*.fi:,f,{ :'#*i:J*11r:,i
Ttibslo la?8 Pp al I

l J
I

t

Mrr4(. NoFlh -d 'uoD!

{

r

^*t-

il ii#Ex*::"'[.ri lJi?t.',H; $:li*l,Hi f,"ru";,fl*; $TI']
tsz tgsg.i.

3E2

383

r

l!

n jth?
8 -. q.^ Al.rt uder . N. hr ' 6. \ l. an4e I Lr i r . Dh t n r L t ? , ( e o n J l r ( {6 r r h u *F t s te8j.b rru $Lum.: ra.4uFfLrcrdo b^u n I at.itt d" , alrt taabos,nphi? nu,t.r^ rno": .i,,i, brte qi dezbaLfi $b conduccEa tui claude Lryesqu. !i abrntie v. Mc Dorald, Mont.^t 1982.p.64:"Au.bbS,"fn du tk pw;. i;. rl. sindnat et.rtui;;: ttut..tibNiettch?". 'z^i.ltz 88. Nie?s.hc, E6. roz. Wie tun .d, wastu n ilt,r\SA, \ ot.6. p. lai. (SA, vol 3,p.570. 89.Nietzshe, (SA, vol 4,!.I93. 90.Ni€usche,

F.

,e.
i UuSo{r Hofimi,Nlhrr',.itr, f 4br 16 ! l{,n $,uar :1 at.{trrr 1vuri,e4.nl' 'rr' t'r: fLrlll i iilr ! un! :j. uoiu:fr!!iL.iI , {r , - ! n l r l $ I i .o G l n 'n n c1 ,,i ./ " r o ''r :,..,. .,, '.- - . . " . , ; - . ', ".,. 1 ,.1 \"n ' a r rr-, n o . .r '. '" 1 . . , '". 1 -.* 1^, . , . r ^ . r _ . r . . .,.r . lr^ /'n vr |- ' 1 'r "tL ' r ''1 1 "0 f / nli(p .va D "u : ,':J f ': Sq n d r a 4 D .- " /. 'o 0 n. r r 'C ;"0 .

;fP

hi

NOTE LA CApITO]_UL 3 (pasnite 61 77)
L 6.orses Cudorl, , trm. ,, M"tiqu. ytis, jt84, t ,!,6. " 2,. Ibi.L,p.2a. 3, KmqIVrk, ed.deWi,nclb Weis.hedet,r.t?, D@$adl, 1956,!.344. 3a.cf. lJoBt Hill:J:'J]lm, .Zur B€ErifslqrdnchGvo. <Moninu$".i A,.hit Jrr Desnfssdrkclxe, 1916. rr. 20, tp, 2t1-23 5. 4. Ono WeininSer,c!cr, p. 2i 4 g un. 5. Gr.i, p- 198!ium. 6 D-r r,"1\ v d.: rnpha.lu.pr {)tb.d ed,k. t-rd rr {h. m rr.rdr" rau,8. /.. T1l11h.d..LnplnltunScn).lrnl."t!l | ! l4,noF t. ^4at$e 7. Cl Mbk.d Die, b. L,,r.luar r!:nL s aatt tn-,., . o"rnb Utt. B.. rhnp, n \ t h., tdu uadihrl?th'thr ru, /radrior, co. UoJrh8 pauhen Bcma.Vu,ho. to8O.pI ti 2r. Ad2lbcn5.hb-dL -IJr efl\ug- r,*a ,n "gin.l." w.. - rnrprc$,uni.tuui, J,;rl., d.! Wnher c..there rci$. |t14, pp 9O-r08. 8. w'Im M . lohds n s r r az a. aeaM pr c b, c m . u . e K u. tj.rk. " ^ v . . , h b , vrn4 K!.n" 1 a a..cnt tu. op:11,.hal rrd td?.a th D.MLM /,rzx "dt . t/oJ,sa p U.J l(_4, 9. Hetum BrocL,Szr, t53. !. 10.Roberi Msil, B.traa ?d re utujllns d.r khry^ Mach!.Reinbetrr!rdburs, 1980,p. 4.1.

$
rS

....,;'

l l t u l k 'r , l l i . l o i 5.f ? 3 :r ' ltr. H.lninn\rirrl, IlCa, p 169$iun rr)10! l5 :r Ce.rg s nndcl. Harlrrn )/r.'r dfl ll','v't/li'.liilzi! iI H.n;u 8tr1r. rtrr d., M.l,)r. tt.:t.],ichtt I3$t')'c1.''j de lirdhnl Fnrhs Vier!' /" 1t Publn:ill: Bdlin in 1903 D , .D ' 1 t " V r 'n . . "i " \i'3il(: Sizbure 1936! 419I un' J4.(lt tu{z 1!,rudrntr. a.n. rriJ J,.4.'d o' {ierJiro0 V, j'r nr&as dix Dk lf.i arirJ, /.r r'r''l! E aaler' l9:5) 3) ll / f . l rr03 il lcsduri \,,M,,;;.r,L;hnnit,h/lt.",r/rr.,Ji:r.,.'dLl'n:vLr{iautr'B'tin '! e"luLuL. ci ir'h'r s\lrrtt Ott\? tdthv'di1rn rn,..ul lr' f.Ita!e, E;had 11i.':cl)lnrL lifu db. (ry'l: fiinin!.n 1915-fll 53 t3 il rilt\ Iilr tiliu, ) \ t 't ! ') i t . l : n . ! L t : r r l t ) ,\i :h ? r h .tr .'fl i l r .tr .l a J4 ."d i 1 e l 'i i i zM a u th n 'r 'l n n ci 'n - l 9 l l {n"h'n teirtis l913 r' l.tt i.: Orutarutt}uddhn .1l)aaIrrilzNnr{llrr,D.rt ddL/rtr t;'\'i't:ht th1ll'nlllaa'le 1"r rL {)r. t,norr14,p ?:l3 Grtns dir DflA.l.r!n lr'rl:r ) hi.c, Sn{l!r lr'i !!r, 1(rl0lt!lr. EdanE€n 1925) .l? t,tr t.la5 (.rIlid:. iri..1..t,il,/..lf {'nTc! lnu. l, t?!'rsr'r'r lv/'n_Miinfhln Vien' 19*'1'ap 5li 6 rj Ca Atlrllrik lisittl :.1 r'I i!{trct trruv.rcnf, l!l)_s'iirR er lLi!ir|'' ii llnrr''xntut: ltt 'int '! la tuilo' \t" . t t a . i t i r t h . r! tn h ;n r ,.,l 'a \r . l t7 3 l 2 L !r u n r :: anrl nr kun N$i'e ! lt .ldoli iliibner' 4,.!1t \l it(etr{'ut rt 5'tha"uta6t'h tnt Ril'l' lnira./r.x l.. sli.k/ti.$bu.g, l9?9'i. 5l (:d l a'd'l/'r 1{1. Jtr.lu.r L, Rider. Jvfisil3r Ma.rerlin&'. l:r Ffttri'c van d' Ket'kntrvr at pP ttRtrcll.s,l9u?- :13-17 lJrt l!,r.1,\, fi.,t l89i f, r gcnnrrr &til, DtO&ad ro"tI39ll,int&tun;xf ](,dl'trM'L''''Fhktun'Nla;' Iq)l Pi .13trulBooe.J,E,tr?6LF!'rnJ.si.,rr.dwro'ah..(i88llcdilicddtnidrisi 'ugiri"Pda 8n,ji :!re Ddr:l lnod!. din 2_iirnrcl9l0 ;n uerntm B6'h D't'l' 49. S.r rrel $iHcd.nn deFaulMirh!'l uitz'|4, vol l:l/l.Frur'_ tt1,)]t l,ttit),'!1Kt^/x.nt.rtol,Qtu^sah.,& tut/thin itsl. t 9? G.n$mndin27 'ulic 1910)

ia.9

ffl
f,r

;::':;(;.^,:::'":;I!;:;'tr,ft:,t't"-":,::.;z:::,,'z""):il:jT,:_;::.:i,:

iili
f,:
:.1

il D4 A4at!s. drt Enpfndu,s.n.q r t. T.1"9'.?"I"11. .u. nnb b, D.2e9. ll. Cda rde L A$uun. , p . r . noh t 0. p. ll P V. H@e 7I an d. h @ e @,4e, @ L pl@ a !4 E lua o, ftd N{ Drvid. prj\ l9t2 D rur. hb o p€rp.cw, dealM$lu h$pE Foriilo-des idquLb h hd4j tu John L!.k aoi IdmjD &d Dve{J . i'-Irto. L n,.mas HM t qit tudus. tboa..drjJ oodaqo. l7r a r a

o.t,.r.,Nu kruqh6,.,8.h r.u.., a"-snlr,...odt.sto p.

::
':--i

I 5.Hemen Bolu, -Da.unrnD trh.. I Dhl.S voa ?r,Srri & ,c.. BertD tco4. olt rcDredrs p in He,* B.Ir. zu UD.di,dMs &, r\;u,"1,\-ut:ed d. C;; n;*;;;i;;;; ( pp. 8 3 9 2 l .p 9 1q68, 1 L t3

t":#iffik;):!:li[f.H3,,i,111fi 1;iff jrsA.rst*'qsrAnd;q

i.

384

385

;,

r

50.Paull-aurenr Ass!u., ,? fd., nor! I0. I. J8l Sr @. 51. ClJo.h.. Schftidrdp..ri, ior? 13. 51.Roblt Musil,''r&!. ?j3 .'.t. ., ' '-r"l ir l. L Rt r r ( Ln - , , , 8t h L 1 , . P&\ t,'Rt. I r,l 5,1. Ot Weininler UraI. t. lot liurd. 55 aircft, t. f,20tiun. . "ph. r s m .r . t ! \ 5 h ,I Ot r . W . in' np. r Ft . I nt r

r'./1 o":F::'::, , yi!.i"Yli',\".iilxfliliil:l,i';il]; Lrpol.6kv.d'v' I ci'os
".,. L r.rlr\t.

.:: .:';'ji,,[::i.;.::;i,;, -_,; :;'r';"ii,[,.",;i" "' ' "t n ri"l;",,",::' ' . ' "- o t' *i 'ii!,i."i!1;i"i; ' "*n "u , ; . i, l; j: . :l ' ;.i 1 - - ;"l ::;: i
li:lllJ"
t - Lo'dr a, lc8' oi ' ,a v' .r,,.1 i. '' """:':; k J."*-" ;;"."i "* r rrr r o7b, - 'I ;udLr:,
l or..\l D

&d' .' o. ^ ?ruJd"'|'d' P'h"'

i L 'D7' r r - , lwl! . ?. iodr \ F c , . . r a h n h ua +t . . f : r t \ r u . . e . , ! . u , dt r J,,. ",, J7 all. JeaDLo{k Vicilrd Barn, ..Mich.(r!re ct nremcoss chcz Novdii.j t ftviera a.r ylphiqk r (..p,on4rsnE!n.i!4d,,), pf apiitieiudc,I983.pp.195-208. -- -atrtJ*rhit 58.i l.frdtr &nr, ol. .t , nora3 I , !. 69. 59. ii!.r,,t .r'.noia5,1,I 233sinnn. 61. F;edricb Scilogd. "AlbolmsF.arm.nk , g J6, in (/,.rbclt Fri.In n S.htq.l Aus!rt,., ^ d J r . q BetL t ' r qok J , n: . . i, r _. . 1 . . . 4 . 6 r i ^ c q u 1 d h r d i \ . n t , , b tcO,. J d! Hds f ' c hn: . Vdn. hr n- pr der bun, .D t r t t 06<) u. "B \M i. / - - , r r r r , n. k L I t , . 4,,i.,, Ano\ L M",.,,., Lrr!, ! .a-. p. lor ro . r ' r : . . r , eo, r s , , dd. / , ! i. " ",,., 1" , t . ^ . 8 ,r , pt,t,,,t., bt,;"., o: Michaet Lbdnam. noua.di!e lrbkaur/xtao. r98?. 61. al. MqG L.oise Rdrh'R.betr MlsiJ ruF Dtubtondcr E|jlik,.it t.rLtntea urtt l)a.hrtrr ti$a|! tu lt.h.t M6it,Satbit.t3n, t9B7.n, ?5_97 6i Rol'edMlsit, cttll. n. lOt? 05 Citlr d. Mtui: LouJseRoi!.,1 .r,.et2 i,3,p.83. 6?.Murii, Dashjlits€ E!mpr,.,6tt , !. t0j6 !i hr. 68 rl.L -db , r Ao. , or . . r ' and1. Z, ho t L . ,n. vu.tdnd"u,"e/tr _u...n. U, Bdu) . L' v r h dc \ eJ . . r . \ , , VLr l I 4 . / . , . , ^ r ! , , , t \ . r , A n . . u v r . . , . O . h . . I

,. | , A ,o.i .s

l ! - I l "r: P ' $k tunw as 9 /D /,P ra ro ' t a18" -n R L:Lt i ", o ' ^ "* -, " t'feilft r. L dkfu rt^iM. "- lcla, P e J 0""Fr" o' t . tr' 11 u.' \L)"1 ', i -;;;"," "t ! ena i al l P l r! urn' C .hrrJ,! l q 1 : |..\,ta1-8, t.' ra(h{ J |tu. ^a 171l 4? .i r.not l l Mei nD nnL P

"Tff,'ji:"i ,1:,'i:li l;""l;i'ii; xu i o81,P ^i,1,' pi e1te,.Frrl tu n^t 'n

i !_s .!pr

n,oA r Ln{5: ,8ored
P ' /n' r' 8' "J " ]?t ri ?' ntu dr ra j tl ' n'

d.,.s mr1Mu.,-i l

La

"D

n dp /^nm? .,,1.d r\r.. $ t,,b,hnL un-\tu . 'th'nE i: ,!'';1,: i::l.f';" o r.n, !? h'r''rn'nPr''car ^;;;i;i"',s"",; r. l so i R L a l // n J- 6 h n u 4 :e n d 'tu \''h l r i , . ; , .'. r L '0 ' rail

Dr' ''- t - *t t' tt^ L ^ tu tL l r t'P'\'4 r " E t'- 'd P{a ' Pd i \' i .. ^ * - "XU l .P 5 r ' ", , . d G 1 3 S r e niu.n*"F r u .l \n 'L r r l d m r 0 i d L ^ 'a r 5 ) s'u 0 ' 5 r rL 4 Fh . : ; . i . '- . '" - . 'r " '. _ n 'e N 'r r 'w ! 4 ' h a n o L - q l u \tr tr c 4 r r * n b r tr l o h F'! r O . i , . . r " , " . t.t o - ". t 6 n c hT . J a , M u r h 'n , 1 9 7 5b f i r r 'p a )

h .t d t. J",.,.ip L1i l rl I l " L ]L tn n 4 /"- n .,Dltr e Jq to q 5 p r tr9- oU ?1. CJ. Johar! Wilibdd Nagt, Jacor Z.ijler ttduad cNle {cd.), D.rdr.r..rjr./i.,.t.r.r. t , r t t o t,,r h . h t,\o l.t..\o o r 8 u ' .,. t,,F .vrc,-.tt,t.F t/0!. ,^ /r.rn4.n n u s ? 0 ,p tll3 . -'. C. pal p r d m r za lu HiJ- ;r d , \1 [ h., .a.r] ..r.nc ., tn:,^a Ler..r4

. h.' ::l l:^,:*i,1.o1ld L D" '"nnt a,.F"..^.".J i ( . i . r r h e n5 5 T L .,,,

I illll]

L ,. I ;;lfjl ;:l;l ;"T:";;;:; . l''' ::':"ll'l:li':'1";'a^u!
" ill il.l1J'l;i lili*e.!,a

) )t;;

nrrIa'har Anu- 1 .,anuorrhJrdPor'inRurrdd

A,o' ri L'u psy.h'arvsrntJoducee Ard'* satnd''

::::': (;,;''{,:i::::;;;:i

i "l"i:fi;;.'

,""-sr d, r!,, /! j. I d-

,.

rnr*-', ,,1,llj'ol}-.r".,, 362nu,. J\iuD

,f 36. Lotr Ardrea Salome, l 2l. Lo! Andr.atsabne. lVzD' 36l l d L . u A d r 6 Sa r n n r 'N 'D F l o a .r .r ". l '| .a u n D e i q 't 1 ,{.? h "a "') ^ tu / *" . ,r.i.' " Krrlsn'he.la36 pp 46 14 CescLlsh.Ir, AndM_Satomo. NzD' P 366 31. L.u Nz'' P 366 $ !d 3:. Irn A.ds-salona, sabbe !a',P 16? Andrca$ 33.|Ju

/0 /

l o l r ':''r

, i"i::fr;T,^i.:;:

*a^ -rqi-nni ni sr'!'\id''r'''dr"

'ddcPh"

NOTE I_,ACAPITOLUL 4 (pag,nite78 94)
I Chrin.ph.r Lrsch.ft. airlu. dNlr.rrsru, Nev york t 979.

386

3117

t
I -'

,,,.,il:",J,J,:.L";:, " ';Y;"Tliiij""lJtlT;:,i;:",",Tl.""1ili,fi_IiiliT j,llll:
3i! RiiI:,'\di8

:t. ill. An!.t!

l-ri,r!*one.I-.]u

1^:Ir'atian'n' dr1.X ,!' l b

Lrnt1

l9S4 cat r'r: 'Esal5 !n Lo'e ad

: i , : . ' . ,, i '." 1 ''.:,: ,)^ '-.-'*
, i',:,'Ir', rcL f. t.56 i rrij.

#,i,Tiil,r:i:;#t::i:;xtrit:5,,llii::}::;,ll;:r iil i:itl{;iji'j ."1: , :. .,..,ru..-, .. .... *" ...,..^ t 9"
u!m 'o ," , ",;
;;
" .r

\tt ft.rn, l ,:rti . r.|t! l tk h!.hi .tQl . ol r. E !u,1?

-, ' r,n.r, -, ""
.'.,,

r 'r ' , P '
rri l \' f

r 'c- .
jc
_i

16

r? r
t1.,

,
".

L 4r l ,,,

, "^J' t rl c t J r' "

.rr rr
/

"'b
-l F

fiv\'ll

o i -0

*
r

sc,in,,h.ii,uedc^.!,np1.n :i.[:I"i;.1:li;.l]i1;[:::],i;:1iiii.,:,?*,*' .,!en.
C I j \ l u c c r l.r li-

.,;- ,,; ". " .;', -i .,",'.",i'i,i".l . '.,'"", , ': i,'
' ",t ,f, L d .,\t,h r j_ d ,:u n \1 ,r

3li. il: pJl|3, D.!r vor dqn Sr,:c!cl, il 9ilr.),i[ .]4,. n i. 624. l , a . m ! , t utr !ir , kn d !,\+ L , r l,t,{ r r r p in

j: iiij ;,Y ::r..' ," ,' , 1 ; - : lr' ll''"; ' ; " " "i . ,' ' ;: l; "; t;t 1,, .;'". , - ' . . r - , i
;;,']" j" . " *; "':';".'' ' ' " i.
.rr ArdE cirn. Nir:r jda.

* j""-Iij:;,,"1"'1,r : - ,;,l;.:" ^:,:,r" " -' " ll' 1;
t. ... "" " , .:i ; b . " " , : , : , , . ' . : ; , i, , ; : , . ^ ..nu

rjd' vtll p {1? 6:. ai. fr:i, rd rt, j.iv a, d.r P ryrlr&l,vr'. Lleinsi H'i11'r' S"t'"u. tt* \rers.h !s \f iir' {l1i99l ii ,.u*. i." 'n '/ih1 'd ".. v . r h . ; , t 9 re .q 2 1 . :j. Lou \riors 511i,ri N'l'.| 186 ! 1) l?5 siumr' 06.Lille. ! q)1, :J. .lc ReinilLFdhri VFm. Jd\1,ta.li.t l.r M.'lunt J1E'l'kh'' I rirt../ (- H(ptl{
ir dd;olul dti dc tii$rcr' Rorren I '- ;;:.:I.;;'.;" J",;"4, .i1 .r .Fcii niioi l'r'lc, cvo'n'du $ Rudorr h f'e lui nrtui! d' r1o!rdi! nr'o?cc h PloriD Rrur*r!l t",r,r, ii'i.r;, r, ',,tlr-i '-"',.,ii, *
f:,:'Li'! ' B l Fi lt notsil n_'1 "/P' t'

.oi.

l'

narcirlrnc

drll{qu'i n' R M i'ili''

r01f, 19 intstdr !su'a

l]il"J:'il1':',iTi[:;]:' *"*t",1":ll*::::"':ll;iililijllli,""1!riiii

'.1""* *

, .,

,."

."1: .;:-.--,;1": .r,; o. n t,, u,:, " ",.1",;ri;,;iJ;l;: ! . r,r,.".,i '" '' ' "^i,,uL.'- a

" . li', iijj. . i ] l l x i ; i l ; i i 1 l ' j i i " i ; t ' ei\.t9 i]5 iio l..tia ' ' !I!.:j'
,. w:. trt.r:;i\*

: ,, ',,' ,:::; l,^;".;.:;I ",1;;: ;, li' ' ;" ; ';1,)'i-l::'
. ,al;r v ,' "ll:r rlane' ' .i ' E Ltrrbis \mr' n1 M Dthtl trttiat /Lc '| I nt tx rt'

-.

-

'ilij{,#:i;"'1!;iiii)#:ri'r'
14. et, H.azllenscb .r..(,

'lrd
r.ra 41.

rr' !'!}'hoo'rv!r';csI'i'nr. :;i! n sl ,;:,r

ttt t^rn, rss. t grir r:,t t'

nrk,

rv,r r/:

.;,...-.:, t1",, t r-"..ja "t" i';;:.'l:"1 ;;.;;

"

a 1. F rtr{,:!,b Finfthtuha ,tu! tia-,J: ,,,, t:s.t i, ,. tt:. 1!.F rt,l, Iote n Lnt lahLCly lX. n. 1t 05j! n, . a .\.lLin .n.llt) .

." ;,.,1 1,,,i:, .." l='.:,{l1|r_:^1,:; . .;; .' . ;i'l "l;.t"-, ij: ",.,"i,''- :;"'" l:ll.,.,J ,,';,;:'r: ; "'iJ.ll';
.

'l'r inRtus' si ru'ni ltr " t.;! irlrr' t r""u-r, rn'o^ '""u nN'ra A'drian .d'l 6duk txch dctw'tantclRuns A'east !'bl!i r;e .r.*'i ,. n-...iit. r. r,i.ii $ su!'E ci urils$trls ?rli nlscr iin illD 1 d' strs i rLn t"-* "4", .."t." r r ' i- ""'t "'..',r 'Lr l. F '': t r '' . n:. , i"'

p.n n .:v., "'1:j l* :";::'r,:;i:;'i,,;:'.:,,,1j1.,
I 55 Sftarr Kofae.

;rtp'kt to^ Aadrian! Gcnl| i! r.i Nr(i.;trbr$1,nrl. ci Ur:ulai.'s'r I t).ntitu^Ltit' n 1l it unI9CA l}-Ttr l9al PnrItli!tu . th.t ir{nclrs '10.D.r Gtn.n ht :lrk.n hts ol .ttll +

utudr, desi'erxi rdsturuicorsrids nrshil:riL'i rr! i,i r"i.i.I'Lrr".'" 1- u"'{ '*,lr*.or ,.;, " ." ;;: ; - , .--.. r.' -i {. 'h'- 'cl - . n ''q . , . 1; ; . . u. , i. . , . - . , . , . t . L. ; Ii '. !
Etken'/aln

,-^1 .l jI 1"y. '.' " , :,,',.;_"'. 5 J'-, " "''i;;_ 5' FNrJ.Zu t l:t . t ut J \ a( ^, , ir r Dr , , , |, r _- . J 5r. /b,d l5(i.
t- r,isa. d. l.t ldux. ral.M. trlf bt tdkt /. /r.r ra, ?dis, 19,j0,p.

fLi'' l96J't i9l 12.ArdreCre€n, in,,,tssir:ht d. vi., trur.rrrst.,? 'Lri 11 .f.nol 69 1 '13.IterGnti, d.' litinn!!;.,/' 1911, nr' -1. t! 91- lor iEprtdur in .+. r")er DoPtiek.nLgca',/,6t,, r"*.

ro'i136) - i,ln)'"i t.'"-*'Lii,ii.".',.,i .a ,i"r""'v'rt r"a*i, !'rhin!"!t80'pp 'Dt"
F 182!i um

6,i salod'l' erualc dr:'j n,,u,i',o,,;u*" a" ' !l;?i11"',Ti,li;t l;,'i',Ani?;as 'd^-t"'",io

15.!!po lon ljolalm$h,l,i]rr,

':ti

388

389

r"".^,i ',ir?d:iud Dr., \* " 6!pui.. 80 Derlor uhd.!erf.d.eD!,e ,1-9j. Nl. Hu s","n Hot m r ns ! , l; .Ear , D.r 0, 1 x2 ll,il..FGt p.463

79 Cf.lcr

tu(I.rndn

\Jn

..nJ.id

Der

Cdft.,

ti!.t ,|;tab

,', i -,*," i ,.;-,,

n"r,r" " "-"a , "' .",, ' ;

\\nltu {'rlrcdtrfo''ilf nd 'lr ' ' ' dr gs u v ' ral rJ L 'r,tu-enL' i 'h nn", m d ' F \l z ' !i |rrrn' unl A i us da" c ai d' "k $!euk b ' ru' Y pa nk w ;"' t"' h. u' J "4t (l rur:, d' n-!L' dF t d ' r\t' rh(t r' o ol' rd n.L :t

: ia

, .:;,.

t

*il;::inT'rtu

r're eoh bcbe'bue.,a.'.r".r'dr d. vtuyE.c,rben. s,r. Fian

'd.-.F , - , " ,. " -.;,;. ; '

'

" : ; i; ' ': F 5'r r l . or .

\ o- r ' oo "r n ' 1; ln cugr wr : 'r ThLr n' 'bdromrdF 'r Nr
1 du'r,'nn" !'rDF'

I
l

1
Prb' 198? p 4i ti

6 5 Fr$.1,Dn: t|lb?tuialenin d.f,(!lro,in:O

XVI'p a2ltlumr'

li.jili}T;lij]"t"',,it.teirus.h.t,

,.at netu,l'emand,snnl.a,. reb4,!.6,.

s. it. e.;:;r

jj"*,..

.*'i"',

'.*"d

er h leminir{".tu D.stir d' tu/ni"r'

" *$;|1i,:.1';,*fl,#,:l :::#. t;l..x:.;. H ;- ;i,:;;.t "-.;,:
'l)..ffi,,"n**t,o",,,*,
J.r,i.i,, 11.li,"j.; v,". 'n ,::"";;; ,,-s e. 'den! h!r@z dbe artuj n,.r*r.,,

t
ri

P.urs.hrcb.,. D.N, P rr.

T:.*i:,",;l l*::; :: ;,i l*illii:;ilt: "':.:;:r,;lr ;:i 'i,:.:,.-..:,,':lf.
,".e$r,n. I {vrc,a,eo6), fprnn}trarenrun, r.4.re. L84.
or _.

iill'.ll;J;::;;::::l
16.IrBud,Cif , VlIl. P 239-3?0 t1't tt cc. tun'., Wunitt,"s"n u'1d srhl'.tc J.' I ibidb B'i!'att tut E^'wicktlt'ssqcrchichk 0 o , A . r r , l 9 l l /l 9 l ? 50l}5l3 18.ZhsCarctri. DfFaLl scbJe(El,in Mtrr. !'lMa'tu HnEbus l!60'p 19.iEud. dr..ir, notu16,1.27i rdat*ld wn HoJaenaehal. Gi:l1ir'cn '196?' t l74 si Un 20. Iiiclrrd Alcnn. Ur.;:tar. n i. d?sSbki'$ Pstchtt k't'tLe und ikonotn ite.intirtat, t t;frersthat .d?t D ie Gun o a l "o r h u n o r r In ktu Pu r ' F'u i r n ':: f td l b l r l i '' .i h o " , 'p 1 i !L d o 'rt'.h d"^ .t i T F U d u i h u i nm o |J{r u r r o l e r D r..n,:.'._ ' l' Dd M&'ra^ n 21. JcnsRisokltan, 'Von dcr eenshlilhen UnzulrinAlichleit Hotnr'sltals 10 fh. C.rMn Oer.r./|t, 54. i98 l , pp ?98-3 d.t 672 Nd&t .1i lLfusr' tuMnnqat \'r a u 22. M.n:€r Biiot, Aideas d. luso van fioftrdblrnaf. tu l :A ' ' M r 'e l Bn o c "ve FU h "i n e tIa F' l o r 'Pr ,a Ol 0 0 'i o r Jr r ,";i " ,,,"", '"," ',,. * " tn U .r 'h .r r 't r - ? ' \' l i m Jo q S Fr L m 'i r e l l D 'd i t' s'*. " 'i . Lbnluny ",I vr \ti.lLnd hi Xafa, FranHud^nait, 1966 21 Honndn.d'ai,tOa. P.45. 2 4 , I ] G A . p ,1 5 .

I
j

:

;:;::fl:;:*ffi,3:;i*11".",", "',*
s
t

"' ".1#,ff1.."h11'i',"'i.'il:\:,:,.::' ..' ,,,*-.. , o." 'i" l':l **' o* r + \ iul 'i . , . n* , t r r , p. z oo
'MarS

NOTE LA CAPTTOLLTL 5 Oaginte 97 125)

I

n_^:':"'l;.:::i *. " ;:,)r ; ;,$i*:!i;rf::qt"tuni ;, ",t:^

;#Td}fliffi*hr**$#;*ffi
390

Ittt*lu*" ii*'i#,H",ifi,P
-:::+--r-----.-.
1l

tui autohiuerat'da Hdirann$lral daha d$ 29.rdB,; 5?.Pat+l ic ducec! cindulla o noralie 190. (Rbutl. p '15r 5i utu )s R'adineot lor Case I leudi :O Cl.Ii.ir Cottn, .r.it ro*, et$l$:!b' '{n6ll!Ds{ial

391

T

t

I - -' - -

-

- - - '- -

; 'x

F

: i", .' :,, .;;- ,i 1 .,, ' : , :
' "i'i"i',| l: . . 1 : ,**- : : ;:: ".1;;..,"," , ," hr, n :\ '' ''. '''

, , : : : : ,: . . , , . , :;l_ , ,

< u qn , , , i

jll tiunn) HenlaDr tr!.h (L,i.rri r, nitul.rnr' t. tj trl re (.1iLa,ry .s ri ri \nr3n1!l c .i :1, t..1; i L lrlil, I 195 _(:r Hofnlolllirl. I ttt l

lt JnrrBiu lluintursdat.sr \

rrn)

i
i, !.r!u, i;ir!r rtr' ;l"t l!r{ ..!... lt: Qr n. it t i::)Rti |iti!t,ri.t|:! \aa, !i)*p.in/:r M'.,t; .it: l",jt,r:jit, J./: rr.i,r!r. lf: iirir\.ir!.i;:tl.r rrn dli_!i.ritu', trfn,h2j. F,.rr t..:r,r, i 9F. \rj r l -r.,(r3rrj { ri t.I. ;i :i { r!,r

l:_i,;"-;1;;1;,;:,;:r,:.,::_."i li I't.,"'; , i; ' ." ' ;
.":' ; ' ; , , ; ",.,i. " ' 1 : " r l'
Cr .t.l :4 0

' " ' :l *" ' ,l ,' '

n0. r:6 t ! | I J; drnr.: ni ,!ri.L. :,.hil: i 'lsuuui ii u! rns osfccLe d it r , !oiia,!sd[t d.lrurr i.ii31Ll.r'titt.nlt nnr.v.t rr.Nhlr," trrta,il :itij?,t:eb.t. 65. t.! F-rtt. An.l.\'.t.t fh.t'i..,,rr frtiiibie.r )r,.tr., .C:i.\:11.r.1.1.

,

! x r o w e L , ,n ,,

,i',;j;:|;':,,.'1;,'i:..,:.i.::
*"*",, ,,,,'rhf.,i: IrixrlRhirr,.,r,im,,hi,..;,,. r1 E i, \: ,,,,,.

,:#il:it*:.mi),i'i;;:t;i;::;,::,,,,;:,i::.;;;;i.;a,;,.,n\.tuk*;ri,:,,
ll il;.;.;;"

'1"::' '.j.:1.1,r';tr . "..1t",i :t",, :::l;, ,,1 l:,:,

!?.i.:la!.Th.Nelei,Mnirr.rrlkifur.rl.:{r:..;iidrl:irr/Itu!r.197?-tq'78, /1391). f.u.kinr/ttuo, b3. R l.:. rl.tr"n:., lif.b!.,' l9ti2, r :9. A.B{e viziuni nUiecr. :riir a irr l,li.1rscire. lDde e4iut in rliurt.. irnrbabd hJlucn1al. d. Cctt(.r t)(r'I/.tnA? ',r.d l n.rl ': 6'r. llorn.!. S!,ller, F3i1stx fiyldLerer. lir rR.-iren dx..rr.pl ltuudier d.l'iscir&L{a.. ni , \a. t:. P . : ra,,. .,.,!."1 ,.l .! t. . ' 1\). Jl.\tl, Dat l;nh.hq.f ih.Lt KLld,, Atf,t:I\t.t.14t

: ::":.; "':i:""':ii:i ,;,- '"'r , , ,, , 'r,,..;:lli.'.. ;,., rrii ,,..,. ,,,...
.!

l " : , " l" ' " 1 '" l,!:" '," i,,,., ;' , "",;:i.'1
.

;,"1.',,,,-,i,
L.

;,

" ]t ;",:;"r: i, ;'#:,rir "/;; ;r;;";:i.* .,li;; ; ";1,
t92

, ! 0. .:"m I 11 i, il..:la ";'i:;:,1i, :1,,:,;,'1,..;,;..

i l',,. ;,..:,1^j:;il,l,' :. li'": "',1:-lr i", i:i;' : 1. ;.i Cr D.drcotrn.rr, .n
Jr h n ,ir a r r !| ! , tr

{ n n , r \ . t n,r L :

urn

7? rr( qu.! L. P,i.r, & ./r (r!. 1.,{irh i:.t ttt)fur J. I o tdfinini\n! .t d. I dnrlahr;:!tu .:'j \s.lg|:],9.r I.tlL()ro l,trhnql.'. r:, Viena. i935. ':3. AtrFlsr Sr.trdbfa. r.rn,arc! ,lin t 'rnducee.on|l.t .trc ie.emhiie ti0.l Anur lr.j cfrter. r, a\! !v.rnn. rr.i lt:i4e rh ?nan Fr.u,ti..7 N.t, itsch.trr.h dc /*rr Gerb.r. Vierr l.!txi!, lqlt, t.l 0i . rtmnrs n, ai aLl h. !.651. 14. P$<,J .tc(3rtii.rir, r1rnn ,./ z! r,r.ln n ti.f!!r1 itu*JdVirair, I tt:r, !. ,rrO. ?,!. Ar'!rl. An:,Ld. i?llkgdlr.t( .rt lot.n l\i., L.rr. t. i.,t6ud, ,,!'r,r .,,ftar.j, tm.l vl,r,nni, t9a':.p 105 i atu_ 16t,t:a\n.U \l nn hrent,i ri rl ^\tJ O?rrt.t..hql ?n:,j s moi tX ,tJ ,rk ,"l 9' 19,!.13 I'i. Adru(l.I,rr x,'rr./l.r t,,iilr!,r & I i;a., l'rt?, tu arnd, ar!/r.r .ruztha, bErr !,t.

n.t..30

..t.i ,r',,\\|.L.t|i ltnt!rd,!!..t.ntuni ' 16,Ir:,1$' r' rt,..a* rt:rE d,oF* ,.tri & .nr Pey.l!.h.2l.s Tdr.rn.naas ,: i.rsr s.ns,L!a R.{i€z itr lr+1) t-9 /\na$t af I na4. ]L \ : l !l4h. r. J| I |ttt. tI, n. ror. 77, t. tJ9. irl.Clri. if!!ce'.Ir,d,:(r& rx.a\t. at,l jb.a/1,)L,Irta.::, !!.?iriafud Bind€r, /iatz,r ,r,., tn.nr.::n'nJ..., i9?5,t 174 rurtu. jr t", / xll, ri I . Fiur liaiL': iit.li.iar in i! r&.!. ai.,ft*j.,?i. lt/.ri., .n_ de Md p, tid, vol. : . F:ri ki ,rr/Mnd. l !76,i :. 2l I

f

I.l}';;;*:w;i',trt;il,'i"":1,11,.'1'u'.,,,..',,jeMri!d,!!,,.'.,; j o:,

"r' .:), l;,i .;1.,,, : ,-:,_i;:,",": ;,'::"",;;' ;,

ni . nh.l :::';::;.-

^r

F . nl t ,,* * ,"--,

r L

' 1l P tLt .1.r\' Lfr

rta\' ta : k d' r' rl

Fi

ri ' j n r0 P tu

rrr(

''6

, .,., -* i r tr.l l L,* -'c B 'rLk ;;5 r]edg$

i f i .i ' ' r' -' 't,-

.

r' ' t \ , nt a uo" aU: 'r r o - ' ' o' 0.' f.-' i v r' l a, ., "
cr !T ' i !!F / P runrr. P i s a{ rqtr,t

r dr ''e

(

'aJPc'

r L'r " r q6

r lcD 2:

,-**r,,,',*i .Fffi1xi,
:'l: '^v-,. '1, ;":,i." ,1.:::::'8' ' :'- ";f" PJ''.1' J,, .ir.

. riTtlli';,i)i{i;:,;'':rr;:1.rr,:,,,,, r',{g, " ' e ." . ' , 1 , .",, , , 1 1 L . ' :' .- ,,,,....,i. ' r ^,.+;: "pr'" r. --' ' ' \ l" !"' ,.," ..., ..1.1

; r1,",;::jl.r:."j '1 i ;'" ,:." , n .p ;'', .r . ;;"- :'""^1^/ ,...",..r"t..,
,. ...

i ." ;;;" ,,

- - 'ut r - 'I

-

r '"

er 'o

';1 ;"r"; ; :l. ;,*i::iii:ltl 'r i r;,:i "'., ; .:l':*';::i,':):i.;;;:,' ' ::;:. _ ",:,i:;';.:-,,i;u .",'".

.;':;r*i ,",,,. i;:;;:';;y:::',;,?;. ',..,.,. ;'-i;::;"1 . ". '!r :".;:: l',i;-', ,:;:";:

;:"i,'i l'.'.i'*':,r,i,ii,,rl" - t*,;i',=:

' t;,1t":.i:^,-'' :i' :"",

. "u "U "L ,'&\'r " :a Q' d ' l r ',,1/.,,1 " !P'\t1 'n a u tca k' D - /r "^ ^ .;.t,) , . , , "i.i-)l"' ; , . . - ., "-t U a 4 .\ l Ja t\ r r h .,L 'l n ? r a ,l q 8 ' ie tut\an t2l. l$o 811,,h,,, .r'not! I t7, ! 531j p B tl ''I'a "'ta r ' n t e "a ;tl ;0 , d d . "r o r " i . ' , .'". ., ,u :i.;;;; d '\o tn ,r r - i tu ,i ? ,'.^ j t"''r ,l u ^ , \- ' I a r n ,:ttl . Fieiirur:Jl1 19?5 n l? bertAli:nhotuj si W.lfrar Mauser, r ' ': 'r : \o l \- \- t d r '\ A "" R 'a n D i !"\' ' , . - i , . r " , - * tt, "r 4 r l i 1 ,A'1 3 I : _ J d e M d ' d p :P! i t 'ce 4 , a . ." r r . , a ,. . tof; Niert'hc ntuB'h': !"" d?s 1?4 a:t frir i{;iri, DaJ r'lrasnit S},ntch?tn!.4'rctnti'rr 1954 ttr 6.nr. Snlnean _Ven.z€niscnes tn S'6ald Dt' riotuonslnaisin'ras x4TbEmr' a s.,b2ld, ' 125. '"' Ct.ll stifte' bk Edndt' sb\ah\ry Littdut zur i4et;;nht'ter t iu*tt.t" i*t,.ii.,,' "l cr Irt o cnftoeF V'".. tla,., pp OI ri- W.tru,rd Vi3tidit r' 'ptd delLritet' And:td rf edclt.o aLiinicil l?6. Holmdnstha| tca. | "305

, qnp 18r ' d'v'nnr : . , 1 . . ?r ', r 'n,;" ..,.,, . L'. t 1 n. "" ,. , ..u ' r ' , r aLF, . r o0- : ,,,;,,,,.;.,." " ; . o. r , ^.t ibt J, t "t jnn, \ b, h. \ SL\ ; l; , " r . \ , a, " -' n,r i ,r.. r"t t g. r r . r oo: t / iad\ oFt r 'u"u- , ', ; v- it , 'n I naiD ,- ) i"' ' *, uL'. . r , o' &n '' r "cor nr 'r f 'n lr '' aP t '*'. tr i .f a u t\a \L '\a &r l n ' l q o 4 l ,"

1 1 0? r i d . , ! 2 9 t lsL. es.4,, .to,totu ,Por-n rui Riohal ale$rr, EiU, P,llr8 t:r2.HctuLi,nndral, 1 3 1l i c B , t . ? 1 \ .

i:!r

/'1s' v'n

'fn'!nn]tin4

ai\nit'r'

D's (ics i::. l,Cl, o. ::r il ut,n.ni"t,i. Rotedio!, "Ib. fnen' ot la{Jili'c ii }ioformsttlal} --.;;i;;;; reeo !or' rr' I I (;d.n" *,1 a,creai" n r1,,r.n,4dma' 'r!"dr'l? pI-l! 13. 23,4 136. td8,p

'395

7_,

1.11.(L Modll ltiDcc. Tlp rr:$..il.:., .1 P(ynal|! t\ \i!.attu.nt SltJ, in Abturhl! l,ti .rat 8), New lirk 19n6i d*rrc lccrsrr t3dun a iu llotnr:rr qrtnl.ct Ri h,rl Al.vr!n, 4 l,l2. DsitrreinreD.t r,ador.r ii s.tuh't,:t >tnlcr,.i S;ptFrR.r|Jrli$| br\t rt hd!.n tur.r .i. k J?tu. tL k tivt,lutiLx l+nniaie dd at*riioa it,ilr,l.l fsh, I sF5. ri

l d ftvr '- tf,J n 4 r '* r 't! n 1 t ,'tr ]'a n .tn '' .h " . ' I r j . i n l p ? r 'K vi ( a ', r . r ; : . t. ...'r I ', r u o o o ' ti 'i ' vj L 1 ]cr 't I6 i"r ' '! i r '- i H "Tb , L r i ',i r 'n ' ,t- - .,. r r - r ' 1 .,'1 .r ,/ t'r ' :1 r Fu '" r 1 ". " A't n:' laLobBn.ir!i.n, nar M ufua..nt Etk Lit!r'!' hultl nbr; 'lk GlM;t:rtntu' r5. ;;i '' 'i.:)-i,t',",,i;r,*, tt.,th"o: Jftto/ ed rolriirlen B'nichr' FPnr' mtt ,i;La" lnl 15 dn r"'ftrh 16 a;. Easr ltl'ch, l,".hof.n. c,i"_Thcnh unn Naturethl"' '4i 1'.6i'P 12' !r uqn " i"",iiii'"t', wiia,'.'* ttt"ch.r;.Perc3d,. vol 6, rtdktu(tlll! { (Bi!.liilri1:aiiraicilcBachof.n)' lL' r? &rlnlcn. arxr !1redlsu,tlrl.tune.hf' 't 'r't flr' rol-116'! j14 h.tehl!"? WttAt: 13.Ems irld h, L'rtft.n, !,!.C 'p if J- d ' 1 1 r "- r 'a "Fr tr u n d o " t\u 'D L N {o Jr ' , J." l - ., i r 'F \u t4 h ' h t4 vtb n . i . . r " , " : '" '- i g '* - d .. D tp ttt'. .. i .Y.d - ...t,.ttu r '\ u 'a xr d d r 0 r u 4 n k '- i " '. d r a ;tu .a t '{"\h .I rr""l1Rt '.rt -'l':1ht1!Ri'hahtr..dBntt ratich' c's'tk'haf sn:!' i:i. oi.c, s.r,;"rLins, -,0. l9?1' p 7'1 Si.Ctt d, ed dc Wilb'ln Zent'er"Slrlt:cRn' :i. Itir hrd !.laener, :tu i e i l o o o ' r ',4 3 "Id _ w i o e fF/ r n . ,t - r : , . . , 4 $ e '"'.t (unif iD R wasn3t' "r". a.! Miinnl'ht nnJ Wclbli'bi' n l{ultlr und **-. ,r. *Jrrt M deMdrin GrceoFD'Llin n'her lq3? ! llc M.tl,.,*d,ed JS6l_l3a:l eJ io&td :5. P.iclred W:srer, Dd brun Bucn n1cbuchar4t'ichnLng t B.lsteld,Z-iirllr Eeihurg.1975. 245 ?6.Fr:{lri.t' }iietzshs,(JlA. !o1 6,F ?3'

l4 J. EGt.l.2 83. t46 Rrwr ]t , a"t Di, ", ,

.,r ,.!, t/.....,. nd'r l::,?. t60;r. !?9i!".20t. p.

146. tuMn i Ikgratn'e,.p..t, 1 5A.L Gli,r.u4.

I

l.i:. A.lrii Aumhmqrer,nrdr.trni Stlii.n.r :?rt li.tir h n.j zu/.pA&:kn Ln...ttt. (mmlli un $ajnr apBc,$it adrci La..ArrPa!,dc ri.hransLtrl. Iitylc,y,lricr Il. 246 353. L6isd.d 2s!.ra u.r nuocr.ai. rrve{ni d. !($onjielo, cd. art ,j tcben€ sr 1rea.A dicp, tfJbiij, i oren, A. AumlMner $sercz]: .r HojBansdr!! d ti r.li trrlmr {ie Ij3.5ci"so@ .ihin G Rrm,1 lJi.g/.4rti., .!t .n ,ok 1,U:,p.369.

NOTE I-A CAPITOI.iIL6 (pagi-,let26,157)
1.Ot W.iningcr, C,ar, p. 4 Sidm, 7. Emsi M{n. Di? \n.!lrk d.t E,Apftdu^s.a. t.n!'1906, p. ). !9 nierzslre.r5l, voi 3,P 569 1930 30 Le.e l, ied4, AMni. tu/rtr. ]). .Itr'. d/i'il ll'ds'/t ' Pffis \1 [ Qr :p r 0 cr D "\d Ir u '^ b d r 'tD \r ? Pd r ' a !p :j s d . 'b : - - t p "a * r u b u !''n r ( ahn s. * ^ ,- r ,::;.;;;'' ' d ^ 'r 'r tt",'n t 'rr \"" c 1 '1 . r 'p 'r mcr '/o r ' o . - - *. . . . -"r ""L ji'i'r (cd) _r.l*. r.diJ.i.;" (1c91),in Gutrd'nhnbd! :r. *.i.ii i.'n-, 'dr"3d Tiibinlcr, l9?6, totruLl, P 2tl (publical ii B't' L/ Tug ftr zuna4' rttl$' 1901')'in p.". ir."rt**, Saut,li.sra$ie _'w".r..r.s.r,.':"r*"t,r,^ri.j6.Pa.;Aenb'ry'Bt'h'\iena-Hmirutsl9?7'!11' .l:. lor dm-siuilc t"mdir :'o so.,t: ,m"aOt *ni"i. ",r.od;nibtca rexr'lor ll|i Alrznbcq slii'a ', '; ; : . r o r J! r 'I:Fo 'r "r r ' :.p - ; Ar .h .r .'. r " n "r w ,.ti r l 'L r \Er a J'd v' ,:. n d /! d "d JcH .i h ;r r r r i t \'' r 4 M d \r . n r a r r 'f . " '; ; ; . ; q ...- .;,,','. !5. Sttbsbn,lra\hi.,aP cit, l 1l g"", 'i.;,", dtt Ndtutatktnus"d Godwl wunbes' r" Die Ub.Niallng io *-*" Suill8,n 1968,! 161 join E Jaclson'r'!x!i"s dr n" n du ta'ga! P'ltiqk Pss' 1974' 3t. in*'Xtt,"t", L t ' tuit/e'Pri1' l9t0' aprolmCetl id{'ca e-t rupP^ .'lnc ,sr'hridlrP :ujct ]}rais s! te!-t leninine de ;;i bssru.liAli" tundmcnule a ptocBlului de clcalj' iiierd4 nuagilnor

5. J,1.6 Bmkharrjr.,'. nndr nt R."akt n.. i, tbii

(.t1ga9)nltu,I,r28,'.39i fi unn.

?. Oniq'm Dai{l i,s belr.s dif€mcei., iD 0dr. A.vk ,c ltryr:.ar}Je, pdi, t9?3. m ?, ( B{sexuirid ctdftftnce dess.rct),!,,2.rs i um. ^ 8. Ct ArdJaGEen. .L. Ece neutrc".Ii'd. f.lJ ! i: um. 9. Hehrcb von t!€ib.nk., Dgrt.h. cschi.hk ih i q .lsArnuhtr.n.) ti,gz,v.t i , p. 4.1. l0 W heln Dillhey, Eiimcuten. d dluscne cen:fii.n1sshnib.i., Cesajmcte Suhlif's, vol.Xl, Stutgst 1960,p. 223. k cAu.n-DAm.rag, \ietzsche lur. a..tai diagrorti. epo.t blsscu.nq "lnsbunra [6€noicinoi] n, a deLnJnar irsrauera uei.!k!t dc ina! nileL, ti cu adr sai !4in . urui snsl deLi.a! ne c mbitd runu€lc I i^stin.tdror, ji a uor virtrg mi ririL decft d n pullr oreri once dti !4,n din Euept., rSA, yot. 6, I 02; ide.! ''Il@ulin eJij"Ptusiei consritui€ba dn ba.'e aavoft. ,te lui JuliusLdsbchtr. !.de exeolLu, ia Rehbrar'dr dts Ertieht,)aipzt, 1390.r,&sbeh! s.rie ra pasina ro.tr .€s isr keire F;sc, da! in der EhezwischeD l,leuSd 6d Deursh,ad di. RDlledesMMcs l}.!4m ztr'i!i,.

396

391

..t

,=

uDAinil.Dn{u|!l. djfrodeld. SiabrFnri. LinnJrr. SserdB lEcslafc.0a*0blr3eoEsl]lurd lniortd feD:',ilt, esE rr:.lu.rei d..a@ ;cnituii, rslh!] masculin!. A.eas$ id.. iur.ll :;ugsat de F.lcrn, in Bn,ail. sak L u uo.t:i.d. JurFrBUd desprc Lon do da Vinci,ir .adq, Socierillii psihdatin.( d viend,ln I d..cebrie i9ot:.DitFziliiie bi:riurr..r: mbuie si tturar.6t, i 6ama.. rf,?,,t.,i eenirlrixr iosadclea sul.linrF: ui nsJ anisr dr c.r Wi.r?r Pit.h.dhdtlts.hlt,,?r./,tglris, ed.d. Hcuo Nuoblreti EmstF.d.m. {,1 r, i908 l.r i!. .adiliurrMain, 19'rr,!i. rt 8. 38 S|;pfrrdE \,!allarGd,O. ayrcr .,rdlli"r. Pdil lt,landc) 19,15j I.:t6t 39.S$mur,J ireud, ' Dcr Wlt2urd sin. Bechurgen zus Urbewullbs,,. Gtj Vl,! t.iU. 4,. aautttai. pdr fra.phik ca!r.i. ci. cku& [{&i. sctuinse,, t,sis,l986, r. 145. 4i. anrLr &ud.l.iE, ti rciinl C. L rje Dod.rns,j ii O.uvt.s otuptt:.r,.a \it t:|"\n! ?i.hon. hris (Plai!d.) 1976. tlnul I, ti d85ri un. ,1i:Cl Leo Berol &'kLl,ir. .r f'.!d, nd rhDiniqrc Jcu, pris t9iit,t. l,r !1ra, .13. B"]ldelaif--L spllen.lePdis. Jlt, Lestolles,,ln O.lrrer..npkk\.| rr,Lt:a4i,inn1 i,Pa ns,l|t5, t . t 9i. .14. MidreL Bur, /Irrrrt .da irl,nar!. Esat rur b l't. deBdNdetil zis, tgaj , j:. 85: a:1. c,I PFEe F.lma}el, Bzuieiai e, h /.,qe pr tr.!. !,ais, "1981,,i TrLnTa Ba$ih, rz iau. .tu l .efurft J. 4rul.lav.,N.nthnbl, 19,445 ai ?!tucFno tui Micbal. Mor&eidt desrrre scrntu.i gi ienin rtu in L 6nhft et t \.r;. ju, t! [anihd. Ptit, t9'17, reli Dnmator,"Was i.h liebc . cxl,nsdi. ,!.!/,rr.a, t89t, ii conn,4 ri/u,beq i.d ), /)p '16. Wi.ter M.d.tr. Lite.at$, t err Lrd MrtiL zrd.]kr I iq| u.1./ OtO.Sd1lair l9S1 I . 151 .1?. rers MalE Flq:ier, Felir DdruramrseDsC.!ed',ni Fin dt sta.tr ttwin,j Ca zu.trct ,l,,ck, l\tilnchcb,l9?8. p!. ll,1l24t JensRilJrsn,..Lrit lus ,lliDr.ad.iz. in Atibru.h i, .lie m.dene_ Di. Aajihee dd junSd! Wi.,, Knabsl.inlir , t 98J, pr. I I I I24. 13 X arl Lqus, Wicncr Lyri&el ,b hnrc t irifl. k /,t9r. / qitr, .i. df johajr$ J. & :Btenbuir. otrul Mon.lren l9?9, iD. 8e 9 ! " ' 49.Krl I'lnus, Ds d€Eoltie Licrantr , Ilid. r.Dtrt2,r.285 !!lm. :n).Or..'1., noia.18, r.91, rir! ikxn! iee ac.5rr.lvnrr dctur Rnidrd Spe.lir i:i . ulaltll 5 1,gu8o voDHoirdnslllal. ilrir, !. I 14. 51.ll.tri ln!d,rri. Abiel. D! /.,r/ tul ijirn.:. ca R.ldd Jecard.Enr€llee1937,p. ?i.

.-. (,1 lrr' , rt , u 4oLr r' I _?u a: r Lr 'k' m on- ur "- ' ' ,tl !' .1 i ,' ",. n". r , r '/ " ' ' ..," ,- : b 1 r ' ldr . \ 'r r dt r r nl{m : "t ; , ", ' " hn- ' i i .' ,1 -; ottt)i.'h! Nta Etltl !,t tt! tiht'i tt' \\\'a'r Mrn')n' * ii-"i,- t.lu.'. ,;.-r| i r,rI l n4varl i qi !,P t' t
..i ,' ";,.,,."'..,. .P n.r" J ' l ' h' l /, 1 1. rd4l \' :qdeIoj pr

:,
*,

^,,.
''

,
l

. - 't
a rr' 2

r'
ruL! l ' r r' : '

e\ d'r ''/ L
{ r/! .w a

*r q: pr 'n ' nt u6r 'r 'a

"".

" 'J

' o-l u.-.<r1t. ", t 7l l h d.. nJ,q. -l - 1 5 um

i -,i''i ,,,

-', . *.n ; , "'

ml

't 4t t '

\ ') t )

'u Dnbr ! L\ i - \ 't "t 'ar '

' ; ; , , " . . : , ; - '. '"d n tjaber' t935 "": ",- ' dd GJ&ir, Mm'l rkr! ilte'dtdt dt lI itntt sthLla re40J90''' ?l ;;;l ?tr {lr ahd.s R..er, l.rablr3 ParG1!79'l :l tr $'' 75 ou. viihin8et, d!cr, !, 4{lf Vi:na' lr){r! J,lrti.rletr L,l id (ri. Kr K'ans. (liir1inCen l95iJ P 11 Adom.,risrd,,rr.'^:riztrzli'i' ?? Tteodo.W 7i.Nletzs e,l.-rl,bnui ?.P ?01 cd de c'ors B"nk ror Yrndrr ei wal&' t',;*""sl.*, ...';1" an LutNislt t Ft"' i,,. f"i-" ! :r5 M.trll!1,sxlzbrrs. 1t69, r'1dn'!'n I t83 (Can" esL doeevt* ar s0 ca $ i;!s t . R;b: ill. n'r1r8.ri.r, 'in lel'^,

I i,;;.::l:,:;,;;ll:; J'llli'r"i"):i':; :';:l;;;.';'.;;.';":",',';,i: p p "- 0 Rrne 1 - - ./n ,-

1e8r, rn r'""./..: *r o.i-,.1"*"ii'**, 1993,ni /.',r, PFn, | 1e2i;j,i,l #illliii.;11'ji:1, n (in srrccrLru*pn n:viskiPs'.4e. vol.47,
,': ..,u-"."t' 'l'hedicn drGckhl"lrlliidtntir'i" o,ty"',i"*ty.t!tr 1! 1!. \, rr, u!. ' 11\ !p JC: 5?9'

:;:t;'xllli:'#ij'j::j:::fl';'Jj:1i;,"":1,.I;1il]:,ffim.'a'r*iora*.re,r 'i."r.. (ed),:? itl: frP'lv'tir Fetua4 h"tact pn"anl c"
a'"**,..,"*, 'i3ulcjac rs.tltE \rn6, Pl :lc4'r0!' &;1t"t.:s;h^n Si. :FL{1.,/, .,r., r{}r' t L,a;il.,rtlll. p l59 i6 /t6. r. 118 :' fn tidq'rir' unnSthulp'hn'k ltlA *"("l\.(ni ii. oto'.Io,r* -it h t''' ' 1, ] 'l . . ', - ,.^ .- r .- .n - * '1aMlhd^h'lk t'''D - 1 1 '\n d /
:,,, " ,,.,, F inalhrodilis$ur i'r l-ctcn utrd in der NiuBe 8S. Arl-j Ailie,, t.r plchr.!. in. lgti roL :!'tr lh' !t 4B649-: F.t L:.atitu .I. t t.!i? , . -L . ' . " '

i
l

J5. HugovonBoLlannsdal. ta;i. p.4nl 5{i.Ct DonhLqu. Tnsw| tu lisa. Itn. L.ttt .i, poiti.tu., 46,1987(pp.i.1t,i5i.),ir. t4j 56a.Fnelrich Kidrer insisti asu!tu r.dnejii !..i0-ronoDic. ca,. atine,leaz, tdllso. tunrirr rn $rtruii. ct F ltirdei Arfr. nl.ibcsls.dr, ; 3AA-t9n!,Mnnch:n, l!85, p. 156ti um. 5? ThonasrrM. To o Krage/ , xt Satulittu Ennhrdge^,ta0iJu4/Mxin.,963. 2la. !. i8. bu /sdrd Salon€. "ns Mereh aiswsirr' l ilr9q), Dr ,r,ni r';., .,rdrtr,e,.ri. de H osr tu Pf.ifler, Min.h . M9, p. :1. 59-Ci wensr Honnm, Cutro d'rl{, sal.bui!, 1970, 2? ti uim.: Cat E. schor;k:, tyr.n p, c.itt u.t A.ktit.hafi it l: n a. !ll.t , Ita*fun/Miin 1982,!. 195g um. 50.A$pra r$pativcl htuc .i Cia{dceuisu.., P.ra.., e-rlt , d. j9OCtr.tutc d th. .b. p\siot mod?t\ stl.,Peis,191-o; $rlotbul coie.6,a.u?nt u"d A,k,s. n tut*nt d.s It)ka i.r lar]trhudettu,td., si. A&ut ptarrs6, viela, j 985. ri.,i\d!lJ l&' Kmikn,, id Td,Ln. t9ao.tq I ll|]3q. en.4e Adoti crpelvi*E 1982,1-r9.

if

;",l"ll*:::#?l'"rrl?:iti,;,Ifi - ll.ll;l',::* TjrjJ:fli,ttr1 ""
t titttt lit kru. .lltfttwihL. l9i?. 1921il'l \!.'uq.n Db rsi-,h.i.tn.h.n ;;;";;';'";,,:; 't,:^;,;' &' "'inrtiLh't ite*dtfiu'k:n"

on..'l'rii'.o..,1'i.*,*,

r-

j2?r ,'Fns.N'lt,,tr! re7'"o. Adlaa'jlalak inv (:tnrutdt(re78

398

a
t

a,

rF
1.,*

, ;:l:ilHi:#i *;Hll1:i;H';i;i. **-'"../.s.lhi,,.,',1, .-"i" 109./rrJ, 80. P l,;;;,;.;;i,:i:;;;.::ti"![;,tr'[i:;"]iil_:i,li;,;"i;,Jf,lll,i,i.;::l)tj.1,";l L "tti r cD t:'1 /w t"t'" n F r , \ s d ' B n '1 k
' l - r r n r t i . r r . .r /,r l,ij.,t4 ,i

rjE
,ri5 '. 2

'

dn.

" 1;l;?:,ilj;.1l t:::!,:,'i;1 ;.i,1.,;:',rr.;i#':: i;i,:;1;r,rl ii#ti r*ffi
' '; ';;' ',.iT:: i,i;,1', ' "|';";;..';''-";;. .1 .; j.,"1';"1:;i

ji{.ri,,j*l il[,,f il'i*iiX$i'ttt$,$i*{*t*r :':':-:i l;";;:l ' ; '',:
,"n;".: ;-":i;l:'lir':

; ;r;lI'1u,;;; :.:i:;L

;:,;1i;1|;i,,:,,l:;l

" iii:ri,i:i;i:rl#I;T$;n*,fl1 il:"{,:i;."i. l?"]rlH :;,"2i:::"::;
' ljl:; j j,:i.,:ii:.irtr;.],.;j ';,:,';;l ; ;,, ;,:' ,..,, j .j
, , , ; i i .'.':;" '.;',^;." ":.,,::. ' I "'"'-,'1
J.','J -,.'.,,i.0'; '" nr'!

r:ir r,i;.:,;. l,ftj;l;" ;:.r.r:;,: i,i

;I I lf_;;_lj:rl: ::::;:1'"",',:l"i -,;i i ,l ;i iit., .l ;' :.1 ..,' : ;'.::,; ; . 1' . ,: , t _ . " " i; ;II:' ;l j i , :

',@r Pr a ? r 'P_ !"q o _ 1 0 : r " r ( r m ' :_ l u n l n 'e ; B i , ', , 1 . , '. " . L L a h e 'J' o r n 'e ( r ," I ' n l ,d G !: De luni n rr' i( . u l a u l r , !' R l l, ! h 4 m r '"n h r l r 'i 'L . ', , r n "i o n 'tr ' & n _ 'l '!u ' d :n 'i .!r u : n r r t '. . L 'r 'l ir' a mti F:etuiiLl urn sinc .sr' !c a rd. csrliti i ..fi"a ;;;;;;;." 'aie Ldr r,,-a '"."' iredfr de dlori; int' s'a!' AnaliDlc lui Elisabed'Bldiibr au ,,",* s"' (! ?54) ci " * ll'.i"*, s,,tt-*. O!.ls p's ?dis' 19r)2' .",,r,i"'r. 'rE '7srj -tbl iNa t',;'cn ., dosi' ldrin P'bdbaului a'i rarrdi !!' .ii'"..., ."'*n i .rit.** o i n r L r o l e v^ r i Je P ' r ".1 j t ' l d 'l a d 'n r '4 r C r \.'u J_ l i n n d ' r 'Il 'r Jr r "r R tL i . , . , t , . " . . ,,.", r b sd \o t.r " d L - "ts'n r r r a u i r 'L r r r r L \'ts'h ,.r ', . , ".r . , ",r .,f,r ,,. L '_ f'1 _ :a ' 'M r ! , I - , : '... li:rnni . V:ru.e oeurr.listio. c.i lenFs Pris t986' !r' 30' (;etrt l liinr,. l,..nn. o'i l3 n"weru (d.) r! l'nent ', ir n"{nnrt'' 1i:1. N:jric;. !, a{( | .:nnngr'|! ttr:ai lr I in rPftturioi Pti\' te9r 1L1. ci r.a; 'r1!u.s rrrun. diD Cant.^.L i n't'^tLfh' ?tuis 1986 ii 1991r'intiblaL irt. Cr -r.,i,.]] ''L'Aon{,e!te i: l- An{!ro!1n:{linsla ltr'i'tuie" r'.,l,'1 tr Di|tm.\ a:t'htibLtnt a ka' 'ot:i't'Ec dt tn4'' Pris' rri Nir'rhel ;;dA;i, Pdlr 1984'F 6? iir'"'"a Ilri. rr J,i:: R.rnu! l,et,lturs(lil.(;@' "' iil'ry ln N?u' Mttt'|otia ?nntr dDx \.'i.t;r..r ri,'.,:r M,"it"i i'*r". /r- r,)rmcnt. l u r , / M t u . 1 98 ) ,p .2 0 . a65rCr A"nn 1i8. R.rb.r Musii, I;ir unJ Otina irPril t'ni l9l:r). i! L'trer Musii Ott?t r' dar a:n.,n. n'Ir tlrirtrr ', 'r: 'L'Ar"' Airan }tov@e AuemhdniI.r, L drl!:lni :''6 J_ r _ t vu e D o 2 \) :o a r ' 'f i J"!o * u r 'r ', , . . * J u" 'r "]t- \tI'Ii l - 1 'R t' "i l r 'i F P r r i j .i 9 8 l ( LH e m .,n r '!i l ,Jr ! :2 5 - ? ? t I 1 9 . I {r b s M u i i l .M ,t,!r n .i r 3 L l :5 ,1 9 0 5 lzD liotcr l'lusii,Td|r.btilt.,, d dc Ad.llfns6, Rcntn"k4larbdir 1976'tonul I'P 59E ),., t.- , . t'','i tr n .
" J i0 ,i | e' tt"l.t -1 . \ , ' t Ma t r 1"

'i + !f 'tl'
L.:{

,I

,i

j';. .1
v4ri,

n

iii'.:iff';i::,:;;':;.::;,i::.1!J,::!,1:::;!;:i::::::::::,:.::;:;::,., ,,,
,;,. .:,,.;,':"'1i'"v1'

1 2 :1 0 r i u m 1 : 1 .r t t , l , d e i r I n .l :l ,! r - 1 r , i 5 :.t l :,: l2i. ii!r,ld:r d, tu}t F'inli ltr h\ r)itu'an's r2:. Jtr iitr&ilrd. r, t{rat.r.. r : i . l 5 d , n i t . t . l 2 - r t.

trt::at:

Psri! \')t)l'

i , 1 .lu ; r l '

" ': , ,".;i,:;it;rl ; "11 "1;';";::l:"' ''"' ;, / .- J/,"".:';': q 'j ,

I'

r,;s,,' , i, . L

d,.

.
158 183) NOTE LA C,Al'llOLUL i ir,aginije
I ! in\,i. |;,y'i 'tr d. Dr,, ri.f qrh.r.f, G(/. vnl, ! :i64 si nn

'

'

,.,....oii .r -

400

:j. Pa -hunr A$ou !" !&,t1.hri l;.tuni.n tzi,,r.rtrerli,pan .lt.r L3 Rnle., "Cr6ri. .sr t: Dide {i.,: F,nhrrjer

lsFl.i

|!L

ml,n: Lt9i,1]?.l-3t. ,1.I)eE r. viig !i llf;r iL! O|i Gras . 1.tiitr&rfl.i H!^,.i.. l hb Ci: ?,rli.;\kht. ;..rd 1\ u, 1 , r ' . r z J , . \ t| w, , .. r , .. ," , . ..;,.:,,. ^.. , R.l 1 . - . ' r ir , , - ", r la{}ttu Gros..RD,}r!. 5,1C. l. ED* Joirs. tu r;. .r t,/..,r':. L :i!rhrr,,l ia.k.t tl

tlo,;,.,,ac..o.l :il;. ;i;iij':i:.iiffifilJil,,i,ffi;,;1t'1;"';'; eJ :,.,,',

i.t Jal

t .-.,"t ) n d i honl :f ,.. 1i r'c{a r '" xm.ul hr ', :-'l

"3r

' vol rad K' intraliltil. 1916, :6 Khnntu!,1nth..p.L'!i. ,r "1 r '. .Iv /,- 'd r n s,. vr ,.h ct l o o ) 1 .- r p 4 ' 1 o r . . t I t ,:, .d ".\,.. _. ,r i l : l a .r ' l i 6 - ; ' l \ '. n o L sr d '.J !CFur' - l ct|j r 'r r '4 l r " 1 0 . I bl . D i . A b i t , P l ,A1 . j1. a:1. Rusiellr&.bt, .]t ,!.ni.rA Dltnr! d. I' gar.n./r.!ir?4'., Pans 1936{{leipft Od'

' r' \ttR rJ t," ?"L L' dP r' i ul r-

'

r' Iv l l ob

p C/

6r' prd \ol .' 1o edi ua. I r/ri /r| J ts l a C a

p.rz o,,*,:. inro-u1ir. :.';;,;.,;,:. or.;; :;X,lll",fff;;]:li; ;:i.;:]1;
';,;i;,ii:;:,:::; r-"' a"taia!itrll" E!;:N, bx*^i 'r
nd \.w Btttutrn! in tuoirtn.tn

a" ' i,",Lii " ",*,"
$ir?n ricild Lic

6. O0! Ctuss, ,/ | Frdldlr, o1tiinv@trnt lt f s.r t r 1.r.hn:,L.tpzt r, 19tJ,1. 7 U&,r DiiNh,(1367 !94r),_6iolo"g, .ei.h.r

a.0p Lit,o.

o,'. fiil;iJi,ii.'"ltitj.irtill llL'iiti::;i:ii:";::::::",::f!:,i;i,n"*",i,/,'ga'1i
ii,! 14. i r d l l n , ' l 1 r , r .L ..,,g | o..r.ri

lrin t!u6rit3 sal. dcslre ohrrrl.gr!

J.f.\, i./r ,.i...Iv,1.,,..! ... n iii :. p . I r d . 11 ('t lrJich \iillsan.Ar,n.n rnn M?r|h., Urr.!k-a.h.

I

',,j.,' ; ;;1,:ill;'iJftil# if
,.titu A^tr.polotit

', f.nurnA'{'n" 1975 tu!tr:h.t1:(,s D6 tlrd.f.ri{ ),tttLttrn :r. atirmsJq:dtreMi.lN(ed t,ltt ,(rbnr.rt Plrch.arnlrv .in Di ALt;.t, ! 4 nli 19t 3.!i jt't ti !m13.Oiri Gros. rl. i}b ajFrs. ?lr. Iimvr ilng oo! Alsereinneil .ur dar ]ndivid!e". tu Di. Aktio|' ?2 .oleDlrie l9li, !!. l'lr)l 10c5. Edili , in r,. Ahi.h.6decembriol9l3.l ll4:' 35 tn 6ross, $d.rLrnreen zu eitcr neuctr D € A t & n . 2 0 d {. n,b i e l 9 l - 1 . 16. l? CI Enrdu.lHuflii, ii 1:l 38 Oit,{to$, D.rlra t}o Gml .ln Lrt.Zd iry'r,B:rlh.:8 Lbruri. |914,p :r0rt. sGri.et. Mcnrotiin'.-mPq'.h. xnlifus l,Ncw torln NIie l9?0 tD 3t. WiLh.L1r r2r,l D.N, |]), 2-< PauiS.hr.ltcr, a0.,rdiel scho{nr: v!o.r md sot', rn W C Niededmd,rer FdJr rl. Ct lviliie G- NicderLand, J./'r.b.r, Frekftn/Main. !t?8, |n. 15-384?. sirDun,l F'Erd, ijber eien idb'ri.lra!,risch b.schncb.ren Flil von Ptudoia , Ctl', Im'

ffi.i*,illliiT,:i "lJ]1i:,ii;i?;,:l-;iff$:":
-.t!,_ih

\4. ai.

Y.rtd, fra*tun^{an, tse!.t!j, 1t79. I ha Rrlhni,l1rD.r, ait..ttd n, jitni),i:;t d.1tt jrll| tu4,. t. ttrn,;r.i;ja r iO t hO r . \ ' t r r t t . h?. t t I t L. \ |t . t ! : . ir : J l . S l t p h u . t ; i i l , ! d i ! j i ! 7 , rO (1:_$oligurg S.!w€n,t(er, hllc.s.han 1tr Lrtxnstom. tr.ri* ud Moni tni .!trl Wctrer utd iD iiftis un O. (jrusj . l,r WulIBli! j r{orrDs.r :ii i\,. S.L"**_ f",t.l, ll-. lL"i,", rr.t !q4? Z.itg.r.s4t!, Aa$st r,1988.pr 66i 58l. 17.M:rim. \kler, &d W.t)ir,.r/r trr.n!ril:/,,t:ibiufen, 1s26.!. 3lb. i8, t"d .!.37 6 9jr m . 19.ct vu w;f.r, aicMzet! Aulsltz nx. Rtt4li,rr.zlat F,., Trttir31r,.I i)63.r&!t I i,5 t 3 ?0. C!. ltn drilc .ira& la .oh .; 2l a)rb Cmsi th ,E.*alf . in D.. atnlr. Btrtin J?08,rcL 65,p!. ?! l10. ;r2. Har. crc.s _De8encif,ioi u,n Ir.por.r,on,,, b ?.,jirjcjp L;.i A,t^rpnbrn.nt: R.u., 1905; ou. ci.$, ir i'e,p j" t ipo t, *" i,na-n, tdt.kn, viena,ri!;s i 9O,r _ -.Npur

'U.ik :n,ak,n.,1,rn6. !a,a1d cd. sz.Drri.i!,iro.,r#:' ::',:.:":?;i:::;.'n,,X.il::::

l.Lah .rn.

' (i92i), t, Kurl &ei{e. (s! 1, li FrazJurt, Vone:scl'le.hdich.tNat!uszialen KaasrroDhc P ot. etns, ',t.^ t.\.hl..hniipt Not ztu sJli.ien KahNnolh.,Ptanlfunlt{.in,198D, l35 4?, Ot (tor, 'ifu.r Dcsnltri.rss,vLnboiir". 'o Ze,ttalhtat itu Ptr.hqDnui. thti Psth.' l9l4 (!!. a4r ti$lbs.nc rtul +, nr. 1I 12.1riesbldBn Slekel), rn. d/i., ied.{le1tdh.,Jm 5 ? J5 3 4 )! . 5 3 r . , , ii .!,FJ./ fr'n'r +B or! Crcs, tri. toBnruDisllsche Gtundd.. ir ns P'3d,:stvn&lil l 9 1 9 .n r '? i p !-l : 1 7 ) p 2 l , i r t r . ! . i r , r a r r . r i y',Vi .ta i u l i . ,1,r. lltl, srw/.r, p 16!iur ,0. a H1ar, l l l, n m . S.h.ibi3 a insi$al in sleci?l atupt! bnci ndris'srnlxi id ^i(*fala ta la lai I' ir 50 lidru Znn h' alibl'rl Dasvelftirlr drs NtzllJ dh cd.2 sa Lr.rzru.r.t Jug.htni nwid 51..i.or! I utics, Di. J..L rNl aF F,m.,. Dd;iadrurC Neu{i3d 19/-1 5? t]Ite can'iel lt'xrer4 Asse sln&? ddnrs Ashn€) . !i'Mr din l'J77 Moch6Lr, c'iY A1iC.liea, nr. l8t t-5 (c :- Md is Tersa E ..ndr! d,i. 6,r, ,cJRdrsdt, FloF.!4 1934'p 315$ !tal!3 nr. XxIv). BueLlcs a. Gcatrct, tad laques ,-. Rider. sr.RiciddB€erHom,Id,r.t5:alIxhto Posdalj.7E, p 14?

o-' -?'."-'* ' l..l::-:

w.ll"'.,. d ..o c- Dh p \h .L ,Ba a : \c! yo ,^ t"c..-t. .{ 5, :'r \dz1 , - V T s.tb !t.e . At,/u e n .n i.r ...t.{ ...r ,.tl,v ,tj p tc.!'u_ /-. tu un *. //-.nb.. i h., I 4i,urh!v-,,t, t t.tL,ir.,,4. iJ',,h n'4 s tJty

; ; j' .":.."11,1.1,.r,1,:. ;:j l:il'I .:lt; l"; ","11, ",..::,' i,;;","
tt,

ih 5:i Paul,lis.ltuNi, es cid i'leoli,"rcar ,€l1 L. alhttului, .l H{Luws.i'.ibb

401

403

57. Gnrionr lrei Mrr a lui llaubcn. L adagnr'1./r",tr datiz.azt.;rud iLtti:ttul !, t\e|n. tribilui, shttnl.rut.l r.luptut)tr).ctirt (iotr d.lucn r luirtulLerr:n.rt in r,m; C,een,FlaLt.n a rh. ilitbtnt ti.!.t ttta,Mbt n.aetrd, Cdrb,j,lSelonda trc; Yoii, lr8 ?, t - 4a y il. 50) . J8. Ca Rajnd Hor:, ,r,:."f'Mri.n u, d B.t:hentu.. Z!, r...aLA.nnE i.niii.,tut ||Lhrh?h. hung ;t M.dcmr rn B.i! rt !1.r Ftiihvtttr\ Fi.hrld 8...-r'./en|r, !-artiturt/fiir -.t Bcm. Nep Y!rk.ltq4.p. l1?. 59. Bcinil. M,,r$N?u-(:lelarr, Lt !tr. ,j. ta j,?/. .t l.: .t,retAeh.z, &: nt. .i plt:tanal|. hrlcr, Parij, r98?,! 3S; ai. Wolf."ar: J-e.1..n,:, p i. 1", 1"..,.,, t:,,opj.,i,-, p ,q, ", "u. 6c Cr.D H. !-awrdce,Iwlqr, in,'&4.1,.d.a, l9t6: Cr M2{in rncen..d rn. nol, t.j, ?! r 6l,Fmm W.rt l, Eatbam.n r dk Frjad,gt.n,Irelton/t\rain 198i. 62, ti{z ],en l, Earbaro 4!et ,ic r'r,rd'r*.n, rnlr}ru,l4vtain t 988, p. 3.1?!i urr. 64 Ma. ltrnd, DLt sr.jJe n ar"ir, Lijrn!,viena, t 918. p. l j5.

" ;; ':.':;,;,',: " ;:;" )"rr rl'1,''l .i:,;:: ;.::::';l;;i;" l:':'l;:;1
" i r r "r ! r 'D " "t 'r r u'r ! nr c
! i i u 0 .r P

,f, . , . ,, .. .,;,'.. ' .. r "r i' ,f-' .

"l*rl'"'.' J';i"'' ;:, .;;:,) i;:,:'l',I-;l;:';: i"ST"l"',*"i" L i! r v'in n'r r. H n'r
'r' "r r 'r ': v ld

' ir
i1'
,t {f,

$ft
,iF:

lr:
ilF

, ;l1;1.i :i g": ;$
, :i;:i,[

;,, i. "i l o l sr

;::'";;')"' "t'''- " "' ^' ; :);r;:i:"'.

it;

voL ,fi .:i.:':ii 'r" L() v i(\" ' Ler ' ''
. j inA$.Jn., "a.p' /a "qu

).if

;i;a:,:l i;i:f';:J.;)"\;"],:"
Pi" l qR + l i