SERIA PSIHOLOGIE

AUREL ION CLINCIU

S T A T I S T I C
A P L I C A T N
P S I H O L O G I E
Editura Universitii Transilvania din Brav
!"#$
1
2
C u % r i n s
Cuvnt nainte .................................................................................................................
7
Ca%it&u& #' Intrdu(ere
1.1. Scurt istoric al statisticii .................................................................................... 10
1.2. Obiectivele statisticii . 12
1.3. Cteva concepte cheie ale demersului statistic ................................................. 13
1.4. Eerci!ii "i aplica!ii practice .............................................................................. 17
Ca%it&u& !' )surarea' Or*ani+area (&e(iei de date
2.1. #$surarea %n "tiin!ele socio&umane ................................................................... 1'
2.2. (ropriet$!i ale scalelor ....................................................................................... 20
2.2.1. Magnitudinea ........................................................................................ 20
2.2.2. Intervale egale ....................................................................................... 20
2.2.3. Zero absolut ........................................................................................... 21
2.3. )ipuri de scale ................................................................................................... 21
2.3.1. Scalele nominale ................................................................................... 21
2.3.2. Scalele ordinale ..................................................................................... 22
2.3.3. Scalele de interval ............................................................................... 23
2.3.4. Scalele de raport ................................................................................ 24
2.4. Or*ani+area datelor brute .................................................................................. 2,
2.,. Eerci!ii "i aplica!ii practice .............................................................................. 2-
2.-. .ui+ ................................................................................................................... 27
Ca%it&u& $' ,istri-uii i .re(vene
3.1. Ordonarea "i *ruparea datelor ........................................................................... 2/
3.1.1. Limitele de grupare ............................................................................... 31
3.1.2. Centrele intervalelor ............................................................................. 31
3.2. 0isto*rama "i poli*onul 1recven!elor ................................................................ 31
3.3. 2recven!ele cumulate ......................................................................................... 34
3.4. 0isto*rama "i poli*onul 1recven!elor cumulate ................................................ 3,
3.,. Criterii de evaluare vi+ual$ a 1ormei distribu!iilor ............................................ 37
3.-. Eerci!ii "i aplica!ii practice .............................................................................. 3'
Ca%it&u& /' Indi(atri ai tendinei (entra&e
4.1. #edia aritmetic$ ................................................................................................ 40
4.2. #ediana ............................................................................................................. 44
4.3. #odul ............................................................................................................... 47
4.4. Compara!ie %ntre medie3 median$ "i mod %n 1unc!ie de distribu!ie .................... 4/
4.,. Cteva conclu+ii relative la indicatorii distribu!iei univariate .......................... ,0
4.-. Eerci!ii "i aplica!ii practice .............................................................................. ,1
4.7. .ui+ ................................................................................................................... ,2
Ca%it&u& 0' )suri a&e varia-i&itii
,.1. 4mplitudinea %mpr$"tierii ................................................................................. ,-
,.2. 4baterea intercuartilic$ ..................................................................................... ,7
,.3. 4baterea medie absolut$ ................................................................................... ,'
,.4. 4baterea standard "i varian!a5 dispersia ............................................................ -0
3
5.4.1. Semnificaia abaterii standard .............................................................. -3
,.,. Coe1icientul de varia!ie ..................................................................................... -4
,.-. 6ndicatori ai 1ormei distribu!iei ......................................................................... -,
5.!.1. Coeficientul de simetrie "s#e$ness% &i boltirea "#urtosis% ..................... -,
,.7. Eerci!ii "i aplica!ii practice .............................................................................. --
Ca%it&u& 1' In.erena statisti(
-.1. 6ntroducere ........................................................................................................ -/
-.2. 7n!elesul conceptului de semni1ica!ie statistic$ ................................................. -'
-.3. Eroarea standard a unei medii de selec!ie "i semni1ica!ia ei ............................. 70
-.4. Eroarea standard a unui cuantum procentual "i semni1ica!ia ei ........................ 71
-.,. Sarcini "i probleme de compara!ie. 6pote+a de nul ............................................ 71
-.-. E"antioane necorelate de volum mare. 6pote+a de nul ...................................... 72
-.7. E"antioane de volumm mare3 corelate ............................................................... 7,
-./. Semni1ica!ia di1eren!ei dintre dou$ cuantumuri procentuale ............................ 7-
-.'. )este de semni1ica!ie pentru selec!ii de volum mic .......................................... 7-
-.10. Semni1ica!ia di1eren!ei mediilor a dou$ e"antioane de volum mic corelate .... 77
-.11. Semni1ica!ia di1eren!ei mediilor a dou$ e"antioane de volum mic necorelate /0
-.12. Eerci!ii "i aplica!ii practice ............................................................................ /2
Ca%it&u& 2' Studiu& as(ierii dintre varia-i&e %rin (re&aie
7.1. 6ntroducere ........................................................................................................ /,
7.2. Calculul coe1icientului de corela!ie ................................................................... //
'.2.1. Interpretarea orientativ( a coeficientului de corelaie ......................... '0
7.3. Coe1icientul de corela!ie a ran*urilor ................................................................ '2
7.4. 8imitele de %ncredere ale unui coe1icient de corela!ie ....................................... '4
7.,. 6nterpretarea unui coe1icient de corela!ie ....................................................... '4
7.-. 6nterpretarea varian!ei unui coe1icient de corela!ie prin coe1icientul de
determinare ...............................................................................................................
',
7.7. 4l!i coe1icien!i de corela!ie ............................................................................... '7
'.'.1. Coeficienii de corelaie biseriali &i triseriali ....................................... '7
'.'.2. )li coeficieni de corelaie ................................................................... '/
7./. 9tili+$rile coe1icientului de corela!ie ................................................................ 100
7.'. Eerci!ii "i aplica!ii practice ............................................................................ 101
7.10. .ui+ ................................................................................................................. 103
Ca%it&u& 3' Uti&i+area %redi(tiv a as(ierii dintre varia-i&e
Re*resia &iniar si4%& i 4u&ti%&
/.1. 6ntroducere ........................................................................................................ 104
/.2. (redic!ia determinist$ "i probabilist$ ................................................................ 10-
/.3. :e*resia bivariat$ .............................................................................................. 107
*.3.1. +egresie versus corelaie ...................................................................... 112
/.4. :e*resia liniar$ multipl$ ;multivariat$< ............................................................ 112
*.4.1. ,robleme speciale implicate -n regresie ............................................... 114
*.4.2. .alidarea modelului regresiv ............................................................... 11-
*.4.3. /losar de termeni c0eie ai regresiei liniare ......................................... 11-
/.,. Eerci!ii "i aplica!ii practice .............................................................................. 117
4
Ca%it&u& 5' Testare i%te+e&r %rin te6ni(a (6i7%trat
'.1. )este nonparametrice3 distribu!ii binomiale "i multinomiale ............................ 11'
'.2. )ermeni cheie "i de1ini!ii implicate %n testul chi&p$trat ..................................... 120
'.3. Condi!ii "i restric!ii pentru e1ectuarea lui chi&p$trat .......................................... 122
'.4. 9tiliarea practic$ a testului chi&p$trat ............................................................... 122
'.,. Eemple de aplicare practic$ a testului chi&p$trat de potrivire "i de asociere ... 124
'.-. #$rimea e1ectului pentru testul chi&p$trat al asocierii dintre variabile ............. 130
'.7. Eerci!ii "i aplica!ii practice .............................................................................. 131
Ca%it&u& #"' )etde nn%ara4etri(e de testare a i%te+e&r statisti(e'
10.1. )este de semni1ica!ie parametrice "i neparametrice ......................................... 133
10.2. )estul 1 #ann&=hitne> pentru e"antioane independente .............................. 134
10.3. Eerci!ii "i aplica!ii practice ............................................................................ 137
10.4. )estul semnului 2 al lui =ilcoon pentru e"antioane corelate ... 13/
10.,. Eerci!ii "i aplica!ii practice ............................................................................ 141
10.-. 4?O@4 pe o cale prin testul ArusBal&=allis ................................................. 142
10.7. Eerci!ii "i aplica!ii practice ............................................................................ 14,
10./. )estul rsn*urilor 2riedman pentru m$sur$tori repetate ................................... 14-
10.'. Eerci!ii "i aplica!ii practice ............................................................................ 147
Test %entru veri.i(area de sinte+ . 14'
Bi-&i*ra.ie ................................................................................................................. 1,2
Ane8e (u uti&iti statisti(e . 1,,
G&sar de si4-&uri i .r4u&e de (a&(u& ..................................................................... 17,
Rs%unsuri &a e8er(iii&e i a%&i(aii&e %ra(ti(e %r%use . 1/2
,
Cuv9nt :nainte
(re+en!a Statisticii ca materie obli*atorie la "tiin!ele socio&umane3 %n spe!$ la
speciali+area (siholo*ie3 este Custi1icat$ printre altele de 1aptul c$ e"a1odarea acesteia ca
"tiin!$ a depins %n mod esen!ial de %ncorporarea eperimentului & "i implicit a m$sur$torii & ca
metod$ de ba+$ %n constituirea corpului s$u de cuno"tin!e "i le*i. (e de alt$ parte3 na"terea
psiholo*iei aplicate "i etinderea sa perva+iv$ spre toate domeniile socialului nu ar 1i 1ost
posibil$ 1$r$ apelul la cuanti1icare3 m$sur$toare "i ci1r$. Deci att psiholo*ul practician3 care
colectea+$3 stochea+$ "i prelucrea+$ %n mod constant date cantitative3 ct "i cel din spa!iul
academic3 care trebuie s$ 1ie la +i cu cercetarea "tiin!i1ic$ din domeniul s$u3 ca "i din cele
conee ;medicin$3 biolo*ie3 sociolo*ie "au "tiin!ele educa!iei<3 trebuie s$ aib$ cel pu!in o
ini!iere3 dac$ nu chiar o 1ormare solid$ %n domeniul Statisticii3 1$r$ de care nu se poate p$stra
contactul cu pro*resele "tiin!ei.
4pare ast1el ca ineplicabil$ re+isten!a activ$ "i re+erva aproape ostil$ a studentului de
la "tiin!ele socio&umane 1a!$ de Statistic$3 care vede adesea %n acest obiect de studiu ceva ce ar
contraveni chiar dimensiunii umaniste a "tiin!ei %n care el se ini!ia+$. Eist$ multe eplica!ii
plau+ibile pentru 1aptul semnalat. 9na dintre cele mai plau+ibile ar 1i aceea c$ studen!ii de la
(siholo*ie3 (eda*o*ie3 Sociolo*ie sau 4sisten!$ social$ au o 1orma!ie ini!ial$ umanist$3 cu un
*rad de elaborare "i consolidare mai sc$+ute a conceptelor "i deprinderilor intelectuale de tip
matematic. 4cest 1apt poate produce din start o re+erv$ 1a!$ de abord$rile de tip cantitativ. (e
de alt$ parte3 pro*resele incredibile din ultimele decenii %n domeniile metodolo*iei "i al
prelucr$rii datelor 1ac ca centrarea pe metodele statistice elementare s$ nu mai 1ie deloc
su1icient$ pentru a !ine pasul cu evolu!iile din domeniu3 ceea ce trans1orm$ %n mod obli*atoriu
Statistica %ntr&un obiect de studiu al %nv$!$rii permanente.
7n cel de al treilea rnd etinderea pro*resiv$3 uneori eplo+iv$3 a arsenalului de
metode statistice *enerea+$ tot mai mari di1icult$!i de mai p$stra unitatea intern$ "i
perspectiva coerent$ asupra corpului s$u de cuno"tin!e. 7n ca+ul %n care se n$+uie"te spre acest
lucru3 alocarea permanent$ de resurs$ co*nitiv$ pentru a men!ine E%n pri+$F domeniul statistic
devine o condi!ie intrinsec$ a pro*resului "i evolu!iei %n carier$. )endin!a la entropie a
in1orma!iei ce intr$ %n sistemul co*nitiv uman3 adic$ la uni1ormi+are "i la "ter*ere a
di1eren!elor speci1ice3 ca urmare a marii variet$!i de tehnici "i procedee ce apar 1$r$ %ncetare
%n cadrul acestei "tiin!e att de dinamice "i evolutive3 poate *enera sentimentul c$ Statistica
este unul dintre principalii contributori la Eimperialismul metodolo*icF din "tiin!$.
-
Dincolo de cau+ele enumerate eist$ cu si*uran!$ "i elemente contetuale sau
conCuncturale care pot eplica re+isten!a activ$ a studentului de la "tiin!ele sociale 1a!$ de
Statistic$3 eplicabil$ "i prin stilul sau maniera de predare3 prin calitatea cursurilor editate "i a
aplica!iilor propuse3 prin *radul de utili+are a metodelor "i tehnicilor moderne de predare&
%nv$!are&evaluare3 prin num$rul de ore de studiu alocate acesteia de pro*rama universitar$ etc.
(e de alt$ parte3 eist$ o mul!ime de semnale care indic$ 1aptul c$ starea de 1apt
anali+at$ anterior poate 1i dep$"it$ cu bine de maCoritatea studen!ilor. 4st1el3 %n :omnia
ultimului deceniu au ap$rut cel pu!in cinci lucr$ri de re1erin!$ %n domeniul Statisticii "tiin!elor
sociale ;pentru a 1ace re1erin!$ doar la :otariu "i colaboratorii3 la Clocotici "i Stan3 la Sava3
8ab$r "i (opa<3 la care se adau*$ multitudinea de lucr$ri de ini!iere %n S(SS din literatura
romna "i din cea str$in$. Etinderea pro*resiv$ a num$rului de aplica!ii incluse %n pachetele
de pro*rame computeri+are pentru tratarea datelor ;S(SS3 S4S3 ?CSS etc.< a 1$cut ca
accesarea "i derularea unor 1oarte complicate "i avansate tehnici statistice s$ depind$ e1ectiv
doar de o ap$sare de buton. 4ceast$ 1acilitate "i accesibilitate etraordinare nu elimin$ %ns$ %n
nici un 1el problema cre$rii in1rastructurii conceptuale "i a deprinderilor matematice3 1$r$ de
care tehnica r$mne mut$ %n 1a!a neini!iatului.
8ucrarea de 1a!$ este %n 1apt un curs de ini!iere %n Statistica psiholo*ic$. (rin
elaborarea sa ne&am propus s$ pre+ent$m conceptele "i procedeele de ba+$ ale statisticii
descriptive "i in1eren!iale3 univariate "i bivariate3 %ntr&o manier$ prietenoas$3 inteli*ibil$ "i cu
bune valen!e 1ormative. (reocuparea noastr$ de ba+$ a constat %n selectarea in1orma!iei utile3
l$snd %n planul secundar pre+entarea %ntemeierii matematice a tehnicilor statistice pre+entate.
De asemenea3 le*$tura cu pro*ramele computeri+ate de prelucrare a datelor3 acolo unde s&a
produs o revolu!ie nev$+ut$ la care suntem cu to!ii martori3 este doar va* "i inconstant
su*erat$. 4ceasta deoarece consider$m c$ prelucrarea in1ormati+at$ a datelor trebuie s$ se
1ac$ ulterior %n mod distinct3 dup$ ce s&a construit e"a1odaCul minimal de concepte "i tehnici
necesare utili+$rii pro*ramelor computeri+ate.
Cartea de 1a!$ nu este una etins$ ca volum3 cele 10 capitole care o compun putnd 1i
%ntlnite3 cu mici varia!iuni3 %n toate lucr$rile actuale de ini!iere %n Statistic$. 4st1el3 dup$
primele trei capitole introductive3 relative la istoricul3 obiectivele "i conceptele de ba+$ ale
domeniului statistic3 despre m$surare3 tipuri de scale3 distribu!ii "i 1recven!e3 sunt pre+enta!i
indicatorii tendin!ei centrale3 determinarea indicilor de %mpr$"tiere a datelor "i ai celor relativi
la 1orma distribu!iei. Capitolul al "aptelea tratea+$ in1eren!a statistic$ "i testarea ipote+elor
ba+ate pe di1eren!e ale mediilor3 el continundu&se %n mod 1iresc cu un capitol care pre+int$
testarea ipote+elor relative la asocierea variabilelor prin corela!ie "i cu un altul despre re*resia
7
bivariat$. 4cest capitol 1ace doar trimiteri la re*resia multivariat$3 r$mnnd cantonat
preponderent %n +ona re*resiei simple3 deoarece re*resia multipl$ dep$"e"te nivelul ini!ierii
statistice3 1iind *reu de pre+entat 1$r$ cuno"tin!e avansate "i 1$r$ apelul la pro*rame puternice
de tratare a datelor. 9ltimele dou$ capitole trimit la testarea ipote+elor statistice prin teste
neparametrice3 aplicabile datelor nominale "i cate*oriale3 cum sunt testele chi&p$trat3 #an&
=hitne>3 =ilcoon3 ArusBal&=allis sau 2riedman. 4"a cum se poate cu u"urin!$ observa3
lucrarea a acordat un spa!iu amplu test$rii ipote+elor statistice3 1iind pre+entat$ aproape toat$
*ama procedeelor tehnice destinate acestui scop. ?u am inclus aici "i tehnicile anali+ei de
varian!$ 4?O@4 care3 prin multitudine "i compleitate3 1ac obli*atoriu apel la un pro*ram
automat de prelucrare computeri+at$ a datelor3 1iind mai potrivit s$ 1ie incluse %n volumul
destinat statisticilor multivariate. #en!ion$m de asemenea c$ am pre1erat s$ pre+ent$m toate
metodele de testare a ipote+elor incluse %n acest volum 1$r$ a 1ace %n nici un 1el apel la
resursele S(SS c$ci acest lucru 1ace obiectul unui curs special cu aceast$ misiune.
2iind destinat$ %ncep$torului3 lucrarea de 1a!$ a %ncercat s$ !in$ cont maimal de
principiul accesibilit$!ii3 prin simpli1icarea discursului teoretic "i prin relie1area constant$ mai
ales a in1orma!iei utile. (e de alt$ parte3 o le*e a %nv$!$rii lea*$ temeinicia "i calitatea acesteia
de calitatea "i pro1un+imea interac!iunii cu materialul de %nv$!at. (entru a 1acilita centrarea pe
aspectele aplicative toate capitolele3 inclusiv cel introductiv3 sunt %nso!ite de eerci!ii "i
aplica!ii practice3 de teste rapide de veri1icare a cuno"tin!elor ;3ui43 p$strnd terminolo*ia
en*le+$< "i de un test 1inal de sinte+$ "i evaluare de ansamblu3 destinat autoveri1ic$rii stadiului
atins %n %nv$!area statisticilor introductive. (entru maCoritatea acestor aplica!ii practice s&au
o1erit solu!iile problemelor propuse3 %nso!ite deseori de eplica!ii adi!ionale care s$ contribuie
la mai buna lor %n!ele*ere. 4st1el3 o sec!iune 1inal$ a lucr$rii o1er$ solu!ia re+olv$rii corecte a
maCorit$!ii problemelor pre+entate cu scop de autoevaluare la s1r"itul 1iec$rei unit$!i de curs.
8ucrarea de 1a!$ %"i are continuarea %ntr&un al doilea volum3 destinat deprinderii "i
per1ec!ion$rii %n utili+area procedurilor computeri+ate de prelucrare a datelor cu S(SS3 dar "i
de un al treilea volum3 destinat pre+ent$rii statisticilor avansate ;Statistici multivariate pentru
psiholo*ie<. Ordinea apari!iei lor editoriale nu este cea din secven!a pre+entat$ anterior3 acest
volum introductiv 1iind eleaborat ultimul3 compleitatea "i mai ales mi+a lui peda*o*ic$
deosebit$ *enernd cele mai mari probleme de elaborare "i editare. 7n 1elul acesta se poate
vorbi de o Etrilo*ie statistic$F3 ce se constituie %ntr&un *hid comple de monitori+are a
1orm$rii "i per1ec!ion$rii %n domeniul abord$rilor de tip cantitativ. 2eedbacB&ul primit din
partea principalului sau utili+ator3 studentul3 va contribui la %mbun$t$!irea calit$!ii acestui
volum3 motiv pentru care su*estiile utili+atorilor sunt a"teptate cu real "i le*itim interes.
/
CAPITOLUL #
INTRO,UCERE
#'#' S(urt istri( a& statisti(ii
Statistica nu s&a n$scut %n cmpul psiholo*iei "tiin!i1ice3 aceasta prelund "i
%ncorpornd procedeele ei pentru a putea dep$"i posibilit$!ile limitate o1erite de cea mai
r$spndit$ dintre metodele sale3 observa!ia3 Ecare plasea+$ psiholo*ul ;< %n domeniul
relativului empiric3 adic$ %n lumea 1enomenelor3 a caracteristicilor "i a propriet$!ilor care sunt
va* conturate "i neasamblate %n sisteme de cuno"tin!e ri*uros %nche*ateF ;Clocotici "i Stan3
20003 p. 11<.
Destinul %nsu"i al "tiin!ei nou ap$rute3 psiholo*ia3 a depins de ruperea acesteia din
cmpul 1iloso1iei "i translarea spre "tiin!ele po+itive3 care "i&au %ncorporat eperimentul ca
metod$ predilect$ de cercetare a rela!iei cau+$ G e1ect. 6ntrarea ei %n laborator3 separarea
variabilelor dependente "i independente presupunea cu necesitate metode "i tehnici statistice
de prelucrare a datelor ob!inute prin m$sur$toare.
6mpactul acestei apropieri reciproce avea s$ 1ie bene1ic reciproc3 o serie de mari
psiholo*i ;Halton3 Spearman3 (earson3 Huil1ord sau Cattell< avnd contribu!ii remarcabile3
care au schimbat 1a!a statisticii. 4ceasta deoarece domeniul 1aptelor psihice este mai comple
dect 1i+ica cuantic$3 biolo*ia celular$ sau astronomia3 prin aceea c$ el este marcat de
multicau+alitate3 sau de alte aspecte caracteristice speci1ice ale cau+alit$!ii.
#ul!i autori lea*$ apari!ia statisticii de probleme pra*matice3 preponderent economice
sau administrative3 cum ar 1i a"a&numitele Etabele de mortalitateF ale lui Hraunt ;1--1<3 prin
care p$tura ne*ustoreasc$ din 4n*lia %ncerca s$ pun$ ba+ele unui sistem de asi*ur$ri pe via!$.
Hraunt este considerat "i p$rintele demo*ra1iei3 pe care a 1undamentat&o prin a"a&numita
Earitmetic$ politic$F3 n$scut$ %n 1--2 ;termenul apar!ine lui (ett><. E4nali+a datelor despre
evenimentele demo*ra1ice3 %n spe!$ despre decese3 ar$ta o nea"teptat$ constan!$ "i
re*ularitate3 ceea ce su*erea+$ posibilitatea *$sirii unor le*i %n domeniul vie!ii sociale3 de
consisten!$ apropiat$ celor din "tiin!ele naturiiF ;:otariu3 1'''3 p. 1-<.
Curio+itatea "tiin!i1ic$ produs$ de o asemenea descoperire remarcabil$ va 1i
*eneratoarea unei activit$!i sistematice de cule*ere3 stocare3 prelucrare "i interpretare a unor
in1orma!ii numerice despre importante domenii ale statului3 corespondentul centrelor
'
na!ionale de statistic$ din timpurile moderne. De alt1el3 chiar "i etimolo*ic statisti( pleac$ de
la status3 care poate 1i interpretat att ca stare de 1apt3 ct "i ca stat3 deci statistica ar putea 1i
considerat$ o "tiin!$ de stat. 4ceasta corespunde "i etimolo*iei propuse de cel considerat a 1i
introdus termenul de statistic$3 4chenIall.
Coresponden!a sus!inut$ dintre (ascal "i 2ermat ;1-,4< a stat la ba+a 1undament$rii
unei teorii matematice asupra verosimilit(ii3 %n timp ce cooperarea mai tardiv$ dintre Hauss "i
8aplace ;1/0'&1/12< s&a concreti+at %n conceptul de distribuie normal( ;clopotul lui Hauss<.
De"i problemele demo*ra1ice "i economice au 1ost primordiale %n conturarea
obiectului statisticii3 contactul psiholo*iei cu aceast$ "tiin!$ avea s$ 1ie 1undamental pentru
destinul ei. 6at$ cteva aspecte mai semni1icativeJ
Cel care Ea introdus psiholo*ia %n re*istrele de stare civil$F3 dup$ inspirata epresie a
lui (avelcu3 %n anii 1730 "i 17323 Christian =ol11 ;prin lucr$rile ,si0ologia empirica
"i ,si0ologia rationalis% anticipa chiar de atunci necesitatea eisten!ei unei subramuri
matematice a acesteia3 pe care el a numit&o3 inspirat3 psi0ometrie. De"i termenul va
c$p$ta o cu totul alt$ semni1ica!ie la cei care au studiat 1enomenele paranormale %n
4n*lia secolului al K6K&lea ;care au "i creat o Societate :e*al$ de (sihometrie<3
sensul ini!ial va 1i cel care se va impune3 prin %ncerc$rile lui Halton "i Linet de a
de+volta domeniile aplicative ale psiholo*iei3 indestructibil le*ate de un aparat
matematic de tip statistic.
Este meritul unui astronom bel*ian3 .uMtelet ;17'-&1/74< de a 1i etins aplicarea unor
le*i ale statisticii3 cum ar 1i legea distribuiei normale sau binomial(3 derivat$ din
luarea %n considerarea distribuiilor probabiliste3 spre alte domenii dect cele sociale3
aici inclu+ndu&se "i cele psiholo*ice.
Halton3 ini!iatorul "colii psihometrice en*le+e ;al c$rei punct 1orte va 1i chiar ideea de
m$sur$toare "i cuanti1icare a 1aptului psihic< a creat metode statistice de abordare a
le*ilor eredit$!ii ;metoda *emenilor "i a *enealo*iilor3 de eemplu<3 avndu&i ca
succesori pe (earson3 teoreticianul metodei corela!iei prin metoda produselor ;1/'-<3
pe Spearman3 creatorul metodei corela!iei prin metoda ran*urilor "i %ntemeietorul
anali+ei 1actoriale ;1'04<. Continuatorii acestora ;2isher3 Lurt "i @ernon< vor mer*e
mai departe pe liniile de 1or!$ ale "colii en*le+e de statistic$3 considerat$ principala
contributoare %n conturarea domeniului acesteia. 7n domeniul personalit$!ii3 0.N.
E>sencB "i :.L. Cattell ;ultimul a imi*rat %n 4merica dup$ perioada de 1ormare %n
10
4n*lia< vor 1i eponen!i str$luci!i ai metodelor statistice "i cu prec$dere ai anali+ei
1actoriale.
4l doilea mare contributor a 1ost "coala *erman$3 prin Conrin* ;1-0-&1-/2<3
4chenIall ;171'&1772< "i3 bine%n!eles3 Hauss ;1777&17/,<.
7n 4merica mul!i matematicieni "i psiholo*i au continuat %n mod natural "coala
en*le+$3 prin )hurstone3 0otellin*3 Huil1ord3 8ord3 ?ovicB3 2ruchter sau Cronbach.
7n psiholo*ie3 statistica a eviden!iat o evolu!ie de la distribu!ii spre corela!ie3 anali+a
1actorial$ "i de cluster3 teoria r$spunsurilor la itemi sau a *enerali+abilit$!ii3 pe ln*$
anali+a varian!ei simple ap$rnd tehnici de anali+$ multivariat$ ;4?O@43 #4?O@4.
4?CO@43 #4?CO@4<3 %n timp ce pentru psiholo*ia social$ "i sociolo*ie3 pe ln*$
problema anali+ei rela!iilor dintre variabile3 s&au impus tot mai mult problemele le*ate
de selec!ie3 e"antionare "i repre+entativitate ;statistica in1eren!ial$<.
#'!' O-ie(tive&e statisti(ii
De la o "tiin!$ *lobal$ a statului ;ve+i :otariu et al.3 1'''3 pp. 1,&22<3 care %"i
propunea s$ o1ere conduc$torilor instrumente de ac!iune e1icace3 re+ultate din investi*area
principalelor aspecte ce puteau 1i %nre*istrate3 p$strate3 prelucrate "i interpretate3 statistica s&a
etins spre planurile psiholo*ic3 biolo*ic3 1i+ic3 chimic3 economic3 politic3 a*ricultur$3
devenind Eun mod de *ndire al viitoruluiF ;@od$<. S&au n$scut o multitudine de ramuri "i de
abord$ri speciale3 ba+ate pe proceduri ce se adaptea+$ la speci1icul domeniului investi*at3
desprinse toate din trunchiul aceleea"i "tiin!e3 statistica *eneral$.
4ceast$ "tiin!$ cuprinde un corp sistematic de cuno"tin!e "i de metode statistice3 care
au ca obiect colectarea3 prelucrarea "i interpretarea re+ultatelor ce provin de la populaii "i
indivi4i statistici. 4ce"tia pot 1i oameni3 %nsu"iri3 plante3 *ene3 porumbei3 maimu!e3 pe"ti3
culturi3 chiar "i atomi sau electroni3 pentru toate acestea le*ile statisticii opernd %ntr&o
manier$ similar$.
Datele statisticii provin 1ie de la acelea"i popula!ii3 care se comport$ di1erit ca urmare
a 1aptului c$ asupra lor ac!ionea+$ o multitudine de cau+e3 1ie de la acela"i individ3 entitate3
de&a lun*ul di1eritelor sale mani1est$ri pe scara timpului. De"i nu este o ramur$ a matematicii
;nu pleac$ de la aiome3 pentru a deriva prin demonstra!ii sau teoreme enun!uri sistematice<3
statistica o1er$ un lar* cmp de aplica!ii matematicii3 %n primul rnd datorit$ 1aptului c$
ambele lucrea+$ cu numere "i re*uli de calcul "i3 de la un anumit nivel3 rela!iilor dintre
entit$!ile statistice li se substituie raporturi matematice abstracte3 tipice entit$!ilor ideale.
11
4ceasta 1ace 1oarte di1icil$ trasarea unei linii de demarca!ie dintre matematic$ "i statistic$.
De"i nu are un re1eren!ial empiric anume ;ea propundu&"i s$ stabileasc$ re*ula *eneral
aplicabil$3 indi1erent de domeniul realit$!ii de care se ocup$< statistica coboar$ totu"i din
planul *eneral abstract ;matematica r$mnnd cantonat$ %n Eturnul de 1ilde"F al propriilor sale
abstrac!ii<3 avnd un caracter aplicativ mult mai eplicit3 deoarece %"i propune s$ re+olve
probleme concrete.
#ai mult3 demersul statistic nu este posibil 1$r$ Emateria prim$F a datelor colectate
anterior3 %ntr& o direc!ie %n care prelucrarea "i interpretarea datelor este doar o parte a
secven!ei3 adic$ cea mai tehnic$ "i mai speciali+at$. S$ nu uit$m totu"i c$ momentul creator al
cercet$rii "tiin!i1ice3 EscnteiaF sau impulsul ini!ial sunt date de conturarea ipote+ei speci1ice.
4poi3 sesi+area semni1ica!iei datelor prelucrate nu este posibil$ 1$r$ o solid$ cultur$ a
domeniului %n care sunt aplicate metodele statistice. (siholo*ul3 peda*o*ul3 sociolo*ul sau
economistul sunt cei care valori1ic$ re+ultatele tehnice pe care le o1er$ statistica sau
statisticienii.
#'$' C9teva (n(e%te (6eie a&e de4ersu&ui statisti(
)ermenul de populaie statistic(3 alc$tuit$ din indivi4i statistici3 care pot 1i persoane3
1apte3 entit$!i 1i+ice etc. a 1ost deCa de1init anterior. El nu este sinonim cu cel de popula!ie din
limbaCul comun.
Cum tot ceea ce eist$3 %n plan 1i+ic sau ideal3 are o mul!ime de determin$ri "i de
atribute ce nu pot 1i cuprinse "i anali+ate simultan3 separat sau ehaustiv3 sunt selectate doar o
parte dintre acestea3 limitarea 1iind impus$ "i de miCloacele de care dispunem la un moment
dat. 4s1el3 indivi+ii umani se pot di1eren!ia %n 1unc!ie de vrst$3 se3 mediu de provenien!$3
nivelul propriu de instruc!ie sau al p$rin!ilor3 status cultural3 nivel economic3 reli*ie3 ras$3
etnie etc. 2iecare dintre aceste criterii care operea+$ di1eren!e se nume"te varia-i&3 deoarece
%n absen!a lor oamenii ar 1i identici.
9nele variabile sunt discontinue ;discrete<3 cum ar 1i seul ;masculin3 1eminin<3
mediul ;urban3 suburban3 rural<O altele sunt continue ;%n$l!imea3 *reutatea3 vrsta<. #ul!imea
valorilor pe care le poate lua o caracteristic$ particular$ constituie distribuia variabilei
respective. 2iecare popula!ie are propria sa distribu!ie pentru 1iecare variabil$. De eemplu
"tim c$ la na"tere raportul dintre b$ie!i "i 1ete este de aproimativ de ,2 la 4/ de procente3
pentru ca acesta s$ se inverse+e dup$ primii ani de via!$ din cau+a vulnerabilit$!ii3 "i implicit a
mortalit$!ii mai mari %n rndul seului masculin. 8a vrsta a treia acest raport se
de+echilibrea+$ "i mai mult3 1emeile avnd o speran!$ de via!$ cu aproape 10 ani mai mare
12
dect b$rba!ii. Deci aceea"i popula!ie are3 %n trei momente di1erite ale eisten!ei sale3 trei
distribu!ii di1erite3 %n 1unc!ie de aceea"i caracteristic$3 apartenen!a de *en.
,arametrii sunt valorile 1ie ce eist$ la un moment dat pentru o popula!ie3 luat$ %n
ansamblul ei3 %n raport cu o variabil$. 6deea de variabil$ este strns asociat$ cu aceea de
cuanti1icare3 m(sur(toare3 ca miCloc de determinare a variabilit(ii. Orice m$sur$toare
presupune3 la rndul ei3 o s(a& de 4surare. )oate aceste elementeJ individ3 popula!ie
statistic$3 variabil$3 distribu!ie de1inesc domeniul statisti(ii des(ri%tive3 alc$tuit$ din corpul
de metode prin care pot 1i caracteri+ate 1aptele "i 1enomenele studiate.
Dar statistica a tins de la %nceputuri spre numerele mari3 spre popula!iile etinse3 a
c$ror cuprindere "i descriere detaliate sunt adesea imposibile3 din cau+a costurilor pe care le&
ar antrena. Chiar "i atunci cnd acest lucru ar 1i tehnic posibil3 investi*a!iile "i prelucr$rile ar
presupune perioade mari de timp3 care este el %nsu"i o mare surs$ de variabilitate3 antrennd
modi1ic$ri %nsemnate ale multor variabile. Solu!ia *$sit$ este statisti(a in.erenia&3 un
ansamblu de tehnici "i de metode ;de e"antionare3 de selec!ie etc.<3 prin care estim$rile 1$cute
asupra unui num$r mai mic de entit$!i ce compun popula!ia de ansamblu sunt etrapolate
asupra acestei popula!ii3 %n limite de %ncredere re+onabile. 4cest domeniu al statisticii este
etrem de utili+at de sociolo*ie ;metoda anchetei pe ba+$ de chestionar sau a sondaCelor de
opinie 1iind doar dou$ eemple<. Dac$ vom lua %n considerare 1aptul c$ instrumentul de ba+$
al psihodia*no+ei3 testul psiholo*ic3 este etalonat pe popula!ii repre+entative +onal sau
na!ional3 vom vedea c$ statistica in1eren!ial$ are importante utili+$ri "i %n psiholo*ie.
Statistica in1eren!ial$ presupune alte cteva concepte care o circumscriu. 5&antionul
este o parte3 redus$ ca num$r3 din popula!ia statistic$ de ba+$ care3 atunci cnd este etras$
corect3 permite estimaia parametrilor acestei popula!ii3 adic$ o aproimare a valorii reale a
acestora %n limite de %ncredere ce pot 1i determinate. O %ndelun*$ practic$ social$ a dus la
de+voltarea cu prec$dere a statisticii in1eren!iale3 "i aceasta din mai multe motiveJ
Costurile incomparabil mai mici ;s$ compar$m costurile unui re1erendum na!ional cu
ale unui sondaC de opinie des1$"urat pe un e"antion repre+entativ na!ional<.
9tili+area ei etensiv$3 pentru un num$r tot mai mare de bene1iciariJ a*en!i economici3
or*ani+a!ii3 partide3 *uverne etc.3 %n scopuri dia*nostice3 dar "i pro*nostice3 care
1undamentea+$ deci+ii de o mare importan!$ social$.
:a1inarea pro*resiv$ a tehnicilor3 ceea ce a 1$cut ca marCa de eroare s$ 1ie tot mai
mic$3 ast1el %nct predic!ia pe e"antioane mici s$ poat$ 1i etrapolat$ la popula!ii
statistice 1oarte mari.
13
Statistica din "tiin!ele socio&umane are ca "i concept primar pe acela de varia-i&itate a
datelor3 care poate 1i interindividual$ ;cel mai adesea<3 dar "i intraindividual$. 4cesta
an*aCea+$ alte concepte3 cum ar 1i cel de surs$ de varia!ie ;previ+ibil$ sau imprevi+ibil$3
sistematic$ sau aleatoare3 determinabil$ sau nedeterminabil$<3 sau cel de m$surare. Dac$
sursele previ+ibile sunt dinainte "tiute "i circumscrise din start de investi*a!ia %n cau+$ ;a se
vedea controlul variabilelor de la metoda eperimental$3 variabilele test3 subiect "i
eaminator3 la metoda testului<3 eist$ "i o multitudine de surse 1ortuite de varia!ie ;variabilele
eterne necontrolate3 %n primul eemplu3 "i variabila situa!ional$3 %n cel de al doilea<. 4nali+a
statistic$ %ncearc$ s$ decele+e ponderea 1iec$rei surse de varia!ie. Deoarece datele numerice
de natur$ statistic$ repre+int$ re+ultatul amal*am$rii unui mare num$r de cau+e3 este posibil
ca statistica s$ 1ie continuarea 1ireasc$ a eperimentului3 pe care tinde s$ %l %nlocuiasc$ ;Pule
"i Aendall3 1'-'3 p. 1-<3 %ntruct ea va Qdetermina care sunt cau+ele cele mai importante "i
care sunt re+ultatele observ$rii ce pot 1i atribuite 1iec$rei cate*orii de cau+eF.
)surarea este o opera!ie prin care Ese atribuie numere unor aspecte ale obiectelor
sau evenimentelor3 potrivit unei re*uliF ;Smith3 S.S.3 1'74<. Dup$ cum ar$ta "i (ia*et3
problema metriei este una 1undamental$ %n psiholo*ie3 deoarece pu!ine din domeniile sau
1enomenele sale se pretea+$3 %n sens strict3 la cuanti1icare. 4ceasta poate 1i chiar una dintre
cau+ele ;dac$ nu cumva "i cea mai important$< pentru care psiholo*ia are un trecut lun*3 dar o
istorie3 c$ "tiin!$3 scurt$ ;Ebbin*haus<. #$surarea aduce cu sine problema scalei de m(sur(3
care trebuie s$ 1ie corect(3 constant( ;produce date identice pentru 1enomene identice3 %n
condi!ii de m$surare identice<3 e60austiv( ;ea poate m$sura toate entit$!ile c$rora le este
destinat$< "i reciproc e6clusiv( ;%n urma m$sur$torii3 1iecare entitate cap$t$ o valoare "i numai
una<. (rincipalele tipuri de scale cunoscute ;nominal$3 ordinal$3 de interval "i de raport<
eviden!ia+$ propriet$!i care dau conota!ii "i aplica!ii speci1ice m$sur$torilor ce re+ult$ din
1iecare tip3 ast1el %nct cele mai complee %n*lobea+$ caracteristicile celor mai simple3 dar
aducnd elemente noi3 di1eren!iatoare.
Caracteristicile variabilei pot 1i calitative "i cantitative3 continue "i discontinue.
Distribu!iile ob!inute aduc %n discu!ie problema .re(vene&r ;absolute "i relative3 simple sau
cumulate<3 dar "i a modalit$!ilor de a le repre+enta *ra1icJ poli*onul 1recven!elor3 histo*rame3
curbe3 *ra1ice3 scatter etc.
O bun$ parte a statisticii descriptive urm$re"te de1inirea celor mai importante tendin!e
centrale3 adic$ media3 mediana "i modul3 dar "i a tendin!elor etreme3 cum ar 1i amplitudinea
%mpr$"tierii3 abaterea medie3 abaterea semiinterRuartil$3 abaterea standard sau dispersia3
14
varian!a. ,istri-uia %n sine poate 1i Cudecat$ din punctul de vedere al 1ormei ;simetrie sau
boltire3 adic$ s#e$ness "i #urtosis3 %n en*le+$<. )oate aceste no!iuni3 unele dintre ele derivate
din teoria probabilit$!ilor3 prin care sunt 1undamentate matematic valorile tipice ale
variabileleor3 dar "i reparti!iile de diverse tipuri3 conturea+$ mai eact domeniul statisticii
descriptive.
Statistica in1eren!ial$3 pe ln*$ conceptele deCa amintite ;popula!ie3 e"antion G
e"antionare3 estimare<3 include "i testarea ipote+elor statistice. 7n capitole distincte3 statistica
tratea+$ corela!ia3 asocierea datelor calitative "i cantitative3 anali+a dispersional$3 uni1actorial$
sau bi1actorial$3 anali+a 1actorial$ "i anali+a de cluster. Cursul de 1a!$ este unul de ini!iere3 %n
consecin!$ el va acoperi doar o parte dintre problemele enun!ate3 adic$ elementele care
1undamentea+$ cunoa"terea statistic$ %n scopul aplica!iilor ei la situa!ii u+uale3 comune.
(entru atin*erea acestui obiectiv avem %n vedere dou$ aspecte importanteJ
comprimarea la minimum a p$r!ii de %ntemeiere matematic$ a subiectelor tratate3 problem$
care r$mne %n *riCa teoreticienilor statisticii3 adic$ a celor ce conturea+$ dimensiunea
Esavant$F3 "tiin!i1ic$ a domeniuluiO permanenta preocupare de a o1eri situa!ii sau aplica!ii
concrete3 pentru a eviden!ia puterea real$ a procedeelor de lucru pre+entate. 7n 1ond3 acest curs
se adresea+$ %n principal studen!ilor de la psiholo*ie "i peda*o*ie3 cel mai adesea avnd o
dominant$ umanist$ a 1orma!iei "i pre*$tirii lor. 6nten!ia noastr$ a 1ost aceea de a nu&i inhiba
cu demonstra!ii abstracte3 de 1actur$ matematic$3 ci de a&i 1amiliari+a cu cele mai des %ntlnite
aplica!ii statistice3 prin care s$ 1ie capabili s$&"i valori1ice cercet$rile proprii. Cursul are de
asemenea %n vedere practicianul din aceste domenii3 cel care3 dup$ ce acumulea+$ o cantitate
de date brute prin teste sau chestionare3 tinde s$ le valori1ice sau s$ le *estione+e mai bine.
4plica!iile speciale sau EsavanteF ale statisticii presupun3 pe ln*$ aceast$ ini!iere3
sta*ii de pre*$tire mai avansate3 sus!inute de pro*rame computeri+ate ;S(SS3 S4S sau
?CSS<. Etraordinara lor putere de lucru3 preci+ia3 ele*an!a3 multitudinea op!iunilor "i alte
1acilit$!i de acerst *en par a trans1orma o %ntrea*$ evolu!ie a domeniului ;"i procedee de lucru
alt$dat$ etensiv utili+ate< %n istorie. Sus!inem %ns$ opinia potrivit c$reia sensul acestor
aplica!ii computeri+ate nu poate 1i dedus 1$r$ o cultur$ a domeniului3 1$r$ un sta*iu prealabil
de ini!iere dup$ procedeele "i cu miCloacele clasice ;creion3 caiet de matematic$3 ri*l$3
minicalculator cu panou de lucru statistic<3 prin care vom deslu"i cele mai importante aplica!ii
statistice %n situa!iile curente. Saltul spre puternicele pro*rame computeri+ate va 1i ast1el mult
1acilitat3 deoarece vom "ti ce s$ cerem computerului3 la ce tip de prelucr$ri s$ 1acem apel "i ce
relevan!$ vor avea datele pe care acesta ni le o1er$ cu *enero+itate.
1,
1-
#'/' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
1. @$ interesea+$ problema abandonului "colar la ciclul *imna+ial din :omnia de a+i.
1.1. (reci+a!i care este popula!ia studiului "i care e"antionul.
1.2. 6denti1ica!i cteva dintre variabilele de interes pentru studiul des1$"urat.
1.3. Eviden!ia!i cteva dintre variabilele cate*oriale "i real numerice implicate %n acest
studiu.
2. Su*era!i cum s&ar putea ob!ine ob!ine un e"antion complet randomi+at ;sau aproape
complet randomi+at< din popula!ia unui micu! or$"el ;, 000 de locuitori<.
3. Dac$ a!i 1olosi cartea de tele1on a!i putea ob!ine un e"antion randomi+at pentru acest ora"S
4. De c!i cai a!i avea nevoie pentru a determina cu eactitate cte picioare are un calS Dar
de c!i cai a!i avea nevoie pentru a determina precis care este *reutatea medie a unui calS
9nde avem de&a 1ace cu o variabil$ "i unde cu o constant$ "i care dintre cele dou$
cate*orii este mai in1ormativ$S
,. Cineva ar putea obiecta c$ a doua %ntrebare de mai sus con!ine o capcan$J caii de vrste
1oarte mici ;sub un an3 adic$ mnCii< apar!in "i ei speciei cabaline3 dar dac$ i&am include %n
e"antion ei ar putea contribui la sc$derea semni1icativ$ a mediei *reut$!ii cailor ca specie.
4poi3 *reutatea medie poate di1eri de la ras$ la ras$ "i de aceea determinarea *reut$!ii
medii a speciei cabaline s&ar putea s$ nu aib$ sens. #ai mult3 ca "i la oameni3 caii au
oasele mai *rele dect iepele "i %n consecin!$ un indicator sintetic al *reut$!ii comune
%ntre*ii specii cabaline ar 1i irelevant.
,.1. 6denti1ica!i %n eemplul de mai sus variabilele implicate.
,.2. 6denti1ica!i care sunt datele cate*oriale "i cele real numerice ;de m$sur$toare<.
,.3. (reci+a!i "i alte variabile de interes pentru *reutatea medie a cailor3 indicnd tipul
acestora.
,.4. 6denti1ica!i care sunt ca+ul3 variabilele "i valorile implicate %n eemplul anali+at.
-. Da!i cte trei eemple %n care interesul nostru esteJ
-.1. De a determina di1eren!a dintre dou$ sau mai multe *rupuri.
-.2. De a determina reala!iile sau *radul de asociere dintre aceste variabile.
-.3. De a eempli1ica cu cteva date cate*oriale.
-.4. De a eempli1ica cu cteva date de m$sur$toare.
7. (reci+a!i care este di1eren!a dintreJ
7.1. E"antion "i popula!ie.
7.2. Statistici "i parametri.
7.3. E"antioane randomi+ate "i e"antioane de convenien!$.
/. Eplica!i urm$toareleJ
/.1. De ce variabilitatea este conceptul de ba+$ al statisticiiS
/.2. Ce %n!ele*e!i prin 1aptul c$ *enul masculin pre+int$ mai mult$ variabilitate dect
cel 1eminin %n ceea ce prive"te %n$l!imea3 *reutatea sau inteli*en!aS
/.3. Din %ntrebarea de mai sus re+ult$ c$ b$rba!ii ca *rup sunt neap$rat mai %nal!i3 mai
*rei sau mai inteli*en!i dect 1emeileS (e ce v$ ba+a!i a1irma!iaS
17
'. Eplica!i di1eren!ele eistente %ntre statistica descriptiv$ "i cea in1eren!ial$.
10. 2ace!i parte din echipa care studia+$ pattern&urile de de+voltare 1i+ic$ a popula!iei
in1antile "i tinere ;0 & 20 de ani< a :omniei de a+i. 7n plani1icarea studiului dvs. utili+a!i ct
mai multe concepte3 termeni ;popula!ie3 e"antion3 variabile etc.< "i metode ;e"antionare<
pre+entate %n capitolul de 1a!$.
11. De1ini!i pe scurt termenii deJ date3 variabil$3 e"antionare3 popula!ie "i in1eren!$ statistic$.
12. @om lua %n considerare to!i studen!ii de anul %nti de la speciali+area (siholo*ie a
2acult$!ii de (siholo*ie "i Ttiin!ele Educa!iei. Da!i cteva eemple din care s$ re+ulte c$J
12.1. 4ce"tia repre+int$ popula!ia.
12.2. 4ce"tia repre+int$ un e"antion dintr&o popula!ie.
12.3. Cnd %l consider$m e"antion3 acesta este unul randomi+at sau nealeatorS
;Eplica!i op!iunea 1$cut$<.
13. :ectorul universit$!ii noastre este interesat de reparti!ia pe Cude!e3 pe see3 pe *rupuri
etnice "i pe cate*orii de vrst$ a studen!ilor admi"i la aceast$ universitate3 ca "i de evolu!ia lor
ca re+ultate academice %n ultimii 10 ani.
13.1. Care este popula!ia studiat$S
13.2. Care sunt variabilele implicate %n acest studiuS
13.3. 4vem de&a 1ace cu e"antioane aleatorii sau cu unele de convenien!$S
13.4. 6denti1ica!i variabilele cate*oriale "i pe cele real numerice pre+ente %n studiul
invocat.
14. 8a un meci de 1otbal sunt pre+entate la 1inal de partid$ urm$toarele statisticiJ
& "uturi pe poart$O
& "uturi pe spa!iul por!iiO
& *oluri marcateO
& pase de *olO
& cartona"e *albene "i ro"ii primite de 1iecare echip$O
& posesia min*ii eprimat$ %n procente pentru 1iecare echip$O
& num$rul mediu de metri aler*at de 1iecare Cuc$tor pe parcursul perioadei Cucate.
14.1. Care dintre aceste date sunt tipice statisticii descriptive "i care celei in1eren!ialeS
14.2. Care dintre datele de mai sus sunt real numerice "i care cate*orialeS
14.3. 4r*umenta!i care dintre datele de mai sus pre+int$ cea mai mare variabilitate.
14.4. Care dintre aceste date provin de la variabile continue "i care de la variabile
discontinueS
14.,. 6erarhi+a!i "i eplica!i care dintre primele patru variabile pre+int$ mai mult$
variabilitate.
1/
CAPITOLUL !
)SURAREA
ORGANI;AREA COLEC<IEI ,E ,ATE
!'#' )surarea :n tiine&e s(iu4ane
Cele mai multe aspecte pe care vrem s$ le m$sur$m %n "tiin!ele socioumane
;psiholo*ie3 peda*o*ie3 sociolo*ie< se pre+int$ adesea sub 1orm$ numeric$3 sau sunt aduse
%ntr&o asemenea 1orm$ printr&o opera!ie de codare. (siholo*ul m$soar$ adesea date 1i+ice
;stimuli vi+uali3 auditivi3 tactili3 Bineste+ici etc.<3 prin mani1est$rile lor caracteristice
;intensitate3 durat$3 1recven!$3 *reutate<3 culese de aparate special elaborate3 ce dispun de
propriile unit$!i metrice. El m$soar$ %n e*al$ m$sur$ e1ectul stimulilor asupra 1iin!ei vii "i
atunci determin$ timpul de reac!ie3 num$rul r$spunsurilor corecte3 erorile. #$sura poate
aCun*e la niveluri de ra1inare "i compleitate 1oarte ridicateJ m$sur$m inteli*en!a prin
componentele acesteia determinate prin intermediul unei teoriiO m$sur$m memoria prin
parametri de volum3 1idelitate3 num$r de repeti!ii necesare %ntip$ririiO m$sur$m 1actorii de
personalitate de ordin primar sau secundar3 dedu"i din complee construc!ii teoreticeO
m$sur$m atitudini sau reac!ii interpersonale ;simpatie&antipatie3 atrac!ie&respin*ere<.
9nele caracteristici sunt 1oarte u"or de de*aCat ;m$sur$torile 1i+ice<3 altele sunt
deductibile prin construc!ii sau montaCe eperimentale in*enioase3 iar altele se 1undamentea+$
pe solu!ii reie"ite din teorii "tiin!i1ice. De multe ori datele calitative culese prin observa!ie sau
eperiment sunt trans1ormate %n date cantitative printr&o *ril$ de observa!ie3 care o1er$ cadrul
de re1erin!$ %n clasi1icarea datelor. 4cest instrument %n care 1aptele sunt clasi1icate pentru a
putea 1i urm$rite sub raportul intensit$!ii "i al 1recven!ei se cheam$ protocol "i este alc$tuit
dintr&un tabel ce descrie 1aptele observate pe linii "i 1recven!a de apari!ie a acestora pe
coloane.
#$surarea %n psiholo*ie trebuie luat$ %n sensul ei cel mai lar*3 acela de atribuire de
numere datelor continue sau discontinue ;discrete<3 pentru c$ psiholo*ia nu "i&a conturat
unit$!i metrice la 1el de EtariF matematic ca cele din "tiin!ele 1i+ice. Ti totu"i3 ea aspir$ s$ 1ac$
prin opera!iile de m$surare mai mult dect o opera!ie de codare3 cum este de eemplu aceea
de atribuire a notelor "colare ;opera!ie care nu poate eclude subiectivitatea<.
1'
Din punct de vedere matematic m$surarea este o opera!ie prin care 1iec$rui element
din mul!imea de obiecte ;domeniul de definiie al variabilei< i se ata"ea+$ un num$r "i numai
unul din mul!imea %n care aceasta ia valori ;domeniul variabilei<. Se stabile"te ast1el o rela!ie
de i+omor1ism %ntre mul!imea obiectelor "i mul!imea m$surilor obiectelor3 1iecare obiect 1iind
de1init de o sin*ur$ m$sur$.
Sistemul de re*uli impus de teoria "i practica din domeniu de1ine"te mai multe tipuri
de m$surare %n 1unc!ie de ti%u& de s(a& utili+atJ nominal7 ordinal7 de interval "i de raport.
4le*erea celui mai potrivit tip de scal$ este impus$ de num$rul "i mai ales de tipul de rela!ii
eistente %ntre elementele investi*ate3 dar toate caracteristicile unei scale de ran* in1erior se
re*$sesc la cele de ordin superior. 7n plus3 1iecare scal$ permite doar anumite opera!ii "i
procedee matematice. Cu ct este mai sus %n aceast$ ierarhie3 cu att ea este mai precis$3
permi!nd prelucr$ri statistice mai complee "i implicit conclu+ii mai 1undamentate
matematic.
!'!' Pr%rieti&e s(a&e&r
Eist$ trei propriet$!i care 1ac ca scalele de m$surare s$ di1ere %ntre eleJ ma*nitudinea
intervalele e*ale "i +ero absolut.
2.2.1. Magnitudinea
O scal$ are aceast$ proprietate cnd putem spune c$ o caracteristic$ a atributului
m$surat repre+int$ mai mult3 mai pu!in sau la 1el ;tot att3 adic$ e*al< o cantitate sau %nsu"ire3
comparativ cu o alt$ stare a aceluia"i atribut. 7n ceea ce prive"te talia3 de eemplu3 putem
a1irma c$ Heor*e este mai %nalt3 mai scund sau la 1el de %nalt ca 0oria3 deci scala %n$l!imii are
proprietatea ma*nitudinii. ?umerele de pe tricourile 1otbali"tilor nu au %n schimb aceast$
%nsu"ire3 deoarece ele sunt atribuite ca ni"te etichete3 doar pentru identi1icarea Cuc$torilor.
2.2.2. Intervalele egale
O scal$ are intervale e*ale dac$ di1eren!a dintre dou$ puncte a1late pe oricare +on$ a
scalei are aceea"i semni1ica!ie3 valoare3 ca di1eren!a dintre alte dou$ puncte care di1er$ prin
acela"i num$r de unit$!i. De eemplu3 di1eren!a dintre anii 1200 "i 1400 este e*al$ cu
di1eren!a dintre anii 1/00 "i 20003 %n timp ce di1eren!a dintre coe1icien!ii de inteli*en!$ ,0 "i
100 nu are aceea"i semni1ica!ie ca di1eren!a dintre coe1icien!ii 100 "i 1,03 dup$ cum nu putem
spune c$ cel cu .6 de 100 este de dou$ ori mai inteli*ent dect cel cu .6 de ,0.
(sihometricienii au %ncercat s$ ocoleasc$ aceste di1icult$!i "i3 1olosind tehnici matematice
20
so1isticate3 au creat instrumente care se apropie de cerin!a unei scale de interval ;adic$ cu
intervale de scal$ e*ale<.
2.2.3. Zero absolut
4cest$ proprietate este posibil de eviden!iat cnd variabila m$surat$ are un nivel la
care ea nu mai eist$ delocJ +ero ca distan!$ %nseamn$ absen!a oric$rei distan!e3 +ero ca ritm
cardiac %nseamn$ moartea3 dar +ero ca a*resivitate3 emo!ie3 curaC3 inteli*en!$ ;caracteristici
umane< este etrem de *reu3 dac$ nu imposibil3 de eviden!iat sau de de1init.
Ta-e&u& !'#' Scalele de m$surare "i propriet$!ile lor ;dup$ Aaplan si Saccu++o3 1''33 p. 32<.
P r % r i e t i
Ti% de s(a& Magnitudine Intervale egale Zero absolut
Nominal ?u ?u ?u
Ordinal Da ?u ?u
e interval Da Da ?u
e raport Da Da Da
!'$' Ti%uri de s(a&e
2.3.1. !"alele nominale
7n sens strict3 scala nominal$ nu este o scal$3 pentru c$ ea nu are nici una dintre cele
trei caracteristici enumerate anterior. Scopul ei este s$ numeasc$ obiectele3 a"a cum se
%ntmpl$ cu numerele de pe tricourile 1otbali"tilor. Cu toate acestea este comod s$ atribuim
numerele 13 23 3 "i 4 pentru a codi1ica etnia romn$3 ma*hiar$3 *erman$ "i altele3 0 "i 1 pentru
seul masculin "i 1eminin sau 13 2 "i 3 pentru mediul urban3 suburban "i rural3 %ntr&un studiu %n
care apar ast1el de variabile. Sin*ura restric!ie este aceea ca numerele s$ 1ie atribuite tuturor
obiectelor care au acelea"i caracteristici3 "i numai lor.
2iind %n 1ond vorba de o opera!ie de clasi1icare3 sin*urul procedeu matematic
admisibil aici este determinarea 1recven!elor de apari!ie3 care se pot calcula 1ie %n valori brute3
1ie %n valori relative3 adic$ %n procente. 7n acest din urm$ ca+3 de"i ar 1i normal ca e"antionul
s$ dep$"easc$ 100 de ca+uri ;prin de1ini!ie pro&cent indic$ ideea de sut$<3 se accept$ totu"i
eprimarea procentual$ "i a numerelor de la 30 %n sus3 dar nu mai mici. 4ceasta deoarece3 prin
trans1ormarea %n procente3 numerele mai mici de 100 se ampli1ic$3 procedeu care3 E%n ciuda
ri*orii aparente3 tr$dea+$ super1icialitatea metodolo*ic$F ;Chelcea3 1'/23 p. 1,/<.
21
7n sinte+$3 re!inem cteva aspecte mai importante pentru acest tip de scal$J
Scala nominal$ este mai de*rab$ una calitativ$3 ea 1iind de 1apt o prem$surare.
Ea se pretea+$ 1oarte bine pentru datele culese prin observa!ie3 anchet$3 chestionar3
care vor 1i reparti+ate %n cate*orii distincte3 ast1el %nct un element s$ se a1le numai
%ntr&o cate*orie ;clas$< "i numai una.
8iterele sau ci1rele 1olosite ca Eetichet$F nu vor 1ace obiectul calculelor statistice3 ci
vor servi doar la reperarea claselor3 la determinarea 1recven!elor brute "i a celor
relative. 2iecare element al unei clase ;cate*orii< este considerat a 1i echivalent cu
toate celelalte din aceea"i clas$.
Sin*urul procedeu matematic de veri1icare este a"a&numitul test c0i p(trat ;U
2
<.
2.3.2. !"alele ordinale
:epre+int$3 dup$ 2avVr*e3 nivelul cel mai r$spndit de m$surare din psiholo*ie "i
peda*o*ie3 deoarece valorile din aceste domenii %n maCoritatea lor sunt continue "i simplu
ordonate. 4ceasta permite ca elementele s$ 1ie aranCate 1ie cresc$tor3 1ie descresc$tor3 eistnd
"i posibilitatea ca mai multe elemente s$ ocupe acela"i loc. Se stabile"te ast1el o rela!ie de
ordine total$ %ntre elemente3 dat$ de 1ormula (

>
3 care va 1i interpretat$ ca E6 este superior3
pre1erat sau %naintea lui 8F ;:adu3 1''33 p. 4'<. Deoarece rela!iile 1ormulate ;4 W L W C W D<
permit stabilirea unei ierarhii3 %nseamn$ c$ importante caracteristici umane3 1i+ice ;%n$l!ime3
*reutate3 perimetre<3 dar "i psihice ;capacit$!i3 aptitudini3 pre1erin!e3 interese3 atitudini3 valori<
pot bene1icia de acest tip de scal$.
?umerele asociate obiectelor "i 1enomenelor %n m$surarea de tip ordinal au doar
semni1ica!ia unui rang3 adic$ nu indic$ m$rimi absolute. (entru a atribui numerele %n serie
cresc$toare sau descresc$toare3 trebuie ca "i caracteristica respectiv$ s$ aib$ valori care cresc
sau descresc. 7n scalele de tip 8iBert3 de eemplu3 se pot atribui numere de la 1 la 73 4
eprimnd neutralitatea3 numerele mici ;33 2 "i 1< G de+acordul sau insatis1ac!ia tot mai
accentuate3 %n timp ce numerele mari ;,3 - "i 7< G acordul sau satis1ac!ia tot mai intense.
Cre"terea re*ulat$ a numerelor nu trebuie s$ su*ere+e %ns$ c$ "i caracteristicile
respective cresc %n aceea"i propor!ie. Eemplul clasic este cel al militarilor dintr&un pluton3
a"e+a!i %ntr&o ordine ierarhic$3 de la mic la mareJ al "aselea din "ir nu este de dou$ ori mai
mare dect al treilea3 "i aceasta deoarece scalele ordinale nu au o unitate de m(sur( care s$
indice "i cantitatea di1eren!ei dintre ran*uri. Scala metric( a inteligenei3 publicat$ de Linet %n
1'0,3 permitea un clasament ierarhic al unor inteli*en!e di1erite care3 pentru nevoile practice3
22
echivala cu un clasament. 7n psihodia*no+$3 eemplul tipic pentru acest tip de m$surare este
procedeul centil$rii ;ordonarea ierarhic$ pe o scar$ cu 100 de trepte<3 iar %n peda*o*ie nota
"colar$3 ca procedeu de evaluare care %n acela"i timp "i ierarhi+ea+$ elevii.
7n conclu+ie pot 1i re!inute urm$toarele aspecteJ
Deoarece scala ordinal$ nu are o unitate de m$sur$ constant$3 ea nu permite adunarea
"i sc$derea ;nu are proprietatea aditivit(ii<.
Este le*itim$ %ns$ calcularea 1recven!elor brute "i a celor relative ;a procentelor< "i
aplicarea procedurilor statistice nonparametrice ;adic$ eprimate calitativ3 nu prin
numere<J coe1icientul de corela!ie al ran*urilor al lui Spearman3 coe1icientul de
corela!ie Aendall3 testele de semni1ica!ie #ann&=hitne>3 =ilcoon3 Aolmo*orov&
Smirnov etc.
Centilarea3 decilarea & %n psihodia*no+$3 "i nota "colar$ & %n peda*o*ie3 sunt ilustr$rile
cele mai 1recvente ale utili+$rii acestui tip de scal$ %n domeniile amintite.
Cel mai important indicator al tendin!ei centrale este mediana.
2.3.3. !"alele de interval
Scalele de interval nu repre+int$ nivelul curent de m$surare %n "tiin!ele socioumane3
de"i se tinde spre aceasta3 deorece3 pe ln*$ ordinea "i ierarhia nivelurilor anterioare3 trebuie
s$ eiste speci1icarea m(rimii e6acte a intervalelor sau a distan!elor care separ$ elementele
a1late pe toate treptele succesive ale scalei. 4ceasta presupune cu necesitate pre+en!a unit(ii
constante "i comune de m$sur$. Eemplul cel mai concludent %l dau calendarele3 unde
eisten!a unei unit$!i de m$sur$ preci+at$ "i constant$3 anul3 1ace posibil$ echivalen!a a 200 de
ani de la %nceputul mileniului cu 200 de ani de la s1r"itul lui. #ai mult3 dac$ oper$m cu
calendare di1erite ;iulian3 *re*orian3 evreiesc sau mahomedan<3 deoarece unit$!ile de m$sur$
nu sunt di1erite3 Etranspunerea dintr&un calendar %n altul nu pune nici un 1el de problem$F
;:ichelle3 1'',3 p. 222<.
:e+um$m cteva dintre %nsu"irile de ba+$ ale scalei de intervalJ
Speci1icul scalei de interval este proprietatea aditivit(iii ;intervalele & "i nu valorileX &
pot 1i adunate "i sc$+ute<.
?eeistnd un punct +ero ;care s$ eprime absen!a caracteristicii m$surate<3
intervalele pot 1i deplasate7 e6tinse sau comprimate3 dac$ prin aceasta ele devin mai
maniabile sau mai bine adaptate realit$!ii m$surate.
23
8a acest nivel se pot aplica procedee statistice mai elaborate3 cum ar 1i corela!ia prin
produsul momentelor a lui (earson3 testele de semni1ica!ie t "i + ale lui 2isher3 ca "i
anali+a de re*resie.
4ceasta deoarece la acest nivel se pot determina media aritmetic$3 abaterea standard "i
varian!a.
2.3.#. !"alele de raport
4cestea au toate propriet$!ile unei scale de m$sur$J ma*nitudine3 intervale e*ale "i
+ero absolut. Ele sunt caracteristice m$rimilor 1i+ice ;%n$l!ime sau lun*ime3 *reutate3 1or!$<3
ceea ce nu se %ntmpl$ cu 1enomenele sau 1aptele din psiholo*ie3 sociolo*ie sau peda*o*ie3
deoarece neputnd 1iin!a 1$r$ un minimum de inteli*en!$3 coe+iune3 atrac!ie etc. acestor
1enomene nu li se poate stabili starea +ero. Cu temperatura lucrurile stau alt1elJ deoarece
scalele Celsius "i 2ahrenheit au un 4ero convenional3 %n timp ce sistemele Aelvin sau
:anBine au un punct 4ero neconvenional ;absen!a oric$rei temperaturi<3 doar acestea din
urm$ sunt sc$ri de raport.
Elementele esen!iale ale scalelor de raport sunt deci urm$toareleJ
Scalele de raport se cheam$ a"a pentru c$3 pe ln*$ toate caracteristicile scalelor de
sub ele3 permit rela!ia de propor!ionalitate de tipul b5a Y c5b Y d5c.
Ele permit toate tipurile de statistici3 parametrice "i neparametrice3 toate procedeele de
veri1icare "i to!i coe1icien!ii de corela!ie cunoscu!i.
4ceasta deoarece se permite calculul mediei *eometrice "i a coe1icientului de varia!ie.
7n a1ara unor situa!ii de ecep!ie ;m$rimi 1i+ice de intrare3 puse %n le*$tur$ cu timpul
de reac!ie3 de eemplu<3 psiholo*ii3 peda*o*ii "i sociolo*ii nu sunt %ndrept$!i!i s$
1oloseasc$ un asemenea tip de scal$.
Corespun+$tor tipurilor de scal$ amintite3 vom avea ti%uri de varia-i&e ;nominale3
ordinale sau numerice<3 care sunt de1inite de domeniul de variaie3 adic$ de re*istrul de valori
pe care acestea le pot lua. Cnd lu$m %n considerare num$rul indivi+ilor sau al ca+urilor
susceptibile de a pre+enta aceast$ modalitate3 vorbim de domeniul de definiie. De eemplu3 la
o prob$ de motricitate3 tappin*3 num$rul de puncte b$tute cu mn$ dreapt$3 adunat cu num$rul
punctelor b$tute cu mna stn*$ ia valori di1erite %n 1unc!ie de vrst$3 se "i de laterali+are
;dreptaci sau stn*aci<. De pild$3 la - ani acest num$r poate s$ ia valori de la 10 la -03 acesta
1iind domeniul de varia!ie3 %n timp ce num$rul subiec!ilor ce %nre*istrea+$ aceste valori3 pentru
1iecare punctaC3 d$ domeniul de de1ini!ie.
24
O atitudine3 considerat$ ca o variabil$ codi1icat$ pe o scar$ 8iBert3 are mai multe
modalit$!i de mani1estare3 dar "i o popula!ie care pre+int$ toate aceste modalit$!i. Deci
1iec$rui individ din domeniul de de1ini!ie putem 1ace s$ %i corespund$ o modalitate "i numai
una %n domeniul de varia!ie. ?o!iunea de variabil$ este %ns$ mai *eneral$ pentru c$ ea se poate
re1eri 1ie la o mul!ime de date3 1ie la e1ective observate3 1ie la date pre+umate3 ipotetice3
virtuale. Scalele descrise anterior se re1er$ la date e1ectiv observate.
6on :adu ;1''33 p. ,1< aprecia+$ c$ E%n prelucrarea datelor3 %n 1unc!ie de cerin!ele
studiului "i pentru a ne %nscrie %ntr&o schem$ statistic$3 noi introducem ast1el o metric$3 adic$
trat$m datele ca "i cum s&ar situa la nivelul scalei de interval ;<. Se comite ast1el o eroare3
care practic este ne*liCabil$F. Deoarece predic!iile 1$cute %n 1elul acesta sunt valide3
trans1ormarea respectiv$ este considerat$ ca 1iind acceptabil$.
!'/' Or*ani+area date&r -rute
(entru a 1i posibile procedurile detaliate de tratare "i de anali+$ statistic$ a datelor3
acestea trebuie culese "i ordonate %n tabele sau *ra1ice. Datele brute e1ectiv re+ultate din
anchet$3 testare sau evaluare nu au nici o semni1ica!ie prin ele %nsele3 ci prin raportarea la un
sistem de re1erin!$. Cel mai adesea acesta re+ult$ din compara!ia scorurilor individuale cu
datele ob!inute de un e"antion mai lar* din popula!ia investi*at$3 prin care se pune %n eviden!$
po+i!ia unui subiect %n cadrul *rupului mai lar*. 7n calitatea lui de sistem de re1erin!$3 *rupul
o1er$ posibilitatea construc!iei unei tipologii ori a unui tabel de norme ;barem sau etalon<.
4cestea alc$tuiesc a"a&numitele cote standard3 ceea ce arat$ c$ investi*a!ia individului "i a
*rupului sunt corelative "i complementare. Etra*erea in1orma!iilor con!inute de datele brute
"i or*ani+area lor %ntr&o colec!ie5 ba+$ de date3 presupune intrarea %n 1unc!ie a unor proceduri
statistice elaborate ;determinarea medianei3 a mediei3 a abaterii standard "i a varian!ei3
aprecierea m$surii %n care cele descoperite pot 1i *enerali+ate "i la ce nivel de %ncredere<.
Dac$ prin organi4area primar( a datelor ;ordonare "i *rupare< putem 1ace o prim$
inspec!ie vi+ual$ a acestora3 c$ci ele se pre+int$ ca histo*rame3 poli*oane ale 1recven!elor3
scattere etc.3 prin calculul tendin!elor a1late pe centrul distribu!iei ;media3 mediana "i modul<3
ca "i a celor a1late spre etreme ;amplitudinea %mpr$"tierii3 abaterea standard "i dispersia<
putem 1ace in1eren!e statistice valide3 pentru ca prin corela!ie3 anali+$ 1actorial$ "i de cluster
s$ avem o %n!ele*ere mai de adncime a rela!iilor "i a structurilor subiacente. 4nali+a de
varian!$3 re*resia simpl$ "i multipl$ permit3 dincolo de sesi+area structurii de adncime a
datelor studiate3 predic!ia unor le*it$!i3 a"a cum reies din anali+a "i modelarea lor matematic$.
2,
!'0' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
1. Da!i cte unu&dou$ eemple de variabile %ntlnite %n psiholo*ie care apelea+$ la scale de
m$sur$ nominale3 ordinale3 de interval "i de raport.
2. 4ve!i mai Cos spectrul culorilor vi+ibile de ochiul uman3 repre+entat pe dou$ tipuri de scal$.
Simbol R O G = A I =
?ume +o&u 9ran: /alben .erde )lbastru Indigo .iolet
8un*ime de
und$
/00&-20 -1'&,'0 ,/'&,7, ,74&,10 ,0'&4/0 47'&4,0 44'&430
2.1. (reci+a!i numele 1iec$rui tip de scal$3 indicnd avantaCele "i locul lor de utili+are.
2.2. 8umina este o variabil$ continu$ sau discontinu$S ;4r*umenta!i<.
3. #$surnd %n$l!imea a 10 studente de la (siholo*ie s&au ob!inut urm$toarele valoriJ
1-, 1-0 1-/ 170 1,- 1,/ 1-3 1/0 1,, 1-2
9tili+nd pe ; ca simbol al acestei variabile ;%n$l!imea<J
3.1. (reci+a!i care sunt ;
3
3 ;
5
3 ;
*
"i ;
1<
.
3.2. Calcula!i =;.
3.3. Scrie!i 1ormula de %nsumare de la punctul anterior %ntr&o 1orm$ mai complet$.
4. Concomitent s&a determinat "i *reutatea pentru cele 10 studente3 ob!inndu&se valorile de
mai Cos ;%n Bilo*rame<.
-2 -1 70 72 ,2 ,, -- /0 4' ,3
9tili+nd pe > ca simbol al acestei noi variabile ;*reutatea<J
4.1. (reci+a!i care sunt >
2
3 >
4
3 >
'
"i >
?
.
4.2. Calcula!i =; din eemplul anterior.
4.3. Calcula!i ;=;%
2
"i =;
2
. 2olosind semnele Y "i Z indica!i care este rela!ia dintre cele
dou$ valori ob!inute.
4.4. Determina!i =;@A "i =>@A3 unde A ;10< repre+int$ num$rul de scoruri observate.
4.,. Cum numi!i valorile pe care tocmai le&a!i calculat la punctul anteriorS
4.-. 7n mod similar calcula!i pe ;=>%
2
"i =>
2
.
4.7. 9tili+nd valorile numerice deCa ob!inute determina!i valoarea 1ormulei de mai Cos
4./. Etra*e!i r$d$cin$ p$tratic$ din valoarea numeric$ a epresiei de mai sus.
,. 9tili+a!i datele de mai sus pentru a ar$ta c$J
,.1. =";B>% C =; B =>
,.2. =;> D =;E=>
,.3. =C; C CE=;3 %n care C este o constant$.
,.4. =;
2
D "=;%
2
,.,. =";BC% C =; B AC3 %n care A este num$rul de ca+uri iar C are valoarea 3.
-. (oate o variabil$ ordinal$ s$ 1ie m$surat$ cu o scal$ continu$ ;de interval sau de raport<S
(oate o variabil$ continu$ s$ 1ie m$surat$ cu o scal$ ordinal$S 4r*umenta!i 1olosind cte un
eemplu adecvat.
7. ?otele "colare trecute %n catalo* sunt m$sur$tori tipice unei scale ordinale sau uneia de
intervalS Dar mediile "colare pentru 1iecare obiect %n parte ;rotunCite<S Dar media *eneral$
;nerotunCit$<S
/. #edia ;nerotunCit$< de la #atematic$ "i cea de la (urtare sunt m$surate pe acela"i tip de
scal$S ;4r*umenta!i r$spunsul<.
2-
( )
1
2
2

A
A
>
>
!'1' >ui+? ,a Nu
1. ;Eemplu< (entru scalele de interval suntem %ndrept$!i!i s$ utili+$m 1recven!ele absolute
;count< "i pe cele relative ;procente<. :$spunsJ 4dev$rat3 pentru c$3 de"i tipice scalelor ordinale3
procedeele respective sunt pre+ente "i la scalele de interval "i de raport3 "tiut 1iind c$ scalele de ran*
superior %ncorporea+$ propriet$!ile celor de ran* in1erior.
2. #a*nitudinea unei scale este proprietatea matematic$ ce permite ierarhi+area popula!iei de
date de la mic la mare sau invers.
3. Deoarece distan!a ;%n cuno"tin!e sau deprinderi< dintre nota / "i nota ' este e*al$ cu distan!a
dintre nota 3 "i nota 43 %nseamn$ c$ sistemul de notare "colar$ are propriet$!ile scalei de interval.
4. 4tunci cnd codi1ic$m *enul masculin cu 1 "i pe cel 1eminin cu 2 e1ectu$m o opera!ie de
m$surare.
,. 6nteli*en!a nu are unit$!i de m$sur$ tipice scalelor de interval.
-. Scala care m$soar$ era noastr$ are un +ero natural G na"terea lui 6sus G 1iind deci o scal$ de
raport.
7. 6.&ul se m$soar$ pe o scal$ ordinal$ deoarece distan!a de 10 puncte dintre 6. ,0 "i -0 are
aceea"i semni1ica!ie psiholo*ic$ ca "i diatan!a dintre 6. 120 "i 130.
/. (entru datele de observa!ie3 de anchet$ "i de chestionar sunt utili+ate scalele nominale3 care
1ac de 1apt o prem$surare.
'. 8a un chestionar s&a utili+at o scal$ 8iBert %n , trepte cu urm$toarea semni1ica!ieJ
1Y2oarte rar 2Y9neori 3Y4"a "i a"a 4YDeseori ,Y2oarte des.
Se poate determina o valoare numeric$ medie a r$spunsurilor pentru %ntre*ul chestionar. 4r*umenta!i.
10. (entru datele culese pe o scal$ ordinal$ putem 1ace media deoarece aceasta are proprietatea
aditivit$!ii.
11. 7n "tiin!ele socio&umane nivelul de m$sur$toare maimal este al scalelor de interval iar cel
u+ual al scalelor ordinale.
12. Scala de interval permite deplasarea punctului +ero ;adic$ a ori*inii< spre stn*a sau spre
dreapta scalei "i3 de asemenea3 permite comprimarea sau dilatarea acesteia.
13. Scalele de m$surare a timpului ;calendarele iulian3 *re*orian3 iudaic3 mahomedan3 ma>a"
etc.< pot 1i transpuse unul %n altul "i ob!inute valori echivalente deoarece au unit$!i de scal$ e*ale.
14. Scalele nominale "i ordinale sunt cate*oriale3cele de interval "i raport sunt real numerice.
1,. 7n sistemul romnesc de notare "colar$ domeniul de de1ini!iei al variabilei %l repre+int$
elevii iar domeniul ei de varia!ie intervalul de notare 1&10.
1-. ?otele "colare "i centilarea5decilarea nu 1ac dect s$ stabileasc$ ierarhii3 adic$ s$ ran*he+e
subiec!ii cresc$tor sau descresc$tor.
17. 7n principiu notele "colare nu pot 1i adunate pentru a se determina media pe materii
deoarece scala de notare nu are proprietatea matematic$ a intervalelor e*ale.
1/. ?u pot 1i inventate unit$!i de m$sur$ valabile3 tipice scalelor de interval3 pentru iubire3
1ric$3 simpatie sau depresie.
1'. 2unc!iile co*nitive G sen+a!iile3 *ndirea3 memoria G se bucur$ de scale de m$sur$ mai
QtariF dect 1unc!iile a1ective.
20. ?umi!i tipul de scal$ de m$surare repre+entat de cate*oriile de mai Cos3 alocnd ci1rele 13 23 3 "i 4
pentru scalele nominal$3 ordinal$3 de interval "i de raportJ scala Celsius3 scala Aelvin3
num$rul de pe u"ile camerelor unui hotel3 ordinea de sosire la maraton3 scorul la acest test .96[3
presiunea san*uin$3 *enul "i *reutatea. ;Se acord$ punctul pentru minimum , r$spunsuri
corecte din cele / posibile.<
27
CAPITOLUL $
,ISTRIBU<II @I AREC=EN<E
(entru determinarea celor mai importan!i indicatori statistici avem nevoie de
1recven!e. 7n domeniul variabilei3 1iecare m$rime are un num$r de repre+entan!i3 numit
Ee1ectivF. 7n statistic$ e1ectivul se nume"te .re(ven sau .re(ven a-s&ut. Cnd 1recven!a
este trans1ormat$ %n procente3 ea se nume"te .re(ven re&ativ "i este 1oarte util$ pentru
compararea3 de eemplu3 a dou$ colective di1erite ca m$rime3 "i aceasta pentru c$
trans1ormarea %n procente p$strea+$ echivalen!a "i propor!ia %n ce prive"te distribu!ia "i
caracteristicile ei.
$'#' Ordnarea i *ru%area date&r
Cea mai mare parte a opera!iilor "i procedeelor de lucru care urmea+$ a 1i pre+entate
mai Cos sunt etrem de mult 1acilitate de pro*ramele de prelucrare automat$ a datelor pe
calculator3 de tip S(SS sau S4S. Ele 1ac parte din abc&ul statisticii3 1iind primele ordon$ri "i
prelucr$ri ale datelor brute3 la s1r"itul c$rora distribu!iile respective %"i de+v$luie o parte din
caracteristicile de supra1a!$3 adic$ cele vi+uale.
8e vom pre+enta detaliat3 pentru c$ ele repre+int$ moduri de lucru practice3 u"or de
eecutat %ntr&o diversitate de situa!ii concrete3 ca un preambul al unor prelucr$ri ulterioare mai
so1isticate. (arcur*nd ace"ti pa"i vom putea sesi+a 1or!a pe care instrumentul statistic %l poate
da muncii noastre3 deoarece el ordonea+$3 tria+$3 clasi1ic$ datele3 1or!ndu&le s$ %"i de+v$luie
semni1ica!iile. De aceea opera!iile ini!iale de ordonare "i de *rupare a datelor ar trebui s$
devin$ opera!ii de rutin$ pentru oricine este interesat s$ dea muncii sale ri*oare "tiin!i1ic$. 6at$
scorurile brute la un test de vocabular ;+ecombinare .erbal(< culese la b$ie!i "i 1ete de 14 ani
din e"antionul care a 1ost utili+at pentru etalonarea acestui testJ
L$ie!i 2ete
,7 ,- 4/ 3- 24 23 2/ 23 33 2- 1- ,7 ,- 4, 3, 3- 43 2- 34 4- 24 2,
,3 34 22 34 34 42 34 2, 24 2' 1/ ,3 ,, ,, 4/ 43 4/ 3, 3- 27 27 2-
-0 33 ,1 40 47 3- 3- 2' 2- 22 #/ -0 -2 44 ,7 2" 3- 3/ 3, 2/ 31 1'
,2 34 -0 -1 ,- 34 22 2/ 30 23 34 ,2 ,3 ,- 4' 4- 37 4/ 33 27 1' 2'
,1 1/ 37 33 3- 2/ 3, 1' 1/ 1, ,1 ,/ 44 ,1 3/ 4/ 2- 3- 22 2, #0
2/
4vem nevoie de o 1oaie de hrtie cu liniatur$ matematic$3 1ormat 443 de o ri*l$ "i un
creion3 la care vom putea ad$u*a ulterior un minicalculator cu panou statistic3 ca instrumente
"i materiale u+uale de lucru. 2oaia de hrtie va 1i %mp$r!it$ prin 3 linii ori+ontale3 trasate pe
lun*ul ei3 %n 3 panouri ;re*istre< de lucru3 pentru b$ie!i3 1ete "i total. Observ$m c$ cea mai
mic$ valoare de scor ;;
min
< este la b$ie!i 14 "i la 1ete 1,3 iar cea mai mare ;;
ma6
< -4 la b$ie!i "i
70 la 1ete. (rin urmare 1iecare p$tr$!ic$ de pe linia de ba+$ va 1i numerotat$ de la 11 la 703
avnd *riC$ ca aceast$ numerota!ie s$ 1ie identic$ pe toate cele trei re*istrele3 pentru a le putea
%nsuma ulterior pe vertical$. Dup$ aceea Edesc$rc$mF primul tabel pe primul re*istru al 1oii3
sub care vom scrie L$ie!i3 al doilea tabel %n al doilea re*istru3 sub care vom scrie 2ete3 1$cnd
un 8 s&au un punct %n p$tr$!ica corespun+nd scorurilor care se descarc$3 la valoarea
corespun+$toare de pe linia de ba+$.
8a s1r"itul opera!iei vom num$ra 1recven!ele corespun+$toare 1iec$rui scor de la 11 la
70 "i num$rul va 1i trecut sub p$tr$!ica corespun+$toare 1iec$rui scor3 att la b$ie!i3 ct "i la
1ete "i total ;care re+ult$ din %nsumarea pe vertical$ a 1recven!elor pentru 1iecare scor<.
6nspec!ia vi+ual$ eviden!ia+$ urm$toarele aspecteJ
& amplitudinea scorurilor ;;
ma6
F ;
min
< u"or di1erit$ pentru cele dou$ cate*oriiJ -4 & 14 Y ,03 la
b$ie!i "i 70 & 1, Y ,,3 la 1eteO
& a*lomerarea datelor mai accentuat$ %n prima Cum$tate ;spre stn*a<3 cu o mai mare densitate
pe +ona central$ ;343 3- "i 37<3 la b$ie!iO o reparti!ie spre dreapta a datelor 1etelorO
& b$ie!ii au o sin*ur$ 1recven!$ maim$ ;la 34 sunt 7 ca+uri<3 %n timp ce 1etele au dou$ ;la 3- "i
4/3 cte 4 ca+uri<. (rima %ntrebare care se pune este dac$ pentru anumite tratamente statistice
;alc$tuirea unui etalon< datele trebuie tratate separat sau %mpreun$3 iar r$spunsul %l putem a1la
condensnd in1orma!ia pentru a 1i vi+uali+at$3 dup$ ce vom *rupa datele.
(entru a determima m$rimea interva&u&ui de *ru%are re!inem cteva re*uli de lucruJ
@om pre1era nu mai pu!in de , & 7 intervale "i nu mai mult de 20. (entru *ruparea
datelor3 u+ual se 1olosesc %ntre ' "i 1, clase.
(entru determinarea m$rimii intervalului3 amplitudinea %mpr$"tierii se %mparte la
cteva din m$rimile dorite ale intervalului3 pentru a vedea cte clase re+ult$ "i se ale*e
aceea care se apropie cel mai mult de num$rul de clase considerat convenabil.
Ca m$rime a intervalului este pre1erabil s$ 1olosim numere impare ;33 , sau 7<3 pentru
a avea ca valori centrale de interval numere %ntre*i.
2'
(rimul interval este bine s$ %nceap$ cu un multiplu al m$rimii lui. De eemplu
intervalele de lun*ime 3 pot %ncepe cu 33 - sau '3 cele de lun*imea , pot %ncepe cu ,3
10 sau 1, etc.
7n ca+ul nostru3 dac$ am dori s$ avem intervale din 33 atunci re+ult$ ,,53 Y 1,
intervale3 iar dac$ am dori intervale de ,3 atunci ar re+ulta ,,5, Y 11 intervale. (entru c$ avem
o distribu!ie relativ mic$3 opt$m pentru a doua variant$. Delimit$m prin linii verticale clasele
ast1el ob!inute ;10&143 1,&1'3 20&2433 70&74< "i %n dreptul 1iec$reia vom trece %n miClocul
clasei "i %n partea ei de sus 1recven!ele clasei respective3 re+ultate prin %nsumarea valorilor
individuale din interiorul 1iec$rui interval ;13 ,3 /3 /3 ...3 03 pentru b$ie!iO 03 33 23 103 3 13
pentru 1ete<.
)rebuie !inut cont c$ percep!ia noastr$ operea+$ din ce %n ce mai *reu cu intervale care
dep$"esc 203 chiar dac$ m$rimea popula!iei "i lun*imea spectrului de varia!ie ar impune&o. De
aici recomandarea de a nu avea nici prea pu!ine intervale ;prin *ruparea datelor se pierde o
parte din in1orma!ia primar$3 pentru c$ nu se mai cunoa"te eact valoarea m(surat( a 1iec$rei
observa!ii<3 "i nici prea multe ;sunt mai *reu de manevrat "i de sesi+at perceptiv<3 de unde
re*ula deCa enun!at$ a celor ' &1, clase de *rupare a datelor.
Stur*es ;citat de :otariu et al.31'''3 p. 33< propune o 1ormul$ de lucru pentru aceast$
opera!ie prin care se determin$ num$rul intervalelor de *rupare3 lund %n calcul amplitudinea
varia!iei "i num$rul de ca+uriJ
;3.1<
9tili+nd 1ormula lui Stur*es3 se ob!ine urm$torul tabel orientativ pentru stabilirea num$rului
de interval ;clase< de *rupareJ
Ta-e& $'#' Aum(rul de interval de grupare dup( formula lui Sturges.
Nr' de -servaii 1,&24 2,&44 4,&/' '0&17' 1/0&3,' 3-0&71' 720&1,00
Nr' de (&ase , - 7 / ' 10 11
4plicat$ %n ca+ul nostru3 pentru b$ie!i3 i Y ;-4&14<5;1\33322 lo*,4< Y ,05-37,, Y 7340O pentru
1ete vom avea i Y ;70&1,<5;1\33322 lo*,,< Y ,,57377 Y 7321. (entru num$rul de ca+uri ale
distribu!iei noastre am avea teoretic nevoie de / intervale. S$ re!inem "i re*ula practic$ a celor
' & 1, intervale3 care reali+ea+$ un bun echilibru %ntre nevoia de condensare a datelor "i aceea
de a avea pierderi de in1orma!ie c%t mai mici.
3.1.1. $imitele de grupare
30
A
; ;
i
lo* 222 3 3 1
min ma
+

7n ca+ul variabilelor continue3 cel mai adesea raport$m clasele la ni"te numere %ntre*i3
care constituie limitele de raportare a acestora. 7n ca+ul variabilei continue care este
%n$l!imea3 de eemplu3 putem avea clasele 12,&12'3 130&1343 13,&13' etc. Ce se %ntmpl$
%ns$ cu %n$l!imile de 12'3,4 sau 1343/23 care par a c$dea %n E*olurileF dintre claseS Deoarece
limitele de raportare nu acoper$ %n %ntre*ime domeniul variabilelor continue3 trebuie s$ se
de1ineasc$ ni"te limite e6acte3 as1el %nct3 respectnd re*ula de rotunCire3 valorile interclase s$
1ie u"or de alocat la una dintre clase. 4ceste limite au deci dou$ 1unc!iiJ a< reconstituie
continuitatea variabilei3 nemail$snd *oluri "i b< servesc drept ba+$ de calcul pentru
determinarea unor puncte speciale de pe linia valorilor variabilei3 numite 3uantile3 cum ar 1i
mediana3 centilele3 decilele sau oricare alt punct percentil.
7n acest sens trebuie preci+at c$ 1iecare interval are o limit$ superioar$ ;l
s
< "i o limit$
in1erioar$ ;l
i
<. De eemplu3 intervalul 12,&12' se eprim$ matematic ast1el3 %n 1unc!ie de cele
dou$ limiteJ ]12,3,O 12'3,^3 sau 12,3,&12'3,.
3.1.2 Centrele intervalelor
Centrul unui interval3 notat cu Ci3 este valoarea situat$ %n miClocul intervalului
respectiv "i se determin$ ast1el Ci Y ;l
i
B l
s
<52. 4plicnd aceast$ 1ormul$ la eemplul nostru3
intervalul 1243,&12'3, are drept centru valoarea 1273 ceea ce Custi1ic$ pre1erin!a pentru
intervalele de num$r impar3 care dau o valoare %ntrea*$ pentru centrele lor. Celelalte centre de
interval se pot determina etrem de u"or ulterior3 pentru c$ ele sunt multipli ai lun*imii
intervalului3 deci %n ca+ul nostru vor 1iJ 1273 1323 137 etc. 4proimarea prin centrele
intervalului creea+$ posibilitatea ca toate valorile care apar!in unui interval s$ 1ie tratate %n
calcule ca e*ale cu centrul acestuia3 de unde posibilitatea erorii pe care *ruparea datelor o
introduce3 lucru de care am vorbit anterior.
Se poate dovedi matematic c$ aceast$ *rupare satis1ace criteriul matematic al celei mai
mici erori. 6mportant de men!ionat este "i 1aptul c$3 cu ct intervalul este mai mare3 cu att
m$rimea acestei erori va cre"te.
$'!' Hist*ra4a i %&i*nu& .re(vene&r
Dup$ ce am v$+ut modul practic de lucru pentru cele dou$ repre+ent$ri *ra1ice ale
1recven!elor3 s$ averti+$m asupra 1aptului c$ eist$ precau!ii speciale privind m$rimea
dia*ramei re+ultate %n raport cu spa!iul de lucru al 1oii ;problem$ re+olvat$ corect cu aCutorul
computerului<3 ca "i locali+area punctului de miCloc sau trasarea 1i*urilor.
31
O problem$ care merit$ aten!ie o repre+int$ raportul dintre %n$l!imea "i l$!imea
dia*ramei3 care de re*ul$ este de -0_. @om recunoa"te %n aceasta o problem$ real$3 deoarece
ea 1ace posibil$ Eminciuna statistic$F3 dup$ epresia lui SmithJ manevrnd ;inten!ionat sau nu<
acest raport3 se poate accentua sau aplati+a o pant$ de cre"tere a unui indicator pentru a su*era
ceva ce realitatea nu con1irm$.
Hist*ra4a d$ o ima*ine %n Escar$F a distribu!iei3 1iind cea mai potrivit$ repre+entare
a datelor ordinale3 discontinue3 ca+ %n care %ntre bare trebuie s$ eiste mici spa!ii pentru a
su*era discontinuitatea. Ea este la 1el de mult utili+at$ "i pentru datele continue3 de interval3
ca+ %n care barele verticale apar unite %ntre ele. Ca "i poli*onul 1recven!elor3 histo*rama este
in1ormativ$ %n le*$tur$ cu forma distribu!iei3 cu simetria ei3 dar este mai pu!in adecvat$ s$
eprime boltirea ;aplati+area acesteia<3 deoarece am v$+ut c$ raportul dintre unit$!ile de
m$sur$ de pe abscis$ "i de pe ordonat$ poate 1i modi1icat %n 1unc!ie de op!iunea cercet$toului.
Cea mai bun$ redare a datelor de interval o constituie %&i*nu& .re(vene&r3 1ie ele
brute3 1ie cumulate. Di1eren!a este nu numai de 1orm$ ;scalar$ & la histo*ram$3 linii drepte
care unesc %ntre ele puncte & la poli*on<3 ci este dat$ de chiar asump!ia lor de ba+$3 aceea c$ la
histo*ram$ toate valorile dintr&un interval sunt e*ale %ntre ele ca 1recven!$3 "i e*ale cu
valoarea centrului de interval3 %n timp ce la poli*onul 1recven!elor datele tind s$ se *rupe+e de
o parte "i de alta a acestei valori centrale.
0isto*rama o1er$ o ima*ine mai clar$ a num$rului de ca+uri din 1iecare interval3 dar
d$ o ima*ine cu totul con1u+$ cnd pe aceea"i linie de ba+$ se redau3 pentru compara!ie3 dou$
sau mai multe distribu!ii. 7n acest ca+ este evident c$ poli*onul 1recven!elor apare ca mult mai
indicat3 compara!ia putndu&se 1ace 1ie %n valori absolute ;c%nd nu eist$ di1eren!e prea mari
numeric %ntre cele dou$ distribu!ii<3 1ie %n 1recven!e relative ;procentuale<3 ca+ %n care
compara!ia devine posibil$3 deoarece distribu!iile sunt redate propor!ional.
De asemenea poli*onul 1recven!elor poate s$ se re1ere la 1recven!ele brute simple sau
cumulate3 dar "i la ca+ul 1recven!elor relative simple sau cumulate3 cnd se ob!ine a"a&numita
ogiv( a lui /alton.
32
MF_Metoda+Fisa
1
7
5
.
0
1
6
5
.
0
1
5
5
.
0
1
4
5
.
0
1
3
5
.
0
1
2
5
.
0
1
1
5
.
0
1
0
5
.
0
9
5
.
0
8
5
.
0
7
5
.
0
6
5
.
0
5
5
.
0
4
5
.
0
F
r
e
q
u
e
n
c
y
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Std. De ! 21.99
Mean ! 132.2
" ! 1408.00
Ai*ura $'#' Gou( 0istograme ale frecveelor brute pentru o distribuie foarte mare &i una mic(.
Cnd num$rul indivi+ilor din cele dou$ *rupuri di1er$ 1oarte mult apare o problem$ de
compara!ie *ra1ic$J deorece disparitatea este 1oarte mare3 se pune problema unei scale care s$
le cuprind$ pe amndou$3 as1el %nct s$ 1ie pe deplin perceptibil$ distribu!ia mai mic$3 %n
condi!iile %n care cea mai mare nu dep$"e"te ni"te limite re+onabile. 7n acest ca+ este 1oarte
util$ conversia 1recven!elor brute %n 1recven!e relative3 situa!ie %n care apare ca "i cnd am
avea dou$ distribu!ii cu un num$r e*al de ca+uri3 "i anume 1003 ariile celor dou$ poli*oane3
1orma curbei "i dispersia devenind pe deplin comparabile. )rans1ormarea procentual$ este
etrem de simpl$. 6at$ un eemplu preluat din Huil1ord ;1'7/3 p. 34<.
Ta-e&u& $'!' 2recven!ele brute "i relative pentru dou$ *rupuri.
S(ruri %
1
%
2
p
1
p
2
140&14' / ,30
130&13' 32 2030
120&12' 4/ 3030
110&11' 1 2' 230 1/310
100&10' 0 1/ 030 11320
'0&'' 3 14 ,3' /3/
/0&/' , , '3/ 331
70&7' - , 113/ 331
-0&-' 14 0 273, 030
,0&,' 7 1 1337 03-
40&4' 11 213-
30&3' 4 73/
Suma A
1
Y ,1 A
2
Y 1-0 ` Y 10031 ` Y ''3'
33
#$%&'()'
65.0 60.0 55.0 50.0 45.0 40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0
20
10
0
Std. De ! 13.20
Mean ! 35.1
" ! 54.00
(e coloana 1
1
sunt ,1 de ca+uri. (rin re*ula de trei&simpl$ "tim c$ dac$ un 1 ca+ din ,1
repre+int$ din 1003 atunci are valoarea 1a1005,1 Y 13'-. 4cest num$r ;13'-< devine
factorul de multiplicare pentru toat$ coloana respectiv$ ;%
1
<3 ceea ce va da coloana p
1
;p de la
procente<. 8a 1el se va proceda pentru coloana %
2
;unde 1actorul de multiplicare este 1a10051-0
Y 03-2,< din care se va ob!ine coloana p
2
.
Datele din tabel se convertesc %ntr&o ima*ine *ra1ic$ prin care cele dou$ poli*oane ale
1recven!elor devin direct comparabile. 4"a cum re+ult$ din dia*ram$3 este evident c$ al doilea
*rup are valori medii mult mai mari dect primul3 suprapunerea dintre ele 1ind 1oarte mic$O
1orma amndurora este asimetric$3 primul 1iind deplasat spre stn*a3 al doilea spre dreaptaO
*rupul al doilea este mai omo*en dect primul ;are un sin*ur punct care concentrea+$
1recven!a maim$3 numit mod3 %n Curul c$ruia se reparti+ea+$ celelalte valori3 %n timp ce
primul *rup are dou$ Ecocoa"eF3 adic$ dou$ +one de acumulare a ca+urilor<O 1recven!a
maim$ este apropiat$ procentual la ambele *rupuri. Compara!ia eviden!ia+$ elocvent 1aptul
c$ acestea sunt dou$ *rupuri 1oarte di1erite3 care trebuie tratate statistic separat.
$'$' Are(vene&e (u4u&ate
Dup$ ce am stabilit intervalele "i le&am %ntabelat ast1el %nct valorile in1erioare s$ 1ie
amplasate Cos "i cele superioare sus3 dup$ ce am stabilit limitele in1erioare "i superioare pentru
1iecare interval "i centrul 1iec$rui interval ;atunci cnd avem nevoie s$ lucr$m cu aceste
coloane<3 urm$toarea coloan$ ;f
b
< va 1i alocat$ frecvenelor brute. Ele se pot ob!ine 1ie printr&o
coloan$ special$ de bi1e3 %n care se descarc$ datele brute3 1ie prin procedeul de lucru cu care
am deschis acest capitolJ trasarea liniei de ba+$3 cu toate valorile "i 1recven!ele
corespun+$toare3 apoi stabilirea claselor "i a 1recven!elor din 1iecare clas$.
(e urm$toarea coloan$ se trec frecvenele brute cumulate ;f
bc
<3 apoi frecvenele
relative ;f
r
< "i frecvenele relative cumulate ;f
rc
<3 dup$ procedeul eempli1icat anterior. #odul
cum apar datele %ntabelate pentru b$ie!ii din e"antionul de etalonare la testul de :ecombinare
@erbal$3 dup$ modelul descris anterior3 poate 1i anali+at %n )abelul 3.3 de mai Cos.
Determinarea 1recven!elor cumulate3 1ie ele brute sau relative3 se ob!ine etrem de simplu
printr&o adunare succesiv$3 ce pleac$ de Cos %n susul coloanei respective. :a!iunea acestei
opera!ii este aceea de a "ti num$rul eact de ca+uri care cad sub un anumit punct3 adic$
punctul care este limita de sus a intervalului ;sau procentul3 %n ca+ul 1recven!elor relative<.
Ta-e&u& $'$' @alorile 1recven!elor brute "i relative3 simple "i cumulate3 pentru b$ie!i la :@.
2recven!e 2recven!e
34
Scoruri
clase
8imite
eacte
(unctul
central
2recven!e
brute
brute
cumulate
2recven!e
relative
relative
cumulate
?um$r
interval
fb fbc fr frc fbE
-,&-' -43,&-'3, -7 0 ,4 0 100 0 #!
-0&-4 ,'3,&-43, -2 4 ,4 734 100 24/ ##
,,&,' ,43,&,'3, ,7 3 ,0 ,3- '23- 171 #"
,0&,4 4'3,&,43, ,2 4 47 734 /7 20/ 5
4,&4' 443,&4'3, 47 2 43 337 7'3- '4 3
40&44 3'3,&443, 42 2 41 337 7,3' /4 2
3,&3' 343,&3'3, 37 - 3' 1131 7232 222 1
30&34 2'3,&343, 32 11 33 2034 -131 3,2 0
2,&2' 243,&2'3, 27 / 22 143/ 4037 21- /
20&24 1'3,&243, 22 / 14 143/ 2,3' 17- $
1,&1' 143,&1'3, 17 , - '33 1131 /, !
10&14 '3,&143, 12 1b 1 13/ 13/ 12 #
AY,4 =Y100 =Y1/-/
Se %ncepe cu prima clas$ de pe coloana f
b
3 ce are %n ca+ul nostru 1recven!a 13 care va 1i
trecut$ ca atare pe coloana f
c
O la a doua clas$ 1\, Y - ;1recven!a anterioar$ cumulat$ cu cea a
clasei respective<3 valoare care se "i trece %n rubrica corespun+$toare. @alorile urm$toare3 de
Cos %n sus3 vor 1i -\/ Y 143 apoi 14\/ Y 22 "i a"a mai departe3 pn$ la clasa din vr1 unde3
dac$ opera!ia a 1ost eecutat$ corect3 vom re*$si num$rul total al e"antionului nostru ;?Y,4<3
ceea ce constituie chiar procedeul de control al acurate!ei calculelor.
(entru coloana 1recven!elor cumulate procedeul este similar3 cu men!iunea c$ pot
ap$rea "i valori +ecimale ;care se pot rotunCi la o +ecimal$<3 iar valoarea din vr1 trebuie s$ 1ie
1003 sau ct mai aproape de aceast$ valoare3 acesta 1iind "i procedeul practic de veri1icare a
corectitudinii %n lucru.
3.4. Hist*ra4a i %&i*nu& .re(vene&r (u4u&ate
0isto*rama cumulativ$ arat$ ce adau*$ 1iecare nou$ 1recven!$ celei precedente3 de sub
ea. Ca "i %n ca+ul histo*ramei obi"nuite construc!ia ei se 1ace tot cu bare sau dreptun*hiuri3
1iecare ad$u*at col!ului din dreapta sus al celui precedent3 ca %n ima*inea de mai Cos. 9nind
dia*onalele stn*a Cos & dreapta sus din 1iecare dreptun*hi3 se ob!ine poli*onul 1recven!elor
cumulate3 care %n ca+ul de 1a!$ eviden!ia+$ urm$toarele aspecteJ
Curba este pro*resiv cresc$toare "i nu %nre*istrea+$ inversiuni sau %ntoarceri3 deoarece
1recven!ele cumulative sunt valori po+itive pro*resiv cresc$toare3 eceptnd situa!ia
1recven!elor +ero.
8inia de sus nu este dreapt$3 de"i tinde spre ori+ontal$.
Cnd distribu!ia noncumulativ$ ;obi"nuit$< este simetric$3 cea cumulativ$ are o 1orm$
1oarte apropiat$ de litera S.
3,
; ;

Ai*ura $'!' ,oligonul frecvenelor cumulate &i Hogiva lui /altonI.
SursaJ Huil1ord "i 2ruchter3 1'7/3 pp. 37 "i 3'.
EO*iva lui HaltonF este de 1apt o curb$ construit$ plecnd de la 1recven!ele relative
cumulate. 7n miClocul 1iec$rei clase se trece un punct3 corespun+nd 1recven!ei relative
cumulate a clasei respective3 iar %n 1inal se trasea+$ o curb$ care nu trece eact prin 1iecare
punct3 ci este EaCustat$F ast1el %nct s$ ia 1orma cea mai re*ulat$ %n raport cu punctele
respective ;1i*. 2<. De aceea 1orma ei de S este mai bine relie1at$ ca %n ca+ul precedent3 iar
cnd distribu!ia noncumulativ$ este simetric$3 acest lucru este cu att mai evident.
7n ca+ul nostru se remarc$ o bun$ re*ularitate pentru prima Cum$tate a o*ivei "i un
Ede1icitF sau lips$ %n partea ei superioar$3 dat$ de asimetria distribu!iei noncumulate. O ra!iune
pentru care se aCustea+$ o*iva3 cnd acest lucru se poate 1ace %n mod re+onabil3 este aceea de a
EnivelaF anumite ire*ularit$!i ale distribu!iei ce ar re+ulta dintr&un num$r prea mic al ca+urilor
din e"antion cu scopul de a "ti cum ar ar$ta de 1apt distribu!ia probabil$ a popula!iei mai lar*i.
Deoarece pentru 1iecare punct al curbei se poate determina num$rul ca+urilor care cad
sub el3 o*iva lui Halton poate servi la construirea etaloanelor prin procedeul centilelor sau al
decilelor.
$'0' Criterii de eva&uare vi+ua& a .r4ei distri-uii&r
(entru evaluarea de ansamblu a caracteristicilor unei distribu!ii eist$ o multitudine de
posibilit$!i3 dintre care unele mai elementare3 ba+ate pe inspec!ia ei vi+ual$3 iar altele mai
elaborate3 care condensea+$ sub 1orm$ numeric$ precis$ aceste caracteristici. 4cestea din
urm$ vor 1i abordate ulterior3 c%nd vor 1i pre+enta!i indicatorii 1ormei unei distribu!ii care sunt
simetria "i boltirea.
3-
O distribu!ie poate 1i si4etri(3 atunci cnd cele dou$ co+i ale sale se reparti+ea+$
simetric %n raport cu tendin!a central$ care este media. Dar ea poate 1i asimetric$ spre stn*a3
situa!ie %n care cel mai mare volum de date se a*lomerea+$ spre latura stn*$3 ast1el c$ creoda
;coada< stn*$ a distribu!iei este mai scurt$ dect cea dreapt$. O asemenea distribu!ie se
cheam$ po+itiv$. Situa!ia invers$ este cea a datelor a*lomerate spre dreapta3 unde creoda
stn*$ este clar mai lun*$ dect cea dreapt$. O asemenea distribu!ie se cheam$ ne*ativ$.
Eist$ "i situa!ii %n care anormalitatea distribu!iei este mai mult dect evident$3 atunci
cnd ea este una trun(6iat3 %n 1orm$ de i sau de :3 situa!ii %n care modul este reparti+at %n
etrema stn*$3 respectiv %n cea dreapt$ a distribu!iei3 ca %n eemplulal doilea de mai Cos.
*(D& tota+
5
7
.
0
5
5
.
0
5
3
.
0
5
1
.
0
4
9
.
0
4
7
.
0
4
5
.
0
4
3
.
0
4
1
.
0
3
9
.
0
3
7
.
0
3
5
.
0
3
3
.
0
3
1
.
0
2
9
.
0
2
7
.
0
2
5
.
0
2
3
.
0
2
1
.
0
1
9
.
0
1
7
.
0
1
5
.
0
1
3
.
0
1
1
.
0
9
.
0
7
.
0
5
.
0
3
.
0
1
.
0
*(D& tota+
F
r
e
q
u
e
n
c
y
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Std. De ! 9.63
Mean ! 12.8
" ! 424.00 3
10
4
10
8
12
20 20
17
22
27
30
43
37
48
40
38
26

F2 &nore,ie
2
1
.
5
2
0
.
5
1
9
.
5
1
8
.
5
1
7
.
5
1
6
.
5
1
5
.
5
1
4
.
5
1
3
.
5
1
2
.
5
1
1
.
5
1
0
.
5
9
.
5
8
.
5
7
.
5
6
.
5
5
.
5
4
.
5
3
.
5
2
.
5
1
.
5
.5
F2 &nore,ie
F
r
e
q
u
e
n
c
y
100
80
60
40
20
0
Std. De ! 3.73
Mean ! 3.6
" ! 424.00 6 7
10
9
14
22
28
15
40
47
57
66
90
Ai*ura $'$' Gou( distribuii asimetrice stJnga dintre care cea de a doua este trunc0iat( "-n KiI %.
7n a1ar$ de simetrie3 inspec!ia vi+ual$ a unei histo*rame ne aCut$ s$ vedem dac$
-&tirea ;ecesul< distribu!iei este una normal$3 adic$ dac$ distribu!ia este su1icient de %nalt$
;normocurtic$< sau dimpotriv$ prea Coas$ ;pr$bu"it$3 cu de1icit<3 situa!ie %n care ea se nume"te
platiBurtic$. Dac$ distribu!ia este prea ascu!it$3 adic$ prea %nalt$3 adic$ acumulea+$ un eces
de 1recven!e pe +ona central$3 ea se nume"te leptoBurtic$. 7n 1i*urile de mai Cos3 ambele
distribu!ii sunt asimetrice3 una ne*ativ3 alta po+itiv3 "i ambele sunt leptoBurtice ;cu eces<3 la
cea care red$ %n$l!imea ecesul 1iind mai accentuat dect la cea care red$ *reutatea.
37
1
4
2
.
0
1
3
8
.
0
1
3
4
.
0
1
3
0
.
0
1
2
6
.
0
1
2
2
.
0
1
1
8
.
0
1
1
4
.
0
1
1
0
.
0
1
0
6
.
0
1
0
2
.
0
9
8
.
0
9
4
.
0
9
0
.
0
8
6
.
0
8
2
.
0
7
8
.
0
'na+ti-e
F
r
e
q
u
e
n
c
y
350
300
250
200
150
100
50
0
Std. De ! 9.02
Mean ! 117.5
" ! 1559.00 20
133
223
352
227
255
154
54 56
31
18

36.0
34.0
32.0
30.0
28.0
26.0
24.0
22.0
20.0
18.0
16.0
14.0
12.0
.reutate
F
r
e
q
u
e
n
c
y
350
300
250
200
150
100
50
0
Std. De ! 4.33
Mean ! 22.3
" ! 1539.00 17
29
70
107
188
232
264
331
177
93
Ai*ura $'/' Gou( distribuii cu asimetrii -n sensuri opuse7 dar ambele lepto#urtice.
7n unele situa!ii3 inspec!ia unei repre+ent$ri *ra1ice a distribu!iei eviden!ia+$ %n mod
clar dou$ a*lomer$ri de date3 adic$ 1aptul c$ ea este bimodal$ ;are dou$ moduri3 modul 1iind
indicatorul statistic ce indic$ valoarea de scor cu ceea mai mare 1recven!$<. O asemenea
situa!ie este pre+entat$ %n eemplul de mai Cos3 care este o histo*ram$ ce red$ *ra1ic
distribu!ia pentru variabila %n$l!ime pentru un lor de b$ie!i "i de 1ete. (re+en!a a dou$ moduri3
"i implicit a dou$ Qcocoa"eF3 su*erea+$ etero*enitatea popula!iei e"antionului pentru variabila
respectiv$ "i deci necesitatea de a identi1ica "i trata statistic separat cele dou$ *rupuri.
1
9
4
.
0
1
9
2
.
0
1
9
0
.
0
1
8
8
.
0
1
8
6
.
0
1
8
4
.
0
1
8
2
.
0
1
8
0
.
0
1
7
8
.
0
1
7
6
.
0
1
7
4
.
0
1
7
2
.
0
1
7
0
.
0
1
6
8
.
0
1
6
6
.
0
1
6
4
.
0
1
6
2
.
0
1
6
0
.
0
1
5
8
.
0
1
5
6
.
0
1
5
4
.
0
1
5
2
.
0
/S* 'na+ti-ea
F
r
e
q
u
e
n
c
y
25
20
15
10
5
0
Std. De ! 8.54
Mean ! 171.7
" ! 205.00
2
5
3
6
3
8
25
14 14
9
12
25
16
15
19
10
11
3 3
Ai*ura $'0' 9 distribuie bimodal( "cu dou( Kcocoa&eI% pentru variabila -n(lime.
4tra*em aten!ia asupra 1aptului c$ distribu!iile cu dou$ sau mai multe moduri sunt cu
att mai probabile cu ct ele sunt mai reduse numeric. Li& sau multimodalitatea nu indic$
%ntotdeauna necesitatea de a trata separat *rupurile etero*ene dintr&o distribu!ie3 ci "i nevoia
de a l$r*i su1icient de mult e"antionul. Dac$ "i %n ca+ul unui e"antion etins se p$strea+$ cele
3/
dou$ a*lomer$ri de date3 atunci separarea *rupurilor este cu att mai necesar$ cu ct distan!a
dintre moduri ;"i implicit etero*enitatea< este mai mare.
$'1' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
1. )rasa!i poli*oanele 1recven!elor pentru b$ie!i3 1ete "i total3 e1ectivele de la testul de
:ecombinare @erbal$ din curs3 lund pe linia de ba+$ clase de interval 103 m$rimea un
centimetru3 de la 10 la 703 iar pe vertical$ din unu %n unu pentru 1iecare p$tr$!ic$ de caiet de
matematic$3 pentru b$ie!i "i 1ete3 "i din 2 %n 2 pentru total.
2. 6at$ urm$toarele scoruri %nre*istrate la o prob$J
2, 33 3, 37 ,, 27 40 33 3' 2/
34 2' 44 3- 22 ,1 2' 21 2/ 2'
33 42 1, 3- 41 20 2, 3/ 47 32
1, 27 27 33 4- 10 1- 34 1/ 14
4- 21 1' 2- 1' 17 24 21 27 1-
(entru prelucrarea primar$ a acestor date parcur*e!i toate etapele descrise %n cursJ
desena!i linia de ba+$ a scorurilor3 determina!i 1recven!ele pentru 1iecare valoare individual$ a
variabilei3 stabili!i intervalele de *rupare a datelor ;din , %n ,<3 %ntabela!i re+ultatele cu toate
rubricile de la eemplul anterior din curs "i apoi trasa!i poli*onul 1recven!elor brute ;simpl$ "i
cumulat$< "i poli*onul 1recven!elor relative ;simple "i cumulate<. Comenta!i re+ultatele.
3. 4r$ta!i pe scurt care sunt asem$n$rile "i deosebirile dintre histo*ram$ "i poli*onul
1recven!elor ca miCloace de repre+entare "i vi+uali+are a datelor.
4. Comenta!i asem$n$rile "i deosebirile dintre cele dou$ distribu!ii ale stimei de sine
pentru b$ie!i "i 1ete a"a cum re+ult$ ele din histo*ramele de mai Cos.
Sti-a de sine tota+
80.0
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
010.0
020.0
030.0
040.0
050.0
060.0
070.0
Sti-a de sine tota+
%aieti
F
r
e
q
u
e
n
c
y
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Std. De ! 30.03
Mean ! 28.9
" ! 102.00
5 5
9
10
21
9
18
9
6
4
2 2
Sti-a de sine tota+
80.0
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
010.0
020.0
030.0
040.0
050.0
060.0
070.0
Sti-a de sine tota+
Fete
F
r
e
q
u
e
n
c
y
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Std. De ! 30.58
Mean ! 22.8
" ! 104.00
7
9 9
13
11
16
14
8
6
4
2 2
3'
CAPITOLUL /
IN,ICATORI AI TEN,IN<EI CENTRALE
Statistica "i&a conturat un num$r de indicatori3 adic$ de valori ata"ate variabilelor
continue3 care s$ eprime sintetic in1orma!ia con!inut$ de distribu!ia respectiv$. 9nii dintre
ace"tia se re1er$ la ceea ce se %ntmpl$ pe centrul distribu!iei & indicatori ai tendin&ei "entrale7
sau de po+i!ie &3 al!ii la mpr'tiere3 adic$ la ceea ce se %ntmpl$ spre etremele seriei de
varia!ie. Eist$ "i o a treia cate*orie de indicatori3 mai pu!in importan!i3 care se re1er$ la
%orma distribu&iei.
/'#' )edia arit4eti(
Eist$ mai multe tipuri de medie ;aritmetic$3 *eometric$ "i armonic$O medie simpl$ "i
medie ponderat$<3 dar cea mai cunoscut$ "i utili+at$ %n statistic$ este media aritmetic$.
4cesteia i se mai spune "i media3 sau valoarea medie "i se notea+$ cu un barat ; <3 pentru a
o distin*e de nota!ia cu a variabilei. #edia este acea valoare care se ob!ine %mp$r!ind suma
tuturor indivi+ilor care compun popula!ia statistic$ la num$rul acestora dup$ una din cele dou$
1ormule echivalente de mai CosJ
;4.1< adic$J ;4.2<
;4.3<
%n care ; este media3 simbolul *recesc ` %nseamn$ Esum$ deF ;unele nota!ii pre1er$ utili+area
lui S de la Sum$<3 ; este 1iecare dintre scorurile m$surate3 iar A este num$rul acestora. (rima
1ormul$ este complet eplicit$ matematic3 deorce K
i
desemnea+$ o sin*ur$ m$sur$ observat$3
1iecare din seria de m$sur$tori K
1
3 K
23
K
3
3 3 K
n
3 adic$ prima3 a doua3 a treia "i respectiv a n&a
m$sur$toare. 4cest lucru este indicat de semnele de sub "i de deasupra simbolului ` pentru a
ar$ta c$ valorile %nsumate ;desemnate de K
i
< mer* de la primul la ultimul element din "irul A
de valori. Dar3 deoarece 1ormula a doua este mai u"or de %n!eles "i de citit 1$r$ simboluri
adi!ionale3 opt$m pe tot parcursul lucr$rii de 1a!$ pentru acest al doilea tip de scriere3 mai
sintetic3 dar mai pu!in complet matematic. 2ormulele de mai sus %"i *$sesc echivalentul
urm$tor pentru datele ordonateJ
;4.4<
40
6
A
;
;
A
i
i

1
A
;
;

A
; ; ; ;
;
n
+ + + +

...
3 2 1
A
; #
;

1ormul$ care spune c$ este mai simplu s$ %nmul!im 1recven!ele B ale unei valori cu ea %ns$"i de
B ori3 dect s$ o adun$m cu ea %ns$"i de B ori. 4ceasta este o 1ormul$ aplicabil$ deci datelor
ordonate3 %n care variabila ia valori individuale preci+ate3 to!i indivi+ii statistici ai popula!iei
respective contribuind la *enerarea mediei prin valorile lor determinate prin m$sur$toare. De
aceea 1ormulele ;1< "i ;3< dau valori eacte ale mediei3 1$r$ pierdere de in1orma!ie.
Cnd datele sunt ordonate3 dar "i *rupate %n B clase ;intervale<3 utili+$m pentru
determinarea mediei urm$toarea 1ormul$J
;4.,<
unde cu B se notea+$ num$rul de interval3 cu 1 1recven!a 1iec$rui interval3 cu c centrele de
interval3 iar cu A num$rul de observa!ii3 care de 1apt este suma 1recven!elor din 1iecare
interval de clas$. Deoarece %n media 1inal$ nu se mai re*$sesc eact valorile individuale3 ele
1iind aproimate prin centrele de interval3 pentru 1iecare clas$ %n parte3 aceasta se mai nume"te
"i media ponderat( a centrelor intervalelor3 1iind mai pu!in precis$3 deoarece %n acest ca+
eist$ o pierdere de in1orma!ie. De eemplu3 factorul b din testul de personalitatea 0S(.
Cattell d$ urm$toarele valori pe lotul de e"antionareJ
' - ' ' 10 / ' ' / / 7 7 / 10 10 ' 7 7 - / , - / - ' 7 , / / - / 7 - 3 / 7 7 / / - - 3 / , , -
4 7 2 , 73 la b$ie!i "iJ
/ 10 / ' 7 / / 7 / 10 / 7 ' / / 10 7 10 4 / 7 , 7 - / ' - 7 , / 7 - ' 7 3 4 4 7 7 , 73 la 1ete.
(entru b$ie!i3 A Y ,23 `K Y 3-33 deci media este 3-35,2 Y -3'/. (entru 1ete3 A Y 413
`K Y 2'4 "i media este 2'4541 Y 7317. Dac$ vom reuni cele dou$ popula!ii3 lucru posibil
deoarece di1eren!a mediilor lor nu este statistic semni1icativ$ ;testarea semni1ica!iei di1eren!ei
1iind una dintre importantele aplica!ii ale mediei aritmetice3 cum vom vedea ulterior<3 vom
ob!ine un num$r total A Y ,2 \ 41 Y '33 `K Y 3-3 \ 2'4 Y -,7 "i media ; Y -,75'3 Y 730-3
adic$ o valoare care se a1l$ %ntre cele dou$ medii.

ccccccccccccccccccccc cccccccccccccccccccccccc
variabile ; 0 1 2 3 4 , - 7 / ' 10
1recven!e f 0 0 1 2 1 - ' 10 13 7 3 A Y ,2
produsul fE; 0 0 2 - 4 30 ,4 70 104 -3 30 ` fE; Y 3-3
media ; pentru e"antionul de b$ie!iJ 3-35,2 Y -3'/
41
A
c f c f c f
f f f
c f c f c f
;
n n
n
n n
+ + +

+ + +
+ + +

...
...
...
2 2 1 1
2 1
2 2 1 1
S$ remarc$m 1aptul c$ distribu!ia noastr$ este u"or asimetric$3 deplasat$ spre dreapta
;adic$ ne*ativ$3 cum se va vedea ulterior<3 valoarea central$ numit$ mod 1iind /3 cu 1recven!a
de 133 iar media este 1oarte aproape de 7 ;-3'/<. 7n calculul mediei este evident$ utilitatea
1ormulei 33 pentru datele ordonate. Mediana3 adic$ valoarea de scor care %mparte distribu!ia %n
dou$ Cum$t$!i a cte 21 de ca+uri3 va c$dea undeva %ntre - "i 73 pentru care 1recven!ele
cumulate sunt 1'3 respectiv 2'.
?ot$J modalit$!ile de lucru pentru determinarea medianei "i a modului3 ca "i
indicatorii 1ormei distribu!iei sunt trata!i %n partea a doua a acestui capitol.





ccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccccccccccc
variabile ; 0 1 2 3 4 , - 7 / ' 10
1recven!e f 0 0 0 0 2 , 3 12 11 4 4 A Y 41
produsul fE; 0 0 0 0 / 2, 1/ /4 // 3- 40 ` fE; Y 2'4
media ; pentru e"antionul de 1eteJ 2'4 5 4 Y 7317
:emarc$m c$ valorile mediei ;7317<3 medianei ;a1lat$ %ntre - "i 7< "i modului ;7< sunt
1oarte apropiate pentru cele dou$ e"antioane3 sin*ura valoare care este u"or di1erit$ 1iind
amplitudinea -mpr(&tierii + ;de la en*le+escul +ange<3 ceva mai mare la b$ie!i dect la 1ete
;/3 comparativ cu -<. 4cestea sunt ar*umente su1icient de puternice pentru a reuni cele dou$
e"antioane %n unul sin*ur "i a le trata statistic %n comun3 determinnd principalele valori ale
tendin!ei centrale3 ceea ce poate constitui o sarcin$ pentru porto1oliul de evaluare.
#edia aritmetic$ are cteva %r%rieti re4ar(a-i&eJ
Ea este o m$rime la care particip$ toate valorile variabilei respective.
#edia se eprim$ %n acelea"i unit$!i de m$sur$ %n care sunt eprimate "i valorile
variabilei respective.
Suma abaterilor valorilor de la medie este %ntotdeauna nul$3 adic$ `;K G ;< Y 03 ceea
ce constituie de 1apt o a doua de1ini!ie a mediei aritmetice. 4ceasta conduce la cea mai
remarcabil$ %nsu"ire a ei3 aceea de a 1i centrul de greutate al %ntre*ii serii de valori al
unei distribu!ii3 de unde "i marea sa importan!$ ca indicator care concentrea+$ cel mai
bine datele. Din punct de vedere 1i+ic putem compara "irul de 1recven!e al unei
distribu!ii cu o bar$ *radat$ de lun*ime + ;e*al$ cu amplitudinea %mpr$"tierii< de care
42
sunt atrnate *reut$!i la 1iecare *rada!ie ;
i
3 e*ale ca m$rime cu 1recven!a f. #edia va 1i
pivotul3 punctul de spriCin care reali+ea+$ echilibrul per1ect3 1iind sin*ura valoare
relativ$ la o distribu!ie pentru care suma abaterilor de la ea este +ero. De aceea
epresia `;K G ;<5A3 numit$ momentul de *radul %nti ;prin analo*ie cu momentul
1or!ei din 1i+ic$<3 va interveni3 prin ridicare la puterea a doua3 a treia "i a patra3 %n
calculul dispersiei3 simetriei "i a boltirii curbei.
4ceasta datorit$ 1aptului c$ suma devia!iilor p$tratice de la medie este cea mai mic$
prin compara!ie cu devia!ia de la oricare alt indicator ca mediana3 de eemplu
;Huil1ord "i 2ruchter3 1'7/3 p. ,4<.
Din acest motiv media este considerat$ indicatorul cel mai strns le*at de e"antion ca
%ntre*3 ea respectnd principiul matematic al Ecelor mai mici p$trateF. 4ceasta este
ra!iunea pentru care calculul abaterii standard "i al dispersiei se spriCin$ pe medie "i nu
pe median$.
#edia aritmetic$ r$mne neschimbat$ dac$ valorile 1recven!elor se %nmul!esc sau se
%mpart cu acela"i num$r.
#edia poate 1i calculat$ chiar dac$ nu cunoa"tem distribu!ia caracteristicii respective3
ci numai suma valorilor ei.
#edia poate 1i o valoare pe care nu o ia nici un individ statistic3 ba & mai mult & poate
s$ nu 1ie repre+entativ$ sau s$ nu aib$ sens la nivelul indivi+ilor concre!i ;:otariu et
al.3 1'''<. Este de aCuns s$ eempli1ic$m cu costurile medii de produc!ie3 care se pot
eprima %n lei "i 1rac!iuni ai acestuia ;cndva retra"i din circula!ie<3 cu dimensiunea
medie a unei 1amilii3 care poate da 1rac!iuni dintr&o persoan$3 sau chiar cu %n$l!imea
medie a unui *rup3 nere*$sibil$ ca atare la niciunul dintre membrii acelui *rup.
4ceasta duce la conclu+ia c$3 chiar dac$ media este o valoare care cade %ntotdeauna %n
interiorul seriei de varia!ie3 adic$ %ntre valoarea minim$ "i cea maim$3 ea nu este
neap$rat "i valoarea cea mai tipic$ sau miClocie a seriei respective. 9neori ea poate
%mp$r!i acest$ serie %n dou$ p$r!i 1oarte ine*ale. 4st1el3 dac$ vom considera ,
coe1icien!i de inteli*en!$J -/3 /43 '03 100 "i 1-03 media lor este 100340 sub care cad 4
valori "i doar una deasupra.
4ceasta %nseamn$ c$ media aritmetic$ aduce doar o parte din in1orma!ia necesar$
interpret$rii unei distribu!ii3 deci c$ este nevoie "i de al!i indicatori ai tendin!ei centrale
"i ai %mpr$"tierii pentru a avea o idee mai complet$ despre aceasta. (entru a&i cita pe
:otariu ;1'''< Emedia3 ca orice indicator3 nu poate re1lecta dect o parte din
43
in1orma!ia surprins$ %n caracteristic$ "i este evident c$3 cu ct popula!ia este mai
omo*en$3 cu att media va reproduce mai mult din aceast$ in1orma!ieF ;op. cit.3 p. 4-<.
Determinarea mediei este 1oarte util$ %n cercetarea psihopeda*o*ic$ %n cteva situa!iiJ
(entru a locali+a o valoare dintr&o distribu!ie. ?ota 7 la matematic$ este una slab$ %n
clasele primare3 dar una bun$ la o clas$ realist$ de liceu3 nivelul mediu al per1orman!ei
1iind 1oarte di1erit pentru cele dou$ colectivit$!i.
7n compara!ia unor *rupuri independente ;EnecorelateF este termenul consacrat %n
statistic$< sau al unor *rupuri corelate. 8otul martor "i lotul de control3 1a+a de pre&test
"i de post&test al unui aceluia"i e"antion presupun obli*atoriu determinarea mediei "i a
abaterii standard pentru ca3 prin compara!iile statistice3 loturile ini!iale s$ 1ie e*ali+ate
pentru a se putea surprinde impactul variabilei independente asupra celei dependente.
Cnd un e"antion a 1ost supus mai multor surse de varia!ie sistematic$3 se calculea+$
media asociat$ cu 1iecare dintre st$rile sursei respective3 pentru a se putea
EdescompuneF varia!iile %nre*istrate %n mai multe e1ecte3 ce urmea+$ a 1i anali+ate
1iecare sub raportul ponderei %n e1ectul 1inal ;re*resia simpl$ "i multipl$<.
7n anali+a itemilor unui test3 pentru a vedea dac$ ace"tia se supun unor ei*en!e de
construc!ie ;ve+i Clocotici "i Stan3 20003 pp. ,-&,7<.
/'!' )ediana
(entru a evita con1u+iile le*ate de acest indicator3 u"or de de1init3 dar care ridic$
destule probleme cu determinarea sa %n variate situa!ii concrete3 vom spune c$ mediana nu
este nici un scor3 nici o 1recven!$ sau vreo alt$ m$sur$ particular$3 ci este un punct a1lat pe
scara m$sur$torilor3 sub "i peste care se a1l$ eact Cum$tate din num$rul ca+urilor.
Determinarea medianei ;#e3 #ed sau #dn< presupune deci ca o condi!ie prealabil$
ordonarea cresc$toare sau descresc$toare a datelor 1urni+ate de indivi+ii ce compun popula!ia
statistic$ respectiv$. 8ocul pe care %l ocup$ mediana %n acest "ir ordonat de date este dat de
urm$toarea 1ormul$ de lucruJ
;4.-<
6at$3 de eemplu3 urm$torul "ir ordonat al unor m$sur$toriJ 23 43 73 /3 '3 103 14. Deoarece
num$rul lor este impar ;?\1<52 este ;7\1<52 Y 43 deci mediana este a patra valoare din "ir3
adic$ /3 deoarece ea %mparte "irul %n dou$ Cum$t$!i e*ale. 6at$ "i un alt eemplu de m$sur$toriJ
73 '3 103 113 133 1,3 173 21. Deoarece num$rul total este par ;/<3 vom avea Md Y ;/\1<52 Y 43,O
44
2
1 +

A
Md
deci mediana se a1l$ la Cum$tatea distan!ei dintre a 4&a "i a ,&a valoare3 adic$ %ntre 11 "i 13 "i
aceasta nu poate 1i dect 12.
(rocedeul pare a 1i 1oarte simplu3 dar intervin o mul!ime de situa!ii particulare mai
*reu de re+olvat. 6at$ un alt eemplu al unui "ir ordonat de valoriJ 113 113 113 113 133 133 133
1,3 173 17. Sunt 10 valori3 deci mediana va trebui s$ 1ie situat$ la distan!a de ;10\1<52 Y ,3,
1a!$ de unul din capete3 ori acesta se a1l$ %ntre 13 "i 13X Este evident c$ vom avea nevoie de
un alt ra!ionament3 care va introduce %n calcul limitele de interval3 con1orm c$rora 11 se a1l$
amplasat %n intervalul situat %ntre 103, "i 113,O 12 %n intervalul 113, "i 123,O 13 %n intervalul
123, "i 133, etc. Deoarece avem deCa primele patru valori3 care sunt 4 de 113 mai avem nevoie
doar de una pentru a putea determina punctul median. 7n intervalul 123, G 133, avem 3 valori
de 13O o sin*ur$ valoare %nseamn$ o treime din acest interval3 adic$ 153 Y 03333 valoare care se
adau*$ la limita lui in1erioar$. Deci punctul median va 1i 123,0\0333 Y 123/3 Y Md.
Determinarea medianei din datele *rupate presupune un procedeu de lucru care se va
re*$si "i la determinarea cuartilelor3 centilelor sau a decilelor3 adic$ la ceea ce %n statistic$ se
cheam$ cuantile. 6at$ o parte din datele cuprinse %n capitolul precedentJ
Ta-e&u& /'#. (rocedeul practic pentru determinarea medianei ;? Y ,4<.
Nr'
S(ruri (&ase
Li4ite
e8a(te
Are(vene
-rute
Are(' -rute
(u4u&ate B
Are(' -rute
(u4u&ate C
#! -, & -' -43, & -'3, 0 ,4 0
## -0 & -4 ,'3, & -43, 4 ,4 4
#" ,, & ,' ,43, & ,'3, 3 ,0 7
5 ,0 & ,4 4'3, & ,43, 4 47 11
3 4, & 4' 443, & 4'3, 2 43 13
2 40 & 44 3'3, & 443, 2 41 1,
1 3, & 3' 343, & 3'3, - 3' !#
0 $" 7 $/ !5D0 7 $/D0 11 33 32
/ 2, & 2' 243, & 2'3, / !! 40
$ 20 & 24 1'3, & 243, / 14 4/
! 1, & 1' 143, & 1'3, , - ,3
# 10 & 14 '3, & 143, 1 1 ,4
#d Y 2'3, \ ;,452&22<a,511 Y 2'3, \ ,a,511 Y 2'3, \ 2,511 Y 31377
#d Y 343, G ;,452&21<a,511 Y 343, & -a,511 Y 343, & 30511 Y 31377
4,
7n acest ca+3 1ormulele de lucru pentru determinarea medianei plecnd de Cos %n sus3
respectiv de sus %n Cos3 sunt urm$toareleJ
;4.7< ;4./<
7n careJ
l
i
"i l
s
repre+int$ limitele in1erioar$3 respectiv superioar$3 ale intervalului median
reperatO
f
c
este totalul 1reven!elor cumulate situate sub el ;prima 1ormul$< sau deasupra lui ;a
doua 1ormul$<O
f
i
este 1recven!a corespun+$toare intervalului locali+at %n care se a1l$ medianaO
A este num$rul de ca+uriO
i este m$rimea unui interval.
7n ca+ul nostru A52 Y ,452 Y 273 valoare care cade %n intervalul 2'3,&343,. Deoarece
valoarea 1recven!elor cumulate este de 33 "i aceasta o dep$"e"te cu - pe cea c$utat$ de noi
;27<3 aceasta %nseamn$ c$ va trebui s$ plec$m de la 1recven!a cumulat$ a intervalului imediat
in1erior ;22<3 la care s$ ad$u*$m prin interpolare o anumit$ valoare3 corespun+$toare celor 27&
22 Y , ca+uri care ne mai lipsesc. 6at$ ra!ionamentul3 prin re*ula de trei&simpl$J dac$ pentru
totalul de 11 ca+uri3 care este 1recven!a intervalului locali+at pentru median$ ;f
i
< avem o
lun*ime a acestuia de i Y ,3 pentru cele , ca+uri care ne mai trebuie avem nevoie propor!ional
de ,a,511 Y 2327 unit$!i care se vor ad$u*a limitei in1erioare a intervalului medianJ 2'3,\2327
Y 313773 corespun+nd punctului median c$utat.
6at$ deci %n re+umat pa"ii necesari interpol$rii punctului median3 care se vor re*$si ca
procedeu de lucru %n determinarea oric$rei cuantile3 unde %n loc de A52 vom pune 3uota
c$utat$J
1. Se *$se"te A523 adic$ Cum$tate din num$rul ca+urilor care corespund distribu!iei date.
2. Se stabile"te de Cos %n sus3 prin cumularea 1recven!elor3 loca!ia intervalului %n care se
a1l$ mediana.
3. Se determin$ prin sc$dere de cte ca+uri mai avem nevoie pentru a atin*e A52 ca+uri.
4. Se %mparte acest num$r la num$rul ca+urilor din intervalul superior ;median<.
,. Se multiplic$ re+ultatul cu m$rimea intervalului de clas$ %n care s&a 1$cut *ruparea.
-. Se adau*$ acest re+ultat la limita de Cos a intervalului unde a 1ost locali+at$ mediana.
7. Se veri1ic$ de sus %n Cos3 prin procedeul descris de la pa"ii 2 la , inclusiv3 cu
men!iunea c$J
4-
i
c i
f
i
f
A
l Md + <
2
;
i
c s
f
i
f
A
l Md <
2
;
/. @aloarea *$sit$ se scade din limita de sus a intervalului ce con!ine mediana. Dac$
toate calculele au 1ost 1$cute corect3 atunci re+ultatele vor 1i3 evident3 identice.
6at$ pa"ii 7 "i / pentru eemplul nostruJ A52 Y 27 "i clasa care este cel mai apropiat$ ca
valoare este3 de sus %n Cos3 cea care are3 prin cumulare3 21 de ca+uriO deci ne mai trebuie 27&21
Y - ca+uriO -a,511 Y 2373 "i 343,&2373 Y 313773 adic$ ob!inem aceea"i valoare a punctului
median.
7n determinarea medianei pot 1i posibile "i situa!ii specialeJ
Situa!ia ;norocoas$< cnd nu mai este nevoie de nici o interpolare3 deoarece Cum$tate
din totalul ca+urilor c$utate se re*$sesc3 pe coloana 1recven!elor cumulate3 %n
%ntre*ime %ntr&o anumit$ clas$3 a c$rei limit$ superioar$ ;cnd venim de Cos %n sus< este
chiar mediana. De eemplu3 dac$ %n clasa 243,&2'3, am 1i avut 1recven!a cumulat$
,452 Y 273 atunci mediana ar 1i 1ost 2'3,.
Situa!ia %n care mediana cade %ntr&un interval care are +ero ca+uri3 mediana se ia G
arbitrar G ca miCloc al acestui interval3 de"i aceast$ estimare este brut$ "i susceptibil$
de o anumit$ eroare3 care este cu att mai mare cu ct intervalul de *rupare este mai
mare3 dar este bun$ pentru intervale mici de 23 3 sau chiar 4 unit$!i.
Situa!ia cnd mai multe intervale din +ona medianei au 1recven!a +ero3 nu se poate
1ace nici o estimare corect$ a acesteia3 de"i s&ar putea lua ca median$ punctul miClociu
al acestor intervale cumulate de 1recven!$ +ero.
)oate aceste precau!ii sau arti1icii devin inutile prin prelucrarea automat$ a datelor pe
calculator3 care are al*oritmi de lucru pentru a re+olva o mare diversitate de situa!ii. Sin*ura
precau!ie care totu"i mai r$mne este aceea de "ti s$ oper$m corect cu semni1ica!ia
termenului3 %n circumstan!e adecvate.
/'$' )du&
)du& ;Mo< este valoarea care are cea mai mare 1recven!$3 deci cea care
caracteri+ea+$ individul tipic al popula!iei statistice respective. Ea este 1oarte u"or de reperat
pe un poli*on al 1recven!elor3 unde modul corespunde punctului de maim al acestei linii. 7n
ca+ul distribu!iilor discontinue3 nominale sau ordinale3 modul este cate*oria cu cea mai mare
1recven!$3 dar %n ca+ul distribu!iilor continue3 acestea eviden!ia+$ deseori distribu!ii +i*&
+a*ate3 cu mai multe vr1uri care au %n$l!imi e*ale sau apropiate. De aceea este necesar s$
*rup$m datele3 care vor eviden!ia acum cu mai mult$ pre*nan!$ un interval modal ;intervalul
cu 1recven!a maim$<.
47
Eist$ distribu!ii unimodale ;cu o sin*ur$ valoare sau interval ce atin* o 1recven!$
maim$<3 bimodale "i multimodale ;curbe cu mai multe vr1uri sau Ecocoa"eF e*ale sau 1oarte
apropiate ca m$rime<3 la prima cate*orie omo*enitatea 1iind mai mare dect la celelalte. 7n
ca+ul distribu!iilor bimodale3 cu ct distan!a dintre cocoa"e este mai mare3 cu att distribu!ia
respectiv$ este mai pu!in omo*en$ "i deci mai atipic$3 punndu&se problema identi1ic$rii celor
dou$ *rupuri etero*ene pentru a 1i tratate statistic separat.
/'/' C4%araie dintre 4edieD 4edian i 4d :n .un(ie de distri-uie
4"a cum am mai spus3 media este pivotul sau centrul de *reutate al %ntre*ii distribu!ii.
Deoarece mediana 1ace abstrac!ie de distan!a 1iec$rui ca+ 1a!$ de tendin!a central$3 ea nu poate
avea calitatea de centru de *reutate al distribu!iei. S$ men!ion$m c$ rela!ia dintre cei trei
indicatori de po+i!ie3 media3 mediana "i modul3 iese cel mai bine %n eviden!$ pentru
distribu!iile asimetrice3 deoarece %n cele normale ele tind s$ se suprapun$3 dnd di1eren!e
ne*liCabile. De alt1el3 aceast$ tendin!$ la suprapunere a celor trei indicatori ai tendin!ei
centrale este un important aspect ce aCut$ la identi1icarea normalit$!ii unei distribu!ii.
Ti %n distribu!ia de mai Cos3 asimetric$ ne*ativ ;deplasat$ spre dreapta<3 dar "i %n una
asimetric$ po+itiv ;deplasat$ spre stn*a<3 eist$ o distan!$ %nsemnat$ %ntre medie "i mod3
mediana 1iind %n ambele situa!ii mai aproape de medie dect de mod3 "i anume la o treime din
distan!a eistent$ %ntre acestea. #edia se a1l$ %ntotdeauna pe creoda ;coada< mai lun*$ a
distribu!iei3 %n timp ce modul este cel mai u"or de reperat3 1iind valoarea de scor cu cea mai
mare 1recven!$3 adic$ vr1ul distribu!iei ;sau vr1urile ei3 atunci cnd sunt pre+ente mai multe
moduri<.

Ai*ura /'#. +elaiile dintre medie7 median( &i mod -nrtrFo distribuie asimetric( dreapta.
4/
Ai*ura /'!. +elaiile dintre medie7 median( &i mod -n distribuii cu asimetrii inverse.
De aceea cele trei valori ale po+i!iei vor interveni %n calculul unor indicatori ai 1ormei
distribu!iei3 %n spe!$ simetria sau oblicitatea ;s#e$ness%. (entru distribu!iile asimetrice3 modul
este raportat cel mai adesea cnd eist$ un interes pentru cea mai probabil$ valoare sau
interval3 %n rest media "i mediana sunt considerate a 1i cei mai relevan!i indicatori3 deoarece
1iecare aduce o in1orma!ie speci1ic$3 iar din m$rimea di1eren!ei dintre cei doi indicatoriei "i a
sensului acestei di1eren!e se pot tra*e conclu+ii %n le*$tur$ cu m$rimea "i sensul asimetriei.
Distribu!iile trunchiate sunt unele 1oarte atipice3 care au un vr1 ascu!it al 1recven!elor
la una dintre mar*ini "i se mai numesc "i distribu!ii %n i sau %n :3 %n 1unc!ie de sensul "i de
orientarea co+ii ;creodei< curbelor. Ele sunt relativ 1recvent %ntlnite %n peda*o*ie3 unde un
test de cuno"tin!e poate 1i trecut sau c$+ut de aproape to!i elevii sau studen!ii3 %n 1unc!ie de
di1icultatea lui sau de timpul alocat re+olv$rii ;de unde "i teoria %nv$!$rii depline<.
7n ambele tipuri de distribu!ii trunchiate3 media nu mai este o valoare repre+entativ$
pentru tendin!a central$3 deoarece o bun$ parte din valorile unei etreme lipsesc "i atunci este
pre1erabil s$ 1olosim ca indicatori doar mediana "i eventual modul3 care "i el %"i pierde
semni1ica!ia de indicator al tendin!ei centrale3 deoarece este situat 1oarte ecentric.
5.1i-2a3
24.0
22.0
20.0
18.0
16.0
14.0
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
F
r
e
q
u
e
n
c
y
350
300
250
200
150
100
50
0
Std. De ! 3.71
Mean ! 18.5
"! 1464.00
194
308
335
251
174
88
51
44

1.Motricitate 4rosiera
10.0 9.0 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0
F
r
e
q
u
e
n
c
y
500
400
300
200
100
0
Std. De ! 1.50
Mean ! 8.5
" ! 1464.00
472
388
292
153
89
50
Ai*ura /'$' Comparaie dintre o distribuie asimetric( negativ &i o distribuie trunc0iat( -n L.
4'
/'0' C9teva (n(&u+ii re&ative &a indi(atrii distri-uiei univariate
Separat sau %mpreun$3 media "i mediana sunt cei mai utili+a!i indicatori ai tendin!ei
centrale ai unei distribu!ii.
7n distribu!iile per1ecte cei doi indicatori se suprapun "i sunt 1oarte apropia!i %n cele
simetrice.
7n ca+ul distribu!iilor asimetrice3 media tinde s$ se situe+e c$tre valorile etreme3 spre
dreapta sau spre stn*a3 %n sensul co+ii asimetriei. 7n aceea"i situa!ie mediana o1er$ o
ima*ine mai bun$ a centrului distribu!iei3 r$mnnd mai apropiat$ de ramura mai
scurt$ a asimetriei.
7n unele situa!ii un bun remediu ar 1i eliminarea valorilor e6treme sau aberante ale
distribu!iei ;ve+i criteriul 1() I*+3 descris de Clocotici "i Stan3 20003 pp. --&-7<. Este
considerat$ ca 1iind etrem$ orice valoare care se situea+$ la o dep$rtare mai mare de
13, abateri intercuartilice %n raport cu prima3 respectiv a treia cuartil$ "i aberant$ atunci
cnd distan!a este de mai mult de trei cutii.
2olosirea mediei este pre1erat$ %n ca+ul distribu!iilor simetrice sau relativ simetrice3 cu
utili+$rile deCa men!ionate anterior.
Distribu!iile asimetrice3 sau cele ce au 1recvent valori atipice ;valori etreme "i
aberante3 adic$ outlieri sau Epara+i!i statisticiF< impun 1olosirea prioritar$ "i uneori
eclusiv$ doar a medianei3 %n cadrul unor statistici ordinale3 deoarece valorile atipice
pot a1ecta pro1und media.
7n 1unc!ie de cei doi indicatori 1undamentali eist$ procedee distincte de construire a
baremelor psiholo*ice. (entru datele ordinale sau pentru distribu!iile asimetrice se va
pre1era mediana3 etalonarea 1iind %n unit$!i de arie ;cuartile3 decile sau centile<O pentru
cele simetrice "i pentru scalele de interval sau de raport se pot construi etaloane de mai
mare 1ine!e "i preci+ie3 %n unit$!i standardi+ate 43 lund ca "i repere 1undamentale
media "i abaterea standard.
Conclu+ion$m c$ media este implicat$ %n procedee statistice mai elaborate3 tipice
scalelor de interval sau de raport3 cum ar 1i re*resiile sau trans1orm$rile liniare.
4ceasta deoarece ea este ri*uros de1init$3 u"or de calculat "i repede de adus spre
tratamentul al*ebric. Ea propune cea mai bun$ estimare a parametrului central al
popula!iei respective3 att 1a!$ de median$3 ct "i 1a!$ de mod.
,0
#odul r$mne cea mai Etipic$F valoare individual$ "i de clas$ pentru variabilele
nominale "i ordinale3 cu o utilitate incomparabil mai restrns$ 1a!$ de ceilal!i doi
indicatori de po+i!ie3 media "i mediana.
/'1' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
8a un etemporal aplicat la dou$ clase paralele s&au %nre*istrat urm$toarele noteJ
; f fc ; f fc
10 , 10 , 4-
' 7 ' 7 41
/ / / / 34
7 - 7 - 2-
- / - / 20
, , , , 12
4 3 4 3 7
3 2 3 2 4
2 1 2 1 2
1 1 1 1 1
A A 4-
#od #od -
#edian$ #edian$ 7
#edie #edie -3/0
1. Completa!i coloana 1recven!elor cumulate.
2. )rasa!i poli*onul "i histo*rama 1recven!elor brute.
3. Determina!i valorile pentru indicatorii de po+i!ie ;indicatorii tendin!ei centrale<.
4. :epre+enta!i *ra1ic pe dia*rama de la punctul 2 media3 mediana "i modul.
,. Comenta!i re+ultatele 1acnd re1erin!$ la 1orma distribu!iei.
-. Cum a!i utili+a histo*rama din 1i*ura b de mai Cos pentru a determina medianaS
"ote
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
*
o
u
n
t
10
8
6
4
2
0
"ote
10.0 9.0 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0
F
r
e
q
u
e
n
c
y
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Std. De ! 2.25
Mean ! 6.8
" ! 46.00
5
7
8
6
8
5
3
2
1 1
:e+olvare pentru punctul 3J sunt dou$ valori modale3 scorurile - "i / avnd e1ectivele
maime3 de cte / ca+uri.
,1
#edia este e*al$ cuJ ;10a, \ 'a7 \ /a/ \ 7a- \ -a' \ ,a, \ 4a3 \ 3a2 \ 2a1 \ 1a1 <54- Y
31354- Y -3/0.
#ediana se a1l$ %ntre valoarea a 23&a "i a 24&a de ran*. De Cos %n sus3 pe linia
1recven!elor cumulate3 cea mai apropiat$ valoare de a 23&a ;1$r$ a o dep$"i< este a 20&
a3 corespun+%nd scorului de -. :an*urilor 213 223 233 24 "i 2, le corespunde scorul de
7 "i deci mediana este 7.
Comentarii pentru punctele , "i 7J distribu!ia ob!inut$ este una ne*ativ$ ;asimetric$
spre dreapta3 cum indic$ "i curba supra&imprimat$ de pe histo*ram$<. Ea are dou$ valori
modale3 - "i /3 cu e1ective de cte / ca+uri3 dar cele dou$ moduri sunt la mic$ distan!$ unul
de altul3 semn c$ distribu!ia este una relativ omo*en$. (entru aceasta pledea+$ "i 1aptul c$
media "i mediana au valori 1oarte apropiate ;-3/03 respectiv 7<3 ele 1iind chiar la Cum$tatea
distan!ei dintre cele dou$ moduri.
2iind marcate3 barele permit u"or identi1icarea celei mai apropiate valori de scor pn$
la care 1recven!ele cumulate se apropie cel mai mult de a 23&a valoare3 1$r$ a o dep$"i. Ea
este scorul -3 deci valoarea imediat urm$toare ;7< este mediana. :an*urile pentru scorul /
sunt de la 27 la al 343 ele dep$"ind punctul median.
/'2' >ui+
1. Ce m$sur$ a tendin!ei centrale este mai potrivit$ atunci cndJ
a. Distribu!ia are scoruri etreme sau scoruri lips$S ................................
b. 4ve!i nevoie de o estimare rapid$ a tendin!ei centrale a distribu!ieiS ................................
c. 4ve!i nevoie s$ utili+a!i valoarea cea mai stabil$ de la un e"antion la altul ...........................
2. O distribu!ie unimodal$ cu modul 20 "i media 2, este un eemplu de ;pute!i avea dou$
op!iuni<J
a. Distribu!ie ne*ativ$.
b. Distribu!ie po+itiv$.
c. Distribu!ie simetric$.
d. Distribu!ie asimetric$ stn*a.
e. Distribu!ie asimetric$ dreapta.
3. O distribu!ie cu mediana 27 "i cu media 2' este probabil o distribu!ie ;pot 1i dou$ op!iuni<J
a. Distribu!ie ne*ativ$.
b. Distribu!ie po+itiv$.
c. Distribu!ie simetric$.
d. Distribu!ie asimetric$ stn*a.
e. Distribu!ie asimetric$ dreapta.
4. 2olosind re*ulile de rotunCire3 raporta!i cu preci+ie de dou$ +ecimale urm$toarele , numereJ
a. 233/,4'2 b. 33/7,1 c. 3333333 d. 7,3----- e. 10134'''
&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&
,2
,. 7ntr&o cercetare ce avea ca indicator m$rimea 1ratriei s&au ob!inut urm$toarele re+ultateJ
; f f
c
7 1
- 0
, 2
4 3
3 7
2 10
1 2,
0 74
Determina!i indicatorii tendin!ei centrale "i comenta!i pe scurt re+ultatele ob!inute.
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
-. 7ntr&o distribu!ie care este asimetric$ spre stn*aJ
a. #edia este mai mare dect mediana.
b. #edia este mai mic$ dect mediana.
c. #edia este e*al$ cu mediana.
d. #edia3 mediana "i modul se suprapun.
7. #ediana este pre1erabil$ mediei ca indicator de po+i!ie atunci cnd ;pute!i avea mai multe
op!iuni<J
a. Distribu!ia este asimetric$ ;stn*a sau dreapta<.
b. Cnd distribu!ia este ordonat$ cresc$tor sau descresc$tor.
c. Cnd distribu!ia are numeroase *oluri ;valori de scor lips$<.
d. Cnd distribu!ia are valori atipice sau etreme.
e. 7n toate situa!iile anterioare ;a3 b3 c3 d<.
/. 7ntr&o distribu!ie asimetric$ ne*ativ3 modul ca indicator al tendin!ei centraleJ
a. Subevaluea+$ media "i mediana.
b. Este aproimativ e*al cu media "i mediana.
c. Supraevaluea+$ media "i mediana.
d. Subevaluea+$ doar media3 dar nu "i mediana.
'. #ediana este pre1erabil$ mediei ca indicator de po+i!ie atunci cnd ;pute!i avea dou$
op!iuni<J
a. Distribu!ia repre+int$ o variabil$ nominal$.
b. Distribu!ia repre+int$ o variabil$ cate*orial$.
c. Distribu!ia repre+int$ o variabil$ ordinal$.
d. Distribu!ia repre+int$ o variabil$ real numeric$ asimetric$ sau cu valori etreme.
10. #edia nu va 1i un indicator concludent al tendin!ei centrale atunci cnd ;pute!i avea mai
multe op!iuni<J
a. @ariabila este una discontinu$ ;discret$<.
b. @ariabila este una cate*orial$.
c. @ariabila are valori atipice sau etreme.
d. @ariabila are un num$r mic de scoruri ;sub 20<.
e. @ariabila este tipic$ unei scale de raport.
,3
11. (utem 1ace in1eren!e ;etrapol$ri de la e"antion la popula!ie< pentruJ
a. #edie. b. #edian$ c. #od. d. (entru medie3 median$ "i mod.
12. #odul este un indicator de po+i!ie util pentru c$ d$ o aproimare rapid$ a tendin!ei
centrale.
a. 4dev$rat b. 2als.
13. #ediana repre+int$ percentilul ,0.
a. 4dev$rat b. 2als.
14. 4le*e!i varianta cea mai corect$ pentru enun!ul care urmea+$ mai Cos.
7n esen!$ mediana repre+int$J
a. 9n scor.
b. O 1recven!$.
c. 9n punct de pe linia scorurilor care %mparte 1recven!ele variabilei %n dou$ p$r!i e*ale.
d. 8ocul %n care amplitudinea scorurilor se taie %n dou$ Cum$t$!i e*ale.
1,. Centrul de *reutate al unei distribu!ii este dat deJ
a. #edian$ b. #edie c. #od d. #edie "i median$ %n e*al$ m$sur$.
1-. Selecta!i din coloana din dreapta toate literele corespun+$toare elementelor pe care le
considera!i caracteristice celor trei indicatori ai tendin!ei centrale3 trecndu&i %n spa!iul punctat
de sub 1iecare.
Indi(atr Cara(teristi(
)d
............................
.
............................
a Este cea mai tipic$ valoare a unei distribu!ii.
b Este cea mai indicativ$ valoare pentru raportul omo*enitate5
etero*enitate.
c Este cea mai vulnerabil$ la outlieri.
)edian
............................
............................
d Este cea mai util$ %n distribu!iile asimetrice.
e Este mai aproape de coada distribu!iei %n distribu!iile asimetrice.
1 Este util$ pentru distribu!iile care au la etreme valori de t$ietur$
conven!ionale.
)edie
............................
............................
* ?u este in1luen!at$ de valorile atipice sau etreme.
h Este o estima!ie nedistorsionat$ a parametrului omonim al popula!iei.
i Este cea mai rapid$ "i 1acil$ determinare a tendin!ei centrale.
17. 7n distribu!iile mici ;pute!i avea dou$ op!iuni<J
a. #odul este un indicator instabil deoarece sunt posibile mai multe valori modale.
b. #edia %"i pierde repre+entativitatea pentru popula!ia din care a 1ost etras$.
c. #ediana este pro1und distorsionat$ "i de aceea va 1i pre1erat$ media.
d. #edia3 mediana "i modul tind s$ se suprapun$.
1/. 7n privin!a stabilit$!ii3 ordinea pentru indicatorii de po+i!ie este ;de la cel mai pu!in stabil la
cel mai stabil<J
a. #edie3 median$3 mod
b. #edian$3 medie3 mod
c. #od3 medie3 median$
d. #od3 median$3 medie.
,4
CAPITOLUL 0
)SURI ALE =ARIABILIT<II
Cunoa"terea tendin!ei centrale ne spune 1oarte mult despre un set de date3 dar nu poate
s$ ne dea o ima*ine de ansamblu asupra *rupului investi*at. Dac$ am avea de eemplu dou$
*rupuri cu coe1icien!ii medii de inteli*en!$ de 1033 am putea conclu+iona asupra 1aptului c$
un *rup3 luat ca %ntre*3 este tot att de inteli*ent ca "i cel$lalt *rup3 %n sensul %n care .6&ul o
indic$3 sau vom a"tepta ca ele s$ aibe aceea"i per1orman!$ medie "colar$ sau s$ se comporte
similar oriunde 1actorul inteli*en!$ este implicat %ntr&un mod important. Dar iat$ c$ primul
*rup %nre*istrea+$ valori de la '3 la 1133 iar al doilea de la 7, la 12,3 deci primul este cu mult
mai omo*en dect al doilea. Este de aceea de presupus c$ primul *rup va 1i mult mai u"or de
instruit3 %n sensul de a putea transmite cuno"tin!ele "i achi+i!iona noile idei %n acela"i ritm3
ceea ce nu se poate spune "i despre etero*enul *rup de compara!ie.
Este 1oarte pertinent$ observa!ia lui Clocotici "i Stan ;op. cit.3 p. -3< cnd a1irm$ c$
valoarea in1orma!ional$ a unui indicator statistic trebuie apreciat$ dintr&o tripl$ perspectiv$J
istri( G ce s&a %ntmplat la un moment dat sau %ntr&o situa!ie dat$O (4%arativ G pentru a
putea raporta situa!iile similare unele la alteleO %redi(tiv G ce putem presupune despre
evolu!ia viitoare a unui 1enomen3 plec%nd de la cunoa"terea evolu!iei lui de pn$ la un moment
dat.
)oate aceste ar*umente sunt importante pentru a ar$ta c$3 a"a cum la tendin!a central$
am c$utat cel mai potrivit num$r care s$ o eprime ct mai bine3 avem nevoie s$ lu$m %n
calcul %n aceea"i 1orm$ sintetic$ "i ceea ce se petrece spre etremele distribu!iei3 adic$ relativ
la :4%rtiere3 pentru a ob!ine indicatori adecva!i studiului al*ebric. 7n principiu3 ace"tia ar
trebui s$ condense+e mult$ in1orma!ie3 s$ 1ie u"or de calculat "i s$ se ba+e+e pe ct mai multe
;dac$ nu pe toate< dintre observa!iile e1ectuate.
4ta"a!i indicatorilor de po+i!ie3 cei de dispersie m$soar$ *radul de %mpr$"tiere al
indivi+ilor ce compun o popula!ie statistic$3 %n cadrul seriei de valori pe care le iau. Ei vor 1i
indicativi pentru raportul omo*enitate5etero*enitate %n le*$tur$ cu caracteristica dat$. 9neori3
cnd variabila re1lect$ sc$ri valorice sau ierarhii acceptate social3 ca inteli*en!a3 venitul etc.
ace"ti indicatori re1lect$ *radul de ine*alitate dintre indivi+i. Ti %ntr&o situa!ie "i %n cealalt$ ei
,,
reduc *radul de indeterminare ;variabilitate< al unui 1enomen3 1$cnd posibile att compara!ia3
ct "i predic!ia.
0'#' A4%&itudinea :4%rtierii
Cea mai simpl$ m$sur$ a %mpr$"tierii3 dar "i cea mai s$rac$3 este cu si*uran!$
a4%&itudinea :4%rtierii3 care se de1ine"te ca di1eren!$ dintre cea mai mare "i cea mai mic$
valoare3 dup$ 1ormulaJ
)I Y + ;+ange< Y ;
ma6
M;
min
;,.1<
4mplitudinea %mpr$"tierii se mai notea+$ "i cu 46 sau @3 dar noi am pre1erat s$ utili+$m
simbolul : ;de la en*le+escul +ange<3 pentru c$ %l %ntlnim ca atare %n so1tul de specialitate.
De1icien!a 1undamental$ a acestui indicator este aceea c$ el ia %n calcul doar dou$
valori din seria de varia!ie3 "i anume cele etreme3 %ntre care celelate valori pot %nre*istra
distribu!ii etrem de di1erite. #ai mult3 aceste valori etreme pot 1i 1oarte atipice3 aberante3 %n
raport cu restul seriei de varia!ie "i de aceea ele nu vor putea 1i indicative %n raport cu
popula!ia respectiv$ %n ansamblul ei. 6at$ de eemplu dou$ "iruri de noteJ -3 -3 73 73 /3 /3 /3 '3
'3 10 "i 13 -3 73 73 /3 /3 /73 '3 '3 10. 7n primul ca+ amplitudinea este de 10&- Y 43 %n al doilea de
10&1 Y '3 de"i di1eren!a o 1ace doar un sin*ur elev ;care s$ presupunem c$ a 1ost prins copiind3
1apt pentru care a luat nota 1<3 %n rest *rupurile 1iind identice.
4tra*em aten!ia c$ amplitudinea %mpr$"tierii nu !ine cont de 1orma distribu!iei ;una
simetric$ "i alta asimetric$3 dou$ distribu!ii pot avea aceea"i amplitudine<. Ca o tendin!$ de
ordin 1oarte *eneral vom remarca "i 1aptul c$3 cu ct num$rul de observa!ii sau de indivi+i
statistici cre"te3 cu att cre"te "i probabilitatea ca spectrul de varia!ie s$ 1ie mai lar*. 4s1el3 un
coe1icient de inteli*en!$ are probabilitatea de 2,_ s$ 1ie cuprins %ntre 100&10'3 de 1-37_ s$
1ie cuprins %ntre 110&11'3 de -33_ s$ 1ie %ntre 120&12' "i de doar 232_ s$ dep$"easc$ 1303
deci trebuie ca %ntr&un e"antion s$ 1ie de cel pu!in ,0 de ca+uri pentru a putea spera s$ %ntlnim
pe cineva cu o inteli*en!$ de supradotat3 adic$ de peste 130.
@aloarile aberante3 cele care modi1ic$ att de mult acest indicator3 relativi+ndu&l3 sunt
considerate ast1el nu pentru c$ variabila nu le&ar putea %nre*istra3 c$ci cele mai multe dintre
variabile sunt deschise spre ambele etremit$!i3 ci pentru c$ %n raport cu m$rimea
e"antionului3 probabilitatea lor de apari!ie este una etrem de mic$ "i de aceea ele devin
atipice. 7n$l!imea de 200 cm3 att de des %ntlnit$ printre bastchetbali"ti3 este etrem de rar
re*$sibil$ %n popula!ia *eneral$3 cu o probabilitate ce poate 1i dedus$ din tabele. Deoarece
Epara+i!ii statisticiF a1ectea+$ nu numai amplitudinea %mpr$"tierii3 ci "i valorile de po+i!ie3 %n
special media ;pe care o 1ac inoperant$<3 eist$ ;cum am men!ionat deCa< procedee de
,-
detectare "i eliminare a unor asemenea valori. Eist$ "i alte procedee de a l$sa pe dina1ar$
valorile a1late spre etreme pentru a surprinde mai bine 1orma unei distribu!ii3 cum ar 1i
utili+area abaterii intercuartilice sau a celei interdecilice. #en!ion$m 1aptul c$3 %n ciuda
tuturor inconvenientelor ar$tate3 determinarea amplitudinii este primul pas pentru stabilirea
m$rimii intervalelor3 %n opera!ia de *rupare %n clase a datelor.
0'!' A-aterea inter(uarti&i(
Eist$ o multitudine de procedee prin care o distribu!ie este %mp$r!it$ %n mai multe
p$r!i e*ale3 numite (uanti&e3 acestea putnd 1i cuartilele ;4 p$r!i<3 decilele ;10 p$r!i< sau
centilele ;100 de p$r!i<. @om descrie %n capitolul urm$tor aceast$ opera!ie de gradare pe
curb(3 1oarte important$ %n construirea etaloanelor "i a baremelor.
9+ual3 dup$ ce se ordonea+$ valorile de la cea mai mic$ la cea mai mare3 se determin$
trei puncte de pe linia de ba+$3 notate cu N
1
3N
2
"i N
3
3 numite cuartilul unu3 doi "i trei3 care au
proprietatea de a %mp$r!i %ntrea*a distribu!ie %n patru p$r!i e*ale %ntre ele. Evident3 cuartila a
doua3 cea care %mparte popula!ia %n Cum$t$!i3 este binecunoscuta median$.
Ai*ura 0'#' ,o4iia cuartilelor N17 N2 &i N37 abaterea intercuartilic( &i cele
patru sferturi re4ultate pe o distribuie u&or asimetric( stJnga "po4itiv(%.
SursaJ Huil1ord "i 2ruchter3 1'7/3 p. -4.
IN+ Y N
3
M N
1
C 2N ;,.2<
)N Y "N
3
M N
1
%@2 C N ;,.3<
@om distin*e ast1el cuartilul in1erior & a1lat %ntre ;
min
"i N
1
3 curtilul mediu&in1erior & a1lat %ntre
N
1
"i N
2
3 cuartilul mediu&superior & %ntre N
2
"i N
3
"i cuartilul superior & %ntre N
3
"i ;
ma6
.
,7
A-aterea inter(uarti&i( ;sau amplitudinea intercuartilic$< este di1eren!a dintre
cuartila a treia N
3
"i cuartila %nti N
1
iar abaterea semiintercuartilic$ N este Cum$tatea acestui
interval. 7n interva&u& inter(uarti&i( N
3
M N
1
se a1l$ ,0_ din ca+uri3 dar ele nu sunt centrate
pe median$ ;N
2
< dect dac$ distribu!ia este una simetric$. 4cest lucru poate 1i u"or sesi+at prin
repre+entarea *ra1ic$ de tip bo6plot ;adic$ cutie3 ve+i 2i*ura ,.2<.
(entru o distribu!ie normal$ %ntre* spectrul de varia!ie3 desemnat de amplitudinea
%mpr$"tierii3 are 73, abateri cuartile N "i - abateri standard d ;de care vom vorbi ulterior<J
+ Y ;
ma6
M ;
min
Y 73,N Y -O.
:aportul dintre ele este deci O Y 73,N5- Y 132,N. 7n 1unc!ie de tipul de scal$ de m$sur$
utili+at$3 %n opera!ia de *radare pe curb$3 adic$ de convertire a unor valori ale variabilei %n
*rade sau %n +one e*ale %ntre ele3 se pot utili+a 1ie mediana "i abaterea cuartil$3 1ie media "i
abaterea standard.
4baterea intercuartilic$ o1er$ "i un criteriu de identi1icare a valorilor aberante &
(riteriu& #D0EI>R &3 de care am vorbit deCa. (rin pro*ramul de prelucrare computeri+at$ a
datelor S(SS se ob!ine repre+entarea *ra1ic$ numit$ bo6plot3 %n care %ntrea*a distribu!ie este
de1init$ prin , valori3 ca %n 1i*ura de mai CosJ ;
min
3 N
1
3 mediana N
2
3 N
3
"i ;
ma6
. 8$!imea EcutieiF
repre+int$ ,0_ din ca+uri3 %n interiorul ei linia median$ putnd c$dea pe centru ;ca %n
distribu!iile simetrice< sau mai ecentric3 mai aproape de N
1
sau de N
3
;distribu!ii cu asimetrie
spre stn*a sau spre dreapta<. 8iniile in1erioar$ "i superioar$ ;sau Emust$!ileF dia*ramei<
repre+int$ cea mai mic$ sau cea mai mare valoare care nu este un outlier3 adic$ nu este o
valoare atipic$3 a1lat$ la o distan!$ mai mare de o cutie "i Cum$tate ;13, abateri intercuartile<
sau aberant$ ;la o distan!$ mai mare de 3 cutii< de mar*inile de sus3 respectiv de Cos ale cutiei.
Ai*ura 0'!. +epre4entarea bo6plot a testului PenderF/estalt "PF/%
pentru genul masculin "1% &i feminin "2%
,/
33 24 " !
S(5
2.00 1.00
%
.
160
140
120
100
80
60
21
7n eemplul de mai sus este evident 1aptul c$ 1etele au o distribu!ie cu o amplitudine
mai lar*$ "i cu o median$ centrat$ pe medie3 deci cu o bun$ simetrie pe por!iunea
intercuartilic$3 dar u"or alun*it$ pentru ramura superioar$ a distribu!iei3 %n +ona de .6 100&
13,. 4simetria distribu!iei este mai evident$ la b$ie!i3 unde mediana cade mai aproape de
ramura scurt$ a distribu!iei.
7ncercnd s$ reduc$ o parte din neaCunsurile pe care amplitudinea le introduce %n
problema %mpr$"tierii3 abaterea intercuartilic$ aduce altele3 c$ci ea las$ pe dina1ar$ Cum$tate
din ca+uri. Chiar dac$ ar 1i s$ Cudec$m o distribu!ie dup$ ce elimin$m valorile etreme "i
aberante3 sau pe cele a1late sub primul "i peste ultimul decil ;"i cu att mai mult pe cele a1late
sub primul "i peste ultimul cuartil<3 r$mne de re+olvat aceea"i problem$3 "i anume *$sirea
unei valori a dispersiei care3 ca "i %n ca+ul tendin!ei centrale3 s$ ia %n calcul toate valorile
distribu!iei3 cu 1recven!ele corespun+$toare. Statisticienii au "i propus un ast1el de indicator
;indi(e&e &ui Gini< prin care se determin$ o medie a abaterilor 1iec$rei valori de scor %n raport
cu 1iecare valoare3 costituite ca perechi "i luate %n valori absolute. 4ceasta presupune %ns$ un
volum mare de munc$3 pe care computerul %l poate re+olva rapid3 dar re+ultatele sunt
discutabile "i neconcludente. De aceea s&au ima*inat determin$ri ale %mpr$"tierii datelor prin
raportare la o valoare 1i$3 care este cel mai adesea media aritmetic$3 tocmai pentru c$ ea este
u"or de determinat al*ebric "i ia %n calcul toate valorile variabilei. 4tunci cnd distribu!ia nu
este una real numeric$ ;de interval sau de raport< sau este prea mic$ sau atipic$3 indicatorul
tendin!ei centrale ce va 1i luat %n considera!ie va 1i mediana.
0'$' A-aterea 4edie a-s&ut
Se mai nume"te "i a-aterea 4edie ;4#< "i se de1ine"te ca 1iind media aritmetic$ a
abaterilor absolute de la medie.
;,.4<
(entru datele *rupate 1ormula ei esteJ
;,.,<
%n care B sunt 1recven!ele 1iec$rei clase. (entru c$ %n cadrul ei intr$ fiecare valoare a variabilei
din distribu!ie3 abaterea medie absolut$ este un indicador al distribu!iei mult mai precis dect
amplitudinea %mpr$"tierii. 2aptul c$ %n ambele 1ormule de mai sus di1eren!a de la medie se ia
,'
A
; ;
)M

A
; ; #
)M

%n modul %nseamn$ c$ se vor lua %n calcul doar valorile absolute3 1$r$ a se !ine seama de
semnul minus al valorilor ne*ative. Eist$ "i o valoare medie a abaterilor de la median$3 mai
pu!in utili+at$3 de"i Pule "i Aendall ;1'-'3 p. 1,7< au demonstrat c$ cea mai mic$ abatere
medie este atunci cnd 1olosim mediana3 "i nu media aritmetic$.
7n ca+ul distribu!iilor simetrice3 %n intervalul ; e 1)M se *$sesc aproimativ ,7_ din
ca+uri3 comparativ cu -/_ care se a1l$ %n intervalul ; e 1O. Deci o abatere standard este cu
aproima!ie e*al$ cu 132, abateri medii.
0'/' A-aterea standard i varianaF dis%ersia
A-aterea standard sau media p(tratic( a abaterilor de la medie ;s sau d< "i dispersia
sau variana ;s
2
sau d
2
< sunt m$surile cele mai repre+entative ale variabilit$!ii3 cu o 1oarte
lar*$ utili+are. @ariabilitatea este de alt1el una dintre %nsu"irile remarcabile ale %ntre*ii
materii3 c$ci universul %nsu"i a evoluat de la primul bi*&ban* ;eplo+ia ori*inar$< prin
di1eren!iere "i inte*rare pro*resiv$. Tte1an 8upa"co 1ormula chiar un principiu al eclu+iunii3
potrivit c$ruia nu pot eista doi atomi identici pe aceea"i orbit$3 deci di1eren!ierea ar %ncepe
chiar de la nivel subatomic.
Cu att mai mult lucrurile "i 1enomenele complee inte*rea+$ elemente care3 1iind
di1erite3 contribuie la diversi1icarea a tot ceea ce eist$3 adic$ la variabilitate. 6deea
di1eren!elor interindividuale3 att de important$ %n psiholo*ie3 este pre+ent$ %nc$ de la (laton
;+epublica< "i a *$sit o lar*$ recunoa"tere %n opera lui DarIin3 la care evolu!ia speciilor ;un
principiu universal al lumii vii< se ba+ea+$ pe selec!ia3 dintr&un vast patrimoniu de caractere
ce compune variabilitatea speciilor ;unele ereditare3 altele dobndite<3 doar a acelor elemente
care au o valoare adaptativ$.
Dincolo de specula!iile 1iloso1ice3 variabilitatea interuman$ ca 1apt atestat "tiin!i1ic
;nici chiar *emenii uni+i*o!i nu sunt identici< este important$ pentru c$ permite eprimarea
di1eren!elor dintre oameni %ntr&o manier$ cantitativ$. @ariabilitatea uman$ nu se re1er$ doar la
lucruri simple ;timp de reac!ie3 sensibilitate a anali+atorilor3 discrimin$ri de 1ine!e<3 ci are %n
vedere toate nivelurile de anali+$3 de la cel perceptiv la cel co*nitiv superior ;unii au o
memorie bun$3 al!ii o inteli*en!$ superioar$ etc.<3 de la structurile cunoa"terii la cele ale
a1ectivit$!ii3 voin!ei sau personalit$!ii3 de la individ la *rup3 de la o vrst$ la alta3 1$cnd
posibil$ eprimarea cantitativ$3 deci 1ormali+area matematic$ "i descoperirea de le*i.
Din punct de vedere statistic varian!a sau dis%ersia este e*al$ cu media aritmetic$ a
p$tratelor abaterilor de la media unei distribu!ii"i ea repre+int$ m$sura *eometric$ a supra1e!ei
de sub curba lui Hauss. :adical din aceasta este 4baterea Standard ;4S<3 care este o fnitate
-0
de lun*ime standardi+ada a liniei ce de1ini"te lun*imea unei distribu!ii3 adic$ amplitudinea
%mpr$"tierii sale. Ea este notat$ cu s sau d ;sigma<3 4S ;)baterea Standard< sau SD ;Sigma
Geviation3 %n en*le+$< sau chiar cu E) ;Qcarte 28pe3 %n 1rance+$<. Cel mai 1recvent se
1olose"te simbolul *recesc d3 de"i %n c$r!ile de statistic$ se 1ace di1eren!a dintre popula!ia %n
ansamblul ei "i un e"antion etras din aceasta ;numit de selec!ie<3 %n raport cu care aplic$
simboluri distincte pentru abaterea standard ;d3 respectiv s<. 4st1el3 pentru popula!ia de ba+$3
teoretic in1init$3 se 1olose"te simbolul *rec d3 %n timp ce s se re1er$ la o selec!ie %ntmpl$toare
din aceast$ popula!ie.
(entru a simpli1ica lucrurile noi vom 1olosi doar unul dintre simboluri "i anume pe
primul. 2urni+$m al$turat 1ormulele de de1ini!ie pentru vrian!a unei popula!ii ;1ormula 13< "i
pentru o 1recven!$ de distribu!ii a unei popula!ii statistice ;1ormula 14<.
;,.-< ;,.7<
Cum %n realitate statisticianul operea+$ pe selec!ii ;e"antioane< etrase din aceast$
popula!ie3 1ormulele de de1ini!ie pentru varian!$ sunt cele de mai Cos.
;,./< ;,.'<
2ormula de calcul are la cel de mult$ %ntemeiere matematic$ ca "i cea de de1ini!ie3
pre+entnd %n plus avantaCul practic al oper$rii cu date u"or accesibile3 ce se pot ob"ine "i cu
aCutorul unui minicalculator cu panou statistic.
;,.10< ;,.11<
De aici re+ult$ c$ cea mai u"oar$ cale de a determina abaterea standard QmanualF
pentru date ne*rupate este aceea de a ob!ine suma valorilor individuale "i suma p$tratelor
valorilor individuale "i de a le introduce %n 1ormula 1'3 care este r$d$cin$ p$trat$ din 1ormula
17. 4cest lucru este valabil "i pentru ob!inerea abaterii standard dintr&o distribu!ie de
1recven!e3 1ormula 203 care este r$d$cina p$trat$ din 1ormula 1/<.
;,.12< ;,.13<
Dintre to!i indicatorii dispersiei cel mai utili+at este cu si*uran!$ abaterea standard3
pentru c$ acesta este cel mai eact3 avnd marele avantaC c$ se eprim$3 ca "i media3 prin
-1
A
; f
2
2
< ;

A
;
2
2
< ;

1
< ;
2
2

A
; ;
s
1
< ;
2
2

A
; ; f
s
1
< ;
2
2
2

A
A
;
;
s
1
< ;
2
2
2

A
A
f;
f;
s
1
< ;
2
2

A
A
;
;
s
1
< ;
2
2

A
A
f;
f;
s
acelea"i unit$!i de m$sur$ ca "i datele ini!iale pe care le prelucr$m. De eemplu3 dac$ datele
noastre se ba+ea+$ pe metri3 abaterea standard se va eprima tot %n metri iar dispersia %n metri
p$tra!i.
(rin 1aptul c$ nu cuprinde radicalul epresiei3 dispersia pare mai maniabil$ "i mai
avantaCoas$. De 1apt3 abaterea standard o1er$ cele mai mari avantaCe le*ate de discutarea
distribu!iilor normale3 1acilitnd punerea %n le*$tur$ a distribu!iei ob!inute cu propriet$!ile
matematice ale celei ideale3 eprimat$ prin curba lui Hauss. (rin 1aptul c$ devia!ia standard
ridic$ la p$trat di1eren!ele individuale de la medie3 inconvenientele semnelor minus ale
abaterii medii ;4#< dispar3 p$strndu&se doar propriet$!ile matematice3 de unde ri*uro+itatea
crescut$ a abaterii standard %n raport cu abaterea medie. Ea poate 1i 1olosit$ %n opera!ii
al*ebrice %n sensul %n care o scal$ de interval sau de raport o permite.
(e un minicalculator cu panou statistic sunt a1i"ate urm$toarele valoriJ
A Y num$rul de valori ;ca+uri< introduseO
; Y media aritmetic$ a acestoraO
d Y abaterea standard "i d
2
Y dispersiaO
=; Y suma valorilor individualeO
=;
2
Y suma p$tratelor valorilor individuale.
#inicalculatorul indic$ automat valoarea abaterii standard pentru coloana de date
introduse3 dar o1er$ "i posibilitatea deducerii acestei m$suri cnd reunim dou$ e"antioane3 1$r$
a introduce de dou$ ori datele. 4ceasta ar presupune o opera!ie 1oarte laborioas$ ce trebuie
1$cut$ cu mare aten!ie "i veri1icat$3 deoarece orice eroare de introducere alterea+$ cele dou$
valori 1undamentale ale tendin!ei centrale3 media "i abaterea standard.
2ie eemplul de la cursul 2J
Biei Aete Tta&
N
,
,2
N
-
41 N
,
.N
-
/N
Z
'3
, -3'/ - 732' Z 7312
0
,
13/1 0
-
13,/ 0
Z
1371
1, 3-3 1- 2'' 1,.1-/1Z --2
1,
2
2701 1-
2
22/1 1,
2
.1-
2
/1Z
2
4'/2
Din date combinate re+ult$ c$ media total$ este de -3'/ iar abaterea standard de 1371.
7n conclu+ie3 la determinarea abaterii standard pentru e"antioanele reunite este nevoie de suma
p$tratelor valorilor individuale "i de suma valorilor individuale.
-2
).#.1. !emni%i"a&ia abaterii standard
4m 1$cut deCa distinc!ia %ntre abaterea standard a unei popula!ii "i cea ob!inut$ pe o
colec!ie de date corespun+nd unui e"antion dintr&o popula!ie. Distin*em de asemenea
variabilitatea inter&individual$ ;dintre indivi+i sau bet$een<3 cel mai adesea luat$ %n calcul3 "i
cea intra&individual$ ;$it0in3 pentru acela"i individ de&a lun*ul timpului3 la eamin$ri repetate
ale aceluia"i parametru sau m$sur$tori ale unor parametri di1eri!i<.
#arele avantaC al abaterii standard este c$ %n ca+ul distribu!iilor *aussiene simetrice3
ea poate 1i luat$ ca unitate de m$sur$ pe abscisa curbei ;poli*onului sau histo*ramei<
1recven!elor.
Deoarece ; Y 2, "i d Y ,3 distan!a dintre 2, "i 30 este de o abatere standard ;1d Y ,
unit$!i brute<3 dintre 20 "i 30 este de 2d Y 10 unit$!i bruteO dintre 1, "i 3, este de 4d Y 20
unit$!i bruteO dintre 10 "i 40 este de -d Y 30 unit$!i brute.
Deci %ntr&o distribu!ie simetric$ tipic$3 ob!inut$ pe o popula!ie etins$3 eist$ 3 d sub
medie "i 3 d peste medie3 ceea ce se poate scrie + Y ; e 3d3 %n care + este amplitudinea
%mpr$"tierii. 7nseamn$ c$ amplitudinea + ;range< este e*al$ cu - abateri si*matice "i c$ 1d Y
+5-3 deci abaterea standard devine unitate de m$sur$ pentru %ntrea*a %ntinderea varia!iei.
:ela!ia amintit$ se veri1ic$ pe m$sur$ ce A cre"teJ
+5d Y 43,0 cnd A g ,0
+5d Y , cnd A g '0
+5d Y - cnd A g 200.
-3
De asemenea d m$soar$ distan!a la care se a1l$ o valoare oarecare ;brut$< %n raport cu media.
O distan!$ sau interval dat %n cote brute poate 1i eprimat %n unit$!i si*matice3 %mp$r!ind
distan!a respectiv$ ;; F ;< la abaterea standard. @om avea un punct de re1erin!$ 03
corespun+nd mediei3 "i cotele trans1ormate3 adic$ scorurile 23 pentru care 1ormula de calcul
%n 1unc!ie de statisticele e"antionului esteJ ;,.14<
2ormula datelor brute ale variabilei eprimat$ %n note 2 esteJ ;,.1,<
7ntr&o distribu!ie tipic$ normal$3 unde eist$ 3 abateri sub "i peste medie3 notele 2 vor
varia %ntre G3 "i \33 trecnd prin 0. Cu aCutorul notelor 2 putem 1ace compara!ii directe3 ele
reunind cei mai importan!i indicatori de distribu!ie ;media "i abaterea standard<3 varia!iile
di1erite 1iind aduse la acela"i numitor comun.
0'0' Ce.i(ientu& de variaie
De"i abaterea standard d$ o in1orma!ie relevant$ despre *radul de %mpr$"tiere al
variabilei %n Curul mediei3 din care s&ar putea conclu+iona %n le*$tur$ cu omo*enitatea5
etero*enitatea popula!iei respective de date3 sau chiar %n le*$tur$ cu diversitatea "i ine*alitatea
dintre indivi+ii statistici care o compun3 acest indicator nu poate servi prin el %nsu"i la
compara!ii.
9nul dintre avantaCele abaterii standard3 acela de a se eprima %n acelea"i unit$!i de
m$sur$ ca ale variabilei respective3 este "i cel care %mpiedic$ compara!ia mai multor abateri
standard %ntre ele3 c$ci 1iecare se eprim$ %n alte unit$!i de m$sur$. De eemplu3 ar 1i *reu s$
compar$m dispersia salariilor eprimate %n monede di1erite ;lire EslabeF italiene "i lire EtariF
en*le+e"ti<3 sau chiar %n aceea"i moned$ la momente de timp di1erite ;leul EslabF de la
s1r"itul a 1, ani de in1la!ie "i leul EtareF de dup$ denomina!ie<. O solu!ie ar 1i raportarea la o
moned$ etern$3 stabil$ %n timp3 dar in1la!ia lent$ o poate atin*e "i pe aceasta.
(entru a 1i posibil$ compara!ia asupra raportului omo*enitateGetero*enitate ar 1i deci
de pre1erat s$ avem o valoare amodal$ ;care elimin$ problema unit$!ii de m$sur$<3 lucru intuit
de (earson3 care a propus pentru aceasta un indicator numit coeficient de variaie3 notat cu .J
;,.1-<
El repre+int$ raportul abatere standard5medie "i arat$ de 1apt ce 1rac!iune din medie %i
corespunde unei abateri standard. (rin 1aptul c$ unit$!ile de m$sur$ apar "i la num$r$tor "i la
numitor3 prin simpli1icare se ob!ine un indicator amodal. Ele*an!a lui este %ns$ subminat$ de
-4

; ;
4

;
.

; 4 ; +
capcanele pe care acesta le presupuneJ el este aplicabil doar variabilelor m$suratede pe scara
de raport ;dar "i acolo cu pruden!$<3 deoarece prin transla!ia valorilor3 ori*inea poate 1i ast1el
plasat$ %nct media s$ devin$ +ero3 1$cnd ca raportul s$ nu mai aib$ sens.
0'1' Indi(atri ai .r4ei distri-uiei
(roblema 1ormei distribu!iei se pune cu prec$dere pentru variabilele continue3 care
&prin *rupare & eviden!ia+$ 1oarte clar distribu!iile 1recven!elor. Se pune de asemenea pentru
numerele mari3 a c$ror distribu!ie tinde spre o re*ularitate din ce %n ce mai accentuat$ odat$ cu
cre"terea numeric$. 7ntruct statistica clasic$ "i distribu!iile empirice %"i *$sesc un puternic
suport %n curba lui Hauss ca model ideal de distribu!ie3 se impune o dubl$ compara!ieJ
a Cum$t$!ii stn*i cu cea dreapt$ a unei curbe3 pentru a determina simetria5 asimetria
acesteia3 c$reia i se mai spune "i oblicitate ;s#e$ness3 %n en*le+$<O
a distribu!iei reale cu cea ideal$3 pentru a determina *radul de suprapunere sau
ecesul5 de1icitul G %n sensul supra%n$l!$rii sau al sub%n$l!$rii G prin indicatorul boltirii
;#urtosis %nseamn$ %n en*le+$ Ecocoa"$F<.
).3.1. Coe%i"ientul de asimetrie 4s5e6ness7 'i boltirea 45urtosis7
(entru a l$muri problema boltirii "i a simetriei este nevoie s$ clari1ic$m no!iunea de
44ent (entrat de un anumit ordin. 4ici se eviden!ia+$ %nc$ o dat$ importan!a mediei ca
indicator al tendin!ei centrale3 deoarece %n orice moment3 de indi1erent ce ordin3 intervine
media aritmetic$. 4st1elJ
#omentul centrat de ordinul %nti cons1in!e"te natura 4ediei ca centru de *reutate al
unei distribu!ii3 deoareceJ
;,.17<
#omentul centrat de ordinul al doilea este chiar varian!a ;dis%ersia<J
;,.1/<
#omentul centrat de ordinul al treilea este indicatorul pentru asi4etrieJ
;,.1'<
7ntr&un 1el3 raportul ;5d3 ca indicator al coe1icientului de varia!ie3 %"i *$se"te Custi1iacarea
%n 1aptul c$ "i pentru asimetrie se introduce la numitor abaterea standard ;ridicat$ la cub
-,
0
< ;
1

A
; ;

2
2
2
< ;

A
; ;
s#e$ness asimetrie
A
; ;
5
< ;
3
3
3

pentru a 1i %n consens cu num$r$torul<3 ob!inndu&se ast1el o m$rime amodal$ "i

standardi+at$. @alorile apropiate de +ero indic$ simetria3 %n timp ce valorile ne*ative
indic$ curbele asimetrice prin deplasarea spre dreapta iar cele po+itive spre stn*a.
(entru -&tire avem nevoie de momentul centrat de ordinul al patruleaJ
;,.20<
%n care R
2
%nlocuie"te toat$ prima parte a epresiei de mai sus ;ve+i (itariu3 1''43 p. 20/<.
7ntr&o distribu!ie normal$3 indicele de boltire R
2
este e*al cu 3. 4tunci cnd Burtosisul ia
valoarea +ero3 reparti!ia este numit$ me4o#urtic(3 dac$ este mai mare ca +ero ea este
lepto#urtic( ;curb$ %nalt$3 ascu!it$<3 iar cnd este sub +ero3 adic$ ne*ativ$3 ea se nume"te
plati#urtic( ;curb$ plat$3 Coas$ sau pr$bu"it$<. Aurtosisul poate 1i determinat "i %n 1unc!ie
de punctele cent ;pentru curba me+oBurtic$<.
Curba leptoBurtic$ "i platiBurtic$ dau valori mai mici3 respectiv mai mari dect 032-32
;ve+i (itariu3 op. cit.3 p. 20/<. Eemple pentru cele trei tipuri de distribu!ii sunt pre+ente %n
1i*ura de mai Cos.
0'2' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
1. (resupunnd c$ datele de mai Cos repre+int$ note etrase dintr&o popula!ie
universitar$ lar*$ cu media S Y - "i abaterea standard d Y 13,0J
a. :epre+enta!i *ra1ic distribu!ia acestor date.
b. Converti!i distribu!ia dat$ %n una K G S.
c. 8a pasul urm$tor converti!i aceast$ distribu!ie %ntr&o distribu!ie 4.
KY 1 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 , , , , , , , - - 7 7 7 7 / / / ' ' 10
2. 9tili+nd distribu!ia de la eerci!iul precedent determina!i notele 2 atunci cnd K Y
43,3 732, "i '.
--
#urtosis
A
; ;

3 3
< ;
2 4
4
4

2-32 3 0
< ;
2
10 '0
2
2, 7,

G
N
C C
C C
Tu
3. :e+ultatele unui test de citire pentru clasa a cincea a dat media de 2, "i abaterea
standard de ,3 %n timp ce un alt *rup de copii de clasa a opta a ob!inut la acela"i test media de
30 "i abaterea standard de 10. Cerin!eJ
a. :epre+enta!i *ra1ic cele dou$ distribu!ii3 pe aceea"i 1i*ur$.
b. Ce procentaC din cei de clasa a cincea scorea+$ mai bine dect cei de clasa a optaS
4. Calcula!i media "i mediana pentru urm$toarele dateJ
a. 2 12 27 33 ' 21 10 ' - 11 23 2, 27 14 10 ,
; f
1,2 3
14/ ,
14- 7
13/ ,
131 /
11/ 4
10, 3
102 2
,. Care indicatori ai tendin!ei centrale sunt mai indica!i atunci cndJ
a. ave!i multe scoruri lips$ sau destule valori etreme%n ba+a de date
b. dori!i o determinare rapid$
c. dori!i valoarea care este cea mai stabil$ de la un e"antion la altul.
-. O distribu!ie unimodal$ cu modul de 44 "i media de 3, este un eemplu de
distribu!ieJ a. asimetric$ stn*a b. simetric$ c. asimetric$ dreapta.
7. Eamina!i cu aten!ie cele patru distribu!ii de mai Cos dup$ care 1ace!i o descriere
detaliat$ a 1iec$reia3 1$cnd re1erire la m$rimea5 volumul distribu!iei3 la ce se poate spune
dup$ o inspec!ie vi+ual$ atent$ %n le*$tur$ cu indicatorii tendin!ei centrale3 %mpr$"tierii "i
1ormei distribu!iei.
-7
CURSUL 1
INAEREN<A STATISTIC
1'#' Intrdu(ere
Cel mai adesea atunci cnd 1acem anchete3 sondaCe3 eperimente sau teste3 avem %n
vedere o popula!ie !int$ mai lar*$ pe care ar trebui s$ o investi*$m inte*ral. (ractic3 de cele
mai multe ori3 acest lucru este imposibil din cau+a volumului de munc$ enorm3 a costurilor
ridicate3 a timpului lun* de investi*are3 a de*rad$rii materialelor "i instrumentelor etc. "i de
aceea c$ut$m un compromis re+onabil %ntre toate acestea "i preci+ia "tiin!i1ic$3 ale*nd a"a&
anumitul e&antion convenabil.
7n asemenea ca+uri din popula!ia avut$ %n vedere se etra* e"antioane
1
3 care %n
statistic$ se numesc selecii3 termen impropriu dup$ Smith ;1'713 p. 2'<3 pentru c$ el
su*erea+$ Eale*erea inten!ionat selectiv$3 dup$ anumite criteriiF. Ori condi!ia 1undamental$ %n
teoria selec!iei este3 ca etra*erea acestora s$ se produc$ la %ntmplare3 aleator3 c$ci
e"antioanele Epe ba+$ de %ntmplare sunt de %nalt$ improbabilitateF ;op. cit.3 p. 3<. 7n 1inal3
conclu+iile trase de pe asemenea e"antioane popula!ionale sunt etrapolate asupra %ntre*ii
colectivit$!i vi+ate prin cercetare3 problema care se pune 1iind ct$ %ncredere ;1undamentat$
matematic< putem avea %n conclu+iile noastre.
Orice *rup natural intact3 luat %n compo+i!ia sa dat$3 poate 1i considerat un e"antion
etras la %ntmplare ;dac$ nu am introdus chiar noi 1actorii de selec!ie3 a1la!i sub control
eperimental<. 4plicnd la mai multe clase de elevi ;selec!ii aleatoare< acela"i test3 constat$m
1luctua!ii de la o clas$ la alta3 numite fluctuaii de e&antiona:3 la nivelul unor procente3 medii3
abateri standard etc. 7n ce m$sur$ datele ast1el ob!inute sunt relevante pentru %ntrea*a
popula!ie din care lotul de lucru a 1ost etras este principala problem$ a in1eren!ei statistice.
8und ca ba+$ valorile e"antionului ales "i etrapolndu&le la %ntrea*a popula!ie din care el a
1ost etras se comite o anumit$ eroare3 a c$rei valoare evident va trebui s$ 1ie ct mai mic$.
7n psiholo*ie3 peda*o*ie3 sociolo*ie multe dintre datele re+ultate din m$sur$toare &
teste3 anchete3 chestionare & dac$ sunt determinate din anali+a unor selec!ii de volum mare "i
nedistorsionate ;eperimental sau natural<3 tind s$ se distribuie con1orm curbei probabilit$!ii
1
4tra*em aten!ia asupra termenului de e&antion care3 %n sens 1oarte strict3 presupune utili+area unei metode sau a
unui procedeu de e"antionare. De aceea este de pre1erat s$ 1olosim termenul de e"antion doar %n acest ca+3 %n rest
putnd utili+a termenii de lot3 grup etc.
-/
normale. De aceea no!iunile statistice de semnificaie "i de -ncredere pot 1i eprimate %n
termeni de probabilitate3 prin re1erire la caracteristicile curbei lui Hauss.
Ai*ura 1'#' ,robabilit(ile producerii evenimentelor statistice asociate suprafeelor curbei gaussiene
Cum se observ$3 %n por!iunea ha"urat$
;
e 13'-O cad ',_ din ca+uri3 ,_ 1iind %n
a1ara acestei +oneO %n por!iunea
;
e 23,/O cad ''_ din ca+uri3 doar 1_ din ca+uri 1iind %n
eteriorul acestui interval ;,_ "i 1_ 1iind distribuite simetric3 %n dou$ Cum$t$!i e*ale la
capetele curbei<. (rin aducerea oric$rei distribu!ii normale reduse la o distribu!ie etalon3 %n
note + ;cu o medie +ero "i o abatere standard de 1< s&a *enerat un tabel al legii normale
reduse3 care ne permite s$ vorbim de semni1ica!ie "i %ncredere %n termeni de "ans$ "i de
probabilitate. Con1orm acestui tabel eist$ probabilitatea de ', la sut$ ca o valoare s$ cad$ %n
intervalul
;
e 13'-O "i de , la sut$ %n a1ara acestui intervalO probabilitatea de '' la sut$ de a
c$dea %n intervalul
;
e 23,/O "i doar de 1 sut$ %n a1ara acestui intervalO de ''' la mie de a
c$dea %n intervalul
;
e 333O "i numai o "ans$ dintr&o mie de a 1i %n a1ara lui.
1'!' ne&esu& (n(e%tu&ui de se4ni.i(aie statisti(
O m$sur$ ob!inut$ ar 1i adev$rat$ dac$ am investi*a 1ie un num$r mare de ca+uri
;teoretic in1init<3 1ie toate ca+urile care o compun. Cum aceasta nu este practic posibil3 pentru
c$ noi oper$m cu e"antioane mai mici3 etrase din popula!ia de ba+$3 media3 abaterea standard
sau al!i indicatori sintetici ob!inu!i sunt de 1apt estim(ri ale m$surii adev$rate3 aceast$
estima!ie 1iind cu att mai bun$ cu ct este mai stabil$3 deci cu ct variabilitatea3 %mpr$"tierea
m$sur$rilor pe di1erite e"antioane din aceea"i popula!ie este mai mic$. 4 doua condi!ie este ca
volumul e"antionului s$ 1ie mare3 c$ci cu ct volumul cre"te3 preci+ia valorilor m$surate cre"te
-'
"i ea ;dac$ e"antionul este aleator "i nedistorsionat<. De aceea conceptul de semni1ica!ie
implic$ att variabilitatea ;adic$ pe O< ct "i num$rul ;A<.
1'$' Erarea standard a unei 4edii de se&e(ie i se4ni.i(aia ei
Este locul s$ 1acem distinc!ie %ntre variabil$ "i parametruJ varia-i&a ;termen statistic
consacrat< este cuprins$ %ntre ni"te limite ale re*istrului de varia!ie3 care constituie domeniul
ei de de1ini!ie3 pe care %nre*istrea+$ anumite 1recven!e ;domeniul variabilei<O 1oarte adesea ea
este una continu$. (rin opo+i!ie3 %ara4etru& este o caracteristic$ constant$ a unei popula!ii.
#edia %n$l!imii sau a *reut$!ii unei popula!ii sunt parametri3 de"i din perspectiva *enetic$
%n$l!imea "i *reutatea sunt variabile3 deoarece ele cresc odat$ cu vrsta. Dar chiar mediile
acestora variabile pot 1i tratate ele %nsele ca variabileJ atunci cnd vrem s$ a1l$m %n$l!imea
unei popula!ii de 12 ani3 putem etra*e un num$r 1oarte mare de e"antioane din acea popula!ie
"i3 reunind mediile ;parametrii< diverselor e"antioane3 vedem c$ ele se comport$ ca ni"te
variabile3 pentru c$ se plasea+$ mai strns sau mai lar* %n Curul unei medii a mediilor3
respectnd le*ile distribu!iei normale ;*aussiene<. De aceea este posibil s$ se considere
mediile de selecie ;ale e"antioanelor< ca variabile aleatorii5 %ntmpl$toare3 s$ se trate+e
%mpr$"tierea lor %n termeni probabilistici "i s$ se etrapole+e conclu+iile asupra popula!iei de
ba+$. 4baterea standard a unei asemenea colec!ii de medii de selec!ie este denumit$ eroare
standard a mediei "i se estimea+$ dintr&un sin*ur e"antion etras aleator dup$ 1ormulaJ
1

A
s
S 5S
;
;-.1<
Cnd A este mai mare de 100J
A
s
S
;

;-.2<
%n care s este abaterea standard de selec!ie3 iar A este num$rul ca+urilor ;volumul selec!iei<.
2ormula Ea este %ntrebuin!at$ pentru a estima ct de mult se apropie media de selec!ie
;
de
media popula!iei totale ;S<.
EempluJ la testul Domino 4/ ;D 4/< 22- de copii de 1, ani au ob!inut valoarea medie
a scorului de 41320 cu o abatere standard de 1/.
20 3 1
1,
1/
22,
1/

;
S 5S
Se poate a1irma c$ pentru un *rad de %ncredere limitat ;pentru -/_ din ca+uri< media
real$ se a1l$ %ntre 41320e13203 adic$ %ntre 40 "i 42340O c$ pentru un nivel mai ridicat de
%ncredere ;pentru ',_ din ca+uri< media real$ se a1l$ %ntre 41320e13'-h13203 deci %ntre
41320e233,3 adic$ %n intervalul 3/3/, "i 433,,O "i %n s1r"it pentru un nivel de %ncredere 1oarte
70
ridicat ;pentru ''_ din ca+uri< aceast interval este 41320e23,/h13203 deci 41320e33103 adic$
media cade cu o probabilitate de ''_ %n intervalul 3/310 "i 44340. 7n primul ca+ riscul de
eroare este de 100&-/332 Y 313-/_ ;eroare 1oarte mare<3 %n al doilea ca+ de ,_ ;acceptabil<
iar %n ultimul ca+ de 1_ ;1oarte mic3 deci 1oarte acceptabil<.
Se obi"nuie"te s$ se note+e riscul de a *re"i pe care ni&l asum$m 1$cnd o aser!iune sau
alta "i pentru aceasta sa&a introdus conceptul de prag sau nivel de semnificaie. 4st1el3
intervalul
;
e13'-S
6
se nume"te interval de %ncredere la pra*ul de 030, ;eist$ riscul de
eroare de ,_ ca adev$rata medie s$ cad$ %n a1ara acestui interval<O intervalul de
;
e23,/S
6
se
nume"te interval de %ncredere la pra*ul de 0301 ;eist$ risc de eroare doar de 1_ din ca+uri<.
1'/' Erarea standard a unui (uantu4 %r(entua& i se4ni.i(aia ei
7ntr&un studiu am detectat la - ani 10 stn*aci din -4 de b$ie!i investi*a!i "i - stn*ace
din ,- de 1ete. (rocentul p al b$ie!ilor este de 1,3-3_ iar al 1etelor este de 11311_.
5roarea frecvenei are urm$toarele valori pentru b$ie!i "i 1eteJ
fete la S 5p baieti la S 5p
p p
20 3 4 -4 3 17
,-
/' 3 // 11 3 11
O ,4 3 4 -0 3 20
-4
37 3 /4 -3 3 1,

%n care p a 1ost deCa determinat ;1,3-3<3 iar 3 este procentaCul complementar ;3 Y 100&p3 %n
ca+ul nostru 3 repre+intnd dreptacii<O pentru b$ie!i 3 este /4337 iar pentru 1ete 3 este //3/'.
(utem conclu+iona c$ pentru b$ie!i propor!iile reale se a1l$ & la un pra* de %ncredere de
,_ & %ntre limitele pe13'-S
p
%n intervalul 1,3-3e13'-h43,4 Y 1,3-3e/3'3 adic$ %ntre -373&243,3O
la un pra* de %ncredere de 1_3 %ntre limitele pe23,/S
p3
%n intervalul 1,3-3e23,/h43,4 Y
1,3-3e113713 adic$ %ntre 33'2 & 27334. 8a 1ete locali+$rile propor!iilor reale vor 1i determinate
%n mod analo*J 11311e13'-h4320 Y 11311e/3233 %n intervalul de 23// & 1'3343 pentru un pra* de
%ncredere de ,_ "i 11311e23,/h4320 Y 11311e103/43 %n intervalul 0327 & 213',3 pentru un pra*
de %ncredere de 1_.
1'0' Sar(ini sau %r-&e4e de (4%araie' I%te+a de nu&
7ntr&un eerci!iu anterior ;aplica!ie la cursul 4< pe unul din 1actorii testului de
personalitate 0S(. ,2 de b$ie!i aveau
;
Y '37, "i O Y 331,3 iar 41 de 1ete aveau
;
Y
103,- "i O Y 3340. Di1eren!a mediilor celor dou$ *rupuri ;'37,&103,- Y &03/1<3 era ea su1icient
de mare pentru a a1irma c$ nu sunt datorate ha+ardului "i a construi tabele de norme separat
pentru cele dou$ seeS 4ceast$ problem$ o re+olv$ testul semnificaiei diferenei celor dou(
medii3 hot$rtor %n luarea deci+iei. Di1eren!a poate 1i semni1icativ$ statistic la un anumit pra*
de semni1ica!ie ;"i atunci trat$m separat cele dou$ *rupuri< sau nesemni1icativ$3 adic$ datorat$
71
%ntmpl$rii. 7n aceast$ situa!ie m$rirea numeric$ a e"antioanelor sau ale*erea altor e"antioane
ar putea nivela3 eventual chiar inversa sensul di1eren!ei.
2acem urm$toarele preci+$riJ cu ct num$rul de ca+uri este mai mare3 cu att mai mult
aceea"i di1eren!$ dintre medii cre"te %n semni1ica!ieO cu ct variabilele sunt mai centrate pe
medie ;abaterea standard mai mic$<3 cu att di1eren!ele tind s$ 1ie mai semni1icative.
a b
7n ca+ul a "i %n ca+ul b de mai sus3 valoarea di1eren!ei mediilor nu este aceea"i3 dar %n
primul ca+ ea este semni1icativ$ ;dispersie mic$3 ce au %n comun cele dou$ e"antioane este
mult mai pu!in dect ceea ce au ele di1erit<3 pe cnd %n ca+ul b por!iunea comun$ este att de
mare ;din cau+a dispersiei mari< %nct ele pot 1i considerate ca 1$cnd parte din aceea"i
popula!ie "i tratate %n comun. Calculul semni1ica!iei di1eren!ei dintre dou$ medii se 1ace %n
1unc!ie de m$rimea e"antioanelor ;mari sau mici< "i a 1aptulului dac$ sunt corelate %ntre ele %n
vreun 1el sau sunt independente.
1'1' Eantiane ne(re&ate de v&u4 4are' I%te+a de nu&
8imita dintre e"antioanele de volum mic "i cele de volum mare este mai curnd una
arbitrar$3 tabelele tratnd di1eren!iat problema pentru o valoare critic$ a lui A de 30 de ca+uri.
(entru unele tipuri de anali+e3 ca anali+a 1actorial$ de eemplu3 numerele mari %nseamn$ %ns$
sute3 uneori mii de participan!i.
7n le*$tur$ cu 1aptul dac$ e"antioanele sunt independente sau corelate trebuie 1$cute
cteva preci+$ri importante. 7n principiu distinc!ia are %n vedere 1aptul c$ participan!ii la un
eperiment sunt m$sura!i o sin*ur$ dat$ sau de mai multe ori pe parcursul aceluia"i
eperiment. 4tunci cnd pentru 1iecare condi!ie eperimental$ este alocat un alt *rup de
subiec!i3 acela"i subiect neparticipnd la mai multe tratamente eperimentale3 e"antioanele se
numesc independente. 7n acest ca+ %n re+ultatul 1inal al interven!iei vor interveni cu ponderi
72
di1erite dou$ surse maCore ale variabilit$!ii datelor3 una care se re1er$ la tratamentul
eperimental %n sine "i alta datorat$ di1eren!elor individuale dintre membrii aloca!i di1eritelor
condi!ii5 *rupuri eperimentale3 care niciodat$ nu vor 1i per1ect echivalen!i. 4cest tip de
e"antion %n care participan!ii sunt m$sura!i o sin*ur$ dat$ se cheam$ deci e"antioane
independente. )estarea di1eren!elor mediilor pentru variabila dependent$ are %n vedere testul t
pentru e"antioane independente ;necorelate<.
Din aceast$ perspectiv$ pare a 1i mult mai avantaCos ca acela"i *rup eperimental s$
treac$ prin toate 1a+ele3 etapele sau condi!iile eperimentale3 situa!ie %n care variabilitatea
interindividual$ ;1iind aceea"i< nu mai intervine %n determinarea e1ectului 1inal3 practic ea
nemaicontnd. 4cest tip de desi*n eperimental are o mult mai mare capacitate de a pune %n
eviden!$ e1ectul QcuratF al unui tratament eperimental3 dac$ acesta eist$ cu adev$rat.
(uterea cercet$rii ;adic$ posibilitatea reCect$rii ipote+ei nule< este mai mare %n acest al doilea
ca+3 "i atunci apare 1iresc %ntrebarea de ce nu sunt 1olosite eclusiv acest tip de e"antioane3
care pre+int$ "i alte avantaCe suplimentare. 4st1el3 e"antioanele corelate permit un mult mai
bun control al variabilelor eterne ce pot distorsiona re+ultatele cercet$rii. Eist$ "i un mare
avantaC 1inanciar le*at de acest tip de e"antioane3 deoarece ele sunt mai economice3 %n m$sura
%n care acela"i e1ect este pus %n eviden!$ cu un num$r mult mai mic de participan!i.
De+avantaCele acestui tip de e"antionare sunt "i ele de luat %n calcul %n proiectarea
cercet$rii. 7n principal e1ectele de ordine "i e1ectele de %nv$!ate sunt cele care trebuie avute %n
vedere c$ci3 participnd la toate condi!iile eperimentale3 apare efectul de ordine %n
per1orman!$ *enerat de chiar succesiunea %n care tratamentele au 1ost administrate. 4cest 1apt
ar putea 1i re+olvat prin contrabalansare ;ordini aleatoare ale tratamentelor<3 dar epunerea la
m$sur$torile "i tratamentele ini!iale *enerea+$ reactivitate3 "i deci o anumit$ sensibili+are la
tratamentele ulterioare. E1ectul de %nv$!are ac!ionea+$ nesistematic3 adic$ %n mod ine*al
asupra participan!ilor3 de unde "i implica!iile ne*ative asupra validit$!ii interne a cercet$rii.
4tunci cnd e"antioanele sunt de volum mare ;peste 30< "i independente ;necorelate<3
procedeul de calcul al semni1ica!iei di1eren!ei mediilor se 1ace %n "ase trepte ;pa"i<J
a. Se calculea+$ cele dou$ medii.
b. Se calculea+$ cele dou$ abateri standard ;de selec!ie< ale distribu!iilor.
c. Se calculea+$ erorile standard ale celor dou$ medii.
d. Se calculea+$ eroarea standard a di1eren!ei dintre cele dou$ medii dup$ 1ormulaJ
73
1 1 1 1
2 2
2 2
2 2

,
_

,
_

>
>
;
;
>
>
;
;
> ; > ;
A
s
A
s
A
s
A
s
S S S ;-.3<
e. Se calculea+$ semni1ica!ia statistic$ a di1eren!ei mediilor dup$ 1ormulaJ
1 1
2 2

>
>
;
;
> ;
A
s
A
s
> ;
S
> ;
t
;-.4<
1. se evaluea+$ t %n tabela corespun+$toare. 7n ca+ul nostruJ
L$ie!i 2ete
A ,2 42
;
'37, 103,-
d 331, 3340
. 17 3 1
-' 3 0
/1 3 0
477 3 0
/1 3 0
2 2/ 3 0 1', 3 0
/1 3 0
41
,- 3 11
,1
'2 3 '
7, 3 ' ,- 3 10

+

t
7n tabelul le*ii normale de distribu!ie t3 cea mai apropiat$ valoare de 1317 este 13203 la
care "ansele de eroare sunt de 23_3 mult mai mari dect ,_ ;primul pra* de semni1ica!ie< sau
dect 1_ ;al doilea pra* de semni1ica!ie<3 deci se poate considera c$ di1eren!a dintre cele dou$
medii este %ntmpl$toare3 datorat$ ha+ardului.
7n statistic$ ne mi"c$m %ntre dou$ ipote+e contradictoriiJ ipote+a speci1ic$ 8
s
3 care este
de 1apt ipote+a de cercetare ;ce a1irm$ c$ di1eren!a dintre medii este una real$3 care nu se
datorea+$ %ntmpl$rii< "i ipote+a de nul 8
o
3 care presupune c$ di1eren!ele ap$rute sunt datorate
ha+ardului3 erorilor de e"antionare etc. Dac$ plas$m pe o a$ ori+ontal$ probabilitatea de
eroare ob!inem repre+entarea de mai CosJ
pY,_ p i ,_ pY1_ p i 1_
(robabilitatea 1&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 030, &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 0301 &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&j 0
8
o
nu se consider$ in1irmat$ 8
o
se consider$ in1irmat$
se suspend$ deci+ia "i se accept$ 8
s
t sau 2 calcula!i #D51 !D03
Cele dou$ limite ale semni1ica!iei
a. dac$ t calculat ;sau 43 pentru e"antioanele cu volum de peste 30 de participan!i< este mai mare
de 13'- %nsemn$ c$ di1eren!a este nesemni1icativ$ statistic3 ipote+a de nul neputnd 1i
reCectat$O
74
b. dac$ t are valoare mai mare de 23,/ se admite %n mod 1erm ipote+a speci1ic$3 la un nivel de
%ncredere de 1_O
c. dac$ t este cuprins %ntre 13'- "i 23,/ %nseamn$ c$ semni1ica!ia di1eren!ei mediilor este una
nesi*ur$3 re+ultatul r$mnnd %n dubiu ;nivel de %ncredere de ,_<.
)radi!ia a acreditat ca pra*uri de semni1ica!ie p k 030, ; sau p k .0,< pentru situa!ii %n
care riscul lu$rii unei deci+ii nu are implica!ii practice sau teoretice mari "i pra*ul de p k 0301
;sau p k. 01< pentru deci+iile maCore sau care implic$ un risc crescut.
1'2' Eantiane de v&u4 4areD (re&ate
Cnd acela"i *rup este comparat cu el %nsu"i3 %nainte "i dup$ introducerea unui 1actor
eperimental sau atunci cnd dou$ *rupuri au 1ost prealabil comparate3 e*ali+ate "i puse %ntr&o
situa!ie prin care se in1luen!ea+$ reciproc3 vorbim de e"antioane ;selec!ii< corelate. Eist$ de
asemenea e"antioane perechi construite ast1el %nct 1iec$rui element dintr&un e"antion s$&i
corespund$ un altul din cel$lalt3 cu care 1ormea+$ pereche ;e"antioane apariate<. 7n 1elul
acesta se pot compara dou$ procese didactice sau de instruire3 la ori*inile sale cele dou$
e"antioane 1iind e*ali+ate dup$ unul sau mai multe criterii ;.63 nivel de cuno"tin!e3 vrst$3
apartenen!$ de *en etc.<3 cu ct criteriile sunt mai numeroase compara!ia 1iind mai %ntemeiat$3
dar cu di1icult$!i "i costuri a1erente tot mai ridicate. 4"a a procedat Hil> atunci cnd a
comparat 2/ de elevi buni cu 2/ de elevi slabi aparia!i pentru a determina cau+ele di1eren!ei
de per1orman!$ "colar$3 pentru niveluri e*ale ori direct comparabile de inteli*en!$3 vrst$3 *en
sau pro1esiunea p$rin!ilor. 2ormula de calcul a erorii di1eren!ei mediilor este %n acest ca+
urm$toareaJ
> ;
;>
> ; > ;
S S r S S S +

2
;-.,<
4pare aici un simbol nou r
68
care este coe1icientul de corela!ie. Se observ$ c$
> ;
S


;eroarea di1eren!ei celor dou$ medii ale e"antioanelor corelate< este tot mai mic$ pe m$sur$ ce
corela!ia cre"te. Deci corela!ii mai mari dau valori tot mai mari ale lui t3 c$ci %n rest 1ormula
este aceea"iJ
> ;
S
> ;
t

;-.-<
1'3' Se4ni.i(aia di.erenei dintre du (uantu4uri %r(entua&e
7n eemplul anterior relativ la laterali+are3 procentaCul stn*acilor "i al stn*acelor este
di1erit ;1,3-3 & 11311 Y 43,2<3 dar este aceast$ di1eren!$ semni1icativ$ statistic sau este doar
7,
una datorat$ %ntmpl$riiS (entru a r$spunde la %ntrebarea de mai sus trebuie s$ calcul$m
eroarea standard a di1eren!ei dintre cele dou$ cuatumuri procentuale ;procentaCe de selec!ie<3
dup$ 1ormulaJ
2 2
< ;
2 1 2 1
p p p p
S S S

;-.7<
2
2 2
1
1 1
< ;
2 1
A
3 p
A
3 p
S
p p

+

;-./<
Cum di1eren!a
3
< ;
2 1
2 1
p p
S
p p
t

1ormula lui t va 1iJ

2
2 2
1
1 1
2 1
A
3 p
A
3 p
p p
t
+

;-.'<
7n ca+ul nostru di1eren!a nu este semni1icativ$ statistic pentru c$ nu atin*e un t critic de 13'-
;p Y ,_< sau 23,/ ;p Y 1_<3 de"i %n realitate stn*acii sunt de aproimativ patru ori mai
1recven!i dect stn*acele. 7n ca+ul nostruJ
. 73 3 0
1/ 3 -
,2 3 4
-4 3 17 -0 3 20
,2 3 4
,-
/' 3 // 11 3 11
-4
37 3 /4 -3 3 1,
11 3 11 -3 3 1,

+

t
1'5' Ta-e&e&e t i 2 %entru teste de se4ni.i(aie
Cu toate c$ este de dorit s$ se lucre+e cu selec!ii sau e"antioane de volum mare3 %n
psiholo*ie adeseori putem 1i pu"i %n situa!ia de a lucra cu selec!ii de volum mic. Chiar
m$rimea obi"nuit$ a claselor noastre ;%ntre 20 "i 30 de elevi< ne obli*$ la aceasta. 7n plus3
multe dintre prelucr$rile statistice presupun QrupereaF e"antioanelor de volum mare %n
sube"antioane mai mici3 dup$ diverse criteriiJ al apartenen!ei de *en3 al vrstei3 al primilor "i
ultimilor la %nv$!$tur$3 al subreali+a!ilor3 reali+a!ilor sau suprareali+a!ilor "colar3 dup$ pre+en!a
sau absen!a unui atribut sau %nsu"iri. #ulte date sen+oriale3 1i+iolo*ice au o relativ$ stabilitate
"i se pretea+$ la acest tratament statistic.
Cnd e"antioanele de cercetare sunt de volum mic3 nu se mai poate presupune o
distribu!ie normal$ "i de aceea tabelele 4 ;ce eprim$ curba distribu!iei normale reduse< au
1ost %nlocuite cu tabelele QStudentF pentru valori t3 de c$tre =. S. Hosset3 modi1icate3 etinse
"i per1ec!ionate ulterior de c$tre :. 4. 2isher.
)abelele 4 "i t dau %n principiu aceea"i in1orma!ie3 adic$ ne indic$ probabilitatea ca o
valoare eprimnd di1eren!a dintre medii "i procente s$ apar$ din cau+a unor varia!ii
7-
%ntmpl$toare3 re+ultate din selec!ia e"antionului. Di1eren!ele dintre cele dou$ tabele sunt
urm$toareleJ
1. )abelele t dau valori pentru o sin*ur$ valoare a lui A3 care este cuprins %ntre 30 "i
in1initO tabelele 2isher ;4< iau %n considerare toate valorile lui A sub 30.
2. )abelele 4 operea+$ cu probabilitate eprimat$ %n procente din 100 "anse3 tabela
2isher operea+$ cu 1rac!ii +ecimale. 4st1el p Y 0301 corespunde lui 1_ sau o "ans$ din o sut$3
iar p Y 03,0 cu ,0 de "anse la o sut$ ;o "ans$ din dou$<.
3. 7n tabela 4 aceasta are un num$r de valori care varia+$ din aproape %n aproape ;la
una sau dou$ +ecimi<3 %n timp ce t este calculat pentru un num$r relativ mic de valori alese
sistematic3 cele mai importante 1iind cele critice ;p Y ,_O p Y 1_<.
4. 7n tabelele 2isher nu apare %n prima coloan$ din stn*a A3 ci f3 care simboli+ea+$
num$rul de *rade de libertate ;degree of freedom<. Cnd se lucrea+$ cu un sin*ur *rup sau cu
*rupuri corelate f Y A&1O cnd se lucrea+$ cu *rupuri independente f Y A
K
\ A
>
& 2O cnd *rupul
dep$"e"te 303 tabelele 4 "i t se e*ali+ea+$.
1'#"' Se4ni.i(aia di.erenei 4edii&r a du eantiane de v&u4 4i( (re&ate
De"i %n esen!$ metoda de calcul a di1eren!elor mediilor e"antioanelor de volum mic
este aceea"i ca "i pentru e"antioanele de volum mare ;calculul lui t3 urmat$ de raportarea la un
tabel "i determinarea 1aptului dac$ probabilitatea de eroare este sub sau peste un pra* critic<3
la e"antioanele de volun mic apare o mare simpli1icareJ %n loc de a calcula dou$ medii3 dou$
abateri standard "i apoi eroarea standard a di1eren!elor dintre mediile celor dou$ e"antioane3
aici se lucrea+$ cu o sin*ur$ medie3 adic$ media di1eren!elor de per1orman!$ a subiec!ilor %n
situa!ia K "i %n situa!ia P3 sau la *rupul 1 "i *rupul 2 cu care a 1ost e*ali+at "i pus %n situa!ia de
competi!ie ;*rupul martor "i *rupul de control<. 6pote+a de nul este %n acest ca+ presupunerea
c$ di1eren!a mediilor dintre *rupuri este +ero3 iar ipote+a speci1ic$ este aceea c$ di1eren!a
mediilor este semni1icativ$ ;la un pra* speci1ic di1erit de +ero<.
De eemplu3 se "tie c$ diabetul Cuvenil poate %ncetini de+voltarea cre"terii dac$ boala
s&a declan"at %nainte de pubertate. (entru a veri1ica acest lucru s&au m$surat %n$l!imea "i
*reutatea pentru dou$ loturi care au 1ost e*ali+ate dup$ criteriul vrstei "i al *enului.
7n$l!ime Hreutate
(retest (osttest Di1eren!a (retest (osttest Di1eren!a
?r
.
K P l Y P&K GH K P l Y P&K GH
1 1-2 1-4 2 4 ,7 ,/ 1 1
77
2 1,4 1,' , 2, 43 ,4 11 121
3 1,3 14/ &, 2, 4/ ,0 2 4
4 1-7 1-3 &4 1- -0 ,, &, 2,
, 133 142 ' /1 3/ ,0 12 144
- 13/ 140 2 4 3' 3' 0 0
7 1,4 1,- 2 4 47 43 &4 1-
/ 1-2 1-- 4 1- ,/ -0 2 4
' 1-0 1,' &1 1 ,- -0 4 1-
10 14/ 1-3 1, 22, ,0 ,2 2 4
11 142 14, 3 ' 4/ 47 &1 1
12 140 13' &1 1 44 4, 1 1
13 14' 170 21 441 4' ,1 2 4
14 131 140 ' /1 3' 42 3 '
? ; > `l `l
2
; > `l `l
2
m 14'3,0 1,33/- -1 ''3 4/32' ,0343 30 3,0
4. (entru %n$l!imeJ
11 3 2
07 3 2
3- 3 4
4
07 3 2
13
4/ 3 7
1
. 3
4/ 3 7 '4 3 ,, '4 3 ,,
13
7' 3 2-, ''3
1
< ;
. 2
3- 3 4
14
-1
. 1
.
2
2
2

S
t
A
s
S
s
A
A
s
A
,. Din tabela lui 2isher select$m pe p. Cea mai apropiat$ valoare este pe linia f Y A&1
;13<3 %n dreptul coloanei a -&a la 231- ;comparativ cu 2311 ob!inut de noi<. 4ceasta %nseamn$
c$ eist$ mai mult de ,_ "anse de eroare %n respin*erea ipote+ei de nul "i deci aceasta nu va 1i
reCectat$. 2$r$ a atin*e pra*ul semni1ica!iei statistice ;p i .0,< di1eren!a tinde totu"i s$ 1ie
semni1icativ$. #$rirea e"antionului ar putea duce probabil la atin*erea acestui pra* minim
necesar respin*erii ipote+ei nule.
L. (entru *reutateJ
-, 3 1
30 3 1
14 3 2
. 4
30 3 1
13
-' 3 4
1
. 3
-' 3 4 '/ 3 21 '/ 3 21
13
2' 3 -4 3,0
. 2
14 3 2
14
30
. 1
2
2
2

S
t
A
s
S
s
A
s
A
7/
,. Din tabelul lui 2isher3 p la f Y 13 este 231- pentru ,_ "anse de eroare iar valoarea
ob!inut$ de noi 1iind mult sub aceasta3 ipote+a de nul nu poate 1i respins$.
Paii eempli1ica!i prin cele dou$ eerci!ii anterioare sunt cei pre+enta!i mai CosJ
Eta%a #. Se %ntabelea+$ valorile ob!inute de subiec!ii celor dou$ *rupe %mperecheate
;corelate<3 di1eren!a l "i p$tratul acesteia. Se calculea+$ media di1eren!elor ; Y K&P3 care
de re*ul$ nu se calculea+$3 dar este un bun miCloc de control al corectitudinii %n calcul<.
Eta%a !. Se calculea+$ %nti dispersia ;
1
< ;
2
2
2

A
A
s
<3 dup$ care abaterea standard ;s Y
2
s <
Eta%a $. Se calculea+$ eroarea standard a mediei di1eren!elorJ
1

A
s
S
Eta%a /. 7l calcul$m pe t care este ctul dintre media di1eren!elor "i eroarea standard a mediei
di1eren!elorJ

S
t
3 dar cum ; > se observ$ c$ t devine echivalent ca 1ormul$ de
calcul cu
; >
S
; >
4

3 care este totu"i mai *reu maniabil$3 c$ci presupune dou$ medii3 dou$
abateri standard "i dou$ erori standard ale di1eren!elor.
Eta%a 0. 7l evalu$m pe t ale*nd de pe coloana f din tabelul lui 2isher num$rul *radelor de
libertate echivalent cu A&1 ;%n ca+ul nostru 13<. 7n 1unc!ie de valoarea *$sit$ vedem dac$3 %n
ca+ul respin*erii ipote+ei nule3 probabilitatea de eroare este mai aproape de unul dintre
pra*urile critice c$utate ;p Y 030, sau p Y 0301<.
)oate determin$rile laborioase eviden!iate prin eemplele de mai sus pot 1i etrem de
mult simpli1icate dac$ apel$m la o alt$ modlitate de calcul3 dat$ de 1ormula -.1, de mai Cos.
4ceasta presupune ca datele s$ 1ie introduse pe un minicalculator cu panou statistic "i
%ntabelate ca %n eemplul urm$tor.
7n$l!ime
di1eren!a
Hreutate
di1eren!a
A 14 14
433- 2314
7'
;
731- 43-'
=6 -1 30
=6
2
''3 3,0
27 3 2
'1 3 1
3- 3 4
14
1- 3 7
3- 3 4

A
s
t
3 pentru di1eren!a de %n$l!ime.
70 3 1
2, 3 1
14 3 2
14
-' 3 4
14 3 2

A
s
t
3 pentru di1eren!a de *reutate.
Cele dou$ valori re+ultate din eemplele de mai sus3 de"i 1oarte apropiate de cele
ob!inute prin metoda precedent$3 nu sunt totu"i identice cu acestea. (entru ele*an!a "i
rapiditatea %n calcul presupuse de acesta recomand$m cel de al doilea procedeu de lucru.
1'##' Se4ni.i(aia di.erenei 4edii&r a du eantiane
Cnd se compar$ dou$ e"antioane independente de volum mic eist$ posibilitatea de a
1olosi metoda lui 2isher %n calculul semni1ica!iei di1eren!ei. 7n acest ca+ erorile standard ale
mediilor de selec!ie nu se mai calculea+$ separat pentru a se combina %n vederea ob!inerii
erorii standard a di1eren!ei3 ci ambele selec!ii sunt considerate %mpreun$3 deoarece ipote+a de
nul presupune c$ ele repre+int$ o aceea"i popula!ie. 8a modul cel mai *eneral3 1ormulele de
lucru pentru testele t destinate e"antioanelor de v&u4 4i( ne(re&ate sunt -.10 "i -311 de
mai Cos.

,
_

,
_

+
+

2 1
2 1
2 1
2
2
2
1
2 1
2 A A
A A
A A
; ;
; ;
t
;-.10<
%n care 1 ; 3 2 ; sunt mediile de selec!ieO A
1
3 A
2
num$rul de ca+uri pentru K
1
"i K
2
O `K
1
2
"i
`K
2
2
repre+int$ suma p$tratelor abaterilor individuale de la medie. Sin*ura precau!ie
important$ este aceea de a&l c$uta pe t %n coloana lui 2isher la df Y A
1
\ A
2
& 2 *rade de
libertate. Cea mai des utili+at$ modalitate de calcul a testului t pentru e"antioanele
independente ale c$ror dispersii nu di1er$ semni1icativ
2
3 este %ns$ 1ormula -.11 de mai Cos3
unde toate nota!iile sunt deCa cunoscute. 7n aceast$ 1ormul$ din dispersiile separate ale celor
dou$ *rupuri comparate se ob!ine una sin*ur$3 cumulat$3 care este de 1apt o estimare a
dispersiei popula!ieiJ
2
(entru a r$spunde la %ntrebarea dac$ cele dou$ dispersii sunt similare sau di1erite %n S(SS eist$ testul 8evene
pentru e*alitatea varian!elor.
/0

,
_

+
1
]
1

+
+

2 1 2 1
2
2 2
2
1 1
2 1
1 1
2
< 1 ; < 1 ;
A A A A
s A s A
; ;
t
;-.11<
Cnd e"antioanele comparate sunt independente3 dar de volum mare3 1ormulele de
determinare a lui t sunt cele de mai Cos3 %n care di1eren!a se %mparte la eroarea di1eren!eiJ
2 1
2 1
; ;
s
; ;
t

;-.12<
2
2
2
1
2
1
2 1
A A
; ;
t

+

;-.13<
7n 1ine3 testul t pentru un sin*ur e"antion este posibil prin apelul la 1ormula -.14 de mai CosJ
A
s
;
t

;-.14<
A
s
t

;-.1,<
%n care la num$r$tor se a1l$ di1eren!a dintre media e"antionului de selec!ie "i cea a popula!iei3
s este abaterea standard a e"antionului iar A volumul acestuia. (entru *rupe corelate5 apariate3
atunci cnd se 1olole"te ca variabil$ di1eren!a perechilor ;delta<3 1ormula -.14 devine -.1,.
(resupunem c$ %n eemplul de mai Cos ; "i > sunt dou$ e"antioane independente.
7n$l!ime Hreutate
K
1
K
2
K
1
K
2
A 14 14 14 14
;
14'3,0 1,33/- 4/32' ,0343
O 1133- 11307 7332 -3-,
=; 20'3 21,4 -7- 70-
=;U 314,/1 333002 3333/ 3-17/
Determin$m semni1ica!ia di1eren!ei celor dou$ %n$l!imi dup$ 1ormula -.11J
07 3 0
-, 3 ,'
3- 3 4
1, 3 3,,/
3- 3 4
1'-
2/
2-
-47,/3
3- 3 4
14 14
14 14
2 14 14
333002 314,/1
,0 3 14' /- 3 1,3

+
+

t
7n acela"i 1el se procedea+$ "i pentru *reutateJ
11 3 0
,4 3 1'
14 3 2
'- 3 3/1
14 3 2
1'-
2/
2-
-',1-
14 3 2
14 14
14 14
2 14 14
3-17/ 3333/
2' 3 4/ 43 3 ,0

+
+

t
C$utnd %n tabelul lui 2isher la f Y 14 \ 14 & 2 Y 2-3 *$sim c$ ambele valori sunt 1oarte
departe de pra*urile de semni1ica!ie critice p Y 030, sau p Y 03013 ceea ce ne %ndrept$!e"te s$
accept$m ipote+a de nul. 7n conclu+ie3 cele dou$ *rupe 1ac parte din aceea"i popula!ie.
/1
1'#!' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
1. 9n *rup de adolescente anoreice au urmat timp de "ase luni un tratamet terapeutic
care trebuia s$ dea ca re+ultat ameliorarea *reut$!ii %nre*istrate la 1a+a de posttest.
Hreutate
%nainte
Hreutate
dup$
Di1eren!
a
l
l
2
1
3/ 43 ,
2
3/ 43 ,
3
3' 42 3
4
3/ 42 4
,
3' 4- -
-
3- 3, &1
7
3, 3, 0
/
43 4- 3
'
33 3' ,
10
37 34 &2
11
37 3, &2
12
37 43 -
13
3, 41 -
14
3/ 42 4
1,
41 43 2
1-
3' 42 3
17
40 4, ,
1/
3, 3, &1
1'
3' 42 3
20
3/ 40 3
21
34 3, 0
22
43 4- 3
23
34 3, 1
24
37 3/ 1
2,
3, 3- 1
2-
43 47 4
A 2- 2- 2-
; 3737, 40333 23,/
O 2374 431/ 23,1
)abelul de mai sus indic$ *reutatea m$surat$ %naintea "i dup$ tratamentul e1ectuat3 ca
"i di1eren!ele de *reutate constatate dup$ tratament. S$ se re+olve urm$toarele cerin!eJ
a. (arcur*nd pa"ii din curs determina!i dac$ eist$ un c"ti* semni1icativ de *reutate %n
urma aplic$rii pro*ramului psihoterapeutic.
b. 2ace!i aceea"i determinare utili+nd pe A3 media "i abaterea standard pre+ente pe
ultimele trei rnduri din tabel3 dup$ al*oritmul din curs.
c. 2ormula!i ipote+a speci1ic$ "i raporta!i re+ultatele ob!inute.
/2
2. 9n *rup de ,/ de copii din "coala *eneral$ au 1ost chestiona!i cu inventarul #4SC
pentru a li se determina nivelul de anietate. 6pote+a speci1ic$ a 1ost aceea c$ nivelul aniet$!ii
acestui *rup este semni1icativ mai mic dect al copiilor care nu practic$ sportul. Hrupul de
sportivi a ob!inut o medie a scorurilor de 123,0 "i o abatere standard de 732,. 7n popula!ia de
covrstnici nivelul mediu al aniet$!ii a 1ost de 1,3,0. :$spunde!i la %ntrebarea dac$ ipote+a
cercet$rii se con1irm$ sau nu3 raportnd re+ultatele ob!inute.
3. 7n *rupul de mai sus eist$ 30 de 1ete "i 2/ de b$ie!i3 ale c$ror valori statistice
descriptive la testul de anietate sunt sinteti+ate %n tabelul de mai CosJ
L$ie!i 2ete )otal
A
2/ 30
; 10 14
O
;
,32, -331
=; 2/0 420
=;U 3,44 703,
;
S 1301 1317
a. 2ormula!i o nou$ ipote+$ de cercetare le*at$ de di1eren!ele de *rup ale mediilor
aniet$!ii "i preci+a!i dac$ aceasta se con1irm$3 raportnd re+ultatele ob!inute.
b. Completa!i coloana )otal3 dup$ re*ulile 1urni+ate %n curs.
c. Determina!i eroarea standard a mediei pentru coloana )otal.
d. Determina!i intervalele de %ncredere ale mediei pentru C6 ;6nterval de %ncredere< de
,_ "i de 1_.
4. )esta!i ipote+a potrivit c$reia cei 70 de studen!i de anul 6 de la 2acultatea de (siholo*ie3
cu un .6 de 114 "i o abatere standard de 113 au un nivel de inteli*en!$ semni1icativ mai
mare comparativ cu popula!ia de ba+$ ;.6
mediu
Y 100<.
,. (entru un *rup de 120 de copii din *rupa pre*$titoare a *r$dini!ei s&a aplicat un test
destinat determin$rii aptitudinii pentru "colaritate3 cuprin+nd o component$ motric$3 una
co*nitiv$ "i combina!ia acestora %ntr&un scor total. 4cest test a 1urni+at urm$toarele
re+ultate pentru b$ie!i ;#< "i 1ete ;2<J
)este #otricitate Co*ni!ie )otal
Hen # 2 #\2 # 2 #\2 # 2 #\2
A
,4 -- ,4 -- ,4 --
; 1'3/3 203,, 3-3-, 3/303 ,-34/ ,/3,/
O
;
23,4 333' ,3,7 ,313 733, 73/2
/3
=; 1071 13,- 1'7' 2,10 30,0 3/--
=;U 21,/3 2/-07 74171 '71-7 17,132 23042'
@arian!a
S
;
l
2&#
t
1
t
2
Cerin!eJ
a. )esta!i ipote+a di1eren!ei semni1icative a mediilor dintre 1ete "i b$ie!i pentru cele
trei perechi de variabile ale testului aplicat.
b. :aporta!i re+ultatele ob!inute.
c. 4*re*a!i datele pentru b$ie!i "i 1ete3 completnd corect "i inte*ral coloana #\2.
d. Determina!i varian!a "i eroarea standard a mediei ;S
;
< pentru toate coloanele
tabelului.
e. Determina!i pe t
1
cu 1ormula -.113 pe t
2
cu 1ormula -.12 "i comenta!i re+ultatele
ob!inute.
/4
CAPITOLUL 2
STU,IUL ASOCIERII ,INTRE =ARIABILE PRIN CORELA<IE
2'#' Intrdu(ere
?icio alt$ procedur$ statistic$ nu a deschis att de multe c$i de descoperire "tiin!i1ic$
%n psiholo*ie3 "tiin!ele comportamentului "i educa!ie ca metoda corela!iei. Dac$ pn$ acum
ne&am ocupat de distribu!ii cu o sin*ur$ variabil$ ;univariate<3 prin corela!ie avem %n vedere
distribu!iile bivariate3 %n le*$tur$ cu care ne punem problema *radului de asociere.
9n coeficient de corelaie este un num$r unic care indic$ m$rimea rela!iei dintre dou$
1enomene3 procese psihice3 lucruri3 adic$ %n ce *rad varia+$ unul %n paralel cu varia!ia
celuilalt. 2$r$ corela!ie nu ar 1i posibil$ predic!ia "i chiar atunci cnd sunt implicate rela!ii
%ntmpl$toare3 1$r$ cunoa"terea covaria!iei ;varia!iei comune a dou$ variabile< nu am 1i
capabili s$ control$m o variabil$ prin manipularea celeilalte.
6at$ cteva eempleJ eist$ vreo le*$tur$ %ntre scorurile la testele de inteli*en!$ "i
per1orman!a "colar$S dar %ntre %n$l!ime "i *reutateO %ntre ploaia c$+ut$ "i recolteO %ntre statutul
economic3 social "i cultural al p$rin!ilor "i pre+en!a elevilor %n "colile aCut$toareO %ntre studiile
p$rin!ilor "i per1orman!a "colar$ a copiilorO %ntre inteli*en!a p$rin!ilor "i inteli*en!a copiilorO
%ntre inteli*en!a *emenilor uni& "i bivitalieniO dar a 1ra!ilor %ntre eiS
Hradul de paralelism7 m$sura %n care dou$ colec!ii de m$sur$tori co&varia+$ se eplic$
cel mai adesea prin coe1icientul de corela!ie. 7n studierea rela!iei dintre anumite %nsu"iri se
pleac$ de la varia!ia simultan$ a datelor3 numit$ covarian(3 c$utnd s$ desprindem prin
anali+a le*$turii dintre ele3 modul lor de asocia!ie.
)rebuie spus c$3 spre deosebire de eperiment3 corela!ia nu de+v$luie o rela!ie de tip
cau4(Mefect3 nu este deci o m$sur$ a cau+alit$!ii3 ci doar a *radului de paralelism3 a modului
de asociere3 natura rela!iei urmnd a 1i interpretat$. O corela!ie per1ect$ %ntre ; "i > ;r Y1<
arat$ c$ cele dou$ variabile covaria+$ per1ect3 la EunisonF3 varia!ia lui ; putnd 1i cau+a
varia!iei lui >3 a lui > cau+a lui ; sau a amndorura s$ 1ie cau+at$ de o a treia variabil$ Z.
Dac$ %n eperiment rela!ia este unidirec!ional$ ;; determin$ pe ><3 %ntr&un studiu corela!ional
variabilele sunt date "i nu manipulate3 rela!ia dintre ele ne1iind una vectori+at$.
/,
Determinarea corela!iei se 1ace lund %n considera!ie %ntotdeauna cte dou$ variabileO
aste1el3 %n ca+ul variabilelor ;3 >3 Z3 vom calcula succesiv corela!iile r
KP
3

r
K[
3

r
P[
3 datele de
plecare putnd 1i m$suri cantitative ;note<3 po+i!ii %ntr&o ierarhie sau note comparate cu
cate*orii. (entru a avea o ima*ine concret$ despre cum se corela!ionea+$ dou$ variabile
construim a"a&numita diagram( de corelaie pe un *ra1ic unde 1iec$rei valori ; de pe abscis$
%i corespunde valoarea > pe ordonat$.
2ie 10 indivi+i m$sura!i cu dou$ 1orme paralele ale aceluia"i testJ
Ca+uri A B C , E A G H I I
)est ; 2 4 , - 7 / ' 10 12 13
)est > 4 - 7 / ' 10 11 12 14 1,
Se poate observa 1aptul c$ 1iecare ; este e*al cu >&2 1$r$ nici ecep!ie3 deci corela!ia
va 1i r Y 1 ;sau > Y ;\2<. 6at$ un alt eempluJ
Ca+uri A B C , E A G H I I
)est , 1 3 4 , 7 / ' 11 12 1,
)est N 2 - / 10 14 1- 1/ 22 24 30
Ti %n acest ca+ corela!ia este per1ect$ r Y13 pentru c$ N Y 2, 1$r$ nici o ecep!ie.
Ca+uri A B C , E A G H I I
)est 4 1 3 , 7 ' 11 12 14 1- 20
)est L 20 1- 14 12 11 ' 7 , 3 1
7n ca+ul de mai sus corela!ia dintre 4 "i L este aproape per1ect$3 dar ne*ativ$ ;r Y
&.''<.
6 /uncta3 tota+ r ! .10
2 1 0 01 02 03 04 05
6

'
n
a
+t
i-
e
10
0
010
020
6 /uncta3 tota+ r ! .20
2 1 0 01 02 03 04 05
6


.
r
e
u
t
a
t
e
6
4
2
0
02
04
06
Motricitate r ! .54
30 20 10 0
M
o
t
r
ic
it
a
t
e

4
r
o
s
ie
r
a
12
10
8
6
4
2
0
a. b. c.
/-
/uncta3 tota+ r ! .87
80 70 60 50 40 30 20 10
M
o
t
r
ic
it
a
t
e
30
20
10
0
/uncta3 tota+ r ! .97
80 70 60 50 40 30 20 10
*
o
4
n
it
ie
60
50
40
30
20
10
0
7' 4ea-an 1 r! 0.97
010 020 030 040 050 060 070 080
7
'

4
e
a
-
a
n

2
60
50
40
30
20
10
0
d. e. 1.
7n dia*ramele de corela!ie de mai sus3 numite scattere3 avem cteva situa!ii distincteJ
a. o corela!ie etrem de sc$+ut$ "i nesemni1icativ$ ;r Y 03103 sau r Y .10<3 aproape de a
indica absen!a oric$rei rela!ii dintre cele dou$ variabile. 7n timp ce variabila ; are o cre"tere
clar$3 variabila > are un comportament ambi*uuO
b. o corela!ie 1oarte slab$ ;.20<3 %n care norul de puncte tinde s$ se a"e+e totu"i pe o
dia*onal$ stn*a Cos G dreapta sus ;corela!ie po+itiv$<O
c. aceast$ rela!ie devine "i mai evident$ pentru cele dou$ variabile ;.,4<O
d. corela!ia este una etrem de puternic$ ;./7<3 tendin!a de norului de puncte de a se
ordona pe o dia*onal$ stn*a Cos G dreapta sus este 1oarte evident$3 ceea ce d$ de acum
posibilitatea de a a pre+ice cu o oarecare aproima!ie pe 1iecare ; din 1iecare > "i inversO
e. rela!ia este de acela"i tip G po+itiv$ G dar este una etrem de puternic$ ;.'7<3 norul
de puncte avnd o *rosime relativ e*al$ pe toat$ supra1a!a dia*ramei de corela!ie
;homoscedasticitate<O
1. ordonarea norului de puncte din aceast$ dia*ram$ este %n o*lind$ 1a!$ de precedentaJ
rela!ia este una etrem de puternic$3 dar ne*ativ$3 deoarece cre"terea variabilei ; se asocia+$
cu descre"terea variabilei > "i reciproc.
Cu ct norul de puncte tinde s$ se a"e+e mai aproape de o dreapt$ corela!ia este mai
mare3 atunci putnd vorbi de o relaie liniar( %ntre ; "i >3 1apt ce permite deducerea unuia din
cel$lalt. 7n psiholo*ie3 bivaria!ia liniar$ este postulat$ cel mai adesea de coe1icientul de
corela!ie3 acesta putnd avea valori cuprinse %ntre G1 "i \13 care %nseamn$ corela!iile maime
posibile3 di1eren!a 1iind doar %n orientarea norului de puncte3 trecnd prin 03 care %nseamn$
absen!a oric$rei le*$turi sau interdependen!a dintre ele. 7n acest ca+ norul de puncte tinde s$
se distribuie haotic pe toat$ supra1a!a dia*ramei de corela!ie.
/7
Este evident c$ dia*rama de corela!ie permite o inspec!ie vi+ual$ *lobal$ a norului de
puncte 1apt ce ne poate spune urm$toareleJ
- dac$ distribu!ia tinde spre o dreapt$3 deci ct de intens$ este rela!ia dintre variabileO
- care este orientarea ei3 deci care este sensul rela!iei3 po+itiv sau ne*ativO
- despre 1orma rela!ieiJ rectilinie ;situa!ie de dorit<3 curbilinie3 neliniar$.
Cei mai mul!i coe1icine!i de corela!ie 1olosesc modelul rela!iei liniare "i se cunosc
corela!ii parametrice ;%ntre variabile numerice continue< "i neparametrice ;%n care una dintre
variabile ;sau chiar ambele< este cate*orial$3 discontinu$ ;dihotomic$ sau trihotomic$<.
2'!' Ca&(u&u& (e.i(ientu&ui de (re&aie
Vormula de definiie a coe1icientului de corela!ie este cea 1urni+at$ de (earsonJ
;7.1<
%n care ; "i > sunt re+ultatele ob!inute la cele dou$ %nre*istr$ri3 iar ; "i > repre+int$ mediile
celor dou$ distribu!ii. Cantitatea de la num$r$tor se nume"te suma produselor3 iar la numitor
avem radical din suma p$tratelor produselor.
7ntr&o distribu!ie normal$ a dou$ variabile vom avea cinci parametriJ dou$ medii "i
dou$ abateri standard "i3 al cincilea3 coe1icientul de corela!ie. Orice pro*ram statistic poate
determina ace"ti parametri3 problema este cum s$ %i calcul$m cu un minicalculator "i mai ales
cum s$ %i interpret$m. #inicalculatorul personal o1er$ date care vor 1i trecute ast1elJ
& este acela"i la cele dou$ variabile "i este num$rul de ca+uriO
- mediile distribu!iilorO
- abaterile standard pentru cele dou$ serii de dateO
- sumele valorilor individualeO
- sumele p$tratelor valorilor individualeO
-
repre+int$ suma produselor dintre 1iecare ; cu 1iecare >3 1iind valoarea pentru
ob!inerea c$reia este necesar$ 1oarte mare aten!ie3 deoarece o sin*ur$ eroare de introducere
poate distorsiona semni1icativ valoarea corela!iei ob!inute. 7n acest 1el se aCun*e la formula de
lucru a coe1icientului de corela!ieJ
//
6
;
;
;
;
A
2

8
>
>
>
>
A
2

2 2
< ; ; ; A
6

8 6 68

;>
[ ] [ ] < ; < ;
2 2 2 2
> > A ; ; A
> ; ;> A
r
;>

2 2
< ; > > A
>

2 2
< ; < ;
< <; ;
> > ; ;
> > ; ;
r
;>

;7.2<
Su-ie(t
)ate
,
Ai+i(
- ,
2
-
2
,-
1 7 7 4' 4' 4'
2 ' / /1 -4 72
3 10 ' 100 /1 '0
4 - 7 3- 4' 42
, ' 10 /1 100 '0
- / 7 -4 4' ,-
7 , - 2, 3- 30
/ 3 4 ' 1- 12
' 7 - 4' 3- 42
10 / 7 -4 4' ,-
11 - 7 3- 4' 42
12 7 7 4' 4' 4'
13 - - 3- 3- 3-
14 , - 2, 3- 30
?Y14 `KY'- `PY'7 `K
2
Y704 `P
2
Y-'' `KPY-'-
N #/ #/
; -3/
-
-3'3
1 n
13/
/
1344
;
'- '7
2
;
704 -''
=;> -40 377
;7.3<
O alt$ 1ormul$ de lucru pentru corela!ia prin metoda produselor este cea de mai sus.
7n eemplul dat3 coe1icientul de corela!ie de 03// ;sau .// pentru literatura de
specialitate an*lo&saon$< este unul etrem de ridicat3 ceea ce ne 1ace s$ presupunem c$
le*$tura dintre 1i+ic$ "i matematic$ este puternic$3 per1orman!a la ambele 1iind determinat$ de
un 1actor comun ;ra!ionamentul abstract sau 1actorul *eneral * al inteli*en!ei<. 6at$ %n$l!imile
reale "i cele dorite a 14 studente "i 2 studen!i de la 1acultatea de psiholo*ie ;? Y 14\2 Y 1-<.
Subiec!i 6: 6D H: HD
1 1-' 1-' ,/ ,,
2 170 170 70 -2
3 172 172 ,7 -0
4 1-0 170 ,2 ,,
, 170 17, ,, ,,
- 1-7 1-7 -, ,,
7 1-7 17, ,, -0
/ 1,- 1-0 ,, ,,
' 1-0 1-0 4- 4'
10 172 17, ,0 ,0
11 1-3 1-, ,4 ,3
12 1/4 1/0 77 /0
13 1'3 1'3 113 104
14 1,/ 1-/ ,4 ,/
/'
1
]
1

1
]
1

A
>
>
A
;
;
A
> ;
;>
r
;>
2
2
2
2
< ; < ;
1, 170 170 77 -,
1- 1,/ 1-, 4' ,0
A 1- 1- 1- 1-
; 1-/30- 1703// -13-' -033/
d

'37, /300 1-3,, 133/1

`K 2-/' 2734 '/7 '--
`K
2
4,334, 4-/132 -4''3 -11/4
227'' 1,3,- -,4' 4,7//
`6:c6D 4-0,47 `H:cHD -2310
r
I+WIG
.'1 r
/+W/G
.7'
Comentarii
Corela!ia %n$l!imii actuale cu cea dorit$ este etrem de ridicat$ ;r Y .'1<3 ceea ce
%nseamn$ o proiectare la nivelul sinelui corporal a %n$l!imii dorite %n concordan!$ cu
real$.
Hreutatea real$ "i cea dorit$ produc o corela!ie mai Coas$3 de"i tot 1oarte ridicat$ ;r Y .
7'<3 ceea ce %nseamn$ c$ %n ima*inea de sine corporal$ elementul 1undamental este
%n$l!imea ;mai statornic$<3 "i mai pu!in *reutatea ;indicator mai variabil "i mai
1luctuant<.
8otul nostru ;1oarte mic<3 alc$tuit preponderent din 1emei ;//_<3 "i&ar dori c!iva
centimentri %n plus ;23/2 cm< "i ceva Bilo*rame %n minus ;&1331 B*<3 dar la pra*uri
nesemni1icative statistic ;A este mult prea mic<.
Dac$ vom compara p$tratul corela!iilor %n$l!imii cu p$tratul corela!iilor *reut$!ii ;03'1
2
Y 03/2 "i 037'
2
Y 03-2< vedem c$ primul acoper$ mai mult cu o cincime din varian!a
comun$3 1apt care sus!ine ideea c$ %n$l!imea pare a 1i 1undamental$ %n raport cu
*reutatea.
4plica!ie practic$
Calcula!i "i comenta!i corela!iile dintre %n$l!imea "i *reutatea real$3 apoi dintre
%n$l!imea "i *reutatea dorit$. Ce constat$ri a!i putut 1aceS Comentarii posibileJ %ntre valorile
reale ale %n$l!imii "i *reut$!ii eist$ aceea"i corela!ie ca "i %ntre cele dorite pentru cele dou$
variabile. 7n raportarea noastr$ la planul corporal ideal se pare c$ p$str$m aceea"i atitudine pe
care o avem asupra eului nostru 1i+ic "i %n plan real. :e+ult$ deci c$ %n plan antropometric
dorin!a se con1ormea+$ realit$!ii mai mult dect am 1i dispu"i s$ credem.
9.2.1. Interpretarea orientativ a "oe%i"ientului de "orela&ie
'0
6
Cum am ar$tat deCa3 valorile corela!iei (earson pot 1i po+itive sau ne*ative. Cnd r
este po+itiv3 cre"terea variabilei ; se asocia+$ cu cre"terea variabilei >3 ca+ %n care se spune c$
eist$ o asociere direct$ %ntre cele dou$ variabile. Cnd r este ne*ativ3 %n timp ce una dintre
variabile ia valori cresc$toare cealalt$ descre"te. Corela!ia ;po+itiv$ sau ne*ativ$< a1lat$ %n
Curul lui +ero indic$ distribu!ii necorelate ;sau independente<. 7n ca+ul cnd eist$ le*$turi de
asociere %ntre variabilele ; "i > ;corela!ie<3 atunci putem stabili %ntre ni"te limite de preci+ie "i
de %ncredere pe > din K3 "i reciproc3 prin a"a&numita ecua!ie de re*resie.
Semni1ica!ia coe1icientului de corela!ie va 1i anali+at$ mai detaliat %n cursul urm$tor.
7n 1unc!ie de scopul urm$rit "i de nivel de ei*en!$ interpretarea lui r are multe 1a!ete.
Orientativ3 se aprecia+$ c$ corela!iile de r i .20 sunt etrem de slabeO de la .20 la .40 acestea
sunt slabeO %ntre .41 "i .-0 sunt mediiO %ntre .-1 "i ./0 sunt puternice3 iar cnd r g ./1 ele sunt
etrem de puternice. (entru variabile corelate invers ;ne*ativ<3 interpretarea lui r este similar$.
7ns$3 deoarece semni1ica!ia corela!iei depinde de m$rimea e"antionului ;A<3 ca "i cea a lui t 3
determinarea semni1ica!iei corela!iei presupune raportarea lui acesteia la tabele speciale. (e de
alt$ parte r indic$ "i ct din varian!a comun$ se eplic$ prin corela!ie3 ceea ce trimite la
(e.i(ientu& de deter4inare ;r
2
<.
6at$ cteva corela!ii descoperite a eista %ntre rudeJ
ntre %ersane di.erite
Copii crescu!i separat &0301
($rin!i vitre*i & copil 0320
Copii crescu!i %mpreun$ 0324
Rude (&atera&e
@eri secundari 031-
@eri primari 032-
9nchi G nepot 0334
Rude :n &inie dire(t
Lunic G nepot 0347
($rinte ;adult< G copil 03,0
($rinte ;copil< G copil 03,-
A&te rude (&atera&e
2ra!i crescu!i aparte 0347
2ra!i crescu!i %mpreun$ 03,,
Hemeni di+i*o!i3 de se di1erit 034'
Hemeni di+i*o!i3 de acel"i se 03,-
Hemeni di+i*o!i crescu!i separat 037,
Hemeni mono+i*o!i3 crescu!i %mpreun$ 03/7
2'$' Ce.i(ientu& de (re&aie a ran*uri&r r:o
Cnd num$rul subiec!ilor este mai mic de 303 cnd distribu!ia se abate semni1icativ de
la normalitate sau cnd datele despre subiec!i sunt redate sub 1orma unei clasi1ic$ri ierarhice3
'1
prin ran*uri3 este pre1erabil s$ utili+$m coe1icientul de corela!ie a ran*urilor Jr:oK a& &ui
S%ear4an. #ulte dintre datele ob!inute de subiec!i %n "coal$ permit asemenea clasi1ic$ri
ierarhice3 1ie c$ este vorba de re+ultatele la eamene ;de eemplu capacitatea3 admiterea<3
re+ultatele la probe sportive3 la teste de cuno"tin!e3 unde di1eren!ele dintre candida!i nu sunt
su1icient de 1ine pentru a da *rada!iile pe care alte variabile continue ;%n$l!imea3 *reutatea< le
dau. Dac$ este s$ cit$m opinia lui :adu "i S+amosBn+>
3
Eran*ul este mai stabil ca notaF. 8a
evaluarea succesiv$ a elevilor de c$tre pro1esor3 alternativ prin note sau ran*uri3 acestea din
urm$ au o tendin!$ mai accentuat$ spre stabilitate3 notele 1iind mult mai variabile.
4tribuirea de ran*uri ;ran*area< nu este o opera!ie di1icil$J subiec!ii sunt ierarhi+a!i %n
ordinea per1orman!ei sau scorurilor ob!inute ob!inute3 de la mare la mic sau invers. 7n mod
practic3 pe o 1oaie de hrtie se scriu tot attea numere cte ran*uri trebuie alocate ;e*ale cu
num$rul subiec!ilor< "i se taie ran*urile pe m$sur$ ce ele se aloc$3 ceea ce aCut$ la corecta
*estiune a acestora. Sin*ura precau!ie important$ este aceea de a re+olva corect situa!ia %n care
dou$3 trei sau mai multe ca+uri au aceea"i valoare de scor a variabilei. De eemplu3 dac$ am
aCuns cu ran*area la al "aptelea subiect "i urm$torii trei au aceea"i per1orman!$3 din ran*urile
/3 '3 10 se selectea+$ ran*ul din miCloc & ' & care se atribuie tuturor celor trei3 urm$torul ran*
ce va 1i atribuit 1iind 11. Dac$ ar 1i 1ost doi subiec!i cu acela"i scor3 atunci pentru ran*urile /3
' se acord$ ran*ul intermediar /3,3 urm$torul ran* atribuibil 1iind 10. (entru ca opera!ia de
calcul s$ nu produc$ o distorsiune prea mare a lui r0o ca+urile de acest 1el trebuie s$ 1ie ct
mai pu!ine. Dac$ opera!ia de ran*are a 1ost corect eecutat$3 la s1r"itul ei to!i subiec!ii vor
avea ran*uri "i toate ran*urile vor 1i epui+ate3 %n ca+ contrar trebuind identi1icat$ "i corectat$
eroarea de ran*are.
9n subiect poate 1i clasat dup$ mai multe criterii3 avnd deci mai multe ran*uri3 ca+ %n
care corela!ia se va 1ace 1iecare ran* cu 1iecare3 dup$ 1ormulaJ
;7.4<
unde d este di1eren!a ran*urilor "i A num$rul subiec!ilor. (rin ridicarea lui d la p$trat3 semnul
di1eren!ei ran*urilor devine %ntotdeauna po+itiv.
Eemplu
7ntr&o cercetare pe *rupuri "colare voca!ionale 10 elevi de la "coala de art$ au 1ost
ierarhi+a!i dup$ crieteriul inteli*en!ei ;.6<3 al reu"itei la %nv$!$tur$ G a"a cum o aprecia+$
3
:adu3 6. ;coord.<3 #iclea3 #.3 4lbu3 #.3 #oldovan3 O.3 ?eme"3 S.3 S+amosBn+>3 S. ;1''3<. Metodologie
psi0ologic( &i anali4a datelor. CluC&?apocaJ Editura Sincron3 p. 122.
'2
< 1 ;
-
1
2
2

A A
d

copiii "i pro1esorii G "i al talentului pentru activitatea speci1ic$ ;evaluat de pro1esorul de
specialitate<.
# ! $ / d d d d d d d
!
d
!
d
!
d
!
d
!
d
!
E&ev >I (%ii 4edie ta&ent #7! #7$ #7/ !7$ !7/ $7/ #7! #7$ #7/ !7$ !7/ $7/
#' 3 1 2 4 2 1 4 1
!' 10 / ' ' 2 1 4 1
$' 4 7 3 / &3 1 ' 1
/' / ' / 10 &1 0 1 0
0' 2 3 4 2 &1 &2 1 4
1' , , , 7 0 0 0 0
2' -3, - - , 03, 03, 032, 032,
3' -3, 4 7 1 23, &03, -32, 032,
5' ' 10 10 - &1 &1 1 1
#"' 1 2 1 3 &1 0 1 0
?Y10 `d
2
273,0 /3,0
03/3 03',
( )
/3 3 0
1 100 10
,0 3 27 -
1
2 1

( )
', 3 0
1 100 10
,0 3 / -
1
3 1

Din eemplul ipotetic de mai sus se poate remarca concordan!a ridicat$ dintre
ierarhia inteli*en!ei m$surate ;.6< "i ierarhia re+ultatelor "colare propus$ de elevi3 corela!ie
care nu este totu"i la 1el de mare ca "i cea dintre ierarhia inteli*en!ei m$surate "i per1orman!a
la %nv$!$tur$3 eprimat$ prin mediile "colare ;X Y 03/3 versus X Y 03',<. (entru o mai bun$
%n!ele*ere a modului de lucru recomand$m calculul tuturor celorlalte coloane3 urmat$ de
determinarea de 1iecare dat$ a lui r0o3 %ncheiat$ de interpretarea re+ultatelor.
Ca "i r3 X are valori cuprinse %ntre G1 "i \13 trecnd prin +ero3 situa!ie care indic$
absen!a corela!iei ;deci a concordan!ei dintre cele dou$ ierarhii eprimate prin ran*uri<.
:eluarea determin$rilor prin m$rirea e"antionului poate duce la apari!ia unor corela!ii
semni1icative3 chiar dac$ ini!ial ele nu atin*eau ini!ial pra*ul semni1ica!iei statistice.
Deoarece X supraevaluea+$ u"or corela!ia ;de la , miimi spre +onele etreme la 1/
miimi pe +ona central$< d$m mai Cos tabelul de echivalare ale lui X cu r.
X .00 .10 .20 .30 .40 .,0 .-0 .70 ./0 .'0 .', 1.00
r .000 .10, .20' .313. .41- .,1/ .-1/ .717 ./13 .'0/ .',4 1.00
2'/' Li4ite&e de :n(redere a&e unui (e.i(ient de (re&aie
(entru coe1icientul de corela!ie (earson putem stabili dac$ el se plasea+$ %ntre ni"te
limite de %ncredere ;p i .0,3 p i .01< dup$ o trans1ormare propus$ de 2ischer. @alorile r sunt
%nlocuite cu valori 43 a c$ror distribu!ie tinde s$ 1ie normal$ pe m$sur$ ce A cre"te3 drept
'3
pentru care s&a %ntocmit un tabel de conversie. Speci1icitatea acestui tabel re+ult$ din aceea c$
4 nu se determin$ direct3 ci primele dou$ valori ;unit$!i "i +eci< se iau dup$ ori+ontal$ din
coloana de pe etrema stn*a3 corespun+nd celui mai apropiat coe1icient de corela!ie de cel
c$utat3 iar restul ;sutimile< de pe prima linie vertical$ corespun+nd aceluia"i coe1icient. De
eemplu3 coe1icientul r Y 03'3 este cel mai aproape de .'302 din tabel3 care are %n stn*a 13-3
iar pe vertical$ 030-3 ceea ce G prin combinare G duce la 4 Y 13--.
Dispersia valorilor 4 din acest tabel este
3
1

A
"i deci
3
1
2

.
Dac$ am avea 3' de ca+uri3 atunciJ
7n le*$tur$ cu pra*ul de semni1ica!ie ales ;p Y 030, sau p Y 0301<3 stabilim limitele de
%ncredere ale lui 43 care sunt 4 Y e 13'- pentru p i 030,3 "i 4 Y e 23,/ pentru p i 0301. 7n
ca+ul nostru ale*em pra*ul de semni1ica!ie de 030,. Deci vom aveaJ 13-- e 13'-a15- Y 13-- e
03333 coe1icientul nostru trebuind s$ cad$ %n intervalul din tabel corespun+nd lui 13'' "i 13333
adic$ %ntre coe1icien!ii de 03'- "i 03/7. (entru p i 0301 avemJ 13-- e 23,/a15-3 intervalul este
230' G 13233 corespun+nd %n tabel coe1icien!ilor de corela!ie 03'7 G 03/4.
2'0' Inter%retarea unui (e.i(ient de (re&aie
Ca multe alte determin$ri r3 X sau al!i coe1icien!i de corela!ie pleac$ de la e"antioane
etrase dintr&o popula!ie *eneral$ mult mai etins$ numeric "i de aceea se pune problema
rela!iei dintre ace"tia "i coe1icien!ii reali de corela!ie3 adic$ cei care ar 1i reie"it din
determinarea lor pe colectivitatea *eneral$. 8und ca ipote+$ de nul corela!ia +ero3 va trebui
s$ stabilim un interval de si*uran!$ stabilind a"a&numitul coe1icient de corelaie critic
;valoarea minim$ pe care ar trebui s$ o ia coe1icientul de corela!ie pentru a 1i acceptat ca
semni1icativ<. 7n tabelul de mai Cos se dau asemenea valori pentru r3 lund %n calcul num$rul
subiec!ilor "i dou$ pra*uri de semni1ica!ie3 p Y 030, "i p Y 0301. 7n tabelul de mai Cos n Y ?&2.
Deoarece coe1icien!ii de corela!ie pot 1i "i ne*ativi3 r se d$ %n modul
4
.
n 5 #" ## #! #$ #/ #0 #1 #2 #3 #5 !" !0 $" $0 /" /0 0"
p .0, .-0 .,/ .,, .,3 .,1 .,0 .4/ .47 .4- .44 .43 .42 .3/ .3, .32 .30 .2' .27
p .01 .73 .71 .-/ .-- .-4 .-2 .-1 .,' .,/ .,- .,, .,4 .4' .4, .42 .3' .37 .3,
Eempli1icareJ r Y 033,O A Y 1' ;A Y 3/<
4
(entru detalii suplimentare ve+i :adu "i colab.3 op. cit.3 p. 3'1.
'4
1-7 3 0
-
1
3-
1

r Y 03,0O A Y ,0
7n primul eemplu la A&2 avem 1'&2 Y 173 valoarea coe1icientului critic la pra*ul de p i 030,
este cu mult mai mare ;034-<3 dect valoarea ob!inut$ de noi ;033,< "i deci corela!ia *$sit$ nu
este una semni1icativ$. Dac$ am re*$si aceast$ coreal!ie "i dup$ ce am dubla e"antionul ;n Y
?a2&2 Y 3-<3 am vedea c$ la acest num$r de ca+uri el ar deveni semni1icativ la p Y 030,. 7n al
doilea ca+ vedem c$ r critic este 03273 coe1icientul nostru 1iind mult mai mareO pentru un pra*
de semni1ica!ie de 1 din 1003 r este 033,3 deci cel *$sit de noi ;03,0< este puternic semni1icativ
statistic ;p i 0301<.
7n pro*ramele statistice computeri+ate coe1icien!ii de corela!ie care atin* pra*urile de
semni1ica!ie de p Y 030, "i p Y 0301 sunt notate cu o stelu!$ ;o<3 respectiv cu dou$ ;oo<.
2'1' Inter%retarea varianei unui (e.i(ient de (re&aie
%rin (e.i(ientu& de deter4inare
9n coe1icient de corela!ie nu este o propor!ie "i trebuie tratat mai curnd ca o m$sur$
tipic$ unei scale ordinale3 care nu poate 1i de eemplu adunat$ cu al!i coe1icien!i de corela!ie
pentru a li se determina o medie. Eventual3 dac$ trebuie determinat$ o valoare repre+entativ$
pentru o %ntrea*$ clas$ de coe1icien!i de corela!ie3 se poate ale*e valoarea coe1icientului
median3 care nu poate 1i totu"i utili+at$ pentru calcule aritmetice. 9n r Y 03-0 nu este de dou$
ori mai bun dect r Y 03303 iar distan!a dintre corela!iile 0340 G 03,0 nu este deloc echivalent$
cu distan!a dintre 03/0 G 03'0. O cale de a %n!ele*e "i interpreta mai bine sensul coe1icientului
de corela!ie "i de a&l aduce la o 1orm$ accesibil$ tratamentului al*ebric este aceea de a vorbi
despre el %n termeni de varian!$3 calculnd (e.i(ientu& de deter4inare3 care este p$tratul
unui coe1icient de corela!ie.
@arian!a unei variabile > ;s
>
< este acea parte din varian!a lui > care poate 1i pre+is$ sau
atribuit$ varian!ei lui ;3 1iind o m$sur$ a in1orma!iei pe care o avem pentru > de la ; ;"i
reciproc<. Dac$ r Y 03/03 r
2
Y 03-43 deci se poate spune c$ varian!a lui ; %n raport cu > ;numit$
covarian(< este de -4_3 adic$ avem aproape dou$ treimi din varian!a lui ; care ne&ar permite
s$ 1acem o predic!ie per1ect$ a lui >. Deci r
2
poate 1i interpretat ca o propor!ie iar r
2
a100 ca un
procentaC. 7n %ncercarea de a conceptuali+a *radul de rela!ie adus de coe1icientul de corela!ie
este mai util s$ oper$m cu p$tratele corela!iilor dect cu corela!iile %n sine. 7n micul tabel de
mai Cos d$m cteva valori repre+entative ale coe1icientului de determinare trans1ormat %n
procente de covarian!$3 de"i calcularea sa nu pune nici un 1el de probleme.
r '"0 '#" '!" '$" '/" '0" '1" '2" '3" '5" '50 #'""
r
2
a100 032, 1 4 ' 1- 2, 3- 4' -4 /1 '0 100
',
(utem r$spunde acum unor probleme 1oarte concreteJ
Di1eren!a dintre coe1icientul de corela!ie 03,0 "i 0340 este aceea c$ ultimul aduce 03,0
2
& 0340
2
Y 2, G 1- Y ' procente de covarian!$ %n plus3 necesar$ %n predic!ia unei
variabile plecnd de la cunoa"terea celeilalteO 03-0 "i 03,0 dau o di1eren!$ de 3- G 2, Y
11 procente3 deci o1er$ cu dou$ procente mai mult 1a!$ de eemplul anterior3 de"i
di1eren!a brut$ a 1ost aceea"i ;o +ecime<.
Coe1icientul de corela!ie de 0330 %nseamn$ ' procente de covarian!$ eplicat$3 pe cnd
03-0 %nseamn$ 3- de procente3 de unde re+ult$ c$ al doilea coe1icient este de 4 ori mai
util predic!iei rela!iei dintre ; "i >3 "i nu de dou$ ori3 cum ar re+ulta la prima vedere.
Enumer$m cteva din (au+e&e (are %t a.e(ta %re(i+ia unui (e.i(ient de (re&aieJ
(resupunerea ;de multe ori ne%ntemeiat$< c$ %ntre ; "i > eist$ coliniaritate3 adic$
1aptul c$ norului de puncte ce materiali+ea+$ corela!ia i&ar putea 1i aCustat$ o linie
dreapt$ numit$ linia de re*resie a lui > %n raport cu ;. 9nele distribu!ii eviden!ia+$
1oarte *reu o asemenea liniaritate3 ele putnd 1i curbilinii3 rectilinii pn$ la un punct "i
apoi haotice etc. (entru unele dintre aceste ca+uri ;distribu!iile curbilinii< eist$
procedee de normali+are a distribu!iei ;ridicarea la putere3 lo*aritmarea etc.<.
Distribu!iile atipice care3 pre+entnd valori atipice la etremele seriei de varia!ie
;valori atipice sau outlieri etremi<3 accentuea+$ mult variabilitatea datelor3 1apt ce
conduce la cre"terea arti1icial$ ;Ein1la!ionist$F< a coe1icientului de corela!ie.
Erorile de introducere a datelorJ dac$ valorile de 1-/ pentru %n$l!ime "i 7, pentru
*reutate vor 1i introduse din neaten!ie invers ;7, pentru %n$l!ime "i 1-/ pentru
*reutate<3 corela!ia va descre"te dramatic.
Erorile de e"antionareJ cu ct omo*enitatea *rupului este mai mare3 cu att corela!ia
descre"te3 "i invers.
Erorile de m$sur$toare sau de tastareJ un simplu 0 tastat din *re"eal$ trans1orm$
%n$l!imea de 17, %n 17,03 ceea ce va distorsiona *rav corela!iile prin cre"terea
arti1icial$ a variabilit$!ii datelor.
Conclu+ia care se poate etra*e este aceea de a veri1ica atent acurate!ea "i
corectitudinea datelor introduse %nainte de a trece la determinarea corela!iilor. De asemenea3
dia*ramele de corela!ie ;scattere< pot 1olosi ele %nsele drept metod$ de veri1icare a pre+en!ei
unor date atipice sau eronate.
'-
2'2' A&i (e.i(ieni de (re&aie
9.9.1. Coe%i"ien&ii de "orela&ie biseriali 'i triseriali
Cnd o variabil$ continu$ K este pus$ %n paralel cu o variabil$ discontinu$ P
dihotomic$ ;cum ar 1i bun5slab3 admis5respins3 talentat5netalentat3 masculin51eminin< calcul$m
a"a&numitul coe1icient se corela!ie -iseria&3 notat r
bis
3 dup$ 1ormulaJ
3 %n careJ
- mY G media valorilor pentru elementele clasei superioare ;P g P
0
<O
- mI G media valorilor ; pentru elementele clasei in1erioare ;P i P
0
<O
- >
<
G este punctul de t$ietur$ al variabilei ;cutoff3 %n raport cu care se separ$
*rupul<O
- & este abaterea standard a re+ultatelor variabilei continueO
- raportul p3@> se cite"te dintr&un tabel special
,
p 1iind propor!ia admi"ilor3 bunilor3
talenta!ilor etc.3 iar R propor!ia complementar$ ;1&p<O
- > este ordonata corespun+$toare punctului de separa!ie.
Eemplu
Cta &a test " # ! $ / 0 1 2 3 5 #" Tta&
Ad4ii 0 1 0 3 , 10 1- 14 - 3 1 ,'
Res%ini 1 2 4 7 13 12 ' 4 2 0 0 ,4
Tta& 1 3 4 10 1/ 22 2, 1/ / 3 1 113
7naintea unui curs de instruire pro1esional$3 candida!ii au parcurs un test psiholo*ic ale
c$rui re+ultate au 1ost raportate pe o scal$ C ;cu 11 trepte3 media ,3 abaterea standard 2<.
@ariabila ; este repre+intat$ tocmai de aceste re+ultate. Dup$ testul psiholo*ic s&a dat "i un
eamen de admitere3 ale c$rui re+ultate 1inale au 1ost dihotomice ;admis5 respins<3 aceasta
1iind variabila&criteriu >. De notat c$ reu"ita&e"ecul nu permit o nuan!are mai 1in$ dect
aceasta. (ropor!ia celor admi"i este p Y ,'5113 Y 03,23 iar cea a respin"ilor R Y ,45113 Y 034/3
adic$ R Y 1&p ;R este deci complementul lui p<.
#edia celor admi"i este notat$ cu mp3 iar a celor respin"i cu mF "i se determin$ ast1elJ
mp Y ;0a0 \ 1a1 \ 2a0 \ 3a3 \ 4a, \ ,a10 \ -a1- \ 7a14 \ /a- \ 'a3 \ 10a1<5,'
;0 \ 1 \ 0 \ ' \ 20 \ ,0 \ '- \ '/ \ 4/ \ 10<5,' Y 3,'5,' Y -30/
mF Y 434-.
Date suplimentare ;mediile "i abaterile standard pentru cele dou$ cate*orii< sunt date
%n tabelul de mai Cos.
4dmi"i :espin"i )otal
,
:adu "i colab.3 op.cit.3 pp.3'2&3'3.
'7
>
p3 m m
r
bis

q r

A ,' ,4 113
; -30/ 43'- ,330
13-7 137, 13'0
=6 3,' 241 -00
=6
2
2347 1237 3,/4
p3@8 Y 03-2-4 pentru p Y 034/.
(utem acum determina coe1icientul de corela!ie biserialJ
Eroarea tipJ 3 %n care se cite"te tot din anee "i este de 132,4.
DeciJ
9.9.2. ;l&i "oe%"ien&i de "orela&ie
4tunci cnd variabila continu$ K este pus$ %n le*$tur$ corela!ional$ cu o variabil$
trihotomic$ ;bun3 miClociu3 slab< coe1icientul de corela!ie re+ultat se cheam$ triseria& "i se
notea+$ r
tris
. 4tunci cnd avem de&a 1ace cu dou$ variabile discontinue trihotomice ;bun3
miClociu3 slabO introvert3 ambivert3 etravert<3 coe1icientul de corela!ie care se calculea+$ se
nume"te enea6ri(. Cnd dou$ distribu!ii sunt dihotomice prin natura variabilei3 pentru
determinarea coe1icientului de (re&aie < ;2i< este nevoie de o a"e+are caracteristic$ a
datelor.
Coe1icientul de (n(rdan = al lui Aendall permite compara!ia direct$ "i simultan$
a mai multor clasi1ic$ri 1$cute de mai mul!i evaluatori ;arbitri< asupra aceluia"i lot de subiec!i3
de produse3 de activit$!i etc. Calculnd corela!ia dintre aceste clasamente se determin$
1idelitatea m$sur$torii3 adic$ *radul de acord %ntre evaluatori3 "i nu con1ormitatea acesteia cu
realitatea. 4cest tip de corela!ie poate 1i deci 1oarte util pentru construirea unei echipe
per1ormante de evaluatori prin eliminarea celor care contribuie la diminuarea corela!iei
interscoreri. 7n S(SS op!iunea pentru coe1icientul Z al lui Aendall este pre+ent$ al$turi de r al
lui (earson "i de r0o al lui Spearman.
O aten!ie special$ trebuie acordat$ coe1icientului de (re&aie 4u&ti%& +3 care st$ la
ba+a model$rii rela!iilor dintre variabilele predictoare cu variabila criteriu prin re*resia
multipl$. Corela!ia multipl$ poate 1i utili+at$ de eemplu %n clasarea unei !$ri %ntr&o ierarhie
dup$ mai mul!i indicatori care intervin cu ponderi di1erite sau %n predic!ia reu"itei "colare3
acolo unde aspectele biolo*ice ;starea de s$n$tate "i constitu!ia 1i+ic$<3 co*nitive ;aten!ie3
'/
,3 3 0 -2-4 3 0
'0 3 1
-2 3 1
-2-4 3 0
'0 3 1
4- 3 4 0/ 3 - q r

8
p3 m m
r
bis

A
r
>
p3
2

>
p3
. 0' 3 0
-3 3 10
'73 3 0
113
,3 3 0 2,4 3 1
2

inteli*en!$3 memorie3 creativitate<3 emo!ional&a1ective3 temperamental&caracteriale3 calit$!ile

voluntare3 nivelul de aspira!ie3 al!i 1actori de personalitate3 calitatea educa!iei p$rinte"ti "i a
instruc!iei "colare3 calitatea colectivului de elevi "i de pro1esori3 a materialelor didactice
utili+ate etc. pot interveni cu ponderi di1eren!iate %n e1ectul 1inal ;media *eneral$<.
7n *eneral3 la un e1ect ; concur$ ;
1
3 ;
2
3 ... K
n
1actori a c$ror importan!$ trebuie
cunoscut$ pentru a le da ponderea corespun+$toare %n e1ectul 1inal sau %n bateria de teste care
anticipea+$ acest e1ect. (entru a 1i unul economicos3 acest sistem de predictori sau aceast$
baterie de teste trebuie s$ re!in$ un num$r nu prea mare de criterii ;respectiv teste< care
corelea+$ pu!in %ntre ele3 dar corelea+$ strns cu criteriul pre+is. Ca "i strate*ii de determinare
a acestor ponderi3 care se numesc coe1icien!ii P ;nestandardi+a!i< sau R ;Peta3 standardi+a!i<3
se pot 1olosi algoritmul condens(rii pivotante a lui )it#en sau metoda Goolitle3 care presupun
procedee de calcul laborioase3 pro*ramele computeri+ate o1erind solu!ii mult mai rapide.
(ro*ramul S(SS o1er$ mai multe metode de modelare a re*resiei3 la s1r"itul c$rora se
ob!ine coe1icientul de corela!ie multipl$ +3 care arat$ intensitatea rela!iei dintre criteriul pre+is
"i variabilele predictoare3 moderate de 1actorii P sau Peta. Ca "i pentru r
2
3 ridicarea la p$trat a
lui + d$ un coe1icient de determinare prin care se aprecia+$ sub 1orma unei propor!ii
procentuale ct la sut$ din varian!a criteriului este pre+is$ de combina!ia de predictori re!inu!i
%n ecua!ia de re*resie multipl$.
2'3' Uti&i+ri&e (e.i(ientu&ui de (re&aie
Dintre uti&i+ri&e (e.i(ientu&ui de (re&aie cele mai 1recvente sunt urm$toareleJ
4nali+a principalelor calit$!i psihometrice ;1idelitatea "i validitatea< ale testelor
psiholo*ice.
Construirea unor scale sau subscale ale testelor co*nitive3 educa!ionale sau de
personalitate %n care men!inerea sau %ndep$rtarea unor itemi depinde de corela!ia
acestora cu scala.
7n selectarea dintr&o multitudine de variabile a itemilor pentru a *enera3 prin anali+a
1actorial$3 scale omo*ene3 care m$soar$ un acela"i construct ;scale uni1actoriale3 cu
puritate 1actorial$ ridicat$<. :elevan!a unui item pentru constructul %n cau+$ este dat$
de satura!ia acestuia %n 1actorul identi1icat3 care se eprim$ tot printr&o corela!ie.
4lc$tuirea unor baterii de teste care pre+ic cu o mai mare acurate!e criteriul3 *ra!ie
model$rii corela!iilor dintre criteriu "i predictori prin ecua!ia de re*resie simpl$ sau
multipl$.
''
4nali+a de clustere3 similar$ %n multe privin!e anali+ei 1actoriale3 dar indicnd %ntr&o
1orm$ u"or de vi+uali+at nu numai ierarhia 1actorilor care compun clusterele3 dar "i
ordinea sau nivelul la care intr$ %n combina!ie 1iecare variabil$ cu cele anterioare.
A&e*erea celui mai potrivit demers pentru calcularea coe1icientului de corela!ie
depinde de tipul de variabil$ ;numeric$ sau cate*orial$O continu$ sau discontinu$O num$r mic3
mediu sau mare de indivi+i statisticiO caracteristici tipice sau atipice< "i de sopul urm$rit cu
procedeul %n cau+$. Opera!ia de ba+$ este %ns$ identi1icarea prealabil$ a tipului de scal$
metric$ utili+at$3 urmat$ de determinarea normalit$!ii sau anormalit$!ii distribu!iei 1iec$reia
dintre variabilele corelate %n parte ;normalitate univariat$<3 dar "i a 1iec$rei combina!ii de cte
dou$ variabile corelate ;normalitatea bivariat$<. Dar3 pentru a&i cita pe Huil1ord "i 2ruchterJ
E7ntotdeauna un coe1icient de corela!ie este relativ la circumstan!e "i 1oarte rar3 cu si*uran!$3
%ntr&un sens absolut.F
-
-
Huil1ord3 N.(.3 2ruchter3 L. ;1'7/<. Vundamental Statistics in ,s8c0olog8 and 5ducation. Sith Edition. ?eI
=orBJ #cHraI 0ill3 p. //.
100
2'5' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
(ornind de la datele anterioare relative la %n$l!imea "i *reutatea pentru studen!ii de la
psiholo*ieJ
1. Construi!i dia*rama de corela!ie cu marcarea norului de puncte pentru cele dou$ eemple
date %n curs ;0:G0D3 H:GHD<.
2. 7ntabela!i 0: cu H: "i 0D cu HD3 calculnd cu minicalculatorul personal A7 67
6
7 =;7
=;
2
7
6
7 8 7 =;> "i r3 dup$ eemplul din curs. Comenta!i re+ultatele.
3. (lecnd de la corela!iile la testele de inteli*en!$ semnalate %n 1inalul cursului3 invoca!i
ar*umentele pro "i contra implicate %n disputa ereditateGmediu3
4. 8a un test de inteli*en!$ "i la unul de adaptare social$ s&au ob!inut urm$toarele scoruri
bruteJ Inteligen(J /0 7, 74 /0 ,0 -4 4- 70 -4 74 ,' /4 ,, -' /- ,0 -/ -,
)daptare social(J 14- '0 114 77 143 2- // 10, 7/ 44 '1 -1 44 // 44 1/2 '4 '0.
Calcula!i "i evalua!i m$rimea coe1icientului de corela!ie "i sensul acestuia.
,. Ce corela!ii a"tepta!i ;po+itive3 ne*ative3 +ero< "i la ce nivel %ntreJ
a. G succesul "colar "i venitul anual %n primii +ece ani de la absolvireO
b. G %ntre vrst$ "i abilitatea mintal$O
c. G %ntre mediile "colare la 1i+ic$ "i la matematic$O
d. G %ntre memoria cuvintelor "i media la matematic$O
e. G %ntre mediile la limba romn$ "i la limbile str$ineO
1. G %ntre rata na"terii "i num$rul ber+elor din !inutul respectivO
*. G %ntre venituri "i costul vie!iiO
h. G %ntre succesul la %nv$!$tur$ "i calitatea de lider a1ectiv sau tehnicO
i. G %ntre scorurile la domina!$5supunere pentru so!i "i pentru so!iiO
C. G %ntre num$rul copiilor din 1amilie "i coe1icientul de inteli*en!$ al p$rin!ilorO
B. G %ntre po+i!ia %n 1ratrie "i reali+area "colar$ eprimat$ prin media *eneral$.
Schi!a!i cteva eplica!ii posibile pentru 1iecare dintre situa!iile anali+ate.
-. Corela!ia dintre ; "i > se schimb$ dac$ ad$u*$m o constant$ la ; sau dac$ %l multiplic$m
pe > cu o constant$S
7. Ce le*$tur$ de asociere crede!i c$ eist$ %ntre varian!$ ;dispersie< "i corela!ieS
/. Studiul corela!iei a %nceput practic cu anali+a rela!iei eistente %ntre %n$l!ime "i *reutate3
a"a cum acestea au re+ultat din datele culese de c$tre Halton %n al s$u Laborator de
antropometrie ;1//4<. (entru c$ ei continu$ s$ 1ie cei mai importan!i indicatori
antropometrici3 v$ propunem un eerci!iu de re&anali+$ a rela!iei dintre ace"tia3 dar
101
di1eren!iat dup$ criteriul de *en3 pe un e"antion G evident nerepre+entativ G de studen!i "i
studente ai 9niversit$!ii )ransilvania. Ti pentru c$ ne&am trans1ormat %n Q+na bun$F3
propunnd studen!ilor %n cau+$ s$ indice care ar 1i m$rimea la care %n$l!imea "i *reutatea
lor proprii i&ar satis1ace pe deplin3 v$ propunem s$ studia!i aceste rela!ii "i %n planul ideal3
al dorin!ei3 pentru a vedea dac$ aceasta se supune vreunei re*ularit$!i matematice.
Calcula!i deci intercorela!iileJ 7:&7D3 H:&HD "i apoi 7:&H:3 7D&HD3 separat pentru b$ie!i
"i 1ete3 iar apoi pentru total3 reunind datele %ntr&un sin*ur 1i"ier. Comenta!i re+ultatele
ob!inute. :an*a!i 7: "i 7D la b$ie!i "i 1ete "i determina!i corela!ia ;metoda lui Spearman<
corectnd > ob!inut dup$ tabelul din curs.
L s 6 E t 6 2 E ) E
@alori absolute :an*uri @alori absolute :an*uri
? 7: 7D H: HD 7: 7D l l
2
7: 7D H: HD 7: 7D l l
2
1.
177 1/, 110 ', 1-, 170 ,- ,,
2.
172 17, ,/ -/ 1-1 1-/ ,, 47
3.
174 1/0 -0 70 1-0 1/0 47 -0
4.
1/, 1/, /, /, 1-3 170 ,- ,0
,.
1/0 1/0 /1 7- 1-0 170 ,- ,0
-.
1-- 17, ,/ -, 170 170 ,/ ,,
7.
1-, 1'0 -, ', 1,' 1-, 44 4-
/.
1/0 1/0 77 7, 1-' 17, -/ -0
'.
1/2 1/2 74 /0 1-' 17, -2 ,/
10.
1-/ 170 -4 72 1-7 170 47 47
11.
1-/ 172 -0 -3 1-- 1-- ,4 ,0
12.
17- 1/, ,/ 7, 1-0 170 4- 4,
13.
1-/ 17, ,/ -, 1-0 170 -0 -0
14.
174 174 -0 -0 173 170 -, -3
1,.
17/ 1/0 73 /0 1-2 170 ,, ,3
1-.
17, 1/2 -0 -0 1-4 170 ,' ,0
17.
17, 1/1 72 77 170 1-, ,, ,0
1/.
1'3 1/0 7- 7/ 1-7 1-7 47 ,2
1'.
1/2 1'0 /0 72 170 170 -0 ,,
20.
17/ 1/0 74 70 1-, 1-, ,' ,3
21.
1/' 1'1 7- /, 1-' 17, ,0 ,0
N 21 21 21 21 21 21 21 21
;
O
;
=;
=;
2
[
6
[
68
=
68
r
102
? /! /! /! /!
;
d
K
`K
`K
2
u

[
68
=
68
r
2'#"' >ui+
Rs%undei &a ur4tare&e #" :ntre-riD .ie(are s(rat (u (9te un %un(t?
1. Ce se %ntmpl$ cu corela!iile dintre %n$l!imea real$ "i *reutatea real$ dac$ ad$u*$m
urm$toarele dou$ cupluri de valoriJ 200 cm & 100 B*O 1,, cm & 42 B*S.......................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2. Ce se %ntmpl$ cu corela!iile dintre %n$l!imea real$ "i *reutatea real$ dac$ prima
valoare introdus$3 177 cm3 ar 1i 1ost tastat$ 1770
cmS ............................................................................. .................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................
3. Ce s&ar %ntmpla cu acelea"i corela!ii dac$3 din *re"eal$3 am 1i introdus primul set de
valori invers3 177 cm la *reutate "i 110 B* la %n$l!imeS ..............................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
4. Enumera!i cinci dintre cele mai importante utili+$ri ale coe1icientului de
corela!ie. ...............
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
,. Ce este norul de puncte "i asupra c$ror caracteristici ne in1ormea+$
elS .................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
-. 4nali+a!i di1eren!ele dintre mediile la 7:3 7D3 H: "i HD pentru b$ie!i "i 1ete. 4r$ta!i
dac$ p$stra!i sau respin*e!i ipote+a de nul "i la ce pra* de
semni1ica!ie. .............................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
7. 9nul dintre coe1icien!ii de corela!ie are valoarea r Y 332,. Ce pute!i spune despre el
"i cum
ar*umenta!iS .................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
/. Corela!ia 6:c6D este de r Y .-// iar H:cHD este de r Y ./11. Cu cte procente este
mai bun$ a doua corela!ie dect primaS Ct din varian!a criteriului pre+is acoper$
1iecareS .............
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
103
'. 8ua!i separat3 pe b$ie!i "i 1ete3 corela!iile 6:c6D "i H:cHD sunt mai mici dect dac$
punem la comun3 %ntr&un sin*ur 1i"ier toate datele. De ce se %ntmpl$ acest
lucruS ................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
10. Corela!ia dintre 6:cHD pentru cele 21 de 1ete este de r Y .37'3 nesemni1icativ$ statistic.
Cum ar 1i 1ost ea dac$ num$rul 1etelor ar 1i 1ost de 42S Dar de /4S ............................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
104
CAPITOLUL 3
UTILI;AREA PRE,ICTI= A ASOCIERII ,INTRE =ARIABILE
REGRESIA LINIAR SI)PL @I )ULTIPL
3'#' Intrdu(ere
)ermenul de re*resie a 1ost utili+at pentru prima dat$ de Halton3 el neavnd nici o
conota!ie ne*ativ$. Supuse prelucr$rilor statistice3 re+ultatele ob!inute din investi*area %n
primul laborator de antropometrie din lume ;8ondra3 1//4< a unor caracteristici individuale3
scoteau %n eviden!$ tendin!a valorilor etreme de a re*resa spre medie. Cu alte cuvinte3 din
p$rin!i 1oarte %nal!i sau 1oarte scun+i eist$ tendin!a natural$ s$ se nasc$ copii mai mici3
respectiv mai mari dect ace"tia.
Dac$ %n psihanali+$ un comportament este numit regresiv atunci cnd persoana se
%ntoarce la 1a+e revolute ale copil$riei3 c$+nd spre 1orme de echilibru tipice trecutului3
regresia statistic( poart$ spre viitor3 pentru c$ ea are %n vedere %n primul rnd anticiparea sau
preci+area unor 1enomene3 plecnd de la seturi de date actuale. 7nseamn$ c$ re*resia
%ndepline"te o 1unc!ie de ba+$ %n "tiin!ele socio&umane3 deoarece orice "tiin!$ %"i propune nu
doar s$ eplice 1aptele care %i circumscriu domeniul3 ci s$ le "i pre+ic$3 anticipe+e3 prin
postularea de re*ularit$!i.
(entru a 1i 1oarte ri*uro"i3 re*resia are %n vedere ambele dimensiuni ale "tiin!ei3
deoarece ea poate 1i utili+at$ att pentru a eplica & re*resia %n scop eplicativ &3 ct "i pentru a
pre+ice & re*resia %n scop predictiv. 7n prima situa!ie3 dac$ prin metoda eperimental$ s&a
determinat o rela!ie cau+al$ %ntre unul sau mai mul!i 1actori3 numi!i variabile independente3 "i
o variabila dependent$3 atunci ponderea cu care 1actorii din prima cate*orie ;cau+ele< intervin
%n cea de a doua cate*orie ;e1ectele< poate 1i modelat$ matematic printr&o ecua!ie de re*resie.
De eemplu3 se "tie c$ inteli*en!a *eneral$3 motiva!ia sau calit$!i ale voin!ei intervin cu
ponderi di1erite %n ceea ce numim reu"ita academic$ sau randamentul "colar al elevilor. #ai
mult3 Cocul acestor elemente psiholo*ice se asocia+$ cu particularit$!i non&psiholo*ice3 cum ar
1i apartenen!a de *enJ %n condi!ii de dotare intelectual$ e*al$3 1etele ob!in re+ultate "colare
semni1icativ mai ridicate3 ele mobili+nd %n reu"ita "colar$ mult mai mult 1actorii de
personalitate. #ai mult3 ele pot converti %ntr&o 1or!$ po+itiv$ con1ormismul social3
10,
de+irabilitatea social$ "i locusul etern al controlului ;teoreti+at de :otter< ce vor 1i puse mai
mult %n sluCba reu"itei "colare. (o+i!ia %n 1ratrie3 m$rimea acesteia3 statutul socio&economic al
1amiliei3 studiile p$rin!ilor ;ale mamei %n special<3 starea de s$n$tate biolo*ic$ "i psiholo*ic$3
calitatea proceselor instructiv&educative din "coal$ etc. "i %nc$ al!i 1actori pot 1i invoca!i a avea
o le*$tur$ cau+al$ cu reu"ita "colar$. (roblema care se pune este aceea de a stabili intensitatea
acestor le*$turi "i de a le introduce %ntr&un model matematic economic care s$ dea cea mai
puternic$ predic!ie3 prin cel mai mic num$r de predictori. Deci %ntrebarea principal$ la care
trebuie s$ r$spund$ re*resia utili+at$ %n scop eplicativ este aceea dac$ "i %n ce m$sur$ o
variabil$ independent$ ;@6< contribuie semni1icativ la evolu!ia variabilei dependente ;@D<3 %n
condi!iile %n care am controlat eperimental in1luen!a altor 1actori ;variabilele para+ite< asupra
acesteia.
:e*resia utili+at$ %n scop predictiv 1olose"te "i la nivel terminolo*ic alte concepte3
deoarece elementul pre+is se nume"te (riteriu3 iar elementul5elementele care 1ac posibil$
predic!ia se numesc chiar %redi(tri. 8e*$tura dintre predictori "i criteriu se %ncearc$ a 1i
maimi+at$ prin includerea %ntr&o ecua!ie de re*resie a acelor 1actori dintr&o cate*orie care au
cea mai mare putere3 "i aceasta %ntr&o anumit$ ordine3 determinat$ de importan!a lor. De
eemplu3 %n comiterea tentativei de suicid anumi!i 1actori repre+int$ un coe1icient de risc mai
ridicat ;dispo+i!ia depresiv$3 tendin!ele auto&devalori+atoare3 sentimentul sc$+utei
autoe1icacit$!i personale3 stima de sine diminuat$3 temperamentul melancolic etc.<. Studiindu&
i adecvat3 ei pot 1i aborda!i matematic printr&un model predictiv puternic3 care s$ *hide+e
ac!iunile "i interven!iile suportive ulterioare. 4ceea"i problem$ se poate pune %n le*$tur$ "i cu
securitatea rutier$3 cu anticiparea nivelului reu"itei la un curs de 1ormare3 cu selec!ia primar$
prin eamene psiholo*ice pentru anumite cate*orii de personal etc. Ti cea mai important$
caracteristic$ a unui instrument psihodia*nostic3 care este validitatea3 se spriCin$ pe acest tip
de demers statistic3 %n m$sura %n care orice dia*nostic psiholo*ic se 1ace %n vederea unui
pro*nostic3 %n raport cu care un test sau o baterie de teste se spune c$ se validea+$. 7ntrebarea
de 1ond la care trebuie s$ r$spund$ re*resia utili+at$ %n scop predictiv se re1er$ la c!i "i care
sunt predictorii ce ne aCut$ s$ estim$m cel mai corect "i mai economic criteriul.
4 doua distinc!ie maCor$ %n materie de re*resie este di1eren!ierea terminolo*ic$ %ntre
re*resia &iniar si4%& "i re*resia 4u&ti&iniar sau 4u&ti%&. Dac$ %n primul ca+ este vorba
de o distribu!ie bivariat$3 %n care eist$ un sin*ur predictor ;variabila independent$< "i un
sin*ur criteriu ;variabila dependent$<3 %n a doua situa!ie avem mai multe surse de varia!ie3
deoarece ecua!ia de re*resie include mai mul!i 1actori ce intervin cu ponderi di1erite %n
predic!ia criteriului.
10-
Este evident c$ modelul multivariat are putere eplicativ$ sau predictiv$ mai mare
dect cel liniar simplu. Dar "i %ntr&un ca+ "i %n cel$lalt putem apela la re*resia liniar$ ;1ie ea
simpl$ sau multipl$< %n dou$ condi!iiJ
- rela!ia dintre predictor "i criteriu ;respectiv variabila independent$ "i variabila
dependent$ @6 & @D< este una liniar$3 sau este adus$ spre acest modelO
- criteriul ;variabila dependent$< este m$surat$ pe o scal$ numeric$ ;de interval sau de
raport<3 pentru alte tipuri de scale eistnd 1orme speci1ice de re*resie ;lo*istic$3
lo*istic$ multinominal$ sau ordinal$<.
3'!' Predi(ie deter4inist sau %r-a-i&ist
Dac$ am dori s$ 1acem estima!ia a ceva3 aceasta ar putea 1i mai *rosier$ sau mai
nuan!at$3 %n 1unc!ie de elementele pe care le utili+$m %n predic!ie. De eemplu3 dac$ am vrea
s$ ne vindem ma"ina proprietate personal$ Dacia 8o*an3 am putea s$ cercet$m pre!ul mediu
cu care ma"ini de acest tip se vnd pe pia!$. 2olosind media "i abaterea standard3 cunoscnd "i
un pic de statistic$3 vom "ti c$ am putea ob!ine %n propor!ie de -/_ acest pre!3 plus "i minus o
abatere standardO '-_ pre!ul mediu plus "i minus dou$ abateri standard "i ''_ acesta plus "i
minus trei abateri standard %n Curul pre!ului mediu.
(ractica ne arat$ %ns$ c$ problema nu e re+olvabil$ doar prin cunoa"terea pre!ului
mediu "i a dispersiei acestuia3 deoarece anul de 1abrica!ie3 starea ma"inii3 num$rul Bilometrilor
parcur"i sau elemente mai subtile ;a 1ost ma"ina implicat$ %ntr&un accident maCorSO vn+area
se 1ace toamna & cnd pre!urile coboar$3 sau prim$vara3 cnd pre!urile urc$SO introducerea
unor le*i & standardul Euro 4 sau ,3 ori chiar unele +vonuri & ma"inile de un anumit tip nu se
vor mai %nmatricula la poli!ie< intervin de asemenea %n structura pre!ului actual. Dac$ pentru
vn+$torul oca+ional asemenea lucruri par 1astidioase3 pentru cel ce tr$ie"te e1ectiv din
vn+$ri5cump$r$ri ele aCun* s$ capete o importan!$ special$. (redic!iile pe care urmea+$ s$ le
1acem sunt tot de tip probabilistic3 pentru c$ ele nu anticipea+$ cu o preci+ie absolut$
elementul pre+is3 %n condi!iile %n care 1enomenul este determinat de o multitudine de cau+e3
1iind practic imposibil de cunoscut "i st$pnit toate sursele de varia!ie ale 1actorilor respectivi.
Dac$ am avea un model care s$ pre+ic$ cu eactitate valorile unei variabile3 plecnd
de la valorile altor variabile care o a1ectea+$3 el s&ar numi model determinist ;ca %n 1i+ic$< "i ar
avea 1ormulaJ
> C aE;
107
%n care > este variabila pre+is$3 ; variabila ;variabilele< predictoare "i a o constant$. #odelul
probabilistic !ine cont de interven!ia 1actorilor aleatorii ;ha+ardul< care sunt o surs$ de eroare3
deci el va avea 1ormulaJ
> C aE; B eroarea aleatorie
> C componenta determinist( B eroarea aleatorie
3'$' Re*resia -ivariat
Se nume"te Ebivariat$F deoarece acest tip de re*resie pleac$ de la rela!ia eistent$ %ntre
dou$ variabileJ independent$ "i dependent$3 predictor "i criteriu3 ori *radul de asociere care
eprim$ intensitatea rela!iei dintre dou$ variabile este & a"a cum am ar$tat anterior & dat de
coe1icientul de corela!ie. Epresia vi+ual$ a acestei rela!ii este dat$ de dia*rama de corela!ie3
unde norul de puncte tinde mai mult sau mai pu!in spre o dreapt$. 7n ca+ul corela!iilor per1ecte
;r Y e 1< norul de puncte ia chiar 1orma unei drepte3 numit$ linie de regresie3 c$reia i se poate
determina o ecua!ie ;ca oric$rei drepte< "i care trece prin toate punctele norului de puncte.
4ceasta %nseamn$ c$ putem anticipa cu eactitate pe > plecnd de la ; ;"i reciproc<3
neeistnd nici o di1eren!$ %ntre re+ultatele estimate "i cele constatate. Din p$cate aceasta este
doar o situa!ie ideal$3 %n realitate re*resia c$utnd acea dreapt$ care s$ reproduc$ cel mai bine
evolu!ia norului de puncte3 pentru a permite estim$ri ct mai eacte ale re+ultatelor. (entru ca
aceasta s$ 1ie posibil este nevoie ca %ntre predictor "i criteriu s$ eiste o corela!ie ct mai
mare3 deoarece cre"terea corela!iei Estrn*eF norul de puncte tot mai aproape %n Curul unei
drepte.
Dreapta pe care o EaCust$mF norului de puncte ar trebui s$ satis1ac$ dou$ condi!iiJ
s$ minimi+e+e suma tuturor erorilorJ adunnd abaterile po+itive sau ne*ative ale tuturor
punctelor de la linie3 aceast$ sum$ ar trebui s$ 1ie minim$. ?umai pe ba+a acestui criteriu
nu am "ti %ns$ cum s$ tras$m e1ectiv linia3 deoarece valorile ne*ative "i cele po+itive se
anulea+$ reciproc "i criteriul nu distin*e %ntre mul!imea de linii care EpotrivescF puncteleO
s$ minimi+e+e suma p$tratelor tuturor abaterilor de la linieJ acesta este un criteriu mai
valid ;"i sin*urulX<3 deoarece se poate demonstra matematic ;principiul celor mai mici
p$trate< c$ eist$ doar o singur( linie care potrive"te bine toate punctele3 spre deosebire de
situa!ia precedent$. 4"adar
7
3 linia de re*resie care red$ cel mai bine norul de puncte este
una sin*ur$ "i ea se construie"te dup$ principiul celor mai mici p$trate ;t0e least s3uares
7
)ilda ;v< de deasupra variabilei P3 1ie ea standard sau brut$3 arat$ c$ valoarea ob!inut$ prin ecua!ia de re*resie
nu este cea real$3 m$surat$3 ci este valoarea anticipat$3 epectat$ prin predic!ie.
10/
%n en*le+$< "i apelea+$ de 1apt la propriet$!ile matematice ale ecua!iei unei drepte3 care
arat$ ast1elJ
\> C P
<
B P
1
E; ;/.1<
unde L
0
se cheam$ inter(e%tu&3 adic$ punctul de intersec!ie al liniei de re*resie cu ordonata
;aa OP<O L
1
indic$ %anta &iniei de re*resie "i & deoarece el este dat de valoarea tan*entei
un*hiului teta ;w< & acesta indic$ cu ct cre"te > atunci cnd ; cre"te cu o unitateO panta este
ascendent$ pentru corela!iile po+itive "i descendent$ pentru cele ne*ative.
Ai*ura 3'#. +epre4entarea grafic( a modelului regresiei liniare
&i a criteriului celor mai mici p(trate.
Surs$J #ertler "i @annatta3 200,3 p. 1-/.
7n 2i*ura '.1 de mai sus linia de re*resie se poate trasa dnd valoarea +ero lui ;3
pentru a determina interceptul P
<
;care este locul %n care linia taie ordonata< "i o valoare
oarecare ;mai mare< a lui ; pentru a ob!ine al doilea punct necesar tras$rii dreptei. (entru
1iecare ;
i
ecua!ia de re*resie pre+ice un >
i
3 dar cu un *rad de eroare3 repre+entat mai sus prin
di1eren!a dintre valoarea real observat$ "i valoarea pre+is$. 7nsumarea tuturor acestor erori se
eprim$ prin ceea ce se chiam$ re+idua&e3 %n 1ond o m$sur$ a limitei de preci+ie a modelului
re*resiv. ]
1
indic$ panta liniei de re*resie3 adic$ cu ct cre"te > %n condi!iile cre"terii cu o
unitate a lui K.
10'
7n ca+ul re*resiei bivariate P
1
este dat de 1ormulaJ
;/.2<
unde r este coe1icientul de corela!ie iar O
6
"i O
8
sunt abaterile standard pentru cele dou$
variabile. Coe1icientul P
<
se calculea4( dup( formula^
;/33<
%n care "i sunt mediile variabilelor > "i ;. (entru a da un eemplu3 media unei clase de
elevi este la inteli*en!$ de 10-371 cu o abatere standard de O
6
Y 133,23 iar media la matematic$
este de 73'/ cu o abatere standard O
8
Y 03'23 corela!ia dintre .6 "i matematic$ 1iind r Y 03/3.
@om aveaJ
P
1
Y 03/3 a 03'25133,2 Y 030,-,.
P
<
Y 73'/ & 030,-, a 10-371 Y 73'/ & -303 Y 13',
\> Y 13', \ 030,-, a K
(entru .6 de 11- "i /73 valoarea anticipat$ a mediei la matematic$ va 1iJ
\> Y 13', \030,-, a 11- Y /3,0
\> Y 13', \ 030,-, a /7 Y -3/7
De men!ionat 1aptul c$ ecua!ia de re*resie estimea+$ re+ultatele u"or di1erit 1a!$ de
cele real constatate dar3 cu toate acestea3 parametrii acestei ecua!ii asi*ur$ solu!ia cea mai
apropiat$ de re+ultatele observate. Di1eren!a dintre re+ultatele estimate "i cele observate sunt
cu att mai mari cu ct corela!ia dintre cele dou$ variabile este mai sc$+ut$. 4tt %n ca+ul
re*resiei liniare simple3 ct "i %n al celei multiliniare eist$ o serie se procedee care ne aCut$ s$
decidem %n le*$tur$ cu e1icien!a ecua!iei de re*resie %n estimarea re+ultatelor.
9n set de date poate 1i eprimat %n note brute ;a"a cum au 1ost ele culese< sau %n note
standard3 adic$ %n note 4 ;abaterea de la medie a unei valori3 eprimat$ %n unit$!i si*matice<.
Cea mai simpl$ predic!ie bivariat$ este cea eprimat$ %n scoruri 4J cunoscnd nota 4 a unei
persoane la o variabil$3 vom pre+ice nota sa + la cealalt$ variabil$ dup$ 1ormulaJ
4
8
C PE4
6
;/.4<
%n care P se cheam$ chiar (e.i(ient de re*resie. Dar3 deoarece valoarea coe1icientului
standardi+at de re*resie este eprimat de coe1icientul de corela!ie dintre variabile3 1ormula
anterioar$ devineJ
4
8
C r E 4
6
;/.,<
110
6 P 8 P
1 0

6
8
6
8
r P

1
4pel$m la eemplul anterior3 unde corela!ia dintre .6 "i media la matematic$ era de 03/3J
media lui ; Y 10-371
O
6
Y 133,2
4
61
Y ;11- & 10-371< 5 133,2 Y 03-' 4
62
Y ;/7 &10-371< 5 133,2 Y & 134-
media lui > Y 73'/
O
8
Y 03'2
+
>1
Y S +
>2
S
4
81
Y 03/3 a 03-' Y 03,7 4
82
Y & 1321
@eri1icareJ ;/3,0 & 73'/< 5 03'2 Y 03,7O ;-3/7 & 73'/< 5 03'2 Y & 1321
4"a cum se vede3 re+ultatele ob!inute pe cele dou$ c$i sunt coincidente.
,esenarea &iniei de re*resie se 1ace prin determinarea coordonatelor a dou$ puncte
a1late la etermit$!i di1erite ale scalei "i unindu&le cu o linie. (entru mai mult$ acurate!e se pot
determina din start trei puncteJ unul care este chiar ori*inea ;; Y 0<3 unul a1lat la cealalt$
etrem$ "i unul intermediar. Dac$ determin$rile s&au 1$cut corect3 cele trei puncte vor 1i
coliniare. 8inia care va reie"i ast1el minimi+ea+$ suma devia!iilor abaterilor p$tratice ale
valorilor pre+ise de la cele reale "i este una sin*ur$. Ecua!ia "i linia ast1el ob!inute sunt
valabile doar pentru predic!ia lui > din ; "i nu pot 1i utili+ate "i %n sens invers. (entru ca
aceasta s$ 1ie posibil "i pentru a&l determina pe ; plecnd de la > trebuie o scris$ o nou$
ecua!ie de re*resie3 %n care cele dou$ variabile vor 1i introduse %n ordine invers$.
2aptul de a determina ecua!ia "i linia de re*resie ce se potrive"te cel mai bine datelor
nu %nseamn$ ctu"i de pu!in c$ am terminat de re+olvat %ntrea*a problem$ a predic!iei3 c$ci
prin aceasta tocmai am deschis o nou$ problem$ adiacent$3 care se re1er$ la erri&e de
%redi(ie. Erorile asociate cu predic!iile repre+int$ abaterea standard a lui > ;s
>
< care "tim c$
este de1init$ ast1elJ
;/.-< ;/.7<
Se observ$ c$ %n ambele 1ormule la num$r$tor se a1l$ suma abaterilor p$tratice ale
1iec$rui > real ob!inut de la cel pre+is3 adic$ repre+int$ suma p$tratelor lui > ;SS
>
<. Deorece
linia de re*resie se ba+ea+$ pe abaterile p$tratice ale lui > ob!inut de la cel pre+is3 m$sura
erorilor aleatorii poate 1i scris$ ast1el
/
J
/
7n 1ormulele anterioare aveam la numitor pe A F 1 pentru c$ se determin$ doar un parametru3 media popula!iei.
7n 1ormula care urmea+$ la numitor avem A F 2 pentru c$ acum se estimea+$ dou$ lucruri simultan3 panta "i
interceptul.
111
1
< ;
2

A
> >
s
> 1
< ;
2
2

A
> >
s
>
;/./<
(relucr$ri al*ebrice speciale conduc de la 1ormula de de1ini!ie de mai sus la dou$
1ormule de lucru mult mai maniabileJ
;/.'< ;/.10<
9ltima 1ormul$3 de"i nu la 1el de precis$ comparativ cu cea anterioar$3 este una mult
mai practic$3 lund %n calcul abaterea standard a lui > "i corela!ia r3 ambii indicatori u"or de
determinat. Eliminarea de sub radical a raportului ;A F 1<5;A F 2< este Custi1icat$ de 1aptul c$ la
distribu!iile mai mari ;de peste 30< corec!ia adus$ de acest raport este practic ne%nsemnat$.
7ns$ %n acest ca+ semnul dintre termeni nu mai este e*al3 ci aproimativ e*al.
Eroarea standard a estima!iei se interpretea+$ ca o 1orm$ special$ de abatere standard3
deoarece este chiar devia!ia standard a erorilor care apar cnd este 1olosit$ ecua!ia de
re*resie. Este evident c$ predic!ia este cu att mai bun$ cu ct 1actorul eroare este mai mic3
adic$ pe m$sur$ ce corela!ia dintre cele dou$ variabile devine tot mai puternic$. (entru r Y 1
erorile de predic!ie sunt eliminate3 dar aceast$ situa!ie nu se %ntlne"te niciodat$ %n realitate.
4"adar3 determinarea ecua!iei "i a liniei de re*resie nu %nseamn$ ctu"i de pu!in
re+olvarea complet$ a problemei predic!iei3 c$ci trebuie calculat$ "i cantitatea de eroare pe
care aceast$ ecua!ie o 1ace posibil$ atunci cnd se operea+$ cu ea. 6mportan!a maCor$ a
predic!iei prin re*resia bivariat$ nu este dect %n mod secundar acela de a&l determina pe un
anume > %n 1unc!ie de un anume ;3 ci deriv$ din aceea c$ ea descrie bine rela!ia dintre dou$
variabile3 indicnd dac$ se poate 1ace sau nu predic!ie3 "i %ntre ce limite de preci+ie. Cre"terea
puterii "i acurate!ei acestei predic!ii se 1ace apelnd la re*resia multipl$ prin introducerea de
predictori suplimentari3 ceea ce nu conduce la eliminarea re+idualelor3 adic$ a erorilor de
predic!ie. Cu ct modelul re*resiv este mai bun "i mai complet3 cu att mai mult se elimin$
din eroarea re+idual$. De"i tot mai bun$3 predic!ia nu va putea elimina %ns$ nicicnd de1initiv
1actorul eroare3 adic$ +ona din varian!a comun$ r$mas$ nepre+is$ de setul de variabile
predictoare.
)rebuie men!ionat aici "i rolul ne1ast pe care valorile atipice sau e6treme ;re+ultate
uneori dintr&o simpl$ tastare incorect$ la introducerea datelor< %l au asupra re*resiei. 2iind
le*at$ strns de coe1icientul de corela!ie3 cre"terea sau descre"terea acestuia ca urmare a
112
> >
s
x

2
<
x
;
2
x

A
> >
s
> >

,
_

2
1
< 1 ;
2
x
A
A
r s s
>
> >
< 1 ;
2
x
r s s
>
> >

pre+en!ei valorilor aberante se repercutea+$ direct asupra modelului re*resiv care este ecua!ia
de re*resie3 m$rind substan!ial componenta de eroare a predic!iei.
?.3.1. +egresie versus "orela&ie
4vantaCul corela!iei este acela c$ ea este repre+entat$ sintetic printr&un sin*ur num$r
care eprim$ intensitatea asocierii dintre dou$ variabile. 4st1el3 corela!ia de .7, dintre
%n$l!ime "i *reutate este una substan!ial$ "i a1irm$ c$ ,-_ din varian!a comun$ re+ult$ din
asocierea celor dou$ variabile. Dar acest r ridicat nu ne spune care trebuie s$ 1ie *reutatea
dac$ %n$l!imea cre"te cu , centimetri. 7n situa!ia cnd vrem s$ determin$mm ma*nitudinea
schimb$rii %"i arat$ re*resia adev$rata utilitate. :e*resia multivariat$ ;mai multe variabile
predictoare asociate cu o sin*ur$ variabil$ criteriu< arat$ clar c$ re*resia "i corela!ia nu se
suparpun %ntotdeauna a"a de 1rumos. 4st1el3 atunci cnd eist$ o corela!ie ridicat$ %ntre doi
predictori "i o variabil$ pre+is$ acest 1apt se poate datora unei sau alteia dintre variabile sau
amndurora luate %mpreun$. 4"a se 1ace c$ %n re*resia multipl$3 %nainte de a evalua rolul
comun al predictorilor asupra variabilei pre+ise3 trebuie evaluat rolul separat al 1iec$ruia3 dar
"i intensitatea asocierii dintre ace"tia.
Semni1ica!ia statistic$ a pantei ecua!iei de re*resie bivariat$ se spriCin$ pe 1ormulele de
mai Cos3 %n care t se va interpreta %n maniera cunoscut$3 1$cnd apel la tabelele lui 2isher din
4nee.
;/.11<
3'/' Re*resia &iniar 4u&ti%& J4u&tivariatK
7n psiholo*ie3 sociolo*ie sau peda*o*ie un e1ect este dependent de mai multe cau+e ce
intervin cu ponderi di1erite ;multi&cau+alitate<3 deci "i predic!ia noastr$ ar putea 1i
%mbun$t$!it$ considerabil dac$ am putea !ine cont simultan de mai multe variabile "i de rela!ia
lor cu variabila pre+is$. 6ndicatorul sintetic al acestei rela!ii este +3 adi( (e.i(ientu& de
(re&aie 4u&ti%&3 care & atunci cnd este ridicat la p$trat ;+
2
< devine (e.i(ient de
deter4inare 4u&ti%&3 pentru c$ ne arat$ care este varia!ia din variabila dependent$ P
;criteriul< eplicat$ de variabilele predictoare ;sau variabila independent$ K<.
Dac$ am reda prin cercuri varia!ia total$ a unei variabile am ob!ine dia*rame @enn de
tipul celor de mai Cos. [ona din varian!a comun$ ;numit$ covarian!$< eplicat$ de r
2
sau de +
2
113

,
_

2
1
< 1 ;
1 < ;
1
2
x
A
A
r s
A s b
A s
s
b
t
>
6
;
> >
a 1ost de 1iecare dat$ notat$ cu a3 +ona - din P 1iind cea care r$mne de 1iecare dat$
neeplicat$.

4 L
Ai*ura 3'!' +elaia dintre predictori &i criteriu -n regresia
bivariat( simpl( ")% &i multivariat( "P%.
Ai*ura 3'$' +elaia dintre predictori &i criteriu -n regresia multivariat(.
Dac$ %n re*resia simpl$ un sin*ur predictor las$ o mare parte din varian!a lui >
neeplicat$ ;+ona -<3 %n eemplul urm$tor vedem c$ 1iecare predictor eplic$ cte o parte din
varian!a lui >3 partea - mic"orndu&se. Eemplul C ne atra*e aten!ia c$ ad$u*area de noi
predictori nu 1ace s$ diminue semni1icativ +ona - dect atunci cnd ei sunt independen!i3
adic$ necorela!i %ntre ei. Deoarece ;
2
"i ;
3
sunt corela!i %ntre ei3 ;
3
nu contribuie la diminuarea
+onei - %n aceea"i m$sur$ %n care o 1ace ;
2
"i de aceea va trebui hot$rt dac$ r$mn %n ecua!ia
de re*resie amndoi predictorii3 iar dac$ nu3 care va 1i cel p$strat.
Dac$ 1olosim mai mul!i predictori ;variabile independente<3 ecua!ia de re*resie
multipl$ va avea urm$toarea 1ormul$J
\> C P
<
B P
1
E;
1
B P
2
E;
2
B ... B P
n
E;
n
;/.-<
7n ale*erea celui mai potrivit model de re*resie eist$ & pe de o parte & considerentele
teoretice de la care plec$m3 dar & pe de alt$ parte & "i c!iva indicatori statistici obiectivi care
ne *hidea+$ %n deci+iile noastre. 4ce"tia sunt coe1icientul de corela!ie multipl$ + sau p$tratul
acesteia ;coe1icientul de determinare multipl$< "i testul V3 %ntlnit "i %n ca+ul anali+ei de
varian!$ 4?O@4.
114
+ poate 1i Cudecat ca orice coe1icient ce corela!ie3 dar +
2
este mai in1ormativ3 pentru c$
el ne arat$ ct din dispersia variabilei&criteriu este eplicat$ de un predictor sau de un *rup de
predictori "i ct din varian!$ eplic$ %n plus 1iecare nou predictor introdus %n model3 atunci
cnd abordarea se 1ace prin 4etda ierar6i(. (ractic3 atunci cnd un predictor nu
ameliorea+$ semni1icativ predic!ia criteriului3 +
2
cre"te nesemni1icativ "i acesta este semnul c$
acel predictor nu mai trebuie inclus %n model. Dac$ privim cu aten!ie 2i*ura 7.2 de mai sus ;
1
"i ;
2
corelea+$ strns cu criteriul > "i & necorelnd %ntre ele & ;
2
ameliorea+$ semni1icativ
predic!ia pe care o reali+a numai ;
1
. 7n schimb3 ;
3
elimin$ prea pu!in din -3 chiar dac$
corelea+$ "i el cu >3 "i aceasta deoarece este el %nsu"i corelat "i cu ;
2.
Dintre ;
2
"i ;
3
va trebui
s$ p$str$m doar un sin*ur predictor3 pe cel mai puternic3 "i aceasta deoarece modelul 1inal
trebuie s$ dea cea mai bun$ predic!ie3 cu num$rul cel mai mic de predictori3 adic$ trebuie s$
1ie unul economic.
(e de alt$ parte3 4?O@4 o1er$ o valoare a lui V3 acesta 1iind un test de semni1ica!ie
comparabil cu testul t Student3 di1eren!a 1iind c$ 1ace compara!ia dintre o variabil$ continu$ "i
una cu mai mult de dou$ st$ri ;trihotomic$3 Rvadrihotomic$ etc.3 adic$ polihotomic$<.
4nali+nd raportul mediilor p$tratice ale varian!elor pre+ise ;por!iunea a din dia*ram$< "i a
celor re+iduale ;1actorii de eroare3 adic$ por!iunea -< pentru modelul de re*resie construit %n
ansamblul sau3 V ne in1ormea+$ despre semni1ica!ia statistic$ a acestuia %n acela"i 1el sau
manier$ ca "i testul t Student al lui Hosset.
7n al treilea rnd3 pro*ramul de anali+$ computeri+at$ a datelor S(SS o1er$ 1inalmente
outputuri ;ve+i 1i*urile de mai Cos< pentru metoda ierarhic$ care are pe ultimele coloane
determinarea lui t "i a semni1ica!iei sale statistice p pentru 1iecare dintre componentele
modelului3 aCutndu&ne s$ identi1ic$m "i s$ p$str$m doar combina!ia de predictori care sunt
cel mai semni1icativ asociate cu criteriul.
?.#.1. @robleme spe"iale impli"ate n anali2a de regresie
4nalo* cu r din corela!ia (earson3 (e.i(ientu& de (re&aie 4u&ti%& + din re*resie
ne vorbe"te despre ct de mult$ in1orma!ie con!ine combina!ia de variabile independente @6
necesar$ pentru a putea pre+ice criteriul ;@D<. Ca "i la 4?O@4 "i %n ca+ul re*resiei multiple
eist$ un test V3 care d$ epresie 1aptului dac$ rela!ia dintre setul de @6 "i @D este su1icient de
mare pentru a 1i semni1icativ$. 6nterpretarea lui + este de alt1el similar$ cu r al lui (earson3 %n
sensul c$ ridicat la p$trat el devine (e.i(ient de deter4inare "i3 %nmul!it apoi cu 100
;+
2
a100<3 el va eprima procentaCul din varian!a @D eplicat$ de combina!ia de @6 din model.
11,
O a doua problem$ esen!ial$ a re*resiei este cea a 4u&ti(&iniaritii3 care poate
ap$rea atunci cnd %ntre variabilele predictoare eist$ o corela!ie medie spre mare sau mare.
Dac$ dou$ variabile predictoare sunt mediu sau puternic intercorelate3 practic ele con!in o
in1orma!ie 1oarte similar$ "i3 m$surnd cam acela"i lucru3 una dintre ele nu ameliorea+$
semni1icativ predic!ia @D. Dar aceasta este doar o parte a problemei3 c$ci variabila respectiv$
nu numai c$ nu aduce o in1orma!ie suplimentar$3 dar G prin 1aptul c$ *enerea+$
multicoliniaritate G ea creea+$ o problem$ tehnic$ ce a1ectea+$ anali+a de re*resie %n sine.
4st1el3 ea 1ace s$ creasc$ varian!a coe1icien!ilor de re*resie3 1apt care are ca e1ect o ecua!ie
mai pu!in stabil$. 7n plus3 multicoliniaritatea *enerea+$ probleme %n interpretarea corect$ a
importan!ei 1iec$rei variabile independente %n parte %n predic!ia variabilei dependente. Deci
suprapunerea de in1orma!ie prin multicoliniaritate produce con1u+ii ce limitea+$ capacitatea
de preci+are a e1ectelor individuale ale 1iec$rei @6. 4cesta este motivul pentru care anali+a
multicoliniarit$!ii va 1i abordat$ la -nceputul anali+ei de re*resie3 "i nu la s1r"itul ei. (entru
aceasta se d$ Testu& de t&eran ;2olerance test< pentru 1iecare variabil$ independent$.
)estul de toleran!$ este o m$sur$ a coliniarit$!ii pentru 1iecare variabil$ predictoare "i poate
lua valori de la 0 la 1. @aloarea spre +ero a toleran!ei este o indica!ie clar$ a multicoliniarit$!ii3
iar pra*ul de 0310 devine punct de t$ietur$ ;cutoff< %n luarea deci+iei.
4 doua metod$ de identi1icare a multicoliniarit$!ii const$ din eaminarea Aa(tru&ui
de in.&aie a varianei ;.ariance Inflation Vactor C .IV< pentru 1iecare predictor %n parte.
Cnd @62 pentru o @6 este mare3 acest 1apt indic$ o combina!ie liniar$ puternic$ %ntre aceast$
variabil$ "i ceilal!i predictori. 2ormula sa ;.IV C 1@"1 M +
:
e
< este 1urni+at$ de pro*ramele de
prelucrare computeri+at$ a datelor3 o valoare mai mare de 10 1iind indicativ$ pentru eisten!a
multicoliniarit$!ii. :ela!ia dintre toleran!$ "i @62 este urm$toareaJ .IV C 1@toleran(.
Combaterea multicoliniarit$!ii are %n vedere mai multe procedee3 dintre care cel mai
radical este eliminarea e1ectiv$ din anali+$ a variabilei respective. (entru al doilea procedeu G
mai de+irabil G pornim de la un eempluJ s$ presupunem c$ utili+$m 1actorii de atmos1er$
1amilial$ "i competen!$ educa!ional$ a p$rin!ilor pentru predic!ia insatis1ac!iei le*at$ de
aspectul 1i+ic al sinelui adolescentin. Cum cele dou$ @6 sunt puternic intercorelate3 cea mai
bun$ re+olvare a problemei este a*re*area lor %ntr&un indicator sintetic prin care vom combate
"i coliniaritatea3 dar vom avea "i o nou$ @6 mai stabil$. 4 treia metod$ de combatere a
multicoliniarit$!ii !ine cont de necesitatea parcimoniei modelului re*resiv3 care trebuie s$
o1ere cea mai bun$ predic!ie cu cel mai redus num$r de predictori. 4ceasta impune selec!ia
celui mai bun set de predictori3 1apt care presupune de!inerea %n avans a unei in1orma!ii
semni1icative despre rela!iile eistente %ntre variabile3 prin matricea de intercorela!ii3 combinat
11-
cu caracteristicele "i m$rimea e"antionului pe care se lucrea+$. Cum au*mentarea e"antionului
este mai preten!ioas$ "i mai costisitoare3 pare mult mai re+onabil s$ men!inem num$rul de
predictori la un nivel ct mai sc$+ut.
?.#.2. Aalidarea modelului regresiv
4ceasta apare ca o etap$ necesar$ deoarece predic!ia @D se 1ace %n raport cu un
e"antion popula!ional cu caracteristici speci1ice. (entru a putea etinde mai lar* utili+area
modelului ob!inut la cap$tul anali+ei3 acesta trebuie s$ pre+ic$ su1icient de bine "i pe alte
popula!ii3 %n ca+ contrar el neputnd 1i *enerali+at. @alidarea %ncruci"at$ a modelului se 1ace
l$snd s$ treac$ o perioad$ de timp3 ridicnd un alt e"antion din aceea"i popula!ie "i testnd pe
aceasta modelul re*resiv anterior. Cum acest lucru nu este %ntotdeauna 1e+abil3 cel mai
prudent lucru este splitarea din start a popula!iei ini!ale ;care %n acest ca+ trebuie s$ 1ie
su1icient de lar*$< %n dou$ loturi3 unul destinat construirii modelul re*resiv cel mai adecvat3
cel$lalt test$rii "i veri1ic$rii validit$!ii sale pe un alt e"antion. #ertler "i @annatta ;200,< atra*
aten!ia asupra rolului etrem de ne1ast pe care valorile atipice sau etreme ;outlierii< %l pot
avea asupra modelului re*resiv. 7n m$sura %n care re*resia multipl$ este o metod$ destinat$
maimi+$rii corela!iei predictori&criteriu "i %n m$sura %n care "tim ct de sensibil$ este
corela!ia la ca+urile atipice sau etreme3 outlierii trebuie identi1ica!i "i trata!i cu toat$ aten!ia.
7n acest scop anali+a -8%&turi&r -ivariate sau determinarea distanei )a6a&an-is
constituie precau!ii mai mult dect de+irabile.
?.#.3. Blosar de termeni ":eie ai regresiei liniare
Aaloarea pre2isJ valoarea estimat$ pentru variabila > de la variabila ;.
@anta ;slope Y b<J Schimbarea ce se produce la variabila > cnd ; se schimb$ cu o unitate.
Inter"eptulJ este valoare lui > cnd ; este +ero.
Crorile de predi"&ieJ di1eren!a dintre > ob!inut "i cel pre+is.
Croarea standard a estimriiJ media devia!iilor p$tratice de la linia de re*resie.
Aarian&a re2idual ;eroarea varian!ei<J r$d$cin$ p$trat$ din eroarea standard a estim$rii.
+e2idualeJ suma di1eren!elor dintre > ob!inut "i cel pre+is.
$inia de regresie prin "ele mai mi"i ptrateJ linie de re*resie determinat$ prin minimi+area
di1eren!elor p$tratice dintre > ob!inut "i cel pre+is.
C"ua&ia de regresieJ este ecua!ia care %l pre+ice pe 1iecre > din 1iecare ;.
117
Coe%i"ien&i de regresieJ numele *eneral dat pantei "i interceptuluiO adesea se re1er$ doar la
pant$ ;P<.
Coe%i"ien&ii de regresie beta ;R<J sunt cei care re+ult$ nu din distribu!ia ori*inar$3 ci dup$ ce
aseasta a 1ost standardi+at$. Cnd avem doar o variabil$ predictoare ;re*resie simpl$ sau
bivariat$< beta este dat de m$rimea corela!iei dintre cele dou$ variabile ;R Y r<.
3'0' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
6na
real$
Hre
real$
6na
dorit$
Hre
dorit$
1 1-' ,/ 1-' ,,
2 170 70 170 -2
3 172 ,7 172 -0
4 1-0 ,2 170 ,,
, 170 ,, 17, ,,
- 1-7 -, 1-7 ,,
7 1-7 ,, 17, -0
/ 1,- ,, 1-0 ,,
' 1-0 4- -0 4'
10 172 ,0 17, ,0
11 1-3 ,4 1-, ,3
12 1/4 77 1/0 /0
13 1'3 113 1'3 104
14 1,/ ,4 1-/ ,/
1, 170 77 170 -,
1- 1,/ 4' 1-, ,0
A
;
O
;
=;
=;
2
9n *rup de 1- studen!i de ambele *enuri au 1urni+at urm$toarele valori ale %n$l!imii "i
*reut$!ii lor3 actuale "i dorite ;cea la care ei s&ar declara satis1$cu!i<. 6at$ care sunt cerin!ele
aplica!iei de 1a!$J
a. E1ectua!i patru dia*ramele tip scatter pentru %n$l!imea real$ "i *reutatea real$3 apoi %ntre
%n$l!imea real$ "i cea dorit$. 4proima!i QochiometricF corela!iile eistente pentru 1iecare
dia*ram$%n parte "i comenta!i re+ultatele.
b. Calcula!i ecua!ia de re*resie pentru pre+icerea *reut$!ii reale din %n$l!imea real$.
6nterpreta!i interceptul "i panta liniei de re*resie.
c. Sunt r "i P semni1icativ di1eri!i de 0S
11/
d. 9tili+nd ecua!ia de predic!ie de mai sus3 determina!i ce *reutate ar trebui s$ ave!i %n
raport cu %n$l!ime dvs. real$.
e. Scrie!i o a doua ecua!ie de re*resie prin care %n$l!imea real$ s$ poat$ 1i pre+is$ plecnd de
la *reutatea real$ "i apoi determina!i %n$l!imea pe care ar trebui s$ o ave!i plecnd de la
*reutatea dvs. actual$.
1. )rasa!i corect linia de re*resie pe scatterplotul corespun+$tor3 lund obli*atoriu dou$
puncte3 unul pentru ori*ine "i altul pentru %n$l!imea de 200 de cm3 dar "i un al treilea punct
intermediar pentru a vedea dac$ el se a1l$ pe linia de re*resie trasat$.
*. Determina!i eroarea standard a estim$rii3 att pentru prima3 ct "i pentru cea de a doua
ecua!ie de re*resie.
h. Care este di1eren!a dintre coe1icien!ii de re*resie P "i R ;beta<S Ce avantaCe "i
de+avantaCe pre+int$ 1iecare "i cnd %l 1olosim pe unul sau pe cel$l$ltS
i. Ce le*$tur$ eist$ %ntre coe1icientul de corela!ie "i ecua!ia de re*resie simpl$S
C. Ce valoare ar trebui s$ adun$m sau sc$dem la variabila *reutate real$ pentru ca linia de
re*resie s$ treac$ prin ori*inea aelorS
B. Determina!i coe1icientul de corela!ie pentru perechile 6:&H:3 6:&6D3 6D&HD "i H:&
HD. Comenta!i corela!iile ob!inute "i ar*umenta!i %n le*$tur$ cu perechea de variabile a c$rei
ecua!ie de re*resie va da cele mai mici erori de estimare.
l. Ce s&ar %ntmpla cu rela!ia %n$l!ime&*reutate3 reale "i dorite3 dac$ am m$ri mult e"antioanele3
dup$ ce vom 1i separat datele pentru *enul masculin de cel 1emininS
11'
CAPITOLUL 5
TESTAREA IPOTE;ELOR PRIN TEHNICA CHI7PTRAT J
!
K
5'#' Teste nn%ara4etri(eD distri-uii -in4ia&e i 4u&tin4ia&e
#odalit$!ile de testare a ipote+elor statistice pre+entate anterior sub 1orma testelor t "i
43 a testelor de corela!ie r3 + "i rho3 la care se adau*$ testele V ;re+ultat din anali+a de varian!$
4?O@43 nepre+entat$ %n aceste volum< se mai numesc "i teste %ara4etri(e. Ele se cheam$
ast1el deoarece pleac$ de la estimarea unor parametri ai popula!iei din care a 1ost etras
e"antionul considerat3 cum ar 1i media ;S< "i abaterea standard ;O<. De"i mai precise "i mai
%ntemeiate matematic dect testele nonparametrice3 de care vom vorbi %n ultimele dou$
capitole ale lucr$rii de 1a!$3 acest tip de teste se spriCin$ pe supo+i!ia normalit$!ii distribu!iei
pentru variabila m$surat$ la nivelul popula!iei3 1iind nevoie ca aceasta s$ 1ie m$surat$ pe scale
real numerice3 tipice celor de interval sau de raport.
)estele nonparametrice sunt destinate de asemenea test$rii ipote+elor statistice3 dar
1$r$ a mai 1ace in1eren!e asupra parametrilor popula!iei "i 1$r$ a testa ipote+e le*ate de ace"tia3
de unde "i numele lor de te6ni(iFteste nn%ara4etri(e. Deoarece ele nu pleac$ de la premisa
normalit$!ii distribu!iei3 acestea sunt teste independente de 1orma distribu!iilor. Dar G "i
aceasta pare a 1i di1eren!a esen!ial$ 1a!$ de testele parametrice G ele sunt aplicabile doar
datelor non&numerice de tip cate*orial "i nominal3 1iind prin aceasta utile %n +one %n care
testele parametrice nu mai sunt opera!ionale.
Distribu!iile pe care le presupun testele nonparametrice sunt 1ie cele dihotomice ;cu
doar dou$ cate*orii de valori3 reciproc eclusive3 de tipul admis&respins3 masculin&1eminin3
da&nu etc.<3 motiv pentru care se numesc -in4ia&e3 1ie cele care3 de"i tot cate*oriale3 pot
pre+enta mai multe valori de scor3 "i care se numesc 4u&tin4ia&e. 4ceste cate*orii sunt
re+ultate 1ie %n mod natural ;*rupele san*uine3 anotimpurile anului3 tipul de a1iliere reli*ioas$
etc.<3 1ie %n urma unui proces de %mp$r!ire %n clase a unei variabile continue3 dup$ anumite
criterii. 7n statistic$3 variabilele continue real&numerice sunt pre1erabile celor discontinue&
cate*oriale pentru c$ permit tratamente mai puternice sau mai elaborate ale datelor. Dar cnd
distribu!ia unei variabile continue real numerice este una anormal$ ;bimodal$3 adic$ cu o mare
etero*enitate provocat$ de acumularea valorilor variabilei %n Curul a dou$ valori de scor3 sau
este puternic asimetric$ sau chiar trunchiat$<3 ori cnd eist$ alte motive %ntemeiate3 variabila
120
continu$ poate 1i recodi1icat$ %n una cate*orial$. 4cest 1apt se %ntmpl$ %n mod curent cu
veniturile popula!iei3 cu num$rul de !i*$ri 1umate +ilnic sau cu vrsta3 pentru care este
pre1erabil$ utili+area unui num$r mai mic de cate*orii ce permit o autoraportare mai rapid$ a
popula!iei unui studiu. De"i prin ca*ori+area variabilei continue testul statistic pierde din
putere ;din capacitatea de a relie1a di1eren!e atunci cnd ele eist$ cu adev$rat<3 unele tehnici
statistice nici nu sunt posibile dect dac$ nu eist$ cel pu!in o variabil$ cate*orial$3 ca+ul tipic
1iind al anali+ei de varian!$ 4?O@4.
2ormula distribu!iei chi&p$trat este cea de mai CosJ
;'.1<
%n care ; este variabila3 A volumul e"antionului3 , probabilitatea de apari!ie a
evenimentului5cate*oriei respective "i N complementul ei ;N Y 1 & ,<. 4ceast$ distribu!ie va
avea %ntotdeauna ori*inea %n +ero3 c$ci ridicarea la p$trat des1iin!ea+$ di1eren!ele ne*ative3 "i
va *enera o 1amilie de distribu!ii a c$ror 1orm$ va evolua de la o asimetrie ini!ial$ etrem de
marcat$ ;distribu!ii trunchiate< spre distribu!ii care se normali+ea+$ pro*resiv3 pe m$sur$ ce
num$rul *radelor de libertate ;df< cre"te3 %ncepnd de la df e*al cu 10.
Ai*ura 5'#' Curbele distribuiilor c0iFp(trat pentru 17 27 47 ! &i 1< grade de libertate
5'!' Ter4eni (6eie i de.iniii i4%&i(ate :n teste&e (6i7%trat
C:iDptratJ modalitate de testare a ipote+elor utili+at$ pentru datele cate*oriale.
Cnd avem o sin*ur$ variabil$ cate*orial$3 raportat$ la o distribu!ie teoretic$ sau la
1recven!e de apari!ie dinainte "tiute3 chi&p$trat determin$ *radul de suprapunere al
distribu!iei real observate ;f
o
< peste cea epectat$ ;f
e
<. 7n acest ca+ avem de&a 1ace cu
(6i7%trat %entru su%ra%unere ;goodness of fit %n en*le+$<.
7n ca+ul a dou$ variabile cate*oriale chi&p$trat determin$ dac$ ele sunt independente
una %n raport cu cealalt$3 sau dac$ sunt rela!ionate sau asociate3 adic$ neindependente.
121
N , A
, A ;
4

< ;
2
4cest tip de test se cheam$ (6i7%trat %entru as(ierea date&r (ate*ria&e3 %n
e1ectuarea sa 1iind necesar$ introducerea datelor %ntr&un tabel de contin*en!$.
Tabel de "ontingen&J este un tabel bidimensional3 adic$ cu dou$ intr$ri3 %n care 1iecare
observa!ie este clasi1icat$ simultan pe ba+a celor dou$ variabile cate*oriale. 7ntr&un
asemenea tabel se trec obli*atoriu 1recven!ele observate ;f
o
< %n m$rime absolut$ ;"i nu
procentual< "i3 pe o linie separat$ sau %n parante+e3 1recven!ele epectate ;f
e
<3
determinate dup$ un al*oritm speci1ic. Cnd se determin$ chi&p$trat3 tabelul de
contin*en!$ are %ntotdeauna o ultim$ linie "i coloan$ pe care se 1ac totalurile
mar*inale3 necesare determin$rii 1recven!elor epectate.
Aariabil "ategorialJ este o variabil$ discontinu$ care pre+int$ dou$ sau mai multe cate*orii
distincte ce permit clasi1icarea 1iec$rei observa!ii %n una dintre cate*orii. 7n acest 1el se
poate determina 1recven!a observat$ pentru 1iecare cate*orie.
Totaluri marginaleJ re+ult$ din %nsumarea totalurile nivelurilor unei variabile cate*oriale3
%nsumarea 1iind %n 1unc!ie de nivelurile celeilalte variabile. )otalurile pe linii "i
totalurile pe coloane dau prin %nsumare toalul *eneral3 simboli+at prin A3 ce repre+int$
num$rul tuturor evenimentelor sau *rupurilor pe care se 1ace anali+a. A se raportea+$
ci1ric odat$ cu chi&p$trat.
;so"iereJ cuvntul asociere ne duce automat cu *ndul la corela!ie. 4pare ast1el inevitabil
%ntrebarea dac$ chi&p$trat pentru asociere poate 1i considerat tot un test de corela!ie.
:$spunsul este a1irmativ3 1$r$ nici un echivoc3 c$ciJ
chi&p$trat pentru asocierea variabilelor urm$re"te dac$ dou$ variabile sunt
independente sau asociateJ
intensitatea asocierii este evaluat$ printr&o *ril$ propus$ de Cohen3 similar$ cu cea
destinat$ lui rO
"i pentru acest tip de asociere a datelor cate*oriale se determin$ o m$rime a e1ectului
;coe1icientul fi< care3 ridicat$ la p$trat "i %nmul!it$ cu 1003 determin$ varian!a comun$
a celor dou$ variabile3 eplicat$ de asocierea chi&p$trat3 eact ca %n ca+ul
coe1icientului de determinare asociat lui r.
Eist$ totu"i o multitudine de di1eren!e dintre elementele comparate. 4st1el3 r se
bucur$ de o repre+entare *ra1ic$ speci1ic$3 care este scatterul3 o1erind o perspectiv$ mult mai
nuan!at$ asupra caracteristicilor asocierii3 c$ci se spriCin$ nu pe niveluri ale variabilelor3 ci pe
variabile continue. 2aptul c$ o variabil$ continu$ poate deveni una cate*orial$3 cu un num$r
restrns de condi!ii3 su*erea+$ %ns$ c$ testul chi&p$trat pentru asociere poate 1i 1olosit
122
substitutiv nu numai pentru r3 ci "i pentru 4?O@43 atunci cnd violarea condi!iei de
normalitate este una puternic$.
5'$' Cndiii i restri(ii %entru e.e(tuarea testu&ui (6i7%trat
)estul chi&p$trat se aplic$ doar pentru date indicnd 1recven!e. 4ceast$ condi!ie nu
creea+$ probleme practice deosebite c$ci acolo unde cate*oriile nu eist$ %n mod
natural3 ele pot 1i create prin opera!ia de recodi1icare3 utili+nd criterii clare de
cate*ori+are. 4ten!ie %ns$3 cele dou$ variabile nu trebuie s$ se Eintersecte+eF3 ceea ce
%nseamn$ c$ 1iecare observa!ie intr$ doar %ntr&o sin*ur$ celul$ de tabel.
4 doua cerin!$ este aceea ca observa!iile individuale din componen!a cate*oriilor
variabilei s$ 1ie independente3 1iecare %n raport cu toate celelalte. De eemplu3 %n
loturile apariate datele provenite de la so! "i de la so!ie3 de la primul n$scut "i de la al
doilea n$scut nu sunt independente.
Dac$ %nre*istr$m evenimente dihotomice3 de tipul celor care apar "i care nu apar3
trebuie s$ avem pentru 1iecare 1recven!ele a1erente3 ast1el ca suma lor s$ 1ie mereu
aceea"i.
2recven!a a"teptat$ s$ nu ia valori mai mici de , "i nu %n mai mult de o cincime din
celulele tabelului de contin*en!$.
?ici o celul$ a tabelului nu trebuie s$ aib$ 1recven!a epectat$ mai mic$ de 13 c$ci
%mp$r!irea la +ero ;f
e
este numitor< nu are sens.
5'/' Uti&i+area %ra(ti( a testu&ui (6i7%trat
7n determinarea semni1ica!iei di1eren!elor dintre medii sau cuantumuri procentuale cel
mai adesea se 1ace apel la corela!ie3 la testul 2 ;cnd num$rul ca+urilor este mai mare de 30<
sau la testul Student al lui Hosset3 pentru a&l determina sau t ;cnd num$rul ca+urilor este mai
mai mic de 30<. 9n num$r mare de tipuri de ipote+e adecvate datelor cate*oriale pot 1i
veri1icate cu aCutorul distribu!iei ":iDptrat ;
2
<3 care nu este %ns$ la 1el de precis$ ca
procedeele enun!ate anterior3 impunnd de aceea o serie de precau!ii tehnice.
7n mod esen!ial distribu!iile chi&p$trat m$soar$ *radul de suprapunere dintre
1recven!ele observate "i 1recven!ele a"teptate3 pe ba+a unor anumite ipote+e3 numite de aceea
1recven!e teoretice3 dar "i 1recven!e e6pectate. (rocedeul ;matematic3 statistic sau
probabilistic< al lui chi&p$trat determin$ dac$ abaterile constatate prin calcul de la aceste
distribu!ii sunt cuprinse %n limitele 1luctua!iei %ntmpl$toare ;aceasta 1iind ipote+a de nul<3 sau
123
dac$ dimpotriv$ le dep$"e"te ;ceea ce d$ c"ti* de cau+$ ipote+ei speci1ice<. (entru a utili+a
corect procedeul chi&p$trat avem nevoie de e"antioane su1icient de mari ;peste 30<3 ridicate la
%ntmplare3 dar care se pot clasi1ica %n cate*orii separate3 iar 1recven!ele %nscrise %n c$su!ele
tabelului s$ nu 1ie prea mici ;nu mai mici de 10 "i %n nici un ca+ sub ,3 situa!ie %n care se pot
comasa anumite clase pentru a dep$"i acest num$r critic<.
7n ca+ul %n care 1recven!ele observate ;f
o
< se compar$ cu 1recven!e dinainte cunoscute
printr&un model teoretic ;f
e
<3 ce se ba+ea+$ pe curba lui Hauss ;stanine3 note 23 )3 0ull3 C3 note
"colare dup$ norma docimolo*ic$ etc.<3 atunci compara!ia prin testul chi&p$trat veri1ic$
*radu& de %trivire ;goodness of fit %n en*le+$< dintre distribu!ia teoretic$ "i cea real
%nre*istrat$. 4ceast$ opera!ie a permis3 de eemplu3 depistarea unei 1raude %n cadrul unui
concurs unde divul*area subiectelor de eamen a condus la ob!inerea unui num$r anormal de
mare de note mari. De cele mai multe ori propor!iile teoretice nu sunt %ns$ cunoscute "i ceea
ce r$mne de 1$cut este ca acestea s$ 1ie estimate plecnd de la datele e"antioanelor
considerate.
)ehnica chi&p$trat pentru veri1icarea ipote+elor are o vechime de mai mult de o sut$ de
ani3 1iind pus$ la punct de cel care a 1undamentat corela!ia "i a 1ost precursorul anali+ei
1actoriale3 en*le+ul Aarl (earson. 8a modul *eneral metoda presupune doi pa"iJ a. calculul lui
chi&p$tratO b. interpretarea semni1ica!iei valorii ob!inute cu aCutorul tabelului de distribu!ii
2
.
)rebuie %ns$ ar$tat c$ %n ca+ul lui chi&p$trat pentru asociere acest al*oritm de lucru
este unul mai comple3 el putnd 1i des1$cut %n urm$toarea secven!$ de %aiJ
Vormularea lui _
<
;ipote+a de nul<J disponibilitatea spre voluntariat este independent$
de apartenen!a de *en.
Vormularea lui _
1
;ipote+a speci1ic$<^ disponibilitatea spre voluntariat este asociat$ cu
apartenen!a de *en3 1iind mai tipic$ *enului 1eminin.
Se setea4( pragul ` pentru care s$ se reCecteCe ipote+a de nulJ de re*ul$ veri1ic$m cele
dou$ pra*uri3 p i .0, "i p i .01.
Se apelea4( la regula de re:ectare^ reCect$m pe 0
0
dac$
2
calculat
a
2
critic
]df Y ;:&1<;C&
1<^3 unde : %nseamn$ num$rul de rnduri iar C num$rul de coloane3 dup$ care se caut$
%n tabel valorile lui
2
critic
pentru p i .0, "i p i .01.
Se determin( c0iFp(trat dup$ 1ormula indicat$.
Se ia deci4ia respin*erii5 nonrespin*erii lui 0
0
.
Se determin$ m(rimea efectului ;b sau b
Cramer
<.
124
Se conclu4ionea4( prin raportarea ci1ric$ "i5sau narativ$ a re+ultatului.
EempluJ
2
;13 ?Y120<
Y -3--3 p i .013 y Y 0340. (ersoanele de *en 1eminin au o
disponibilitate pentru voluntariat semni1icativ mai mare dect cele de *en masculin3 m$rimea
e1ectului 1iind semni1icativ$.
5'0' E8e4%&e de a%&i(are a testu&ui (6i7%trat %entru %trivire i %entru as(iere
E8e4%&u& #
Con1orm normei docimolo*ice 20_ din notele unui pro1esor ar trebui s$ 1ie sub ,O
30_ pn$ la -3,0O 30_ pn$ la / "i 20_ mai mari de /. 8a clasele 6 "i a K66Ga ale unei "coli
cu trei cicluri de %nv$!$mnt s&au ob!inut urm$toarele distribu!ii ale notelor "colareJ
Ta-e& 5'#' 2recven!ele brute pentru patru intervale de notare3 la %nceput "i la s1r"it de "colari+are
Nte C&asa I C&asa a LIIMa
Sub , 2/ -/
, G -3,0 -4 140
-3,0 G / /0 110
/ G 10 120 1-
Se cere s$ se calcule+e prin tehnica chi&p$trat dac$ cele dou$ distribu!ii se abat semni1icativ de
la norma docimolo*ic$.
Ta-e& 5'!' 2recven!ele observate "i cele teoretice necesare pentru determinarea lui chi&p$trat
?ote
Vrecvene
f
o
F f
e
"f
o
Ff
e
%
2
"f
o
Ff
e
%
2
@ f
e
Vrecvene
f
o
F f
e
"f
o
Ff
e
%
2
"f
o
Ff
e
%
2
@ f
e
f
o
f
e
f
o
f
e
i, 2/ ,/ &30 '00 1,32, -/ -7 1 1 0302
,G-3,0 -4 // &24 ,7- -3,, 140 100 40 1-00 1-
-3,0G/ /0 // &/ -4 0373 110 100 10 100 1
/&10 120 ,/ -2 3/44 --32/ 1- -7 &,1 2-01 3/3/2
2otal 2'2 2'2 c
2
Y/'30/ c
2
Y,,3/4
)abela %n1$!i"ea+$ 1recven!ele observate ;f
o
< "i 1recven!ele teoretice5 epectate ;f
e
<3
deduse prin trans1ormarea procentaCelor normei docimolo*ice %n e1ective de subiec!iJ re*ula
de trei simpl$ arat$ c$ dac$ la 100 de ca+uri avem 20 de subiec!i cu note sub ,3 la 2'2 vom
avea ;2'2a20<J100 Y ,/. Coloana a treia 1ace di1eren!a f
o
F f
e
3 iar coloana a cincea determin$
raportul "f
o
Ff
e
%
2
@f
e
. Chi&p$trat este suma acestei ultime coloane3 1iind /'30/ pentru prima
coloan$ "i ,,3/4 pentru cea de a doua.
2ormula de calcul utili+at$ pentru determinarea chi&p$trat este urm$toareaJ
12,
e
e o
f
f f
2
2
< ;

;'.2<
6nterpretarea valorii lui chi&p$trat se 1ace prin raportare valorii ob!inute la o tabel$
construit$ de 2isher3 asem$n$toare ca 1orm$ cu tabelele de calcul pentru 23 valorile 1iind
eprimate tot %n numere +ecimale3 iar coloana df dnd num$rul *radelor de libertate ;degree
of freedom<. 4cestea se determin$ dup$ 1ormula df Y ;:&1<;C&1<3 %n care : este num$rul de
rnduri "i C num$rul de coloane. 7n ca+ul %n care avem un sin*ur rnd "i mai multe coloane df
Y C&13 iar cnd avem mai multe coloane "i un sin*ur rnd df Y C&1. 7n situa!ia pre+entat$ df Y
;4&1< Y 3. (entru ambele eemple valorile ob!inute dep$"esc cu mult pra*ul de semni1ica!ie
cel mai ei*entJ pentru o probabilitate mai mic$ de unu la sut$ ;p i 0301<3 la trei *rade de
libertate avem valoarea lui chi&p$trat critic de 11334,3 comparativ cu care /'30/3 respectiv
,,3/43 care sunt mult mai mari3 ceea ce permite respin*erea 1erm$ a ipote+ei de nul. Se poate
deci a1irma c$ abaterea %n notare de la norma docimolo*ic$ nu este datorat$ ha+ardului. 7n
primul ca+ 1recven!ele observate sunt mult sub cele teoretice pentru notele mici3 %n cel de al
doilea pentru notele mari3 ceea ce ne %ndrept$!e"te s$ a1irm$m c$ notarea "i stilul de evaluare
al pro1esorilor se modi1ic$ odat$ cu vrsta elevilor.
Este "tiut c$ mediile "colare erau relativ mari la %nceputul ciclului primar ;media
mediilor unei clase 1iind peste '<3 avnd o descre"tere pro*resiv$ lent$ %n primul "i apoi %n cel
de al doilea ciclu "colar3 pentru ca la liceu media mediile *enerale ale unei clase obi"nuite s$
scad$ sub 7. Se pune problema atunci pentru care vrste3 materii sau ani de studiu mai este
opera!ional$ norma decimolo*ic$3 pentru c$ la vrste sau clase e*ale3 la aceea"i materie
pro1esori di1eri!i au stiluri di1erite de notare3 unele materii dnd posibilitatea ob!inerii
%ntre*ului spectru de note3 %n propor!iile epectate3 altele nu. 4st1el3 matematica avansat$ a
claselor terminale de liceu permite tot mai pu!in ob!inerea unei curbe simetrice %n notare3
notele de 73 /3 ' 1iind mari3 iar 10 etrem de rar ob!inut.
Ca "i pentru tabelele 2 "i t pra*urile de semni1ica!ie ce vor re!ime aten!ia sunt p de 030,
;valoare peste care se admite valabilitatea ipote+ei nule3 sub aceasta ea respin*ndu&se< "i de
0301 ;nivel de la care ipote+a nul$ este 1erm respins$3 pentru a se admite ipote+a speci1ic$ a
cercet$rii<. [ona dintre aceste dou$ repere ;indicat$ %n tabel de valoarea 0302< este una
intermediar$ %ntre cele dou$ pra*uri3 1iind mai aproape de ipote+a speci1ic$ dect de ipote+a
nul$. @alorile ecesiv de mici ale lui chi&p$trat ;corespun+nd unei probabilit$!i de eroare mai
mari de ',_< apar tot att de rar %n urma varia!iilor %ntmpl$toare ca "i cele 1oarte mari "i de
aceea ele pot constitui de asemenea temeiuri consistente pentru respin*erea ipote+ei de nul.
12-
De"i testul matematic al lui chi&p$trat are 1oarte multe %ntrebuin!$ri speciale3 el nu este
la 1el de ri*uros ca cel ba+at pe distribu!iile 23 mai ales cnd este aplicat distribu!iilor
discontinue. 9nul dintre punctele sale slabe al acestei tehnici este acela c$3 avnd nevoie de
1recven!e teoretice mai mari de , ;sau "i mai si*ur de 10<3 nu este operant$ pentru e"antioanele
mici. 4l doilea punct slab provine din aceea c$ procedeul nu poate !ine cont de direc!ia
abaterilor 1recven!elor observate de la cele teoretice3 c$ci semnele minus din epresia f
<
F f
e
dispar prin ridicarea la p$trat. 7n al treilea rnd3 determinarea *radelor de libertate nu este
%ntotdeauna o chestiune a"a de simpl$ sau de u"or re+olvabil$ cum pare la prima vedere.
E8e4%&u& !
Deci+ia obli*ativit$!ii %nceperii "colari+$rii la - ani %n urm$ cu peste dou$ decenii a dus
la %n1iin!area unor comisii de amnare cu un an a debutului "colari+$rii pentru anumite
cate*orii de copii3 considera!i a 1i nepre*$ti!i s$ %nceap$ "coala la aceast$ vrst$. (e parcursul
unui deceniu de activiate3 doi psiholo*i din comisia Cude!ean$ de amnare au eaminat 4,//
de copii3 situa!ia acestora 1iind re+umat$ %n tabelul de mai Cos.
Ta-e& 5'$' Situa!ia pe un deceniu a amn$rilor "colare 1unc!ie de .6 la doi psiholo*i
Arevene -servate i esti4ate
(ro&
centaCe 232 -37 1-31 2, ,0
>I 15 2"725 3"735 5"755 #"" 15 2"725 3"735 5"755 #""
A f
o1
3,/ -44 124' -,4 2/0 31/, 3,/ -44 124' -,4 2/0
f
e
3-' -33 1232 -'- 2,4 31/4 70 213 ,13 7'- 1,'3
B f
o2
174 2-/ ,2- 34' /- 1403 174 2-/ ,2- 34' /-
f
e
1-3 27' ,43 307 112 1404 31 '4 22- 3,1 702
f
o1
Bf
o2
,32 '12 177, 1003 3-- /033
20- -/0 1430 730 27,
Se cere s$ se determineJ
1. dac$ cele dou$ distribu!ii sunt semni1icativ di1erite %ntre eleO
2. dac$ cele dou$ distribu!ii se abat semni1icativ de la distribu!ia *aussian$3 care indic$
pentru .6 sub -' Y 232 procenteO %ntre 70&7' Y -370 procenteO %ntre /0&/' Y 1-31 procenteO
%ntre '0&'' Y 2, de procenteO .6 peste 100 Y ,0 de procente.
7n prima Cum$tate de tabel avem doar 1recven!ele observate ;f
o
< totali+ate pe rnduri "i
pe coloane3 1recven!ele epectate ne1iind deduse din distribu!ii ideale sau din alte re*ularit$!i
prestabilite. 2recven!ele epectate apar prin calculul e1ectuat asupra datelor tabelului %nsu"i.
4st1el prima c$su!$ din stn*aGsus ;psiholo*ul 4< se pre+int$ ast1elJ f
o
Y 3,/
127
f
e
Y S total rnd Y 31/,
total coloan$ Y ,32 total *eneral Y 4,//
;1iind vorba de persoane3 care sunt indivi+ibile3 se rotunCe"te<. 7n acela"i 1el se calculea+$ f
e
pentru celelalte +one de .6 ale rndului. (entru rndul al doilea ;psiholo* L<3 prima c$su!$ din
stn*a se pre+int$ ast1elJ 1
o
Y 174.
f
e
Y S total rnd Y 1403
total coloan$ Y ,32 total *eneral Y 4,//
(entru control se adun$ toate 1recven!ele teoretice "i la psiholo*ul 4 "i la psiholo*ul L
"i se observ$ c$ totalul se apropie etrem de mult de totalurile 1recven!elor observate3 micile
di1eren!e 1iind date de rotunCire.
(entru calculul lui chi&p$trat aplic$m aceea"i 1ormul$ '.2J
Calculele implicate de 1ormula de mai sus se 1ac pornind din celula din stn*a&sus "i
de la stn*a la dreapta3 pe primul3 apoi pe cel de al doilea rndJ
Deoarece avem 2 rnduri "i , coloane df Y ;2&1<;,&1< Y 4.
C$utnd %n tabel *$sim o valoare a lui p apropiat$ de 03'03 ceea ce ne permite s$
respin*em ipote+a de nulJ varia!iile de distribu!ie ale re+ultatelor eamin$rilor e1ectuate de cei
doi psiholo*i nu sunt %ntmpl$toare. @aloarea ob!inut$ pentru chi&p$trat de 1'344 sunt cu mult
mai mare dect pra*ul critic ;133277<3 ceea ce ne permite s$ conchidem c$ putem respin*e
ipote+a nul$ "i accepta valabilitatea ipote+ei speci1ice la un pra* de semni1ica!ie puternic ;p i
0301<.
Dac$ obiectivul propus ar 1i 1ost acela al veri1ic$rii *radului de suprapunere a
distribu!iilor loturilor de amna!i "colar peste distribu!ia teoretic$ ideal$ ;*aussian$<3 atunci
modul de lucru va 1i cel indicat mai CosJ
12/
3-' 32 3 3-'
4,//
31/, ,32

e
f
1-3 -/ 3 1-2
4,//
1403 ,32

e
f
( ) ( ) ( )
44 3 1' 04 3 - .... 1' 3 0 33 3 0
112
112 /-
...
-33
-33 -44
3-'
3-' 3,/
2 2 2
2
+ + +

+ +

e
e o
f
f f
2
2
< ;

7n dreptul lui f Y 43 pentru o probabilitate p i 0.013 este necesar un
2
critic

de 1332773
deci valoarea *$sit$ de noi ;-1333,7< este att de mare %nct ipote+a de nul poate 1i respins$ cu
1ermitate. Cu o probabilitate apropiat$ de certitudine se poate deci a1irma c$ e"antionul de
copii amna!i "colar di1ereau 1oarte semni1icativ ca dotare intelectual$ de e"antionul normal3
deoarece principalul motiv al amn$rii "colare a 1ost chiar de1icitul intelectual.
E8e4%&u& $
4 1ost investi*at un num$r de 270 de diabetici Cuvenil. Compara!ia dup$ criteriul
apartenen!ei de *en "i al echilibr$riiGneechilibr$rii medicale a bolii respective a dat
urm$toarea distribu!ieJ
E(6i&' Nee(6i& Tta&
L$ie!i f
o
-0 100 #1"
f
e
a b
2ete f
o
100 10 ##"
f
e
c d
Tta& #1" ##" !2"
(rin procedeul clasic determin$m doar prima 1recven!$ epectat$ ;f
e
< de stn*a sus3 celelalte
deducndu&se automat prin di1eren!a de pe total linie "i coloan$. Calculul se poate 1ace clasicJ
valoare care este 1oarte puternic semni1icativ$ statistic3 pentru df Y ;2&1<;2&1< Y 1.
2ormula de calcul cea mai u+itat$ %n acest ca+ este %ns$ urm$toareaJ
;'.3<
E(6i&' Nee(6i& Tta&
L$ie!i f
o
-0 100 1-0
f
e
', -,
2ete f
o
100 10 110
f
e
-, 4,
Tta& #1" ##" !2"
12'
( ) ( ) ( )
,7 3 -133 4/ 3 ,44 ... 12 3 /72 ' 3 11/4
70-
70- /-
...
213
213 -44
70
70 3,/
2 2 2
2
+ + +

+ +

( ) ( ) ( ) ( )
/1 3 77 22 3 27 /, 3 1/ /, 3 1/ /' 3 12
4,
4, 10
-,
-, 100
-,
-, 100
',
', -0
2 2 2 2
2
+ + +

( )
( )( )( )( ) d b c a d c b a
2 bc ad
+ + + +

2
2

%n care 2 este totalul *eneral3 iar numitorul este produsul totalurilor mar*inale3 adic$
2
Y
773023 valoare aproape identic$ cu cea ob!inut$ anterior3 mica di1eren!$ re+ultnd din 1aptul c$
%n primul ca+ s&a e1ectuat rotunCirea.
E8e4%&u& /
Eemplul de mai Cos se re1er$ la utili+area propor!iilor "i a cuantumurilor procentuale3
pentru a clari1ica probleme ce au ap$rut %nc$ de la eemplul 2. :eamintim c$ testele chi&p$trat
operea+$ numai cu 1recven!e3 unica cale corect$ de a le e1ecua 1iind aceea a trans1orm$rii
propor!iilor "i procentelor %n 1recven!e. Chiar dac$ am elimina +ecimalele "i am rotunCi
numerele la %ntre*uri3 propor!iile procentuale nu sunt date le*itime pentru acest tip de anali+$.
6at$ de ce procentele trebuie convertite obli*atoriu %n 1recven!e.
7ntr&un *rup de 1740 de persoane3 din care 1040 sunt 1emei iar 700 b$rba!i3 o propor!ie
de -237_ dore"te s$ 1ac$ voluntariat3 ceilal!i nu. :eparti!ia lor dup$ apartenen!a de *en "i
dorin!a de a 1ace voluntariat este indicat$ %n tabelul de mai Cos. )rebuie determinat dac$ eist$
o asociere semni1icativ$ %ntre aprtenen!a de *en "i 1aptul de a dori s$ 1ac$ voluntariat.
4partenen!a de *en
2emei L$rba!i
Dispu"i la voluntariat 7/_ 40_
?edispu"i la voluntariat 22_ -0_
?um$r 1040 700
)abelul de mai sus poate 1i cu u"urin!$ convertit %n 1recven!e3 re+ultnd un alt tabel3 pe
care se poate 1ace testul chi&p$trat.
2emei L$rba!i )otal
Dispu"i la
voluntariat
/11 2/0 10'1
;-,2< ;43'<
?edispu"i la
voluntariat
22' 420 -4'
;3//< ;2-1<
)otal 1040 700 1740
Y 2,/33/.
Gf este de 1 iar chi&p$trat critic pentru p Y 030, este de 33/43 ceea ce %nseamn$
respin*erea ipote+ei nule. (entru acest eemplu determin$m "i m$rimea e1ectului dup$
1ormula '.4 ce va 1i eplicitat$ ulteriorJ
130
( ) ( ) ( ) ( )
+ + +

/- 3 '/ 1- 3 -, ,' 3 ,7 77 3 3/
2-1
2-1 420
3//
3// 22'
43'
43' 2/0
-,2
-,2 /11
2 2 2 2
2

5'1' )ri4ea e.e(tu&ui %entru (6i7%trat a& as(ierii dintre varia-i&e

Chiar "i atunci cnd testul chi&p$trat indic$ o asociere 1oarte semni1icativ$ statistic
%ntre variabile3 m$rimea sa nu spune prea mult despre intensitatea rela!iei dintre variabile.
2aptul se eplic$ prin aceea c$ "i aceast$ tehnic$ este sensibil$ la A ;volumul e"antionului<3
aCun*nd s$ indice semni1ica!ii tot mai mari pe m$sur$ ce A cre"te. De aceea interpretarea lui
chi&p$trat al asocierii nu este complet$ 1$r$ un demers suplimentar care const$ %n determinarea
m$rimii e1ectului. 7n acest scop sunt disponibili doi indicatori3 unul pentru tabelele de
contin*en!$ %n care ambele variabile sunt dihotomice ;tabele cu cte dou$ linii "i dou$
coloane< "i altul pentru asocierea variabilelor cu num$r di1erit de cate*orii. (rimul indicator
de nume"te coe1icientul fi al doilea fi al lui Cramer3 ei avnd are urm$toarele 1ormuleJ
;'.4<
;'.,<
7n ambele 1ormule la num$r$tor apare c
2
iar la numitor A pentru volumul e"antionului3
%n al doilea ca+ ap$rnd suplimentar "i L3 care este valoarea celui mai mic num$r de linii sau
coloane. De eemplu3 %ntr&un tabel 323 8\1 Y 2\1 Y 13 ceea ce trans1orm$ 1ormula '., %n
1ormula '.4O %ntr&un tabel 433 8&1 Y 2 "i numitorul va c$p$ta valoarea 2A.
Inter%retarea (e.i(ieni&r b este similar$ pn$ la un punct cu cea a corela!iilor r3 X
sau + care prin ridicare la p$trat "i %nmul!ire cu 100 eplic$ propor!ia comun$ din varian!a a
dou$ variabile prin coe1icientul de determinare. Ca pentru toate celelalte determin$ri ale
m$rimii e1ectului3 Cohen a 1urni+at repere "i pentru interpretarea lui b sau b
Cramer
J valorile sub
0310 indic$ un e1ect 1oarte mic3 %n Cur de 032, un e1ect mediu iar %n Cur de 0340 un e1ect mare.
Ra%rtarea re+u&tate&r chi&p$trat va include %ntre parante+e num$rul *radelor de
libertate "i volumul e"antionului3 dup$ care urmea+$ valoarea testului3 pra*ul de semni1ica!ie
"i valoarea m$rimii e1ectului. Ea poate ar$ta ast1elJ
2
;,3 ?Y137<

Y ,3 p g .0,3 b etrem de mic3
indicnd 1aptul c$ 1recven!ele de apari!ie ale celor "ase 1e!e ale +arului nu sunt semni1icativ
dep$rtate de cele a"teptate prin "ans$ "i deci +arul nu este unul Em$sluitF. 4"a cum se observ$3
partea Eci1ric$F a raport$rii este urmat$ de un scurt comentariu care re+um$ %n 1orm$ narativ$
datele ci1rice ob!inute.
131
3' 3 0
1740
3/ 3 2,/
2

A

A
2

< 1 ;
2

L A
Cramer

5'2' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e

1. 9n arbitru de 1otbal a aruncat acela"i ban de 100 de ori3 ie"ind de 37 de ori EcapF "i
de -7 de ori EpaCur$F. Se pune problema dac$ aceste re+ultate sunt %n limitele de varia!ie ale
normalit$!ii ori banul este unul 1alsi1icat.
7n eemplul de mai sus este evident 1aptul c$ 1recven!ele de apari!ie ale celor dou$ 1e!e
ar 1i trebuit s$ 1ie e*ale3 sau 1oarte apropiate de ,0 1iecare3 "i de aceea %n tabelul de mai Cos la
1recven!e epectate apare num$rul ,0.
Cap (aCur$ )otal
f
o
37 -3 100
f
e
,0 ,0 100
2. 8a un Coc de noroc valorile ob!inute prin aruncarea unui +ar sunt cele sumari+ate %n
tabelul de mai Cos ;f
o
<. Dat 1iind num$rul relativ mare de arunc$ri se a"tepta ca 1recven!a de
apari!ie a celor "ase 1e!e s$ 1ie una 1oarte apropiat$3 adic$ %n Cur de 15- ;1-3-7_<. )rebuie s$ se
determine dac$ suspiciunea c$ +arul este unul trucat se poate sus!ine cu ar*umente statistice.
2 a ! a
1 2 3 4 , - )otal
f
o
23 32 1' 22 2, 17 13/
f
e
23 23 23 23 23 23 13/
3. 9n num$r de /0 de studen!i ai 1acult$!ii de psiholo*ie au dat eamen la cursul
de Statistic$. 6pote+a de lucru a 1ost aceea c$ cei care provin din sec!ii realiste ale liceelor
urmate vor trece eamenul respectiv %ntr&o propor!ie semni1icativ mai mare prin compara!ie
cu cei care au urmat sec!ii umaniste. Cerin!eJ parcur*e!i to!i pa"ii pre+enta!i %n curs pentru
testul chi&p$trat3 de la 1ormularea ipote+elor ;de nul "i speci1ic$<3 la e1ectuarea testului chi&
p$trat3 la determinare lui fi "i la raportarea ;ci1ric$ "i narativ$< a re+ultatelor.
)recu!i (ica!i )otal
:eal 42 / ,0
9man 1' 11 30
)otal -1 1' /0
4. 7ntr&o anchet$ electoral$ cet$!eni cu di1erite a1ilia!ii reli*ioase au 1ost chestiona!i %n
le*$tur$ cu inten!ia lor de vot 1a!$ de partidele %nscrise %n competi!ie3 recte 8iberal3
:epublican "i Democrat. :e+ultatele ob!inute au 1ost sumari+ate %n tabelul de mai Cos.
Determina!i dac$ a1ilierea reli*ioas$ se asocia+$ semni1icativ cu inten!ia de vot a cet$!enilor
chestiona!i.
8iberal :epublican Democrat
132
Ortodo 240 222 400
Catolic 2/0 2// 1,0
(rotestant 3,4 200 1,0
,. 9n studiu pe persoane dependente de alcool a !intit s$ demonstre+e asocierea
alcoolismului cu apartenen!a de *en "i cu temperamentul. :e+ultatele studiului sunt
condensate %n tabelul de mai Cos. @eri1ica!i ipote+ele asocierii alcoolismului cu *enul "i apoi
cu cele patru temperamente clasice3 !innd cont c$ %n popula!ia respectiv$ studii anterioare au
indicat propor!iile de 1'_ melancolici3 2'_ colerici3 2,_ 1le*matici "i 27_ san*vinici.
# 2 )emperament
?onalcoolic ,- 41 #elancolic Coleric 2le*matic San*vinic
4lcoolism u"or 2' 24 4lcoolici 32 41 23 2-
4lcoolism mediu 21 1/ (opula!ia
de ba+$
1'_ 2'_ 2,_ 27_
4lcoolism mare 1/ 12
-. 7ntr&un studiu pentru demonstrarea e1icacit$!ii unui nou antipsihotic3 pacien!ii care au 1ost
trata!i cu acest medicament au 1ost compara!i cu cei care au primit doar placebo. 9n
num$r de 720 din totalul de 10,/ al celor care au primit placebo au %nre*istrat rec$deri ale
bolii3 %n timp ce acest 1enomen s&a petrecut doar pentru -2, dintre cei 2240 de pacien!i
trata!i cu medicamentul antipsihotic. 4r*umenta!i statistic dac$ acest medicament a 1ost
unul e1ectiv %n prevenirea rec$derilor.
133
CAPITOLUL #"
TESTE ,E SE)NIAICA<IE NEPARA)ETRICE
#"'#' Teste de se4ni.i(aie %ara4etri(e i ne%ara4etri(e
#ulte dintre tehnicile statistice pre+entate %n capitolele precedente au implicat
estimarea parametrilor unei popula!ii ;medii3 abateri standard3 di1eren!e dintre medii sau
intensitatea asocierii dintre variabile<3 plecnd de la lotul sau e"antionul particular de date pe
care s&a lucrat. 4cest tip de teste statistice3 ca testul t pentru di1eren!e "i r pentru asociere3
presupun %ntotdeauna %ndeplinirea unor condi!ii pentru aplicarea lor3 le*ate 1ie de parametri3 1ie
de 1orma distribu!iei popula!iei. De aceea aceste teste se "i numesc teste parametrice.
(rin contrast3 testele neparametrice nu 1ac nici un 1el de estim$ri ale parametrilor
popula!iei din care a 1ost etras e"antionul particular de date "i de aceea ele se mai numesc "i
teste non&distribu!ionale.
'
Cel mai mare avantaC pe care acest tip de teste %l au este acela de a nu
se spriCini pe asump!ii le*ate de popula!ia din care a 1ost etras e"antionul. De"i mai pu!in
puternice dect testele parametrice3 literatura de specialitate le invoc$ cu o 1recven!$ mult prea
mare pentru a putea 1i i*norate. 4ceste teste sunt mai sensibile la median$ dect la medie ca
tendin!$ central$3 1iind cu si*uran!$ mai robuste la violarea condi!iilor de normalitate a
distribu!iilor testate.
#arele de+avantaC al testelor de acest 1el este acela c$3 1iind mai pu!in puternice statistic
dect testele parametrice3 pentru a atin*e o putere echivalent$ cu acestea ele reclam$ un num$r
de date semni1icativ mai mare dect testele parametrice. Ti totu"i3 %n mod paradoal3 ele sunt
utili+ate preponderent pentru e"antioane de volum mic3 atunci cnd distribu!iile sunt mai mari
de 20&30 de ca+uri sau observa!ii 1iind %ntotdeauna pre1erate testele parametrice.
(e de alt$ parte3 valorile etreme sau aberante3 care la testele parametrice au un impact
att de important prin modi1icarea in1la!ionist$ a variabilit$!ii datelor3 "i implicit a factorului
de eroare
10
3 au un e1ect 1oarte redus3 practic ne*liCabil aupra testelor neparametrice. 4ceasta
deoarece testele de acest tip se ba+ea+$ pe ran*uri ;mult mai stabile<3 "i nu pe valorile brute ale
scorurilor3 ca %n ca+ul testelor parametriceJ prin ran*are 1orma distribu!iei devine mai pu!in
important$.
'
GistributionFfree tests %n en*le+$.
10
5rror term %n en*le+$.
134
#"'!' Testu& E )ann7N6itneO %entru eantiane inde%endente
4ceast$ tehnic$ de testare a ipote+elor relative la di1eren!e este o alternativ$ 1oarte
puternic$ la testul t pentru e"antioane independente. 9tili+area sa presupune pre+en!a a dou$
condi!iiJ
1. ?ivelul minimal de m$sur$toare este scala ordinal$3 unde cel mai indicat lucru este ran*area
datelor.
2. Condi!ia de normalitatea pentru popula!ia din care a 1ost etras e"antionul nu poate 1i
sus!inut$.
Sin*urele condi!ii presupuse de testul #ann&=hitne> sunt acelea ca e"antioanele testate
s$ 1ie independente "i ca nivelul de m$sur$toare al scalei continue utili+ate s$ 1ie cel pu!in unul
ordinal. )estul 1 este o alternativ$ valabil$ "i pentru scalele de interval sau de raport %n care
condi!ia de normalitate a distribu!iei datelor este violat$.
@om porni de la urm$torul eempluJ
8a dou$ sec!ii de spital3 una pentru bolnavi cardiaci "i alta pentru renali3 s&a aplicat
chestionarul de stres al evenimentelor de via!$ ;0olmes "i :ahe<. Se dore"te veri1icarea
ipote+ei ce a dus la crearea acestui instrument psihometric3 ipote+$ potrivit c$reia bolile
cardiace sunt epresia stersului mai mare acumulat de persoane de&a lun*ul unei perioade de
timp de ordinul lunilor sau %n ultimul an. Datele acumulate sunt sumari+ate %n tabelul de mai
Cos.
Cardiaci :enali
Scoruri
la stres
7
,
2
1
1
4
3
2
1
/
- 2, 1- / 40 4 12 3 / 1, 24 0 -
6nspec!ia vi+ual$ a celor dou$ distribu!ii arat$ c$ testul t pentru e"antioane independente
nu poate 1i aplicat pentru c$ num$rul de ca+uri este etrem de redus iar scorurile de 7, "i de 40
sunt valori atipice3 posibil chiar etreme. De aceea vom aplica testul 13 echivalentul lui t
pentru date de acest tip. (rimul pas %n acest sens este opera!ia de atribuire de ran*uri pentru
1iecare scor3 la comun pentru cele dou( loturi. 7n procesul de ran*are3 descris anterior %n
capitolul dedicat determin$rii corela!iei prin metoda ran*urilor ;r0o al lui Spearman<3 se "tie c$
nu contea+$ dac$ atribuirea ran*urilor porne"te de la valorile de scor mici sau invers ;ascendent
sau descendent<.
Sin*ura situa!ie care trebuie re+olavat$ corect "i unitar este aceea %n care eist$ mai
multe valori de scor e*ale3 situa!ie pentru care sunt posibile mai multe tipuri de re+olv$ri.
11
Ca
11
@e+i (opa3 200/3 p. 1'7
13,
"i %n ca+ul corela!iei r0o3 solu!ia cea mai 1recvent adoptat$ de diver"i autori este de a acorda
ran*ul intermediar pentru valorile respective de scor "i de Qa s$riF apoi la ran*ul urm$tor
nealocat3 ast1el ca %n 1inal num$rul ran*urilor alocate s$ coincid$ cu num$rul datelor pre+ente.
(entru a putea avea %n orice moment o situa!ie clar$ a ran*urilor care au 1ost deCa acordate "i a
celor care urmea+$ s$ 1ie alocate se poate proceda ast1elJ se scriu pe ori+ontal$3 %n ordine
cresc$toare3 ran*urile ce vor 1i atribuite3 e*ale ca num$r cu num$rul datelor de ran*at. 7n ca+ul
de 1a!$ vor 1i scrise pe ori+ontal$ numerele de la 1 la 1/ "i3 pe m$sur$ ce ran*urile se vor aloca3
ele se vor "i t$ia cu o bar$3 pentru a "ti ast1el %n orice moment ce ran* urmea+$ s$ 1ie acordat.
(entru cele dou$ scoruri de / ale stresului3 %n locul ran*urilor 14 "i 1, de alocat ;care se "i taie
de pe list$<3 se d$ valoarea intermediar$ 143,3 urm$torul ran* disponibil 1iind deci 1-. Dup$ ce
opera!ia de ran*are va 1i %ncheiat$3 tabelul anterior va ar$ta ast1elJ
Cardiaci :enali
Scor 7, 21 14 32 1/ - 2, 1- / 40 4 12 3 / 1, 24 0 -
:an* 1 - 10 3 7 123
,
4 1/ 143
,
2 1- 11 17 143
,
' , 1/ 12
3,
?r. 1 2 3 4 , - 7 / ' 10 11 12 13 14 1, 1- 17 1/
`
ran*
Cardiaci Y -/ :enali Y 103 )otal Y 171
Din acest tabel se observ$ cu u"urin!$ c$ suma ran*urilor acordate cardiacilor "i al celor
acordate renalilor este dinainte "tiut$ ;este 1\2\3\ ... \1/ Y 171<3 a"adar putem determina doar
una din ele3 c$ci cealalt$ putnd re+ulta automat.
Secven!a complet$ de urmat %n ca+ul testului 1 al lui #ann&=hitne> este urm$toareaJ
1. :an*area scorurilor pentru ambele *rupe combinate3 %n ordine ascendent$ sau descendent$.
2. Se %nsumea+$ ran*urile primului *rup3 re+ultatul 1iind +
1
3 "i ale celui de al doilea *rup ;+
2
<.
3. Dup$ ob!inerea lui :
1
se aplic$ 1ormula 10.1 de mai CosJ
;10.1<
4. Dup$ determinarea lui 1 se calculea+$ 1d dup$ 1ormula 10.2 de mai CosJ
;10.2<
,. Dintre cele dou$ valori 1 "i 1d se ale*e cea mai mic$ pentru a e1ectua testul de semni1ica!ie.
-. 6pote+a nul$ 0
0
este aceea c$ ambele e"antioane au 1ost etrase din aceea"i popula!ie.
6pote+a speci1ic$ ;0
1
< este aceea c$ cele dou$ popula!ii sunt di1erite.
7. Cel mai mic dintre 1 "i 1d este comparat cu valoarea critic$ a lui 1 din tabelul pre+entat %n
4nea 17. Speci1icul acestui tabel este acela c$ ipote+e nul$ poate 1i respins$ numai dac$
valoarea ob!inut$ este mai mic( sau egal( cu valoarea tabelar$.
13-
1
1 1
2 1
2
< 1 ;
+
A A
A A 1
+
+
1 A A 1
2 1
r
De 1apt3 tot al*oritmul de mai sus se reduce la dou$ compara!iiJ a lui 1 cu 1d "i3 dup$
ale*erea celui mai mic dintre ace"tia3 compara!ia valorii alese cu valoarea tabelar$3 pentru A
1
"i
A
2
corespun+$tori situa!iei concrete de testare la nivelul de semni1ica!ie ` ales3 de .0, sau de .
01. 7n tabelul respectiv ci1rele boldate sunt pentru primul pra* de semni1ica!ie ;` Y.0,<.
Eempli1ic$m cu ca+ul anali+atJ
9 Y ,7.
(entru celula corespun+$toare din tabel la ` Y.0,3 A
1
Y 10 "i A
2
Y / valoarea 1 critic$
este de 133 %n raport cu care 23 este mai mare3 ceea ce nu permite respin*erea ipote+ei de nul.
Se observ$ u"or c$ pentru ` Y.01 situa!ia este "i mai conservatoare3 deoarece valoarea critic$
necesar$ ;7< este de aproape dou$ ori mai mic$ dect anterior. 4ceasta este ra!iunea pentru care
cercet$m %nti pra*ul de semni1ica!ie p Y .0,3 mai liberal3 "i numai dac$ avem motive ducem
compara!ia "i spre al doilea pra* de semni1ica!ie.
Cercetnd num$rul valorilor critice a1i"ate3 tabelul 17 las$ s$ se %ntrevad$ c$ el ar 1i
opera!ional doar pn$ la A Y 20. 7n realitate3 testul 1 al lui #ann&=hitne> poate 1i utili+at "i
pentru valori numerice mai mari3 dar 1$r$ a mai 1ace apel la acest tabel3 ci la cel al distribu!iilor
2. (rocesul de interpretarea a lui 2 este cel cunoscut3 dar acest lucru devine posibil numai dup$
conversia %n note 2 a celui mai mic dintre 1 "i 1d 3 utili+nd urm$toarea 1ormul$J
;10.3<
S$ admitem c$ %n ca+ul nostru valoarea re!inut$ dup$ compara!ia dintre 1 "i 1d ar 1i 1ost tot de
233 dar A
1
ar 1i 1ost de 30 "i A
2
de 2,. 7n acest ca+J
6nterpretarea lui 2 este urm$toareaJ dac$ valoarea ob!inut$ este de cel pu!in 13'-3 0
0
se
respin*e pentru o probabilitate de p k .0,3 iar dac$ ea este %n Cur de 23,/ respin*erea este la un
pra* mai sever ;p k .01<. 4ceasta este valabil %n ca+ul ipote+elor bidirec!ionale3 pentru ipote+e
unidirec!ionale pra*urile 1iind mai liberale. 4st1el3 pentru p k .0, este nevoie de o valoare a lui
t de doar 13-4.
137
,7 -/ 4, /0 -/
2
< 1 / ; 10
/ 10 +
+
+ 1
. 23 ,7 /0 ,7 / 10 1
12
< 1 ;
2
2 1 2 1
2 1
+ +

A A A A
A A
1
4
. ', 3 ,
1- 3 ,'
3,2
12
,- 7,0
37, 23
12
< 1 2, 30 ; 2, 30
2
2, 30
23

+ +

4
8o*ica ale*erii valorii celei mai mici dintre 1 "i 1d pare neobi"nuit$ %n condi!iile %n
care la testele parametrice respin*erea ipote+ei nule este condi!ionat$ de valori mai mari dect
cele ale pra*urilor critice din tabel. (entru testul #ann&=hitne> ipote+a de nul se spriCin$ pe
1aptul c$3 atunci cnd volumul loturilor comparate este unul apropiat3 suma ran*urilor ar trebui
s$ 1ie ct mai apropiat$3 dac$ nu identic$3 pentru a putea sus!ine c$ ele provin din aceea"i
popula!ie. Cu ct una dintre valorile calculate 1 "i 1d este mai mic$3 cu att cealalt$ este mai
mare3 c$ci suma tuturor ran*urilor r$mne aceea"i. 4"adar3 di1eren!a dintre ele descre"te pe
m$sur$ ce una dintre valori este mai mic$ "i3 %n consecin!$3 valoarea 1 sau 1d mai mic$ dect
cea tabelar$ Custi1ic$ respin*erea ipote+ei de nul.
O 1ormul$ alternativ$ pentru determinarea lui 2 este cea de mai Cos.
;10.4<
#"'$' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
9nei clase de elevi i s&a aplicat un test de vocabular3 ale c$rui re+ultate sunt sumari+ate
%n tabelul de mai Cos.
L$ie!i 2ete
Scor
test
4
7
3' 2
'
4
,
/0 22 -
/
,
0
7
4
1
'
4
'
'
4
12
-
/
7
3/ 22 -
,
/0 ,7
:an* 1
2
143
,
1
-
1
3
43
,
173
,
7 1
0
- 1
'
1
1
2 1 3 143
,
173
,
/ 43
,
'
?r. 1 2 3 4 , - 7 / ' 1
0
1
1
1
2
13 1
4
1, 1- 1
7
1/ 1'
`:an*uri
b$ie!i
Y 1303,O `:an*uri
1ete
Y ,'3,O `:an*uri
total
Y 1'0O ?
1
Y 11O ?
2
Y /
1. 2ormula!i ipote+a de nul "i ipote+a speci1ic$ ;de cercetare< le*at$ de di1eren!ele de *en
privind per1orman!a la testul de vocabular3 %n dou$ 1ormeJ bidirec!ional "i unidirec!ional.
2. 4r*umenta!i care sunt motivele pentru care este pre1erabil testul 1 ca alternativ$ la testul t
pentru e"antioane independente.
3. 4plica!i testul t pentru e"antioane independente de volum mic ;dispersii cumulate< "i
determina!i dac$ ipote+a de cercetare se con1irm$3 %n condi!iile 1ormul$rii ei bidirec!ionale
"i unidirec!ionale.
13/
. /1 3 13
,- 3 ,'
2
,- 30
23
12
< 1 ;
2
< 1 ;
c
2 1 2 1
2 1 1

+ +
+ +

A A A A
A A A
1
sta 5roarea
Media 1
4
4. (ercur*e!i pa"ii pre+enta!i %n curs pentru determinarea lui 1 "i lua!i deci+ia potrivit$ %n
le*$tur$ cu respin*erea ipote+ei nule3 cercetnd ambele pra*uri pre+entate %n tabel ;` Y .0,3
` Y .01<.
,. :aporta!i ci1ric "i narativ re+ultatele ob!inute.
-. Determina!i&l pe 2 pentru situa!ia %n care ambele e1ective comparate ar 1i 1ost mai mari cu
1,.
#"'/' Testu& se4nu&ui T a& &ui Ni&(8n %entru eantiane (re&ate
4"a cum testul 1 este alternativa neparametric$ pentru testul t aplicat e"antioanelor
independente3 testul semnului 2 al lui =icoon este alternativa nonparametric$ a testului t
pentru e"antioane corelate. Cerin!ele pentru aplicarea acestui test sunt urm$toareleJ a.
participan!ii s$ 1i 1ost selec!iona!i randomi+at ;aleator< "i b. scala utili+at$ s$ 1ie cel pu!in de
nivel ordinal3 pentru a putea ran*a scorurile.
7ntemeierea acestui test se spriCin$ pe supo+i!ia potrivit c$reia dac$ distribu!ia
popula!iilor din cele dou$ condi!ii eperimentale este identic$ va eista un num$r relativ
apropiat3 aproimativ e*al3 al di1eren!elor ne*ative "i po+itive dintre perechi. 7n 1elul acesta
suma ran*urilor dintre di1eren!ele po+itive "i ne*ative nu va varia pe o etindere prea mare.
Dac$ totu"i distribu!ia celor dou$ e"antioane nu este aceea"i ;adic$ ele nu repre+int$ o sin*ur$
popula!ie< se poate a"tepta s$ 1ie mai multe di1eren!e de ran*uri pentru un semn dect pentru
cel$lalt semn. 4st1el3 cu ct suma ran*urilor ce apar mai pu!in este mai mic$3 cu att mai mult
popula!iile repre+entate de cele dou$ condi!ii sunt mai di1erite.
7n eemplul de mai Cos ipote+a speci1ic$ 0
1
este acela c$ nivelul m$surat al aniet$!ii
*enerale va 1i mai mare %naintea unui eamen important dect dup$ aceea. 4"adar3 pe prima
coloan$ a tabelului3 dup$ num$rul de ordine al perechilor3 sunt scorurile brute la testul de
anietate dinaintea eamenului iar %n coloana urm$toare acela"i indicator3 dar dup$ trecerea
eamenului.
7nainte Dup$ l zlz :an*l Semn
1 34 21 13 13 2 \
2 14 14 0 0
3 21 17 4 4 , \
4 2/ 2, 3 3 7 \
, 1- 1/ &2 2 / &
- 21 17 4 4 , \
7 2' 20 ' ' 3 \
/ ,4 30 24 24 1 \
13'
' - 7 &1 1 ' &
10 1/ 14 4 4 , \
:an*uri de acordat 1 2 3 4 , - 7 / '
Sume ran*uri `
G
Y 17 `
\
Y 2/ `
)otal
Y 4,
7n tabel s&au introdus cteva coloane suplimentare3 dintre care una d$ epresie
di1eren!ei dintre cele 10 perechi de valori ale aniet$!ii de dinainte "i de dup$ eamen. 4tra*em
aten!ia c$3 atunci cnd pentru o pereche se ob!ine di1eren!$ nul$ ;+ero<3 aceasta se elimin( din
calcul. 7n ca+ul anali+at di1eren!a de la perechea a doua este +ero "i de aceea ea se elimin$3 ceea
ce %nseamn$ c$ vor r$mne numai ' ran*uri de alocat "i nu 103 cum era ini!ial. Cea de a patra
coloan$ red$ di1eren!ele %n modul "i3 eliminnd semnele plus "i minus3 acum devine mai u"or
de alocat cele ' ran*uri. :e+ultatul acestei opera!ii este pre+entat %n coloana a ,&a3 ultima
coloan$ 1iind cea care separ$ semnele plus de cele minus pentru a putea 1ace mai u"or suma
ran*urilor la cate*oria cea mai mic$. 7n ca+ul de 1a!$ eist$ 2 de minus "i 7 de plus3 deci pentru
cate*oria minus se vor aduna cele dou$ ran*uriJ ' \ / Y 17. 7n anea 1/ %n dreptul lui '
;num$rul de ran*uri e1ectiv alocate< valoarea critic$ pentru p k .0, este de -. @aloarea ob!inut$
de noi 1iind mai mare3 0
0
nu poate 1i reCectat$ "i deci nu putem sus!ine %ntemeiat c$ nivelul
aniet$!ii *enerale a diminuat semni1icativ dup$ sus!inerea eamenului.
4sem$n$rile testului 2 =ilcoon cu testul 1 #ann&=hitne> sunt evidenteJ
1. 7n ambele este implicat$ opera!ia de rangare.
2. 7n ambele ipote+a speci1ic$ se sus!ine cu att mai mult cu ct valoarea ob!inut$ la test este
mai mic( dect valoarea tabelar$ pentru situa!ia respectiv$.
3. 4mbele sunt teste de putere mic(3 care %n principiu ar avea nevoie de numere mari pentru a
1i mai concludente3 dar %n realitate se aplic$ pentru numere mici3 de re*ul$ sub 20 de ca+uri.
4. (entru ambele3 e1ectivele mai mari sunt aproimate prin distribuia normal( 2.
,. (entru ambele eist$ pro*rame statistice care u"urea+$ considerabil volumul de munc$
implicat3 producnd date acurate3 pentru care sin*ura problem$ real$ r$mne cea a
interpret$rii "i raport$rii corecte a re+ultatelor.
O parte dintre asem$n$rile semnalate anterior provin din aceea c$ ambele metode au
1ost ima*inate "i create de acela"i cercet$tor3 =ilcoon3 testul 1 primind numele de la cei care
au per1ec!ionat procedura ;#ann "i =hitne><3 pentru a&l putea distin*e mai clar de re*ula
semnului3 inte*ral creditat$ lui =ilcoon.
7n ca+ul testului 2 al semnului pentru e"antioane ce dep$"esc ca volum num$rul de 20
de ca+uri3 repre+entarea distribu!iei normale 2 se 1ace dup$ 1ormulaJ
140
;10.,<
Huil1ord ;1'7/< aprecia+$ c$ punctul 1orte al acestei metode neparametrice este acela c$
ea se poate aplica 1$r$ a mai !ine cont de 1orma distribu!iei "i de e*alitatea varian!elor celor
dou$ serii se date. 7n acest ca+ di1eren!a nu mai trebuie determinat$ cu acurate!e3 c$ci nu ea este
cea care contea+$3 ci direcia %n care aceasta se mani1est$. De aici provine %ns$ "i una dintre
sl$biciunile metodei3 care nu utili+ea+$ toat$ in1orma!ia disponibil$ de la cele dou$ variabile.
4st1el3 dac$ m$sur$toarea s&a 1$cut pe o scal$ de interval ;unit$!i de m$sur$ e*ale pe toat$
scala<3 %n care di1eren!ele ar puteam 1i comparate nu numai ca direc!ie3 ci "i ca m$rime3 testul
semnului va i*nora acest 1apt. 4"a se 1ace c$3 eceptnd e"antioanele mici3 acest test are doar
-0_ din puterea unui test t pentru e"antioane corelate3 atunci cnd ambele se aplic$ simultan.
(entru cre"terea puterii testului 27 ast1el %nct aceasta s$ devin$ comparabil$ cu a
testului parametric t corespondent3 cercet$rorul va 1i obli*at s$ creasc$ num$rul subiec!ilor
investi*a!i3 dar %n acest ca+ se aCun*e s$ 1ie pre1erabil$ utili+area distribu!iilor 2 ;1ormula 10.,<.
4cest lucru devine aproape obli*atoriu datorit$ 1aptului c$ di1eren!a de sensibilitate %n
detectarea unor e1ecte real eistente ;adic$ puterea testului statistic< este apreciabil de mult %n
1avoarea testului parametric pentru e"antioane corelate3 comparativ cu perechea sa
neparametric$. )estul 2 poate r$mne %ns$ %n continuare sin*ura alternativ$ valabil$ "i pentru
e"antioanele mai mari3 care %ns$ se abat semni1icativ de la condi!ia de normalitate a distribu!iei.
#"'0' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
9n *rup de 13 cupluri de so!i & so!ii a 1ost investi*at cu un test destinat surprinderii
precocit$!ii declan"$rii instinctului matern3 comparativ cu cel patern3 la scurt timp dup$
na"terea copilului. )abelul de mai Cos re+um$ datele acestui studiu ipotetic.
Scor total la devo!iune pentru nou n$scut A 13 13
#ame 2
3
1
3
1
,
1
7
1
'
23 2, 10 1- / 7 12 41 ; 173-2 113'2
)a!i 1
3
1
0
' 1
4
2
1
10 20 10 13 , 0 10 20 O
;
'307 -301
=; 22' 1,,
=;
2
,021 22/1
141
24
< 1 2 <; 1 ;
4
< 1 ;
+

A A A
A A
2
4
=;> 321'
r
:$spunde!i urm$toarelor cerin!eJ
1. 4r*umenta!i de ce este pre1erabil$ utili+area testului semnului 2 %n locul testului t pentru
e"antioane corelate.
2. (arcur*nd etapele pre+entate %n curs3 determina!i valoarea testului 2 pentru cele 13 perechi
de date.
3. Stabili!i semni1ica!ia statistic$ a acestui test "i conclu+iona!i %n le*$tur$ cu 0
0
"i 0
1
.
4. E1ectua!i corela!ia ran*urilor pentru cele dou$ seturi de date "i eplica!i c$rui 1apt se poate
datora valoarea 1oarte ridicat$ a lui r0o.
,. 2or!nd nota3 determina!i "i pe t pentru e"antioane corelate3 comparnd apoi re+ultatul
ob!inut cu testul 2 al lui =ilcoon.
-. Dac$ a!i 1i avut 2, de perechi3 care ar 1i 1ost scorul 2 al acestui testS
#"'1' ANO=A %e (a&e %rin testu& 8 PrusQa&7Na&&is
4nali+a de varian!$ pe o cale prin testul _ al ran*urilor a 1ost pus$ la punct de c$tre
ArusBal "i =allis. 4cesa tehnic$ este considerat$ a 1i o *enerali+are a testului 1 #ann&
=hitne> deoarece a 1ost conceput$ pentru compararea mediilor a mai mult de dou$ *rupuri
atunci cnd ele au 1ost m$surate pe o scal$ ordinal$ sau pe scale real numerice ;de interval sau
de raport<3 dar datele nu %ntrunesc condi!iile pentru e1ectuarea testului 4?O@4 pe o cale.
Deoarece tratea+$ date m$surate pe scale ordinale sau distribu!ii atipice3 similitudinea cu testul
1 #ann&=hitne> este evident$3 sin*ura di1eren!$ maCor$ 1iind aceea c$ acum pot 1i comparate
mediile a mai mult de dou$ *rupuri3 re+ultaltul testului ;_< putndu&ne aCuta s$ decidem dac$
aceste *rupuri provin dintr&o aceea"i popula!ie ;ipote+a de nul 0
0
<.
Compara!ia cu tehnica 4?O@4 pe o cale eviden!ia+$ o asem$nare maCor$ cu aceasta %n
sensul c$ re+ultatul testului _ ArusBal&=allis este unul de tip omnibus3 ca "i V din anali+a de
varian!$ clasic$. Ca "i %n anali+a post&hoc din 4?O@43 dac$ _ este *$sit semni1icativ3 atunci
pot 1i des1$"urate mai departe anali+e de compara!ie a *rupurilor de cte dou$ prin testul 1
#ann&=hitne>3 pentru a determina %ntre care dintre variabilele anali+ate di1eren!ele sunt
semni1icative.
(ornind de la ipote+a de nul G distribu!iile *rupurilor comparate sunt similare "i deci ele
provin dintr&o aceea"i popula!ie G se poate in1era c$ suma ran*urilor este apropiat$ sau 1oarte
142
similar$ pentru toate *rupurile comparate. Sumele ran*urilor care sunt semni1icativ di1erite
%ntre ele vor duce la reCectarea ipote+ei nule "i la admiterea ipote+ei speci1ice ;de cercetare<.
(entru a %n!ele*e mai bine similitudinile testului _ cu testul 1 #ann&=hitne>3 dar "i
speci1icul acestei metode3 vom porni de la urm$torul eempluJ 8a un test de leadership3 cei trei
candida!i au ob!inut urm$toarele scoruri bruteJ
Candidat 4 Candidat L Candidat C
2' 1- 3114
22 14 27
1/ 12 24
1, 11 1-
14 ' 13
Se cere s$ se determine dac$ cele trei serii de date repre+int$ o aceea"i popula!ie sau
popula!ii di1erite. (entru a putea ilustra modul de lucru al testului _ 1urni+$m mai Cos 1ormula
saJ
;10.-<
%n careJ
A repre+int$ num$rul total de observa!ii3 re+ultat prin combinarea celor trei situa!iiO
A
i
repre+int$ num$rul de observa!ii %n 1iecare dintre cele trei situa!iiO
+
i
repre+int$ suma ran*urilor din 1iecare dintre cele trei situa!ii.
Din 1ormul de mai sus re+ult$ c$ opera!ia de debut a testului este aceea de ran*are3 dup$
re*ulile cunoscute3 a celor trei serii de date reunite. 7n aceast$ situa!ie tabelul de mai sus va
ar$ta ast1elJ
Candidat 4 Candidat L Candidat C
Lrut +ang Lrut +ang Lrut +ang
2' 14 1- *75 31 15
22 11 14 575 27 13
1/ 1< 12 3 24 12
1, ' 11 2 1- *75
14 575 ' 1 13 4
=
ranguri)
C 4'75 =
ranguriP
C 2< =
ranguriC
C 5275
(utem determina acum valoarea testului _ cu aCutorul 1ormulei 10.-J
143
< 1 ; 3
< 1 ;
12
2
+
+
A
A
+
A A
_
i
i
. 12, 3 - 4/ , 3 10/2 , 3 0 1- 3
,
, 3 ,2
,
20
,
, 3 47
1- 1,
12
< 1 ; 3
< 1 ;
12
2 2 2 2

,
_

+ +

+
+
A
A
+
A A
_
i
i
@aloarea tabelar$ se va identi1ica lund %n calcul num$rul *radelor de libertate3 care
este este e*al cu num$rul de e"antioane A3 minus 1J df C T M 13 adic$ 3 G 2 Y 1. (entru acest df
valoarea tabelar$ este de ,3''. Deoarece tabelul de re1erin!$ este unul de tip chi p$trat ;c
2
<
valoarea testului _ trebuie s$ 1ie mai mare sau egal cu cea tabelar$ pentru a 1i semni1icativ$3
ceea ce %n ca+ul nostru se "i %ntmpl$. De aceea putem conclu+iona c$ cele trei serii de valori
ale candida!ilor nu repre+int$ o aceea"i popula!ie de scoruri3 deci ei sunt di1eri!i. (entru a
determina unde apar di1eren!ele va trebui s$ aplic$m suplimentar testul 1 pentru 1iecare
pereche dar3 cum se observ$ clar3 similitudinea dintre scorurile primului "i ale celui de al treilea
candidat este 1oarte mare3 ceea ce ne r$mne 1iind s$&l compar$m pe al doilea ;ca+ul cu cele
mai mici scoruri< cu 1iecare dintre ceilal!i doi.
(entru aceasta vom 1olosi 1ormulele 10.1 "i 10.2J
@aloarea tabelar$ semni1icativ$ este de 23 %n raport cu care ambele valori ale testului de
mai sus sunt mai mari "i deci nesemni1icative. 4"adar3 ipote+a de nul nu poate 1i respins$ la
nivelul compara!iilor pe perechi3 probabil "i datorit$ 1aptului c$ acestea sunt etrem de reduse
numeric.
Din eemplul anterior s&ar putea crede c$ *rupurile comparate trebuie s$ 1ie unele e*ale
numeric3 1apt care nu este real3 *rupurile comparate putnd di1eri ca ordin de m$rime.
Etinderea numeric$ a *rupurilor comparate3 dar "i a num$rului de *rupuri implicate %n acest
test statistic ampli1ic$ mult volumul de munc$ "i implicit probabilitatea de eroare3 metoda
putnd 1i considerabil simpli1icat$ prin utili+area unui pro*ram statistic adecvat.
(re+ent$m mai Cos un al doilea eemplu care pleac$ de la presupunerea c$ inteli*en!a
emo!ional$ este asociat$ cu ordinea %n 1ratrie. (entru a veri1ica aceast$ ipote+$ s&a aplicat un
test sociometric unui num$r de 21 de studen!i3 din care 7 au 1ost primi n$scu!i3 / al doilea
n$scut "i , de la al treilea n$scut %n sus. :e+ultatele sunt %ntabelate alocnd pentru 1iecare
cate*orie o coloan$ cu scorurile brute ob!inute la test "i una cu ran*ul alocat acestor scoruri3
dar numai dup( cumularea celor trei efective.
(rimul n$scut 4l doilea n$scut 4l treilea n$scut
Lrut +ang Lrut +ang Lrut +ang
2, 1* 30 21 14 '75
24 1' 27 2< 12 575
144
, 3 7 , 3 47
2
- ,
, ,
2
< 1 ;
1
1 1
2 1

+
+
+ +
A A
A A 1
, 3 32 < , 3 7 ; 2, r
2 1
1 A A 1
20 20
2
- ,
, ,
2
< 1 ;
2
2 2
3 2

+
+
+ +
A A
A A 1 , 20 2, r
3 2
1 A A 1
23 1! 2- 1? 10 4
20 15 1/ 1275 7 3
1' 14 1, 1< 4 175
1/ 1275 1, 1< 4 175
1, 1< 14 '75
12 575
=
ranguri)
C 1<275 =
ranguriP
C 1<575 =
ranguriC
C 23
=
ranguriWtotal
C231 A
total
C 21
Ca "i %n eemplul anterior3 valoarea testului _ se determin$ cu 1ormula 10.,.
@aloarea tabelar$ a lui _ la df C 2 este de ,3'' pentru p Y .0, "i de '321 pentru p Y .01.
Cum valoarea testului ob!inut$ de noi este mai mare3 re+ult$ c$ ipote+a de nul poate 1i reCectat$
cu o 1orte mic$ probalilitatea ;sub un procent< ca aceste di1eren!e s$ 1i ap$rut din %ntmplare.
:$mne de determinat %n continuare care sunt *rupurile %ntre care aceste di1eren!e atin* pra*ul
semni1ica!iei statistice.
#"'2' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
9nui *rup de studen!i li s&a aplicat un test de aten!ie distributiv$ cu o durat$ de 30 de
minute. 6pote+a cercet$rii a 1ost aceea a eisten!ei unor di1eren!e semni1icative de per1orman!$
a celor studen!i %n 1unc!ie de tipul de temperament al 1iec$ruia3 identi1icat cu un chestionar
adecvat. Datele brute ale cercet$rii sunt sumari+ate %n tabelul de mai Cos.
San*vinic 2le*matic Coleric #elancolic
32 24 33 2/
1' 2- 2/ 1'
2- 22 12 17
2/ 1' 17 23
24 2' 24 1,
21 23 1, 1-
17 1/ 2' 10
33 1' 31
2' 14
27 17
2-
:$spunde!i urm$toarelor solicit$riJ
1. 2ormula!i ipote+a de nul "i ipote+a speci1ic$ a cercet$rii.
2. E1ectua!i ran*area comun$ a datelor pentru cele patru temperamente.
14,
. 41 3 11 -- 34 3 2'/0 02- 3 0 < 1 21 ; 3
-
23
/
, 3 10,
7
, 3 102
22 21
12
2 2 2
+

,
_

+ +

_
3. Determina!i valoarea testului _ "i compara!i valoare ob!inut$ cu valoarea tabelar$
adecvat$ ;df C T F 1< ar*umentnd %n le*$tur$ cu reCectarea sau nonreCectarea lui 0
0
.
4. Selecta!i re+ultatele pe perechi3 dup$ criteriul etraversie&introversie "i stabilitate&
instabilitate emo!ional$3 utili+nd tabelul de mai Cos. 2ormula!i ipote+ele speci1ice
pentru cele dou$ situa!ii "i veri1ica!i&le parcur*nd toate etapele testului 1 #ann&
=hitne>.
,. )rans1orma!i valorile testului 1 %n scoruri 2 dup$ 1ormula de calcul corespun+$toare.
Etraver!i 6ntrover!i
Stabili
emo!ional
6nstabili
emo!ional
32 24 32 33
1' 2- 1' 2/
2- 22 2- 12
2/ 1' 2/ 17
24 2' 24 24
21 23 21 1,
17 1/ 17 2'
33 1' 33 31
2' 2/ 2' 14
27 1' 27 17
33 17 24 2-
2/ 23 2- 2/
12 1, 22 1'
17 1- 1' 17
24 10 2' 23
1, 23 1,
2' 1/ 1-
31 1' 10
14
17
2-
#"'3' Testu& ran*uri&r Aried4an %entru 4surtri re%etate
Echivalentul testului 4?O@4 pentru m$sur$tori repetate3 pe date parametrice3 este
testul 2riedman3 care utili+ea+$ di1eren!a de ran*uri %n ca+ul m$sur$rii acelora"i subiec!i de
mai mult de dou$ ori. 2iind destinat m$sur$torilor repetate3 acest test este considerat o
*enerali+are a testului semnului al lui =ilcoon. (entru a %n!ele*e mai bine modul de lucru
presupus de aceast$ tehnic$ statistic$ plec$m de la urm$torul eemplu concret.
9n *rup de / subiec!i au participat la un pro*ram de coachin*3 destinat amelior$rii
e1icien!ei personale "i a stimei de sine. (ro*ramul a durat timp de "ase luni3 determinarea
ini!ial$ a scorurilor la un chestionar de stim$ "i e1icien!$ de sine 1iind urmat$ la interval de
dou$ luni de alte determin$ri ale aceluia"i construct. Se cere s$r r$spundem la %ntrebarea dac$
14-
stima "i e1icien!a de sine se ameliorea+$ prin parcur*erea acestui pro*ram de trainin*.
:e+ultatele celor 4 determin$ri sunt sumari+ate %n tabelul de mai Cos.
Stimac1 Stimac2 Stimac3 Stima 4
Subiect Lrut :an* Lrut +ang Lrut +ang Lrut +ang
1 24 1 2- 3 2, 2 2/ 4
2 14 2 13 1 17 3 1' 4
3 22 1 22 2 2, 4 24 3
4 20 1 21 2 22 3 2, 4
, 22 3 20 2 1/ 1 22 4
- 1' 2 1' 1 20 3 24 4
7 1, 2 12 1 1, 3 17 4
/ 2' 1 2' 2 31 3 34 4
=
ranguri1
C 13 =
ranguri2
C 14 =
ranguri3
C 22 =
ranguri4
C 31
Ceea ce este speci1ic acestei metode este %n primul rnd modul de alocare a ran*urilor.
Ele nu se mai acord$ prin punerea la comun a celor patru seturi de scoruri pentru a costrui o
sin*ur$ colec!ie de date3 num$rul de ran*uri alocate ne mai trebuind s$ 1ie suma celor patru
e1ective3 ca %n ca+ul celorlalte teste neparametrice pre+entate anterior. Dimpotriv$3 se acord$
ran*uri doar de la 1 la 4 ;num$rul de ran*uri 1iind e*al cu cte m$sur$tori repetate au 1ost<
comparnd scorurile ob!inute de acela"i subiect la cele 4 condi!ii "i dnd ran*ul 1 scorului cel
mai mic3 doi urm$torului ".a.m.d. 7n pasul al doilea3 suma acestor ran*uri se 1ace pe coloan$3
totalurile trecndu&se %n rubrica de Cos. Deci scorurile se ran*hea+$ pentru 1iecare participant
separat "i apoi se adun$ pe coloan$ pentru a ob!ine totalurile 1iec$rei coloane %n parte. Dup$
aceea se evaluea+$ variabilitatea celor patru sume dup$ 1ormulaJ
;10.7<
%n careJ
A repre+int$ num$rul de subiec!iO
# repre+int$ num$rul de condi!ii ;de m$sur$tori repetate<O
+
i
repre+int$ suma ran*urilor pentru 1iecare din cele trei condi!ii.
7n situa!ia anali+at$J
Consultnd tabelul de distribu!ii c
2
3 pentru 4 & 1 Y 3 *rade de libertate3 valoarea critic$ este de
73/1 pentru p Y .0, "i de 11334 pentru p Y .01. @aloarea de 1737, a testului con1irm$ la un
pra* de semni1ica!ie statistic$ 1oarte ridicat e1icien!a sedin!elor se coachin* asupra amelior$rii
147
< 1 ; 3
< 1 ;
12
2 2
+
+
# A +
# A#
i V

( ) 7, 3 17 120 7, 3 137 , / 3 31 22 14 13
, 4 /
12
< 1 ; 3
< 1 ;
12
2 2 2 2 2 2
+ + +

+
+
# A +
# A#
i V

sentimentului de stim$ "i e1icien!$ de sine. 4nali+a sumei ran*urilor pentru 1iecare etap$
indic$ 1aptul c$ aceast$ ameliorare a 1ost nesemni1icativ$ %n etapele premer*$toare3 dar
etapele a treia "i a patra au dus la o ameliorare constant$ "i puternic$ a variabilei investi*ate.
#"'5' E8er(iii i a%&i(aii %ra(ti(e
(atru pro1esori au primit spre evaluare independent$ un num$r de 12 lucr$ri3 notele
acordate 1iind de la 1 la 10. Situa!ia celor 4 evalu$ri este cea pre+entat$ %n tabelul de mai Cos.
:e+olva!i urm$toarele cerin!eJ
1. Determina!i prin testul 2riedman dac$ cei patru pro1esori au avut un sistem de evaluare
comun3 sau dac$ di1eren!ele de notare dintre ei au 1ost unele semni1icative.
2. 2olosind corela!ia ran*urilor r0o a lui Spearman determina!i *radul de asem$nare dintre
not$rile primului pro1esor cu urm$torii trei.
8ucrare (ro1c1 (ro1c2 (ro1c3 (ro1c4
1 7320 73,0 7330 7300
2 /37, /32, /340 /3/0
3 -320 -3/0 7300 -3,0
4 10 '320 '340 '3/0
, ,37, -32, -31, -300
- /340 /32, /3-0 /310
7 73/0 /300 /310 /32,
/ '37, '3,0 '340 10
' -3-0 -3/0 7 -3,0
10 732, 7300 /300 737,
11 '300 '32, '31, '330
12 73,0 732, 737, 73-0
14/
14'
Test %entru veri.i(area de sinte+
4ceast$ autoveri1icare const$ dintr&un num$r de %ntreb$ri la care trebuie s$ selecta!i doar o
variant$ de r$spuns din cele propuse3 sau s$ trece!i %n spa!iul liber valoarea re+ultat$ %n urma
unui calcul matematic. 7ncerca!i s$ aborda!i 1iecare problem$ %n parte3 dar unde nu "ti!i este
pre1erabil s$ nu completa!i. 2iecare item se cotea+$ cu un punct.
I' Intre-ri de veri.i(are de rdin *enera&
1. Su*era!i cum s&ar putea ob!ine ob!ine un e"antion complet randomi+at ;sau aproape
complet randomi+at< din popula!ia unui micu! or$"el ;, 000 de locuitori<.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2. De1ini!i pe scurt termenii deJ
Gate..............................................................................................................................................
.ariabil(.......................................................................................................................................
5&antion........................................................................................................................................
,opulaie.......................................................................................................................................
3. (oate o variabil$ ordinal$ s$ 1ie m$surat$ cu o scal$ continu$S a Da b ?u
(oate o variabil$ continu$ s$ 1ie m$surat$ cu o scal$ ordinal$S a Da b ?u
4. #a*nitudinea unei scale este proprietatea matematic$ ce permite ierarhi+area popula!iei de
date de la mic la mare sau invers. a Da b ?u
,. 6nteli*en!a nu are unit$!i de m$sur$ tipice scalelor de interval. a Da b ?u
-. (entru datele culese pe o scal$ ordinal$ putem 1ace media deoarece aceasta are proprietatea
aditivit$!ii. a Da b ?u
7. ?umi!i tipul de scal$ utili+abil$ %n m$surarea cate*oriilor de mai Cos3 alocnd ci1rele 13 23 3
"i 4 pentru scalele nominal$3 ordinal$3 de interval "i de raportJ
scala Celsius scala Aelvin num$rul camerelor de hotel ordinea sosirii la maraton
scorul 1inal la acest eamen presiunea san*uin$ *enul *reutatea.
/. (entru datele culese pe o scal$ ordinal$ putem 1ace media deoarece aceasta are proprietatea
aditivit$!ii. a Da b ?u
II' Statisti(i des(ri%tive univariate
(rivi!i cu aten!ie distribu!ia erorilor %nre*istrate de un psiholo* la o prob$ de memorie3 redat$
%n dia*rama de mai Cos3 "i r$spunde!i la %ntreb$rile subiacente.
1,0
9.0 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0
F
r
e
q
u
e
n
c
y
10
8
6
4
2
0
1 1 1 1
2
3
4
6
9
4
'. )ediana num$rului de erori esteJ a 23,0 b 3 c 2 d ?u se poate
determina
10. )edia are valoarea deJ a 23,4 b 23-3 c 2371 d 23--
11. )du& are valoareaJ a ' b - c 1 d 13,0
12. Erarea standard a mediei ;d5u?< esteJ a 0.42 b 0.40 c 0.3' d 0.,0
13. 4mplitudinea %npr$"tierii ;Ran*e< este deJ .
14. ,istri-uia re+ultat$ este unaJ a asimetric$ ne*ativ
b simetric$
c inde1init$
d asimetric$ po+itiv
1,. )rece!i %n spa!iul liber care este valoareaJa. abaterii intercuartilice .
b. abaterii semiintercuartilice .
1-. Dia*rama de mai sus esteJ 0isto*ram$ Dia*ram$ cu bare (oli*onul 1recven!elor
17. 8a distribu!ia de mai sus tendin!a central$ e cel mai bine indicat$ deJ
#edie #edian$ #od
III' Statisti( -ivariat i in.erenia&
(rivi!i cu aten!ie cele dou$ scattere de mai Cos "i r$spunde!i la %ntreb$rile 1ormulate.
(rori
10 8 6 4 2 0 02
)
i
-
8
10
8
6
4
2
0
02
(rori
10 8 6 4 2 0 02
$
i
t
e
9
a
10
8
6
4
2
0
4 L
1,1
1/. Corela!ia din dia*rama 4 este de apro.J a &0.-0 b 0.70 c &0./0 d 0.'0 d 0.',
1'. Corela!ia din dia*rama L este de apro.J a &0.-0 b 0.70 c &0./0 d 0.'0 d 0.',
20. 7ncercui!i %n dia*rama 4 cele trei puncte care m$resc cel mai mult corela!ia.
21. 7ncercui!i %n dia*rama L cele trei puncte care coboar$ cel mai mult corela!ia.
22. 4d$u*a!i %n spa!iul dia*ramei 4 un punct ast1el %nct el s$ QomoareF maimal corela!ia.
23. 4d$u*a!i %n spa!iul dia*ramei L un punct care s$ um1le in1la!ionist maimal corela!ia.
24. Desena!i cu aten!ie3 ct mai adecvat3 linia de re*resie pentru ambele dia*rame 4 "i L.
2,. Studiind corela!iile dintre Erori&)imp "i Erori&@ite+$3 corela!ia dintre )imp "i @ite+$ va 1iJ
a ?e*ativ$ mic$ b ?e*ativ$ medie c Spre +ero d (o+itiv$ medie e (o+itiv$ mare
2-. Cele mai si*ure predic!ii ale lui > %n raport cu ; se pot 1ace dinJ
a Dia*rama 4 b Dia*rama L
27. 4r*umenta!i r$spunsul la %ntrebarea de mai susJ ...................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2/. 4ve!i urm$toarele dou$ serii de valori3 repre+entnd note la 1i+ic$ "i la matematic$J
2i+ic$ 3 / 4 10 2 , - 10 / ' - 7 ' , 4 - / '
#atematic$ 4 7 , / 3 , 7 ' 10 / - 4 ' - - 7 7 10
:an*uri de alocatJ 1 2 3 4 , - 7 / ' 10 11 12 13 14 1, 1- 17 1/
r Y ......... > Y .........
2'. :an*a!i corect cele dou$ serii de valori3 1olosind spa!iul de deasupra "i de dedesubt.
30. Determina!i corela!ia celor dou$ serii de valori prin metoda produselor a lui (earson ;r<.
31. Determina!i corela!ia celor dou$ serii de valori prin metoda ran*urilor a lui Spearman ;X<.
32. )esta!i ipote+a eisten!ei unei di1eren!e semni1icative a mediilor3 ca "i cum ar 1i dou$
distribu!ii de e"antioane independente.
33. Evalua!i3 comenta!i "i raporta!i corespun+$tor re+ultatul ob!inut. .........................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
1,2
Bi-&i*ra.ie
1. 4merican (s>cholo*ical 4ssociation ;2001<. ,ublication Manual of t0e )merican
,s8c0ological )ssociation. ,th Edition. =ashin*ton3 DC.
2. Luchner3 4.3 Erd1elder3 E.3 { 2aul3 2. ;2001<. _o$ to 1se t0e /e,o$er3
httpJ55III.ps>cho.uni&duesseldor1.de3 accesat la 01.10.2010.
3. Chat1iled3 C. ;1'/,<. )he initial eamination o1 data. 6n Lournal of t0e +o8al Statistical
Societ8f Series ) "/eneral%7 14*"3%J 214&2,3.
4. ClarB&Carter3 D. ;2004<. Nuantitative ps8c0ological researc0. ) studentgs 0andboo#. 0ove
and ?eI PorBJ (s>choloh> (ress.
,. Clinciu3 4. 6. ;2012<. Statistici multivariate pentru psi0ologie. Lra"ovJ Editura 9niversit$!ii
)ransilvania.
-. Clinciu3 4. 6. ;200-<. ,relucrare computeri4at( a datelor cu S,SS. Lra"ovJ Editura
9niversit$!ii )ransilvania.
7. Clinciu3 4. 6. ;2012<. Pateria memoriei de lucru. CluC&?apocaJ Sinapsis (ublishin*
(roCects.
/. Clocotici3 @.3 Stan3 4. ;2000<. Statistic( aplicat( -n psi0ologie. 6a"iJ Editura (olirom.
'. Cohen3 N. ;1'//<. 56plaining ,s8c0ological Statistics3 2nd edition. Nohn =ile> { Sons3
6nc. 0oboBen.
10. Cohen3 N. ;1'//<. Statistical ,o$er )nal8sis for t0e Pe0avioral Sciences. 0ove and
8ondonJ 8aIrence ErlbaIm 4ssociates3 (ublishers.
11. Coolican3 0. ;2004<. +esearc0 Met0ods and Statistics in ,s8c0olog83 4th ed.. 8ondonJ
0odder { Stou*hton.
12. Culic3 6. ;2004<. Metode avansate -n cercetarea social(. )nali4a univariat( de
interdependen(. 6a"iJ Editura (olirom.
13. Everitt3 L.3 8andau3 S.3 { 8eese3 #. ;2001<. Cluster )nal8sis3 4th. ed.3 ?eI PorBJ 4rnold
(ublishers.
14. E>sencB3 #. =.3 { Aeane3 #. ). ;1'',<. Cognitive ,s8c0olog8. ) StudentYs _andboo#.
3
rd
Edition. 9AJ (s>cholo*> (ress.
1,. 2ield3 4. ;2002<. Gicovering Statistics 1sing S,SS for Zindo$s. Sa*e (ublications.
1-. Horsuch3 :. 8. ;1''7<. Eplorator> 2actor 4nal>sisJ 6ts :ole in 6tem 4nal>sis. Lournal of
,ersonalit8 )ssessment !*J ,32&,-0.
1,3
17. Huada*noli3 E.3 { @elicer3 =. 2. ;1'//<. :elation o1 sample si+e to the stabilit> o1
component pattern. ,s8c0ological Pulletin3 1<3J 2-7&27,.
1/. Huil1ord3 N. (.3 2ruchter3 L. ;1'7/<. Vundamental Statistics in ,s8c0olog8 and 5ducation3
?eI PorBJ #cHraI 0ill LooB Compan>.
1'. 0avrneanu3 C. ;2000<. Cunoa&terea psi0ologic( a persoanei. ,osibilit(i de utili4are a
computerului -n psi0ologia aplicat(. 6a"iJ Editura (olirom.
20. 0air3 N. 2.3 LlacB3 =. C.3 Labin3 L. N.3 { 4nderson3 :. E. ;200'<. Multivariate Gata
)nal8sis. Seventh Edition3 ?eI PorBJ (earson (rentice 0all.
21. 0inton3 (. :.3 LroInloI3 C.3 #c#urra>3 6.3 { Co+ens3 L. ;2004<. S,SS 56plained.
8ondon and ?eI PorBJ :outled*e3 )a>lor { 2rancis Hroup.
22. 0oIell3 D. C. ;200/<. Vundamental Statisctics fot Pe0aviooral Sciences. Sith Edition.
)homson =adsIorth.
23. 0oIitt3 D.3 { Cramer3 D. ;200/<. Introduction to +easearc0 Met0ods in ,s8c0olog8.
Edinbur*h Hate3 0arloIJ (earson Education 8imitid.
24. 0o>le3 :. 0. ;1'''%. Statistical Strategies for Small Sample +esearc0. )housand OaBs3
8ondon3 ?eI DelhiJ Sa*e (ublications.
2,. 6ssac3 S.3 =. L. #ichael ;1'72<. _andboo# of +esearc0 and 5valuation. San Die*o3
Cali1ornia3 '2107J :obert :. Anapp (ublisher.
2-. Naun3 4. A.3 #urt+3 #. ?.3 { 2l>nn3 (. N. ;1'''<. Data Clusterin*J 4 revieI. )CM
Computing Surve8s 31"3%J 3-4&323.
27. Ainnear3 (. :.3 { Hra>3 C. D. ;200-<. S,SS 14 made simple. 0ove and ?eI PorBJ
(s>cholo*ical (ress. )a>lor { 2rancis Hroup.
2/. 8ab$r3 4. @. ;200/<. S,SS pentru &tiinele educaiei. 6a"iJ Editura (olirom.
2'. 8un*u3 O. ;2001<. /0id introductiv pentru S,SS 1<.<. Seria psiholo*ie eperimental$ "i
aplicat$. 6a"iJ S.C. EErota )ipoF S.:.8.
30. #ertler3 C. 4.3 { @annatta3 :. 4. ;200,<. )dvanced and Multivariate Statistical Met0ods.
,ractical )pplications and Interpretation. )hird edition. HlendaleJ (>rc+aB (ublishin*.
31. #illi*an3 H. ;1'/0<. 4n Eamination o1 the E11ect o1 Si )>pes o1 Error (erturbation o1
2i1teen Clusterin* 4l*oritms. ,s8c0ometri#a 45 ;September<J 32,&342.
32. #illi*an3 H. =.3 { Cooper3 #. C. ;1'/,<. 4n Eamination o1 (rocedures 1or Determinin*
the ?umber o1 Clusters in a Data Set. ,si0ometri#a 5<;2<3 1,'&17'.
33. ?icol3 4. 4. #.3 (eman3 (. #. ;1'''<. ,resenting 8our findings. ) practical guide for
creating tables. =ashinton DC3 9S4J 4merican (s>cholo*ical 4ssociation.
1,4
34. (edha+ur3 E. N.3 SchmelBin3 8. ;1''1<. Mesurement7 design and anal8sis^ an integrated
approac0. 0illsdale3 9S4J 8aIrence Erlbaum 4ssociates3 6nc.
3,. (opa3 #. ;200/<. Statistic( pentru psi0ologie. 2eorie &i aplicaii S,SS. 6a"iJ Editura
(olirom.
3-. (opa3 #. ;2010<. Statistici multivariate aplicate -n psi0ologie. 6a"iJ Editura (olirom.
37. .uicB3 D. ;2004<. #aBin* )ables and 2i*ures. 6n H. 4. #or*an3 ?. 8. 8eech3 H. =.
HloecBner3 and A. C. Larrett3 S,SS for Introductor8 Statistics. 1se and Interpretation.
Second Edition. 8ondonJ 8aIrence Erlbaum 4ssociates3 (ublishers.
3/. :ateau3 (. ;2004<. Metodele &i statisticile e6perimentale -n &tiinele umane. 6a"iJ Editura
(olirom.
3'. :euchlin3 #. ;1''2<. Introduction a la rec0erc0e en ps8c0ologie. (arisJ 0athan 9niversit|
40. :osenthal3 :.3 :osnoI3 :. 8.3 :ubin3 D. L. ;2000<. Contrasts and correlations in e11ect&
si+e estimation. ,s8c0ological Sciences7 11;-<3 44-&4,3.
41. Sava3 2. 4. ;2004<. )nali4a datelor -n cercetarea psi0ologic(. Metode statistice
complementare. CluC&?apocaJ Editura 4SC:.
42. Sava3 2. 4.3 #$ricu!oiu3 8. (. ;2007<. ,o$erSta2im. Manualul utili4atorului. )imi"oaraJ
Editura 9niversit$!ii de @est.
43. Sava3 2. 4. ;2011<. )nali4a datelor -n cercetarea psi0ologic(. CluC&?apocaJ Editura
4SC:.
44. Sava3 2. 4. ;2013<. ,si0ologia valifat( &tiinific. /0id practic de cercetare -n psi0ologie.
6a"iJ Editura (olirom.
4,. Stilis3 D. 8. ;Ed.< ;1'/'<. International enciclopedia of t0e social sciences^ Piograp0ical
supplement ;vol. 1/<. ?eI PorBJ #acmillan.
4-. )abachnicB3 L. H.3 { 2idell3 8. S. ;2007%. 1sing Multivariate Statistics. 2i1th edition.
Loston3 ?eI PorB3 San 2rancisco etc.J (earson Education3 6nc.3 4ll>n and Lacon.
47. )horne3 L.3 { Hiesen3 H. #. ;2003<. Statistics for t0e Social Sciences. Loston3 Lurr :id*e
etc.J #c HraI 0ill.
4/. @o*t3 =. (. ;1'''<. Gictionar8 of Statistics and Met0odolog8. ) Aontec0nical /uide for
t0e Social Sciences3 Second edition. )housand OaBs3 8ondon3 ?eI DelhiJ Sa*e
(ublications.
4'. =eaver3 A. ;2000<. Pasic Statistic )nal8sis. Si6t0 5dition. Stud8 /uide. Loston3 8ondon
etc.J 4ll>n and Lacon. ?eedham0ei*hts3 #assachusetts.
1,,
A N E L E CU U T I L I T < I S T A T I S T I C E
,ia*ra4a #' ,4enii&e statisti(ii des(ri%tive i in.erenia&e
1,-
STATISTICA ,ESCRIPTI=
CENTRU AOR) )PR@TIERE
Tendina
(entra&
#edia
#ediana
#odul
=aria-i&itatea
46Y:an*e
@arian!a
4baterea
standard
Ar4a (ur-ei
Simetria ;SBeIness<
Loltirea ;Aurtosis<
Curba normal$
Scorurile 2
Distribu!ia normal$ standard
Cre&aie Crsta-u&are
#$suri ale *radului de asociere
r7 r
2
7 X7 X
2
7 +7 +
2
7 p0i7 Lambda7 C7 .7
/amma7 2auFb7 2auFc7 d al lui Somer
,i.erene de 4edii
)abele bivariate Scatter&ploturi
(loturi clasi1icatorii
INAEREN<A STATISTIC
E"antionarea
distribu!iilor
Eroarea
standard
)eorema limit$
central$
?ivelul de semni1ica!ie
6pote+a de nul )estarea ipote+elor
6pote+e
alternative
6ntervale de
%ncredere
Eroarea de tip 6 Eroarea de tip 66
(uterea cercet$rii #$rimea e1ectului
,i.eren
eantiane
(re&ate
)edia i S,
)ri4ea
e.e(tu&ui d
B8%&turiF
6ist*ra4e
Test t %entru
eantiane
(re&ate
,u
eantia
ne
,i.eren
eantiane
inde%ende
nte
)edia i S,
)ri4ea
e.e(tu&ui d
B8%&turiF
6ist*ra4e
Test t %entru
eantiane
inde%endente
,i.eren

)edia i S,
)ri4ea
Un
eantin
,i.erena
%e un
eantin
Testu& t %entru
un eantin
AENO)EN
UL ,E
INTERES
Re&aie
uti&i+9nd
ran*uri
> Jr6K
S%ear4an
F JtauK Penda&&
S(atter7%&t
Se e8a4inea+
va&area p
%entru > sau F
Re&aie
Re&aie
&iniar
uti&i+'
s(ruri
r a& &ui Pearsn
S(atter7%&t
Se e8a4inea+
va&area p
a &ui r
STATISTICI
,ESCRIPTI=E
STATISTICI
INAEREN<IA
LE
,ia*ra4a !' Ar-re de(i+ina& %entru se&e(ia %r(edee&r
des(ri%tive i in.erenia&e ade(vate
1,7
Ovariabil$
cate*orial
$
(otrivire
;*.o.1.< G
2
Ca&itative
;cate*oriale<
)ip de
cate*ori+ar
e
Dou$
variabile
cate*orial
e
)abele de
contin*en!$
G
2
Hrad
rela!ie
Corela!ie
r (earson
6ntere
s
prima
r
Continu$ 2ormarea
rela!iei
:e*re&
sie
TIP ,E
,ATE
?um$r
de
predictori
9nul
#$sur$
:ela!ii :an*uri Spearman
:e*resie
multipl$
#ul!i t pt.
dou$
e"antioan
6ndepend.
Cantitative
;de m$sur$<
)ip de
%ntrebare
:ela!ii
dintre
e"antioan
#ann&
=hitne>
Dou$
E"a Corel One&Ia>
4?O@4
Depend.
=ilcoon 9n
?um$r de
*rupuri
6ndepend. ?r@ariab
.
ArusBal&
=allis
Di1eren!e :ela!ii
dintre
e"antioan
#ai
multe
#$sur$to
ri
repetate
#ulte
Depend. 4?O@4
1actorial$
2riedman
,ia*ra4a $' Ar-re de(i+ina& %entru se&e(ia (e&ui 4ai
%trivit ti% de test statisti( de se4ni.i(aie

!ursaH 0oIell3 D.C. ;200/<. Vundamental statistics for t0e be0avioral sciences
.LelmontJ )homson =adsIorth3 p. ,20.
1,/
1,'
Ane8a #' )abelul distribu!iei valorilor sub "urba normal 2
@alorile din tabel indic$ probabilitatea dintre " "i 2.
2 " "D"# "D"! "D"$ "D"/ "D"0 "D"1 "D"2 "D"3 "D"5
" 0300000 03003'' 03007'/ 03011'7 0301,', 0301''4 03023'2 03027'0 03031// 0303,/-
"D#
0303'/3 03043/0 030477- 030,172 030,,-7 030,'-2 030-3,- 030-74' 0307142 0307,3,
"D! 0307'2- 030/317 030/70- 030'0', 030'4/3 030'/71 03102,7 0310-42 031102- 031140'
"D$
03117'1 0312172 0312,,2 0312'30 0313307 0313-/3 03140,/ 0314431 0314/03 031,173
"D/ 031,,42 031,'10 031-27- 031--40 0317003 03173-4 0317724 031/0/2 031/43' 031/7'3
"D0
031'14- 031'4'7 031'/47 03201'4 0320,40 0320//4 032122- 0321,-- 0321'04 0322240
"D1 0322,7, 0322'07 0323237 0323,-, 0323/'1 032421, 0324,37 0324/,7 032,17, 032,4'0
"D2
032,/04 032-11, 032-424 032-730 032703, 0327337 0327-37 0327'3, 032/230 032/,24
"D3 032//14 032'103 032'3/' 032'-73 032'',, 0330234 0330,11 03307/, 03310,7 0331327
"D5
0331,'4 0331/,' 0332121 03323/1 0332-3' 0332/'4 0333147 03333'/ 0333-4- 0333/'1
# 0334134 033437, 0334-14 0334/4' 033,0/3 033,314 033,,43 033,7-' 033,''3 033-214
#D#
033-433 033--,0 033-/-4 033707- 03372/- 03374'3 0337-'/ 0337'00 033/100 033/2'/
#D! 033/4'3 033/-/- 033//77 033'0-, 033'2,1 033'43, 033'-17 033'7'- 033''73 0340147
#D$
0340320 03404'0 0340-,/ 0340/24 0340'// 034114' 034130' 03414-- 0341-21 0341774
#D/ 0341'24 0342073 0342220 03423-4 0342,07 0342-47 03427/, 0342'22 03430,- 03431/'
#D0
034331' 034344/ 0343,74 0343-'' 0343/22 0343'43 03440-2 034417' 03442', 034440/
#D1 0344,20 0344-30 034473/ 0344/4, 0344',0 034,0,3 034,1,4 034,2,4 034,3,2 034,44'
#D2
034,,43 034,-37 034,72/ 034,/1/ 034,'07 034,''4 034-0/0 034-1-4 034-24- 034-327
#D3 034-407 034-4/, 034-,-2 034--3/ 034-712 034-7/4 034-/,- 034-'2- 034-'', 03470-2
#D5
034712/ 03471'3 03472,7 0347320 03473/1 0347441 0347,00 0347,,/ 0347-1, 0347-70
! 034772, 034777/ 0347/31 0347//2 0347'32 0347'/2 034/030 034/077 034/124 034/1-'
!D#
034/214 034/2,7 034/300 034/341 034/3/2 034/422 034/4-1 034/,00 034/,37 034/,74
!D! 034/-10 034/-4, 034/-7' 034/713 034/74, 034/77/ 034//0' 034//40 034//70 034//''
!D$
034/'2/ 034/',- 034/'/3 034'010 034'03- 034'0-1 034'0/- 034'111 034'134 034'1,/
!D/ 034'1/0 034'202 034'224 034'24, 034'2-- 034'2/- 034'30, 034'324 034'343 034'3-1
!D0
034'37' 034'3_ 034'413 034'430 034'44- 034'4-1 034'477 034'4'2 034',0- 034',20
!D1 034',34 034',47 034',-0 034',73 034',/, 034','/ 034'-0' 034'-21 034'-32 034'-43
!D2
034'-,3 034'--4 034'-74 034'-/3 034'-'3 034'702 034'711 034'720 034'72/ 034'73-
!D3 034'744 034'7,2 034'7-0 034'7-7 034'774 034'7/1 034'7// 034'7', 034'/01 034'/07
!D5
034'/13 034'/1' 034'/2, 034'/31 034'/3- 034'/41 034'/4- 034'/,1 034'/,- 034'/-1
$ 034'/-, 034'/-' 034'/74 034'/7/ 034'//2 034'//- 034'//' 034'/'3 034'/'- 034''00
$D#
034''03 034''0- 034''10 034''13 034''1- 034''1/ 034''21 034''24 034''2- 034''2'
$D! 034''31 034''34 034''3- 034''3/ 034''40 034''42 034''44 034''4- 034''4/ 034'',0
$D$
0.4'',2 034'',3 034'',, 034'',7 034'',/ 034''-0 034''-1 034''-2 034''-4 034''-,
$D/ 034''-- 034''-/ 034''-' 034''70 034''71 034''72 034''73 034''74 034''7, 034''7-
$D0
034''77 034''7/ 034''7/ 034''7' 034''/0 034''/1 034''/1 034''/2 034''/3 034''/3
$D1 034''/4 034''/, 034''/, 034''/- 034''/- 034''/7 034''/7 034''// 034''// 034''/'
$D2
034''/' 034'''0 034'''0 034'''0 034'''1 034'''1 034'''2 034'''2 034'''2 034'''2
$D3 034'''3 034'''3 034'''3 034'''4 034'''4 034'''4 034'''4 034''', 034''', 034''',
$D5
034''', 034''', 034'''- 034'''- 034'''- 034'''- 034'''- 034'''- 034'''7 034'''7
/ 034'''7 034'''7 034'''7 034'''7 034'''7 034'''7 034'''/ 034'''/ 034'''/ 034'''/
2 " "D"# "D"! "D"$ "D"/ "D"0 "D"1 "D"2 "D"3 "D"5
1-0
/D#
034'''/ 034'''/ 034'''/ 034'''/ 034'''/ 034'''/ 034'''/ 034'''/ 034'''' 034''''
/D! 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034''''
/D$
034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034'''' 034''''
/D/ 034'''' 034'''' 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
/D0
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
/D1 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
/D2
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
/D3 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
/D5
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D#
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0 ! 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D$
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D/ 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D0
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D1 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D2
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D3 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
0D5
03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
1 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000 03,0000
Ane8a !'@alori critice ale lui t
N '"0 '"! '"#
1 0 & &
2 2 0 &
3 4 2 0
5 - 3 2
#" / , 3
## 11 7 ,
#! 14 10 7
#$ 17 13 10
#/ 21 1- 13
#0 2, 20 1-
#1 30 24 20
#2 3, 2/ 23
#3 40 33 2/
#5 4- 3/ 32
!" ,2 43 3/
!# ,' 4' 43
!! -- ,- 44
!$ 73 -2 ,,
!/ /1 -' -1
!0 /' 77 -/
!ursH )able 1 din 2. =ilcoon3 Some +apid )ppro6imate Statistical ,rocedures7
4merican C>anamid Compan>3 1'4'3 p. 13.
Ane8a $' Tabelul lui Iis:er pentru determinarea semni1ica!iei lui t "i 2
1-1
Ta-e&u& &e*ii nr4a&e reduse
t Tanse din d% "D#" "D"0 "D"! "D"#
030 100 # -3314 12370- 313/21 -33-,7
032 /4 ! 23'20 43303 -3'-, '3'2,
034 -' $ 233,3 331/2 43,41 ,3/41
03- ,, / 23132 2377- 33747 43-04
03/ 42 0 2301, 23,71 333-, 43032
130 32 1 13'43 23447 33143 33707
132 23 2 13/', 233-, 23''/ 334''
134 1- 3 13/-0 2330- 23/'- 333,,
13- 11 5 13/33 232-2 23/21 332,0
13/ 7 #" 13/12 2322/ 237-4 331-'
#D51 0'" ## 137'- 23201 237/1 3310-
230 43, #! 137/2 2317' 23-/1 330,,
231 33- #$ 13771 231-0 23-,0 33012
232 23/ #/ 137-1 2314, 23-24 23'77
233 231 #0 137,3 23131 23-02 23'47
234 13- #1 1374- 23120 23,/3 23'21
23, 132 #2 13740 23110 23,-7 23/'/
!D03 #D" #3 13734 23101 23,,2 23/7/
23- 03' #5 1372' 230'3 23,3' 23/-1
237 037 !" 1372, 230/- 23,2/ 23/4,
23/ 03, !# 13721 230/0 23,1/ 23/31
23' 034 !! 13717 23074 23,0/ 23/1'
330 0327 !$ 13714 230-' 23,00 23/07
331 031' !/ 13711 230-4 234'2 237'7
332 0314 !0 1370/ 230-0 234/, 237/7
$D$" "'#" !1 1370- 230,- 2347' 2377'
334 0307 !2 13703 230,2 23473 23771
33, 0304- !3 13701 2304/ 234-7 237-3
33- 03032 !5 13-'' 2304, 234-2 237,-
33/ 03014 $" 13-'7 23042 234,7 237,0
430 0300- R 13-44/, 13',''- 2332-34 23,7,/2
43, 03000- d% "D#" "D"0 "D"! "D"#
,30 030000- "D#" "D"0 "D"!
1. (robabilitatea ;"anse din 100< ca o 2. )abelul lui 2isher de valori ale lui 2
valoare a lui t s$ apar$ %ntmpl$tor
1-2
Ane8a /' )abelul valorilor critice pentru distribu!ia t !tudent ;unilateral<
d% J S "D#" J S "D"0 T S "D"!0 J S "D"# J S "D""0 J S"D"""0
#
3307/ -3314 12370- 313/21 -33-,7 -3-3-20
! 13//- 23'20 43303 -3',0 '3'2, 313,'/
$
13-3/ 233,3 331/2 43,41 ,3/41 123'24
/ 13,33 23132 2377- 33747 43-04 /3-10
0
1347- 2301, 23,71 333-, 43032 -3/-'
1 13440 13'43 23447 33143 33707 ,3','
2
1341, 13/', 233-, 23''/ 334'' ,340/
3 133'7 13/-0 2330- 23/'- 333,, ,3041
5
133/3 13/33 232-2 23/21 332,0 437/1
#" 13372 13/12 2322/ 237-4 331-' 43,/7
##
133-3 137'- 23201 2371/ 3310- 43437
#! 133,- 137/2 2317' 23-/1 330,, 4331/
#$
133,0 13771 231-0 23-,0 33102 43221
#/ 1334, 137-0 2314, 23-24 23'77 43140
#0
13341 137,3 23131 23-02 23'47 43073
#1 13337 1374- 23120 23,/3 23'21 4301,
#2
13333 13740 23110 23,-7 23/'/ 33'-,
#3 13330 13734 23101 23,,2 23/7/ 33'22
#5
1332/ 1372' 230'3 23,3' 23/-1 33//3
!" 1332, 1372, 230/- 23,2/ 23/4, 33/,0
!#
13323 13721 230/0 23,2/ 23/31 33/1'
!! 13321 13717 23074 23,0/ 23/1' 337'2
!$
1331' 13714 230-' 23,00 23/07 337-7
!/ 1331/ 13711 230-4 234'2 237'7 3374,
!0
1331- 1370/ 230-0 234/, 237/7 3372,
!1 1331, 1370- 230,- 2347' 2377' 33707
!2
13314 13703 230,2 23473 23771 33-'0
!3
13313 13701 2304/ 234-7 237-3 33-74
!5
13311 13-'' 2304, 234-2 237,- 33-,'
$"
13310 13-'7 23042 234,7 237,0 33-4-
/"
13303 13-/4 23021 23423 23704 33,,1
1"
132'- 13-71 23000 233'0 23--0 334-0
#!"
132/' 13-,/ 13'/0 233,/ 23-17 33373
U R
132/2 13-4, 13'-0 2332- 23,7- 332'1
1-3
Ane8a 0' @alori critice ale testului t
df Y N 7 # la testul t pentru un e"antion3 intervale de %ncredere3 "i la testul t pentru e"antioane
dependente ;corelate<O df Y N
#
V N
!
M ! la testul t pentru dou$ e"antioane independente.
Nive& de se4ni.i(aie %entru test -idire(ina&
JPentru testu& unidire(ina& %r(entaWe&e se :4%art %e Wu4tateK
#"X 0X !X #X
d% p S '#" p / '"0 p / '"! p / '"#
# -.313/ 12.70-2 31./207 -3.-,74
! 2.'200 4.3027 -.'-4- '.'24/
$ 2.3,34 3.1/24 4.,407 ,./40'
/ 2.131/ 2.77-4 3.74-' 4.-041
0 2.01,0 2.,70- 3.3-4' 4.0322
1 1.'432 2.44-' 3.1427 3.7074
2 1./'4- 2.3-4- 2.''/0 3.4'',
3 1./,', 2.30-0 2./'-, 3.3,,4
5 1./331 2.2-22 2./214 3.24'/
#" 1./12, 2.22/1 2.7-3/ 3.1-'3
## 1.7',' 2.2010 2.71/1 3.10,/
#! 1.7/23 2.17// 2.-/10 3.0,4,
#$ 1.770' 2.1-04 2.-,03 3.0123
#/ 1.7-13 2.144/ 2.-24, 2.'7-/
#0 1.7,31 2.131, 2.-02, 2.'4-7
#1 1.74,' 2.11'' 2.,/3, 2.'20/
#2 1.73'- 2.10'/ 2.,--' 2./'/2
#3 1.7341 2.100' 2.,,24 2./7/4
#5 1.72'1 2.0'30 2.,3', 2./-0'
!" 1.7247 2.0/-0 2.,2/0 2./4,3
!# 1.7207 2.07'- 2.,177 2./314
!! 1.7171 2.073' 2.,0/3 2./1//
!$ 1.713' 2.0-/7 2.4''' 2./073
!/ 1.710' 2.0-3' 2.4'22 2.7'-'
!0 1.70/1 2.0,', 2.4/,1 2.7/74
!1 1.70,- 2.0,,, 2.47/- 2.77/7
!2 1.7033 2.0,1/ 2.4727 2.7707
!3 1.7011 2.04/4 2.4-71 2.7-33
!5 1.-''1 2.04,2 2.4-20 2.7,-4
$" 1.-'73 2.0423 2.4,73 2.7,00
$0 1.-/-' 2.0301 2.4377 2.723/
/" 1.-/3' 2.0211 2.4233 2.704,
/0 1.-7'4 2.0141 2.4121 2.-/'-
0" 1.-7,' 2.00/- 2.4033 2.-77/
1" 1.-70- 2.0003 2.3'01 2.--03
2" 1.---' 1.''44 2.3/0/ 2.-47'
3" 1.--41 1.''01 2.373' 2.-3/7
5" 1.--20 1.'/-7 2.3-/, 2.-31-
#"" 1.--02 1.'/40 2.3-42 2.-2,'
##" 1.-,// 1.'/1/ 2.3-07 2.-213
#!" 1.-,77 1.'7'' 2.3,'/ 2.-174
R 1.-44' 1.'-00 2.32-3 2.,7,/
!ursH D.L. OIen3 _andboo# of Statistical 2ables ;1'-2<3 :eadin*3 #4J 4ddison&=esle>3 pp. 2/&30.
Cop>ri*ht 1'-2 b> 4ddison&=esle> (ublishin* Compan>.
1-4
Ane8a 1' )abelul par!ial al distribu&iei I pentru ` Y 030,
d%
J6it:in
K
intra7
*ru%
d% inter*ru% Jbet6eenK
# ! $ / 0 1 2 3 5 #"
#
1-13447
-
1''3,00
0
21,3707
3
2243,/3
2
23031-1
'
2333'/-
0
23-37-/
4
23/3//2
7
2403,43
3
2413//17
!
1/3,12/ 1'30000 1'31-43 1'324-/ 1'32'-4 1'332', 1'33,32 1'33710 1'33/4/ 1'33','
$
10312/0 '3,,21 '327-- '31172 '3013, /3'40- /3//-7 /3/4,2 /3/123 /37/,,
/
7370/- -3'443 -3,'14 -33//2 -32,-1 -31-31 -30'42 -30410 ,3''// ,3'-44
0
-3-07' ,37/-1 ,340', ,31'22 ,30,03 43',03 43/7,' 43/1/3 43772, 4373,1
1
,3'/74 ,31433 437,71 43,337 433/74 432/3' 4320-7 4314-/ 430''0 430-00
2
,3,'14 437374 4334-/ 431203 33'71, 33/--0 337/70 3372,7 33-7-7 33-3-,
3
,33177 434,'0 430--2 33/37' 33-/7, 33,/0- 33,00, 3343/1 333//1 333472
5
,31174 432,-, 33/-2, 33-331 334/17 33373/ 332'27 3322'- 3317/' 331373
#"
43'-4- 43102/ 3370/3 3347/0 3332,/ 332172 3313,, 330717 330204 23'7/2
##
43/443 33'/23 33,/74 333,-7 33203' 330'4- 330123 23'4/0 23/'-2 23/,3-
#!
437472 33//,3 334'03 332,'2 3310,' 23''-1 23'134 23/4/- 237'-4 237,34
#$
43--72 33/0,- 33410, 3317'1 3302,4 23'1,3 23/321 237--' 237144 23-710
#/
43-001 3373/' 33343' 331122 23',/2 23/477 237-42 23-'/7 23-4,/ 23-022
#0
43,431 33-/23 332/74 330,,- 23'013 237'0, 2370-- 23-40/ 23,/7- 23,437
#1
434'40 33-337 3323/' 3300-' 23/,24 237413 23-,72 23,'11 23,377 234'3,
#2 434,13 33,'1, 331'-/ 23'-47 23/100 23-'/7 23-143 23,4/0 234'43 2344''
#3
43413' 33,,4- 331,'' 23'277 23772' 23--13 23,7-7 23,102 234,-3 234117
#5 433/07 33,21' 331274 23/',1 237401 23-2/3 23,43, 2347-/ 234227 23377'
!"
433,12 334'2/ 330'/4 23/--1 23710' 23,''0 23,140 234471 233'2/ 23347'
!# 43324/ 334--/ 33072, 23/401 23-/4/ 23,727 234/7- 23420, 233--0 233210
!!
43300' 334434 3304'1 23/1-7 23--13 23,4'1 234-3/ 233'-, 23341' 232'-7
!$ 4327'3 334221 3302/0 237',, 23-400 23,277 234422 23374/ 233201 232747
!/
432,'7 33402/ 3300// 2377-3 23-207 23,0/2 23422- 233,,1 233002 232,47
!0 432417 333/,2 23''12 237,/7 23-030 234'04 234047 233371 232/21 2323-,
!1 4322,2 333-'0 23'7,2 23742- 23,/-/ 234741 233//3 23320, 232-,,
2321'7
!2 432100 333,41 23'-04 23727/ 23,71' 234,'1 233732 2330,3 232,01 232043
!3
431'-0 333404 23'4-7 237141 23,,/1 2344,3 233,'3 232'13 2323-0 231'00
!5 431/30 333277 23'340 237014 23,4,4 234324 2334-3 2327/3 23222' 2317-/
$"
43170' 3331,/ 23'223 23-/'- 23,33- 23420, 233343 232--2 232107 231-4-
NotH 4cest tabel este aplicabil pentru maimum 11 *rupuri ;df
Pet$een
Y 10 "i df
Zit0in
maim Y 30<.
1-,
Ane8a 2' @alori critice ale coe1icientului de "orela&ie r al lui @earson
Uni&atera&
p S "D"0 p S "D!0 p S "D"# p S "D""0
Bi&atera&
d% p S "D#" p S "D"0 p S "D"! p S "D"#
# 03'// 03''7 03''', 03''''
! 03'00 03',0 03'/0 03''0
$ 03/0, 03/7/ 03'34 03','
/ 0372' 03/11 03//2 03'17
0 03--' 037,4 03/33 03/74
1 03-22 03707 037/' 03/34
2 03,/2 03--- 037,0 037'/
3 03,4' 03-32 0371- 037-,
5 03,21 03-02 03-/, 0373,
#" 034'7 03,7- 03-,/ 0370/
## 0347- 03,,3 03-34 03-/4
#! 034,/ 03,32 03-12 03--1
#$ 03441 03,14 03,'2 03-41
#/ 0342- 034'7 03,74 03-23
#0 03412 034/2 03,,/ 03-0-
#1 03400 034-/ 03,42 03,'0
#2 033/' 034,- 03,2/ 03,7,
#3 0337/ 03444 03,1- 03,-1
#5 033-' 03433 03,03 03,4'
!" 033- 03423 034'2 03,37
!# 033,2 03413 034/2 03,2-
!! 03344 03404 03472 03,1,
!$ 03337 033'- 034-2 03,0,
!/ 03330 033// 034,3 034'-
!0 03323 033/1 0344, 034/7
!1 03317 03374 03437 0347'
!2 03311 033-7 03430 03471
!3 0330- 033-1 03423 034-3
!5 03301 033,, 0341- 034,-
$" 032'- 0334' 0340' 0344'
$0 0327, 0332, 033/1 0341/
/" 032,7 03304 033,/ 033'3
/0 03243 032// 0333/ 03372
0" 03231 03273 03322 033,4
1" 03211 032,0 032', 0332,
2" 031', 03232 03274 03302
3" 031/3 03217 032,- 032/3
5" 03173 0320, 03242 032-7
#"" 031-4 031', 03230 032,4
1--
Ane8a 3' @alori critice ale "orela&iei r3 df Y A G 23 unde A este num$rul perechilor de scoruri.
d% 0X #X d% 0X #X
#
.''7 1.000
!/
.3// .4'-
!
.',0 .''0
!0
.3/1 .4/7
$
./7/ .','
!1
.374 .47/
/
./11 .'17
!2
.3-7 .470
0
.7,4 ./74
!3
.3-1 .4-3
1
.707 ./34
!5
.3,, .4,-
2
.--- .7'/
$"
.34' .44'
3
.-32 .7-,
$0
.32, .41/
5
.-02 .73,
/"
.304 .3'3
#"
.,7- .70/
/0
.2// .372
##
.,,3 .-/4
0"
.273 .3,4
#!
.,32 .--1
1"
.2,0 .32,
#$
.,14 .-41
2"
.232 .302
#/
.4'7 .-23
3"
.217 .2/3
#0
.4/2 .-0-
5"
.20, .2-7
#1
.4-/ .,'0
#""
.1', .2,4
#2
.4,- .,7,
#!0
.174 .22/
#3
.444 .,-1
#0"
.1,' .20/
#5
.433 .,4'
!""
.13/ .1/1
!"
.423 .,37
$""
.113 .14/
!#
.413 .,2-
/""
.0'/ .12/
!!
.404 .,1,
0""
.0// .11,
!$
.3'- .,0,
#"""
.0-2 .0/1
Surs? )able @66 din 2isher and PatesJ Statistical 2ables for Piological7 )gricultural and Medical
+esearc0' 8on*man Hroup 8td.3 8ondon.
1-7
Ane8a 5. @alorile (e.i(ientu&ui Y r Y pentru patru pra*uri de semni1ica!ie
N pS"D#" pS"D"0 pS"D"!0 pS"D"#
$ 03/1 03// 03'3 03'-
/ 0373 03/1 03// 03'2
0 03-7 037, 03/3 03/7
1 03-2 0371 037' 03/3
2 03,/ 03-7 037, 03/0
3 03,, 03-3 0372 037-
5 03,2 03-0 03-' 0373
#" 03,0 03,/ 03-- 0371
## 034/ 03,, 03-3 03-/
#! 034- 03,3 03-1 03--
#$ 0344 03,1 03,' 03-4
#/ 0343 03,0 03,7 03-2
#0 0341 034/ 03,- 03-1
#1 0340 0347 03,4 03,'
#2 033' 034- 03,3 03,/
#3 033/ 0344 03,2 03,-
#5 0337 0343 03,0 03,,
!" 033- 0342 034' 03,4
!0 0332 033/ 034, 034'
$" 0330 033, 0341 034,
$0 0327 0332 033/ 0342
/" 032- 0330 033- 033'
/0 0324 032' 0334 0337
0" 0323 0327 0332 033,
Ane8a #"' @alori ale "orela&iei rangurilor > pentru dou$ pra*uri de semni1ica!ie
Nr' %ere(6i pS"D"0 pS"D"#
0 13000 &&
1 03//- 13000
2 037/- 03'2'
3 0373/ 03//1
5 03-/3 03/33
#" 03-4/ 03'74
#! 03,'1 03777
#/ 03,44 03714
#1 03,0- 03--,
#3 0347, 03-2,
!" 034,0 03,'1
!! 0342/ 03,-2
!/ 0340' 03,37
!1 033'2 03,1,
!3 03377 034'-
$" 033-4 0347/
1-/
Ane8a ##' @alorile critice pentru testul de "orela&ie a rangurilor > ;r:o< al lui Spearman
N
Test uni&atera&
J / "D"0 J S "D"!0 J S "D"# J S "D""0
Test -i&atera&
J S "D#" J S "D"0 J S "D"! J S "D"#
0
0.'00
1
03/2' 03//- 03'43
2
03714 037/- 03/'3
3
03-43 0373/ 03/33 03//1
5
03-00 03-/3 037/3 03/33
#"
03,-4 03-4/ 0374, 037'4
##
03,23 03-23 0373- 03/1/
#!
0.4'7 03,'1 03703 037/0
#$
0347, 03,-- 03-73 0374,
#/
034,7 03,4, 03-4- 0371-
#0
03441 03,2, 03-23 03-/'
#1
0342, 03,07 03-01 03---
#2
03412 034'0 03,/2 03-4,
#3
033'' 0347- 03,-4 03-2,
#5
033// 034-2 03,4' 03-0/
!"
03377 034,0 03,34 03,'1
!#
033-/ 0343/ 03,21 03,7-
!!
033,' 0342/ 03,0/ 03,-2
!$
033,1 0341/ 034'- 03,4'
!/
03343 0340' 034/, 03,37
!0
0333- 03400 0347, 03,2-
!1
0332' 033'2 034-, 03,1,
!2
03323 033/, 034,- 03,0,
!3
03317 03377 0344/ 034'-
!5
03311 03370 03440 034/7
$"
0330, 033-4 03432 0347/
1-'
Ane8a #!' )abelul lui 2isher de trans1ormare a valorilor "orela&iei r n s"oruri 2
r 2 r 2 r 2 r 2
"D"""" 030000 "D!1"" 032--7 "D0!"" 03,7-3 "D23"" 1304,4
"D"#"" 030100 "D!2"" 0327-' "D0$"" 03,'01 "D25"" 130714
"D"!"" 030200 "D!3"" 032/77 "D0/"" 03-042 "D3""" 130'/-
"D"$"" 030300 "D!5"" 032'/- "D00"" 03-1/4 "D3#"" 131270
"D"/"" 030400 "D$""" 0330', "D01"" 03-32/ "D3!"" 131,-/
"D"0"" 030,00 "D$#"" 03320, "D02"" 03-47, "D3$"" 131//1
"D"1"" 030-01 "D$!"" 03331- "D03"" 03--2, "D3/"" 132212
"D"2"" 030701 "D$$"" 03342/ "D05"" 03-777 "D30"" 132,-2
"D"3"" 030/02 "D$/"" 033,41 "D1""" 03-'31 "D31"" 132'33
"D"5"" 030'02 "D$0"" 033-,4 "D1#"" 0370/' "D32"" 133331
"D#""" 031003 "D$1"" 0337-' "D1!"" 0372,0 "D33"" 1337,/
"D##"" 031104 "D$2"" 033/34 "D1$"" 037414 "D35"" 13421'
"D#!"" 03120- "D$3"" 034001 "D1/"" 037,/2 "D5""" 134722
"D#$"" 03 1307 "D$5"" 03411/ "D10"" 0377,3 "D5#"" 13,27,
"D#/"" 03 140' "D/""" 03423- "D11"" 037'2/ "D5!"" 13,/'0
"D#0"" 031,11 "D/#"" 0343,- "D12"" 03/307 "D5$"" 13-,/4
"D#1"" 031-14 "D/!"" 034477 "D13"" 03/2'1 "D5/"" 1373/0
"D#2"" 031717 "D/$"" 034,'' "D15"" 03/4/0 "D50"" 13/31/
"D#3"" 031/20 "D//"" 034722 "D2""" 03/-73 "D51"" 13'4,'
"D#5"" 031'23 "D/0"" 034/47 "D2#"" 03//72 "D52"" 230'23
"D!""" 032027 "D/1"" 034'73 "D2!"" 03'07- "D53"" 232'7-
"D!#"" 032132 "D/2"" 03,101 "D2$"" 03'2/7 "D55"" 23-4-7
"D!!"" 032237 "D/3"" 03,230 "D2/"" 03',0,
"D!$"" 032342 "D/5"" 03,3-1 "D20"" 03'730
"D!/"" 03244/ "D0""" 03,4'3 "D21"" 03''-2
"D!0"" 032,,4 "D0#"" 03,-27 "D22"" 130203
170
Ane8a #$. )abelul de trans1ormare al lui r %n note 2
2 "D"" "D"# "D"! "D"$ "D"/ "D"0 "D"1 "D"2 "D"2 "D"3 "D"5 2
"D"
030000 030100 030200 030300 030400 030,00 030,'' 030-'' 030-'' 030-'' 030/'/
"D"
"D#
030''7 0310'- 0311'1 0312'3 013'1 0314/' 031,/- 031-/4 031-/4 031-/4 031/77
"D#
"D!
031'74 032070 0321-, 0322-0 0323,, 03244' 032,43 032-3- 032-3- 032-3- 032/21
"D!
"D$
032'13 033004 0330', 0331/, 03327, 0333-4 0334,2 033,40 033,40 033,40 033714
"D$
"D/
033/00 033//, 033'-' 0340,3 03413- 03421' 034301 0343/2 0343/2 0343/2 034,42
"D/
"D0
034-21 034-'' 034777 034/,4 034'30 03,00, 03,0/0 03,1,4 03,1,4 03,1,4 03,2''
"D0
"D1
03,370 03,441 03,,11 03,,/0 03,-4' 03,717 03,7/4 03,/,0 03,/,0 03,/,0 03,'/0
"D1
"D2
03-044 03-107 03-1-' 03-231 03-2'1 03-3,1 03-411 03-4-' 03-4-' 03-4-' 03-,/4
"D2
"D3
03--40 03--'- 0-7,1 0-/0, 03-/,/ 03-'11 03-'-3 037014 037014 037014 037114
"D3
"D5
0371-3 037211 037,2' 03730- 0373,2 0373'/ 037443 0374/7 0374/7 0374/7 037,74
"D5
#D"
037-1- 037-,/ 037-'' 03773' 03777' 037/1/ 037/,7 037/', 037/', 037/', 037'-'
#D"
#D#
03/00, 03/041 03/07- 03/110 03/144 03/17/ 03/210 03/243 03/243 03/243 03/30-
#D#
#D0
03/337 03/3-7 03/3'7 03/42- 03/4,, 03/4/3 0/,11 03/,3/ 03/,3/ 03/,3/ 03/,'1
#D0
#D$
03/-17 03/-43 03/--/ 03/-'2 03/717 03/741 03/7-4 03/7/7 03/7/7 03/7/7 03//32
#D$
#D/
03//,4 03//7, 03//'- 03/'17 03/'37 03/',7 03/'77 03/''- 03/''- 03/''- 03'033
#D/
#D0
03'0,1 03'0-' 03'0/7 03'104 03'121 03'13/ 03'1,4 03'170 03'170 03'170 03'201
#D0
#D1
03'217 03'232 03'24- 03'2-1 03'27, 03'2/' 03'302 03'31- 03'31- 03'31- 03'341
#D1
#D2
03'3,4 03'3-- 03'37' 03'3'1 03'402 03'414 03'42, 03'43- 03'43- 03'43- 03'4,/
#D2
#D3
03'4-/
1
03'47/3 03'4//4 03'4'/3 03',0/0 03',17
,
03',2-/ 03',3,' 03',3,' 03',3,' 03',,37
#D3
#D5
03',-2
4
03',70' 03',7'2 03',/73 03',',3 03'-03
2
03'-10' 03'-1/, 03'-1/, 03'-1/, 03'-331
#D5
!D"
03'-40
3
03'-473 03'-,41 03'-00' 03'--7, 03'-73
'
03'-/03 03'-/-, 03'-/-, 03'-/-, 03'-'/-
!D"
!D#
03'704
,
03'7103 03'71,' 03'721, 03'72-' 03'732
3
03'737, 03'742- 03'724- 03'724- 03'7,2-
!D#
!D!
03'7,7
4
03'7-22 03'7--/ 03'7714 03'77,' 03'7/0
3
03'7/4- 03'7/// 03'7/// 03'7/// 03'7'70
!D!
!D$
03'/01
0
03'/04' 03'/0/7 03'/124 03'/1-1 03'/1'
7
03'/233 03'/2-7 03'/2-7 03'/2-7 03'/33,
!D$
!D/
03'/3-
7
03'/3'' 03'/431 03'/4-2 03'/4'2 03'/,2
2
03'/,,1 03'/,7' 03'/,7' 03'/,7' 03'/-3,
!D/
!D0
03'/--
1
03'/-// 03'/714 03'/73' 03'/7-4 03'/7/
/
03'//12 03'//3, 03'//,/ 03'//,/ 03'///1
!D0
!D1
03'/'0
3
03'/'24 03'/'4, 03'/'-- 03'/'/7 03''00
7
03'002- 03''04, 03''0-4 03''0-4 03''0/3
!D1
!D2
03''10
1
03''11/ 03''13- 03''1,3 03''170 03''1/
-
03''202 03''21/ 03''233 03''233 03''24/
!D2
!D3
03''2-
3
03''2'2 03''2'2 03''30- 03''320 03''33
3
03''34- 03''3,' 03''372 03''372 03''3/4
!D3
!D5
03''3'
-
03''40/ 03''420 03''431 03''443 03''4,
4
03''4-4 03''47, 03''4/, 03''4/, 03''4',
!D5
2 "D"" "D"# "D"! "D"$ "D"/ "D"0 "D"1 "D"2 "D"2 "D"3 "D"5 2
171
172
Ane8a #/' @alorile critice pentru distribu!ia ":iDptrat ;etras<.
d%
%
"D"0 "D"!0 "D"#
# 33/4 ,302 -3-4
! ,3'' 733/ '321
$ 73/1 '33, 11334
/ '34' 11314 1332/
0 11307 123/3 1,30'
1 123,' 1434, 1-3/1
2 14307 1-301 1/34/
3 1,3,1 173,3 2030'
5 1-3'2 1'302 213-7
#" 1/331 2034/ 23321
## 1'3-/ 213'2 24372
#! 21303 23334 2-322
#$ 2233- 24374 273-'
#/ 233-/ 2-311 2'314
#0 2,300 2734' 303,/
#1 2-330 2/3/, 32300
#2 27.,' 3031' 33341
#3 2/3/7 313,3 343/0
#5 30314 323/, 3-31'
!" 31341 34317 373,7
!# 323-7 3,34/ 3/3'3
!! 333'2 3-37/ 4032'
!$ 3,317 3/30/ 413-4
!/ 3-342 3'33- 423'/
!0 373-, 403-, 44331
!1 3/3// 413'2 4,3-4
!2 40311 4331' 4-3'-
!3 41334 4434- 4/32/
!5 423,- 4,372 4'3,'
$" 43377 4-3'/ ,03/'
/" ,,37- ,'334 -33-'
0" -73,0 71342 7-31,
1" 7'30/ /332' //33/
2" '03,3 ',302 100342
3" 1013// 10-3-3 100343
5" 11331, 11/314 124312
#"" 124334 12'3,- 13,3/1
173
Ane8a #0' .uantilele distribu&ei G
2
( avnd probabilitatea 1 & p Y ` de a 1i dep$"ite ;tabel etins<
"D550 "D55 "D520 "D50 "D5 "D# "D"0 "D"!0 "D"# "D""0 "D""#
#
030000 030002 030010 03003' 0301,/ 2370- 33/41 ,3024 -3-3, 73/7' 103/3
!
030100 030201 030,0- 03102- 032107 43-0, ,3''1 7337/ '3210 103-0 133/2
$
03072 0311, 0321- 033,2 03,/4 -32,1 73/1, '334/ 11334 123/4 1-327
/
03207 032'7 034/4 03711 130-4 7377' '34// 11314 1332/ 143/- 1/347
0
03412 03,,4 03/31 1314, 13-10 '323- 11307 123/3 1,30' 1-37, 203,1
1
03-7- 03/72 13237 13-3, 23204 103-4 123,' 1434, 1-3/1 1/3,, 2234-
2
03'/' 1323' 13-'0 231-7 23/33 12302 14307 1-301 1/34/ 2032/ 24332
3
13344 13-47 231/0 23733 334,0 1333- 1,3,1 173,3 2030' 213', 2-312
5
1373, 230// 23700 3332, 431-/ 143-/ 1-3'2 1'302 213-7 233,' 273//
#"
231,- 23,,/ 33247 33'40 43/-, 1,3'' 1/331 2034/ 23321 2,31' 2'3,'
##
23-03 330,3 33/1- 43,7, ,3,7/ 1732/ 1'3-/ 213'2 24373 2-37- 3132-
#!
33074 33,71 43404 ,322- -3304 1/3,, 21303 23334 2-322 2/330 323'1
#$
33,-, 43107 ,300' ,3/'2 73041 1'3/1 2233- 24374 273-' 2'3/2 343,3
#/
4307, 43--0 ,3-2' -3,71 737'0 2130- 233-/ 2-312 2'314 31332 3-312
#0
43-01 ,322' -32-2 732-1 /3,47 22331 2,300 2734' 303,/ 323/0 37370
#1
,3142 ,3/12 -3'0/ 73'-2 '3312 233,4 2-330 2/3/, 32300 34327 3'32,
#2
,3-'7 -340/ 73,-4 /3-72 1030' 24377 273,' 3031' 33341 3,372 4037'
#3
-32-, 7301, /3231 '33'0 103/- 2,3'' 2/3/7 313,3 343/1 3731- 42331
#5
-3/44 73-33 /3'07 10312 113-, 27320 30314 323/, 3-31' 3/3,/ 433/2
!"
73434 /32-0 '3,'1 103/, 12344 2/341 31341 34317 373,7 40300 4,331
!#
/3034 /3/'7 1032/ 113,' 13324 2'3-2 323-7 3,34/ 333'3 41340 4-3/0
!!
/3-43 '3,42 103'/ 12334 14304 303/1 333'2 3-37/ 4032' 423/0 4/327
!$
'32-0 10320 113-' 1330' 143/, 32301 3,317 3/30/ 413-4 4431/ 4'373
!/
'3//- 103/- 12340 133/, 1,3-- 33320 3-342 3'33- 423'/ 4,3,- ,131/
!0
103,2 113,2 13312 143-1 1-347 3433/ 373-, 403-, 44331 4-3'3 ,23-2
!1
1131- 12320 133/4 1,33/ 1732' 3,3,- 3/3/' 413'2 4,3-4 4/32' ,430,
!2
113/1 123// 143,7 1-31, 1/311 3-374 40311 4331' 4-3'- 4'3-, ,,34/
!3
1234- 133,- 1,331 1-3'3 1/3'4 373'2 41334 4434- 4/32/ ,03'' ,-3/'
!5
13312 1432- 1-30, 17371 1'377 3'30' 423,- 4,372 4'3,' ,2334 ,/330
$"
1337' 143', 1-37' 1/34' 203-0 4032- 43377 4-3'/ ,03/' ,33-7 ,'370
174
Ane8a #1' )abelul valorilor critice pentru testul E MannD=:itneK
N
A
FN
B
T 0 1 3 #" #! #/ #1 #3 !"
$ "D"0 " # ! $ / 0 1 2 3
0301 & & & 0 1 1 2 2 3
/ "D"0 # ! / 0 2 5 ## #! #/
0301 F 0 1 2 3 4 5 - /
0 "D"0 ! $ 1 3 ## #$ I0 #3 !"
0301 0 1 2 4 - 7 ' 11 13
1 "D"0 $ 0 3 ## #/ #2 !# !/ !2
0301 1 2 4 - ' 11 13 1- 1/
3 "D"0 1 3 #$ #2 !! !1 $# $1 /#
0301 2 4 7 11 1, 1/ 22 2- 30
#" "D"0 3 ## #2 !$ !5 $1 /! /3 00
0301 4 - 11 1- 21 2- 31 37 42
#! "D"0 ## #/ !! !5 $2 /0 0$ 1# 15
0301 - ' 1, 21 27 34 41 47 ,4
#/ "D"0 #$ #2 !1 $1 /0 00 1/ 2/ 3$
0301 7 11 1/ 2- 34 42 ,0 z,/ -7
#1 "D"0 #0 !# $# /! 0$ 1/ 20 31 53
0301 ' 13 22 31 41 ,0 -0 70 7'
#3 "D"0 #3 !/ $1 /3 1# 2/ 31 55 ##!
0301 11 1- 2- 37 47 ,/ 70 /1 '2
!" "D"0 !" !2 /# 00 15 3$ 53 ##! #!2
0301 13 1/ 30 42 ,4 -7 7' '2 10,
17,
Ane8a #2' @alorile critice pentru testul =il"oLon
Nive& de se4ni.i(aie %entru test uni&atera&
"D"!0 "D"# "D""0
Nive& de se4in.i(aie %entru test -i&atera&
"D"0 "D"! "D"#
2 2 0 &
3 4 2 0
5 - 3 2
#" / , 3
## 11 7 ,
#! 14 10 7
#$ 17 13 10
#/ 21 1- 13
#0 2, 20 1-
#1 30 24 20
#2 3, 2/ 23
#3 40 33 2/
#5 4- 3/ 32
!" ,2 43 3/
!# ,' 4' 43
!! -- ,- 4'
!$ 73 -2 ,,
!/ /1 -' -1
!0 /' 77 -/
17-
Ane8a #3' 2unc!ia de reparti&ie normal standard A ;03 l<
2 "D"" "D"# "D"! "D"$ "D"/ "D"0 "D"1 "D"2 "D"3 "D"5
"D" 03,000 03,040 03,0/0 03,120 03,1-0 03,1'' 03,23' 03,27' 03,31' 03,3,'
"D# 03,3'/ 03,43/ 03,47/ 03,,17 03,,,7 03,,'- 03,-3- 03,-7, 03,714 03,7,3
"D! 03,7'3 03,/32 03,/71 03,'10 03,'4/ 03,'/7 03-02- 03-0-4 03-103 03-141
"D$ 03-17' 03-217 03-2,, 03-2'3 03-331 03-3-/ 03-40- 03-443 03-4/0 03-,17
"D/ 03-,,4 03-,'1 03--2/ 03---4 03-700 03-73- 03-772 03-/0/ 03-/44 03-/7'
"D0 03-'1, 03-',0 03-'/, 03701' 0370,4 0370// 037123 0371,7 0371'0 037224
"D1 0372,7 0372'1 037324 0373,7 0373/' 037422 0374,4 0374/- 037,17 037,4'
"D2 037,/0 037-11 037-42 037-73 037704 037734 0377-4 0377'4 037/23 037/,2
"D3 037//1 037'10 037'3' 037'-7 037'', 03/023 03/0,1 03/07/ 03/10- 03/133
"D5 03-1,' 03/1/- 03/212 03/23/ 03/2-4 03/2/' 03/31, 03/340 03/3-, 03/3/'
#D" 03/413 03/43/ 03/4-1 03/4/, 03/,0/ 03/,31 03/,,4 03/,77 03/,'' 03/-21
#D# 03/-43 03/--, 03/-/- 03/70/ 03/72' 03/74' 03/770 03/7'0 03//10 03//30
#D! 03//4' 03//-' 03//// 03/'07 03/'2, 03/'44 03/'-2 03/'/0 03/''7 03'01,
#D$ 03'032 03'04' 03'0-- 03'0/2 03'0'' 03'11, 03'131 03'147 03'1-2 03'177
#D/ 03'1'2 03'207 03'222 03'23- 03'2,1 03'2-, 03'27' 03'2'2 03'30- 03'31'
#D0 03'332 03'34, 03'3,7 03'370 03'3/2 03'3'4 03'40- 03'41/ 03'42' 03'441
#D1 03'4,2 03'4-3 03'474 03'4/4 03'4', 03',0, 03',1, 03',2, 03',3, 03',4,
#D2 03',,4 03',-4 03',73 03',/2 03','1 03','' 03'-0/ 03'-1- 03'-2, 03'-33
#D3 03'-41 03'-4' 03'-,- 03'--4 03'-71 03'-7/ 03'-/- 03'-'3 03'-'' 03'70-
#D5 03'713 03'71' 03'72- 03'732 03'73/ 03'744 03'7,0 03'7,- 03'7-1 03'7-7
!D" 03'772 03'77/ 03'7/3 03'7// 03'7'3 03'7'/ 03'/03 03'/0/ 03'/12 03'/17
!D# 03'/21 03'/2- 03'/30 03'/34 03'/3/ 03'/42 03'/4- 03'/,0 03'/,4 03'/,7
2(2 03'/-1 03'/-4 03'/-/ 03'/71 03'/7, 03'/7/ 03'//1 03'//4 03'//7 03'/'0
!D$ 03'/'3 03'/'- 03'/'3 03''01 03''04 03''0- 03''0' 03''11 03''13 03''1-
!D/ 03''1/ 03''20 03''22 03''2, 03''27 03''2' 03''31 03''32 03''34 03''3-
!D0 03''3/ 03''40 03''41 03''43 03''4, 03''4- 03''4/ 03''4' 03'',1 03'',2
!D1 03'',3 03'',, 03'',- 03'',7 03'',' 03''-0 03''-1 03''-2 03''-3 03''-4
!D2 03''-, 03''-- 03''-7 03''-/ 03''-' 03''70 03''71 03''72 03''73 03''74
!D3 03''74 033'7, 03''7- 03''77 03''77 03''7/ 03''7' 03''7' 03''/0 03''/1
!D5 03''/1 03''/2 03''32 03''/3 03''/4 03''/4 03''-, 03''/, 03''/- 03''/-
$D" 03''/7 03''/7 03''/7 03''// 03''// 03''/' 03''/' 03''/' 03'''0 03'''0
$D# 03'''0 O.S''1 03'''1 03'''1 03'''2 03'''2 03'''2 03'''2 03'''3 03'''3
$D! 03'''3 03'''3 03'''4 03'''4 03'''4 03'''4 03'''4 03''', 03''', 03''',
$D$ 03''', 03''', 03''', 03'''- 03'''- 03'''- 03'''- 03'''- 03'''- 03'''7
$D/ 03'''7 03'''7 03'''7 03'''7 03'''7 03'''7 03'''7 03'''7 03'''7 03'''/
177
GLOSAR ,E SI)BOLURI @I AOR)ULE ,E CALCUL
CAPITOLUL $' ,ISTRIBU<II @I AREC=EN<E
Si4-&uri i se4ni.i(aia &r
; un scorO %n *eneral ; este simbolul variabilei
f 1recven!a unui scor
f
b
1recven!a brut$
f
r
1recven!a relativ$ ;re+ult$ prin trans1ormare procentual$ a f
b
<
fc 1recven!$ cumulat$
f
bc
1recven!$ brut$ cumulat$
f
rc
1recven!$ relativ$ cumulat$
;
min
cea mai mic$ valoare de scor
;
ma6
cea mai mare valoare de scor
i m$rimea unui interval de *rupare
C
i
centrul de interval
l
i
limita in1erioar$ a unui interval
l
s
limita superioar$ a unui interval
p valoarea procentual$ a unei 1recven!e
)IC+ange amplitudinea %mpr$"tierii unei distribu!ii
CAPITOLUL /' IN,ICATORI AI TEN,I<EI CENTRALE
Si4-&uri i se4ni.i(aia &r
Mo modul
Md mediana
media e"antionului
S media popula!iei
` sum$ de ceea ce urmea+$
devia!ia unui scor de la medie
Ar4u&e
;
; ;
A
;
;

17/
2ormula mediei pentru date ne*rupate
2ormula mediei pentru date *rupate
2ormule pentru determinarea medianei
CAPITOLUL 0' )SURI ALE =ARIABILIT<II
Si4-&uri i se4ni.i(aia &r
)IC+ amplitudinea %mpr$"tierii unei distribu!ii
N
1
3 N
2
3 N
3
cuartilul unu3 doi "i trei
IN+ abaterea intercuartilic$
)N abaterea cuartilic$
175 IN+ criteriu de detectare a valorilor atipice ;outlieri<
)SCSG abterea standard
O abaterea standard a popula!iei
s abaterea standard a e"antionului
O
2
dispersia sau varian!a popula!iei
s
2
dispersia sau varian!$ e"antionului
2 scoruri standardO scoruri sau note 2
Ar4u&e
2ormula pentru 4mplitudinea 7mpr$"tierii )I Y + ;+ange< Y ;
ma6
M;
min
2ormula petru abaterea de la medie pentru date ne*rupate
2ormula petru abaterea de la medie pentru date *rupate
2ormula varian!ei pentru date ne*rupate
2ormula varian!ei pentru date *rupate
2ormula abaterii standard pentru date ne*rupate
A
; #
;

2
1 +

A
Md
i
c i
f
i
f
A
l Md + <
2
;
A
; ;
)M

A
; ; #
)M

1
< ;
2
2

A
A
;
;
s
1
< ;
2
2
2

A
A
;
;
s
1
< ;
2
2
2

A
A
f;
f;
s
17'
2ormula abaterii standard pentru date ne*rupate
2ormul$ pentru determinarea lui 2 din date brute
2ormul$ de determinare a scorurilor brute din 2
CURSUL 1' INAEREN<A STATISTIC
Si4-&uri i se4ni.i(aia &r
p probabilitatea de eroare
p;4< probabilitatea de a se produce evenimentul 4
p;4 sau L< probabilitatea de a se produce evenimentul 4 sau L
p;43 L< probabilitatea de a se produce evenimentul 4 "i L
;
e 13'-O interval de %ncredere pentru p Y .0,
;
e 23,/O interval de %ncredere pentru p Y .01
5SCS
;
eroarea standard
E
p
YS
p
eroarea standard a unui cuantum procentual
0
0
ipote+a de nul
0
1
ipote+a de cercetare
df *rade de libertate ;degree of freedom<
C6 interval de %ncredere ;Confidence Interval<
` nivelul al1a la care se testea+$ 0
0
t valoarea testului t de semni1ica!ie
valoarea testului t de semni1ica!ie a di1eren!ei dintre dou$ medii
t
cal
t calculat
t
crit
t critic din tabel ;t tabelar<
eroarea standard a mediei popula!iei
eroarea standard a unei medii estimate
eroarea standard a di1eren!ei dintre dou$ medii estimate.
Ar4u&e
1
< ;
2
2

A
A
f;
f;
s
. ; 4 ; +

; ;
4

;
s
2 1
; ;
t

2 1
; ;
s

1/0
Eroarea standard a unei medii de selec!ie
1

A
s
S 5S
;
)estul t pentru dou$ e"antioane independente
2
1
2 1
2 1
; ;
6 6
s
; ;
t

)estul t pentru dou$ e"antioane independente

2
2
2
1
2
1
2 1
A
s
A
s
; ;
t
+

)estul t pentru dou$ e"antioane independente ;dispersii e*ale3 cumulate<

,
_

+
1
]
1

+
+

2 1 2 1
2
2 2
2
1 1
2 1
1 1
2
< 1 ; < 1 ;
A A A A
s A s A
; ;
t
)estul t al lui 2isher pentru dou$ medii necorelate

,
_

,
_

+
+

2 1
2 1
2 1
2
2
2
1
2 1
2 A A
A A
A A
; ;
; ;
t
)estul t pentru di1eren!a a dou$ e"antioane corelate

S
t
A
s
;
t

)estul t pentru un cuantum procentual
2
2 2
1
1 1
2 1
A
3 p
A
3 p
p p
t
+

CAPITOLUL 2' STU,IUL ASOCIERII ,INTRE =ARIABILE PRIN CORELA<IE

Si4-&uri i se4ni.i(aia &r
r corela!ia (earson prin momentul produselor
X corela!ia Spearman prin metoda ran*urilor ;r0o<
r
bis
coe1icient de corela!ie biserial
r
punctbis
coe1icient de corela!ie punct&biserial
r
tris
coe1icient de corela!ie triserial
+ coe1icient de corela!ie multipl$
1/1
y coe1icientul de corela!ie 1i
= coe1icientul de corela!ie Aendall
4
6
7 4
8
scorurile 2 pentru variabilele ; "i >
r
2
7 X
2
coe1icien!ii de determinare ai lui r3 respectiv X
d di1eren!a dintre perechile de ran*uri din 1ormula lui r0o
Ar4u&e
2ormula de de1ini!ie a corela!iei r
2ormula de calcul a corela!iei r
2ormula pentru corela!ia ran*urilor r0o
CAPITOLUL 3' UTILI;AREA PRE,ICTI= A ASOCIERII ,INTRE =ARIABILE
REGRESIA LINIAR SI)PL @I )ULTIPL
Si4-&uri i se4ni.i(aia &r
\> valoarea estimat$ pentru variabila > de la variabila ;
="\> M>% re+iduale ;suma di1eren!elor dintre > ob!inut "i cel pre+is<
b pantaO schimbarea ce se produce la variabila > cnd ; se schimb$ cu o unitate.
a interceptul ;valoare lui > cnd ; este +ero<
P coe1icient de re*resie nestandardi+at
R coe1icient de re*resie standardi+at
Ar4u&e
\> C P
<
B P
1
E;
\> C P
<
B P
1
E;
1
B P
2
E;
2
B ... B P
n
E;
n
4
8
C r E 4
6
[ ] [ ] < ; < ;
2 2 2 2
> > A ; ; A
> ; ;> A
r
;>

2 2
< ; < ;
< <; ;
> > ; ;
> > ; ;
r
;>

< 1 ;
-
1
2
2

A A
d

6
8
r P

1
6 P 8 P
1 0

2
<
x
;
2
x

A
> >
s
> >
1/2
CAPITOLUL 5' TESTAREA IPOTE;ELOR PRIN TEHNICA CHI7PTRAT J
!
K

2
valoarea testului chi&p$trat

2
calc
chi&p$trat calculat

2
critic
chi&p$trat critic
: num$r de rnduri
C num$r de coloane
f
o
1recven!a observat$
f
e
1recven!a epectat$
df *rade de libertate
b coe1icientul fi3 1olosit ca m$rime a e1ectului
b
Cramer
coe1icientul de corela!ie 1i al lui Cramer
Ar4u&e
2ormula distribu!iei chi&p$trat
2ormula de calcul pentru chi&p$trat
#$rimea e1ectului 1i "i 1i al lui Cramer
2ormul pentru *radele de libertate df Y ;:&1<;C&1<
CAPITOLUL #"' TESTE ,E SE)NIAICA<IE NEPARA)ETRICE
Si4-&uri i se4ni.i(aia &r
1 testul #ann&=hitne> pentru e"antioane independente
1d valoarea testului#ann&=hitne> pentru cel$lalt e"antion din pereche
?
1
3 ?
2
num$rul de subiec!i din primul "i din al doilea *rup
:
1
3 :
2
suma ran*urilor pentru primul3 respectiv cel de al doilea *rup
d di1eren!a dintre perechi la testul =ilcoon
2 suma ran*urilor la semnul cel mai mic la testul =ilcoon
_ anali+a de varian!$ neparametric$ ArusBal&=allis
A
i
num$rul de observa!ii
e
e o
f
f f
2
2
< ;

< 1 ;
2

L A
Cramer

A
2

N , A
, A ;
4

< ;
2
1/3
+
i
suma ran*urilor opentru un e"antion
B num$rul de e"antioane
c
V
2
testul 2riedman pentru e"antioanem corelate
Ar4u&e
2ormula pentru testul 1 #ann&=hitne>
2ormula lui 1d pentru testul #ann&=hitne>
Scorurile 2 pentru 1 cu e"antioane mari
Scorurile 2 pentru 2 cu e"antioane mari
2ormula pentru testul ArusBal&=allis
2ormula testului 2riedman
1
1 1
2 1
2
< 1 ;
+
A A
A A 1
+
+
1 A A 1
2 1
r
12
< 1 ;
2
2 1 2 1
2 1
+ +

A A A A
A A
1
4
24
< 1 2 <; 1 ;
4
< 1 ;
+

A A A
A A
2
4
< 1 ; 3
< 1 ;
12
2
+
+
A
A
+
A A
_
i
i
< 1 ; 3
< 1 ;
12
2 2
+
+
# A +
# A#
i V

1/4
SERIA PSIHOLOGIE
Au a%rut?
Elena Cocorad$ G Gidactica psi0ologiei
4urel 6on Clinciu G Statistici multivariate pentru psi0ologie
4na&#aria Ca+an G Strategii de autoreglare a -nv((rii
4urel 6on Clinciu G Statistici aplicate -n psi0ologie
n %re*tire?
1/,