BOLILE HIPOFIZEI

Bolile hipofizei se grupeaza n boli prin exces si boli prin lipsa de hormoni
hipofizari. Producia crescua de hormoni hipofizari e caracerisica umorilor
hipofizare! n perioada de debu. "indroamele de hipofuncie #hipopiuiarism$ apar
c%nd glanda ese disrusa de un proces inflamaor &ascular sau umoral.
1.ADENOMUL CROMOFOB
'onsiuie ipul cel mai obisnui de umoare hipofizara. La ncepu! umoarea se
dez&ola n hipofiza! iar pe masura ce se marese disruge pereii seii urcesi!
diafragmul seii si crese n sus! in&ad%nd larg hipoalamusul si cenrii ner&osi
n&ecinai. Procesul infilrai& e in&adan si caracerisic umorilor maligne.
Simptomatologie:
(n perioada de ncepu lipsesc semnele clinice.
( dureri de cap .'efaleea se daorese de fap presiunii exerciae de umoare pe
diafragmul seii.
(manifesari legae de suferina creierului) dereglari ale somnului si ale apeiului!
obeziae! febra. *aca umoarea se dez&ola anerior! comprima chiasma opica si
produce ulburari de &edere! arofie opica si pierderea oala a &ederii. *aca
umoarea se dez&ola poserior! deermina apariia diabeului insipid.
(+ulburarile endocrine apar mai %rziu) regresiunea caracerelor sexuale #hipo(
gonadismul$! insuficiena iroidiana si insuficiena suprarenala.
(O complicaie de emu a umorii hipofizare ese hemoragia! care necesia
iner&enia chirurgicala de urgena.
Diagnostic: se bazeaza pe )
(examenul radiologic al seii urcesi ( care araa marirea de &olum a glandei
( ,-.! '+ cranian
( ex. ofalmologic.
Tratamentul ese radiologic si chirurgical.
2.ACROMEGALIA
Prin acromegalie se nelege un sindrom clinic caraceriza prin creserea
deformana n grosime si laime a oaselor si a esuurilor moi. -odificarile sun
mai accenuae la faa si la exremiai. /feciunea ese pro&ocaa de un adenom
hipofizar care secrea caniai excesi&e de hormon de cresere. "impomele sun
diferie! dupa cum ulburarea endocrina sur&ine naine de nchiderea carila0elor de
cresere #gigantism) sau mai %rziu! la &%rsa adula #acromegalie).
Simptomatologie: -boala apare cu precadere nre 12 si 32 de ani.
(*eformarile feei si ale exremiailor se produc repa! n decurs de ani.
1
( -%inile si picioarele sun groase si lae! oracele ese de asemenea lai si
deforma. 'eea ce arage n primul r%nd aenia ese deformarea oaselor feei.
-andibula crese mul n lungime #prognaism$! de&enind proeminena! muscaura
de&ine dificila.
(+egumenele se ngroasa! la fel nasul! buzele si limba #macroglosie$.
( 4ocea capaa un imbru gra&! ca&ernos! mai ales la femei dupa menopauza.
(-uschii sun de obicei hiperrofiai!dar fora musculara ese diminuaa.
( La examinarea bolna&ului se consaa marirea de &olum a organelor #cord! fica!
splina! inesin si pancreas$.
('efaleea ese puernica si persisena.
( /pariia greurilor si a &arsaurilor indica o iriaie meningiana!
(apar ulburari de &edere! dereglari ne&roice! psihice si neuro&egeai&e.
(ulburari endocrine asociae ) dez&olarea parului pe corp la barba (hipertricoza)
si apariia parului pe faa la femeie (hirsutism) ( do&ada a aci&iaii crescue a
glandelor suprarenale. La femeie! mensrele de&in neregulae! dar sarcina ese
posibila. La barba! ulburarile n sfera geniala de&in e&idene abia n faza
a&ansaa a bolii.
(Boala e&olueaza foare len! n decurs de 53 ( 62 de ani.
Investigatii necesare penru diagnosic)
( examenului radiologic ( care araa prezena umorii hipofizare! ,-.! '+! ec.
( dozarile de fosfor si calciu n s%nge si urina.
(dozarea radioimunologica a hormonului de cresere n plasma7 n acromegalie se
gasesc &alori crescue! ( 62 p%na la 322 ug8ml #&alori normale 75(52$.
(O ala do&ada a e&oluiei boli o consiuie creserea exremiailor de la un an la
alu
Tratament: exisa n prezen mai mule procedee erapeuice )
(roenengerapia hipofizara. /re eficaciae doar n sadiul de ncepu.
(*aca umoarea crese rapid si produce leziuni oculare! se prefera exirparea
chirurgicala #hipofizecomie$.
(Folosirea radioizoopilor
.GIGAN!I"MUL
9iganismul se caracerizeaza prin creserea exageraa n nalime! depasind cu cel
puin 62: media saurala. 'a si n cazul acromegaliei! boala ese pro&ocaa de o
umoare hipofizara! care secrea n exces hormon somaorop! a carui aciune se
exercia naine de nchiderea carila0elor epifizare deermin%nd creserea n
lungime a oaselor. 9iganismul afeceaza nreg organismul! ineres%nd diferie
siseme si organe #muschi si &iscere$. Inalimea giganului depasese 6 m. 'raniul
ese mare! desi proporiona faa de resul corpului. -embrele cresc mul n
2
lungime! pasr%nd nsa proporiile normale. *aoria creserii excesi&e se produc
modificari ale scheleului! ca cifoscolioza si oseoporoza. 4iscerele sun mari! dar
corespunzaoare nalimii. *aca umoarea de&ine &oluminoasa! apar ulburari
neurologice si fenomene de compresiune.
Forme clinice: se cunosc mai mule forme de giganism)
( giganismul pur!
( giganismul cu eunuchism #organele geniale ram%n infanile! iar puberaea nu
are loc$.
(giganismul cu acromegalie#se asociaza cu deformarea exremiailor n laime$.
Evolutie: creserea ese rapida nca din copilarie! dar procesul hiperrofie poae
aparea si mai %rziu #nre 56 si 5; ani$. 'reserea n lungime coninua n
adolescena si la &%rsa adula. -usculaura giganului ese la ncepu bine
dez&olaa! permi%nd performane fizice. *upa o scura perioada de fora fizica!
urmeaza eapa de slabiciune musculara! cu scaderea rezisenei la efor si la boli
infecioase. *e aceea! cel mai adesea giganii nu aing &%rsa de <2 de ani.
Tratamentul ese profilactic si curativ. Profilaia rebuie sa aiba n &edere
pre&enirea complicaiilor ine&iabile n giganism #uberculoza! boli
cardio&asculare$. +raamenul curativ consa n exirparea umorii hipofizare si n
adminisrarea de hormoni sexuali! care grabesc nchiderea carila0elor epifizare!
oprind asfel procesul de cresere. "e &or reduce proeinele din alimenaie.
#. NANI"MUL $I%OFI&AR
.anismul ese de obicei consecina secreiei insuficiene de hormon somaorop.
*eficiul de hormon de cresere ese deermina de leziuni umorale sau
neumorale! inflamaorii! ale hipofizei #encefalie! meningoencefalie$ si bolile
degenerai&e ale sisemului ner&os.
Simptomatologie: n general! copiii cu nanism au o greuae normala la nasere.
*upa &%rsa de 5 an! creserea nceinese! copilul ram%n%nd mereu n urma celor
de aceeasi &%rsa. Inalimea definii&a nu depasese 5!62 sau 5!32 m. *iferiele
segmene ale corpului se dez&ola armonios! proporional. 'eeea ce arage n mod
deosebi aenia ese graciliaea acesora. 'apul ese mic= la fel si exremiaile .
Expresia feei ese 0u&enila. .anicii par odeauna mai ineri dec% sun n realiae.
+egumenele sun fine! palide. .u rareori apar fenomene de mbar%nire precoce a
egumenelor. Ineligena ese cel mai des normala! dar comporamenul ram%ne
pueril. *eseori! a0unsi la &%rsa puberaii! nanicii nu se maurizeaza sexual.
/specul ese cunoscu sub denumirea de infanilism sexual.
3
Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe alia redusa a bolna&ului si pe
modificarile radiologice ale seii urcesi! care indica exisena unor leziuni sau a
unei umori hipofizare.
Tratament: nre mi0loacele erapeuice! locul principal l deine hormonul de
cresere! dar n pracica medicala se aplica raamenul cu hormoni periferici
#insulina! exrace iroidiene ( +iroxina ( si hormoni seroizi anabolici$. *aca
nanismul ese nsoi de infanilism sexual! se adauga raamen cu hormoni sexuali
'."INDROMUL ADI%O&O(GENI!AL )sin*rom+l Ba,ins-i(Fro.lic.)
"indromul are ca semne caracerisice obeziaea si infanilismul genial! care apar
la copiii de ambele sexe. /feciunea ese pro&ocaa de o umoare sau de un proces
inflamaor cu sediul n regiunea hipoalamo(hipofizara. In funcie de localizarea si
ninderea leziunii apar di&erse simpome ner&oase si endocrine.
Simptomatologie hipotalamica: obeziaea ese o do&ada a suferinei
hipoalamusului. La copii! grasimea are o disribuie pariculara! cuprinz%nd s%nii!
abdomenul! regiuna pubiana! radacinile membrelor! soldurile si coapsele. /ceasa
reparizare a grasimii da baieilor un aspec feminin. "e mai semnaleaza ameeli!
insomnii! dureri de cap! apaie! ranspiraii abundene si diabe insipid.
Simptomatologie en!ocrina: ulburarea endocrina caracerisica sindromului ese
insuficiena geniala.
( La baiei! ea ese semnalaa de impuriu) penisul ese mic! nfunda n grasime=
esiculele sun de asemenea mici sau nu coboara n punga scroala.
( La fee! infanilismul genial ese depisa abia la &%rsa puberaii) mensra nu
apare= organele geniale ram%n infanile= s%nii sun mici! a&%nd puin esu
glandular.
(Exisa si un sindrom adipozo(genial al adulului! care se caracerizeaza prin
obeziae si hipogonadism) caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie!
impoena sexuala la barba si regresiunea organelor geniale.
Tratamentul sindromului adipozo(genial consa n exirparea umorii hipofizare!
c%nd eiologia ese umorala. Insuficiena geniala se combae cu hormoni sexuali(
feminini sau masculini ( si cu hormoni gonadoropi corionici #de ipul
9onacorului$. n ma0oriaea cazurilor se asociaza si hormoni iroidieni. *eosebi
de imporan ese regimul hipocaloric. "e &or recomanda de asemenea culura
fizica si sporul modera.

4
/.IN"UFICIEN0A $I%OFI&AR1 #sindromul "heehan$ #necroza saii infarcul
posparum$
"indromul "heehan ese pro&oca de disrugerea glandei hipofizare n cursul unei
naseri complicae cu hiperensiune! soc si hemoragie. *isrugerea sau necroza
glandei reprezina consecina hemoragiei din impul sarcinii! care produce scaderea
irigaiei n hipoalamus si hipofiza. n ulimul imp! incidena necrozei pos(parum
a scazu! daoria ameliorarii pracicilor obsericale. Insuficiena hipofizara poae
exisa si la barba. Leziunile inflamaorii &asculare sau degenerai&e #diabe!
uberculoza! sifilis! micoze! brucelo(ze ec.$! umorile hipofizare po disruge
hipofiza! produc%nd la pacienii de ambele sexe fenomene de hipopiuiarism
parial sau oal #panhipopiuiarism$.
Simptomatologie: -la 2emeie! primele semne de insuficiena hipofizara! care si fac
apariia imedia dupa nasere! sun in&oluia s%nilor si lipsa lacaiei. Bolna&a se
pl%nge de slabiciune fizica marcaa si persisena. >lerior! organele geniale
in&olueaza! mensrele se raresc. Leaoarea! oropeala! sensibiliaea la rece!
depingmearea pielii! caderea parului axilar si pubian ( fenomene frec&ene la
acese bolna&e ( do&edesc deficiul de hormoni iroidieni si suprarenali.
(La ,ar,at! insuficiena hipofizara se manifesa prin insuficiena uuror
glandelor periferice #iroida! suprarenale! gonade$. Predomina nsa deficiul de
hormoni gonadoropi. Pierderea libidoului si a poenei ese nsoia de regresiunea
organelor geniale .
Diagnosticul de insuficiena hipofizara! ( a% la barba! c% si la femeie ( se
bazeaza n primul r%nd pe in&oluia organelor geniale si a caracerelor sexuale.
*iagnosicul clinic ese complea de examenele de laboraor)
( penru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 5?(hidroxicoricoseroizi si
5?(ceoseroizi n urina de 6< de ore.
(Penru aprecierea aci&iaii glandelor geniale se dozeaza 5?('" n urina! iar la
femei se deermina esro(genii si pregnandiolul urinar.
(Penru explorarea funciei glandei iroide se efecueaza meabolismul bazal!
iodemia si iodocaparea iroidiana
Tratament: pracica a do&edi imporana adminisrarii de preparae hormonale
subsiuii&e penru recuperarea bolna&ilor cu insuficiena hipofizara. ,ezulaele
sun rapide si specaculare. Insuficiena iroidiana se raeaza cu exrace de glanda
iroida sau preparae sineice! iroxina si riiodoironina #denumirea comerciala
+iroon$. *aca exisa semne de insuficiena suprarenala! se asociaza corizon.
+raamenul cu hormoni sexuali (esrogeni la femeie si esoseron la barba .
5
3.DIABE!UL IN"I%ID
-anifesarea principala a bolii consa n eliminarea unor mari caniai de urina.
%oli+ria se insaleaza brusc si dramaic!eliminand 3 5 si chiar 62 5 de urina pe zi.
>rina ese diluaa! incolora! iar densiaea ei nu depasese 5223. /poi! apare seea
inensa #4oli*i4sie$! ziua si noapea. Pierderea masi&a de lichide din organism
anreneaza sari de oboseala! ameeli! uscaciunea gurii si a pielii! consipaie.
Etiopatogenie: Orice leziune organica ( raumaica! inflamaorie! umorala sau
degenerai&a ( localizaa la ni&elul hipofizei poserioare sau la ni&elul nucleilor din
hipoalamus care sineizeaza &asopresina poae declansa apariia diabeului
insipid! daoria deficiului de hormon anidiureic. O cauza frec&ena n zilele
noasre o consiuie lo&iurile la cap si iner&eniile chirurgicale pe hipofiza! facue
n cazul umorilor hipofizare.
Diagnosticul afeciunii se bazeaza pe cele doua simpome ma0ore) 4oli+ria si
4oli*i4sia. Penru precizarea diagnosicului bolii! n clinica se uilizeaza
urmaoarele ese)
('el mai simplu es ese cel al restrictiei !e apa" imp de @ ore sau cel mul 6< de
ore. +esul ese periculos.El produce o deshidraare imporana a organismului.
(Testul la nicotina se bazeaza pe proprieaea nicoinei de a simula secreia
&asopresinei. +esul consa n in0ecarea i.&. imp de 1 ( 3 minue! a unei soluii se
salicila sau arra de nicoina. +imp de o ora de la adminisrarea nicoinei!
bolna&ul bea apa la fiecare 53 minue! n caniae egala cu caniaea de apa pe
care o elimina n aces iner&al de imp. In diabeul insipid! n care exisa defici de
hormon anidiureic! caniaea de urina se menine crescua.
-pro#a cu clorura !e so!iu: naine de proba se suspenda orice medicaie= dupa ce
urineaza! se da bolna&ului sa bea apa! si anume 3 ml8Ailocorp! imp de 53 minue!
adica circa 122 ml la fiecare sfer de ora! daca bolna&ul are @2 Ag= urina se sr%nge
si se masoara la fiecare 53 minue! debiul urinar fiind aprecia n mililiri pe
minu. Proba propriu(zisa se ncepe c%nd debiul urinar a0unge la 52 ml8min. "e
face perfuzie i.&. cu soluie hiperonica de clorura de sodiu 6!3:! imp de <3 de
minue. *ebiul urinar se masoara la fiecare 53 minue! a% n impul perfuziei! c%
si la 12 de minue dupa erminarea ei. n mod normal! debiul urinar rebuie sa
scada brusc. *aca nu scade! se presupune exisena unui diabe insipid.
-Pro#a la hormonul anti!iuretic consa n adminisrarea i.m. sau i.&. de hormon
anidiureic. "e urmarese diureza pe minu. In diabeul insipid! sub aciunea
hormonului! caniaea de urina se normalizeaza.
Tratamentul cu pulbere de rerohipofiza coreceaza poliuria din diabeul insipid.
"e adminisreaza pulbere de lob poserior de hipofiza.
6