ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLODVA

FACULTATEA BUSINESS I ADMINISTRAREA AFACERILOR

CATEDRA MANAGEMENT
Olga IACHIM
ROLUL REPUBLICII SUD AFRICANE N TURISMUL
INTERNAIONAL
TEZ DE LICEN
Specal!a!ea "#$%# T&'()
A*)( la (&(+,e'e
ef catedr:
Prof. univ., dr.hab. Ele,a TURCOV
________________________
_________________20__
A&!-'.
student gr. T-296,
nv!"#nt cu frecven! $a %i
Olga IACHIM
______________________
(semntura)
C-,*&c/!-' 0!,+1c.
&ector su'. L2a RUSU
_____________________
(semntura)
C30,/& 4 $5#5
2
Decla'a+a pe p'-p'a '/(p&,*e'e
(ubse"nata, )$ga *+,-*., abso$vent a /acu$t!ii 0usiness 1i +d"inistrarea +faceri$or
a$ +cade"iei de (tudii 2cono"ice din .o$dova, s'ecia$i%area Turis", dec$ar 'e 'ro'ria
rs'undere c te%a de $icen! 'e te"a 3o$u$ 3e'ub$icii (ud +fricane n turis"u$ interna!iona$ a
fost e$aborat de "ine 1i nu a "ai fost 're%entat niciodat $a o a$t facu$tate sau institu!ie de
nv!"#nt su'erior din !ar sau din strintate.
4e ase"enea, dec$ar c surse$e uti$i%ate n te%, inc$usiv ce$e din *nternet, sunt indicate cu
res'ectarea regu$i$or de evitare a '$agiatu$ui:
- frag"ente$e de te5t sunt re'roduse ntoc"ai 1i sunt scrise n ghi$i"e$e, de!in#nd referin!a
'recis a sursei6
- redarea7refor"u$area n cuvinte 'ro'rii a te5te$or a$tor autori con!ine referin!a 'recis6
- re%u"area idei$or a$tor autori con!ine referin!a 'recis a origina$u$ui.
________________________
8u"e$e Prenu"e$e
________________________
(e"ntura
C&p',(
I,!'-*&ce'e 6
Cap!-l&l I% CONCEPTE7 DEFINIII I NOIUNI DE BAZ ALE
TURISMULUI INTERNAIONAL
8
9.9 Princi'a$e$e no!iuni 1i defini!ii uti$i%ate n turis"u$ interna!iona$ 8
9.2 *ndicatori uti$i%a!i n cuantificarea di"ensiuni$or turis"u$ui interna!iona$ #$
9.: /$u5uri turistice interna!iona$e #8
9.; ,ererea 1i oferta turistic interna!iona$ $#
Cap!-l&l II% EVALUAREA ACTIVITII TURISTICE N
REPUBLICA SUD AFRICAN
$9
2.9 3e'ub$ica (ud +frican. Pre%entare genera$. $9
2.2 +na$i%a socio-econo"ic a +fricii de (ud 6:
2.: 2va$uarea activit!ii turistice 6;
Cap!-l&l III% LOCUL I ROLUL AFRICII DE SUD N TURISMUL
INTERNAIONAL
6<
:.9 +na$i%a 'atri"oniu$ui turistic a$ +fricii de (ud 6<
:.2 ,adru$ <uridic a$ activit!ii turistice din 3e'ub$ica (ud +frican. 9$
C-,cl&= 9;
B>l-g'a1e 9<
A,e?e
;
INTRODUCERE
Ac!&al!a!ea !e)e% Ti"' de un seco$ 1i <u"tate turis"u$ a devenit un sector esen!ia$ a$
activit!ii econo"ice a "ai "u$tor state. 4e-a $ungu$ ti"'u$ui, turis"u$ s-a transfor"at ntr-un
feno"en foarte co"'$e5.
+ctivitatea turistic se nu"r 'rintre ce$e c#teva feno"ene ce s-au i"'us n e'oca
conte"'oran, turis"u$ re're%ent#nd un feno"en econo"ico-socia$ s'ecific, 'uternic ancorat n
via!a societ!ii 1i, ca atare, inf$uen!at de evo$u!ia ei. Prin caracteru$ su de "as 1i con!inutu$
co"'$e5, turis"u$ antrenea% un vast 'oten!ia$ "ateria$ 1i u"an, cu i"'$ica!ii i"'ortante asu'ra
evo$u!iei econo"iei 1i societ!ii. 2forturi$e 'e care $e anga<ea% 1i efecte$e 'e care $e introduce n
econo"ie, <ustific cu 'risosin! interesu$ !ri$or, guverne$or 1i agen!i$or econo"ici fa! de
feno"enu$ factori$or de inf$uen! 1i '#rghii$or de ac!iune, a 'articu$arit!i$or ac!iunii $egi$or
econo"ice 1i sfera sa de activitate.
Turis"u$ are cea "ai i"'ortant cre1tere datorit dorin!ei oa"eni$or de a vi%ita a$te !ri,
de a cunoa1te a$te civi$i%a!ii, obiceiuri cit 1i datorit 'rogresu$ui tehnic nregistrat n diferite
do"enii. =n 're%ent, 'e 'ia!a turistica se nregistrea% o concurenta acerba, at#t ntre agen!ii$e de
turis", c#t si ntre diferite$e destina!ii turistice.
3e'ub$ica (ud +frican, gratie cu$turii sa$e "u$tico$ore, cu 'eisa<e$e 'itore1ti, cu
a"bian!a natura$ s$batic, cu os'ita$itatea sa renu"it 1i cu 'osibi$it!i$e bune de investi!ie,
este atrgtoare at#t 'entru c$tori, c#t 1i 'entru oa"enii de afaceri.
4ac a" vrea s descrie" +frica de (ud 'rintr-un singur cuv#nt acesta ar fi, cu siguran!,
diversitatea. +frica de (ud este !ara cu 99 $i"bi recunoscute ca oficia$e, unde vracii 1i bro>eri
"'art aceea1i strad, iar $ocuin!e$e oa"eni$or, de $a case construite din '"#nt, '#n $a
adevrate 'a$ate cu grdini 1i 'iscin, sunt din ce$e "ai variate.
3ecunoscut ca 1i ca'ita$ a turis"u$ui de aventur, +frica de (ud atrage de $a an $a an
tot "ai "u$!i turi1ti dornici sa cunoasc n deta$iu fru"use!i$e natura$e 1i via!a n s$bticie, n
re%erva!ii natura$e unde o"u$ "'arte ace$a1i teritoriu cu $ei, e$efan!i, $eo'ar%i, girafe sau
rinoceri.
,u$tura "u$tico$or, 'eisa<e$e de o fru"use!e s$batic 1i os'ita$itatea oa"eni$or sunt de
a<uns 'entru a convinge 'e oricine s vi%ite%e "car o singur dat aceast fer"ectoare !ar.
Sc-p&l !e=e re%id n identificarea ro$u$ui 3e'ub$icii (ud +fricane n de%vo$tarea 1i
'ro"ovarea turis"u$ui 'e '$an *nterna!iona$.
In vederea realizrii scopului cercetrii au fost stabilite urmtoarele sarcini:
- eviden!ierea tendin!e$or actua$e de de%vo$tare a 'ie!ii turis"u$ui "ondia$ 1i $oca$6
- enu"erarea 1i descrierea 'rinci'a$e$or obiective turistice din +frica de sud6
- ana$i%a deta$iata a con!inutu$ui activit!ii turistice din aceast !ar6
?
- a'recierea 'erfor"an!e$or ob!inute de industria turistic a 3e'ub$icii (ud +fricane6
- rea$i%area unor cercetri ce !in de cadru$ <uridic econo"ic6
- ana$i%a re$a!ii$or bi$atera$e dintre 3(+ 1i 3e'ub$ica .o$dova6
- stabi$irea ro$u$ui 3(+ n turis"u$ "ondia$.
Te)a ce'ce!/' o constituie activitatea turistic a 3e'ub$icii (ud +fricane.
O>ec!&l *e (!&*& $ re're%int 'oten!ia$u$ turistic, infrastructura 1i 'ia!a turistic a
3e'ub$icii (ud +fricane, .
S&p-'!&l )e!-*-l-gc 0 !e-'e!c-@0!,+1c% &a e$aborarea de"ersu$ui 1tiin!ific au fost
a'$icate "etoda observa!iei, ana$i%a, sinte%a 1i co"'ara!ia.
3e'eru$ teoretic a$ cercetrii $ constituie o serie de $ucrri a$e s'ecia$i1ti$or n do"eniu$
turis"u$ui din 3o"#nia, /ran!a, @A, etc. *n ca$itate de funda"ent teoretico-1tiin!ific au fost
ana$i%ate 'rob$e"e$e de%vo$trii turis"u$ui e$ucidate n $ucrri$e s'ecia$i1ti$or cu renu"e n
do"eniu 'recu" 3odica .inciu, *oan ,os"escu, Babrie$a (tnciu$escu, ,ristureanu ,ristiana
etc.
0a%a infor"a!iona$ a te%ei este constituit din date$e statistice a$e 3(+ 1i a$e
organi%atii$or internationa$e din turis".
Val-a'ea p'ac!ca a investiga!ii$or re%ida n:
- ana$i%a genera$ a turis"u$ui "ondia$ 1i $oca$ Cdin 3(+D 1i stabi$irea 'ers'ective$or de
de%vo$tare6
- deter"inarea ro$u$ui agen!ii$or 3(+ n de%vo$tarea durabi$ a turis"u$ui regiona$ 1i
interna!iona$6
- eva$uarea 'oten!ia$u$ui turistic a$ 3(+6
V-l&)&l 0 (!'&c!&'a l&c'/'% Te%a cu'rinde introducerea, trei ca'ito$e, conc$u%ii$e si
reco"andri$e, bib$iografia cu :2 surse. Te5tu$ te%ei este e5'us in $i"ba ro"ana 'e 62 'agini,
con!ine tabe$e, figuri.
Primul capitol denumit E ,once'te, defini!ii 1i no!iuni de ba% a$e turis"u$ui interna!iona$
are ; subca'ito$e:
Princi'a$e$e no!iuni 1i defini!ii uti$i%ate n turis"u$ interna!iona$
*ndicatori uti$i%a!i n cuantificarea di"ensiuni$or turis"u$ui interna!iona$
/$u5uri turistice interna!iona$e
,ererea 1i oferta turistic interna!iona$
Capitolul doi E 2va$uarea activit!ii turistice n 3e'ub$ica (ud +frican, este desf1urat n trei
subca'ito$e:
3e'ub$ica (ud +frican. Pre%entare genera$.
6
+na$i%a socio-econo"ic a +fricii de (ud
2va$uarea activit!ii turistice
Capitolul trei descrie E &ocu$ 1i ro$u$ +fricii de (ud n turis"u$ interna!iona$, cu'rinde dou
subca'ito$e:
+na$i%a 'atri"oniu$ui turistic a$ +fricii de (ud
,adru$ <uridic a$ activit!ii turistice din 3e'ub$ica (ud +frican
=ntreaga $ucrare a fost efectuat ana$i%#nd n 'rea$abi$ rea$itatea econo"ic din 3(+, "ai
a'oi a activit!ii turistice 1i a 'atri"oniu$ui turistic.
F
CAPITOLUL I% CONCEPTE7 DEFINIII I NOIUNI DE BAZ ALE
TURISMULUI INTERNAIONAL
#%# P',cpalele ,-+&, 0 *e1,+ &!l=a!e A, !&'()&l ,!e',a+-,al
,$torii$e n afara grani!e$or !rii au cunoscut cre1teri anua$e su'erioare evo$u!iei a$tor
indicatori ai de%vo$trii econo"ice 1i co"ercia$e, datorit 'rogrese$or nregistrate, ndeosebi n
tehno$ogii$e 1i echi'a"ente$e uti$i%ate n trans'orturi, n infrastructura de acces, dar 1i ca ur"are
a e5tinderii, n rit"uri ra'ide, a infrastructuri$or turistice, a echi'a"ente$or de ca%are,
a$i"enta!ie, agre"ent etc.
) ana$i% 'ertinent 1i eficace a turis"u$ui interna!iona$, ca feno"en econo"ic, trebuie
s se ba%e%e 'e defini!ii c#t "ai c$are, 'recise 1i, 'e c#t 'osibi$, unani" recunoscute. 4in acest
"otiv, n continuare, sunt 're%entate c#teva dintre ce$e "ai i"'ortante defini!ii uti$i%ate n acest
do"eniu.
#%#% #%C-,cep!ele *e turism 0 turist
4e1i considerat de cei "ai "u$!i dintre e5'er!i din do"eniu un feno"en s'ecific e'ocii
conte"'orane, turis"u$ s-a crista$i%at n a doua <u"tate a seco$u$ui a$ G*G-$ea 1i ca atare,
'ri"e$e ncercri de definire 1i caracteri%are a $ui datea% din aceast 'erioad.
,once'tu$ de turism a a'rut du' ce$ de turist. 8o!iunea de turism vine de $a transcri'!ia
n $i"ba eng$e% a cuv#ntu$ui france% Htour, uti$i%at n +ng$ia n seco$u$ a$ GI***-$ea. H.are$e
Tour CHThe TourD evoca, n acea 'erioad, c$toria de studii, de%interesat, 'entru desco'eriri
cu$tura$e, cu 'recdere, 'e care o efectua, n 2uro'a, t#nru$ aristocrat eng$e%. +ceast c$torie
ini!iatic, "enit s 'er"it cunoa1terea unor cu$turi strine, avea ca fina$itate 'erfec!ionarea
educa!iei res'ectivi$or tineri. J$%8K
2fectuarea acestui Htur $ consacra, de fa't, 'e res'ectivu$ t#nr, ca HBent$e"an. +1adar,
n acea 'erioad, cuv#ntu$ Hturist era a'$icabi$, ndeosebi, c$tori$or eng$e%i 1i abia n seco$u$ a$
G*G-$ea avea s fie e5tins 1i 'entru c$torii france%i, n bun "sur datorit 'ub$icrii o'erei
$ui (tendha$, intitu$at Memoriile unui turist C9L:LD.
&a sf#r1itu$ seco$u$ui a$ G*G-$ea s-a a<uns $a o anu"it unifor"i%are a ter"ino$ogiei
'rivind turis"u$, astfe$ c, 'uteau fi regsite, n "u$te $i"bi, cuvinte 'recu" turism 1i turist.
4e-a $ungu$ ani$or, con!inutu$ no!iunii de turis" s-a "odificat, s-a "bog!it continuu.
@nu$ dintre s'ecia$i1tii consacra!i n cercetarea feno"enu$ui turistic, a crui o'inie a fost
"br!i1at de un nu"r "are de teoreticieni, este 'rofesoru$ e$ve!ian M. -un%i>er. 2$ define1te
turis"u$ 'rin Hansa"b$u$ re$a!ii$or 1i feno"ene$or ce re%u$t din de'$asarea 1i se<uru$ 'ersoane$or
L
n afara $ocu$ui de re1edin!, at#ta ti"' c#t se<uru$ 1i de'$asarea nu sunt "otivate de o stabi$ire
'er"anent sau o activitate $ucrativ oarecare.
@nii s'ecia$i1ti au re'ro1at acestei defini!ii c este 'rea genera$, c nu e5c$ude une$e for"e
de de'$asri ce nu au sco'uri 'ur turistice Ce$evi ,studen!iD. =n schi"b, a$!i s'ecia$i1ti i-au re'ro1at
caracteru$ $i"itativ, deoarece e5c$ude o serie de "anifestri care au 1i con!inut turistic, ca de
e5e"'$u 'artici'ri$e $a congrese 1i reuniuni interne 1i interna!iona$e, de'$asri$e oa"eni$or de
afaceri, "anifestri n care se so$icit n "are "sur 1i servicii turistice.
Princi'a$e$e e$e"ente care "archea% activitatea turistic sunt:
- de'$asarea 'ersoane$or n cadru$ c$toriei efectuate,
- se<uru$ ntr-o $oca$itate n afara do"ici$iu$ui Cre1edin!ei 'er"anenteD a 'ersoanei care se
de'$asea%,
- se<uru$ are durat $i"itat,
- se<uru$ s nu se transfor"e ntr-o re1edin! definitiv.
4efini!ia dat no!iunii de !&'()7 de )rgani%a!ia .ondia$ a Turis"u$ui C).TD este
ur"toarea: +ctivit!i$e desf1urate de 'ersoane, 'e durata c$torii$or 1i se<ururi$or, n $ocuri
situate n afara re1edin!ei $or obi1nuite, 'entru o 'erioad consecutiv ce nu de'1e1te un an C92
$uniD, cu sco' de $oisir, 'entru afaceri sau a$te "otive.
=n 'rivin!a !&'()&l&, )2,4 a for"u$at 'ro'ria sa defini!ie, res'ectiv: Hactivit!i$e
'ersoane$or care c$toresc ctre sau 1i 'etrec se<ururi$e n afara "ediu$ui $or obi1nuit, 'entru o
'erioad consecutiv de "ai 'u!in de un an, 'entru '$cere, afaceri sau a$te "otive, cu nu au
$egtur cu e5ercitarea unei activit!i re"unerate $a $ocu$ vi%itat.J:.9K
Turis"u$ re're%int o co"'onent a c$toriei, 'rin c$torie n!e$eg#nd, n sens $arg,
de'$asare, de $a o $oca$itate, $a a$ta. Turis"u$ nsea"n activitatea de a c$tori n afara "ediu$ui
obi1nuit a$ unei 'ersoane, n orice sco' Ccu c#teva e5ce'!ii, n 'ri"u$ r#nd atunci c#nd 'ersoana
res'ectiv ur"ea% s desf1oare, n $ocu$ n care c$tore1te, o activitate re"unerat sau se af$
n situa!ii 'recu" efectuarea de trata"ente c$inice, arest, nchisoare, etc.D.
,$arificarea conce'tu$ui de turis" 'resu'une, de ase"enea, 1i definirea subiectu$ui
c$toriei, res'ectiv a turistu$ui.
)rgani%a!ia .ondia$ a Turis"u$ui C).TD define1te turistu$ ca fiind Horice 'ersoan care
se af$ ntr-o a$t !ar sau n a$t $oc, situat n !ara sa de re1edin!, a$tu$ dec#t ce$ ce cores'unde
do"ici$iu$ui su obi1nuit 1i 'entru care "otivu$ 'rinci'a$ a$ vi%itei este a$tu$ dec#t ace$a de a
e5ercita o activitate re"unerat $a $ocu$ vi%itei sa$e. J$%8K
&a r#ndu$ su, )2,4 C)rgani%a!ia 'entru ,oo'erare 1i 4e%vo$tare 2cono"icD, referindu-
se $a turi1tii strini, i define1te 'e ace1tia ca fiind persoane care nu i au reedina n ara de
destinaie i sunt admii n acea ar pe baza unei vize (dac aceasta este cerut), pentru motive
9
de petrecere a timpului liber (agrement), recreare, vacan, vizite la prieteni i rude, sntate
sau tratament medical sau pentru pelerinae religioase! "uritii trebuie s petreac cel puin o
noapte (s nnopteze) ntr#o unitate de cazare colectiv sau privat, n ara de destinaie, iar
durata seurului lor nu poate depi $% luni.J2.LK
#%#%$% Ca!eg-' *e !&'0!
=n "a<oritatea state$or $u"ii sunt acce'tate 1i uti$i%are c$asificri$e de ba% a$e ).T 'rivind
categorii$e de turi1ti, rea$i%ate n 996:, res'ectiv 996L, c$asificri vi%#nd dou criterii 'rinci'a$e:
"otive$e c$toriei Cse<uru$uiD 1i durata voia<u$ui Cse<uru$uiD.
.otivu$ de ba% a$ c$toriei Cvi%iteiD este ace$ "otiv fr de care c$toria sau vi%ita nu ar
"ai fi avut $oc.
.otivu$ c$toriei este criteriu$ 'rin care se face distinc!ia dintre turi1ti 1i cei$a$!i c$tori.
=n anu$ 996:, ).T a 'ro'us c$asificarea n 0a(e g'&pe a )-!2el-' 'entru care oa"enii
c$toresc:
- ti"' $iber, odihn, vacan!e6
- vi%ite $a rude 1i 'rieteni6
- afaceri, "otive 'rofesiona$e6
- trata"ent "edica$6
- 'e$erina<e 1i a$te "otiva!ii re$igioase6
- a$te "otive.
=n 996L, ).T a 'ro'us o c$asificare a turi1ti$or n trei categorii:
aD turi1tii 'ro'riu-%i1i, care c$toresc de '$cere, n ti"'u$ $or $iber6
bD turi1tii de afaceri, cei care c$toresc din "otive 'rofesiona$e6
cD a$te categorii de turi1ti.
4u' *&'a!a (eB&'&l& au fost identificate dou categorii de vi%itatori:
aD excursionitii Cvi%itatori de o %i E nu nno'tea% n $ocu$ vi%itatD
bD turiti Cvi%itatori care 'etrec ce$ 'u!in o noa'te n $ocu$ vi%itatD. J$%8K
#%#%6% De1,+ &!l=a!e A, !&'()&l ,!e',a+-,al
Turis"u$ re're%int o co"'onent a c$toriei, n!e$eg#nd, 'rin c$torie, n sens $arg,
de'$asarea dintr-o $oca$itate n a$ta. Turis"u$ nsea"n activitatea de a c$tori n afara "ediu$ui
obi1nuit a$ unei 'ersoane, n orice sco' Ccu c#teva e5ce'!ii, n 'ri"u$ r#nd c#nd 'ersoana
res'ectiv ur"ea% s desf1oare n $ocu$ n care c$tore1te, o activitate re"unerat sau se af$
n situa!ii 'recu" efectuarea de trata"ente c$inice, arest, nchisoare 1.a.D.
90
=n func!ie de o !ar dat, confor" defini!ii$or 2@3)(T+T, se 'ot distinge trei for"e
e$e"entare a$e turis"u$ui:
9D T&'()&l ,!e',, cu'rin%#nd activit!i$e re%iden!i$or unei !ri care c$toresc doar n
interioru$ ace$ei !ri, dar n afara re1edin!ei $or obi1nuite.
2D T&'()&l 'ecep!-', cu'rin%#nd activit!i$e non-re%iden!i$or care c$toresc ntr-o !ar
dat, a$ta dec#t cea unde 1i au re1edin!a obi1nuit.
:D T&'()&l e)+/!-' Ce)!e,!D, cu'rin%#nd activit!i$e re%iden!i$or unei !ri date, care
c$toresc 1i 1i 'etrec se<ururi$e ntr-o a$t !ar dec#t cea n care 1i au re1edin!a $or obi1nuit.
+ceste for"e e$e"entare a$e turis"u$ui 'ot fi co"binate ntre e$e, n "ai "u$te "oduri,
re%u$t#nd ur"toare$e categorii a$e turis"u$ui:
aD T&'()&l ,!e'-', for"at din turis"u$ intern 1i turis"u$ rece'tor6
bD T&'()&l ,a+-,al, for"at din turis"u$ intern 1i turis"u$ e"i!tor Ce"itentD
cD T&'()&l ,!e',a+-,al Ca$ unei !riD, for"at din turis"u$ e"i!tor 1i turis"u$ rece'tor.
) defini!ie oficia$ a turis"u$ui interna!iona$ a fost ado'tat, $a so$icitarea )...T., n
cadru$ ,onferin!ei interna!iona$e 'rivind statistici$e 1i sonda<e$e, n iu$ie 9999. +ceast defini!ie
'orne1te de $a no!iunea de Hvi%itator 1i face distinc!ia dintre Hturist 1i Hvi%itator de o %i sau
He5cursionist. J$%8K
,$asificarea c$tori$or interna!iona$i, rea$i%at de )rgani%a!ia .ondia$ a Turis"u$ui,
este 're%entat n figura nr. 9.9.
99
Fg% #%#%. ,$asificarea c$tori$or interna!iona$i
&ursa: 'rganizaia Mondial a "urismului ('M")
)rice 'ersoan af$at ntr-o c$torie ntre dou sau "ai "u$te !ri re're%int un cltor
internaional. =ns conce'tu$ de ba% n ansa"b$u$ statistici$or turis"u$ui este re're%entat de
Hvi%itator,. ,onfor" defini!iei oficia$e a )...T., nu to!i c$torii sunt vi%itatori. +stfe$, n cadru$
statistici$or, ter"enu$ de H2=!a!-' ,!e',a+-,al dese"nea% Horice 'ersoan care vi%itea% o
!ar, a$ta dec#t cea n care aceasta 1i are re1edin!a sa obi1nuit, 'entru o 'erioad care s nu
de'1easc 92 $uni 1i a$ crei "otiv 'rinci'a$ a$ vi%itei este a$tu$ dec#t ce$ de a e5ercita o
activitate re"unerat n !ara vi%itat. J$%8K
,e$e dou criterii avute n vedere 'entru a face distinc!ia dintre vi%itatori 1i cei$a$!i
c$tori interna!iona$i sunt: 'e0e*,+a 0 )-!2a+a c/l/!-'e. J2.9K
- Criteriul reedin (al rezidenei) indic fa'tu$ c se refer $a toate 'ersoane$e care nu
1i au $ocu$ $or de re1edin! n !ara vi%itat, inc$usiv cet!enii unei !ri care $ocuiesc n
"od 'er"anent C1i au do"ici$iu$ 'er"anentD n strintate.
92
- Criteriul motivaiei cltoriei stabi$e1te o distinc!ie c$ar ntre vi%itatori 1i 'ersoane$e
care se de'$asea% ntr-o !ar 'entru a "unci aco$o 1i 'entru a fi retribuit 'entru "unca
sa.
&a aceste dou criterii ar "ai trebui adugat 1i un a$ trei$ea, durata cltoriei, res'ectiv
ca 'erioada de 1edere n !ara vi%itat, s nu de'1easc 92 $uni consecutive, de'1irea acestei
'erioade transfor"#ndu-$ 'e vi%itator Cdin 'unct de vedere statisticD n re%ident a$ ace$ei !ri.
+1adar, vizitatorul internaional re're%int orice 'ersoan care c$tore1te ntr-o a$t
!ar dec#t cea n care 1i are re1edin!a, 'entru "ai 'u!in de 92 $uni 1i a$ crui 'rinci'a$ sco' a$
c$toriei este diferit de e5ercitarea unei activit!i re"unerate n $ocu$ vi%itat.
Turitii internaionali constituie una dintre ce$e dou categorii de vi%itatori
interna!iona$i, a$turi de e5cursioni1ti. +tunci c#nd durata de'$asrii atinge sau de'1e1te 2; de
ore, res'ectiv c#nd vi%itatorii 'etrec o noa'te n !ara vi%itat, ace1tia sunt considera!i a fi
H!&'0!, n ti"' ce aceia a cror de'$asare durea% "ai 'u!in de 2; ore, deci fr a co"'orta o
nno'tare, sunt considera!i a fi H2=!a!-' *e - = sau He?c&'(-,0!.
@r"toare$e categorii de c$tori nu trebuie inc$u1i n categoria de vi%itatori
interna!iona$i: J$%8K
aD Persoane$e care intr sau ies dintr-o !ar ca i"igran!i, inc$usiv 'ersoane care i nso!esc
sau $i se a$tur6
bD Persoane$e cunoscute sub denu"irea de Hl&c'/!-' la 1'-,!e'/, care $ocuiesc n
a'ro'ierea grani!ei 1i $ucrea% n !ara nvecinat6
cD 4i'$o"a!ii, 'ersona$u$ consu$ar 1i "e"brii for!e$or ar"ate care c$toresc, din !ara $or
de origine, ctre !ara n care au fost re'arti%a!i, inc$usiv 'ersona$u$ casnic care $i se a$tur sau i
nso!esc6
dD Persoane$e care c$toresc ca refugia!i sau no"a%i6
eD Persoane$e af$ate n tran%it, care nu intr for"a$ ntr-o !ar, 'rin contro$u$ 'a1a'ortu$ui,
'recu" 'asagerii af$a!i n tran%it aerian, care r"#n, 'entru o scurt 'erioad, ntr-o anu"it
%on a ter"ina$u$ui sau 'asagerii transfera!i direct ntre aero'orturi sau ter"ina$e, ori 'asagerii
unei nave crora nu $i 'er"ite s debarce.
4efini!ia turitilor internaionali este, deci, ur"toarea: Turitii internaionali sunt
vi%itatori te"'orari, care se af$ 'entru ce$ 'u!in 2; de ore, dar 'entru "ai 'u!in de 92 $uni, n
!ara vi%itat 1i 'entru care "otive$e 'rinci'a$e a$e c$torie 'ot fi gru'ate n:
- $oisir C'etrecerea ti"'u$ui $iberD, vacan!, sntate, re$igie, s'ort6
- afaceri, fa"i$ie, de'$asri 'rofesiona$e.
9:
4in aceast defini!ie se 'oate re"arca fa'tu$ c, ter"enu$ de turist nu se a'$ic doar
Hvacan!ieri$or, adic 'ersoane$or '$ecate n vacan!, inc$u%#nd, de e5e"'$u, 1i 'ersoane$e af$ate
n c$torii de afaceri. J$%8E
Vizitatorul de o zi sau excursionistul este ace$ vi%itator Cinterna!iona$, n acest ca%D care
nu 'etrece nicio noa'te ntr-o unitate de ca%are, co$ectiv sau individua$, n $ocu$, res'ectiv !ara
vi%itat.
=n turis"u$ interna!iona$, i"'ortan!a econo"ic a e5cursioni1ti$or 'oate s fie foarte
"are, ndeosebi 'entru "ici$e !ri insu$are, care 'ri"esc 'asagerii nave$or de croa%ier. +t#t
ti"' c#t res'ectivii vi%itatori nno'tea% $a bordu$ navei, ace1tia sunt nregistra!i, n 'rinci'iu, n
$oca$itatea unde acostea% nave$e, $a rubrica Hvizitatori de o zi 1i nu $a Hturiti.
Pentru o destina!ie turistic C$oca$itate, sta!iune, !arD, "ai i"'ortan!i dec#t vi%itatorii de o
%i sau e5cursioni1tii sunt turi1tii, care Hconsu" "ai "u$te servicii turistice, inc$usiv ce$e de
ca%are, 'entru ce$ 'u!in o noa'te. J$%8K
#%$% I,*ca!-' &!l=a+ A,
c&a,!1ca'ea *)e,(&,l-' !&'()&l& ,!e',a+-,al
*ndicatorii 'rinci'a$i de cuantificare a circu$a!iei turistice cu'rind 1i redau, ntr-o
e5'ri"are sintetic, "ate"atic, infor"a!ii 'rivind diferite as'ecte a$e activit!ii turistice,
infor"a!ii 'rivind diferite as'ecte a$e activit!ii turistice, infor"a!ii ce sunt uti$e 'entru
"surarea feno"enu$ui 1i a efecte$or sa$e, 'entru antici'area tendin!e$or de evo$u!ie 1i 'entru
funda"entarea 'o$iticii de de%vo$tare turistic. J2.F, 'g.96K
+ce1ti indicatori furni%ea% 1i cuantific infor"a!ii$e necesare ac!iuni$or de 'o$itic
turistic, 'er"i!#nd, totodat, "surarea u$terioar a efecte$or res'ective$or ac!iuni. J2.2, 'g.:?K
Pa$eta indicatori$or uti$i%a!i n turis" este foarte $arg. +stfe$, ace1tia 'ot fi direci
Cre%u$ta!i n "od ne"i<$ocit din surse$e de nregistrareD sau indireci C're$ucra!iD, 'ot fi simpli sau
agregai, cantitativi sau valorici, globali sau poteniali, principali sau derivai etc. J$%8K
Indicatorii simpli 'ot fi, $a r#ndu$ $or, econo"ici sau socia$i, cu referire $a "ri"i 1i
variabi$e turistice, $a distribu!ia, evo$u!ia 1i interac!iunea acestora, at#t n ti"', c#t 1i n s'a!iu sau
'ot fi indicatori CindiciD sintetici, ce cuantific re$a!ii$e dintre "ai "u$te variabi$e, si"u$tan,
verific#nd, n 'rea$abi$, ca$itatea $egturii $or cu feno"enu$ turistic ana$i%at.
Pentru e$aborarea siste"u$ui de indicatori sintetici s-a convenit ca toate !ri$e "e"bre a$e
)rgani%a!iei .ondia$e a Turis"u$ui C).TD s-1i ar"oni%e%e "etodo$ogia eviden!ei statistice a
turis"u$ui interna!iona$, iar unitatea de "sur de ba%, ce d di"ensiunea fi%ic a consu"u$ui
turistic, s fie considerat turistul, adic nsu1i consu"atoru$ de servicii turistice.
9;
Io$u"u$ fi%ic a$ f$u5uri$or turistice interna!iona$e este ur"rit 'rin indicatorii Hnu"r de
sosiri a$e turi1ti$or strini, res'ectiv Hnu"r de '$ecri a$e turi1ti$or na!iona$i, $a frontiera !rii
e"i!toare.
,ei "ai i"'ortan!i indicatori ai turis"u$ui interna!iona$ 'ot fi c$asifica!i astfe$:
9. indicatori de baz, referitori $a cei doi factori core$ativi ai 'ie!ei Ccererea 1i ofertaD 1i
care au sco'u$ de a ur"ri re'arti!ia, evo$u!ia 1i "odificarea n tendin!e a acestor
"ri"i, 'recu" 1i "odificarea structurii $or n ti"' 1i s'a!iu Cindicatori ai cererii rea$e,
res'ectiv ai circu$a!iei turistice 1i ai cererii 'oten!ia$e 1i indicatori ai ofertei, n 'rinci'a$
cei 'rivind ba%a tehnico-"ateria$ a turis"u$uiD6
2. indicatori ai corelaiei dintre cerere i ofert Cca'acitatea 'ie!ei, gradu$ de ocu'are a
ca'acit!ii etc.D6
:. indicatori ai efectelor economice directe a$e turis"u$ui asu'ra econo"iei, n ansa"b$u$
su ori asu'ra anu"itor sectoare a$e acestora6
;. indicatori ai utilizrii forei de munc, ce ref$ect situa!ia, re'arti!ia 1i evo$u!ia ocu'rii
for!ei de "unc, 'e ra"uri de activitate, 'e nive$uri 'rofesiona$e 1i du' a$te criterii.
J2.2, 'g. :LK
,o"isia de statistic a ).T a 'ro'us ur"toru$ sistem de indicatori ai turis"u$ui:
+. *ndicatori ai cererii turistice g$oba$e, interne 1i e5terne6
0. *ndicatorii ofertei turistice: hote$uri, a$te unit!i de ca%are turistic, agen!ii de voia< 1i
a$te ntre'rinderi din sectoru$ turistic6
,. *ndicatori ai re$a!iei cerere-ofert 1i ofert-cerere6
4. *ndicatorii efecte$or econo"ice6
2. *ndicatorii densit!ii turistice, $a nive$ teritoria$ 1i a$ 'o'ua$!iei6
/. *ndicatorii 'oten!ia$u$ui turistic a$ 'ie!e$or6
B. *ndicatorii ocu'rii for!ei de "unc.
4intre indicatorii circu$a!iei turistice interna!iona$e, cei "ai i"'ortan!i 'ot fi considera!i
ur"torii:
- nu"ru$ turi1ti$or sau nu"ru$ de sosiri a$e turi1ti$or interna!iona$i6
- nu"ru$ de nno'tri Csau de %i$e-turistD a$e turi1ti$or interna!iona$i6
- durata "edie a se<uru$ui6
- densitatea circu$a!iei turistice6
- 'referin!a re$ativ 'entru turis"6
- vo$u"u$ ncasri$or din turis"u$ interna!iona$6
- vo$u"u$ che$tuie$i$or 'entru turis"u$ interna!iona$.
,a$cu$u$ 'rinci'a$i$or indicatori ai circu$a!iei turistice J$%8K
9?
Printre indicatorii cei "ai re're%entativi 'entru caracteri%area circu$a!iei turistice se
fo$osesc: nu"ru$ turi1ti$or, nu"ru$ "ediu de turi1ti, nu"r %i$e-turist6 durata "edie a se<uru$ui,
ncasri$e din turis", densitatea circu$a!iei turistice, 'referin!a re$ativ a turi1ti$or etc. ) 'arte din
ace1ti indicatori Cnu"r turi1ti, nu"r %i$e turist, ncasri$e din turis"D se ob!in direct din
infor"a!ii$e furni%ate de surse$e a"intite.+$ti indicatori se 'ot ca$cu$a in ba%a unor for"u$e.
*ndicatoru$ ,&)/' *e !&'0! se ob!ine din cu"u$area infor"a!ii$or cu'rinse n diferite
docu"ente statistice, ca$cu$#ndu-se efectiv $a sf#r1itu$ anu$ui ca$endaristic, dar 1i 'e 'erioade "ai
"ici, n func!ie de nevoi$e uti$i%atoru$ui. +cest indicator se 'oate deter"ina 'e tota$ circu$a!ie
turistic sau 'e ti'uri de ac!iuni, %one turistice etc.
*ndicatoru$ ,&)/' )e*& *e !&'0! se ob!ine 'rin 'unerea n re$a!ie a nu"ru$ui de
turi1ti cu un as'ect econo"ic, 'ute" ob!ine astfe$: nu"r "ediu de turi1ti 'e %i, $un sau 'e
$itora$, $a "unte etc. +cest indicator arat intensitatea circu$a!iei turistice ntr-un anu"it interva$
Cca$endaristic sau se%on turisticD:
n
"
(
"

= ,
unde: T E su"a turi1ti$or nregistra!i ntr-o 'erioad dat
n E nu"ru$ %i$e$or din 'erioada res'ectiv
N&)/'&l A,-p!/' sau ,&)/'&l =le@!&'(! se ob!ine din nregistrri$e n s'a!ii$e de
ca%are, 'rin nsu"area nu"ru$ui de %i$e de 1edere a$ fiecrui turist6 se 'oate deter"ina 'e ti'uri
de unit!i de ca%are, 'e ti'uri de ac!iuni, 'e %one 'rovenien! a turi1ti$or etc.
D&'a!a )e*e a (eB&'&l& se ca$cu$ea% ca ra'ort ntre tota$ %i$e Eturist C8NTD 1i
nu"ru$ de turi1ti CTD:
"
()"
*
&

=
+cest indicator arat ti"'u$ "ediu C%i$eD de r"#nere a turi1ti$or n s'a!ii$e de ca%are 1i
ref$ect astfe$ 'osibi$itatea ofertei de a re!ine turistu$ ntr-o anu"it %on, regiune etc.
De,(!a!ea c'c&la+e !&'(!ce 'une n $egtur direct circu$a!ia turistic cu 'o'u$a!ia
re%ident a !rii C%onei, regiuniiD rece'toare. +cest indicator se ca$cu$ea% ca ra'ort ntre
nu"ru$ turi1ti$or sosi!i n %ona G CTD 1i 'o'u$a!ia re%ident a %onei G CPD:
+
"
*

=
4e regu$, acest indicator are va$oare subunitar, dar e5ist 1i %one C<ud. ,onstan!a, n
'erioada de se%on turistic estiva$ atinge nive$u$ de 2,92 $a densitatea circu$a!iei turisticeD sau !ri
C('ania, +ustriaD n care va$oarea este su'raunitar.
96
P'e1e',+a 'ela!2/ a !&'0!l-' ofer infor"a!ii 'rivind orientarea geografic a f$u5uri$or
turistice e"ise de un ba%in de cerere C%on, !ar etcD6 se ca$cu$ea% ca ra'ort ntre nu"ru$ de
turi1ti dintr-o !ar O care se ndrea't s're o !ar G CT
9
D 1i 'o'u$a!ia re%ident a !rii de origine O
CPD:
+
"
+
r

=
9
) a$t "etod de ob!inere a 'referin!ei re$ative a turi1ti$or o re're%int 'unerea n re$a!ie a
nu"ru$ui de turi1ti dintr-o !ar + care vi%itea% o !ar 0 CT
9
D 1i tota$u$ e"isiunii turistice a !rii
res'ective + CTD. +ceast "etod este ns "ai 'u!in 'ractic datorit fa'tu$ui c nu toate !ri$e
ur"resc f$u5u$ de turi1ti Ce"isia turisticD:

=
"
"
,
-
9
4intre indicatorii va$orici, cei "ai des uti$i%a!i sunt: vo$u"u$ tota$ a$ ncasri$or din
turis", care se ur"re1te 'e %one turistice, 'e ti'uri de ac!iuni, 'e societ!i co"ercia$e, etc. 1i
ncasarea "edie 'e %i Eturist CturistD, care se ca$cu$ea% ca ra'ort ntre vo$u"u$ ncasri$or 1i
nu"ru$ %i$e-turist Cturi1tiD.
(tatistici$e interne a$e fiecrei !ri 'ot crea condi!ii 'entru ca$cu$area a$tor indicatori,
con!inutu$ 1i va$oarea $or infor"a!iona$ fiind e5'resia acurate!ei "etode$or uti$i%ate.
*ndicatorii fi%ici 1i va$orici ai circu$a!iei turistice se fo$osesc n 'ractica intern 1i
interna!iona$ 1i fac obiectu$ dri$or de sea" statistice a$e organis"e$or interna!iona$e C).T,
B+TT, )2,4, etcD J$%8K

#%6% Fl&?&'le !&'(!ce ,!e',a+-,ale
@n f$u5 turistic este re're%entat de Hun nu"r de 'ersoane care circu$ ntre un ba%in de
cerere 1i unu$ de ofert turistic, iar "odu$ de for"are 1i a"'$oarea acestuia sunt condi!ionate
de caracteristici$e ce$or dou ba%ine, 'recu" 1i de o serie de factori, de o "are diversitate, care
deter"in intensitatea 1i structura circu$a!iei turistice interna!iona$e. J2.:, 'g.L9K
Privit din aceast 'ers'ectiv, !&'()&l ,!e',a+-,al 'oate fi considerat a fi tota$itatea
f$u5uri$or ce iau na1tere ntre !ri$e sau regiuni$e e"i!toare 1i ce$e rece'toare de turi1ti. J2.F,
'g.?FK
4ac turis"u$ e"i!tor este concentrat ntr-un nu"r redus de !ri a$e $u"ii, av#nd
econo"ii de%vo$tate 1i, n "od cores'un%tor, $ocuitori a$e cror venituri sunt suficient de "ari
'entru a-1i 'er"ite s cu"'ere 'roduse turistice, !ri$e rece'toare de turi1ti sunt cu "u$t "ai
nu"eroase, cu'rin%#nd at#t !ri cu econo"ie de%vo$tat, c#t 1i !ri n curs de de%vo$tare.
9F
.azinele de cerere turistic se af$, deci, n 'rinci'a$, n !ri$e de%vo$tate, din
'unct de vedere econo"ic, unde triesc 'ersoane cu venituri ridicate, care 1i 'ot
'er"ite s '$teasc 're!u$ unor c$torii interna!iona$e. +ceste !ri se "ai nu"esc
1i i"'ortatoare de turis" Cde servicii turisticeD, deoarece c$torii$e re%iden!i$or n
a$te !ri 'resu'un efectuarea de che$tuie$i va$utare, n "od si"i$ar cu"'rrii de
bunuri din i"'ort.
.azinele de ofert turistic se af$ n %one$e unde e5ist atrac!ii turistice Cnatura$e
1i antro'iceD deosebite, iar !ri$e unde se af$ $ocuri$e res'ective sunt considerate
e5'ortatoare de servicii turistice, acestea beneficiind de ncasri va$utare din
v#n%area 'resta!ii$or turistice, ca ur"are a che$tuie$i$or rea$i%ate, n !ri$e
res'ective, de ctre turi1tii strini care $e vi%itea%. J2.6K
25ist "ai "u$te categorii de "otiva!ii 'rinci'a$e 'entru rea$i%area c$torii$or
interna!iona$e n sco' turistic, acestea constituindu-se, astfe$, n 'rinci'a$e$e cau%e a$e for"rii
f$u5uri$or turistice interna!iona$e.
/ranPois Ie$$as c$asific aceste "otiva!ii n trei categorii 'rinci'a$e: ce$e "otivate de
're!uri, de c$i"at 1i de diverse "otive 'ersona$e a$e turistu$ui. J2.9, 'g.90K
aD +reurile re're%int "otiva!ii esen!ia$e n deci%ia turi1ti$or de a c$tori n afara
frontiere$or !rii unde ace1tia 1i au re1edin!a obi1nuit. 4iferen!e$e dintre nive$uri$e 're!uri$or
'roduse$or turistice 'racticate n diferite$e !ri a$e $u"ii, 'entru oferte si"i$are, ca nive$ de
confort, diversitate a servicii$or 1i ca$itatea acestora, se e5'$ic 'rin nive$u$ "ai sc%ut a$
sa$arii$or din industria turistic, n une$e !ri, "a<oritatea af$ate n curs de de%vo$tare.
bD /limatul re're%int, de ase"enea, un "otiv deter"inant 'entru caracteru$ interna!iona$
a$ turis"u$ui. ) serie de !ri din 2uro'a de (ud, 'recu" 1i insu$e din ,araibe, din )ceanu$
*ndian 1i din Pacific, beneficia%, din '$in, de avanta<u$ acestui factor, oferind Hgaran!ia c,
aco$o, turi1tii vor gsi un c$i"at ca$d, cu '$a<e nsorite 1i 'osibi$itatea de a face baie, n "ri sau
oceane n care te"'eratura a'ei este o'ti" 'entru Htha$asotera'ie.
cD Motivele personale a$e turistu$ui se 'ot c$asifica, $a r#ndu$ $or, n 6 categorii 'rinci'a$e:
Loisir
*
i vacane, aceasta fiind 'rinci'a$a "otiva!ie 'entru c$torii$e rea$i%ate n
afara ti"'u$ui obi1nuit, afectat activit!i$or 'rofesiona$e. .otive$e 'ot fi diverse: odihn,
dorin!a de Hs"u$gere sau Hevadare din "ediu$ su obi1nuit, desco'eriri cu$tura$e, vi%ite $a
rude 1i 'rieteni, 'racticarea unor s'orturi etc.
Aaceri7 res'ectiv c$torii ntre'rinse n cadru$ activit!i$or 'rofesiona$e. =n aceast
categorie sunt inc$u1i voia<orii co"ercia$i, "e"brii echi'a<e$or de aeronave sau nave
"ariti"e care efectuea% esca$e n diferite !ri, func!ionarii guverna"enta$i 1i ai
9L
organi%a!ii$or interna!iona$e af$a!i n "isiune, sa$aria!ii care $ucrea% $a insta$area unor
uti$a<e sau echi'a"ente n a$te !ri C'entru durate de '#n $a un anD.
Con!rese i alte reuniuni, res'ectiv c$torii rea$i%ate 'entru a 'artici'a $a congrese
sau $a a$te ti'uri de reuniuni Cse"inarii, co$ocvii, conferin!e, "ese rotunde etc.D.
"ntate7 res'ectiv c$torii ntre'rinse fie 'entru a beneficia de ngri<iri "edica$e,
fie 'entru "bunt!irea nive$u$ui de sntate, 'rin ac!iuni$e ce !in de "edicina 'rofi$actic
C'reventivD: Hre'unerea n for", tha$asotera'ie, ba$neotera'ie etc. (unt inc$use, n
aceast categorie, 1i se<ururi$e n sta!iuni$e ter"a$e 1i trata"ente$e tera'eutice de orice
natur Conc!iuni sau "'achetri cu n"o$, inha$are de ga%e cu efect tera'eutic etc.D.
"tudii7 res'ectiv c$torii$e rea$i%ate 'entru a asista $a cursuri sau 'entru for"are
sau 'erfec!ionare 'rofesiona$, ntr-o institu!ie de for"are a$e crei cursuri 'ot s dure%e un
ntreg an 1co$ar sau chiar "ai "u$t.
#eli!ie7 res'ectiv c$torii$e ntre'rinse 'entru a 'artici'a $a un 'e$erina< sau 'entru
o vi%it $a un $oc sf#nt. J$%8E
=ntr-o a$t abordare, se 'oate a'recia c un turist 1i va a$ege o destina!ie turistic
interna!iona$ n ur"toare$e situa!ii: J2.9, 'g.?LK
- oferta de vacan! a !rii n care 1i au do"ici$iu$ obi1nuit este $i"itat6
- 'roduse$e turistice oferite n !ara sa sunt inaccesibi$e, fie datorit 're!uri$or ridicate, fie
datorit fa'tu$ui c res'ective$e 'roduse sunt "ai bine v#ndute turi1ti$or strini6
- absen!a unor 'roduse turistice din oferta intern a !rii de do"ici$iu6
- cererea 'entru une$e 'roduse turistice av#nd caracter de unicat n $u"e.
=n func!ie de aceste "otive, core$ate 1i cu a$te$e, cu" ar fi: e5isten!a unor factori natura$i
deosebi!i, dorin!a de cunoa1tere, 'artici'area $a eveni"ente cu$tura$-artistice, 1tiin!ifice sau
'rofesiona$e etc., f$u5uri$e turistice se "ai 'ot c$asifica n dou "ari categorii: J2.F, 'g.?FK
aD FS&,l&(!G, care sunt f$u5uri asociate turis"u$ui de soare ori deter"inat de a$te condiii
naturale Ce5isten!a %'e%ii, a unor i%voare ter"a$e etc.D. =n a$egerea unor astfe$ de
destina!ii, 'rinci'a$e$e criterii de se$ec!ie sunt 're!uri$e 1i distan!e$e.
>D FH-,*e'l&(!G, res'ectiv turis"u$ de cunoatere Cav#nd "otiva!ii cu$tura$e E de
'artici'are $a diverse "anifestri cu$tura$e, artistice, s'ortive, de vi%itare a unor
"onu"ente, "u%ee sau a unor obiective natura$e deosebiteD. /actoru$ decisiv n a$egerea
destina!iei este, n aceste ca%uri, ca$itatea ofertei 1i diferen!ierea acesteia fa! de oferte$e
interne, de 'roduse si"i$are. J$%8K
/$u5uri$e turistice interna!iona$e re're%int una dintre ce$e "ai dina"ice co"'onente a$e
schi"buri$or econo"ice interna!iona$e. Ponderea cea "ai "are, n circu$a!ia turistic
99
interna!iona$, o au f$u5uri$e turistice interne 1i ce$e intra-regiona$e Crea$i%ate ntre !ri$e situate
n aceea1i regiune turisticD.
(tatistici$e interna!iona$e arat c 'este trei sferturi dintre voia<e$e interna!iona$e se desf1oar 'e
distan!e scurte, ce$e "ai "u$te dintre acestea fiind rea$i%ate n interioru$ sau ntre !ri$e cu
econo"ie de%vo$tat, din 2uro'a, +"erica de 8ord 1i +sia. J2.2, 'g.99;K +na$i%a f$u5uri$or
turistice interna!iona$e se rea$i%ea% uti$i%#nd at#t indicatori fi%ici Cnu"ru$ de sosiri $a
frontiereD, c#t 1i va$orici Cncasri din turis"u$ interna!iona$D. J$%8K
&a scar g$oba$, c#teva ba%ine turistice e"i!toare do"in f$u5uri$e turistice
interna!iona$e. +stfe$, 'rinci'a$e$e 90 !ri e"i!toare de turi1ti, "'r!ite ntre +"erica C(@+ 1i
,anadaD, 2uro'a CBer"ania, .area 0ritanie, /ran!a, )$anda, *ta$ia, 0e$gia 1i ('aniaD 1i +sia
CQa'oniaD, re're%int, "'reun, 'este ;0R din ba%ine$e de cerere turistic $a nive$ "ondia$.
+cestea re're%int 'rinci'a$e$e !ri bogate a$e $u"ii.
.ai "u$t de <u"tate dintre turi1tii interna!iona$i au, de fa't, do"ici$iu$ n !ri euro'ene,
cei$a$!i 'rovenind de 'e continentu$ a"erican Csub 20RD 1i din +sia de (ud 1i Pacific Cregiune ce
nregistrea% ce$e "ai ridicate rit"uri de cre1tere a$e sosiri$or de turi1ti interna!iona$i, n u$ti"ii
aniD, n ti"' ce, "'reun, +frica 1i +sia de (ud abia ating :R.
&a nive$ "ondia$, e5ist trei "ari ba%ine de destina!ie turistic. ,e$ "ai i"'ortant dintre
acestea este ba%inu$ euro-"editeranean, cu o concentrare turistic "ai "are 'e !r"u$ nordic a$
.rii .editerane. ,e$e$a$te dou sunt: ba%inu$ +"erica de 8ord E ,araibe, %on denu"it 1i
H.editerana a"erican 1i ba%inu$ +sia de 2st 1i Pacific.
,e$e trei "ari ba%ine turistice 're%int trei caracteristici comune, res'ectiv:
9D +'ro'ierea de "ari$e Hsurse de bog!ie, ce constituie Hre%ervoare$e de turi1ti
care de!in o 'arte i"'ortant a 'o'u$a!iei cu 'utere de cu"'rare suficient de "are
'entru a-1i 'er"ite consu"uri turistice i"'ortante, cu caracter $udic 1i recreativ, n
cadru$ se<ururi$or $or n strintate.
2D 0a%ine$e res'ective su'ra'un dou %one constituite din !ri cu nive$uri de
via! e5tre" de contrastante. +stfe$, ce$e "ai vechi !ri frecventate a'ar!in categoriei
!ri$or ce$or "ai bogate, n ti"' ce H're$ungiri$e $or "eridiona$e cores'und categoriei
!ri$or n curs de de%vo$tare. +vanta<e$e econo"ice 1i socia$e favori%ea% o Hg$isare a
f$u5uri$or turistice de $a un !r", $a a$tu$, a$ .editeranei, ctre grani!e$e +siei de (ud E
2st 1i ctre (udu$ frontierei (tate$or @nite a$e +"ericii sau .e5icu$ui, s're !r"uri$e
din +"erica ,entra$. +ceste f$u5uri rs'und unei 'uternice atrac!ii a turi1ti$or 'entru
regiuni$e ce$e "ai nsorite, indiferent c este ca%u$ unui c$i"at "editeranean,
subtro'ica$ sau tro'ica$. =n aceste $ocuri, se%oane$e turistice sunt "u$t "ai eta$ate n
ti"'. /iecare dintre aceste ba%ine este do"inat de c$iente$e regiona$e, 'rivi$egiate, ce
20
re're%int ntre 27: 1i :7; din tota$u$ turi1ti$or, situa!ie e5'$icabi$ 'rin a'ro'ierea
geografic dintre $ocu$ de do"ici$iu 1i ce$ de destina!ie turistic. 4e'$asri$e res'ective,
ce ur"ea% a'ro5i"ativ ace$ea1i fuse orare, faci$itea% rea$i%area de se<ururi scurte, fr
ca turi1tii s sufere de ne'$ceri$e $egate de deca$a<e$e orare.
25isten!a unor $egturi 'rivi$egiate, de ordin istoric, cu$tura$, $ingvistic, 'o$itic etc. +stfe$,
vechi$e co$onii au 'strat, n genera$, uti$i%area $i"bi$or euro'ene, faci$it#nd 'ri"irea 'ersoane$or
de diferite na!iona$it!i, care vorbesc aceste $i"bi. ,ircu$a!ia turistic este faci$itat, de ase"enea,
1i de 'roceduri$e de si"'$ificare a for"a$it!i$or va"a$e 1i de frontier, 'rin acorduri bi$atera$e
'rivind ada'tarea unor "suri co"une n acest sco'. J$%8K
/$u5uri$e turistice interna!iona$e se "'art n dou "ari categorii, care se co"'$etea% sau
se a$i"entea% reci'roc, res'ectiv: J2.2, 'g 99;-996K
9D /$u5uri intra#regionale Cn interioru$ ace$ora1i regiuni turisticeD
2D /$u5uri inter#regionale Cntre "ari$e regiuni turistice a$e $u"iiD
4e re"arcat c, $a nive$ "ondia$, f$u5uri$e intra-regiona$e au cea "ai "are 'ondere n
tota$u$ f$u5uri$or turistice, de cca L0R.
9D /irculaia turistic intra#regional
(e 'ot distinge dou categorii de f$u5uri turistice intra#regionale:
aD ,e$e create de cererea turi1ti$or care 1i au re1edin!a n !ri af$ate n aceea1i
regiune cu !ri$e vi%itate
bD ,e$e create de cererea turi1ti$or care 1i au re1edin!a n !ri af$ate n afara
regiunii vi%itate Cde e5e"'$u, turi1tii a"ericani sau <a'one%i care vi%itea%,
succesiv, ('ania, /ran!a 1i *ta$ia, !ri af$ate n aceea1i regiune turistic,
gener#nd, astfe$, un f$u5 turistic intra-regiona$D.
2uro'a 1i +"erica de 8ord de!in, "'reun, 'este L?R din tota$u$ f$u5uri$or intra-
regiona$e, $a nive$ "ondia$. (tatistici$e arat c cca L?R din c$torii$e n 2uro'a 'rovin tot din
!ri euro'ene. ,e$e "ai i"'ortante f$u5uri turistice intra-euro'ene sunt ur"toare$e: J2.F, 'g.?LK
- ce$ orientat 'e direc!ia 8ord E (ud 6
- ce$ av#nd ca 'unct de 'ornire !ri$e vest-euro'ene, cu econo"ie de%vo$tat, ctre
destina!ii af$ate n !ri$e din 2stu$ continentu$ui, ce dis'un de oferte variate.
.ai recent, du' anu$ 9990, a nce'ut s se de%vo$te 1i un f$u5 invers, 'ornind din 2stu$
continentu$ui, s're !ri$e din Iestu$ 2uro'ei, "ai s$ab ca intensitate 1i av#nd ca "otiva!ie dorin!a
de cunoa1tere.
,ea de-a doua "are destina!ie turistic a $u"ii, du' 2uro'a, este continentu$ a"erican,
n cadru$ cruia, 'rinci'a$e$e f$u5uri intra-regiona$e se desf1oar ntre (@+ 1i ,anada, 'recu"
1i dintre aceste dou !ri 1i destina!ii din %ona .rii ,araibe$or 1i din +"erica ,entra$.
29
=n 'rivin!a regiunii +sia de 2st 1i Pacific, f$u5uri$e turistice intra-regiona$e sunt do"inate
de turi1tii <a'one%i, care frecventea%, n s'ecia$, !ri nvecinate: ,hina Cinc$usiv -ong Aong 1i
TaiSanD 1i ,oreea de (ud.
2D /irculaia turistic inter#regional
,e$e "ai i"'ortante f$u5uri turistice inter#regionale sunt re're%entate de c$torii$e
turi1ti$or euro'eni s're +"erica de 8ord, n s'ecia$ din "otive de afaceri, 'recu" 1i s're +sia de
2st 1i Pacific, "otivate, n 'rinci'a$, de dorin!a cunoa1terii cu$turii 1i civi$i%a!iei acestor %one,
dar 1i, tot "ai "u$t, n u$ti"ii ani, 'entru turis"u$ de ti' sun$ust.
@n a$t f$u5 turistic i"'ortant este ce$ ce '$eac din +"erica de 8ord s're 2uro'a 1i s're
)rientu$ =nde'rtat, at#t 'entru turis"u$ de afaceri, c#t 1i 'entru ce$ de vacan!. &a acestea, "ai
'oate fi "en!ionat 1i f$u5u$, af$at n cre1tere, ca di"ensiuni a$ turi1ti$or euro'eni, s're continentu$
african Cn c#teva !ri a$e +fricii de 8ord 1i n +frica de (udD.
,ontinentu$ euro'ean se "en!ine, n u$ti"e$e decenii, ca 'ri"a destina!ie turistic
"ondia$, chiar 1i n condi!ii$e n care au a'rut noi destina!ii "ondia$e, ce atrag, anua$, tot "ai
"u$!i turi1ti 1i, astfe$, 1i s'oresc, continuu, cota de 'ia!.
4in 'unctu$ de vedere a$ rit"u$ui de cre1tere a circu$a!iei turistice, cea de-a doua regiune
a $u"ii, ca destina!ie turistic, este continentu$ asiatic. +sia de Iest 'ri"e1te circa <u"tate din
nu"ru$ de turi1ti care vi%itea% acest continent, iar f$u5uri$e ce nregistrea% cea "ai i"'ortant
dina"ic sunt ce$e a$e turi1ti$or euro'eni care au ca destina!ie +sia de 2st 1i de (ud.
,ea de a 'atra destina!ie "ondia$ regiona$ este +frica. ('re acest continent s-au
nregistrat chiar di"inuri a$e f$u5uri$or turistice, n u$ti"ii ani. ,irca F0R din tota$u$ nu"ru$ui
de turi1ti veni!i n +frica se o'resc n nordu$ continentu$ui, "a<oritatea $or fiind euro'eni, iar,
"ai recent, a crescut nu"ru$ ce$or ce a<ung n +frica de (ud.
#%:% Ce'e'ea 0 -1e'!a !&'(!c/ )-,*al/
,ererea turistic interna!iona$ se "soar, n 'rinci'a$, 'rin nu"ru$ de sosiri 1i de
nno'tri C%i$e-turistD, 'recu" 1i 'rin 'artea de ncasri$e nregistrate n ba$an!a de '$!i a unei
!ri $a ca'ito$u$ Hturis", iar oferta turistic este eva$uat n func!ie de ca'acitatea de ca%are
turistic, n 'rinci'a$, cea hote$ier, 'recu" 1i 'rin nu"ru$ de 'roduse turistice oferite de
organi%a!ii de turis".
2vo$u!ia nu"ru$ui de turi1ti, $a nive$ "ondia$, a cunoscut cre1teri s'ectacu$oase, n
u$ti"e$e trei decenii. +stfe$, dac n anu$ 99F?, )rgani%a!ia .ondia$ a Turis"u$ui C)...T.D
nregistra 222 de "i$ioane de sosiri a$e turi1ti$or interna!iona$i, nu"ru$ acestora a a<uns $a 9:9
"i$ioane, n anu$ 2090 1i $a cca 9L2 "i$ioane de sosiri, n 2099, confor" esti"ri$or )...T.
22
Pe de a$t 'arte, cre1terea ncasri$or ob!inute din turis"u$ interna!iona$ s-a rea$i%at ntr-
un rit" 1i "ai ra'id. +stfe$, dac n anu$ 99L0, ncasri$e din turis"u$ interna!iona$, $a nive$
"ondia$, tota$i%au nu"ai 902 "i$iarde do$ari (@+, n anu$ 2090, acestea au atins, confor"
esti"ri$or )...T., cifra de 92L "i$iarde de do$ari (@+ Ciar aceste cifre nu inc$ud 1i ncasri$e
din trans'orturi$e turistice interna!iona$eD. +nu$ 2099 a fost "arcat de atingerea , 'entru 'ri"a
dat, a cifrei de 'este 9 tri$ion do$ari (@+, iar dac se "ai iau n ca$cu$ ncasri$e din
trans'orturi$e turistice interna!iona$e se a<unge $a cifra de 9,2 tri$ioane do$ari (@+
=n tabe$u$ nr. 9.9. este 're%entat evo$u!ia nu"ru$ui de sosiri 1i a ncasri$or din turis"u$
interna!iona$, $a nive$ "ondia$, n 'erioada 99F0 E 200?.
Ta>el&l #%#%
$voluia numrului de sosiri i a %ncasrilor din turismul internaional,
%n perioada &'() * +)&&
A,&l N'% (-(' C)l%D ,ca(/' C)la'*e USDD
99F0 96? 9L
9990 ;?F 26L
999? ??9 ;0?
2000 69L ;FF
200? L0L 6L2
2090 9:9 92L
2099 9L2 90:0
&ursa: '!M!"!, %0$$
=n 'rivin!a vo$u"u$ui ncasri$or din turis"u$ interna!iona$, 'e "ari$e regiuni turistice
a$e $unii, care au crescut, n u$ti"e$e decenii, ntr-un rit" inferior ce$ui a$ nu"ru$ui de sosiri a$e
turi1ti$or interna!iona$i Cde e5e"'$u, n anu$ 2099, fa! de 2090, rata de cre1tere a ncasri$or a
fost de :,LR, fa! de ;,6R, rata de cre1tere a nu"ru$ui de sosiriD, re"arc" 'ri"u$ $oc de!inut
de 2uro'a, cu ;?R din tota$u$ de ncasri Ce5'ri"ate n T (@+, ur"at de +si% 1i Pacific, cu
2LR 1i de +"erici, cu 99R din tota$u$ ncasri$or "ondia$e Cve%i tabe$u$ nr.9.2.D
Ta>el&l #%$%
,ncasrile din turismul internaional, la nivel mondial i pe marile
re!iuni turistice ale lumii, %n anul +)&&(mlrd -".A)
,ca(/'
2099 R din tota$u$ "ondia$
Tota$ "ondia$ 90:0 900
+frica :: :,2
+"erici$e 999 99,:
+sia 1i Pacific 2L9 2L,0
2uro'a ;6: ;?,0
)rientu$ .i<$ociu ;6 ;,?
2:
&ursa : 1ttp:22media!un3to!org2en2press#release2%0$%#04#052international#tourism#receipts#
surpass#us#$#trillion#%0$$
,onfor" ra'ortu$ui H2cono"ic *"'act of Trave$UTouris" 2092 CH*"'actu$ econo"ic
a$ turis"u$ui si ca$atorii$or in 2092D, e"is de Mor$d Trave$ U Touris" ,ounci$ C,onsi$iu$
.ondia$ a$ Turis"u$ui si ,a$atorii$orD, industria turis"u$ui a crescut, $a nive$ g$oba$, cu :R in
2099. ,ontributia sa directa $a P*0 a fost de 2 tri$ioane de do$ari, generand un tota$ de 9L
"i$ioane $ocuri de "unca.
Practic, i"'actu$ sau direct, indirect si indus, contributia industriei turis"u$ui $a P*0 a
fost de 6,: tri$ioane do$ari $a P*0 in 2099, generand 2?? "i$ioane $ocuri de "unca, F;: "i$iarde
do$ari in investitii si 9.2 tri$ioane de do$ari in e5'orturi. ,ontributia a re're%entat 9R din P*0,
unu$ din 92 <oburi, ?R din investitii si ?R din e5'orturi.
(e esti"ea%a cresteri si 'entru 2092, desi un 'ic "ai sca%ute, in <ur de 2,LR.
Pers'ective$e 'e ter"en $ung sunt "ai o'ti"iste, antici'andu-se o crestere anua$a de ;,2R in
ur"atorii 90 ani, 'ana in 2022. .ai "u$t, tot 'ana atunci, se astea'ta ca industria sa genere%e
direct 920 "i$ioane $ocuri de "unca, a<ungandu-se ca unu$ din 90 oa"eni sa $ucre%e in acest
do"eniu.
Tari$e cu contributia cea "ai i"'ortanta $a P*0, din 'unct de vedere turistic, vor fi ce$e
din +sia, in s'ecia$ din +sia de (ud C6,FRD, generate cu 're'onderenta de *ndia CF,6RD si +sia
de 8ord-2st Ctot cu o crestere de 6,FR, re%u$tata de cresterea 'uternica din ,hina si de revenirea
cererii si ofertei din Qa'oniaD.
/erta turistic se 'oate defini ca fiind cantitatea de bunuri 1i servicii turistice ce 'ot fi
oferite 'e 'ia!, $a un 're! dat, ntr-o anu"it 'erioad de ti"' sau ca Hansa"b$u$ servicii$or 1i
bunuri$or fina$e, 'ro'use consu"atori$or de ctre sectoru$ turistic 1i se "soar 'rin ca'acitatea
echi'a"ente$or, a structuri$or de ca%are turistic, de a$i"enta!ie 'ub$ic, a "i<$oace$or de
trans'ort turistic etc.
Prin ofert turistic n!e$ege" at#t potenialul turistic, for"at din atraciile turistice
Cnatura$e 1i antro'iceD, c#t 1i ba%a tehnico-"ateria$ s'ecific turis"u$ui Cunit!i$e de ca%are,
a$i"enta!ie, agre"ent etc.D, 'recu" 1i for!a de "unc din do"eniu$ turis"u$ui 1i 'restri$e de
servicii ce a$ctuiesc 'roduse$e turistice. J2.F, 'g.9?9K
Producia turistic re're%int ansa"b$u$ de servicii 1i bunuri fina$e oferite de sectoru$
turistic 1i consu"ate 'e 'arcursu$ unei 'erioade deter"inate 1i se "soar 'rin nu"ru$ de
vi%itatori ai unui obiectiv turistic, nu"ru$ de nno'tri 'etrecute de turi1ti n unit!i$e de ca%are,
nu"ru$ de 'asageri trans'orta!i etc. sau 'oate fi e5'ri"at va$oric, ca cifr de afaceri rea$i%at
de ntre'rinderi$e din acest sector.
2;
(fera de cu'rindere a ofertei turistice este "ai $arg dec#t cea a 'roduc!iei turistice.
+stfe$ dac oferta turistic este de sine stttoare, este fer", cu o structur bine definit,
'roduc!ia turistic nu 'oate e5ista n afara ofertei, este efe"er 1i se "ateria$i%ea% doar 'e
"sura afir"rii 1i "anifestrii cererii.
Princi'a$e$e ca'ac!e'(!c ale -1e'!e !&'(!ce sunt ur"atoare$e:
#% E!e'-ge,!a!ea -1e'!e
Produse$e turistice sunt e5tre" de diversificate, e$e re're%int un Ha"a$ga" de 'restri
de servicii 1i de bunuri diverse, furni%ate turi1ti$or. +ceste bunuri 1i servicii 'ot fi gru'ate n
dou "ari categorii:
aD -esurse turistice, care, $a r#ndu$ $or, 'ot fi:
- resurse naturale C'eisa<e, f$or, faun, '$a<e, "un!i etc.D6
- resurse antropice C"onu"ente, "u%ee, "anifestri artistice, fo$c$orice, s'ortive etc.D6
/or!a de atrac!ie a acestor resurse este diferit n ti"' Cn func!ie de se%onD 1i n s'a!iu
C1tiut fiind fa'tu$ c o destina!ie "ai nde'rtat este "ai 'u!in frecventat, datorit costu$ui "ai
ridicat a$ c$torieiD.
bD 6c1ipamentele 1i serviciile oferite turitilor, care, "'reun, fac 'osibi$ e5'$oatarea
resurse$or turistice: "i<$oace de trans'ort, unit!i de ca%are 1i de a$i"enta!ie 'ub$ic,
echi'a"ente cu$tura$e, s'ortive, de agre"ent 1i o serie de a$te servicii, cu" este, de e5e"'$u, ce$
de ghid turistic.
$% C'e0!e'ea *2e'(1ca!/ a p'-*&c+e !&'(!ce
,a'acit!i$e 'roduc!iei turistice Ce$e"ente atractive, "i<$oace, echi'a"ente etc.D
nregistrea% rit"uri diferite de cre1tere, datorate evo$u!ii$or 1i re'arti!iei c$ien!i$or 1i a
destina!ii$or turistice.
6% Rg*!a!ea -1e'!e !&'(!ce
+ceast rigiditate se datorea% caracteristici$or 'rodusu$ui turistic, res'ectiv:
- lipsa de mobilitate a acesteia, care nu se 'oate de'$asa, fiind nevoie ca turistu$, n
ca$itate de consu"ator, s se de'$ase%e $a $ocu$ ofertei turistice6
- nestocabilitatea 'roduse$or turistice6
- caracterul inelastic a$ 'roduc!iei turistice, 'rodusu$ turistic fiind, adeseori, 'u!in
ada'tabi$, n ca%u$ schi"brii cererii.
4ar aceast rigiditate nu trebuie s fie e5agerat, deoarece une$e co"'onente a$e unor
'roduse turistice se 'ot substitui ntre e$e. +stfe$, se 'oate n$ocui, de e5e"'$u, un ti' de unitate
de ca%are, cu un a$tu$ Cun hote$ cu o vi$ sau o 'ensiune turisticD, av#nd aceea1i categorie de
c$asificare sau se 'oate n$ocui trenu$ cu avionu$, 'e anu"ite distan!e 1.a.".d.
:% I,a*ap!a'ea 'ela!2/ a -1e'!e la ce'e'e
2?
3igiditatea ofertei turistice 1i condi!ii$e de uti$i%are a ca'acit!i$or e5istente, n s'ecia$ n
'rivin!a unit!i$or de ca%are turistic, antrenea% o serie de dezec1ilibre ntre ofert 1i cerere.
+ceste de%echi$ibre se "anifest n dou "oduri:
- n anu"ite ca%uri, ca'acitatea de 'roduc!ie e5ist 1i 'oate rs'unde cererii, dar este
subutilizat6
- n a$te ca%uri, oferta nu cores'unde cererii, nefiind adecvat acesteia sau fiind
insuficient cantitativ. 4e e5e"'$u, adeseori $i'sesc 'roduse$e ada'tate 'entru tineri,
'entru 'ersoane$e de v#rsta a treia sau 'entru a"atorii de turis" s'ortiv sau cu$tura$.
+$turi de servicii$e de trans'ort, ce$e de ca%are turistic re're%int dou dintre servicii$e
turistice de ba%, ce nu 'ot $i'si din co"'onen!a oricrui 'rodus turistic, a1a cu" re%u$t, de fa't,
din ns1i defini!ia turis"u$ui.
-ote$u$ re're%int unitatea tradi!iona$ de ca%are turistic. =n u$ti"e$e decenii,
e5'ansiunea deosebit a hote$uri$or, n $u"e, s-a concreti%at nu doar n a1a-nu"ita hote$rie
tradi!iona$, "oderni%at 1i ada'tat cererii Cde e5e"'$u, 'rin a'ari!ia 1i de%vo$tarea $an!uri$or
hote$iere vo$untare 1i a $an!uri$or integrateD, dar 1i n crearea de noi for"u$e de 'ara-hote$rie,
ada'tate anu"itor seg"ente a$e cererii de ca%are turistic.
26
CAPITOLUL II% EVALUAREA ACTIVITII TURISTICE N
REPUBLICA SUD AFRICAN
$%# Rep&>lca S&* A1'ca,/% P'e=e,!a'e ge,e'al/%
4escris ca fiind V!ara "iraco$e$orV, +frica de (ud este statu$ ce$ "ai de%vo$tat din 'unct
de vedere econo"ic de 'e ntreg continentu$ african, cu o 'utere de cu"'rare 'e ca' de $ocuitor
de 90.000 de do$ari 'e an.
3e'ub$ica +frica de (ud
/or"a de guverna"ant: re'ub$ica 're%identia$a
(u'rafata: 9.299.992 >"2
&i"ba oficia$a: eng$e%a, afri>aans
3e$igie: L0R crestini, "usu$"ani, hindusi
,a'ita$e: Pretoria, 0$oe"fontein si ,a'e ToSn
.oneda: 3and-u$ C900 centiD
Niua nationa$a: 2F a'ri$ie
/us orar: B.T W 2
4o"eniu *nternet: .%a
Prefi5 te$efonic: 00 2F
3e'ub$ica +frica de (ud C3e'ub$ic of (outh
+fricaD este situata in e5tre"itatea sudica a continentu$ui african, fiind $oca$i%ata intre 22X - :?X
$atidudine sudica si 9FX - ::X $ongitudine, av#nd ca vecini: $a 8ord - 8a"ibia, 0otsSana,
Ni"babSe6 $a 8ord-2st - .o%a"bic, (Sa%i$and6 $a 2st si (ud-2st E )ceanu$ *ndian6 $a Iest si
(ud-Iest E )ceanu$ +t$antic, are o su'rafata de 9.299.090 >"Y si o p-p&la!e de ?0.?L6.FF9
Cesti"are 2099D din care F9,?R negrii6 9R a$bi6 9R "u$atri si 2,?R indieni.
/or"a de guverna"ant: este un stat nationa$ avand ca for"a de guverna"ant re'ub$ica.
Buvernu$ 8ationa$ este for"at din 'resedinte$e statu$ui, un vice'resedinte si un cabinet for"at
din re're%entantii 'artide$or a$ese in cadru$ a$egeri$or nationa$e. Provincii$e, in nu"ar de noua,
au $a r#ndu$ $or un guvern 'rovincia$ condus de un 're"ier si un cabinet.
2F
&i"ba nationa$a : *n 3(+ e5ista 99 $i"bi oficia$e si anu"e: 2ng$e%a, +fri>aans, Ahosa,
8debe$e, 8orth (otho, Ienda, (outh (otho, (Sa%i, Tsonga, TsSana, Ghosa si Nu$u, $i"ba
fo$osita in activitatea co"ercia$a fiind eng$e%a.
Cap!ala g&2e',a)e,!ala este $a Pretoria, cea $egis$ativa $a ,a'e ToSn, iar cea
<udecatoreasca $a 0$oe"fontein. +$te orase i"'ortante sunt: Qohannesburg Ccentru$ econo"ic si
financiar a$ tariiD, 4urban Cce$ "ai "are 'ort a$ continentu$uiD, Port 2$isabeth, Pieter"arit%burg,
3usteburg, Beorge, 2ast &ondon, Ai"ber$eZ, Pietersburg, Me$>o", Mitban> si 8e$s'ruit .
M-,e*a ,a!-,alI este 3andu$ Csi"bo$uri: N+3 sau 3D. (ubdivi%iune: cent-u$, 93[900
centi. ,ursu$ de schi"b: 9N+3 [ 9,;926 .4& sau 9 @(4 [L,?002 N+3C 9 iunie 2092D.
Niua nationa$a a 3(+ este 2F a'ri$ie \Niua 2$iberarii.
Sa'>a!-'le p&>lce sunt : 9 *anuarie, 29 .artie, 29 .artie,9 +'ri$ie, 2F +'ri$ie, 9 .ai,
96 *unie, 9 +ugust, 2; (e'te"brie, 96,2?,26 4ece"brie.
Iariabi$e: Iinerea .are, 4u"inica Pasti$or.
D1e'e,!I *e 1&( -'a' Cfata de 3e'ub$ica .o$dovaD: nu e5ista diferenta de fus orar C in
oraru$ de iarna a$ 3e'ub$icii .o$dovaD6 diferenta de 9 or] in 'erioada oraru$ui de vara a$
.o$dovei.
Relge . *n 3(+ 'este L0R din 'o'u$atie este crestina Crefor"ati, cato$ici, ang$icani,
$uterani, ba'tisti, ortodocsi, 'enticosta$i, adventisti, etc.D. +$te re$igii 'racticate sunt: hindu,
ani"is", "usu$"ana si "o%aica.
P',cpalele 'a)&' ec-,-)ce. *n anu$ 2099 'onderea $a for"area P*0 a fost:
agricu$tura, :,:R, industrie ::,FR si servicii 6:R. B4P CPPPD: ???,:; "i$iarde @(4 C esti"are
2099D. 3it"u$ cresterii econo"ice: 2,LR Cesti"are 2099D6 4eficit bugetar: cca. 9,6R din P*0
Cesti"are 2099D6 3ata inf$atiei: 6,9R C oct. 2099D 0uget: 922 "i$iarde @(4 C2099D
Re(&'(e ,a!&'ale. +frica de (ud este o i"ensa concentrare de re%erve "inera$e, fiind
unu$ din "arii 'roducatori si 'rintre cei "ai "ari e5'ortatori de "inereuri din $u"e. +uru$ si
'$atina sunt 'rinci'a$e$e surse de incasari va$utare, iar carbune$e este a$ trei$ea 'rodus i"'ortant
$a e5'ort. *n +frica de (ud se af$a ce$e "ai ad#nci "ine din $u"e, iar industria "iniera dis'une
de ce$e "ai avansate tehno$ogii de 'rofi$.
F-'!a *e )&,cI. 29,9 "i$ioane 'ersoane active, din care 9R in sectoru$ agrico$, 26R in
sect industria$ si 6? R in servicii. 3ata so"a<u$ui: cca. 2F,?R C2099D.
Maga=,e : 3(+ are o retea $arga de "aga%ine si centre co"ercia$e 'recu" si van%atori
strada$i. )raru$ "aga%ine$or, este, in genera$ : $uni-vineri : L,00-9F,00 si sa"bata : L,00-9:,00
G-l1 . 3(+ ofera ;00 de terenuri de go$f 'entru turistii straini. 2ste reco"andata
re%ervarea din ti"' a ore$or de <oc.
2L
Sp-'!&' ,a&!ce . 4esi a'e$e de 'e coaste$e +fricii de (ud ofera conditii e5ce$ente
'entru inot si s'orturi nautice, trebuie avuta in vedere 're%enta rechini$or care fac victi"e in
fiecare an, 'recu" si a'a foarte rece din )ceanu$ +t$antic C92 grade, "edia anua$aD6
T'a(ee !&'(!ce . *ubitorii de natura 'ot efectua nu"eroase e5cursii in toate ce$e noua
'rovincii.
Pe(c&! . ,u a'roa'e 2?0 de s'ecii de 'esti de a'a du$ce si 9?00 s'ecii de a'a sarata,
3(+ ofera 'escari$or 'osibi$itati e5ce$ente. Pescuitu$ se face, in genera$, in ba%a unei autori%atii.
COMPUTICJET : este un serviciu nationa$ de re%ervare e$ectronica C in genera$ bi$ete
'entru s'ectaco$e artistice si s'ortiveD cu a'roa'e :00 de fi$ia$e ce ofera 'este ;0.000 de
activitati. Pe $anga bi$ete$e de teatru, cine"a, eveni"ente s'ortive, se 'ot re%erva si bi$ete de
$oterie, de ca$atorie, de ca%are, si $a festiva$uri cu$tura$e.
A((!e,!a )e*cala : (erviciu$ "edica$ in 3(+ este 'ro"'t. *n ce$e "ai "u$te orase,
anu"ite far"acii si s'ita$e au cabinete 'entru urgente care functionea%a 2; h. .ari$e hote$uri au
contracte cu far"acisti si dentisti in acest sens.
I)&,=a'e : Pentru cetatenii "o$doveni care vin din 3e'ub$ica .o$dova intrarea in 3(+
nu necesita vaccinare sau carnet ga$ben6 certificatu$ de vaccinare i"'otriva febrei ga$bene este
ob$igatoriu 'entru turistii ce de'asesc varsta de 9 an, venind dintr-o tara cu risc "are de infectie
Cin s'ecia$ din tari$e africaneD. Pentru infor"atii su'$i"entare, a'e$ati $a servicii$e ce$ei "ai
a'ro'iate a"basade sud-africane. *"uni%area contra "a$ariei, 'e teritoriu$ 3(+, este necesara
nu"ai vara si nu"ai 'entru intrarea in Aruger Par>.
Ae'-p-'!&' : 3(+ are 9 "ari aero'orturi :
- 0$oe"fontein
- ,a'e ToSn Cint$D
- 4urban C*nt$D
- 2ast &ondon
- Beorge
- Qohannesburg C*nt$D ?
- Ai"ber$eZ
- Port 2$i%abeth
- @'ington
Reg&l *e c'c&la!e '&!e'a : 3egu$a de ba%a de circu$atie 'e dru"uri$e 'ub$ice este :
circu$atia 'e 'artea stanga a dru"u$ui Cconfor" regu$i$or din +ng$iaD si se ofera 'rioritate
vehicu$e$or din 'artea drea'ta. ,onducatorii auto trebuie sa 'osede 'er"is de conducere,
centuri$e de siguranta sunt ob$igatorii atat 'entru sofer cat si 'entru 'asageru$ din drea'ta,
vorbitu$ $a te$efonu$ "obi$ in ti"'u$ condusu$ui se 'ede'seste cu a"enda.
29
Ma(, *e ,c3'a! . .asini$e 'ot fi inchiriate de $a oricare din ce$e noua "ari
aero'orturi sau 'rin co"'anii$e s'ecia$i%ate in inchirierea de "asini C-ert%, +visD sau 'rin ce$e
de turis", in ba%a cartii de credit si a carnetu$ui de condus auto internationa$.
P'-!-c-l&l e(!e *e !p e,gle=% &a tratative se ofera ceai si cafea. ,ostu"u$ si cravata se
i"'un in re$atii$e cu oficia$itati$e i"'ortante si cu fir"e$e "ari.
V=a ( 'eg&l 2a)ale :,etatenii "o$doveni 'osesori de 'asa'oarte turistice au nevoie de
vi%a de intrare, care se obtine de $a +"basada +fricii de (ud din Aiev, in ba%a unei invitatii din
'artea unei 'ersoane fi%ice sau <uridice sudafricane. Ii%a turistica 'oate fi 're$ungita, 'e
teritoriu$ 3(+, de catre .inisteru$ de interne a$ 3(+ C -o"e +ffairesD.
Ca'! *e c'e*! accep!a!e : +"erican 25'ress, 4inners ,$ub, .aster ,ard, Iisa ,ard
P'-g'a)&l >a,cl-' : $uni-vineri : L,:0-9?,:0 sa"bata : L,:0-99,00
TVA Cta5a 'e va$oarea adaugataD : in genera$ TI+ C9;RD este inc$usa in 'retu$
'roduse$or si servicii$or. TI+ 'entru 'roduse$e cu"'arate in 3(+ si scoase din tara se 'oate
recu'era $a aero'orturi, 'orturi sau va"a in ca%u$ in care va$oarea tota$a de'aseste 2?0 3an%i.
Telec-)&,ca! : in 3(+ se uti$i%ea%a siste"u$ B(. 'entru te$efoane$e ce$u$are.
Te$efoane$e ce$u$are 'ot fi inchiriate din 'rinci'a$e$e aero'orturi si de $a "a<oritatea centre$or de
inchiriat te$efoane. ,o"'anii$e de te$efonie "obi$a sunt: I)4+,)., .T8, ,2&& ,. si
I*3B*8 .)0*&2. Te$efonia fi5a este o'erata de o singura co"'anie abi$itata si anu"e
T2&A)., +ceasta detine inca "ono'o$u$ in te$efonia fi5a. 4e curand 'e 'iata sud-africana a
intrat si o'eratoru$ 8eote$ care a $ansat servicii de te$efonie fi5a si internet. Pana cand sa devina
insa un concurent redutabi$ 'entru Te$>o", 'robabi$ ca vor "ai trece un an sau doi.
Lega!&' ,!'e RSA ( Rep&>lca M-l*-2a.
Ae'e,e : *ntre 3e'ub$ica .o$dova si +frica de (ud nu e5ista o $egatura aeriana directa.
(e 'ot fo$osi toate co"'anii$e aeriene euro'ene "a<ore 0ritish +ir, (Sissair, +ir /rance, A&.,
&ufthansa, )$Z"'ic +irSaZs, Tur>ish +ir$ine, 2gZ'tair,etc. Toate acestea ateri%ea%a $a
Qohannesburg si o 'arte si $a ,a'e ToSn
Ma'!)e . Trans'ortu$ "]rfuri$or se efectuiea%a in genera$ 'e ca$e "ariti"a, $ivrari$e
facandu-se cu 're'onderenta in siste" vrac si containeri%at 'rin co"'ania N*. 3)., via
,ana$u$ (ue% si coasta de est a +fricii, care are doua curse 'e $una, cu descarcare in 'orturi$e
4urban si ,a'e ToSn. 4e ase"enea, se 'ot fo$osi co"'anii$e de trans'ort "ariti" care asigura
$egatura intre 'orturi$e din nordu$ 2uro'ei Cin 'rinci'a$ -a"burg, +"sterda"D, cu 'orturi$e
situate 'e coasta de vest a +fricii si descarcare in 'orturi$e sud-africane ,a'e ToSn, Port
2$i%abeth, 2ast &ondon, 4urban si 3ichards 0aZ. &ivr]ri se%oniere se refera in s'ecia$ $a
i"'ortu$ de fructe si $egu"e 'roas'ete, in 'erioada iernii austra$e Ciunie-augustD.
:0
+frica de (ud este o tara ase%ata $a e5tre"itatea sudica a continentu$ui +frica, aceasta are
2F9L de >i$o"etri de coasta $a )ceanu$ +t$antic si )ceanu$ *ndian. &a nord se invecinea%a cu
8a"ibia, 0otsSana si Ni"babSe, $a est cu .o%a"bic si (Sa%i$and in ti"' ce &esotho este o
tara inde'endenta co"'$et incon<urata de +frica de (ud. )a"enii "oderni $ocuiesc 'e teritoriu$
+fricii de (ud de "ai bine de 900.000 de ani. &a data sosirii 'ri"i$or euro'eni 'o'u$atia
indigena ref$ecta va$uri$e de 'o'oare "igratorii sosite din diferite 'arti a$e +fricii, iar noii veniti
au devenit "a<oritari. ,e$e "ai i"'ortante co"unitati erau Ghosa si Nu$u.
*n 96?2, $a 9?; de $a desco'erirea ,a'u$ui 0unei ('erante de catre 0arto$o"eu 4ia%,
,o"'ania *ndii$or )$ande%e de 2st a infiintat un 'unct de rea'rovi%ionare 'e $ocu$ a cea ce ur"a
sa devina ,a'e ToSn.
,a'e ToSn a devenit o co$onie britanica in 9L06. ,o$oni%area euro'eana a $uat av#nt in
anii 9L20 c#nd buri C$a origine o$ande%i, france%i, ger"aniD si britanicii au co$oni%at nord-estu$
tarii. &a aceasta data au a'rut conf$icte 'entru teritoriu intre co$oni1ti si Ghosa si Nu$u.
4esco'erirea dia"ante$or si, "ai t#r%iu, a auru$ui a dec$an1at conf$ictu$ cunoscut sub nu"e$e de
r%boi ang$o-bur, buri si britanici au $u'tat 'entru contro$u$ "inereuri$or din +frica de (ud.
4e1i burii au fost nvin1i, britanicii au acordat o autono"ie $i"itata +fricii de (ud in 9990 c#nd a
devenit do"inion a$ coroanei. 4e-a $ungu$ ani$or burii si britanici au instituit segregarea rasia$a,
aceasta a fost in cea "ai "are 'arte infor"a$a, de1i e5istau une$e $egi ce au fost ado'tate 'entru a
contro$a circu$a!ia 'o'u$a!iei negre.
*n re'ub$ici$e buri$or, nce'#nd cu ,onven!ia de $a Pretoria, si "ai a'oi datorita
guvernu$ui +fricii de (ud , siste"u$ s-a transfor"at in segregare institu!iona$i%ata , cunoscuta
"ai t#r%iu sub nu"e$e de +'artheid , aceste $egi au stabi$it trei c$ase de stratificare rasia$a .
+frica de (ud a ob!inut inde'endenta sa 'o$itica in 9969, c#nd a fost dec$arata re'ub$ica.
Buvernu$ a $egiferat continuarea +'artheid-u$ui, in ciuda o'o%i!iei at#t din tara 'recu" si din
afara acesteia. *n 9990, guvernu$ din sudafrican a nce'ut negocieri$e ce au condus $a
de%"e"brarea $egi$or discri"inatorii si $a a$egeri de"ocratice in 999;... ^ara a revenit a'oi in
,o""onSea$th of 8ations.
+frica de (ud este cunoscuta 'entru diversitatea sa de cu$turi, $i"bi, si credin!e$e
re$igioase. @ns're%ece $i"bi oficia$e sunt recunoscute in ,onstitu!ia +fricii de (ud.
&i"ba eng$e%a este $i"ba cea "ai fo$osita in sfere$e co"ercia$e, oficia$e si 'ub$ice6 cu toate
acestea, este 'e $ocu$ cinci intre $i"bi$e "aterne. Po'u$a!ia +fricii de (ud este de o "are
diversitate etnica, cu ce$ "ai "ari co"unitatea de a$bi, indieni si "u$atri de 'e continentu$
african.
,u toate ca F9,?R din 'o'u$a!ia +fricii de (ud este neagra, acesta este a$catuita dintr-o "are
:9
varietate de gru'uri etnice care vorbesc diferite $i"bi 0antu, dintre acestea noua au statut oficia$.
@n sfert din 'o'u$atie este in so"a< si traieste cu "ai 'utin de 9,2? T 'e %i.
C-l-,=a'ea -la,*e=a ,o$oni%area a fost ince'uta de o$ande%i, $a data de 6 a'ri$ie 96?2
s-a inte"eiat ,o$onia ,a'u$ui cand o$ande%u$ Qan van 3iebeec> in nu"e$e ,o"'aniei )$ande%e
a *ndii$or de 2st Co$ande%a - Iereenigde )ostindische ,o"'agnie, ,)ID a infiintat un 'ort de
rea'rovi%ionare 'entru corabii$e co"'aniei. Pe 'arcursu$ seco$e$or GI** s GI*** a crescut
constant nu"aru$ de co$onisti si acestia si-au e5tins contro$u$ in %ona ,a'u$ui.
4atoita e5tinderii ariei contro$ate de euro'eni s-a a<uns $a confruntari cu 'o'u$atii$e indigene, in
s'ecia$ 5hosa.
Fg%$%#% (osirea $ui Qan van 3iebeec>, 'ri"u$ co$onist euro'ean n +frica de (ud
&ursa: 1ttp:22afri77aans!blogspot!com2%0$02082africa#de#sud!1tml
Sec-l&l KIK% 3egatu$ .arii 0ritanii a 're$uat contro$u$ asu'ra %onei ,a'u$ui 0unei
('erante in 9F9?, fo$osindu-se de 3evo$utia france%a ca 'rete5t. +vand in vedere interese$e sa$e
strategice din +ustra$ia si *ndia, .area 0ritanie a dorit sa fo$oseasca ,a'e ToSn ca un 'ort
inter"ediar 'entru $ungi$e ca$atorii$e a$e co"ercianti$or sai. 0ritanicii au cedat ,a'e ToSn
Tari$or de Qos in 9L0:, dar du'a aceea ,o"'ania )$ande%a a *ndii$or de 2st a dat fa$i"ent, a
dis'arut in ce$e din ur"a si inf$uenta co"ercianti$or din Tari$e de Qos. Prin ra%boaie i"'otriva
cafri$or, 'urtate in seco$e$e 9L-99 de buri si de eng$e%i, acestia si-au $argit considerabi$
'osesiuni$e. *n deceniu$ ; a$ seco$u$ui 99 burii inte"eia%a re'ub$ica 8ata$ C'roc$a"ata co$onie
eng$e%a in 9L;:D, iar din deceniu$ 6 a$ seco$u$ui 99 re'ub$ici$e Transvaa$ si )range, ocu'ate de
+ng$ia in ur"a ra%boiu$ui ang$o-bur C9L99-9902D.
Sec-l&l KK% *n 9990 se creea%a @niunea (ud-+fricana, ca do"inion britanic, 'rin unirea
,o$oniei ,a'u$ui, re'ub$ici$or )range, 8ata$ si Transvaa$, care 'artici'a $a 'ri"u$ ra%boi
"ondia$ de 'artea +ng$iei, iar $a a$ doi$ea ra%boi "ondia$ de 'artea +$iati$or.
:2
*n 99;9 guvernu$ @niunii (ud-+fricane a ane5at +frica de (ud-Iest, 'e care o
ad"inistrase 'ana atunci sub un "andat instituit de &iga 8atiuni$or si "ai tar%iu de ).8.@.
*n anii 'ostbe$ici, autoritati$e sud-africane au inas'rit regi"u$ de asu'rire rasia$a, $egiferand
a'artheid-u$.
&a :9 "ai 9969 @niunea (ud-+fricana s-a 'roc$a"at re'ub$ica sub denu"irea actua$a si
s-a retras din ,o""onSea$th. ,a ur"are a 'o$iticii de a'artheid si a ignorarii re%o$utii$or
).8.@., +dunarea Benera$a a hotarat in noie"brie 99F; sa sus'ende 'artici'area de$egatiei
autoritati$or sud-africane $a $ucrari$e sa$e. *%o$area 3e'ub$icii +frica de (ud s-a accentuat du'a
destra"area siste"u$ui co$onia$ 'ortughe%C99F?D si a 'roc$a"arii inde'endentei 3e'ub$icii
Ni"babSe C99L0D. Buvernu$ de $a Pretoria a $ansat atacuri i"'otriva re'ub$ici$or Ni"babSe,
0otsSana si Na"biaC99L6D, 'e care $e-a acu%at ca s'ri<ina "iscarea (M+P) C+ngo$aD si
,ongresu$ 8ationa$ +frican. +"'$oarea "iscari$or de 'rotest a$e 'o'u$atiei de cu$oare a
deter"inat introducerea starii de urgenta 'e intreg teritoriu$ C92 iunie 99L6D. ('ri<inu$ $arg
acordat de o'inia 'ub$ica internationa$a $u'tei i"'otriva +'artheid-u$ui a constrans Buvernu$ sa
faca un sir de concesii, intre care e$iberarea din inchisoare a $ui 8e$son .ande$a, $ider a$
,ongresu$ui 8ationa$ +frican. *n 9999 s-a ado'tat o $egis$atie 'rin care +'artheid-u$ a fost
abandonat.
3e$iefu$ +fricii 4e (ud se i"'arte in doua %one..Pri"a este for"ata din 'odisuri
'redo"inante in roci ba%a$tice, cu a$titudini "edii de ??0-9000 ". ,e$ "ai e5tins dintre acestea
este Podisu$ Ie$d Ca$catuit din -igh Ie$d in est, cu a$titudini "edii de 9?00-2000 " si .idd$e
Ie$d in vest, cu a$titudini "edii de ?00-F00D. + doua regiune a re$iefu$ui este for"ata dintr-o
unitate "ontana a$catuita din siste"u$ "untos Breat 2scar'"ent, care "argineste 'odisuri$e s're
$itora$. 2$ se ter"ina cu .untii (cor'iei C4ra>ensbergD in est6 ce$e "ai inse"nate sunt vf.
8<esuthi cu :;0L ", si vf. ,athin Pea> - ce$ "ai ina$t varf "ontan - cu :6?F ". *n 'artea de nord
a .unti$or (cor'iei se af$a canionu$ rau$ui 0$Zde, e5tre" de s'ectacu$os, a$ trei$ea ca "ari"e 'e
g$ob. &a nord de f$uviu$ )range este un sector a$ desertu$ui Aa$ahari - cu ca"'ii$e $ui de dune si
cu vegetatia saraca - cu a$titudini "edii de 900-9900 ". *n vestu$ tarii se af$a o 'arte din sudu$
desertu$ui 8a"ib. 4u'a e$ se intinde de-a $ungu$ coasteiC60 >"D o ca"'ie $itora$a. .a$uri$e - de
$a granita cu .o%a"bic din est, 'ana $a f$uviu$ )range din vest - sunt in "a<oritate ina$te,
stancoase si abru'te, 'resarate din cand in cand cu go$furi C(f. 2$enaD si cu 'eninsu$eC,a'u$
0unei ('erante, ,a'u$ +ce$orD.
::
Fg% $%$ Pe(aB A1'ca *e S&*%
&ursa: 1ttp:22afri77aans!blogspot!com2%0$02082africa#de#sud!1tml
Ge-g'a1e. ,a'e ToSn este orasu$ de care te indragostesti $a 'ri"a vedere. P$a<e$e sa$e
sa$batice, 'orturi$e, 'arcuri$e, c$adiri$e si "untii care strabat 'ractic %ona urbana, fac din acest
oras destinatia nu"aru$ unu a +fricii de (ud. /ru"usetea orasu$ui este data de vegetatia e5tre"
de bogata care se af$a in de'$ina ar"onie cu arhitectura si"'$ista dar cu un far"ec a'arte.
,$i"a in interior este ca$da si u"eda vara, dar secetoasa si b$anda iarna.
Preci'itatii$e scad s're vest, iar 'odisu$ este se"iarid in "are 'arte din Mest ,a'e. 4e-a $ungu$
coastei de vest se intinde %ona foarte secetoasa a desertu$ui 8a"ib. *n %ona ,a'e ToSn veri$e
sunt ca$de si secetoase, iar ierni$e ca$de si u"ede. 4esi situata, in cea "ai "are 'arte, in %ona
c$i"ei tro'ica$e, c$i"a +fricii de (ud difera "u$t de cea a (aharei. 4esertu$ 'ro'riu-%is nu se
inta$neste decat 'e o fasie ingusta in $ungu$ )ceanu$ui +t$anticC8a"ibD, ada'ostita de 'odisuri
ina$te.
@"iditatea creste s're est si nord-est, datorita caracteru$ui "usonic 'e care i$ i"braca
a$i%eu$ de sud-est, ce bate in ti"'u$ verii austra$e dins're )ceanu$ *ndian. 3egiunea ,a' are un
c$i"at "editeranean, cu '$oi de iarna.
H*'-g'a1e. 3eteaua hidrografica este s$ab de%vo$tata si are o scurgere 'eriodica, cu
e5ce'tia rauri$or care drenea%a regiuni$e estice si ,a'. ,e$ "ai i"'ortant este f$uviu$
)range C9L60 A"D, cu af$uentu$ Iaa$ C992L A"D.
Vege!a!a ti'ica este re're%entata 'rin '$ante 5erofi$e, de desert si se"idesert.
(avane$e se 're$ungesc din 'odisuri$e estice, unde au ierburi ina$te Cve$dD s're interioru$ tarii,
unde se transfor"a in ste'e cu ierburi rare si tufisuri. *n vest a'ar fasii de vegetatie dis'use
a'roa'e 'ara$e$ cu tar"u$: desert C8a"ibD, ste'e si asociatii de '$ante sucu$ente Ca$oeD. 3egiunea
,a' are o vegetatie "editeraneana bogata, cu nu"erosi arbusti vesnic ver%i.
:;
I,*&(!'a. .ineritu$ si industria "anufacturiera sunt i"'ortante. Princi'a$e$e 'roduse
sunt ce$e a$i"entare, bauturi$e, hartia, 'roduse$e chi"ice si ingrasa"inte$e. /ier si ote$ se 'roduc
$a Pretoria si 8eScast$e.../inante$e, asigurari$e si turis"u$ sunt de ase"enea i"'ortante. +frica
de (ud ocu'a 'ri"u$ $oc in $u"e ca 'roductie de aur....ine$e din Qohannesburg furni%ea%a :0R
din tota$u$ "ondia$. Produse i"'ortate: 'iese de "asini, autovehicu$e, 'roduse te5ti$e, 'roduse
chi"ice, 'roduse a$i"entare. Produse de e5'ort: aur, dia"ante, "eta$e, 'roduse chi"ice, fructe,
$ana.
$%$ A,al=a (-c-@ec-,-)c/ a A1'c *e S&*
4escris ca fiind V!ara "iraco$e$orV, +frica de (ud este statu$ ce$ "ai de%vo$tat din 'unct
de vedere econo"ic de 'e ntreg continentu$ african, cu o 'utere de cu"'rare 'e ca' de $ocuitor
de 90.000 de do$ari 'e an.
4e1i +frica de (ud se confrunt cu 'uternice 'rob$e"e structura$e care vi%ea% n s'ecia$
inega$itatea din cadru$ societ!ii, econo"ia acestui stat este destu$ de 'uternic, "ai a$es datorit
resurse$or: subso$u$ sud-african con!ine nu "ai 'u!in de 90R din re%erve$e "ondia$e de '$atin,
L0R din tota$u$ re%erve$or de "angan, F0R din tota$u$ de cro" 1i ;0R din tota$u$ "ondia$ de
aur.
4atorit 'oten!ia$u$ui econo"ic 1i 'o'u$a!iei de ?0 de "i$ioane de $ocuitori, +frica de
(ud atrage tot "ai "u$te investi!ii strine, n s'ecia$ venite din 'artea ,hinei, !ar care a devenit
ce$ "ai "are 'artener co"ercia$, schi"buri$e bi$atera$e ating#nd nive$u$ de 920 de "i$iarde de
do$ari n 2009, dub$u dec#t n 999L.
.ai "u$t, confor" unui ra'ort 'ub$icat de /oru"u$ 2cono"ic .ondia$, +frica de (ud se
af$ 'e 'ri"e$e $ocuri n $u"e n ceea ce 'rive1te 'rotec!ia investitori$or, stabi$itatea 'ie!e$or
financiare 1i a siste"u$ui bancar, dar se af$ 'rintre u$ti"e$e $ocuri din $u"e n ceea ce 'rive1te
insecuritatea 'ie!ei "uncii.
8u n u$ti"u$ r#nd, inega$itatea sa$ari%rii 1i venituri$or b$ochea% din ce n ce "ai "u$t
dru"u$ +fricii de (ud s're cu$"i$e succesu$ui econo"ic: n 200L, L:R din "uncitorii de cu$oare
aveau un venit de ?.000 de euro anua$, n ti"' ce FFR din "uncitorii a$bi aveau un venit anua$
de a'roa'e L0.000 de euro. J:.2K
3e'ub$ica +frica de (ud este tara cu cea "ai sofisticata si de%vo$tata econo"ie de 'iata
de 'e intreg continentu$ african, 'utand totodata concura cu "u$te a$te econo"ii din %one cu
traditie in ceea ce 'riveste de%vo$tarea econo"ica. Tara, care re're%inta nu"ai :R din su'rafata
continentu$ui african, are un a'ort $a econo"ia continentu$ui de ;0R $a 'roductia industria$a , de
2? R din P*0-u$ continentu$ui, 'este ?0R din cantitatea de energie e$ectrica si ;? R din
:?
'roductia de "inera$e. ,irca F?R din intreaga activitate econo"ica sudafricana se desfasoara in
ce$e 'atru %one "etro'o$itane 'rinci'a$e Ccare i"'reuna re're%inta ?R din teritoriu$ 3(+D si
anu"e: %ona Bauteng din <uru$ Qohannesburgu$ui, %ona 4urban7PinetoSn din regiunea ASa-
Nu$u 8ata$, %ona ,a'e Peninsu$a din Mestern ,a'e si %ona Port 2$i%abeth7@itenhage din
regiunea 2astern ,a'e. Bauteng este referinta financiara si industria$a a tarii contribuind cu 'este
:0R $a P*0-u$ +fricii de (ud.
(iste"u$ econo"ic a$ 3(+ 're%inta o "arcanta dua$itate: o econo"ie industria$i%ata
'uternic si "oderna s-a de%vo$tat in 'ara$e$ cu o econo"ic subterana, nede%vo$tata tehno$ogic.
+cea 'arte de econo"ie \$a vedere, de%vo$tata si cu tehno$ogii de u$ti"a ora, are o
infrastructura si o ba%a econo"ica deosebita, ce-i confera un ina$t 'otentia$ de crestere si
de%vo$tare viitoare.
,u toate acestea, econo"ia nu reu1e1te s cree%e $ocuri de "unc. +stfe$ c, 'arado5a$,
+frica de (ud este statu$ cu cea "ai "are rat a 1o"a<u$ui din $u"e, e5ce't#nd Ni"babSe.
,onfor" statistici$or oficia$e, doar : $ocuitori din ; au un $oc de "unc, ns 'e cifre neoficia$e,
rata 1o"a<u$ui arat 1i "ai ur#t: ;0R. &i'sa $ocuri$or de "unca este o 'rob$e"a "a<ora, rata
so"a<u$ui oficia$ in 2099 fiind de 2F,?R, fata de anu$ 2009 cand a fost de 2:,?R. ,ifre$e sunt
deter"inate si de fa'tu$ ca un 'rocent de circa :0R din forta de "unca $ucrea%a \$a negru Cfara
docu"ente in regu$aD. ,a'acitatea sectoru$ui agrico$ de a crea noi $ocuri de "unca s-a deteriorat
foarte "u$t du'a 999;, unu$ din "otive fiind si cresterea "ai ra'ida a costu$ui fortei de "unca
decat cresterea va$orii ca'ita$u$ui 'roductiv, ducand astfe$ $a o schi"bare structura$a s're
for"e$e de 'roductie intensive. *n 're%ent guvernu$ ana$i%ea%a o noua structura a reg$e"entari$or
$ega$e din sectoru$ agrico$ care sa incura<e%e 'o'u$atia din 'atura "edie sa se i"'$ice in
ad"inistrarea de fer"e si achi%itionarea de 'a"ant. 25ista ne"u$tu"iri in randu$ 'o'u$atiei
asu'ra fa'tu$ui ca 'este 90R din fer"e$e din +frica de (ud, a'artin in continuare 'o'u$atiei
a$be, dar guvernu$ nu doreste ado'tarea unor $egi in genu$ ce$or din Ni"babSe, care au dus $a
de%astru econo"ic si socia$ a$ acestei tarii. 4eoca"data siste"u$ cererii si ofertei este ce$ care
functionea%a in +frica de (ud si reg$e"entea%a si sectoru$ agrico$, dar 'robabi$ ca $a acesta vor fi
aduse une$e a"enda"ente care sa a<ute 'o'u$atia de cu$oare, sa ad"inistre%e une$e 'ro'rietati
agrico$e.
*n ceea ce 'riveste siste"u$ de $egi si 'ractica co"ercia$a, econo"ia sudafricana are
"u$te 'uncte co"une cu +"erica de 8ord , 2uro'a si +ustra$ia.
*nitiativa 'articu$ara este nor"a de ba%a a de%vo$tarii econo"ice in 3(+ si desi tara isi
continua 'rocesu$ de 'rivati%are Ccu o deru$are $enta si contro$ataD, totusi un nu"ar i"'ortant de
sectoare econo"ice sunt inca contro$ate sau detinute de stat, fiind considerate strategice atat
:6
'entru siguranta nationa$a cat si 'entru de%vo$tarea econo"ica de viitor : trans'orturi$e,
te$eco"unicatii$e, a'a, e$ectricitatea, industria de a'arare etc.
3e'ub$ica +frica de (ud este totodata \'oarta de acces catre 'roiecte$e de investitii din
%ona sub-sahariana a +fricii si ca ur"are in u$ti"ii 90 ani co"ertu$ si "ai a$es investitii$e 3(+
in a$te state africane au crescut se"nificativ.
*n u$ti"ii 9? ani 'o$itica econo"ica a fost su'usa unui 'roces de transfor"ari structura$e,
cautand sa 'ro"ove%e concurenta $oia$a, cresterea econo"ica, atragerea si ca$ificarea fortei de
"unca. Piata sud-africana a cunoscut o revigorare si o revenire a increderii, in sectoru$ afaceri$or.
*n ti"' ce rata de crestere a P*0-u$ui a fost de 9R in 'erioada 999;-200:, aceasta a inregistrat
un sa$t i"'ortant in 200;, a<ungand $a ?R unde s-a "entinut 'entru ur"atorii ; ani consecutivi.
Prob$e"e$e din econo"ia g$oba$a au atins si +frica de (ud, astfe$ ca in 200L cresterea econo"ica
a sca%ut $a :,9R. )biectivu$ 'rinci'a$ a$ guvernu$ui actua$ este revenirea $a o crestere a P*0 de
'este :R 'entru anu$ 2092. J;.:K
*n afara cresterii P*0-u$ui, 'rintre obiective$e strategice 'e care si $e-a 'ro'us guvernu$
sud-african se nu"ara: "entinerea inf$atiei in "ar<a de :R E 6R, reducerea saraciei $a 9FR din
'o'u$atie in anu$ 209;, scaderea ratei so"a<u$ui $a 9?R in 209;, i"bunatarirea siste"u$ui de
sanatate, cresterea ratei sco$ari%arii 'ri"are si su'erioare, di"inuarea drastica a ratei
cri"ina$itatii, scaderea infectii$or cu -*I etc.
Pentru a inte$ege "ai bine econo"ia 3e'ub$icii +frica de (ud trebuie cunoscut fa'tu$ ca
'ana in anu$ 999; tara a fost condusa in siste" a'artheid si de abia ince'and cu anu$ 999; au
avut $oc 'ri"e$e a$egeri de"ocrate si a $uat fiinta 'ri"u$ guvern \"u$tietnic condus de un
'resedinte de cu$oare C8e$son .ande$aD. 2cono"ia sud-africana a cunoscut o 'erioada de intensa
recesiune in 'erioada sanctiuni$or econo"ice i"'use de tari$e din 2uro'a, +"erica si +sia.
2"bargou$ $a care a fost su'us tara a fost ridicat in anu$ 9990, iar econo"ia a ince'ut sa
se redrese%e du'a acea 'erioada *nce'and cu anu$ 999; 'o$itica econo"ica a fost su'usa unui
'roces de transfor"ari structura$e, cautand sa 'ro"ove%e concurenta $oia$a, cresterea econo"ica,
atragerea si ca$ificarea fortei de "unca. Piata sud-africana a cunoscut o revigorare si o revenire a
increderii, in sectoru$ afaceri$or, inregistrand cresterii econo"ice continue intreru'te doar de
cri%a "ondia$a din 2009. J;.:K
I)pac!&l c'=e ec-,-)ce ,!e',a!-,ale a(&p'a ec-,-)e A1'c *e S&*
:F
,ri%a financiara internationa$a dec$ansata initia$ de siste"u$ i'otecar a"erican, $a
<u"atatea anu$ui 200L a afectat in "are "asura 'iete$e e"ergente a$e $u"ii, 'rintre care se
nu"ara si +frica de (ud.
+frica de (ud a resi"tit efecte$e cri%ei econo"ice g$oba$e si a suferit contractii serioase
in de%vo$tarea econo"ica, 'rin scaderea e5'orturi$or, reducerea consu"u$ui $oca$, di"inuarea
ca'acitati$or de 'roductiei, scaderea venituri$or din e5'orturi$e de "aterii 'ri"e etc. ,ontractia
econo"ica a avut re'ercusiuni vi%ibi$e ince'and cu u$ti"u$ tri"estru a$ anu$ui 200L, dar cea "ai
"are contractie s-a inregistat in 'ri"u$ tri"estru a$ 2009, cand +frica de (ud a intrat in 'ri"a
recesiune econo"ica din u$ti"ii 9F ani, cu o scadere a P*0-u$ui de 6,;R, ur"ata in tri"estru$ a$
doi$ea de o scadere de :R a P*0-u$ui. Totusi caderea econo"ica ar fi 'utut fi si "ai abru'ta
daca guvernu$ nu ar fi i"'$e"entat o 'o$itica "onetara 'recauta si ada'tata 'er"anent $a
conditii$e econo"ice actua$e. &a aceasta s-au adaugat si che$tuie$i$e guverna"enta$e si
investitii$e straine destinate 'regatiri$or 'entru organi%area ,a"'ionatu$ui .ondia$ de /otba$ din
anu$ 2090. *nfrastructura rutiera, constructii$e, turis"u$, trans'ortu$ 'ub$ic, servicii$e, securitatea
au fost 'rinci'a$e$e sectoare care au beneficiat de a'ortu$ bani$or guverna"enta$i si ai
investitori$or straini, in aceasta 'erioada, creand $ocuri de "unca si generand in randu$
'o'u$atiei, stabi$itate si incredere. J;.:K
$%6 E2al&a'ea ac!2!/+ !&'(!ce
Turis"u$ A1'c *e S&*, $egat 'rioritar de vi%itarea nu"eroase$or %one natura$e ocrotite,
contribuie, de regu$, cu a'roa'e : "$d. T7an $a venituri$e !rii.
8u"aru$ tota$ de turisti straini in 3(+ a crescut de $a :,F "i$ioane in anu$ 999; $a 9,L
"i$ioane in 2099 3(+ este destinatia nu"aru$ 9 'rintre tari$e continetu$ui african si generea%a
turisti si 'entru tari$e $i"itrofe in 'articu$ar tari$e din (+4,. ,ea "ai "are 'arte a turisti$or
straini in 3(+, sunt a$catuiti din tari$e africane in s'ecia$ ce$e din (+4,. +cesti turisti sunt "ai
'utini afectati de schi"bari$e si eveni"ente$e ce se 'etrec in restu$ $u"ii, 'rofitant si de co"ertu$
de frontiera. Tota$u$ turisti$or in 3(+, din +frica si )rientu$ .i<$ociu a crescut cu ;,6R in 2099,
a<ungand $a 'este F,?? "i$. Turistii din afara continetu$ui, a'ro5. :,0 "i$ in 2099, sunt co"'usi
in 'rinci'a$ din eng$e%i, ger"ani, a"ericani, france%i, o$ande%i si ita$ieni. *n u$ti"u$ an turistii
din Ber"ania si /ranta au sca%ut ca 'rocenta<, in ti"' ce cei din @A si )$anda au crescut usor.
J;.9LK
=n 2090 n 3(+ au fost nregistrate 2L0L de hote$e 1i unit!i si"i$are 1i F:;9 de a$te
unit!i de ca%are co$ective 1i individua$e. J;.9FK
:L
T'a,(p-'!&l. +frica de (ud dis'une de cea "ai $arga si de%vo$tata infrastructura de 'e
continentu$ african cu 9;;0 >" de autostrada cu doua ben%i 'e sens, 292 >" autostrada cu o
singura banda 'e sens si ;0;9 >" de sose$e cu dub$u sens. ,o"'ania Transnet Ccare ing$obea%a
('oornetD detine servicii$e 'entru trans'ortu$ 'e ca$e ferata, cea "ai de%vo$tata de 'e continent.
,o"'ania Transnet este si cea "ai "are autoritate 'ortuara din %ona +fricii sub-sahariene si
deserveste 'orturi$e din +frica de (ud: 4urban, ,a'e ToSn, Port 2$i%abeth, (a$dhana, 2ast
&ondon, 3ichards 0aZ si .osse$ 0aZ.
A,al=a SHOT a *e(!,a+e%
@nu$ dintre ce$e "ai i"'ortante 'uncte forte 'entru turis"u$ +fricii de (ud re're%int
e5isten!a a nu"eroase 'arcuri na!iona$e. =n +frica de (ud e5ist dou dintre ce$e "ai renu"ite
re%erva!ii din $u"e - 'arcuri$e na!iona$e Aruger 1i Aa$ahari Be"sbo>, dar 1i foarte "u$te 'arcuri
regiona$e 1i re%erva!ii "ai "ici. =n Parcu$ 8a!iona$ +ddo 2$e'hant se 'oate "erge 'e ur"e$e
tur"e$or de e$efan!i, rinoceri 1i anti$o'e.
@n a$t 'unct forte a$ +fricii de (ud din 'unctu$ de vedere a$ de%vo$trii turis"u$ui $
re're%int fa'tu$ c nu"eroase$e re%erva!ii Ccare inc$ud (ha"SariD, ofer s'a!ii de ca%are,
'recu" 1i 'osibi$itatea de a ad"ira e$efan!i, $ei, $eo'ar%i, rinoceri 1i a$te ani"a$e.
+frica de (ud are o re!ea de trans'ort bine de%vo$tat, e5isten!a acesteia fiind un a$t 'unct
forte 'entru turis" C:0R din re!eaua feroviar 1i, res'ectiv, 'orturi active 1i aero'orturi
interna!iona$e ce asigur $egturi cu restu$ $u"iiD
+ici e5ist 9: %one vitico$e, unde turi1tii 'ot degusta "u$te soiuri de vinuri de ca$itate,
acestea 'ut#nd fi considerate de ase"enea 'uncte de atractivitate turistic
4in iunie '#n n se'te"brie, -er"anus, din africa de (us, este ce$ "ai bun $oc de unde
se 'ot ad"ira ba$ene$e
+frica de (ud de!ine un regi" bine stabi$it a$ co"er!u$ui interna!iona$: +B)+, @2,
,4+(, industria autovehicu$e$or, 'rogra" de de%vo$tare C.*4PD.
Toate ce$e "entionate "ai sus favori%ea% de%vo$tarea turis"u$ui n aceast !ar. =ns
e5ist 1i anu"ite i"'edi"ente. ,ertitudini$e 'o$itice descura<ea% investi!ii$e strine deoarece
're%int nc instabi$itate 'o$itic 1i $i'sa e5'erine!ei n re$a!ii$e interna!iona$e, ca ur"are a unei
$ungi 'erioade de ti"' n care +frica de (ud a fost i%o$at 'o$itic 1i econo"ic.
&a fe$ $i'se1te s'iritu$ ntre'rin%tor 1i de ini!iativ n de%vo$tarea afaceri$or n r#ndu$
'o'u$a!iei. 8ive$u$ de ca$ificare este "ic, e5ist#nd "u$te 'ersonae neca$ificate 1i fr studii.
Productivitatea s$ab cau%at de $i'sa de 'regtire a 'ersona$u$ui 1i organi%rii s$abe $a nive$
"anageria$ 1i de e5ecu!ie re're%int de ase"enea un 'unct s$ab 'entru de%vo$tarea turis"u$ui n
+frica de (ud.
:9
.ai sunt 1i 'rob$e"e $egate de costuri$e de 'roduc!ie "ari, se fabric 'roduse "ai
scu"'e dec#t 'e a$te 'ie!e $a aceea1i ca$itate.
_n %ona de nord, 'recu" 1i n %ona de1ertic, condi!ii$e de "ediu ne'rie$nice nu au 'er"is
o de%vo$tare echi$ibrata din 'unct de vedere econo"ic si socia$. .a<oritatea 'o'u$a!ii$or $oca$e
Cbo1i"aniD din %ona de1ertic 1i-au 'arasit "odu$ de via! tradi!iona$, dar nu au reu1it s se
integre%e nc n "odu$ de via! a$ euro'eni$or i"'us n +frica de (ud
4istan!a "are at#t ntre 2uro'a 1i +frica de (ud c#t 1i ntre aceasta 1i +"erica, sau
+ustra$ia, face din +frica de (ud o destina!ie scu"' 'rin costu$ ridicat a$ trans'ortu$ui 1i
re$ativ i%o$are fa! de acestea.
) bun 'arte din aceste i"'edi"ente 'ot fi n$turate. +stfe$ +frica de (ud 'artici' $a
diferite 'rogra"e de de%vo$tare econo"ic, unu$ dintre e$e fiind 1i 82P+4, un 'rogra" de
de%vo$tare africana in care a$aturi de inca 'atru state africane se doreste de%vo$tarea integra$
socio-econo"ic a +fricii. J;.9?K
) a$t o'ortunitate este ga%duirea ,u'ei .ondia$e de fotba$ din 2090 care a adus i"ense
beneficii econo"iei n genera$ 1i turis"u$ui n 'articu$ar.
4e%vo$tarea turis"u$ui de safarii este un a$t atu a$ acestei regiuni, aceast for" de
turis", safari-e5otic, fiind unu$ in trend in u$ti"ii ani. Nona beneficia% de infrastructura 1i in
'ri"u$ r#nd de o varietatea faunei ne"ai`nat$nita.
,$i"a b$and de 'e coasta +fricii de (ud este un factor i"'ortant 'entru turis"u$ $itora$.
) caracteristic de ba% a turis"u$ui, ca se%ona$itatea este 'ractic atenuat aici, oferind turi1ti$or
'osibi$itatea de a 'etrece se<ururi 'e $itora$ tot ti"'u$ anu$ui.
_n conc$u%ie +frica de (ud este o !ar bine de%vo$tat econo"ic, `n turis", `n industria
e5tractive, dar av#nd 'rob$e"e cu de%vo$tarea neechi$ibrata a %one$or, in nord 'o'u$a!ia este
sarac sudu$ av#nd o econo"ie de%vo$tat, i"'$icit venituri "ai "ari a$e 'o'u$a!iei. +cest $ucru
este dictat 1i de seceta care afecrea%a nordu$ !rii, %ona de1ertica. /ebra aftoasa re're%inta o a$t
a"enin!are in aceea1i %ona, '$us (*4+ care constituie o 'rob$e" in s'ecia$ in randu$ 'o'u$a!iei
srace 1i needucate. Tot aceast 'tur socia$ este afectat 1i de 1o"a< 1i de gradu$ de
infractiona$itate ridicat. =n u$ti"u$ ti"' se atest un feno"en cu" este de'o'u$area %one$or
rura$e, 'o'u$a!ia 'refer#nd sa $ocuiasca in %ona "ari$or ora1e unde oferta de "unca este "ai
buna si condi!ii$e de via!a "ai ridicate.
Turis"u$ de safari 're%int o nota s'ecific 'rin care +frica de (ud atrage turi1ti din toata
$u"ea dar e5ist concuren! 1i n acest do"eniu Aenia 1i Tan%ania fiind noi 'e 'ia! atrag
ace$a1i seg"ent de turi1ti care a$tfe$ ar fi o'tat 'entru +frica de (ud.
)ricu" rit"uri$e de de%vo$tare a turis"u$ui din aceast !ar sunt de invidiat, a5east
ra"ur fiind 'rioritar 'entru 3e'ub$ica (ud +frican. J;.9:K
;0
CAPITOLUL III% LOCUL I ROLUL AFRICII DE SUD N TURISMUL
INTERNAIONAL
6%# A,al=a pa!')-,&l& !&'(!c al A1'c *e S&*
(afari, ani"a$e e5otice, %u$usi, fotba$, rugbZ, s'orturi e5tre"e, '$a<e incredibi$e, 'arcuri
natura$e, hote$uri si restaurante de cea "ai buna ca$itate, une$e dintre ce$e "ai bune vinuri din
$u"e si o istorie co'$esitoare. (unt doar cateva dintre ingrediente$e care au transfor"at o tara
asociata 'ana nu de"u$t cu a'erthaidu$ si cu vio$ente$e de strada, intr-una dintre ce$e "ai ravnite
destinatii turistice a$e $u"ii.
3esurse$e turistice a$e +fricii de (ud sunt 'e c#t de variate 'e at#t de atractive. 2vident
este fa'tu$ c toate "erit a fi vi%itate dar o 'o'u$aritate indiscutabi$ o au ace$e resurse care au
fost inc$use 'e $ista Patri"oniu$ui "ondia$ @82(,).
Pa!')-,&l )-,*al UNESCO Pe $ista 'atri"oniu$ui "ondia$ @82(,) sunt inc$use
ur"atoare$e obiective din +frica de (ud:
9. Parcu$ natura$ din %ona u"eda (ainte-&ucie C9999D
2. 3obben *s$and C9999D
:. (ituri$e fosi$ifere cu ho"ini%i de $a (ter>fontein, (Sart>ran>, Aro"draai si din
i"'re<uri"i$e acestora C9999, 200?D
;. Parcu$ natura$ 4ra>ensberg Caath$a"baD C2000D
?. Peisa<u$ cu$tura$ din .a'ungubSe C200:D
6. +rea$u$ 'rote<at din regiunea ,a' /$ora$ C200;D
F. 4o"u$ Iredefort C200?D
L. Peisa<u$ cu$tura$ si botanic de $a 3ichtersve$d C200FD
9. Parcu$ 8ationa$ Aruger
+frica de (ud este una dintre ce$e "ai variate tari africane din 'unct de vedere geografic,
teritoriu$ sau variind de $a dea$uri ondu$atorii si ca"'ii ferti$e, savane in Transvaa$ de 2st, 'ana
$a desertu$ Aa$ahari si 'iscuri$e .unti$or 4ra>ensberg. )'tiuni$e de aventuri sunt variate, insa
accentu$ se 'une 'e turis"u$ de safari. Pe $anga doua dintre ce$e "ai renu"ite re%ervatii din $u"e
- 'arcuri$e nationa$e Aruger si Aa$ahari Be"sbo> - teritoriu$ +fricii de (ud "ai cu'rinde vreo
du%ina de 'arcuri regiona$e si re%ervatii "ai "ici.
Pa'c&l ,a!&'al *, =-,a &)e*a Sa,!e@L&ce a fost inc$us 'rintre 'ri"e$e din +frica de
(ud n $ista Patri"oniu$ui 8atura$ .ondia$ @82(,), $a 9 dece"brie 9999. +cesta este
considerat a$ trei$ea du' "ri"e 'arc din +frica de (ud 1i se ntinde de $a .a'e$ane C,a'u$ (t
&uciaD, n sud, $a Ao%i 0aZ n nord.
Parcu$ natura$ din %ona u"eda (ainte-&ucie inc$ude &acu$ (t &ucia, 3e%erva!ia (t &ucia
1i 3e%erva!ia .arin .a'uta$and, 3e%erva!ia forestierde coast 1i 3e%erva!ia 8atura$ Aosi
;9
0aZ. Parcu$ de!ine 2L0 >" de $itora$ 1i cu'rinde :2L 000 de hectare de 'eisa< "agnific. Parcu$
natura$ din %ona u"eda (ainte-&ucie cu'rinde un i"ens "o%aic de habitate, de $a siste"e$e
"arine Crecife de cora$i 1i '$a<eD 1i 'duri$e de coast Cde $a a'a srat 1i a'a du$ce din "$a1tini
'#n $a a'e$e din estuare$e $acu$ui (t &uciaD, de $a ca"'ii$e bogate de coast '#n $a do"enii$e
cu 'duri uscate. 2ste un $oc deosebit de fru"os a$ +fricii de (ud.
Parcu$ este situat n 'artea de sud a c#"'iei de coast a .o%a"bicu$ui n a'ro'iere de
ora1e$e (t &ucia, .tubatuba, -$uh$uSe, .>u%e, .basSana 1i .angu%i. +ceasta este o %on de
tran%i!ie, n ter"eni de faun 1i f$or, de $a for"e$e te"'erate de sud, 'recu" 1i for"e$e
tro'ica$e $a s'ecii$e de nord. Nona 'rote<at este cas ce$ei "ai "ari 'o'u$atii de hi'o'ota"i 1i a
a'ro5i"ativ 9.000 de crocodi$i, 'recu" 1i a unei vaste cong$o"era!ii de via! vegeta$ 1i
ani"a$.
,e$e "ai "ari "a"ifere gsite n Parcu$ natura$ din %ona u"eda (ainte-&ucie este ba$ena
cu cocoa1 1i e$efantu$ african. +$te "a"ifere nt#$nite aici sunt 0uffa$o, 3inoceru$, Nebra,
2$anu$ 1i Audu. (afari-u$ Mi$d$ife c$are este o e5'erien! e5traordinar ce ofer 'osibi$itatea de
a se a'ro'ia $a "a5i" de ani"a$e fr a $e s'eria.
-+
3
Fg%6%#% Parcu$ natura$ din %ona u"eda (ainte-&ucie.
&ursa: 1ttp:22333!mtsobe7!com2trips2br2categor9#safari
@n interes deosebit 're%int "u$titudinea i"'resionant de 'sri ce 'ot fi nt#$nite n
'arc. Peste ?00 de s'ecii diferite de 'sri sunt re%idente sau trec 'rin 'arc anua$. Parcu$ are una
dintre ce$e "ai diversificate co$onii de broa1te coru$ crora 'oate fi au%it 'e ti"' de noa'te 1i n
%i$e$e '$oioase '$ictisitoare. =n 'duri$e subtro'ica$e 1i n dune$e de coast a$e 'arcu$ui se
nt#$nesc s'ecii diverse de 1er'i. +$te re'ti$e, cu" ar fi broa1te$e !estoase "arine 1i broa1te$e
!estoase de &oggerhead fo$osesc '$a<e$e Parcu$ui natura$ din %ona u"eda (ainte-&ucie, n $una
noie"brie a fiecrui an 'entru de'unerea ou$e$or.
Parcu$ natura$ din %ona u"eda (ainte-&ucie este o destina!ie 'o'u$ar 1i ofer o ga"
$arg de activit!i. Pescuit, '$i"bare cu barca 1i ad"irarea 'sri$or, scuba-diving, dru"e!ii 1i
;2
ca"'ing sunt toate inc$use n oferta regiunii. &a fe$ sunt oferite o'ortunit!i "inunate 'entru
fotografii a"atori 1i 'rofesioni1ti. J;.?K
*nsu$a 3obben, cu o su'rafata de doar ? >i$o"etri 'atrati, 'are, "ai degraba, un $oc uitat
de $u"e, 'ustiu si do"inat de uriasa si ce$ebra inchisoare 'o$itica in care erau inchisi cei "ai
a'rigi o'o%anti ai co$onia$is"u$ui o$ande%. +ceasta este, in rea$itate, atractia turistica a insu$ei.
Trebuie s'us ca aici, 'e *nsu$a 3obben, 'rintre a$ti 'ri%onieri ce$ebri adusi chiar si din co$onii$e
o$ande%e din *ndone%ia, a fost inchis 'entru decenii bune fostu$ 'resedinte de cu$oare a$ +fricii
de (ud, 8e$son .ande$a.
@n a$t 'unct de interes oferit de I,(&la R->>e, C*nsu$a /oci$or, in $i"ba o$ande%aD este,
sa cu" o s'une si nu"e$e, co$onia de foci si de 'inguni e5istenta aici. 3ea$itatea este ca, odata o
co$onie inf$oritoare a acestor ani"a$e, *nsu$a 3obben a fost 'ustiita de catre co$onistii euro'eni
du'a ce acestia au e$iberat "ai "u$te fa"i$ii de ie'uri 'entru a asigura o sursa de hrana
'otentia$i$or "arinari care ar fi esuat aici, o 'ractica e5tre" de nociva 'entru "ediu, dar des
fo$osita in seco$e$e trecute de catre navigatori. *n nu"ai cativa ani, ie'urii au reusit sa e5ter"ine
foci$e si 'inguinii de 'e insu$a, doar contro$u$ autoritati$or din u$ti"e$e decenii reusind sa reduca
nu"aru$ acestora si sa 'er"ita 'ri"i$or 'inguini sa isi reocu'e insu$a in anu$ 99L:.
;:
*nsu$a 3obben este si un adevarat ci"itir a$ vase$or o$ande%e si britanice din veacuri$e
trecute. Neci de e'ave, dintre care cea "ai cunoscuta este cea o$ande%a scufundata i"'reuna cu o
co"oara esti"ata $a %eci de "i$ioane de $ire ster$ine aur, %ac 'e fundu$ )ceanu$ui *ndian fara
vreo sansa de a "ai fi recu'erate. .otivu$ sunt curentii e5tre" de 'uternici si va$uri$e uriase
'er"anente care fac i"'osibi$a orice tentativa de scufundare.
Nona considerata un veritabi$ 3ai, de "ii de ani, 'entru vanatorii si cu$egatorii sud-
africani, Pa'c&l Na!-,al J'&ge' a devenit asta%i una dintre ce$e "ai "ari si "ai cunoscute
re%ervatii natura$e a$e $u"ii. ,u o su'rafata de 9L.9L9 de >i$o"etri 'atrati, 'arcu$ are o $ungi"e
de :60 de >i$o"etri de $a nord $a sud si 6; de >i$o"etri de $a est $a vest. ) intindere uriasa si
ca'tivanta in care turistii 'ot asista din '$in $a s'ectaco$u$ vietii sa$batice. 4e a$tfe$, unu$ dintre
ce$e "ai cunoscute c$i'uri care au fost 'ostate vreodata 'e Oou Tube, 0att$e at Aruger, a fost
inregistrat chiar in acest 'arc nationa$.
8u "ai 'utin de 6 ecosiste"e se regasesc 'e cu'rinsu$ re%ervatiei, aco$o unde 'ot fi
inta$nite 99L2 s'ecii de '$ante, ?9F s'ecii de 'asari, 9;F de s'ecii de "a"ifere Cinc$usiv cei ?
@riasi ai +fricii: $eu$, e$efantu$, rinoceru$, $eo'ardu$ si bivo$u$ africanD si 99; s'ecii de re'ti$e,
inc$usiv :000 de crocodi$i. Tot $a Aruger se regasesc si :?0 de caini sa$batici africani, s'ecie din
care "ai e5ista 'e teritoriu$ +fricii de (ud "ai 'utin de ;00 de e5e"'$are.
Parcu$ detine si o uriasa Vfa"i$ieV de e$efanti, a'ro5i"ativ 92.000 de e5e"'$are, si asta in ciuda
fa'tu$ui ca re%ervatia nu 'oate sustine decat L000 de astfe$ de "a"ifere.
;;

/ig.:.2. Parcu$ 8ationa$ Aruger
&ursa: 1ttp:22333!7rugerpar7sout1africa!com2
Parcu$ 8ationa$ Aruger este si una dintre ce$e "ai a'reciate destinatii turistice a$e +fricii
de (ud, fiind dotat cu 29 de tabere de odihna si 9? cabane 'entru a"atorii de safari.
Cel )a )a'e >a->a> *, l&)e% 8ativii sud-africani credeau ca baobabu$ $-a ofensat 'e
,reator, dre't ur"are, acesta a '$antat co'acu$ cu susu$ in <os. 4aca ati va%ut vreodata un
baobab, "ai a$es 'e ti"'u$ iernii, atunci cand ra"uri$e sa$e ase"anatoare unor radacini uriase se
ina$ta catre cer, veti inte$ege, cu siguranta, ceea ce s'uneau stravechii africani. 0aobabu$ este un
co'ac so$itar, cu un trunchi gigantic, ce 'oate trai, 'erfect ada'tat "ediu$ui african, 'entru "ii si
"ii de ani. ,o'acu$ "en!ionat se af$a in "ica $oca$itate .od<ad<is>$oof din nordu$ tarii si este
una dintre 'rinci'a$e$e atractii turistice a$e "unici'a$itatii &i"'o'o. Iarsta sa de'aseste 6000 de
ani, ceea ce i$ face chiar "ai varstnic decat 'ira"ide$e egi'tene. *"aginati-va nu"ai ca, atunci
cand 'ri"e$e sa$e frun%e rasareau, (ahara nu era nici 'e de'arte desertu$ urias de asta%i.
;?
Trunchiu$ sau a fost curatat 'e interior in anu$ 999:, una dintre caracteristi$e baobabi$or
e5tre" de batrani fiind aceea de a ra"ane goi 'e interior, fara ca aceasta sa $e afecte%e e5istenta.
8u "ica $e-a fost "irarea rangeri$or atunci cand au gasit ur"e stravechi a$e oa"eni$or 'reistorici
care isi gasisera ada'ost in uriasu$ trunchi de baobab. +sta%i, in "area inca'are din trunchiu$
co'acu$ui a fost a"ena<at un bar cu o ca'acitate de 60 de $ocuri. +ctua$a circu"ferinta a
baobabu$ui este de ;F de "etri, asta $a o ina$ti"e de 22 de "etri. *ar ceea ce este si "ai
s'ectacu$os este ca venerabi$u$ arbore inf$oreste inca, cu regu$aritate, in fiecare 'ri"avara si este
casa catorva %eci de 'asari, inc$usiv doua 'erechi de bufnite.
Pe(!e'le S&*Lala. (ituate in 'rovincia .'u"a$anga, din estu$ +fricii de (ud, Pesteri$e
(udSa$a sunt considerate ce$e "ai vechi 'esteri a$e $u"ii, cu o varsta ce de'aseste 2;0 de
"i$ioane de ani. 4e a$tfe$, roci$e care a$catuiesc 'eretii grote$or datea%a din Preca"brian, fiind
for"ate acu" :,L "i$iarde de ani. Pesteri$e au fost fo$osite ca ada'ost inca din %orii o"enirii,
asta si datorita sursei constante de aer curat care e5ista in aceste inca'eri subterane.
*n ti"'uri$e "oderne, Pesteri$e (udSa$a au fost redesco'erite in seco$u$ a$ G*G-$ea de catre
(o"buba, fiu$ rege$ui (obhu%a * C9FL0-9L:9D, atunci cand acesta cauta refugiu in ca$ea ar"atei
frate$ui sau, .sSati **.
;6
@$terior acestui e'isod, ra%boinicii tribu$ui (Sa%i si-au gasit un ada'ost 'er"anent in
'esteri$e din estu$ +fricii de (ud. Tot $a (udSa$a se s'une ca ar fi fost ascunsa co"oara
'resedinte$ui Pau$ Aruger, un si"bo$ a$ re%istentei buri$or in fata coroanei britanice, co"oara
esti"ata $a 'este 9 "i$iard de do$ari aur.
4evenita o 'rinci'a$a atractie turistica a +fricii de (ud, 'esteri$e (udSa$a ga%duiesc in
're%ent concerte si ofera turisti$or un 'eri'$u de ? ore 'rintre une$e dintre ce$e "ai rare si "ai
fru"oase creatii a$e naturii, inc$u%and aici si ce$ebra ca"era de crista$, for"ata din crista$e de
aragonit.
PlaBele *, D&'>a,% Pa$"ieri, nisi' auriu, va$uri uriase, idea$e 'entru surf, sau $agune cu
a'e $inistite 'entru 'etrecerea ti"'u$ui a$aturi de fa"i$ie, hote$uri de cinci ste$e, a'arta"ente de
$u5 si unu$ dintre ce$e "ai "ari si "ai bogate 'orturi a$e $u"ii, totu$ intr-o c$i"a ca$da tot ti"'u$
anu$ui, s'ecifica )ceanu$ui *ndian... acestea sunt ingrediente$e care au facut din '$a<e$e 4urban
una dintre ce$e "ai cautate destinatii turistice din +frica de (ud.
&oca$nicii "ai nu"esc '$a<e$e si .ia"i 0each a$e +fricii, iar cei care au avut norocu$ sa
$e vada va 'ot s'une ca nu se e5agerea%a abso$ut de$oc.
;F
4urban, un 'ort situat de s'ecia$isti in 'ri"e$e 90 a$e $u"ii, este un adevarat 'aradis a$
turisti$or dornici sa se re$a5e%e 'e o '$a<a e5otica. 3ecife$e de cora$i si "ii$e de s'ecii de 'esti
care i"'an%esc aceste bariere natura$e constituie, daca "ai era nevoie, un "otiv in '$us 'entru
'asionatii de scuba diving si snor>e$$ing sa isi 'etreaca concedii$e in +frica de (ud.
Ca,-,&l BlM*e R2e'% 2ste considerat una dintre "ari$e "inuni natura$e a$e $u"ii si, in
ace$asi ti"', este ce$ de a$ trei$ea "are canion a$ Terrei du'a .are$e ,anion din (@+ si /ish
3iver ,anion din 8a"ibia. 2ste, in schi"b, singuru$ canion VverdeV a$ '$anetei. 25cursii$e
inc$use in 'achete$e turistice sau ce$e negociate $a fata $ocu$ui duc 'rintr-un veritabi$ 'aradis
terestru, casa a "ii de s'ecii de '$ante, 'esti, 'asari, "a"ifere sau re'ti$e, "u$te dintre e$e af$ate
'e ca$e de dis'aritie in restu$ $u"ii.
60 de >i$o"etri de natura sa$batica, cascade, for"atiuni geo$ogice unice, a'roa'e ;0 de
>i$o"etri de 'esteri si caverne, totu$ condi"entat cu e5'editii$e organi%ate de autoritati, e5'editii
in care se 'oate incerca norocu$ $a 'escuit, in care se 'oate o'ta 'entru catarari 'e ce$ "ai ina$t
varf a$ canionu$ui, .arie's>o' C99;; "etriD, sau aventura inc$usiv in e5cursii cu bicic$eta, si in
care se 'ot vedea, in "ediu$ $or, natura$, unii dintre cei "ai "ari crocodi$i si hi'o'ota"i de 'e
continentu$ 8egru.
;L
Ga'*e, R-&!e. Barden 3oute, una dintre ce$e "ai s'ectacu$oase i"agini a$e naturii sud-
africane, este o "ostra din ceea ce 'oate oferi o e5cursie in cea "ai sudica tara a +fricii. /or"ata
$a intretaierea )ceanu$ui *ndian cu .untii Tsitsi>a""a si )utenibua, Barden 3oute este, fara
doar si 'oate, o dovada a fru"usetii create de natura.
Paduri$e indigene, "$astini$e si %one$e caracteri%ate de vegetatie <oasa sunt una dintre
destinatii$e 'referate a$e 'asionati$or de safari. 8u"ai in acest area$ e5ista 90 re%ervatii natura$e,
fiecare cu'rin%and un ecosiste" diferit, "ergand de $a ce$e "arine, in care abunda foci$e, de$finii
si cora$ii, si 'ana $a ce$e situate in ini"a "unti$or. .i5tu$ natura$ unic din Barden 3oute 'oate fi
vi%itat in cadru$ safariuri$or organi%ate. +ici se 'oate re%erva un $oc in u$ti"u$ tren cu aburi
functiona$ din +frica. 25'erienta traita $a bordu$ acestuia 'oate fi ace$ ingredient care sa faca
vacanta de neuitat.
Cape T-L,% (tra<uit, 'e de o 'arte, de a'e$e oceanu$ui si, 'e de a$ta 'arte, de
s'ectacu$osii .unti Tab$e, ,a'e ToSn, nu"it odinioara si ,a'u$ 0unei ('erante, este asta%i unu$
;9
dintre ce$e "ai "ari si "ai s'ectacu$oase orase a$e +fricii de (ud. Turistii care a$eg 'entru 'ri"a
data aceasta destinatie, trebuie sa stie ca in ,a'e ToSn se af$a, 'robabi$, ce$e "ai renu"ite
restaurante din $u"e, ce$ 'utin in ceea ce 'riveste bucataria ba%ata 'e fructe de "are, 'recu" si
une$e dintre ce$e "ai cunoscute "aga%ine din $u"e.
P$a<e$e, una dintre 'rinci'a$e$e atractii a$e +fricii de (ud, se 'ot incadra, cu succes, in
orice standarde a$e unei '$a<e care se vrea 'erfecta. *ar $oca$nicii 'un $a dis'o%itia turisti$or toata
ga"a de distractii 'e care si-o 'oate i"agina cineva. 4e $a ca$atorii 'e "are $a bordu$ iahturi$or,
ve$iere$or sau barci$or 'escaresti, $a 'escuit, ur"arire si fotografierea ba$ene$or, surf, snor>e$$ing
sau scuba-diving... si asta ca sa nu"i" doar ce$e "ai cunoscute activitati estiva$e. *ar daca vreti
sa fiti e5travagant, 'uteti inota in $ocu$ in care a'e$e +t$anticu$ui $e inta$nesc 'e ce$e a$e
)ceanu$ui *ndian, $oc inc$us 'e $ista 'atri"oniu$ui "ondia$ a$ @82(,).
2vident, fiind atat de a'roa'e de "unte, nu durea%a decat cateva "inute ca sa va echi'ati
cores'un%ator, sa urcati cu te$ecabina si sa e5'$orati unii dintre cei "ai fru"osi "unti ai +fricii.
Panora"a care vi se ofera este, fara e5agerari, una de vis.
?0
,a'e ToSn detine si una dintre ce$e "ai cunoscute re%ervatii natura$e din +frica,
renu"ita 'entru f$ori$e e5tre" de rare si de e5otice 'e care $e ga%duieste. *ar daca vreti sa
incercati ce$ebre$e vinuri sud-africane, riva$e$e ce$or frantu%esti sau ita$iene in "ari$e restaurante
a$e $u"ii, nu trebuie decat sa vi%itati 'odgorii$e af$ate in vecinatatea orasu$ui.
N-3a,,e(>&'g. ,ei ce vi%itea%a 'entru 'ri"a data Qohannesburg s-ar aste'ta, 'robabi$, $a
o <ung$a urbana...+r fi ui"iti sa vada, atunci cand avionu$ este deasu'ra orasu$ui, doar o uriasa
'adure care se intinde cat ve%i cu ochii, 'entru ca, da, Qohannesburg este ce$ "ai VverdeV oras a$
$u"ii, cu 'este 600 de 'arcuri si cu cea "ai "are 'adure urbana din $u"e.
)data a<uns $a so$, insa, te tre%esti intr-unu$ dintre ce$e "ai 'o'u$ate si "ai industria$i%ate
orase a$e +fricii. ,urios este fa'tu$ ca, atunci cand 'ri"ii co$onisti au 'us ba%e$e orasu$ui, nu
e5istau co'aci in Qohannesburg. 4oar desco'erirea auru$ui din %ona si cererea uriasa de $e"n de
constructie a deter"inat $oca$nicii sa '$ante%e un nu"ar urias de euca$i'ti, ste<ari sau a$ti arbori
cu $e"nu$ tare, necesari structuri$or "iniere. +'oi, 'o'u$atia crescanda a urbei a a$es sa isi
i"'odobeasca terenuri$e din 'rea<"a case$or cu arbori din ce in ce "ai e5otici.
4e aco$o si 'ana $a adevarata bi<uterie verde de asta%i nu a "ai fost decat un 'as.
(ud-africanii au inte$es re'ede beneficii$e turis"u$ui si au investit "asiv in 'ro"ovarea
atuuri$or acestei tari. +stfe$, cea "ai "are g'a*,a =-- din +frica de (ud a fost a"ena<ata $a
Qohannesburg, unu$ dintre 'utine$e $ocuri in care tigru$ siberian si $eii a$bi au reusit sa se
in"u$teasca cu succes. ?; de hectare, casa a 'este 2000 de ani"a$e e5otice din "ai "u$t de :60
de s'ecii, 'ri"esc anua$ sute de "ii de turisti din co$turi$e $u"ii. ,u "u$t 'este ceea ce era
gradina %oo $a inaugurarea sa din anu$ 990;, atunci cand singure$e ani"a$e erau un $eu, un
babuin, un $eo'ard, o girafa, o anti$o'a, un vu$tur auriu si o 'ereche de 'orci s'inosi.
?9
N-3a,,e(>&'g este, totodata, si $ocu$ in care 'asionatii de bungee-<u"'ing, 'ara'anta,
%bor cu ba$onu$, aviatie sau 'arasutis" isi dau inta$nire an de an. +$aturi de ce$ebre$e sco$i de
aviatie din acest oras african, 'asionatii de s'orturi e5tre"e 'ot sa se bucure de bungee-<u"'ing
de 'e turnuri ina$te de 900 de "etri sau intr-o ce$ebra cariera de 'iatra 'arasita, -en$eZ-on-A$i',
adanca de 2; de "etri. 2ste vorba, 'oate, de orasu$ care s-a ada'tat ce$ "ai bine dorinte$e ce$or
'asionati de ase"enea s'orturi. Probabi$ ca nu inta"'$ator, Qohannesburg este nu"it si ca'ita$a
s'orturi$or e5tre"e.
Z&l&la,* este, cu siguranta, $ocu$ ce$ "ai incarcat de traditie din toata +frica de
(ud. ,hiar daca inf$uenta cu$turii %u$use este o"ni're%enta in aceasta tara africana, nicaieri nu
veti gasi o "ai "are ofranda adusa ce$ei ce a fost "areata natiune %u$u. 2ste, in ace$asi ti"', si
unu$ dintre $ocuri$e idea$e 'entru safari si 'entru bird-Satching, activitati in care 'uteti sa va
bucurati de vederea a 'este 6?0 de s'ecii de 'asari rare si a ce$or ,inci @riasi ai +fricii: $eu$,
e$efantu$, rinoceru$, $eo'ardu$ si bivo$u$ african.
?2
) ca$atorie in tinutu$ %u$usi$or 'une turi1tii fata in fata cu una dintre cu$turi$e cu adevarat
fascinante a$e $u"ii. ,ei norocosi 'ot asista chiar $a nunti$e $oca$e si se 'ot bucura de 'roverbia$a
os'ita$itate %u$usa. Nu$u$and este, in ace$asi ti"', un "ode$ de civi$i%atie si de i"binare 'erfecta
a vechi$or traditii cu inf$uente$e "oderne.
@n tur 'rin acest tinut de vis duce $a .e$nouth, $ocu$ de nastere a$ 'egel& S3aOa Z&l&,
inte"eietoru$ natiunii care ii 'oarte nu"e$e, 'recu" si $a ce$e cateva "or"inte care i se atribuie
ace$uiasi $ider. Totodata, cea "ai "are atractie o re're%inta 'arcu$ natura$ -$uh$uSe-*"fo$o%i,
cea "ai veche re%ervatie natura$a din +frica si una dintre ce$e "ai s'ectacu$oase de 'e
,ontinentu$ 8egru. +ici se 'oate vi%ita si 3ichard 0aZ, un oras de coasta a$e carui '$a<e au
devenit de<a ce$ebre in toata $u"ea.
Ga(!'-,-)e% .ancarea de %i cu %i a africani$or este caracteri%ata de 're%enta
're'onderenta a carnii, a"idonu$ui si $egu"e$or 'ra<ite. (a$ata verde este foarte rara. .ancarea
obisnuita $a "icu$ de<un este terciu$ de ova%, care in $oca$itati$e din interioru$ continentu$ui este
des si tare CstZSe 'a' sau 'utu 'a'D. +cest terci se "ai consu"a si cu carne sau carnati, $a gratar.
,arnea de vanat a constituit intotdeauna o a$ternativa, de vre"e ce vanatu$ se af$a $a inde"ana.
/e$uri 'o'u$are sunt sosaties Cbucari de carne "arinata, ase"anatoare cu shish >ebabD,
bobotie, bes>uit Cbiscuiti uscati in cu'torD si bi$tong Cfasii de carne uscata, tratata cu sare, 'i'er si
condi"enteD.
,ontrar stereoti'uri$or 'e care toata $u"ea $e are in "inte atunci cand vine vorba de o tara
africana, +frica de (ud nu este o tara devastata de saracie si un guvern instabi$. 4esi %one$e
rura$e ra"an 'rintre ce$e "ai sarace si "ai 'ri"itive din $u"e, tara ince'e sa 'rogrese%e, cu toate
?:
ca 'rocesu$ de revenire du'a ;6 de ani de a'arthaid este incet. +frica de (ud detine o
infrastructura bine de%vo$tata si toata tehno$ogia si faci$itati$e "oderne. 4esi coru'tia este un
$ucru des inta$nit, guvernu$ in genera$ are o abordare 'o%itiva fata de institutii$e de"ocrate si
dre'turi$e o"u$ui. J;.9;K
6%$ Ca*'&l B&'*c al ac!2!/+ !&'(!ce *, Rep&>lca S&* A1'ca,/
Bestionarea 1i 'ro"ovarea activit!ii turistice n 3(+ revine .inisteru$ui Turis"u$ui.
Ii%iunea sa este cata$i%at 'e cre1terea 1i de%vo$tarea turis"u$ui n regiune. (trategii$e
"inisteru$ui sunt focusate 'e de%vo$tarea durabi$ a turis"u$ui 'rin inova!ie, re$a!ii de 'arteneriat
1i co$aborri strategice, conso$idarea ca'acit!i$or institu!iona$e, "anage"entu$ cuno1tin!e$or etc.
Pentru a1i de%vo$ta activitatea turistic 3(+ de'une "u$t efort $a stabi$irea unor re$a!ii de
co$aborare n 'ri"u$ r#nd cu !ri$e din regiune. @n e5e"'$u viu este 'artici'area ca "e"bru cu
dre'turi de'$ine $a ac!iuni$e 32T)(+.
)rgani%a!ia 3egiona$ de Turis" a +fricii de (ud Cn continuare 32T)(+D
este un conce't care reune1te ce$e 9; !ri fascinante din sudu$ +fricii -
+ngo$a, 0otsSana, ,ongo, &esotho, .adagascar, .a$aSi, .auritius,
.o%a"bic, 8a"ibia, +frica de (ud, (Sa%i$and , Tan%ania, Na"bia, Ni"babSe 'entru a oferi o
o'ortunitate unica de a desco'eri "inuni$e natura$e 1i s'$endori$e regiunii - contraste infinite de
'eisa<, c$i", cu$oare, cu$tur, tradi!ii 1i s'irit african. 32T)(+ consider c de%vo$tarea
durabi$ a turis"u$ui ofer state$or "e"bre a$e (+4, C(outhern +frican 4eve$o'"ent
,o""unitZD 'osibi$itatea:
de a ob!ine o cre1tere econo"ic 1i de a sti"u$a crearea $ocuri$or de "unc n
ntreaga econo"ie6
de cre1tere a ncasri$or $a e5'ort 1i de a atrage investi!ii strine6
de reducere a srciei 1i de a sti"u$a de%vo$tarea econo"ic ra'id n %one$e
rura$e 1i 'eriferice6
de a asista de%vo$tarea econo"ic 'e ca$e $arg, 'rin uti$i%area infrastructurii
turistice 1i a re!e$e$or de trans'ort6
de a inf$uien!a $ibera$i%area trans'ortu$ui aerian 1i de%vo$tarea ter"ina$e$or
interna!iona$e, 'entru a 'er"ite accesu$ aerian direct ctre "ai "u$te destina!ii din
(+4,6
de a co$abora cu sectoru$ 'rivat 'rivind diverse 'roiecte focusate 'e de%vo$tarea
durabi$, 'ie!e$e deschise 1i resurse$e u"ane6
?;
de a uti$i%a nu"eroase$e resurse natura$e 1i cu$tura$e, n 'arteneriat cu
co"unit!i$e $oca$e 1i a$te 'r!i interesate 1i de a "bunt!i ca$itatea vie!ii 'entru
to!i $ocuitorii6
de a se ba%a 'e .arca 'uternic de<a de%vo$tat de sector n vederea stabi$irii
identit!ii turistice a 3egiunii.
,u toate acestea 32T)(+, este con1tient de 'rovocri$e-cheie cu care se confrunt
turis"u$ n regiune, 1i acestea inc$ud:
dis'onibi$itatea date$or statistice 'recise 1i fiabi$e din do"eniu$ turis"u$ui 1i a
infor"a!ii$or necesare 'entru $uarea deci%ii$or de investi!ii 1i de afaceri6
$i'sa de infor"a!ii adecvate, confor" standarde$or acce'tabi$e 'e '$an
interna!iona$, 'rivitor $a servicii$e 1i o'era!iuni$e de turis"6
$acune n infrastructur, $i'sa de ca'acitate 1i necesitatea de investi!ii "a<ore n
infrastructur6
s$ab frecven! a %boru$ui interna!iona$, rute de trans'ort intern deseori $i"itate,
'recu" 1i dificu$t!i de acces $a frontier6
'rea "u$t band ro1ie, at#t 'entru co"'anii$e care fac afaceri n (+4, c#t 1i
'entru turi1tii care doresc s vi%ite%e aceast regiune6
$i'sa de educa!ie 1i for"are 'rofesiona$ de ba% ce !ine de re$a!ii$e cu c$ien!ii 1i
ca$itatea servicii$or.
32T)(+ este o ra"ur a ,o"unit!ii de 4e%vo$tare a +fricii de (ud C(+4,D, organis"
res'onsabi$ 'entru 'ro"ovarea 1i co"ercia$i%area turis"u$ui n regiune. )rgani%a!ia este
condus de un ,onsi$iu a$ctuit din +utorit!i$e 8a!iona$e de Turis" 7 ,onsi$ii$e 1i )rgani%a!ii$e
8a!iona$e din Turis" din sectoru$ 'rivat a$ !ri$or (+4,. )ficii$e 32T)(+ sunt a"'$asate n
.idrand, Qohannesburg, +frica de (ud.
M(&,ea% ( se asigure c industria turis"u$ui devine 'ro"otoru$ econo"ic a$ seco$u$ui
29 'entru (+4,, 'rin de%vo$tarea 1i 'ro"ovarea eficient a sectoru$ui.
Ma,*a!% ,o"ercia$i%area 1i 'ro"ovarea turis"u$ui n +frica de (ud CregiuneD, n str#ns
coo'erare cu )rgani%a!ii$e Turistice 8a!iona$e 1i (ectoru$ Privat din regiune.
Sc-p&'% ,rearea 'e 'ia! a unei identit!i concrete de destina!ie 'entru ca regiunea s fie
co"'etitiv.
O>ec!2e (!'a!egce:
8r 9 E ,re1terea vo$u"u$ui turis"u$ui rece'tor ctre 1i n cadru$ regiunii.
8r 2 - ,rearea 'osibi$it!i$or de investi!ii 'entru de%vo$tarea turis"u$ui n regiune.
J;.FK
??
SATSA CA(-ca+a P'e(!a!-'l-' Se'2cl-' T&'(!ce *, A1'ca *e
S&*D este un "e"bru-diri<ant, asocia!ie non-'rofit care re're%int
sectoru$ 'rivat.
(+T(+ re're%int: furni%orii de trans'ort, o'eratorii de turis",
co"'anii$e de gestionare a destina!ii$or, furni%orii servicii$or de ca%are,
bro>erii din turis", organi%atorii turis"u$ui de aventur, de afaceri, a$!i furni%ori de servicii
turistice. .e"brii (+T(+ trebuie s se confor"e%e ce$or "ai na$te standarde din industria
turis"u$ui, care sunt verificate anua$. (+T(+ re're%int .arca Turis"u$ui de ,a$itate din
+frica de (ud de ;0 ani.
(+T(+ ofer "e"bri$or si o varietate de beneficii de $a asigurri, 'rogra"e de su'ort,
asisten! $ega$s'ecia$i%at, '#n $a arbitra< n ca% de dis'ute.
(+T(+ a'r interese$e sectoru$ui 'rivat 1i a antre'renori$or 'riva!i n fa!a guverne$or
regiunii. &a fe$ coo'erea% cu a$te organi%a!ii turistice 'entru a 'ro"ova 1i a i"'$e"enta diverse
'rogra"e at#t $a nive$ na!iona$ c#t 1i regiona$. J;.LK
(+T)+ C+socia!ia )rgani%atori$or de Turis" n +frica de (udD este o
asocia!ie 'rofesiona$ 'entru turis" 1i c$torii, care a fost fondat n 99L2.
Princi'a$e$e obiective a$e (+T)+ sunt:
a oferi c$tori$or infor"a!ii, 'recu" 'osibi$it!i de re%ervare a vacan!e$or.
a oferi servicii de "ar>eting, P3 'entru +frica 1i insu$e$e )ceanu$ui *ndian.
.e"brii (+T)+ este o surs de infor"a!ii de neega$at des're c$torii$e 1i turis"u$ n
regiune. +nga<a"entu$ $or de a de"onstra 'rofesiona$is", "'reun cu entu%ias"u$ $or 'entru
aceast 'arte "inunat a $u"ii, contribuie $a asigurarea ce$ei "ai bune e5'erien!e de vacan!, at#t
'entru cei ce c$toresc 'entru 'ri"a dat n regiune, 'recu" 1i 'entru un nu"r considerabi$ de
c$torii re'etate. .e"brii (+T)+ inc$ude un nu"r "are de e5'er!i, co"'anii de 'ub$icitate
turistic, co"'anii aeriene, hote$uri, o'eratorii de turis", co"'anii de nchiriere de "a1ini,
co"'anii de re're%entare, co"'anii de P3 si de "ar>eting, 1i a1a "ai de'arte. J;.9K
T0,(+ CTouris" 0usiness ,ounci$ of (outh +fricaD este o a$t asocia!ie a
+fricii de (ud din sectoru$ 'rivat a$ turis"u$ui 1i a$ c$torii$or. .enrea sa
este de a face $egtura dintre sectoru$ 'ub$ic 1i ce$ 'rivat a$ turis"u$ui 1i c$torii$or. T0,(+ are
ca func!ie inf$uien!area 'o%itiv a 'o$itici$or 1i deci%ii$or guverna"enta$e n interesu$ sectoru$ui
turistic. J;.90K
+PT+ este o organi%a!ie vo$untar, non-'rofit a 'rofisiona$i$or din turis".
(co'u$ 1i sarcini$e sa$e este de a 'ro"ova turis"u$ 'e continentu$ +frican 1i
?6
'e insu$e$e sa$e. .e"bri ai acestei asocia!ii sunt agen!ii$e de turis" 1i turo'eratorii ce
'ro"ovea% c$torii$e ctre acest continent. (ediu$ este n &os +nge$es,(@+. &a "o"ent 3(+
este "e"br a acestei organi%a!ii. J;.99K
4e'arta"entu$ 'entru turis" a$ 3e'ub$icii (ud +fricane are ca func!ie reg$e"entarea
activit!ii turistice n africa de (ud. Pro"ovea% 1i i"'$e"entea% startegii de i"'ortan!
na!iona$ 'entru de%vo$tarea sectoru$ui turistic a$ !rii. 3ecent a fost a'robat strategia de
de%vo$tare a turis"u$ui rura$, ree1ind din fa'tu$ c "a<oritatea obiective$or de i"'ortan!
turistic sunt a"'$asate nu n centre$e "ari ci n area$u$ rura$. +ceast strategie este necesar de a
fi i"'$i"entat n vederea asigurrii de%vo$trii industriei turistice n +frica de (ud, ea va oferi
o'ortunit!i de de%vo$tare a %one$or nde'rtate de centre$e urbane "ari.
Pe $#ng organi%a!ii$e guverna"enta$e 1i neguverna"enta$e de interes na!iona$ n +frica
de (ud activea% 1i organi%a!ii ce au inf$uien! $a nive$ regiona$ sau $oca$. +cestea sunt:
#% A(-ca+ 'eg-,ale *, !&'()&l (&*@a1'ca,.
2astern ,a'e Touris" 0oard. Mebsite: SSS.ectouris".co.%a
Bauteng Touris" +uthoritZ. Mebsite: SSS.gauteng.net
.'u"a$anga Touris" +gencZ. Mebsite: SSS."'u"a$anga.co"
8orthern ,a'e Touris" 0oard. Mebsite: SSS.northernca'e.org.%a
8orthern /ree (tate Touris". Mebsite: SSS.nfsdc.co.%a
&i"'o'o Touris" U Par>s 0oard. Mebsite: SSS.$i"'o'otouris".org.%a
8orth Mest Par>s U Touris" 0oard. Mebsite: SSS.touris"northSest.co.%a
Touris" ASaNu$u 8ata$. Mebsite: SSS.%u$u.org.%a
Mestern ,a'e Touris" 0oard. Mebsite: SSS.ca'etouris".org
$% A(-ca+ &'>a,e *, !&'().
Qohannesburg Touris" ,o"'anZ. Mebsite: SSS.<oburgtouris".co"
,a'e ToSn Touris". Mebsite: SSS.ca'e-toSn.org
Pieter"arit%burg Touris". Mebsite: SSS.'"btouris".co.%a
8e$son .ande$a 0aZ Touris" C'revious$Z Touris" Port 2$i%abethD. Mebsite:
SSS.ibhaZi.co"
6% A(-ca+ *e ,!e'e( l-cal.
+ssociation of (outh +frican Trave$ +gents C+(+T+D. Mebsite: SSS.asata.co.%a
-ote$ U Touris" +ssociation of 0otsSana C-+T+0D. 2-"ai$: hatabcinfo.bS
(outhern +frican +ssociation for the ,onference *ndustrZ C(++,*D.
Mebsite: SSS.saaci.co.%a
/ederated -os'ita$itZ +ssociation of (outh +frica C/24-+(+D.
Mebsite: SSS.fedhasa.co.%a
?F
Professiona$ -untersd +ssociation of (+ CP-+(+D. Mebsite:
SSS.'rofessiona$hunters.co.%a
The Buest -ouse +ssociation of (outhern +frica CB-+(+D. Mebsite:
SSS.guesthouseassociation.co.%a
:% Al!e a(-ca+ ,!e',a+-,ale. 3e'ub$ica (ud +frican este "e"bru a$ )rgani%a!iei
"ondia$e a Turis"u$ui.
9% O'ga,=a!-' *e e?p-=+ l-cale 0 ,!e',a+-,ale A, !&'():
Aagiso 25hibitions. Mebsite: SSS.>agisoe5'o.co.%a
Thebe 25hibitions. Mebsite: SSS.Thebe25hibitions.co.%a
Toate aceste organi%a!ii au "enirea de a 'ro"ova turis"u$ +fricii de (ud at#t $a nive$
$oca$ c#t 1i regiona$ sau interna!iona$. *ar coo'erarea 'e care o are 3e'ub$ica (ud +frican cu
organi%a!ii abi$itate n do"eniu$ turis"u$ui '$asea% aceast !ara n $ista ce$or "ai vi%itate de 'e
continent. )ricu" din ce$e "en!ionate "ai sus reese c 3(+ 'une accent 'e 'ro"ovarea
i"aginii a !rii contraste$or, investind n aceasta su"e i"'ortante. *ar f$u5uri$e turistice ctre
aceast regiune ne vorbesc des're re%u$tate$e 'o%itive a acestei 'ro"ovri. ,e$ "ai "are accent
se 'une n 're%ent 'e Progra"e de de%vo$tare a turis"u$ui rura$ n aceast regiune, e5e"'$u fiind
(trategia de 4e%vo$tare a Turis"u$ui 3ura$ n +frica de (ud .
?L
CONCLUZII
H(tate$e bogate a$e $u"ii nu "ai trebuie s ne ofere a<utor, co"er!u$ este ce$ care ne va
a<uta. ) fra% rostit de directoru$ 0ncii africane de de%vo$tare, 4ona$d Aaberu>a, 1i care
schi!ea% noua i"agine a Hcontinentu$ui negru. HIeni!i 1i investi!i, ndea"n e$, 'entru c
+frica Hofer ce$e "ai "ari o'ortunit!i 'entru afaceri. 8u nt#"'$tor, e5'er!ii occidenta$i au
inc$us statu$ n gru'u$ !ri$or 03*, C0ra%i$ia, 3usia, *ndia, ,hinaD, +frica de (ud devenind,
astfe$, a$ cinci$ea "e"bru a$ acestui c$ub a$ !ri$or e"ergente. @n recent studiu rea$i%at de
2rnstUOoung, +frica de (ud, cea "ai 'uternic econo"ie a continentu$ui, a devenit un 'unct
"a<or de atrac!ie 'entru investi!ii$e strine directe, cu L2F de 'roiecte $ansate din 20:: '#n
n 2099 . i, s'un ana$i1tii, nu este dec#t nce'utu$.
+frica de (ud este un gigant econo"ic a$ continentu$ui african, Produsu$ *ntern 0rut
re're%ent#nd ;0R din P*0-u$ tota$ a$ regiunii. =n sectoru$ secundar, F?R dintre "ari$e societ!i
care activea% n aceast 'arte a $u"ii sunt sud-africane. Puternic afectat de cri%a "ondia$, dar
re'us 'e 'icioare de ,u'a "ondia$ de fotba$, econo"ia +fricii de (ud a reu1it s se re$anse%e
n 2090 , cu o cre1tere de 2,LR, care s-a acce$erat $a :,;R n 2099 1i care, confor" 'revi%iuni$or,
va a<unge $a :,6R '#n $a sf#r1itu$ acestui an 1i $a ;,2R n 209:. ) !int care nu va fi greu de
atins, av#nd n vedere Hoferta acestui stat. 4atoria !rii se situea% $a :F,;R din P*0, inf$a!ia
a<unge $a ?R, iar rata 1o"a<u$ui $a 2:,LR n 2092.
+ceast !ar dis'une de o 'ia! cu un 'oten!ia$ ridicat, de o infrastructur bine 'us $a
'unct 1i n '$in de%vo$tare. =n ace$a1i ti"', econo"ia sud-african 1i-a 'ro'us s devin tot "ai
co"'etitiv, n acest sco' guvernu$ de $a Pretoria 'un#nd $a 'unct un 'achet de refor"e "enite
s asigure stabi$itate, s ofere reduceri de i"'o%ite 1i dre'turi va"a$e. 0ursa din Qohannesbourg
este una dintre ce$e "ai active din $u"e, care figurea% 'rintre 'ri"e$e 20 $a nive$ g$oba$ du'
ca'ita$i%are.
+frica de (ud a trecut de $a industrii tradi!iona$e $a 'roduc!ie 1i servicii financiare, care
sunt 'rinci'a$e$e surse de venit 'entru P*0. Turis"u$ 1i retai$u$ afi1ea% un 'oten!ia$ enor".
(unt 1i aici o serie de 'uncte s$abe: un nive$ ridicat de vio$en! cri"ina$ 1i de coru'!ie, o
'ia! a "uncii e5cesiv de reg$e"entat, dar 1i do"enii cheie, 'recu" te$eco"unica!ii$e, unde
nor"e$e $egis$ative sunt destu$ de a"bigue 1i inter'retabi$e.
,u toate acestea +frica de (ud r"#ne a fi cea "ai vi%itat !ar de 'e continentu$ african.
90 "i$ioane turi1ti vi%itea% anua$ acest stat. Poten!ia$u$ turistic a$ 3(+ este foarte bogat. /iecare
tara din $u"e este unica in fe$u$ ei, dar +frica de (ud este cu adevarat a$tceva. *n aceasta tara se
gasesc ce$e "ai rare for"e de viata, ce$e "ai "inunate cascade si cei "ai a"abi$i oa"eni din
toata $u"ea. 2ste irea$ cu" 'inguini sa$as$uiesc in %ona ,a'e ToSn, si nu"ai $a cativa >", in
?9
%ona rau$ui &i"'o'o, hi'o'ota"i se %benguie in a'a. 2ste $a fe$ de incredibi$ sa ve%i desertu$
Aa$ahari si a'oi sa strabati .untii Tab$e, din a'ro'ierea ca'ita$ei +fricii de (ud.
+frica de (ud este incantatoare si 'ericu$oasa in ace$asi ti"', dar 'erico$u$ nu este creat
de o", ca in a$te tari cu grad "are de teroris" sau un nive$ ridicat a$ "afiei, ci de catre ani"a$e.
*n +frica de (ud, e5ista foarte "u$te atractii6 totusi, ce$e care au fost a$ese de catre "u$ti
ca$atori in aceasta tara se refera $a: 0$oe"fontein, ,a'e ToSn, Bauteng si Qohannesburg.
+frica este un continent care nu iarta a"atorii, dar care ofera in schi"b reco"'ense deosebite
ce$or res'onsabi$i. 2ste destina!ia ce "erit a fi vi%itat.
60
B>l-g'a1e
I Ac!e leg(la!2e 0 ,-')a!2e
#%#. 8o. F0 of e000: Touristn (econd +"end"ent +ct, 2000, 3(+.
#%$% (econd 2090 /*/+ Mor$d ,u' (outh +frica ('ecia$ .easures +ct J8o. 92 of 2006K
#%6% (outh +frican Pass'orts and Trave$ 4ocu"ents +"end"ent +ct, J8o. ;9 of 999FK
.
II Ma,&ale7 )-,-g'a1 0 l&c'/' **ac!ce
$%#% ,ocean P., Bh. I$sceanu,0. 8egoiescu Beografia genera$ a turis"u$ui,, 2ditura .eteor
Pres, 0ucure1ti, 2002.
$%$% ,ristureanu ,., (trategii 1i tran%ac!ii n turis"u$ interna!iona$, 0ucure1ti, +$$ 0ec>, 2006, -
:69 'g
$%6% ,ristureanu, ,ristiana, 2cono"ia 1i 'o$itica turis"u$ui interna!iona$, 2ditura +02)8+,
0ucure1ti, 9992
$%:% Babrie$a (tnciu$escu C,oordonatorD, &e5icon de ter"ini turistici, 2d. )scar Print,
0ucure1ti, 2002
$%9% B$van I., - 3esurse turistice 'e Terra, 2ditura 2cono"ica, 0ucure1ti, 2000
$%8% *on-4nu! Qugnaru, ,onf.univ.dr. , 8ote de curs :T@3*(. *8T238+^*)8+&, +nu$
universitar 200972090, SSS.scribd.co".
$%;% .inciu, 3odica, 2cono"ia turis"u$ui, 2di!ia a ***-a rev%ut 1i adugit, 2ditura @ranus,
0ucure1ti, 200?
$%"% )...T., 3eco""andations sur $es statistibues du touris"e, 8ations @nies, 8eS Oor>, 999:
$%<% Ie$$as, /ranPois, 2cono"ie et Po$itibue du Touris"e *nternationa$, 2
e
fdition, 2cono"ica,
Paris, 200F
III% A'!c-le *, e*+ pe'-*ce
6%# Touris" (ate$$ite +ccount: 3eco""ended .etho$ogica$ /ra"eSor>, 2urostat, 22,4,
MT), @8(4, 2009
6%$ The 2cono"ist, &e Te"'s 90 reasons to visit (outhern +frica6
6%6 *nternationa$ touris" recei'ts sur'ass @(T 9 tri$$ion in 2099, PR N-%. P3 9202F, .adrid,
0F .aZ 92, @8MT)
6%: +frica de (ud, !ara 'arado5uri$or econo"ice, %iaru$ ,a'ita$, &uni, 9; *unie 2090
6%9 +frica de (ud, statu$ cu cea "ai "are rat a 1o"a<u$ui 1i cu o 'utere de cu"'rare de
90.000 do$ari anua$, antena:,9; *un 2090.

69
IV S!e 4 -g'a1a
:%#% htt':77ro.Si>i'edia.org7Si>i7+frica_de_sud C citat 2F.99.2099 D
:%$% htt':77"edia.unSto.org7en7'ress-re$ease72092-0?-0F7internationa$-touris"-recei'ts-sur'ass-
us-9-tri$$ion-2099
:%6% htt':77SSS.dce.gov.ro7.ateria$eR20site7*ndru"ar_afaceri7*ndru"ar_afaceri_3(+.'df
:%:% htt':77SSS."tsobe>.co"7tri's7br7categorZ-safari
:%9% htt':77SSS.sa-venues.co"7ga"e-reserves7>%n_$a>est$ucia.ht"
:%8% htt':77SSS.>ruger'ar>southafrica.co"7
:%;% htt':77SSS.retosa.co.%a7about-retosa
:%"% htt':77SSS.satsa.co"7'ages7defau$t.as'
:%<% htt':77SSS.satoa.co.u>7
:%#5% htt':77SSS.tbcsa.trave$7inde5.'h'
:%##% htt':77SSS.a'ta.bi%7bZ-$aSs.ht"$
:%#$% htt':77SSS."tsobe>.co"7tri's7br7categorZ-safari
:%#6% htt':77SSS.scribd.co"7doc7:L?L29L;7+na$i%a-Tari$or-+frica-de-(ud-(i-0u$garia
:%#:% htt':77trave$.desco'era.ro769:?::;-90-"otive-sa-vi%ite%i-+frica-de-(ud
:%#9% htt':77SSS.touris".gov.%a:L0097Pub$ic4ocu"ents72092_0:_2F7touris"R20re'ortR
20fina$R202LR20<anuarZR202099.'df
:%#8% htt':77SSS.touris".gov.%a
:%#;% htt':77SSS.statssa.gov.%a7'ub$ications73e'ort-0;-0?-0F73e'ort-0;-0?-0F2090.'df
:%#"% htt':77SSS.statssa.gov.%a
62