Guy De Maupassant

Iubirea! De doi ani o simtea apropiindu-se, cu o neliniste mereu sporita.

Acum era libera sa iubeasca. Nu-i mai ramanea decat sa-l intalneasca pe el!
Cum va fi el? Nu prea stia, si nici macar nu se intreba. Va fi el, si atat...
Vor merge mana in mana, stransi unul langa altul, ascultandu-si bataile inimilor, simindu-si
caldura umerilor, topindu-si iubirea in limpezimea suava a nopilor de vara, atat de uniti, incat
isi vor afla usor, doar prin simpla putere a dragostei, pana si cele mai nemarturisite ganduri.
Si asta va dura la nesfarsit, in seninatatea unei iubiri fara de moarte.
Guy De Maupassant
Henri Ren Albert Guy de Maupassant a fost un cunoscut autor francez, foarte
popular n secolul al XIX-lea, aceasta fiind considerat unul dintre printii scrierilor
moderniste. Scriitor caruia i-a placut sa-si scandalizeze cititorii,Maupassant este si un
artist caruia i-a displacut sa explice.Nscut pe data de 5 august 1850, creatiile literare ale
lui Guy de Maupassant sunt caracterizate prin economia de stil si prin modul atipic de
transpunere a continutului lor tematic. Locul nasterii este controversat-la castelul
Miromesnil, la Fecamp sau chiar la Yvetot sau Sotteville.Urmeaza pentru putin timp
cursurile liceului Napoleon din Paris,apoi Institutul ecleziastic din Yvetot.
In 1880 apare nuvela Boule de suif,care ii confirma talentul.Ii apare romanul
satiric Duminicile unui burghez din Paris si primul volum de nuvele Casa Tellier.Are loc
campania din Tunisia,care ii va servi drept pretext unor episoade din Bel -Ami.Ia atitudine
impotriva abuzurilor armatei si impotriva expansiunii coloniale.In1880 apare romanul O
viata.
n anul 1878, Guy de Maupassant a devenit un important editor la mai multe ziare
faimoase din acea vreme, precum Le Figaro, Gil Blas, Le Gaulois si altele, dedicndu-si
timpul scrierii de romane si de scurte povestiri.
Doi ani mai trziu a reusit s si publice prima capodoper, Boule de Suif, care s-a
bucurat de un real succes n acea perioad. Aceasta a fost prima pies de scurt fictiune a
lui Maupassant, fiind urmat de alte scurte povestiri precum Deux amis si Mademoiselle
Fifi.
Perioada 1880-1891 a fost cea mai productiv din viata lui Maupassant, care devenise
deja celebru gratie primei sale scrieri. El era un autor metodic, scriind si publicnd ntre
dou si chiar patru volume anual.
Astfel, combinndu-si talentul scriitoricesc si simtul practic de afacerist, Guy de
Maupassant a reusit s se ntretin pe parcursul vietii, obtinnd o avere considerabil.
Cel ce-si anagrama amuzant si malitios numele in
mauvais passant , avusese si premonitia destinului sau
pamantean atunci cand se marturisea parnasianului Jose-
Maria de Heredia: Am intrat in viata ca un meteor si voi
pleca din ea asemenea trasnetului.

In toamna anului 1877, Maupassant schitaza planul unui roman pe care il supune
verdictului ocular al lui Flaubert, care ii raspunde : A, da! E excelent, iata un adevarat
roman, o adevarata idee.
Situat temporal in perioada Restauratiei si a Monarhiei din Iulie, dar fara referiri la
evenimentele politice ale epocii, romanul O viata , cu titulul oarecum anonim , este
povestea trista a unei femei , victima a amagirilor vietii ,de la iesirea din manastire pana la
moarte.
Impregnata de sentimentul acut al mortii, O viata este cartea-ecroseu a lui
Maupassant, expresia damnarii launtrice a fiintei umane ce face din intimitatea vietii o
drama.
Evidenta in subtitlul epigraf Umilul adevar, metafizica romanului este aceea a
vietii in si ca umilinta.
Eroina romanului , fiica unor baroni,Jeanne este crescut printre micue, iar la 17
ani este luat de prini la moia Peuples. Aici l cunote pe noul vecin, viconte de Lamare,
domn distins, cu care mai trziu se cstorete. Descoper astfel c Julien, partenerul su
de via nu este chiar att de nobil n maniere. Descoper n el un zgrcit, cruia nu-i
plcea s fie tras pe sfoar. Iubirea fat de el devine mai degrab o obligaie, singurele
momente de dragoste adevrat ntre cei doi fiind luna de miere.
La ntorcerea din aceast escapad, Jeanne descoper c fusese tot timpul
nelat. Sotul ei avea o aventur cu bona din clipa n care pusese piciorul pe domeniul
baronilor. Din pcate, tnra rmane nsrcinat. Familia eroinei o alung, dar n bunatatea
lor infinit, se asigura c are din ce tri, i i gsesc chiar i un so, n ciuda reaciilor
violente ale lui Julien.
Soii de Lamare ii fac curnd noi prieteni, n familia marchizului de Coutelier, a
crui soie, nespus de prietenoas, este doar noua amant a soului. Jeanne nu este
afectat de proaspta descoperire att de tare, fiind ngrozit mai degrab de faptul c
fiina care se forma n pntecele ei ar putea semna cu tatl. Are o sarcin grea, ideea
maternitii o ngrozete, ns incepe s si iubeasc fiul n clipa n care acesta vine pe
lume. La scurt timp, mama Jeannei moare. Marchizul descoper la rndul su adulterul
soiei, i rstorn spre o vale caravana pstoreasc n care acetia se adposteau, ntr-o
noapte cu furtun. Adpostul deviaz spre stnci, i cei doi i gsesc sfritul.
Rmas numai cu tatl ei ca sprijin, i cu mtua Lison, sora timid i aproape inexistent
a mamei sale, Jeanne devine obsedat de creterea fiului, Paul. Acesta, ajuns la liceu,
devine uor un rsfat i se umple de datorii, bunicul murind n timp ce ncerca s le
acopere.
Salvarea vine n persona Rosaliei, bona alungat n urm cu muli ani, care o ajut pe
protagonist dupa moartea mtuii Lison, scpnd de datorii, prin vnzarea ctorva
proprieti, i restricionnd influena fiului risipitor asupra mamei.
Soia care l inea pe Paul departe de familie i afundat n datorii moare la cteva zile dup
natere, fiica sa cu ochi albatri aducnd speran n via proaspetei bunici.
Romanul este un spatiu atopic de exorcizare a raului din fiinta, la umbra jocului
erotic dintre Bios si Thanatos, dintre viata ca moarte-adulterul ii precipita pe Julien si pe
contesa de Fourville din placere in moarte- si moartea ca viata: maritata , dar sentimental
fecioara, Jeanne, vicontesa de Lamare, imbatraneste de singuratate, intr-un camin pustiit
de moarte: intai mama, apoi tata, un copil nascut mort,Julien si matusa Lison. Astfel Henri
Mitterand afirma, in prefata sa la Maupassant, ca :Ploua neincetat peste destinul Jeannei.
Maupassant realizeaz n acest roman un vast tablou al vieii nobilimii de provincie,
clas complet ruinat din punct de vedere economic i pe cale de descompunere din punct
de vedere social. Actiunea se desfsoar frumos, nu este previzibil, nu este siropoas.
Maupassant are un anumit fel de a descrie aici, folosind natura ca exteriorizare a
personajelor, i lsnd cititorul s ntrevad anumite legaturi ntre acestea.
Indeterminarea se distribuie in destinele personajelor, eroi anonimi , fiinte-
nefiinte,antieroi, avand drept prototip condensarea maretiei negative a fictiunii(Alain
Buisine Commentaires)- pe impersonala matusa Lison:Nu ocupa nici un loc pe lume. Era
una dintre fiintele care raman nestiute chiar si de cei apropiati, fiind ca si necunoscute, a
caror moarte nu lasa in casa nici lipsa, nici gol [].
Ca protagonista a romanului , Jeanne focalizeaza si relanseaza in mod constant
povestirea, astfel ca faptele narate se decanteaza prin viziunea ei, cu exceptia episodului
in care drama cuplului adulter Julien-Gilberte se consuma prin prisma constiintei innebunite
a sotului ucigas, uriasul, morocanosul si simpaticul conte de Fourville, vanator pasionat dar
un sot complezent si delasator.
Jeanne viseaza un Fat-Frumos predestinat vitalitatii ei: Oare , ei erau cei doi ursiti
ale caror dorinte intalnindu-se aveau sa se amestece, sa se contopeasca, pana-ntr-atat
incat sa dea nastere Iubirii?.
Caracterizarea directa este facuta de narator la inceputul romanului: Parea un
tablou de Veronese cu parul ei blond stralucitor,care parca-si lasase ceva din culoare si
asupra carnii ei,o carne de aristocrata,abia batand in trandafiriu si umbrita de un puf
usor,de un fel de catfiea palida,pe care aproape ca nu o observai decat atunci cand o
mangaia soarele .Ochii ei erau albastrii ,de acel albastru opac al papusilor din faianta de
Olanda . Avea o alunita mica pe aripa narii stangi si alta in dreapta,pe barbie ,unde se
increteau cateva firisoare de par ,atat de asemanatoare cu pielea incat abia se desluseau.
Era inalta,cu pieptul implinit,cu mijlocu mladios.
In mod indirect, Jeanne este visatoare,naiva si plina de sperante, care la sfarsitul
romanului ii sunt spulberate de sotul tradator si de fiul care s-a indragostit de o femeie
usoara. Din acest lucru reiese faptul ca Jeanne este un personaj rotund .
Mutilata psihic de un sot brutal, ipocrit, interesat, lacom de castig, de doua ori
infidel, dezamagita de legatura vinovata a mamei si de fiul ei Paul, legat de o prostituata,
Jeanne nu-si afla consolarea decat in compania fostei slujnice, Rosalie, pacatoasa cu suflet
de aur si cu o viziune socratica asupra vietii:Pentru ca, vedeti, viata nu-i niciodata chiar
atat de buna , dar nici chiar atat de rea pe cat pare. Aceasta este si filosofia romanului
O viata.
Maupassant a fost ntotdeauna deranjat de preteniile criticilor literari. Acetia nu
numai c nu interpretau corespunztor noile creaii literare, dar aveau i pretenia ca
acestea s fie ntocmite conform regulilor lor. El a militat pentru libera dezvoltare literar
i a criticat uniformizarea impus de critici. Scriitorul este i trebuie s rmn singurul
stpn, singurul judector al operei pe care se simte chemat s o scrie. Criticilor,
confrailor si i publicului le revine sarcina de a judeca dac a realizat bine sau nu opera
pe care i-a propus s-o fac i scriitorul nu are de dat socoteal cititorului dect despre
felul cum a executat-o. Dac-mi vine cheful s critic sau s contest talentul cuiva, n-o pot
face dect privind din punctul de vedere al autorului, ptrunzndu-i inteniile cel mai
ascunse. (Rspuns domnului Francisque Sarcey) Suprarea lui Maupassant era cu att mai
mare cu ct criticii literari nu creaser nimic important n afar de termeni i judeci
aspre. nvinuirile adresate scriitorilor nu puteau fi aduse din perspectiva propriilor emoii
literare, pe care un critic le avea n contact cu opera lor. Maupassant insista asupra
faptului c un scriitor nu putea fi judecat prin prisma viziunii sale. S conteti unui
scriitor dreptul de a face o oper poetic sau realist nseamn s-l sileti s-i schimbe
temperamentul, s-i tgduieti originalitatea, s nu-i ngdui s se slujeasc de ochii i de
inteligena cu care l-a druit natura. S-i lsm libertatea de a nelege, de a observa, de a
plsmui dup cum i va plcea, cu condiia s fie un artist adevrat. .

.




Bibliografie:
1. Prefata Cartii O viata de Guy
de Maupassant, editura Minerva,
1992, Bucuresti;
2. www.anticariatlibrarie.ro;
3. www.cinemarx.ro;
4. http://www.preferatele.com.



Echipa fromata din:
Gaitanaru Madalina;
Munteanu Andreea;
Bucuroiu Alexandra;
Serban Iulia.