Proiect de an pag1

1. Analiza ABC a sarcinii de producie

Punctul de plecare n proiectarea unui SFF l constituie analiza sarcinii de producie. Analiza
are ca obiectiv final selectarea din cadrul familiei sau clasei de repere prezumate a se realiza n SFF,
a acelei grupari de piese pe care am numit-o nuceul tipologic. !rice aptitudine introdus" in SFF
trebuie s" se #ustifice economic deoarece o aptitudine a SFF nseamna, cel puin, un modul de lucru
care s" se materializeze. $eperele care formeaza nucleul tipologic %i dicteaz" aptitudinile
sistemului, trebuie s" fie reprezentative pentru sarcina de producie care se va realiza n SFF, adic"
s" aib" atributele de stabilitate s" apara frecvent in fabricaie & %i consisten" & s" apara un timp de
prelucrare n SFF semnnificativ n raport cu timpul disponibil al acestuia.
Se pune problema filtr"rii sarcinii de producie, analiza A'( fiind un filtru tipologic. Analiza A'(
se adreseaz" nemi#locit atributelor de stabilitate %i consisten".
1.2. Calculul caracteristicilor sarcinii de producie
- Seria anuala de fabricatie se calculeaza din tabel ca suma a valorilor timpilor de prelucrare de la
primele ) operaii nmulit" cu valoarea timpului de prelucrare de la operaia a *-a %i se e+prim" n
buc,an.
* ,
)
1
,
- .
i
j
j j i
t t S

- /ungimea semifabricatului se calculeaz" din tabel ca sum" a valorilor corespunz"toare timpilor de

prelucrare de pe linia reperului respectiv %i se e+prim" n mm.

j
j i i
t L
,
- 0iametrul semifabricatului la pornire .0
ma+
- se determin" din tabel ca valoarea ma+im"
corespunz"toare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv %i se e+prim" n mm.
- ma+.
, ma+ j i
t D
i

#11..*
- 2reutatea brut" a reperului se calculeaz" consider3ndu-se c" semifabricatul de pornire este
cilindric cu dimensiunile / %i 0
ma+
determinate anterior, iar densitatea materialului .oel- este 4.5
g,cm
6
.
7olumul va fi8 L
D
Vol

)
ma+
9

0ensitatea este8
Vol
G

, de unde rezult" c"
Vol G
- - 1
Proiect de an pag9
Reper Lungime
(mm)
Diametru
(mm)
Greutate
(Kg)
Rigiditate Seria
anual
(buc/an)
Timp de
prelucrare
(min/an)
R1 0.161 0.061 3.661!3 ".63#3$$"6" 3!"$ %##%6$
R" 0.11 0.0%1 1.!#"%# ".313!"%$# "11" "$#"16
R3 0.0#3 0.03" 0.%3106 ".#06"% 1%6 1!"60
R$ 0.0#% 0.0$" 1.0"60#" "."61#0$!6" "1$6 "03!0
R% 0.13% 0.0!$ $.%"6$# 1."$3"$3"$ 3%00 $!"%00
R6 0.1$! 0.0!# %.61!$06 1.60!%#$#$ 360 %$0#60
R! 0.116 0.0$ 1.636$%! ".$1666666! ""0 "%61"
R 0.101 0.0$$ 1.1#!"6! "."#%$%$%$% ""! "300!
R# 0.1! 0.0! 6.33"#6 ".1!#$!1!# $$16 !%0!"0
R10 0.1"1 0.06% 3.130"31 1.61%3$6" "66 3"""
R11 0.1"! 0.0%# ".!06## ".1%"%$"3!3 "3#" 303!$
R1" 0.1"% 0.0%# ".66$"! ".116$$06 "%!$ 3"1!%0
R13 0.1#" 0.0#% 10.60##3 ".0"10%"63" 3%#1 6#$!"
R1$ 0.1$ 0.0% "."6%%1 ".#6 3%$0 %"3#"0
R1% 0.1$" 0.0! %."#31 1."0%1""1 "$$0 3$6$0
:n aplicaie oper"m analiza A'( pe 1* tipuri de repere cu a#utorul caracteristicilor calculate
n tabel. Analiza A'( ne ofera o imagine a relaiei dintre num"rul de tipuri de repere %i consumurile
lor anuale de timp de prelcrare, aceste consumuri constituind baza pentru calculele economice.
0eci, analiza A'( cuantific" leg"tura dintre o variabil" tipologic" %i una economic".
1.3 Analiza ABC
Timp prel. T .prel. cum. Procent
R# !%0!"0 !%0!"0 1".%%
R13 6#$!" 1$$01#" "$.0!
R1 %##%6$ "03#!%6 3$.0#
R6 %$0#60 "%0!16 $3.13
R1$ %"3#"0 310$636 %1.
R% $!"%00 3%!!136 %#.!
R1% 3$6$0 3#"3616 6%.%!
R10 3""" $"$6$$$ !0.#6
R1" 3"1!%0 $%61#$ !6.3$
R11 303!$ $!1#! 1.$"
R! "%61" %1"106 %.!0
R" "$#"16 %3!!3"" #.6
R "300! %60!$00 #3.!1
R$ "03!0 %11"!0 #!.1"
R3 1!"60 %#3! 100.00
:n urma analizei A'( reperele din nucleul tipologic sint 8$;, $16, $1, $<, $1),$*.
- - 9
Proiect de an pag6
(aracteristicile acestor piese sunt prezentate n tabelul de mai #os8

Lungimea Greutatea Rigiditatea
R# 0.1! 6.33"#6$$ ".1!#$!1
R13 0.1#" 10.60##3$$ ".0"10%"63
R1 0.161 3.661!"#6 ".63#3$$"6
R6 0.1$! %.61!$0%%" 1.60!%#$#
R1$ 0.1$ "."6%%1 1."0%1""
R% 0.13% $.%"6$# 1."$3"$3"
1.4. Descrierea sarcinii de producie cu ajutorul utilitailor
=fortul de trecere al sistemului de la un produs la altul l corel"m cu deosebirea,apropierea
dintre tipurile de repere. 0escriem fiecare tip de reper cu a#utorul unor criterii semnificative8
lungime, greutate, rigiditate %i le aducem la un numitor comun printr-un indicator global.
Pentru a aduce la numitor comun cele trei criterii, e+primate n unit"i de m"sur" diferite,
folosim teoria utilit"ilor. Stabilim utilitatea 1 pentru cea mai favorabil" situaie n cadrul fiec"rui
criteriu %i utilitatea > pentru e+trema cealalt".
7alorile intermediare vor fi marcate cu utilit"i ntre > %i 1 prin interpolare liniar".
min ma+
ma+

k
k
a
u
7aloarea utilit"ilor este8

Lungimea Greutatea Rigiditatea
R# 0.3%#6$# 0.%1"%6"3! 0.%616016$
R13 0 0 0.!%%0#0"$
R1 0.%$3%#6 0.31#0$1! 0
R6 0.!#$!3! 0.%#30!16 0.#%0$6%
R1$ 0.!!1#"# 1 1
R% 1 0.!"#0$31% 0.##%3$%1#
- - 6
Proiect de an pag)
2. Determinarea matricii coeficienilor de concordan
:nmulind utilit"ile obinute la fiecare criteriu cu coeficientul de importan"
corespunz"tor criteriului respectiv %i nsum3nd produsele la nivelul fiec"rui tip de reper, se obine o
not" asociat" reperului care l caracterizeaz" global din punctul de vedere al criteriilor considerate.
Apropierea,dep"rtarea dintre tipurile de repere poate fi m"surat" prin diferena dintre
?notele? tipurilor respective, efortul sistemului de a trece de la un tip de reper la altul fiind cu at3t
mai mare cu ct diferena dintre notele acestora este mai mare.
0iferena dintre ?notele? a dou" repere a fost numit" ?coeficient de concordan"?.
(oeficienii de concordan" se calculeaz" cu formula 8
( )

j
hj gj j h g
u u k C
,

unde8
(
.g,@-
- coeficient de concordan" ntre tipurile g %i @A
g,@- indicii tipurilor de repere ntre care se calculeaz" concordanaA
#-indicele criteriului de descriere a sarcinii de producieA
B
#
- coeficientul de importan" al criteriului #A
u
g#
, u
@#
- utilit"ile calculate la tipurile g %i @A
7alorile coeficienilor de concordan" sunt prezentate n tabelul de mai #os8
R# R13 R1 R6 R1$ R%
R#
> >.6* >.64 >.6 >.)) >.)9
R13
>.6* > >.41 >.); >.<6 >.<1
R1
>.64 >.41 > >.*9 >.*9 >.*4
R6
>.6 >.); >.*9 > >.1* >.19
R1$
>.)) >.<6 >.*9 >.1* > >.1*
R%
>.)9 >.<1 >.*4 >.19 >.1* >
(oeficienii de concordan" reprezint" o etap" intermediar" pentru estimarea efortului de
fle+ibilitate al SFF. Cn, dezavanta# pe care l reprezint" aceast" form" de evaluare a fle+ibilit"ii
este simetria.
3. Determinarea coeficienilor de afinitate
si a coeficientului de corelaie
Propunind valoarea 1 pentru cea mai mica voloare a coeficientului de concordanta de pe
linia respectiva si continuind in ordinea crescatoare a valori coeficientilor de concordanta obtinem
matricea clasamentelor de preferinte, iar elementele acestei matrici se numesc coeficienti de
- - )
Proiect de an pag*
afinitate. =lementele matricii clasamentelor de preferinte vor fi utilizate ca masura a fle+ibilitatii
sistemului. (oeficientii de afinitate nu reflecta fidel diferentele dintre tipurile de repere
R# R13 R1 R6 R1$ R%
R#
> 6 9 1 * )
R13
1 > * 9 ) 6
R1
1 * > 6 9 )
R6
6 ) * > 9 1
R1$
6 * ) 1 > 9
R%
6 * ) 1 9 >
Pentru a vedea in ce masura matricea clasamentelor de preferinta conserva tendinta rezultata
din matricea coeficientilor de concordanta, s-a realizat o corelatie intre coeficientii de concordanta
si cei de afinitate cu a#utorul regresiei liniare.
S-a obtinut coeficientul de corelatie 1>.54 acesta indicind intensitatea legaturii dintre cele
doua marimi. (u cit coeficientul este mai apropiat de 1 legatura dinre cele doua este mai intensa iar
daca valorile sint pozitive legatura este si directa.
Dn baza acestei concluzii, in continuare se vor folosii peste tot coeficientii de afinitate ca
masura a efortului de fle+ibilitate al SFF.
4. Determinarea numrului i naturii modulelor de prelucrare
din S i a repartizrii lor spaiale
0eterminarea configuraiei SFF se va face prin modelarea matematic" %i, n acest sens,
putem imagina urm"torul model de programare matematic" liniar" n numere ntregi av3nd ca
obiectiv stabilirea tipului %i num"rului de module operaie care compun SFF8

i
i
+ - E min.
supus condiiilor8
I i x
E t x C R
n S F x K
n S F x
i
an rec i i
j
tij j tpl i ui
j
tij j tpl i
i
i
.. 1 A >
>

+

+
i
-num"r ntregA
unde8
i11..D-indice asociat modulelor operaie delimitate pentru prelucrarea tipurilor de repere
cuprinse n nucleul tipologicA
#11..F-indice care desemneaz" tipurile de repere din cadrul nucleului tipologicA
+
i
- variabil" ntreag" asociat" modulului operaie iA
- - *
Proiect de an pag<
(
i
- costul, n lei, implicat de materializarea modulului operaie i .costul utila#ului, a S07-
urilor necesare, etc.-A
=
an
-economiile anuale prezumate a se realiza prin introducerea SFF Glei,anH A
I
ui
-gradul de utilizare normativ al modulului operaie i, considerat acceptabil de c"tre
utilizatorA
$-costuri globale pentru realizarea SFF, care nu pot fi asociate modulelor operaie .valoarea
roboilor, ec@ipamentelor de calcul etc.-, n leiA
S
#
-sarcina anual" de producie de tipul # Gbuc,anHA
n
ti#
-durata procesului de prelucrare a reperului de tipul # n cadrul modulului operaie i
Gore,bucHA
t
rec
-durata admis" pentru recuperarea investiiei necesare pentru introducerea SFF GaniHA
0ac" consider"m c" toate componentele care vor materializa modulele operaie i sunt nou
ac@iziionate, cunoa%tem costurile lui (
D
reprezint" <>J din costul SFF, atunci ecuaia care
reprezint" condiia de recuperare a investiiilor legate de introducerea SFF devine8

> = t + ( << . 1
an rec i i
=conomiile anuale =
an
reprezent3nd economiile prezumate a se realiza ca urmare a
introducerii SFF sunt8 =
an
1=P(K'SK==L(.
unde8 =P(-economii la preul de costA
'S-beneficii suplimentareA
==L(-efecte economice care nu se pot cuantifica.
==L(1**>>>>>>> lei,an

,
_

,
_

i j
tij tij
j
IMP CAS
S n
S EPC
1>>
1
1>>
1
<>
Glei,anH

,
_

1>>>
1
<>
1>>>PM
tm
i j
tij j
C

F
n S
!S
Glei,anH
unde8
i- indicele operaiei i i11..*
#- indicele reperului # cuprins n nucleul tipologicA #11..<
S
#
- sarcina de producie .seria anual"- la reperul # din nucleul tipologic Gbuc,anHA
S
ti#
- salariul tarifar orar brut al muncitorului care realizeaz" operaia i la reperul #
S
ti#
11>59> Glei,or"H
(AS16*J DMP14J
N-productivitatea muncii realizat"A
N1)5*>>>>> Glei,omOanH
(
1>>>PM
-costuri la 1>>> lei producie realizat" de intreprindere
(
1>>>PM
14*> GleiH
- - <
Proiect de an pag4
F
tm
- fondul de timp de lucru anual al unui muncitor
F
tm
1155> Gore,anH.
=P(154>5*64*;.9 lei,an
'S1 9<;1*495*).<1 lei,an
=
an
1)119)9<<16.51 lei,an.
:n continuare vom rezolva modelul matematic. Sistemul cuprinde cele cinci repere din
nucleul tipologic %i cele %apte module-operaie8 ( - F1 - F9 - S1 - S9 - 2 - $ .
LrPmasini
1
9
*
6
9
9
6

,
: LrPmasiniPteoretic
>.*
1.5
).)6
9.;5
1.;1
1.66
9.;4

,
LrPmasiniPteoretic Minimize f + , . - :
Bu
<
Ftp
<
+
<
#
s
#
nt
< # , . -

1
]

+
<
Ftp
<
#
s
#
nt
< # , . -

1
]

Bu
*
Ftp
*
+
*
#
s
#
nt
* # , . -

1
]

+
*
Ftp
*
#
s
#
nt
* # , . -

1
]

Bu
)
Ftp
)
+
)
#
s
#
nt
) # , . -

1
]

+
)
Ftp
)
#
s
#
nt
) # , . -

1
]

Bu
6
Ftp
6
+
6

#
s
#
nt
6 # , . -

1
]

+
6
Ftp
6
#
s
#
nt
6 # , . -

1
]

Bu
9
Ftp
9
+
9

#
s
#
nt
9 # , . -

1
]

+
9
Ftp
9
#
s
#
nt
9 # , . -

1
]

Bu
1
Ftp
1
+
1

#
s
#
nt
1 # , . -

1
]

+
1
Ftp
1

#
s
#
nt
1 # , . -

1
]

Bu
>
Ftp
>
+
>

#
s
#
nt
> # , . -

1
]

+
>
Ftp
>
#
s
#
nt
> # , . -

1
]

+ >
2iven
f + . - +
>
+
1
+ +
9
+ +
6
+ +
)
+ +
*
+ +
<
+ :
+
1
1
1
1
1
1
1

,
:
- - 4
Proiect de an pag5
LrPmasiniPteoretic
>.*
1.5
).)6
9.;5
1.;1
1.66
9.;4

,
LrPmasini
1
9
*
6
9
9
6

,
:
Aceste valori ale variabilelor reprezint" numarul de ma%ini din fiecare modul-operaie, care este un
num"r ntreg.
Q>11A Q119A Q61*A Q)16A Q*19A Q<19A Q416
7erific"m n ecuaia costurilor dac" recuperarea investiiei are loc n decurs de ma+im * ani.
1.<<
i
c
i
+
i
( )

1
1
]
trec =an

1*6**>>>>>R 9>*<9166><;.>*-inecuaia este verificat"A
2radul de utilizare al modulelor se poate calcula %i ca raport ntre num"rul teoretic de ma%ini %i
num"rul adoptat de ma%ini din fiecare modul.
Bu
>.*
1
1.5
9
).)6
*
9.;5
6
1.;1
9
1.66
9
9.;4
6

,
:
Bu
>.*
>.;
>.5;
>.;;
>.;*
>.<4
>.;;

2radul de utilizare la nivel de sistem este8

i
i
ui
u
"i
K
K
1 >.5)
!. Determinarea "alorii ro#oilor inclui $n sistem
Lum"rul de roboi necesar8
11 . )
65 . )
15
n
- nr. de roboti este *
- grade de libertate8 g
m
SSSSSSSS..6.9> puncte
-viteza medie de deplasare pe traiectorie8 7
med
SSSSS..9.9* puncte
- - 5
Proiect de an pag;
-volumul spaiului de lucru87
sl
SSSSSSSSSSSS>.5> puncte
-precizia de poziionare8P
p
SSSSSSSSSSSSS...).*> puncte
-capacitatea portant" a robotului m
p
SSSSSSSSSS.>.9* puncte
Lum"rul de puncte total este8 L111 puncte
$obotul are * grade de libertate fiind acionat @idraulic iar preul roboilor se calculeaz" astfel8
P
roboti
1 LO19599On111O19599O*1 *4;<9).<< 0M.
%. Amplasarea spaial a modulelor de prelucrare $n S
Pentru amplasarea spatial" a modulelor se va folosi metoda gamelor fictive care urmareste
n principal, realizarea unor flu+uri de fabricaie f"r" ntoarceri. Modulele de prelucrare necesare
pentru prelucrarea pieselor din nucleul tipologic sunt8centruirea .(-, strun#irea .S-, frezarea .F-,
g"urirea .2-, %i rectificarea .$-.
R9 R13 R1 R14 R5
Nr. op Flux Nr. op Flux Nr. op Flux Nr. op Flux Nr. op Flux
C 1
T
1
T
1
T
1
T
1
T
S 3 T 2 T 4 T 2 T
F 4 T 3 T 2,4 T T 2 T 3 T
G 2 T 3 T 3 T
R 5 T 4 T 5 T 5 T 4 T
Se observa ca din cele * repere, 6 au ntoarceri de flu+ astfel nc3t se va aplica un algoritm
de eliminare a ntoarcerilor de flu+.
%.1.Al&oritmul de eliminare a intoarcerilor de flu'
=liminarea intoarcerilor de flu+ se realizeaza prin ordonarea nc"rc"rilor corespunzatoare
num"rului curent al operaiilor de-a lungul diagonalei principale. Aceasta procedur" atrage
divizarea modulelor de prelucrare.
Modul nc!rc!re core"pun#!t. nr. crt.!l op. in nc!rc!re Nr. !dopt.
de lucru c!drul proce"ului te$nolo%ic &min'!n( !nu!l! de m!"
1 2 3 4 5
C 112255 112255 1
S 52)*25 432+32 13)+,+ 1+9))1* 5
F 4+41,4 5139,1 4)223, 14++3,1 *
G 1+15,) 19,,)+ 29)24) 2
R 315,*1 351*)4 ,,*455 3
1)
Lr. teoretic de masini1Dncarcarea anuala,Fondul de timp al masinii
Fondul de timp199)<)> Gmin,anH
0in tabel rezult"8
1 grup de masini de centruit
* grupe de strunguri
- - ;
Proiect de an pag1>
4 grupe de masini de frezat
9 grupe masini de gaurit
6 grup masini de rectificat
Dn tabel, incarcarile corespunzatoare nr. curent al operatiilor au fost ordonate de-a lungul
diagonalei principale
Modul nc!rc!re core"pun#!t. nr. crt.!l op. in nc!rc!re Nr. !dopt.
de lucru c!drul proce"ului te$nolo%ic &min'!n( !nu!l! de m!"
1 2 3 4 5
C 112255 112255 1
S1 52)*25 52)*25 3
F1 4+41,4 4+41,4 2
G1 1+15,) 1+15,) 1
S2 432+32 432+32 2
F2 5139,1 5139,1 3
G2 19,,)+ 19,,)+ 1
S3 13)+,+ 13)+,+ 1
F3 4)223, 4)223, 3
R 315,*1 351*)4 ,,*455 3
2+
Modul Repere prelucr!te in SFF
de lucru
R9 R13 R1 R, R14 R5
C 22+)+ 1*955 1),2+ 1)4++ 1**++ 1*5++

T T T T T T
S1 341145 114+)+ *35++
T T T
F1 22*1,4 1**+++
U T T U
G1 1+15,)
T U U
S2 141312 29+*2+
T T U
F2 2549,1 259+++
U T U U T U
G2 111*2+ ,+9,+
T U T U
S3 13)+,+
T U
F3 34444) 13**))
T U T U
R 141312 *5411 1+42*2 11**,+ 1+,2++ 1225++
T T T T T T
- - 1>
Proiect de an pag11
!rdonarea si delimitare modulelor de prelucrare in forma definitiva8
Modul Repere prelucr!te in SFF Nr. teor. Nr. !dopt. Grd. de
de lucru de m!"ini de m!". utili#!re
R9 R13 R1 R, R14 R5
C 22+)+ 1*955 1),2+ 1)4++ 1**++
1*5++
+.499*1 1 +.499*11

T
T T T T T

S1 341145 114+)+ *35++
2.353,5 3 +.*)4552
T T T

F1 2549,1 22*1,4 1**+++ 259+++
4.+)*+9 % +.)1*419
T T T T

G 1+15,) 111*2+ ,+9,+
1.22+)3 " +.,1+41*
T T T

S2 141312 29+*2+ 13)+,+
2.53*) 3 +.)45934
T T T

F2 34444) 13**))
2.14,*1 3 +.*155,9
T T T

R 141312 *5411 1+42*2 11**,+ 1+,2++ 1225++
2.9*122 3 +.99+4+*
T T T T T T

Serei! de 2+ +.*52
-!.ric!tie
441, 3591 3*24 3,)+ 354+ 35++
Fata de varianta initaiala, avem tot 9> masini asociate in 4 module de prelucrare.Prin
adaugarea unei ma%ini fa" de varianta iniial" , scade gradul de utilizare al celorlalte ma%ini,dar
gradul de utilizare al sistemului este mai mare de 4*J.
$eprezentarea flu+urilor intre modulele determinate anterior
- - 11
(T
S1TTT 2TT
F1TTTTT S9TTT
F9TTT
$TTT
Proiect de an pag19
Pe arcele retelei s-au marcat reperele din care sunt constituite flu+urile respective.
(. )erificarea functionarii dinamice a confi&uratiei S
Functionarea reala a unui SFF presupune intrari aleatoare in sistem .functionare dinamica-,
iar noi pina acum nu am tinut seama de acest lucru.
Dntrarile aleatoare genereaza variatii aleatoare in ocuparea modulelor din sistem si aparitia sirurilor
de asteptare ceea ce presupune amena#area unor locuri de depozitare in care sa fie stocate reperele
in asteptare, pina ce ele vor fi prelucrate. Se impune, deci o regindire a amena#arii suprafetei
ocupate de SFF.Dn cazul studiului dinamic, fiecare modul reprezinta un sistem de asteptare, iar,
impreuna alcatuiesc o retea de sisteme de asteptare. Vrebuie sa verificam daca la nivelul fiecarui
modul8
-flu+ul de intrare in modul .sistem de asteptare- este de tip PoissonA
-timpul de servire are repartitie e+ponential-negativaA
0eterminarea lui 1seria anuala totala,64)) si a ponderilor iesirilor din fiecare modul in
raport cu cantitatea totala de repere care trece prin modulul respectiv8
Seri! !rc Seri! !n Pondere Fondul de timp /!nd!
1+**1 22451 +.4*9*5, 3*44
5.99,52*)
441, 22451 +.19,,95
*2,4 22451 +.323549
3,)+ 22451 +.1,3913
*+91 22451 +.315)43
*2,4 22451 +.323549
3591 22451 +.15994)
35++ 22451 +.155)95
3*24 22451 +.1,5)*2
*95, 22451 +.3543*2
*22+ 22451 +.3215)9
441, 22451 +.19,,95
11,4+ 22451 +.51)4,2
Dn figura urmatoare s-au trecut pe arce ponderile iesirilor din fiecare modul in raport cu
cantitatea totala de repere care trece prin modulul respectiv.
- - 19
Proiect de an pag16
Dn sistemul nostru reperele vor strabate reteaua dinspre sursa .(- spre destinatie .$- pe
diferite drumuri potrivit te@nologiei lor de prelucrare.
Fiecare sistem de asteptare este caracterizat prin parametrul intrarilor si parametrul
servirilor , care este nr. mediu de unitati servite .prelucrate- in sistemul de asteptare intr-un
interval de timp.Pentru determinarea parametrilor pentru celelalte module .pt. centruire s-a
calculat de#a-, se va aplica o procedura de calcul care consta in generarea unei matrici P, care are ca
elemente ponderile inscrise pe arcele care leaga modulele de pe linie cu cele de pe coloana.
C S1 F1 G S2 F2 R
C
S1
F1
P
>
>
>
>
>
>
>
>.)4
>
>
>
>
>
>
>.69
>.61
>
>
>
>
>
>.1;
>
>.69
>
>
>
>
>
>.1<
>
>.6*
>
>
>
>
>
>.1*
>.1<
>.1;
>
>
>
>
>.1*
>
>.69
>.*1
>

,
:
G
I P P
9
+ P
6
+ P
)
+ P
*
+ P
<
+ :
S2
F9
R
I
>
>
>
>
>
>
>
>.)4
>
>
>
>
>
>
>.)<<
>.61
>
>
>
>
>
>.66;
>.>;;
>.69
>
>
>
>
>.1;)
>.1;*
>.119
>.6*
>
>
>
>.1<1
>.>;;
>.999
>.99<
>.1;
>
>
>.91)
>.1*;
>.9;;
>.995
>.)14
>.*1
>

- - 16
(
S1 2
F1 S9
F9
$
Proiect de an pag1)

R
0
C,R

F2
0
C,F2

S2
/
9.51*
9.4;1
9.>61
1.1<9
>.;<)
1.959

,
/ B c : c *.;; :
0
C,S2
B
>.)4
>.)<<
>.66;
>.1;)
>.1<1
>.91)

,
:

G
0
C,G

F1
0
C,F1

S1
0
C,S1
# > 4 .. :
Parametrul de servire 8 - 1<>,t
med
Gbuc,oraH
Modul Timp de prelucr!re &min'.uc( Seri!
Reper C S1 F1 G S2 F2 R !nu!l!
R9 5 23 32 *) 32 441,
R13 5 95 *1 21 3591
R1 5 ,1 3+ 3* 2) 3*24
R, 5 31 *9 32 3,)+
R14 5 5+ 24 39 3+ 354+
R5 5 21 *4 35 35++
t. mediu 5 49 ,4 25.,,,,* 5+ 5*.5 29.,,,*
&min'.uc(
miu 12 1.22449 +.93*5 2.33*,,2 1.2 1.+434*) 2.+224*
&.uc'or!(
12 3.,*34,9 4.,)*5 4.,*5325 3., 3.13+435 ,.+,*42
Parametrii din tabel sunt calculati in conditiile in care in fiecare modul este numai o
masina,de aceea se vor calcula parametrii corespunzatori numarului concret de masini din fiecare
modul. Parametrii pentru fiecare modul operatie sunt calculati pe ultima coloana din tabelul
prezentat mai sus.
7erificare8
R pentru orice modul
Dnegalitatea este adevarata si reprezinta conditia sa nu avem aglomerari la nici un modul al
sistemului.
- - 1)
Proiect de an pag1*
(.1 Determinarea caracterului *ser"irilor+ in modulele S
=ste convenabil ca timpul de prelucrare .servire- sa aiba o distributie e+ponential-
negativa.0aca servirile sunt constante .ca si la centruire- atunci caracterul poissonian al flu+ului
de intrare se conserva si flu+ul de iesire, la fel ca la servirile e+ponential-negative.
Dn modulele in care avem doar doua valoari pentru timpul de prelucrare .modulul F9-
consideram ca servirea este e+ponentiala.
M!0C/C/ S1
Reper Timp prel. Frec1 !.". Fc de rep. Fc de rep. 2Fn3ti45F3ti42
&ore'.uc( &.uc'!n( empiric! Teoretic!
R13 1.5)3333 3591 +.333395 +.)543*4 +.52+9*93
R, +.51,,,* 3,)+ +.,*5+53 +.4,,*25 +.2+)32)3
R5 +.35 35++ 1 +.34,)22 +.,531**)
Tot!l 1+**1

i
i
i
#
#
Fn.ti-
A L
i
& frecventa absoluta a operatiei cu timpul de prelucrare t
i
A
F.t
i
-11-e
-
F1
Ot
i
11-1,e

F1
Ot
i
Dn cadrul criteriului Iolmogorov ecartul ma+im dintre functia de repartitei empirica si teoretica,
trebuie comparat cu o valoare d care se determina astfel8
d1
>
, n
d-ecartul ma+im admis intre cele doua functii de repartitie

>
-parametru din tabele
n-nr. de observatii distincte
n16

>
11.<6
d1>.;)1
>.;)1W>.<*6
$ezulta ca timpul de prelucrare in modulul S1 este o e+ponentiala negativa.
M!0C/C/ F1
Reper Timp prel. Frec1 !.". Fc de rep. Fc de rep. 2Fn3ti45F3ti42
&ore'.uc( &.uc'!n( empiric! Teoretic!
R13 1.1)3333 3591 +.25+15* +.*,3+,5 +.5129+*)
R1 1.+1,,,* 3*24 +.5+,+2, +.*+9*91 +.2+3*,5,
R14 +.)33333 354+ +.*5,1)3 +.,3*25* +.11)9252
R5 1.233333 35++ 1 +.***+51 +.2229493
Tot!l 14355
d1
>
, n
n1)

>
11.<6
d1>.51*
>.51*W>.*19
$ezulta ca timpul de prelucrare in modulul F1 este o e+ponentiala negativa.
- - 1*
Proiect de an pag1<
M!0C/C/ 2
Reper Timp prel. Frec1 !.". Fc de rep. Fc de rep. 2Fn3ti45F3ti42
&ore'.uc( &.uc'!n( empiric! teoretic!
R9 1.1)3333 441, +.3*)+)2 +.*,3+,5 +.3)49)23
R1 +.5 3*24 +.,2191) +.455*99 +.1,,11),
R14 +.4 354+ 1 +.3)53*9 +.,14,21

Tot!l 11,)+
d1
>
, n
n16

>
11.<6
d1>.;)1
>.;)1W>.<1)
$ezulta ca timpul de prelucrare in modulul 2 este o e+ponentiala negativa
M!0C/C/ S9
Reper Timp prel. Frec1 !.". Fc de rep. Fc de rep. 2Fn3ti45F3ti42
&ore'.uc( &.uc'!n( empiric! teoretic!
R9 +.533333 441, +.3*9512 +.4**432 +.+9*919*
R, 1.31,,,* 3,)+ +.,2+4)) +.*9)551 +.1*)+,25
R14 +.,5 354+ 1 +.54,594 +.4534+5*

Tot!l 11,3,
d1
>
, n
n16

>
11.<6
d1>.;)1
>.;)1W>.)*6
$ezulta ca timpul de prelucrare in modulul S9 este o e+ponentiala negativa
M!0C/C/ $
Reper Timp prel. Frec1 !.". Fc de rep. Fc de rep. 2Fn3ti45F3ti42
&ore'.uc( &.uc'!n( empiric! teoretic!
R9 +.533333 441, +.19,,95 +.4**432 +.2)+*3,,
R13 +.35 3591 +.325)21 +.34,)22 +.+21++15
R1 +.4,,,,* 3*24 +.52251, +.4332*1 +.+)92445
R, +.533333 3,)+ +.,),42) +.4**432 +.2+)99,,
R14 +.5 354+ +.)441+5 +.455*99 +.3))3+5)
R5 +.5)3333 35++ 1 +.5+)2*9 +.491*214

Tot!l 22451
d1
>
, n
n16

>
11.<6
d1>.<<*
>.<<*W>.);1
- - 1<
Proiect de an pag14
$ezulta ca timpul de prelucrare in modulul $ este o e+ponentiala negativa
,. Determinarea loturilor optime de fa#ricatie
Problematica determin"rii loturilor de fabricaie n SFF trebuie asociat" cu modul de lucru
al SFF. (onsider"m dou" modalit"i principale de funcionare a SFF8
a- tipurile de repere intr" n sistem aleator n mod individualA
b- tipurile de repere intr" ntr-un sistem determinist n mod individual sau grupate n loturi.
Situaia de la punctul a- este o modalitate realist" de funcionare a SFF, c3nd sistemul
trebuie s" r"spund" rapid cererilor pieei. :n aceast" viziune, n fiecare moment e+ist" n SFF mai
multe piese de diferite tipuri aflate n stadii diferite de prelucrare %i av3nd traiectorii te@nologice
diferite.
:n situaia b- funcionarea SFF poate fi asigurat" cu funcionarea unei singure ma%ini.
$eperele intr" n sistem ntr-o succesiune determinat" care minimizeaz" efortul de tranziie a
sistemului. Pentru aceast" situaie de funcionare a SFF este adecvat calculul loturilor de fabricaie.
Se folose%te metodologia de lotizare din fabricaia convenional" pentru situaia mai multe tipuri
de piese care se realizeaz" pe acea%i ma%in". Se calculeaz" mai nt3i num"rul optim de loturi dintr-
un an .acela%i pentru toate tipurile de repere- 8

i
i
i
i i
O
a 9
-
p
L
1 . ( L
I
unde8-I
O
-num"rul optim de loturi pe anA
-L
i
-seria anual" de fabricaie Gbuc,anHA
-(
i
-costul unei piesei de tipul i Glei,bucHA
-X-rata stoc"rii .>.9 lei,an-A
-p
i
-capacitatea de producie a sistemului pentru reperul de tip i Gbuc,lotH A
-a
i
-costul trecerii sistemului la producerea unui lot de tip i Glei,lotH.
(alcul"m apoi m"rimea lotului optim din fiecare tip de reper8
O
i O
I
L
Y
(ostul piesei de tip i este de fapt preul de cost .Pc- al reperului respectiv, calculat cu
formula8
-
1>>
1 . -
1>>
1 .
Ri R$
M# M Pc +
1
]
1

+ +
unde8-M-valoarea materialului ncorporat n produs Glei,bucHA
-ML-c@eltuieli cu manopera ncorporate n produs Glei,bucHA
- - 14
Proiect de an pag15
-$s-regia seciei GJHA
-$i-regia ntreprinderii GJH.
(ostul materialului M8
P%e$ G!
&ra
Pm G! M + - 9* , > . -
1>>
1 .
unde8 -2'-greutatea brut" a semifabricatului de pornire pentru realizarea produsului GBg,bucHA
-Pm-preul materialului Glei,BgHA
-Vra-cota procentual" privind c@eltuielile de transport-aprovizionare GJHA
-Pdes-preul de valorificare a de%eului Glei,BgH.
Manopera ML8

+ +
i
i
ti
CAS IMP
St
n
M# -
1>>
1 . -
1>>
1 .
<>
unde8-n
ti
-timpul de prelucrare la operaia i Gmin,bucHA
-St
D
-salariul tarifar orar al operaiei i Glei,or"HA
-DMP-impazite pe salarii suportate de ntreprindere GJHA
-(AS-cota procentual" reprezent3nd contribuiile la fondul de asigur"ri sociale
%i la fondul de %oma# GJH.
Pm11>*>>.> .lei,Ig-A Vra1*J
Pdes119<> .lei,Ig-A St11>59> .lei,Ig-
DMP14JA (AS16*JA $s16>>JA $i16>J
(onform formulelor de mai sus se calculeaza urmatoarele date8
Con"um !nu!l de timp de prelucr!re6
(atp
i # , . -
nt
i # , . -
s
#
:
557 Repere3R9R13R1R,R14R54
2
8per!tii3CF1F2S1S2GR4
9
(atp
99>5>
>
6))))5
1)1619
>
1>1*<5
1)1619
14;**
>
9*);<1
6)11)*
>
>
4*)11
15<9>
9941<)
164455
>
>
11149>
1>)949
15)>>
>
>
11)>5>
9;>49>
>
1144<>
144>>
144>>>
>
>
165><>
5);<>
1><9>>
14*>>
>
9*;>>>
46*>>
>
>
199*>>

C!lcul!m coe-icientul -ondului de timp 3pe oper!tie46

(ft
i
Ftp
i
LrPmasini
i
( )
#
(atp
i # ,

:
(ft
9
1.11
1.16
1.>1
1.>*
1.*1
1.>1

- - 15
Proiect de an pag1;
C!lcul!m c!p!cit!te! de productie6
(apPprod
i # , . -
(ft
i
s
#
:
557 Repere3R9R13R1R,R14R54
2
8per!tii3CF1F2S1S2GR4
9
(apPprod
5564.11
);>5.;*
);45.;;
)))1.*;
)<94.16
<<*9.9*
))*5.44
415<.1<
6;;1.5<
)>)5.51
6<11.51
64<9.<;
*)>;.)4
6<9*.45
4)*9.61
)16;.4
)1;5.4<
64)*.*5
6;>9.>)
*<>;.59
64<>.>4
46<).9<
)>;>.4;
)1);.1<
64>1.66
65**.;)
**)6.*)
641*.<)
4>5).1
6;6*.1<
6;;1.61
6*<>.*9
64>;.9*
*669.<*
6*4).9;
4>>).>*
65;>.4
6;)<.91
6*9>.95
6<<4.6)
*949.6;
6*66.;

'alanta capacitatilor de productie pe repere .< - G!+ - si pe operatii .4 - G!Z -
(apPprod
C!lcul!m c!p!cit!te! de productie ! "i"temului pe reper 3:4

- - 1;
Proiect de an pag9>
p
#
min submatri+ (apPprod > , < , # , # , . - . - : p
)))1.*;
6<11.51
64)*.*5
64>1.66
6*<>.*9
6*9>.95

C!lcul!m co"tul de l!n"!re pe reper6

(apacitatea de productie a sistemului pentru fiecare din cele < repere este data de minimul
capacitatilor modulelor care concura la realizarea reperelor respective. =a reprezinta cantitatea
anuala ma+ima din fiecare reper care poate traversa sistemul.
cost
#
P(
#
ML
#
:
P(
#
M
#
ML
#
1
$s
1>>
+

,
+

1
1
]
1
$i
1>>
+

,
:
;
$i 6> :
;
$s 6>> : M
#
2'
#
PM 1
Vra
1>>
+

,
2L
#
Pdes :
lei
Pdes 19<> :
0%
2L
#
9* 2'
#

1>>
:
2'
<.6695;<
1>.<>;;6)
6.<<5146
*.<14)>*
9.9<**1
).*9<<)5

,
:
0%'.uc
;
Vra * :
lei
Bg
PM 1>*>> :
ML
#
i
nt
i # , . -

1
]
<>
1>59>

1
1
1
]
1
DMP
1>>
+

,
1
(AS
1>>
+

,
:
;
DMP 4 :
C!lcul!m co"tul -iec!rui reper 5 co"t: 5 -olo"indu5ne de 6 5 M<C$elt m!teri!le pe produ"
5 G=<Greut!te! .rut!
5 PM<Pretul me!teri!lului
5 Tr!<C$eltuieli de tr!n"port 5 !pro1i#ion!re
5 GN<Greut!te! net! 3! pie"ei -inite4
5 Pde"<Pretul de"eului
5 MN<C$elt. cu m!noper!
5 R"<Re%i! "ectiei
5 Ri<Re%i! intreprinderii
5 S!l!riul t!ri-!r or!r e"te 1+)2+'or!
5 PC<Pretul de co"t l! ni1elul intreprinderii'reper
a1
1>>566.66
9>1<<<.<4
156666.66
46666.66
164*>>
195666.66

a1
#
ii
a
ii # , . -

1
1
]
**>>>
<
:
ii > * .. :
C!lcul!m co"tul de l!n"!re pe reper6
- - 9>
Proiect de an pag91
C!lcul!m nr. optim de loturi dintr5un !n
Bopt
#
s
#
cost
#
>.9 1
s
#
p
#

1
1
]

1
1
1
]
9
#
a1
#

,
:
Bopt 1.;; <7 Bopt 9 :
C!lcul!m lotul optim pe reper6
Y
#
s
#
Bopt
:
Y
99>5
14;*.*
15<9
15)>
144>
14*>

- - 91
Proiect de an pag99
-. Determinarea succesiunii de intrare in sistem a tipurilor de produse
;.1 Metoda componentelor tare cone+e
:n continuare va fi prezentat" o procedur" de determinare a drumului @amiltonian de
lungime minim" pe care o vom e+emplifica pentru situaia din tabelul de mai #os.
M!trice! coe-icientilor de !-init!te
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 + 3 2 1 5 4
R13 1 + 5 2 4 3
R1 1 5 + 3 2 4
R, 3 4 5 + 2 1
R14 3 5 4 1 + 2
R5 3 5 4 1 2 +
Procedeul pe care l folosim este o euristic" %i n consecin" nu avem certitudinea c" soluia
obinut" va fi optim". Prima etap" a algoritmului const" n invalidarea arcelor pe care tranziia
sistemului este posibil" dar cu un efort mare de fle+ibilitate. Presupunem c" nu e+ist" posibilitatea
tranziiei SFF de-a lungul arcelor cu m"rimea mai mare dec3t 9, astfel reduc3ndu-se num"rul
arcelor.
Pornind de la matricea cone+iunilor se urm"re%te descompunerea grafului n ni%te
subdiviziuni numite componente tare cone+e.
.rezentm $n continuare al&oritmul prin care se realizeaz &sirea componentelor tare
cone'e.
(onstruim vectorii linie respectiv coloan" 71 %i 71 astfel8
1. /inia 71 se completeaz" mai nt3i cu cifra 1 n coloanele n care e+ist" aceast" cifr" %i n
linia $1.
9. /a linia 71 se adun" boolean liniile corespunz"toare num"rului de coloan" n care avem
cifra 1 n 71.
6. Se procedeaz" identic ca la punctul 9 pe m"sur" ce apar noi cifre de 1 n linia 71 prin
adunare boolean".
). :n momentul n care toate poziiile de pe linia 71 sunt 1 sau atunci c3nd orice nou"
adunare a unei linii nu mai aduce sc@imb"ri n linia 71, algoritmul de genrrare al liniei
71 ia sf3r%it.
Se procedeaz" identic pentru generarea coloanei 71 dar n formul"rile de la punctele 1-)
cuv3ntul linie se sc@imb" n cuv3ntul coloan" %i invers.
- - 99
Proiect de an pag96
ncepem cu R14, !poi cu R9 5 1!lid!re p!n! l! 2 inclu"i1
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5 91> 92>
R9 + + 1 1 + + 1 1
R13 1 + + 1 + + 1 1
R1 1 + + + 1 + 1 1
R, + + + + 1 1 1 xxxxxxxx
R14 + + + 1 + 1 1 xxxxxxxx
R5 + + + 1 1 + 1 xxxxxxxx
91 + + + 1 1 1
92 1 + 1 xxxxxxxx xxxxxxxx xxxxxxxx
<7 C1<?R,, R14, R5@ [ ?R9, R13, R1, R,, R14,
R5@ <7 C1<?R,, R14, R5@
<7 C2<?R9, R13, R1@ [ ?R9, R1@ <7 C2<?R9, R1@
<7 C3<?13@
:n acest caz vom avea8
Se construie%te matricea A, coloanele (1, (9 si (6 fiind obinute prin adunarea boolean" a
coloanelor corespunz"toare v3rfurilor care sunt cuprinse n componenta respectiv". Apoi se
construie%te \ adun3nd acum liniile din A pe componente. Dnlocuind cu > elementele de pe
diagonala principal" a matricii \ obinem AO. (onstruim matricea drumurilor din graf 0, printr-o
metod" similar" construciei liniilor 71.
C1 C2 C3
R9 + 1 + C1 C2 C3
R13 + + 1 \1 C1 1 + +
R1 + 1 + 55557 C2 + 1 +
R, 1 + + C3 + + 1
R14 1 + +
R5 1 + +
C1 C2 C3
AO1 C1 + + +
55557 C2 + + +
C3 + + +
C1 C2 C3
A1em m!trice! drumurilor din %r!- B< C1 + + + +
C2 + + + +
C3 + + + +
Ar re#ult! c! nu !1em un drum d!c! 1!lid!m do!r !rcele p!n! l! 2 inclu"i1 in"! !1em un drum %!"it cu
!:utorul unui !lt pro%r!m extern 3cod "ur"! Belp$i 4"i !nume6 R13 5 R9 5 R1 5 R14 5 R, 5 R5
Pentru ca s" e+iste drum @amiltonian in graful din figira de mai sus este necesar ca, n
matricea drumurilor 0, num"rul elementelor egale cu 1 s" fie8
1
9
- 1 9 . 9
9
- 1 .

n n
unde n
este rangul matricii drumurilor.
;.9 Metoda matricilor latine
- - 96
Proiect de an pag9)
M!trice! coe-icientilor de !-init!te
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 + 3 2 1 5 4
R13 1 + 5 2 4 3
R1 1 5 + 3 2 4
R, 3 4 5 + 2 1
R14 3 5 4 1 + 2
R5 3 5 4 1 2 +
n1!lid!m to!te !rcele m!i m!ri "!u e%!le cu 3
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 + + 9 1 9 , + +
R13 13 9 + + 13 , + +
T<R1 1 9 + + + 1 14 +
R, + + + + , 14 , 5
R14 + + + 14 , + 14 5
R5 + + + 5 , 5 14 +
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 + + 1 , + +
R13 9 + + , + +
TC<R1 9 + + + 14 +
R, + + + + 14 5
R14 + + + , + 5
R5 + + + , 14 +
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 + + + + 9 1 14 9 , 5
9 , 14
R13 + + 13 9 1 13 9 , 13 , 14 13 , 5
TD2<R1 + + + 1 9 , + 1 14 5
1 14 ,
R, + + + + , 5 14 , 14 5
R14 + + + 14 5 , + 14 , 5
R5 + + + 5 14 , 5 , 14 +
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 + + + 9 1 14 5 , + 9 1 14 , 5
R13 + + + 13 9 1 14 , 13 9 , 5 14 13 9 1 14 5
13 9 , 14 5
TD4<R1 + + + + 1 9 , 5 14 1 9 , 14 5
R, + + + + + +
R14 + + + + + +
R5 + + + + + +
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 + + + + + +
R13 + + + 13 9 1 14 5 , 13 9 1 14 , 5
- - 9)
Proiect de an pag9*
TD5<R1 + + + + + +
R, + + + + + +
R14 + + + + + +
R5 + + + + + +
A1em drumurile613 5 9 5 1 5 14 5 5 5 , "i 13 5 9 5 1 5 14 5 , 5 5 de co"turi ) re"pecti1 *
9om !le%e ordine! R13 5 R9 5 R1 5 R14 5 R, 5 R5, prin c!re "e p!"tre!#! nucleele tipolo%ice 5 C3 5 C2 5 C1
;.6. (upla#ul ma+imal ca referinta pentru evaluarea calitatii solutiei
! imagine asupra dep"rt"rii de optim a soluiei g"site ne-o putem forma trec3nd n revist" o
alt" metod", %i anume determinarea cupla#ului ma+imal.
$ed"m mai #os matricea clasamentelor de preferine %i pentru a invalida relaiile ntre
simboluri identice, am notat cu ] poziiile de pe diagonala principal". Sc"dem din fiecare linie
elementul cel mai mic .1-. Crm"rim dac" au ap"rut zerouri %i pe fiecare coloan". 0ac" acestea nu au
ap"rut sc"dem cel mai mic element din celelalte elemente ale coloanei. 0ac" n urma acetei
proceduri putem izola un numar de zerouri egal cu rangul matricei atunci algoritmul s-a terminat.
M!trice! coe-. de !-init!te
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 ] 3 2 1 5 4
R13 1 ] 5 2 4 3
R1 1 5 ] 3 2 4
R, 3 4 5 ] 2 1
R14 3 5 4 1 ] 2
R5 3 5 4 1 2 ]
Sc!dem din -iec!re element ci-r! 1 5 !poi "c!dem cel m!i mic elem. de pe col. 13, 1, 14
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 ] + + + 3 3
R13 + ] 3 1 2 2
R1 + 2 ] 2 + 3
R, 2 1 3 ] + +
R14 2 2 2 + ] 1
R5 2 2 2 + + ]
Repere R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 ] + + + 3 3
R13 + ] 3 1 2 2
R1 + 2 ] 2 + 3
R, 2 1 3 ] + +
R14 2 2 2 + ] 1
R5 2 2 2 + + ]
<<<7 Nu putem i#ol! !t!te! #erouri independente c!te !1em ne1oie 3,4
F!cem !lt! .!r!re !.i. "! !coperim c!t m!i putin
Repere
R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 ] + + + 3 3
- - 9*
Proiect de an pag9<
R13 + ] 3 1 2 2
R1 + 2 ] 2 + 3
R, 2 1 3 ] + +
R14 2 2 2 + ] 1
R5 2 2 2 + + ]
Sc!dem ci-r! 2 din cele ne.!r!te "i o !dun!m l! cele .!r!te de dou! ori
Repere
R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 ] + + 2 5 5
R13 2 ] 3 3 4 4
R1 2 2 ] 4 2 5
R, 4 1 3 ] 2 2
R14 2 + + + ] 1
R5 2 + + + + ]
F!cem o nou! .!r!re
Repere
R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 ] + + 2 5 5
R13 2 ] 3 3 4 4
R1 2 2 ] 4 2 5
R, 4 1 3 ] 2 2
R14 2 + + + ] 1
R5 2 + + + + ]
Sc!dem ci-r! 2 din cele ne.!r!te "i o !dun!m l! cele .!r!te de dou! ori
Repere
R9 R13 R1 R, R14 R5
R9 ] 2 2 4 5 5
R13 + ] 3 3 2 2
R1 + 2 ] 4 + 3
R, 2 1 3 ] + +
R14 2 2 2 2 ] 1
R5 2 2 2 2 + ]
1/. 0odelarea S ca joc matematic 1determinarea soluiei juctorului
mimimizant2
- - 9<
Proiect de an pag94
Se poate interpreta c" funcionarea SFF se desf"%oar" n concordan" cu teoria #ocurilor
matematice cu sum" nul". Adversarii sistemului de fabricaie tind s" limiteze varietatea tipologic" a
sarcinii de producie %i sarcina de producie, care tinde s" se diversifice. :n consecin" matricea
#ocului este c@iar matricea clasamentelor de preferine .matricea coeficientilor de afinitate-
prezentate mai #os8
> 6 9 1 * )
1 > * 9 ) 6
1 * > 6 9 )
6 ) * > 9 1
6 * ) 1 > 9
6 * ) 1 9 >
Soluia va materializa o situaie de ec@ilibru care pentru un sistem va nsemna o fle+ibilitate
acceptabil", iar pentru sarcina de producie o diversificare acceptabil". !ptimul este prezentat de
soluia #ocului care este situaia reciproc acceptabil" pentru tendinele antagoniste promovate de cei
doi adversari.
:n urma interpret"rii SFF ca #oc matematic cu sum" nul", soluia obin#ut" va desemna
tipurile de repere care se vor prelucra n SFF %i frecvena cu care acestea trebuie s" apar" n sistem
astfel nc3t, costul mediu de tranziie al sistemului s" se situeze sub o valoare de ec@ilibru numit"
valoarea #ocului.
:n termenii teoriei #ocurilor matematice, soluia obinut", se nume%te strategia #uc"torului
minimizant.
Se observ" c" in inecuaii coeficienii necunoscutelor sunt coeficienii de afinitate, necunoscutele
reprezint" frecvenele cu care trebuie s" apar" n sistem tipurile de repere, iar v este valoarea
#ocului. 0ac" oper"m sc@imbarea de variabil"8
v
+
+
i
i
^
sistemul poate fi transformat ntr-un model
de programare matematic" liniar"8
- - 94
Proiect de an pag95
Probabilitati
>.*
>
>
>.1<4
>.1<4
>.1<4

Probabilitati Probabilitati v :
CMTE1 <7
(MV 1.14 (MV
4
<
:
v 9
v
1
#
Probabilitati
#

:
Probabilitati
>.9*
>
>
>.>5
>.>5
>.>5

Probabilitati Ma+imize f + , . - :
a
* > ,
+
>
a
* 1 ,
+
1
+ a
* 9 ,
+
9
+ a
* 6 ,
+
6
+ a
* ) ,
+
)
+ a
* * ,
+
*
+ 1
a
) > ,
+
>
a
) 1 ,
+
1
+ a
) 9 ,
+
9
+ a
) 6 ,
+
6
+ a
) ) ,
+
)
+ a
) * ,
+
*
+ 1
a
6 > ,
+
>
a
6 1 ,
+
1
+ a
6 9 ,
+
9
+ a
6 6 ,
+
6
+ a
6 ) ,
+
)
+ a
6 * ,
+
*
+ 1
a
9 > ,
+
>
a
9 1 ,
+
1
+ a
9 9 ,
+
9
+ a
9 6 ,
+
6
+ a
9 ) ,
+
)
+ a
9 * ,
+
*
+ 1
a
1 > ,
+
>
a
1 1 ,
+
1
+ a
1 9 ,
+
9
+ a
1 6 ,
+
6
+ a
1 ) ,
+
)
+ a
1 * ,
+
*
+ 1
a
> > ,
+
>
a
> 1 ,
+
1
+ a
> 9 ,
+
9
+ a
> 6 ,
+
6
+ a
> ) ,
+
)
+ a
> * ,
+
*
+ 1
+ >
2iven
f + . - +
>
+
1
+ +
9
+ +
6
+ +
)
+ +
*
+ : +
>
>
>
>
>
>

,
:
n continu!re 1om c!lcul! c!re e"te pro.!.ilit!tet! c! un tip de reper "! "e !-le in prelucr!re !.i.
"! "e minimi#e#e co"turile, -olo"indu5ne de teori! :ocurilor.
Model!re! "i"t SFF cu :ocuri m!tem!tice
- - 95