Sunteți pe pagina 1din 50

Durerea

Univ. Transilvania Brasov


Facultatea de Medicina
Disciplina de ATI
An universitar 201-2012
Durerea

Etimologie
Nociceptia
Rolul durerii in patologie
Definitii ale durerii
definiii
Aristotel
o experien opus plcerii
Deleuze 1975
durerea este o senzaie specific.periferic
perceput cortical,contient ce duce la un triplu
rspuns :vegetativ,emotional i comportamental.
Grosberg 1978
durerea este rspunsul subiectiv al omului
contient la stimuli dureroi.
Comitetul de Toxonomie al Societatii
de Studiu al Durerii 1979

durerea este o experien senzorial i
emoional dezagreabil,dat de o leziune
tisular variabil sau potenial sau de o
descriere cu termeni ce se refer la o
asemenea leziune.


Lucian Sandu. Cum tratam durerea,Editura Medicala 1991
Scurt istoric
din 2250 I.Cr
operele lui Homer
alcoolul
Dioscurides numeste anestezie
contuzia cerebrala,strangularea,refrigerarea
eterul din 1200. Paracelsus in 1547-analgetic
descoperirea oxigenului,protoxidului


Scurt istoric
von Helmont-CO2
Cavendish---H2. Priestlei--noul gazsi N2O
Paul Bert
Crawford Long,William Morton-utilizeaza etherul
Maggill in 1920 intubatia traheala
Griffith in 1942 curarele
Ceecil Gray in 1948 triunghiul anestezic.
Litarczek-medicina perioperatorie
Nociceptia
Forme de manifestare

durerea tranzitorie
durerea acuta
durerea cronica
senzatia
perceptia
Tulburri de percepie
Scara Vizuala a Durerii
Componentele durerii

Stimul nociceptiv
transmisie
SNC
subcortical
Senzatia
Cortical
Perceptia
reactia
Componentele sistemului nociceptiv
1.sistemul de receptie
2.sistemul de transmisie
3.sisteme de integrare la nivel spinal
4.proiectarea la nivel cortical-integrare
5.conexiuni subcorticale vegetativ,endocrine
6.reactia endocrin vegetativa
7.reactia somatica
8.modificari de afect

1. Receptia periferica
terminatii nervoase libere,chemoreceptori
canale de Na/K potential de membrana
potential de actiune
transmisia pe fibre A si C-viteza
receptori specifici fiecarui organ
sensibilitate termica,tactila
sistemul kininic,histaminic,serotoninic
2.sistemul de transmisie
Transmisia aferenta
protoneuronul
deutoneuronul
transmisia superficiala dermatom
transmisia profunda scleratom
interrelatii durerea proiectata
3.sistemul de integrare
spinal,supraspinal,subcortical

zona medulara,straturile Rexed
interrelatii medulare orizontale,verticale
cai de transmisie ascendenta.Neuronul T
modularea spinala: teorii.Rolul canalelor
ionice:Na,Ca vd.
endorfinele,enkefaline,dinorfine.
Modularea medular a stimulului.
Mediatori si receptori medulari
facilitatori
Mediatori
glutamat
aspartat
substanta P
neurotensina
somatostatina
ozidul nitric
ATP
Receptori

NMDA
neurokininici
somatostatinici
pentru oxid nitric
Mediatori si receptori medulari
inhibitori
Mediatori
serotonina
GABA
glicina
adrenalina,noradr.
opioizi enkefalinici
opioizi dinorfinici
Receptori
receptori 2 pre si
post
receptori opioizi si
receptori GABA
pentru glicina
serotoninergici
Transmisia intranevraxiala
fibre spinotalamice directe si indirecte
tractul neospinotalamic (NST)
tractul paleospinotalamic (PST)
tractul spinoreticulotalamic
nn. pontini,reticulatul pontin,sistemul libic
fascicule reticulo-talamice
Caile descendente activatoare,inhibitoare
4.conexiuni subcorticale
Etaje de integrare
Formatiuni de trafic
formatinea reticulata
substanta cenusie periapeductala
talamusul
hipotalamusul
Rinencefalul
5
.proiectarea la nivel cortical
Etajul telencefalic -integrarea finala
aria somatosenzitiva retrorolandica(neuron 3)
coonexiuni in scoarta frontala (neuron 4)
Integrarea necesita:
integritatea structurilor anatomice
prezenta constientei
elemente de memorie
elemente de schema corporala
elemente de afect

Reactia la durere
vegetativ-endocrina
durere acuta
durere cronica
durere supraliminara
somatica
reactia de afect
O harta a cailor durerii => posibilitati terapeutice

Componentele durerii

Stimul nociceptiv
transmisie
SNC
subcortical
Senzatia
Cortical
Perceptia
reactia
Sistemul autonom- origine
Nucleii talamici
Maduva
Puntea controleaza
- hemodinamica
- ventilatia
Sistemul autonom
Simpatic sau toraco-lombar
Sistemul parasimpatic sau cranio sacral


Sistemul nervos periferic autonom

Sistemul nervos simpatic
Origine medulara T1-L3
Ies din maduva prin comunicantele ant
Sinapsa
in ggl paravertebrali sau
Ggl celiac si mezenteric
Preganglionar Atc
Postganglionar norepinefrina si dopamina
Sfarsitul actiunii prin
Recaptarea in terminatia presinaptica
Metabolizarea prin MAO
Difuziunea mai ales pentru exogene
Reglarea prin downregulation
Nervul simpatic postganglionar

Sistemul parasimpatic
Origine in
Trunchiul cerebral si iese prin III, VII, IX si X
Sacrat 2,3 si 4
Receptorii postsinaptici
Nicotinici somatici
Muscarinici
Terminarea actiunii prin
acetilcolinesteraza la sinapsa
Pseudocolinesteraza plasmatica (rol minor)


Simpatico mimeticele

Efectele epinefrinei

Scale de apreciere a durerii.

Terapia durerii
Analgetice minore
Antiinflamatorii nesteroidiene
Antiinflamatorii steroidiene
Analgetice majore (opiacee)
Petidina (mialginul)
Pentazocina (fortral)
Morfina
Acu si presopunctura
Infiltratiile
Metode radiante
Anestezia locala
Anestezia tronculara
Anestezia de conducere.
Paracetamol Perfalgan
Aspirina, algocalmin
Tramadol
Anticox-2
Rofecoxib,Celecoxib
Lipidele biologic active
faza vascular oxidativa

fosfolipide
Acid arahidonic
Ciclooxigenare Lipooxigenare
PGE PGI2 TxA2 Leucotriene
Vasoconstrictie vasodilatatie activ. Plt Chemotactism
Analgezice minore nesteroidiene (NSAIDs)
Cox-1 -> PGE2 si I2 =>antiinfl hemostatic
Cox-2 este exprimata in inflamatii
NSAIDs + opioide (efect sinergic)
Reactii adverse
Greata, varsatura, sangerare intestinala
Inhibitie plachetara, bronhoconstrictie, ins renala
Droguri
ketorolac 30 mg la 6 ore
anti cox 2 celecoxib (Celebrex), rofecoxib (Vioxx)
Albocalmin
Tramadol (Urgendol)
Tramal
Analgeticele majore (opioide)
in sectia ATI. Dupa Fink
Morfina 0.01-0.15 mg/Kg iv
Fentanyl 0.35-1.5 mmg/Kg iv
Mialgin 0.2-0.4 mg/Kg iv
Hidromorfon 10-30 mmg/Kg iv

Modalitati de administrare
In bolus unic sau repetat
In administrare continua
Controlat de pacient.
Gradul de liposolubilitate a drogurilor.

Crit Care Fink
Farmacocinetica anestezicelor
solubile
Elemente de baza
clearance-ul
volumul de distributie
Modelul un compartiment
Modelul trei compartimente
Timpul de injumatatire
Eliminarea:
redistributia,metabolizarea, eliminarea.


Modelul un compartiment

Timpul de injumatatire

Modelul trei compartimente

Distributia dupa un bolus.

Curba distributiei.

Potenta unui medicament.

Farmacodinamie.

Evolutia dupa un bolus.

Injumatatirea in context

Relaia agonist-receptor
Agonist
complet
incomplet
Antagonist
competitiv
necompetitiv
Invers agonist

S-ar putea să vă placă și