Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA


FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
MASTERAT PROTECTIA MEDIULUI SI CONSUMATORULUI
PROIECT
Protectia Consumatorilor privind
Legumele si Fructele
An universitar 2009-200
CUPRINS
Introducere!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"" !!!!!""""""2
CAP" Caracteri#area generala a legumelor si $ructelor!!"" !!!!!!!"!%
" Particularitatile de compo#itie ale legumelor si $ructelor!!""""""""""""%
"2 &ortimentul si calitatea legumelor si $ructelor!!!!!!""""""""!'
"% Am(alarea legumelor si $ructelor!!!!!!!!!!!!"""!")
"' Pastrarea legumelor si $ructelor!!!!!!!!!!!!""""""""""")
CAP"2 *ene$iciile consumului de legume si $ructe!!!!!!!!!"""""""""!0
CAP"% Protectia consumatorului privind legumele si $ructele!!!!""""""""""""""!%
%" Alimente modi$icate genetic!!!!!!!!!!"!!!!!""%
%"2 Iradierea alimentelor!!!!!!!!!!!!!!"""!!!!+
%"% In$ormatii generale re$eritoare la siguranta alimentelor!!""""""""""""")
%"' &tandarde de calitate privind legumele si $ructele!!"""""""""!!!"2
CAP"' &tudii de ca#!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!""2%
CAP"+ Conclu#ii si propuneri!!!!!!!!!!!!!!!"""!!!!!"2,
Ane-e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!""2.
*i(liogra$ie!!!!!!!!!!!!!"!!!!!!!!!!!!!!!%
2
Introducr
Legumele si $ructele in stare proaspata sau prelucrata sunt produse indispensa(ile datorita
valorii lor nutritive si gustative speci$ice" Compo#itia complementara $ata de alte alimente
contri(uie la acoperirea nevoilor nutritionale si/ in aceeasi masura/ la asigurarea unei
alimentatii variate" Intr-o alimentatie rationala/ legumele si $ructele proaspete sau prelucrate
tre(uie sa acopere circa +0 din necesarul energetic al omului"
Legumele si $ructele in stare proaspata sau prelucrate sumar/ $ara tratamente termice/
tre(uie sa $ie pre#ente in 1rana omului/ datorita aportului lor in vitamine/ provitamine/ saruri
minerale/ aci#i organici/ $i(re alimentare si #a1ar cu molecula mica/ usor asimila(il" O parte
din legume/ in $unctie de particularitatile lor psi1osen#oriale/ structurale sau de compo#itie/
mai (ogate in componenti complecsi 2amidon/ proteine3/ nu se consuma in stare
proaspata"Toate legumele si $ructele se $olosesc/ insa/ la o(tinerea preparatelor culinare si a
produselor industriali#ate destinate alimentatiei" 4in aceste motive/ legumele si $ructele
proaspete sunt privite atat ca alimente/ dar si ca materii prime" &unt destinate consumului sau
prelucrarii industriale $ructele/ $run#ele/ in$lorescentele/ mugurii/ petiolii/ radacinile/ ri#omii/
semintele/ tu(erculii sau tulpinele unor varietati de plante/ ar(usti/ pomi sau ar(ori" Pot $i
$olosite pentru consum sau industriali#are $ructele sau legumele intregi/ ori numai partile utile
ale acestora/ re#ultate dupa eliminarea celor necomesti(ile5 invelusiri/ co6i/ sam(uri/ seminte/
cavitati seminale/ petiole sau $run#e e-terioare im(atranite"
Lucrarea de $ata isi propune sa evidentie#e (ene$iciile consumului de legume si $ructe/ dar
acestea au un e$ect po#itiv asupra sanatatii consumatorului in masura in care sunt produse
o(tinute natural" Ca atare/ consumatorii ar tre(ui sa evite sa cumpere legumele si $ructele
provenite din import deoarece acestea sunt tratate c1imic sau c1iar modi$icate genetic"
Implicatiille consumului de $ructe si legume din import vor $i tratate in cuprinsul lucrarii"
Protectia consumatorilor privind legumele si $ructele se re$era la $aptul ca organismele
a(ilitate/ in speta OPC-urile/ sa reali#e#e controale periodice pentru a identi$ica produsele
alimentare care pot periclita sanatatea consumatorilor" Atri(utiile O$iciilor pentru Protectia
Consumatorului privind legumele si $ructele vi#ea#a modul de comerciali#are al legumelor/
$ructelor si produselor prelucrate/ etic1etarea si am(alarea corespun#atoare/ depo#itarea/ etc"
%
CAP! " C#r#ctr$%#r# &nr#'# # '&u('or )$ *ruct'or
1.1 Particularitati de compozitie ale legumelor si fructelor
Legumele si $ructele sunt produse alimentare de origine vegetala cu rol impotant in
alimentatie/ datorita insusirilor sen#oriale deose(ite si su(stantelor nutritive pretioase pe cre le
contin5 glucide 2mai ales cu molecule mica3/ en#ime/ vitamine/ saruri minerale/ aci#i etc"
7a6oritatea legumelor si $ructelor pot $i consumate in stare proaspata $ara prelucrare termica"
4esi legumele si $ructele in stare proaspata au un continut de apa ridicat/ aceasta
determinand starea de $rage#ime si prospetime pe durata circulatiei lor te1nico-economice/ au
o compo#itie c1imica care le con$era o valoare nutritiva speci$ica"
Continutul de apa al legumelor si $ructelor varia#a in limitele $oarte largi" Ast$el/ $ructele
nuci$ere contin circa ,-00/ carto$ii de toamna .'-.,0/ iar legumele cucur(itaceae pana la
9,0" Continutul de apa la ma6oritatea legumelor si $ructelor proaspete este cuprins intre .+ si
9+0"
8lucidele din $ructe/ repre#entate de #a1ar/ in special gluco#a/ $ructo#a si #a1aro#a/ sunt
pre#ente in proportii de %-200/ in $unctie de varietate/ soi si conditii de cultura"
Amidonul insoteste #a1arul din $ructe/ iar continutul scade pe masura coacerii" La
maturitate pre#enta amidonului este neinsemnata"
Legumele au in compo#itia lor mai mult amidon 2carto$ii pana la 2'03 decat $ructele/ dar
contin mai putin #a1ar 2-203" Toate $ructele si legumele au in compo#itie lor $i(re alimentare
2circa 0/,-203/ inclusiv in partea comesti(ila/ repre#entate de celulo#e si 1emicelulo#e"
Proteinele sunt pre#ente in legumele proaspete in proportii relativ mici/ de -20 2e-ceptii5
legumele pastaioase care contin +-.03" In $ructe/ continutul de proteine este $oarte redud/ intre
0/%-0/ cu e-ceptia nuci$erelor care pot avea 20-%00"
Legumele si $ructele contin $oarte putine grasimi/ ma6oritatea intre 0/-/90/ cu e-ceptia
nuci$erelor unde sunt predominante/ iar continutul lor poate atinge valori de pana la .00 din
partea utila a acestora"
In legumele si $ructele proaspete sunt pre#enti aci#i organici5 citric/ malic/ tartric/ (en#oic/
o-alic/ acetic/ $ormic si altii" In cantitati mici/ su( $orma de saruri/ sunt pre#enti si aci#ii
minerali" Acidul citric predomina in $ructele citrice/ acidul malic este pre#ent in cantitati mai
mari in semintoase 2mere/ prune/ gutui3 si mai reduse in aproape toate $ructele9 acidul (en#oic
in prune/ acidul o-alic in $run#oas2spanac/ stevie/ macris3 si tomate 2mai ales in cele nea6unse
la maturitate3" Continutul de aci#i volatili si mai ales cel de acid acetic/ in legumele si $ructele
proaspete / este relativ redus/ dar creste pe masura des$asurarii proceselor $ermentative"
Aciditatea legumelor si a $ructelor proaspete este comple-a / la aci#ii predominati
adaugandu-se alti aci#i si saruri acide"
&u(stantele pectice sunt repre#entate de protopectine/ care sunt pre#entate in $ructele sau
legumele crude" Alaturi de celulo#e/ 1emicelulo#e si pento#ani / ele alcatuiesc structura de
re#istenta si contri(uie la asigurarea $emitatii structurale" In procesul de coacere si maturi#are/
'
protopectinele trec prin 1idroli#a in pectine/ iar tesuturile isi reduce re#istenta la actiunile
mecanice"
&u(stantele pectice au capacitatea de a $orma geluri" 8elurile produse prin prelucrarea
$ructelor/ in pre#enta #a1aro#ei in mediu acid/ asigura o(tinerea peltelelor/ 6eleurilor/ gemurilor
si marmeladelor"
Legumele si $ructele proaspete sunt pentru om aproape singurele surse naturale de
vitamina C" Continutul de vitamina C al legumelor si $ructelor varia#a in limite $oate largi" Cel
mai mare continut de vitamina C au 5 ardeiul/ guliile/ salata verde/ legumele var#oase/
capsunile/ catina/ coaca#ele negre/ $ructele citrice/ macesele/ scorusele si altele" Restul
legumelor si $ructelor au un continut mediu de vitamina C cuprins intre '-+0mg:00"
In compo#itia legumelor si $ructelor proaspete sunt pre#ente in cantitati reduse tiamina
2vitamina *

3/ ri(o$lavina 2*
2
3 si nicotinamida 2PP3" &unt legume si $ructe in care sunt pre#ente
in cantitati mici si vitaminele liposolu(ile E si ;" <itamina A lipseste din legumele si $ructele
proaspete/ dar este pre#enta provitamina A repre#entata de / =/ > caroten"
In compo#itia legumelor si $ructelor proaspete sau prelucrate se a$la si su(stante minerale/
cantitatea acestora variind intre 0/%-/+g0" &unt pre#ente toate elementele ce pot $i preluate
din sol si apa" Cel mai repre#entativ element c1imic este potasiul" Potasiul este asociat in
cantitati varia(ile cu $os$orul/ calciul/ magne#iul/ $ierul/ sodiul/ sul$ul/ clorul/ cuprul/ iodul/
$luorul/ #incul/ manganul/ moli(denul/ seleniul/ cromul si alte elemente c1imice"Legumele de
la care se consuma $run#ele5 salata/ ur#ica/ ceapa verde/ mararul/ patrun6elul/ leusteanul/
macrisul/ spanacul/ lo(oda au un continut de calciu si $ier mai mare" Pre#enta acidului o-alic
li(er sau su( $orma de saruri solu(ile de sodium sau potasiu/ alaturi de cea a calciului si
$ierului ca in ca#ul macrisului/ steviei/ spanacului/ lo(odei dau s$eclei rosii/ reduce capacitatea
organismului de asimilare a acestor elemente/ datorita $ormarii de o-alate/ saruri insolu(ile si
neasimila(ile"
1.2 Sortimentul si calitatea legumelor si fructelor
Clasi$icarea legumelor si $ructelor se $ace dupa caracteristicile commune/ (otanice/
compo#itie/ mod de utili#are/ #ona de cultura"
Clasi$icarea legumelor
8R?PA 4E@?7IRE ?A?ALA
Legume (ul(oase
Ceapa
Pra#ul
?sturoiul
Legume cucur(itacee
Castravetele
4ovlacelul
Pepenele gal(en
Pepenele verde
Legumele solano-$ructoase
Ardeiul
Tomatele
<inetele
Lo(o(a
+
Legumele $run#oase &alata
&panacul
Legumele pastaioase
*amele
Fasolea pastai
7a#area
Legumele radacinoase
7orcovul
Patrun6elul
Pastarnacul
Ridic1ea
&$ecla rosie
Telina
Legume tu(erculi$ere Carto$ul
Topinam(urul
Legumele var#oase
<ar#a
Conopida
8ulia
Legumele condimentare
Cim(rul
Breanul
Leusteanul
7ararul
Tar1onul
Alte legume Ciperca al(a cultivate
&parang1elul
Clasi$icarea $ructelor
8R?PA 4E@?7IRE ?A?ALA
Fructe semintoase
8utuile
7erele
Perele
Fructe sam(uroase
Caisele
Ciresele
Corcodusele
Prunele
Piersicile
<isinele
Fructele ar(ustilor $ructi$eri
A$ine
Agrise
Capsuni
Coaca#e
Fragi
7ure
Ameura
&tugurii
Lamaile
,
Fructele su(tropicale
7andarine
Portocale
8rape$ruit
&moc1ine
Fructe tropicale
Ananasul
*anane
Curmale
Avocado
Fructe nuci$ere
Alune
Castane
7asline
7igdale
@uci
&ortimentul de legume si $ructe se clasi$ica dupa specia din care $ac parte/ dupa destinatie
2pentru comerciali#are in stare proaspata sau pentru industriali#are3 si nivel calitativ" 4e regula/
legumele si $ructele proaspete din $lora spontana si cele de cultura se di$erentia#a in $unctie de
soi/ $iecare constituindu-se intr-un sortiment aparte" &peciile care cuprind un numar redus de
soiuri/ cu proprietati asemanatoare/ $ormea#a un singur sortiment comun"
Loturile de legume si $ructe proaspete/ in $unctie de nivelul lor calitativ/ pot alcatui una/
doua sau trei clase de calitate5 e-tra/ calitatea I si a II-a" La unele $ructe 2struguri/ mere/pere si
altele3/ soiurile sunt clasi$icate dupa per$ormantele calitative in grupele A/ * sau C" &oiurile
din grupele A si * pot alcatui toate clasele de calitate/ spre deose(ire de cele din grupa C/ care
nu pot $orma clasa e-tra"
Loturile de legume si $ructe proaspete destinate comerciali#arii tre(uie sa $ie alcatuite din
acelasi soi/ soiul tre(uind sa $ie autentic/ sa indeplineasca conditiile de marime/ sa pre#inte o
stare de curatenie/ sanatate si prospetime optime/ iar natura/ marimea/si numarul de$ectelor sa
corespunda standardelor sau intelegerilor contractuale"
&oiurile si autenticitatea lor se veri$ica prin compararea cu mostre de re$erinta/ mula6e/
planese sau descrieri ale caracteristicilor tipice5 $orma/ marimea/ culoarea/ aspectul co6ii/
consistenta pulpei/ gustul/ aroma/ suculenta/etc"
7arimea legumelor si $ructelor pre#inta mai putina constanta decat $orma sau alte
caracteristici" 4esi este speci$ica soiurilor si varietatilor/ din cau#a conditiilor pedo-climatice
sau a te1nologiilor aplicate in cultura aceasta poate varia" <ariatia marimii poate sc1im(a
raporturile intre pulpa co6ii si alte parti neconsuma(ile/ respectiv poate modi$ica valoarea
nutritive si randamentele de prelucrare" Ca urmare/ marimea devine un criteriu de calitate
pentru legumele si $ructele comerciali#ate sau industriali#ate si o conditie de incadrare in
clasele de calitate" In scopul comerciali#arii/ se procedea#a la sortarea dupa marime a loturilor
de legume si $ructe" Acestea tre(uie sa indeplineasca conditiile dimensionale minime sis a $ie
cali(ratepe grupe de marimi" 7arimea se poate e-prima prin greutate/ volum/ numar de (ucati
la Cilogram si alte dimensiuni"
Forma este speci$ica di$eritelor specii si soiuri de legume si $ructe" Este un element de
(a#a al esteticii/ al modului de pre#entare in stare prelucrata si naturala" 4in cau#a actiunii
unor $actori climaterici speciali 2seceta/ e-ces de umiditate/ $rig/ canicula/ grindina 3/ in toate
.
$a#ele de $ormare si de#voltare/ sau datorita atacului daunatorilor/ legumele si $ructele pot
pre#enta a(ateri de la $orma caracteristica" Pre#enta de$ectelor de $orma reduce calitatea
legumelor si $ructelor/ ingreunea#a prelucrarea mecani#ata/ scade randamentele la prelucrare si
creea#a di$icultati la pream(alare sau la ase#are in recipiente"
Culoarea serveste la sta(ilirea autenticitatii soiurilor si la evaluarea gradului de maturitate"
&e modi$ica pe parcursul $ormarii/ de#voltarii si maturi#arii legumelor si $ructelor/ devenind
tipica soiului sau varietatii la apropierea momentului recoltarii"
Fermitatea structuro-te-tuala repre#inta re#istenta pe care o opun legumele si $ructele la
actiunile mecanice" Evoluea#a pe masura maturi#arii legumelor si $ructelor" In $a#ele
premergatoare coacerii este ridicata/ diminuandu-se catre momentul recoltarii" 4epasirea
momentului optim de recoltare reduce $oarte mult consistenta legumelor si $ructelor/ acestea
putandu-se degrada la cele mai mici actiuni mecanice/ inclusiv datorita greutatii proprii" In
aceste ca#uri/ valori$icarea in stare proaspata este compromisa"
&uculenta pulpei este speci$ica soiurilor si in$luentata de gradul de maturitate si starea de
turgescenta2repre#inta starea de prospetime a legumelor si $ructelor/ caracteri#ata prin
a(undenta de suc in tesuturi3" Precipitatiile a(undente/ temperature/ conditiile de recoltare/
transport si pastrare determina suculenta legumelor si $ructelor"
8ustul si aroma sunt speci$ice soiurilor si varietatilor de legume si $ructe" 8ustul si aroma
se datorea#a continutului de su(stantegustative native2aci#i/ #a1ar/ su(stante tanante/ amare/
esteri /eteri3 si de interactiune" Ele se constituie in criterii de di$erentiere calitativa a soiurilor"
Intensitatea ma-ima se reali#e#a in momentul atingerii maturitatii in consum"
7aturitatea repre#inta stadiul de de#voltare atins/ relie$at de nivelul proprietatilor
generale/ in concordanta cu posi(ilitatile de valori$icare si utili#are a legumelor si
$ructelor proaspete" 7aturitatea de recoltare repre#inta $a#a de crestere si de#voltare in care
$ructele au atins $orma/ marimea/ culoarea si re#istenta structuro-te-turala tipice soiului/ in
conditiile agro-pedoclimatice date si pot $i recoltate pentru a $i valori$icate in diverse scopuri"
La multe $ructe si legume procesul de maturi#are continua si dupa recoltare" Ast$el/ merele/
perele/ tomatele ating nivelele optime ale caracteristicilor de gust/ aroma/ $ermitate structuro-
te-turala si culoare dupa anumite perioade detimp de la recoltare" 7aturitatea de consum o
succede pe cea de recoltare si repre#inta $a#a de de#voltare in care $ructele si legumele
indeplinesc insusirile $i#ice/ c1imice si organoleptice tipice soiului/ $iind apte pentru consumul
imediat"
Prospetimea repre#inta starea legumelor si $ructelor caracteri#ata prin insusirile $i#ico-
c1imice si organoleptice cat mai apropiate de cele speci$ice maturitatii de consum" Prospetimea
se poate asigura pentru perioade varia(ile de timp cuprinse/ intre o #i pentru legumele si
$ructele cu grad de perisa(ilitate ridicat si cateva luni pentru cele re#istente/ in $unctie de
conditiile de transport si pastrare" Legumele care isi pierd prospetimea ca urmare a valori$icarii
de$ectuoase tre(uie sa $ie declasate sau c1iar scoase din circuitul commercial/ desigur in
$unctie de e-igenta pietii/ de nivelul cererii si al o$ertei"
Pre#enta pedunculului este o conditie de calitate pentru un grup numeros de legume si
$ructe5 ardei/ castraveti/ dovlecei/ cirese/ visine/ mere/ pere/ altele" 4esprinderea pedunculului
la multe produse a$ectea#a integritatea $ructului/ $avori#e#a scurgerea de suc si de#voltarea
mucegaiurilor sau a altor daunatori" La legumele si $ructele la care pre#enta pedunculului nu
este o(ligatorie/ tre(uie asigurata integritatea $ructului la desprindere/ pentru evitarea alterarii
rapide"
)
Lipsa sau pre#enta limitata a de$ectelor si a a(aterilor de la caracteristicile tipice constituie
conditii de calitate importante pentru legumele si $ructele destinate consumului sau
industriali#arii/ pe (a#a lor $acandu-se clasi$icarea pe clase de calitate"
4e$ectele pot $i determinate de 5modul cum se $ace recoltarea/ sortarea/ am(alarea/
manipularea/ transportul dau depo#itarea9 momentul recoltarii inainte sau dupa atingerea
maturitatiii optime 2culoare/ consistenta/ gust/ aroma/altele39 de ing1etul partial sau total9 de
pastrarea prea indelungata sau in conditii improprii/ insotite de pierderea prospetimii"
Legumele si $ructele proaspete pot repre#enta si alte de$ecte speci$ice speciilor si
varietatilor ca5 pre#enta semintelor in $a#e avansate de de#voltare 2castraveti/ dovlecei/ vinete/
ma#are verde39 pre#enta radacinilor secundare si a #onelor lemni$icate 2la radacinoase39
pre#enta lu6erului $loral 2spanac/ salata/ ridic1i/ ceapa39 e-$olierea 2ceapa si usturoi39 pre#enta
gulerului verde in 6urul pedunculului2tomate39 gustul amar 2castraveti39 gustul iute 2speciile de
ardei dulce si gogosari 3 etc"
1.3 Ambalarea legumelor si fructelor
Prin am(alare se asigura protectia legumelor si a $ructelor proaspete impotriva $actorilor
de degradare si e$ectuarea in conditii optime a operatiunilor de manipulare/ transport/ pastrare/
depo#itare si comerciali#are"
La am(alare se aleg tipurile de am(ala6e/ modul de ase#are si numarul de straturi in
$unctie de re#istenta structuro-te-turala sau gradul de perisa(ilitate al legumelor si $ructelor
proaspete" Pentru evitarea deprecierii legumelor si $ructelor proaspete tr(uie sa se asigure o
densitate optima in am(ala6e/ reducerea spatiilor li(ere/ un numar de straturi in $unctie de
gradul de perisa(ilitate pana la limita de suporta(ilitate a propriilor lor greutati/ iar mutarea
dintr-un am(ala6 in altul sa se $aca numai cand este strict necesara si impusa de operatiunile de
recoltare/ sortare/ pream(alare si cantarire"
Pentru am(alarea legumelor si $ructelor se utili#e#a mai mult containere/ la#i/ ladite/ cutii
di$erite/ cosuri/ plase/ saci/ pungi/ sacose/ de dimensiuni si $orme variate/ con$ectionate din
lemn/ mase plastice/ carton/ 1artie sau $i(re li(eriene"
Legumele si $ructele destinate consumului in stare proaspata se pot pream(ala" Inainte de
pream(alare/ legumele si si $ructele se supun sortarii pe clase de calitate/ cali(rarii/ uneori
spalarii si #vantarii/ curatirii de impuritatile de la supra$ata prin periere si indepartarii $run#elor
depreciate sau a partii necomesti(ile" Pream(alarea prote6ea#a legumele si $ructele impotriva
deprecierilor/ asigura un nivel ridicar de igiena/ un mod superior de pre#entare si $avori#e#a
des$acerea lor prin unitatile de autoservire" &e supun pream(alarii numai legumele si $ructele
ce $orme#a clasele superioare de calitate"Pentru pream(alare/ se $olosesc materiale si am(ala6e
in concordanta cu cerintele impuse de speci$icul legumelor/ $ructelor si $unctiunilor urmarite"
&e utili#e#a $olii contracti(ile/ e-tensi(ile/ pungi de 1artie sau de materiale plastice/ $ileuri
tu(ulare sau plase din materiale te-tile/ tavite si cutii con$ectionate din carton sau alte
materiale"
1.4 Pastrarea legumelor si fructelor
In legumele si $ructele proaspete continua procesele meta(olice ce se des$asurau inainte
de recoltare" &e modi$ica in sens po#itiv sau negativ proprietatile organoleptice 2 culoarea/
9
$ermitatea/ gustul/ aroma 3/ creste sau scade proportia unor componenti sau apar altii noi"
<ite#a proceselor de maturare sau a celor de alterare poate $i reglata prin parametrii atmos$erei
in care se pastrea#a legumele si $ructele proaspete5 temperatura/ umiditate relativa a aerului/
compo#itie a aerului 2presiunea o-igenului/ a (io-idului de car(on dau a altor su(stante no ice
pot aparea in timpul pastrarii3 si lumina"
Pastrarea legumelor si $ructelor se $ace in spatii amena6ate/ maga#ii/ pivnite/ camere
$rigori$ice" Ele pot $i am(alate/ pream(alate in am(ala6e de transport sau c1iar in vrac"
4urata pastrarii depinde de gradul de perisa(ilitate si este caracteristica speciilor si
soiurilor de legume si $ructe din cadrul acestora"
Conditiile de pastrare/ in special temperatura optima/ di$era de la specie la specie si de la
soi la soi"
Clasi$icarea legumelor si $ructelor dupa gradul de perisa(ilitate
8R?PA LE8?7E FR?CTE
I-a Foarte usor perisa(ile
Andive/ carto$i timpurii/ ciuperci/ ceapa si usturoi
verde/ dovlecei in $loare/ ridic1i de luna/ spanac/
salata/ tomate9
A$ine/ capsuni/ $ragi/ mure/ #meura
II-a ?sor perisa(ile
Ardei/ (ame/ castraveti/ conopida/ dovlecei/ $asole
verde/ ma#are verde/ var#a de vara9
Agrise/ caise/ cirese/ mere de vara/ pere
timpurii/ piersici/ prune/ stuguri de masa
timpurii/ visine9
III-a Perisa(ile
Carto$i de vara/ ridic1i de toamna/ vinete9 8utui/ mere/ pere/ struguri
de masa din soiuri tar#ii/ (anane9
I<-a Relativ re#istente
Carti$i de toamna/ ceapa si usturoi uscat/ gulii/
1rean/ pra#/ radacinoase/ var#a al(a/ var#a rosie9
Alone/ castane/ migdale/ nuci in coa6a9
Legumele si $ructele din grupele a I-a si a II-a/ $oarte usor perisa(ile si usor perisa(ile/
dupa recoltare tre(uie sa $ie transportate imediat si pastrate la temperaturi racoroase sau de
re$rigerare/ deoarece se degradea#a $oarte repede prin pierderea apei sau procese
micro(iologice" In ca#urile cand nu se pot asigura conditiile optime de temperatura si umiditate
a aerului/ comerciali#area lor tre(uie sa $ie $acuta rapid in -% #ile de la recoltare in $unctie de
specie si soi"
Legumele si $ructele din grupa a III-a/ perisa(ile/ sunt mai sta(ile/ pot $i pastrate in
conditii optime/ pe perioade mai mari de timp decat cele din grupele I si II" Ele/ in
anotimpurile mai calde/ se degradea#a in cateva #ile/ daca temperatura si umiditatea aerului
sunt mai mari/ apropiate de conditiile mediului"
Legumele si $ructele relativ re#istente se recoltea#a in perioada de toamna cand se poate
asigura mai usor temperaturi racoroase in spatiile amena6ate pregatirii pentru pastrare"
Pregatirea legumelor si $ructelor pentru pastrare indelungata se $ace di$erit in $unctie de
cerintele pietei"
4aca conditiile optime de pastrare nu sunt asigurate/ legumele si $ructele proaspete/
inclusiv cele cu grad de perisa(ilitate sca#ut se deprecia#a $oarte rapid"
In timpul pastrarii legumelor si $ructelor proaspete temperatura si umiditatea relativa a
aerului tre(uie mentinute constante la valorile corespun#atoare" Atat reducerea cat si cresterea
parametrilor aerului pot determina alterarea produselor "&tarea legumelor si $ructelor tre(uie
controlata sistematic sic and apar semen de depreciere/ se supun sortarii si valori$icarii"
0
CAP! + Bn*$c$$' con)u(u'u$ d '&u( )$ *ruct
7ilioane de ani cDt omul a $ost culegEtor/ el si-a procurat glucidele a(solut necesare
ec1ili(rului nutritiv din domeniul de o varietate mare/ repre#entat de lumea $ructelor/ a
#ar#avaturilor cat si a cerealelor" Procurarea acestor glucide din domeniul #a1Erului ra$inat/ se
$ace a(ia din secolul al F<III-lea 7eritE a sti/ cE atDt Gn milioanele de ani cDt omul si-a
procurat glucidele din domeniul $ructelor si al #ar#ava#urilor/ cDt si Gn cele apro-imativ .
milenii/ cDnd el si-a procurat aceste glucide din domeniul cerealelor/ acelasi om nu a cunoscut
#a1Erul ra$inat/ adicE #a1Erul industrial"

Principalele proprietEti nutritive si sanogenetice ale $ructelor si #ar#avaturilor ar $i
urmEtoarele5
- Fructele si #ar#avaturile te#auri#ea#E certe valori nutritive si calorice" 4e e-emplu 00 gr de
struguri de (unE calitate ec1ivalea#E cu 00 gr carne sla(E de vacE sau peste"
- Legumele si $ructele se constituie Gntr-o importantE sursE de energie pentru organism/ gratie
glucidelor pe care le contin/ Gn special a gluco#ei/ levulo#ei si $ructo#ei"
- Hn aceeasi mEsurE ele sunt mari depo#itare de vitamine de o mare varietate"
- Tot $ructele si legumele sunt depo#itare de oligoelemente 2sEruri minerale/ $ie su( $orma
sErurilor organice solu(ile/ $ie su( $orma sErurilor anorganice/ cele mai mari cantitEti $iind de
calciu/ potasiu si magne#iu3/ de asemenea $i(re alimentare 2celulo#E3"
- <irtutile terapeutice se concreti#ea#E prin urmEtoarele e-emple5 telina si cicoarea sunt
aperitive9 ridic1ile si salata sunt depurative9 sparang1elul/ pra#ul/ pepenii si $ructele Gn general
sunt diuretice9 usturoiul si ceapa sunt vermi$uge9 var#a rosie este e-pectorantE/ iar cea al(E este
cicatri#antE pentru ulcerele tu(ului digestiv9 ang1inarea este colagogE 2$avori#ea#E eliminarea
(ilei3"
- 7erele sunt $oarte (une Gn tratamentul colitelor si enterocolitelor/ mai ales cDnd acestea tin de
vDrsta copilEriei/ datoritE sErurilor de pectinE pe care le contin"
- Fructelor si legumelor le mai sunt proprii certe proprietEti uricolitice/ respectiv de
de#integrare Gn organism a acidului uric/ de unde indicatiile acestor elemente/ tinGnd de natura
verde/ Gn tratamentul artritelor ca si a litia#elor renale"
- &ucurile de $ructe se (ucurE de o largE utili#are/ ele o(tinDndu-se prin stoarcerea $ructelor
sEnEtoase a6unse la maturitate/ $ie prin stoarcerea lor prin ti$on/ $ie prin mi6loace mai so$isticate
cum ar $i mi-erele" &ucurile din $ructe se pot consuma proaspete/ imediat dupE prepararea lor"
4acE nu se pot consuma imediat/ ele se pot deteriora si a$ecta datoritE $ermentatiei alcoolice/
pot $i a$ectate de diverse ciuperci si levuri/ care vor contri(ui la degradarea lor calitativE" 4e
aceea se impune asigurarea sta(ilitEtii sucurilor" Consumul de sucuri din $ructe este indicat Gn
(oli ca5 o(e#itate/ aterosclero#E/ dislipidemie/ dia(et/ anemie/ insu$icientE cardiacE/
1ipertensiune arterialE/ litia#E (iliarE si renalE/ diverse a$ectiuni intestinale"
Fructelor si legumelor le sunt proprii si anumite su(stante volatile/ care le imprimE aroma si

gustul caracteristic si care contri(uie la stimularea apetitului" &inteti#Dnd principalele


proprietEti ale sucurilor din $ructe si legume/ acestea pot $i urmEtoarele5
- Actiunea nutritivE si energeticE/ asadar caloricE/ care este cu atDt mai mare cu cDt suportul
glucidic este mai (ine repre#entat" Ast$el 00 ml suc de ananas $urni#ea#E organsimului +'
calorii/ 00 gr portocale $urni#ea#E '9 calorii/ 00 gr mere dau +2 calorii/ iar 00 gr struguri
Gntre ., si 99 calorii"
- Actiunea alcalini#antE datoritE aci#ilor organici care sunt meta(oli#ati Gn organism Gn sEruri
alcaline"
- Actiunea 1iposodatE/ datoritE sodiului Gn cantitate redusE pe care acestea Gl contin/ motiv
pentru care pot $i date din a(undentE Gn regimurile 1iposodate"
- Actiunea diureticE/ datoritE continutului (ogat Gn apE"
- Actiunea astringentE/ datoritE (ogEtiei lor Gn su(stante tanante/ situatie caracteristicE Gn
special a$inelor/ coarnelor si gutuilor"
- Actiunea la-ativE/ speci$icE mai ales $ructelor si legumelor (ogate Gn (alast/ cum sunt perele/
caisele/ prunele si ma6oritatea legumelor"
- Actiunea 1ipocaloricE/ datoritE cantitEtii reduse de proteine/ lipide si glucide/ motiv pentru
care au o indicatie ma6orE Gn curele de slE(ire"
CDteva (oli asupra cErora #ar#avaturile actionea#E $avora(il5
- &ucurile de $ructe si legume avDnd valoare energeticE redusE/ pot Gnlocui alimentele
concentrate si 1ipercalorice/ reducDnd ast$el su(stantial nivelul energetic al ratiei alimentare/
$ErE a diminua volumul mesei" 4acE 00 gr de pDine o$erE 2%0-2+0 calorii/ aceeasi cantitate de
pepeni gal(eni sau rosii dau %0-'0 calorii" 4acE 00 gr smDntDnE dau 200-%00 calorii/ aceeasi
cantitate de mere/ pere sau prune/ $urni#ea#E .-)0 calorii" 4acE 00 gr ciocolatE dau +00-,00
calorii/ o cantitate identicE de struguri dau 90-00 calorii"
- O altE indicatie a sucurilor de $ructe si legume o constituie aterosclero#a si dislipidemiile/
caracteri#ate prin cresterea grEsimilor din sDnge ca si a colesterolului/ ca si prin depunerea
acestuia Gn peretii arteriali/ $apt ce $avori#ea#E aparitia ruginii (iologice care este ateromul si
care duce la strDmtorarea arterelor"
- &ucurile/ maii ales cele sErace Gn glucide/ pot $i date dia(eticilor/ $iind (ine tolerate"
- &ucurile mai sunt indicate Gn anemiile o(isnuite/ deoarece stimulea#E secretia gastricE si
$avori#ea#E a(sor(tia $ierului/ stimulea#E si $ormarea glo(ulelor rosii"
- &ucurile scad colesterolul din sDnge si din (ilE/ prevenind concentrarea si precipitarea lui Gn
colecist/ su( $ormE da calculi" Hn acelasi timp sucurile de#integrea#E acidul uric/ prevenind pe
aceastE cale $ormarea calculilor renali/ pe (a#E de urati"
- Hn (olile renale/ care evoluea#E cu cresterea retentiei de apE/ ca si Gn acelea cu retentie de
su(stante a#otate Gn sDnge 2uree si acid uric3/ aceleasi sucuri prin actiunea lor diureticE
GmpiedicE acest inconvenient"
- Tot prin e$ectul diuretic al sucurilor de $ructe si legume se in$luentea#E $avora(il si evolutia
insu$icientei cardiace9 totodatE vitaminele si #a1arurile naturale continute de $ructe si unele
#ar#avaturi toni$icE musc1iul inimii/ crescDndu-i ast$el puterea de contractie"
- &ucul de struguri poate acoperi 90-9+0 din necesitEtile de vitamina C ale organsimului"
- &ucul de rosii este (ogat Gn acid ascor(ic/ vitamina C/ apoi Gn caroten/ $ier/ potasiu" Acest suc
stimulea#E secretiile digestive/ motiv pentru care luat Gnainte de masE este aperitiv/ ca si sucul
de telinE" &ucul de rosii repre#intE o (EuturE recon$ortantE/ cu indicatii speciale Gn anemii si
convalescentE"
2
- &ucul de var#E al(E repre#intE la rDndul sEu un (ogat re#ervor de vitamina C/ de derivati
sul$urosi cu marcatE activitate antimicro(ianE/ ca si de sEruri" Contine un principiu activ cu
actiune antitiroidianE/ ca si un $actor cicatri#ant Gn ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale/
$actor indenti$icat de cercetEtori americani GncE din 9+, si denumit de cEtre acestia
vitamina?"
- &ucul de morcovi impresionea#E prin cantitEtile mari de caroten/ motiv pentru care se (ucurE
de mare trecere Gn toate (olile tri(utare lipsei sau insu$icientei de vitamina A din organism"
- &ucul de ridic1i negre dE re#ultate e-celente Gn colecistitele si anginocolitele cronice/ mai ale
Gnsotite de constipatie/ e-ercitDnd e$ecte (ene$ice asupra peristaltismului intestinal/ ca si asupra
musculaturii netede a canaliculelor (iliare/ usurDnd Gn $elul acesta secretarea (ilei""
Cercetatori si medici din lumea intreaga recomanda consumul a cel putin trei portii de
legume ver#i pe #i" @ici un supliment medicamentos nu le poate inlocui"
4octorii recomanda legumele ver#i ca $iind cele mai (une surse de minerale"
7agne#iul si $ierul sunt doua dintre cele mai importante minerale/ atat pentru $emei cat si
pentru (ar(ati" Am(ele se gasesc in compo#itia cloro$ilei si sunt eliminate in corp de indata ce
ingeram alimente (ogate in cloro$ila" 7agne#iul este deose(it de important atat pentru sistemul
cardiac cat si pentru cel respirator"
7ineralele asimilate prin intermediul legumelor nu provoaca to-icitate/ deoarece ele nu
sunt stocate pana la re$u#/ precum cele sintetice"
Potasiul este o alta minerala care se gaseste in legumele proaspete si care a6uta la o (una
$unctionare a sistemului digestiv" In componenta legumelor se a$la si calciul/ care previne
osteoporo#a si asigura o (una crestere a oaselor"
Aciditatea si alcalinitatea se masoara pe scara pB de la 0 la '/ . $iind nivelul neutru" Tot
ce depaseste nivelul . este alcalin iar tot ce se a$la su( nivelul . este acid"
Anumite parti ale corpului necesita un nivel alcalinic cum ar $i5 sangele/ gura/ intestinul
su(tire si uneori tractul urinar" Cand sangele nu este su$icient de alcalin el IimprumutaJ sau
I$uraJ potentialul alcalin al altor componente ale organismului"
Prima Ivi#ataJ este cavitatea (ucala" Acest lucru este $oarte important deoarece o
1iperaciditate duce la o respiratie urat mirositoare si sangerari ale gingiilor"
Legumele ver#i pot preveni acest proces periculos" 4aca vei consuma sucuri proaspete de
legume ver#i vei o(serva e$ectele (ine$acatoare ale acestora5 intarirea gingiilor/ incetarea
sangerarilor si o mai (una respiratie"
&ucul de legume ver#i a6uta si la ec1ili(rarea gluco#ei din sange" Atat cei care su$era de
1ipoglicemie cat si dia(eticii se pot (ucura de (ine$acerile sucurilor de legume ver#i"
Re#ultatul va $i un plus de energie/ vitalitate si re#istenta"
Cloro$ila/ pigmentul verde din plante/ este printre cele mai puternice elemente e-istente in
natura" Ea a $ost su(iectul principal al multor cercetari si este $olosita in tratarea unor (oli cum
ar $i5 ulcerul/ dia(etul/ ranile desc1ise si carente de $ier"
&tructura celulara a cloro$ilei este deose(it de asemanatoare cu cea a 1emoglo(inei/ marea
di$erenta este ca la (a#a cloro$ilei se a$la magne#iul pe cand la (a#a 1emoglo(inei se a$la
$ierul"
?nele cercetari au dovedit ca 1emoglo(ina poate $i inlocuita cu a6utorul cloro$ilei" Ast$el
corpul tau va $i mult mai (ine o-igenat/ va $i mai (ine prote6at de unele (oli si tu vei avea mai
multa energie"
%
?n surplus de cloro$ila este (ene$ic (acteriilor (ene$ice si distruge (acteriile periculoase"
Cele (ene$ice a6uta digestia/ in timp ce (acteriile periculoase $avori#ea#a respiratia urat
mirositoare si (olile"
En#imele a$late in legume actionea#a ca un catali#ator asupra nivelului celular/ intarind/
curatand si re$acand intregul nostru organism"
Legumele contin atat en#ime antio-idante cat si digestive" 4easemenea legumele contin
en#ime identice cu cele produse de corp"
Legumele isi pierd en#imele in timpul gatirii lor/ insa/ mancate crude/ ele contin o
cantitate considera(ila de en#ime" 4intre toate legumele/ cele ver#i sunt cele mai (ogate in
en#ime digestive si antio-idante"
Legumele ver#i contin en#ime antio-idante deoarece acestea prote6ea#a planta de e$ectele
daunatoare ale soarelui/ inclu#and ra#ele radioactive si ultraviolete" Aceste en#ime sunt
asemanatoare cu cele a$late in corpul omenesc"
CAP! , Protct$# con)u(#toru'u$ -r$.$nd '&u(' )$ *ruct'
3.1 Alimentele modificate genetic
O metodK de ameliorare a unor culturi $olosite Gn industria alimentarK este modi$icarea
geneticK" Plantele modi$icate genetic sunt plante de culturK o(iLnuite/ cKrora/ prin intermediul
unor te1nici moderne de inginerie geneticK/ li se trans$erK anumite gene" Prin aceastK
operaMiune/ se o(Min soiuri noi de plante/ re#istente la (oli Li dKunKtori/ cu calitKMi nutriMionale
superioare 2de e-emplu conMinut ridicat de ulei/ #a1Kr/ proteine/ amidon/ vitamine3/ toleranMK la
unele er(icide/ precum Li la $actori de stres 2temperaturi ridicate/ gerul/ seceta/ salinitatea3" NHn
momentul de $aMK/ pe piaMK sunt $oarte multe produse alimentare/ $ructe/ legume/ lactate/
prK6ituri/ la care sunt implicate modi$icKrile genetice/ adicK trans$erurile de geneN - spune Le$ul
catedrei de ProtecMia Plantelor din cadrul ?&A7<* 2?niversitKMii de OtiinMe Agricole Li
7edicinK <eterinarK a *anatului3" Pentru a e-empli$ica aceste modi$icKri genetice/ pro$esorul
timiLorean ales (analul mKr5 N<reau sK o(Min un mKr mai mareP @imic mai simpluQ &electe# o
genK care determinK acest caracter" 8ena se trans$erK Li/ prin activitatea ei/ se o(Mine caracterul
dorit5 $ructe mari/ cu pigmenMi mult mai pregnanMiN" @e poate pune Gn pericol consumul acestor
$ructe modi$icate geneticP 81eorg1e Popescu susMine cK/ de regulK/ materialele genetice
trans$erate Li care determinK caracterele descrise mai sus sunt descompuse Gn organismul uman
de en#ime speci$ice" &-a demonstrat GnsK cK/ Gn unele situaMii/ materialele genetice trans$erate
nu au $ost descompuse de en#ime" Hn acest ca#uri/ genele respective 2sau materialul genetic3 se
poate ataLa direct pe cromo#omi/ putDnd in$luenMa celelalte gene Gn reali#area unor caractere
speci$ice" N4is$uncMionalitKMile care pot apKrea datoritK organismelor modi$icate genetic sunt
legate de gene#a radicalilor li(eri Gn celulele organismului/ radicali care se pot ataLa/ de
e-emplu/ Gn structura unor en#ime ce $acilitea#K di$erite procese meta(olice" Ast$el/ acestea
repre#intK o sursK de stresare a organismului/ care declanLea#K de#ec1ili(re grave Li de lungK
duratK a meta(olismuluiN atrage atenMia pro$esorul 81eorg1e &imeria/ de la catedra de ProtecMia
Plantelor din cadrul ?&A7<*"
Con$orm in$ormaMiilor o$iciale inserate pe site-ul 7inisterului Agriculturii/ PKdurilor/
Apelor Li 7ediului/ plantele modi$icate genetic 2transgenice3/ sunt plante de culturK o(iLnuite/
'
cKrora/ prin intermediul unor te1nici moderne de inginerie geneticK/ li se trans$erK anumite
gene 2Li/ prin urmare/ caractere dorite3 cu o preci#ie Li o uLurinMK superioare metodelor clasice
de ameliorare" &e o(Min/ ast$el/ soiuri 2sau 1i(ri#i3 noi de plante/ re#istente la (oli Li dKunKtori/
cu calitKMi nutriMionale superioare 2conMinut ridicat de ulei/ #a1Kr/ proteine/ amidon/ vitamine3/
tolerante la unele er(icide neselective/ precum Li la $actori de stres cum ar $i temperaturile
ridicate/ gerul/ seceta/ salinitatea sau aciditatea solului"
Primul produs derivat din plante modi$icate genetic 2pasta de tomate produsK din legume
al cKror proces de coacere a $ost modi$icat3 a $ost introdus pe piaMK Gn 99'" 4upK aceastK datK/
modi$icarea geneticK a plantelor a luat o amploare deose(itK pe plan mondial" 4oi ani mai
tDr#iu/ s-au cultivat spre a $i destinate consumului/ soia/ porum(ul/ carto$ul Li rapiMa modi$icate
genetic" 4in 200,/ vor urma culturile de grDu Li ore#" In anul 200%/ plantele modi$icate genetic
au $ost cultivate pe o supra$aMK de ,./. milioane 1a" .20 din producMia mondialK aparMine
&?A/ urmatK la mare distanMK de Argentina 2203 Li de Canada/ cu doar ,0" ?niunea
EuropeanK inter#ice cultivarea plantelor modi$icate genetic"
Con$orm re#ultatelor studiilor Gntreprinse pDnK Gn pre#ent/ riscurile consumului de
organisme modi$icate genetic se re$erK la to-icitate Li la declanLarea anumitor alergii"
Alergenitatea este controlatK de genetica $iecKrui individ Gn parte/ dar nu este e-clus ca un
consum repetat Li Gndelungat de alimente modi$icate genetic sK declanLe#e diverse maladii/
de#ec1ili(re ale meta(olismului Li posi(ilitatea trans$erKrii de gene la consumator" 4irectivele
ComunitKMii Europene prevKd marcarea strictK a produselor comerciale care conMin organisme
modi$icate genetic/ ast$el GncDt cumpKrKtorul sK ac1i#iMione#e un anume produs Gn deplinK
cunoLtinMK de cau#K" Hn RomDnia/ aceastK directivK este complet ignoratK/ aceastK inscripMie
ne$iind GntDlnitK pe nici un produs"
Consumatorii unor asemenea alimente preparate din organisme moodi$icate genetic
tre(uie sK $ie conLtienMi de $aptul cK se e-pun unor riscuri pe care tre(uie sK Li le asume5
E$ecte alergice" 8enele nou inserate pot produce proteine care/ la unele persoane/
determinK alergii" Cele mai $recvente alergii sunt cele $aMK de ouK/ lapte/ peLte/ cereale Li soia"
Re#istenMK la anti(iotice" &e Ltie cK unele alimente modi$icate genetic pot creLte
re#istenMa omului la anti(iotice" 4e e-emplu/ tomatele modi$icate genetic conMin gene marCer
2re#istente la anti(iotice3 ce sunt $oarte re#istente la neomicinK sau CanamicinK" *acteriile ce
produc acid lactic nu tre(uie sK conMinK gene cu re#istenMK la anti(iotice"
7odi$icKri la nivelul meta(olismului" Prin inserarea de gene noi se pot produce alterKri
la nivelul genomului 2totalitatea genelor pe care le conMine un organism3/ alterKri care pot
genera Gn organismul-ga#dK Li alte e$ecte decDt cele scontate/ cum ar $i scKderea cantitKMii de
su(stanMe nutritive Li creLterea nivelului de to-ine Gn organismul ga#dK"

- Primele soiuri de organsime modi$icate genetic 2O783 au $ost testate Gn reMeaua
Institutului de &tat pentru Testarea Li Hnregistrarea &oiurilor Gn perioada 99.-99)"
- Pe lista o$icialK apar primele soiuri5 unul de soia 2&tine 22+' RR3 Li un soi de carto$
2&uperior @eR Lea$3"
- &upra$aMa cultivatK cu soia modi$icatK genetic a $ost Gn anul 999 de +"000 1a/ iar cea
cultivatK cu carto$i/ de %+ 1a" ?n an mai tDr#iu/ Comisia @aMionalK pentru &ecuritate *iologicK
a apro(at o$icial cultivarea/ Gn scop comercial/ a soiei modi$icate genetic pe %2"000 1a Li a
carto$ului *t 2re#istent la gDndacul de Colorado3 pe 90 1a"
- Hn anul 200/ s-au cultivat ."%00 1a cu soia Li 20 1a de carto$i modi$icaMi genetic"
+
- Hn anul 2002/ supra$aMa cultivatK cu soia modi$icatK genetic a crescut spectaculos la
%"00 1a/ Gn timp ce supra$eMele cultivate cu carto$i modi$icaMi genetic au scK#ut la doar + 1a"
- In anul 200%/ Comisia pentru &ecuritate *iologicK a apro(at cultivarea a %+"000 1a cu
soia/ Gn catalogul o$icial al soiurilor $iind Gnscrise 0 tipuri de soia modi$icate genetic" 4espre
carto$i GnsK/ nici un cuvDnt""
BotKrDrea de 8uvern nr"0,:2002 27"O" nr"'.:2."02"20023 prevede/ GncepDnd cu data de
."02"200%/ etic1etarea alimentelor o(Minute din organisme modi$icate genetic sau care conMin
aditivi Li arome modi$icate genetic ori o(Minute din organisme modi$icate genetic" Cu toate
acestea/ Gn maga#ine/ asemenea etic1ete nu pot $i #Krite pe nici un produs" 4irectiva CE
nr"):200 privind introducerea deli(eratK Gn mediu a organismelor modi$icate genetic a intrat
Gn vigoare la data de . octom(rie 2002" 4irectiva introduce o(ligativitatea in$ormKrii
pu(licului/ a monitori#Krii e$ectelor pe termen lung/ a etic1etKrii Li trasa(ilitKMii Gn toate stadiile
introducerii pe piaMK a organismelor modi$icate genetic"
3.2 Iradierea alimentelor
7arile retele de $ast-$ood isi (a#ea#a pro$ita(ilitatea si pe utili#area materiei prime
iradiate in scopul mentinerii prospetimii" Reali#ata corect/ iradierea nu a$ectea#a calitatile
nutritive ale alimentelor" Insa multi dintre Sa(onatiiJ $ast-$ood-urilor se plang ca mancarea din
aceste restaurante nu astampara $oamea" La $el se intampla cu alimentele iradiate din
galantarele supermarCeturilor5 ele au un aspect ireprosa(il/ dar/ in unele ca#uri/ sunt $ade si nu
sunt satioase"
Iradierea 2tratamentul cu radiatii ioni#ate3 poate $i considerata o metoda traditionala de
conservare a alimentelor" &-a e-perimentat inca din 9%0/ primele alimente iradiate cu do#e
mici $iind legume si $ructe/ care/ dupa acest tratament/ si-au pastrat prospetimea timp
Gndelungat datorita eliminarii insectelor si microorganismelor" In &?A s-a apro(at $olosirea
iradierii pentru alimente Gn 9,%/ mai GntDi pentru grDu si $aina" Apoi metoda s-a e-tins la
condimente/ carne/ $ructe si legume" Te1nologia a $ost utili#ata si la conservarea alimentelor pe
care @A&A le-a asigurat astronautilor Gn timpul #(orurilor spatiale"
Iradierea distruge microorganismele contaminante/ Gn special pe cele de alterare/
inactivDndu-le partial sau total materialul genetic" ?tili#ata corect/ iradierea nu produce e$ecte
negative/ in sensul ca alimentele nu devin radioactive si nu a6ung sa contina su(stante care pot
$i periculoase pentru om/ iar valoarea nutritionala ramDne nesc1im(ata"
Iradierea nu tre(uie sa Gnlocuiasca cerintele de igiena la producerea/ prelucrarea/
manipularea/ depo#itarea sau vDn#area alimentelor" Pentru ca iradierea sa ai(a e$ect/ alimentele
tre(uie sa $ie curate" ?n nivel mare de contaminare initiala a alimentului presupune o do#a
mare la iradiere" CDnd iradierea se derulea#a cu do#e crescute/ se poate a6unge la constituirea
unei structuri anaero(e/ ceea ce poate avea e$ecte asupra gustului si calitatilor nutritive"
?nii specialisti au e-primat temeri cu privire la riscul teoretic al unei distrugeri selective a
agentilor de alterare o(isnuiti/ lasDnd loc pentru de#voltarea germenilor patogeni" Este
important de stiut in$luenta radiatiilor pe numarul si tipul de agenti din alimente imediat dupa
iradiere/ precum si dupa conservarea lor Gn conditii normale ca si Gn spatii comerciale si la
domiciliul consumatorului"
,
Pe plan international/ pentru in$ormarea cumparatorilor/ se aplica un logo special pe
am(ala6ul alimentelor iradiate" &e $oloseste sim(olul numit SraduraJ sau marca6ul Siradiate
pentru distrugerea micro(ilorJ"
In RomDnia/ e-ista un normativ din noiem(rie 200 - emis in comun de 7inisterul
&anatatii/ 7inisterul Agriculturii si Comisia @ationala pentru Controlul Activitatilor @ucleare -
ce reglementea#a productia/ importul si comerciali#area alimentelor si ingredientelor
alimentare tratate cu radiatii ioni#ante" Con$orm acestui normativ/ 7inisterul &anatatii este
o(ligat sa emita si sa actuali#e#e lista produselor alimentare care pot $i iradiate si do#a6ul de
iradiere/ in con$ormitate cu lista similara vala(ila in Comunitatea Europeana" In privinta
etic1etarii produselor alimentare tratate cu radiatii/ normativul din 200 sta(ileste ca/ de pilda/
produsele vandute cu (ucata tre(uie sa ai(a pe etic1eta inscriptionat cuvantul SiradiatJ sau
e-presia STratat cu radiatii ioni#anteJ" In ane-ele documentului pomenit sunt preci#ate
conditiile care tre(uie indeplinite de procesul de iradiere in vederea autori#arii introducerii
alimentelor pe piata/ sursele de radiatii ioni#ante cu care pot $i tratate produsele alimentare/
do#a6ul iradierii si metodele de control pentru detectarea iradierii alimentelor"
7etode de iradiere
Con$orm dr" Camelia PDrvan/ medic primar Gn Igiena AlimentaMiei la Institutul de &KnKtate
Pu(licK din *ucureLti/ Gn pre#ent se $olosesc trei tipuri de te1nologii de iradiere a alimentelor5
cu ra#e gama/ cu ra#e F Li cu mKnunc1iuri de electroni5
Te1nologia prin iradiere cu ra#e gama $oloseLte su(stanMe radioactive -
Co(alt ,0 sau Cesiu %." Ra#ele gama au o mare putere de penetraMie" Ele sunt
$olosite de peste %0 de ani pentru sterili#area instrumentelor medicale Li la
tratamentul cancerului" &u(stanMele radioactive $olosite emit ra#e gama permanent/
de aceea/ sursa $olositK la iradierea alimentelor este menMinutK Gntr-un (a#in cu apK
2care a(soar(e ra#ele emise3" CDnd este $olositK/ sursa radioactivK este scoasK din
apK/ Gntr-o camerK cu pereMi $oarte groLi" Alimentele supuse tratamentului sunt
aduse Gn camera respectivK Li e-puse ra#elor gama/ pentru o perioadK de$initK de
timp" 4upK $olosire/ sursa este reintrodusK Gn (a#inul de apK"
Ra#ele F sunt $olosite de scurt timp la iradierea alimentelor" Aparatura
$olositK este o versiune mai puternicK a celei utili#ate Gn spitale pentru e-plorarea
radiologicK" Ca Li ra#ele gama/ ra#ele F pKtrund prin alimentele cu grosime mare Li
necesitK protecMie Gn timpul operaMiunii/ care tre(uie sK se des$KLoare Gn GncKperi c u
pereMi $oarte groLi"
7Knunc1iurile de electroni sunt produse de un tun de electroni/
dispo#itiv asemKnKtor dispo#itivului de la tu(urile T<" Are putere micK de
penetraMie/ apro-imativ % cm Gn alimente" &e $oloseLte la produsele su(Miri" 7etoda
este $olositK Gn ultimii + ani
E$ecte (ene$ice ale procesului de iradiere 5
- Insecticid Gn ca#ul cerealelor/ lemnului/ tutunului"
- Fungicid Gn ca#ul condimentelor/ legumelor si $ructelor uscate/ ca$elei/ cacao"
- *actericid/ prin eliminarea (acteriilor patogene 2&almonela/ E"coli3 din carne/ peste/
$ructe de mare" &almonela/ E" Coli O+.5B./ Campulo(acter sunt microorganisme care se
.
de#volta (ine Gn alimente si produc anual mii de ca#uri de to-iin$ectii alimentare/ uneori cu
spitali#are si c1iar cu decese" &emipreparatele din carne 2carne tocata/ 1ot dog3 pot $i in$ectate
cu Listera sau &trigolla" Iradierea elimina riscul Gm(olnavirii cu acesti germeni" La $el/
iradierea se recomanda in ca#ul produselor transportate la mare distanta 2e-"5 condimentele/
cerealele3 si care pot ve1icula dintr-o tara Gn alta insecte sau microorganisme"
- Iradierea nutreturilor preGntDmpina raspDndirea (olilor printre animale/ mai ales a
salmonelo#ei"
- IntDr#ierea Gncoltirii la legume 2carto$i/ ceapa/ usturoi3"
- 7entinerea prospetimii/ in special in ca#ul $ructelor"
Europa se mo(ili#ea#a Gmpotriva iradierii/ ast$el patru#eci de Organi#atii @on
8uvernamentale 2O@83 din tari ale ?niunii Europene au cerut inter#icerea procedeelor de
ioni#are pentru toate alimentele" Hn Franta/ o asociatie de protectie a consumatorilor si a
mediului a mani$estat Gn $ata a , u#ine de iradiere" C1iar daca aceasta practica este Gnca putin
$olosita Gn Europa/ opo#antii nu se Gndoiesc ca se va de#volta la $el ca Gn &tatele ?nite sau Gn
alte tari din sud"
SCerem ca iradierea sa $ie inter#isa pentru toate alimentele din ?niunea EuropeanaJ/ a
indicat organi#atia Cetatenii Europei Gntr-un comunicat pu(licat pe % martie" Acest apel/
sustinut de %9 de O@8-uri din tari/ cere Comisiei Europene sa inter#ica procedeele de
ioni#are si autoritatilor pu(lice sa stope#e vDn#arile ilegale de produse iradiate"
Tratamentul de ioni#are/ pus la punct Gn anii 9+0/ consta Gn supunerea alimentelor la ra#e
ioni#ante pentru a le prelungi termenul de vala(ilitate si a reduce microorganismele patogene"
?tili#area acestei te1nici este mai degra(a limitata Gn practica cu toate ca este autori#ata Gn
numeroase state" Aceasta permite evitarea inconvenientelor altor te1nici de de#in$ectie care
a$ectea#a Gn special proprietatile gustative/ dar s-au detectat scaderi ale vitaminelor/
imposi(ilitatea uciderii virusilor si mascarea lipsei de igiena propice proli$erarii
microorganismelor" &e mai adauga ca un raport al Comisiei Europene din 2002 a demonstrat ca
aceasta te1nica este/ de cele mai multe ori $olosita $ara autori#are/ Gn special pentru
suplimentele alimentare" Hn plus/ opo#antii iradierii su(linia#a ca utili#area co(altului ,0 este
periculoasa pentru mediu"
Pe site-ul RRR"pure-$ood"com 2Gn traducere/ alimente pure3/ care miltea#K Gmpotriva
iradierii alimentelor/ se preci#ea#K5 N&tudii pe termen scurt au $ost $Kcute pe copii din India
care au $ost 1rKniMi cu alimente iradiate" Testele de sDnge au indicat distrugeri ale cromo#omilor
dupK , sKptKmDni" Asemenea teste au $ost $Kcute Li pe cDini care au mDncat carne de vitK
iradiatK9 cDinii au a6uns sK ai(K splinele mKrite" Alte studii/ inclusiv cele reali#ate su( contract
pentru guvernul &?A/ indicK posi(ilitatea apariMiei imunoto-icitKMii/ a (olilor de rinic1i/
trom(us cardiac/ a$ecMiuni ale testiculelor Li cancer" Oi site-ul RRR"citi#en"org de#(ate Li
com(ate iradierea alimentelor/ aducDnd ca dove#i declaraMii ele unor cercetKtori Li nutriMioniLti
americani ale cKror studii sunt practic ignorate de AdministraMia Alimentelor Li a
7edicamentelor a &?A 2?"&" Food and 4rug Administration - F4A3" Pe pagina
RRR"citi#en"org:documents:Researc1 scrie5 NHn cursul legali#Krii iradierii cKrnii de vitK/ pui/
porc/ a $ructelor Li vegetalelor/ a ouKlor/ sucurilor/ condimentelor Li seminMelor 2"""3/
AdministraMia Alimentelor Li a 7edicamentelor a &?A a ignorat dove#i su(stanMiale care
sugerau cK alimentele iradiate ar putea sK nu $ie sigure pentru consumul uman"N 7ai departe
sunt reproduse cDteva declaraMii ale unor cercetKtori care au studiat e$ectele consumului
iradierii alimentelor/ atDt la oameni/ cDt Li la animale5 O anali#K atentK reali#atK de F4A a arKtat
e$ecte adverse semni$icative la animale 1rKnite cu mDncare iradiatK5 scKderea cu 20/.0 a ratei
)
de supravieMuire a puilor de Loareci de la(orator9 scKderea cu %2/%0 a ratei de supravieMuire a
puilor de cDine9 cDinii cDntKresc cu /%0 mai puMin decDt cei crescuMi cu dietK normalK9 o
$ormK rarK de tumoare malignK a glandelor mamareN 2A"T" &pi1er - NFood irradiation5 An F4A
reportN/ oct" 9,)3 "Pre#enMa unei concentraMii ridicate a unui anumit mutagen Gn alimentele
iradiate va spori incidenMa cancerului" <or trece GnsK patru pDnK la Lase decenii pentru a
demonstra o creLtere statisticK semni$icativK a ca#urilor de cancer datoratK mutagenilor
introduLi Gn alimente prin iradiere" CDnd iradierea alimentelor va $i Gntr-un $inal inter#isK/ vor $i
de6a $oarte mulMi oameni cu Lanse reale de a $ace cancerN 28" L" Tritsc1 - NFood IrradiationN/
20003
Apar si incertitudini stiinti$ice deoarece indoielile Gncep sa se $aca simtite si Gn rDndul
anumitor e-perti asupra de#voltarii produselor iradiante/ printre care se numara si unele
cancerigene si mutagene/ Gn anumite alimente iradiate" Totusi/ procedeul a $ost declarat ca sigur
de toate instantele internationale competente" O comisie mi-ta O7& T FAO T AIEA
2Organi#atia 7ondiala a &anatatii/ Organi#atia @atiunilor ?nite/ Agentia Internationala a
Energiilor Atomice3 a pu(licat Gn 9)0 si 99. avi#e care con$irma ca iradierea Snu este
periculoasa pentru consumatori si adecvata din punct de vedere nutritionalJ" Hn iulie 200%
Comisia Code- Alimentarius a declarat ca alimentele iradiate sunt sigure pentru consumatori/
oricare ar $i do#a $olosita"
Legislatie di$erita de la un stat la altul / ast$el ca legislatia europeana 2directiva 999:2 si
999:%3 autori#ea#a/ cu etic1ete speci$ice si controale/ ioni#area ier(urilor aromatice uscate/ a
grDnelor si a condimentelor vegetale" Hn a(senta consensului pentru marirea listei comune a
produselor care pot $i tratate prin aceste procedee/ statele ?niunii au dreptul sa-si sta(ileasca
singure produsele care pot $i iradiate si care nu" Tari precum Franta/ *elgia/ Anglia/ Olanda/
Italia si alte state accepta iradierea carnii de pasare si a produselor derivate 2Franta/ Olanda/
*elgia/ Anglia3/ a cepei/ usturoiului si a 1asmei 2Allium ascalonicum3 2*elgia/ Franta/ Italia/
Anglia3/ a $ructelor si legumelor 2carto$i Gn *elgia si Italia/ legumele Gn *elgia si Anglia/
$ructele Gn Anglia si capsunile Gn *elgia3 si a anumitor cereale 2Franta/ Olanda/ Anglia3"
Hn a$ara Europei/ iradierea se de#volta SGntr-un ritm preocupantJ/ Gn special Gn &tatele
?nite si Gn tarile Gn curs de de#voltare/ e-istDnd pericolul depunerii unei plDngeri Gmpotriva
?niunii Europene la O7C"
3.3 Informatii generale referitoare la siguranta alimentelor
&tilul de viata al timpurilor noastre este $oarte di$erit de cel din trecut" Ritmul rapid al
stilului modern de viata/ precum si cresterea numarului de gospodarii $ormate dintr-un singur
individ/ al $amiliilor cu un singur parinte si al $emeilor care lucrea#a/ au dus la sc1im(ari in
modul de preparare a mancarii si a consumarii acesteia" ?n re#ultat po#itiv al acestor
sc1im(ari/ a $ost avansarea rapida a te1nologiei alimentare/ a prepararii si am(alarii lor/ pentru
a o$eri siguranta si (una calitate a aprovi#ionarii cu alimente" In ciuda e-istentei acestor noi
descoperiri/ poate aparea riscul contaminarii alimentelor prin contaminanti naturali sau care
sunt introdusi accidental sau prin tratarea inadecvata a alimentelor"
In $inal/ calitatea si siguranta alimentelor se (a#ea#a pe e$orturile tuturor celor implicati in
lantul comple- care include al productia agricola/ procesarea/ transportul si consumul"
Con$orm ?niunii Europeane si Organi#atiei 7ondiale a &anatatii - siguranta alimentelor este o
responsa(ilitate a tuturor/ incepand de la originea lor pana in momentul in care a6ung pe masa"
9
Pentru a mentine calitatea si siguranta alimentelor de-a lungul lantului amintit/ este nevoie
atat de proceduri care sa asigure $aptul ca alimentele sunt integre/ precum si de proceduri de
monitori#are care sa asigure ducerea la capat a operatiunilor in (une conditii"
Politica sigurantei alimentelor din cadrul ?E ia in considerare intregul lant al alimentelor
destinate consumului de catre animale sau oameni" Ea pune la dispo#itie reglementari e-tinse
si su(linia#a responsa(ilitatea producatorilor si a $urni#orilor in ceea ce priveste participarea
lor la asigurarea calitatii aprovi#ionarii cu alimente" Reglementarile ?E sunt printre cele mai
stricte din lume"
Pentru a $ace mai transparent si mai stiinti$ic domeniul reglementarii alimentelor/ a e-istat o
revi#uire a cadrului sigurantei alimentelor in ?E incepand cu s$arsitul anilor 990" In 99./ a
$ost sta(ilit un nou sistem de consiliere stiinti$ic pentru ?E" Au $ost create opt noi Comitete
&tiinti$ice/ pe langa un Comitet &tiinti$ic Central" Autoritatea Europeana pentru &iguranta
Alimentelor 2European Food &a$etU Aut1oritU3 va $i sta(ilita pe parcursul anului 2002" EF&A
este o organi#atie independenta care lucrea#a in stransa cola(orare cu diverse agentii stiinti$ice
si institutii din tarile mem(re ?E/ o$erind consiliere stiinti$ica independenta cu privire la toate
c1estiunile cu impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor" Ea acopera toate stadiile
productiei si $urni#arii de alimente/ de la producerea alimentelor pana la $urni#area lor catre
consumatori" EF&A indeplineste de asemenea evaluari ale riscului in cadrul lantul alimentar si
evaluari stiinti$ice re$eritoare la orice c1estiune care are un e$ect direct sau indirect asupra
sigurantei $urni#arii alimentelor/ inclusiv sanatatea si (unul tratament al animalelor si sanatatea
plantelor"
Calitatea materiilor prime/ neprocesate/ este cruciala in siguranta si calitatea produsului
$init" 4e aceea/ este nevoie de o a(ordare sistematica pe tot traseul alimentelor/ pentru a evita
contaminarea lor si pentru a identi$ica unele riscuri posi(ile"
4e la $erma/ produsul agricol este transportat catre $a(rici - industria prepararii alimentelor"
Acest pas al lantului alimentar (ene$icia#a de o legislatie privind standardele de calitate5
Legislatia ?E privind igiena si a siguranta alimentelor/ re$eritor la modul de transport si
depo#itare
@ormele Organi#atiei Internationale de &tandardi#are 2I&O - International &tandards
Organi#ation contin un capitol re$eritor la depo#itarea si livrarea produselor alimentare
Code- Alimentarius/ in$iintat in anul 9,2 de OrganiUatie 7ondiala a &anatatii - Vorld
Bealt1 Organsation 2VBO3 si Organi#atia 7ondiala pentru AlimRntatie si Agricultura - Food
and Agriculture Organisation 2FAO3 includ su(iectul transportarii si al depo#itarii in
recomandarile generale asupra pastrarii alimentelor
Industria procesarii alimentelor are ca datorie sa $ie la inaltimea asteptarii consumatorului/
anume ca produsele pe care le cumpara sa $ie sigure si con$orme cu toate cerintele impuse de
lege"
Aceasta industrie se (a#ea#a pe sisteme moderne de management al calitatii pentru a
asigura calitatea si siguranta produselor pe care le scot pe piata" Cele trei sisteme principale
care se $olosesc sunt5
*une Practici de Productie - 8ood 7anu$acturing Practises 287P3" Acestea impun
conditiile si procedeele de prelucrare - (a#ate pe o indelungata e-perienta - care s-au dovedit a
asigurala o calitate constanta si siguranta alimentelor"
Anali#a riscului si Punctele de Critice de Control - Ba#ard AnalUsis and Critical
Control Points 2BACCP3" In timp ce programele traditionale de supraveg1ere a sigurantei
alimentelor se concentrau pe a identi$ica pro(lemele in produsul $init/ BACCP/ o te1nica
20
recenta/ proactiva/ se concentrea#a asupra identi$icarii riscurilor potentiale si asupra controlarii
lor in timpul procesului de producere"
&tandarde de Asigurare a Calitatii - WualitU Assurance &tandards" Aderarea la
standardele sta(ilite de Organi#atiei Internationale de &tandardi#are - International &tandards
Organi#ation 2I&O 90003 si de &tandardele Europene 2E& 290003 asigura ca prelucrarea
alimentelor/ serviciile de catering si alte industrii legate de alimente sunt con$orme cu
proceduri prescrise a priori" E$icienta acestor programe este evaluata regulat de catre e-perti
independenti"
Aceste sisteme de management al calitatii/ $olosite de procesatorii de alimente/ includ si
relatia cu $urni#orii 2$ermieri si vin#atori en-gros de materie prima3/ agentii de transport/
van#atorii de produse en-gros si en-detail pentru a asigura proceduri de asigurare a calitatatii la
$iecare nivel" 4e la producator la consumator5 prote6area alimentelor prin am(alare"
4upa ce produsul este prelucrat/ procedeul de am(alare este cel care permite alimentelor sa
a6unga la consumator in cele mai (une conditii" Am(ala6ul pastrea#a integritatea/ siguranta si
calitatea alimentelor in timpul transportului/ in depo#ite en-gros si en-detail si in casele
noastre" Am(ala6ul prelungeste perioada de garantie si are inscrise pe etic1eta in$ormatii
importante" 4e asemenea/ codurile de (are de pe am(ala6/ care contin data si locul $a(ricarii
alimentului respectiv/ ii a6uta pe procesatori/ agentii de transport si pe van#atorii en-detail sa
poata urmari produsele/ atat pentru controalele de inventar cat si pentru a identi$ica sursa
posi(ilelelor riscuri"
Consumatorul repre#inta punctul $inal al lantului alimentar" ?n aliment care s-a a$lat in
(une conditii la momentul ac1i#itionarii tre(uie sa $ie tratat cu atentie pentru a se evita
contaminarea in gospodarie" Pentru a ne asigura ca mancatul ramane o e-perienta placuta si
lipsita de amenintarea im(olnavirii/ tre(uiesc luate o serie de masuri"
In privinta ac1i#itionarii si transportului tre(uie sa se respecte urmatoarele reguli 5
<eri$icarea intotdeauna a termenului de vala(ilitate imprimat pe am(ala6ul alimentului
&a nu se ac1i#itione#e produse care poarta indicatiile NPastrati la $rigiderN/ NPastrati la
receN sau NPastrati in congelatorN si care nu au $ost depo#itate in conditii de re$rigerere
adecvate
&a ne asiguram ca am(ala6ul nu este deteriorat" Evitati conservele um$late sau cu urme
de lovituri/ am(ala6ele rupte sau care au $ost indepartate si puse la loc/ sigiliile rupte
Re$eritor la pastrarea alimentelor tre(uie sa tinem cont de urmatoarele 5
Evitarea contactului dintre alimente crude si cele gatite" Aceasta reduce riscul
contaminarii incrucisate 2germeni care trec de la un aliment la altul3" Tineti carnea cruda de
vita/ porc/ pui sau peste in partea de 6os a $rigiderului/ iar alimentele gatite puneti-le pe ra$turile
superioare" @u puneti mancare $ier(inte in $rigider/ deoarece aceasta va duce la cresterea
temperaturii" Tineti alimentele in vase acoperite sau invelite in am(ala6e speciale" Pastrati
conservele in locuri curate/ racoroase si uscate
Provocarile in domeniul sigurantei alimentelor se re$era la riscul ca alimentele sa $ie
contaminate cu su(stante c1imice sau microorganisme e-ista pe tot parcursul lantului
alimentar" In general/ siguranta alimentelor este amenintata de $actori care se impart in doua
categorii5
Contaminare (iologica - (acterii/ $ungii/ virusi sau para#iti" La un ast$el de tip de
contaminare/ alimentele pre#inta in cele mai multe ca#uri semne usor de identi$icat
Contaminanti c1imici - care includ su(stante c1imice provenite din mediu/ re#iduuri de
medicamente de u# veterinar/ metale grele sau alte re#iduuri care a6ung in alimente
2
neintentionat sau accidental/ in timpul proceselor pe care le implica agricultura sau cresterea
animalelor si a pasarilor/ prelucrarea alimentelor/ transportul sau am(alarea
4aca un agent contaminant genera un risc sau nu/ depinde de multi $actori/ inclusic
a(sor(tia si to-icitatea su(stantei/ cantitatea in care contaminantul se gaseste in mancare/
cantitatea de mancare contaminata consumata si durata e-punerii" In a$ara de acestea/ indivi#ii
di$era in ceea ce priveste sensi(ilitatea lor la contaminanti9 de asemenea/ alti $actori ai dietei
pot avea impact asupra consecintelor to-ice ale contaminantilor" ?n alt $actor care complicE
lucrurile privitoare la contaminantii c1imici este acela ca multe dintre studiile re$eritoare la
to-icitatea contaminantilor repre#inta e-trapolari ale studiilor $acute pe animale" @u se stie
intotdeauna cu siguranta daca su(stantele au aceleasi e$ecte si asupra oamenilor"
In conclu#ie/ siguranta alimentelor nu poate deveni un $apt real decat daca ea constituie o
responsa(ilitate a tuturor celor implicati in domeniul alimentar/ de la pro$esionisti la
consumatori" 4e-a lungul lantului alimentar/ sunt implementate diverse proceduri si
mecanisme de control/ care se asigura ca alimentele care a6ung pe masa consumatorului sunt
comesti(ile si ca riscul contaminarii este resus la minim/ in asa $el incat populatia sa $ie mai
sanatoasa in urma (ene$iciilor aduse de alimente sigure si sanatoase" Totusi/ riscul #ero in
alimente nu e-ista si tre(uie sa $im constienti de $aptul ca cea mai (una legislatie si cele mai
(une sisteme de control nu ne pot prote6a intru totul impotriva celor care au intentii rele"
Cel mai (un mod in care putem sa punem in practica siguranta alimentelor este sa $im (ine
in$ormati re$eritor la principiile de (a#a ale producerii alimentelor si a tratarii lor sigure la noi
acasa"
3.4 Standarde de calitate privind legumele si fructele
@oua legislatie in domeniul legumiculturii si pomiculturii are prevederi $oarte clare atit pe
linia producerii cit si a comerciali#arii $ructelor si legumelor iar incalcarea normelor impuse/
armoni#ate cu legislatia comunitara/ atrage dupa sine amen#i ce pot a6unge la +0 milioane de
lei"
In vederea armoni#arii legislatiei romanesti la cea a ?niunii Europene privind organi#area
comuna a pietei $ructelor si legumelor/ in ultimul an/ au $ost emise opt acte normative pentru
reglementarea acestui sector5 Legea legumiculturii/ a pomiculturii si a legumelor de sera/ cu
normele metodologice a$erente precum si doua ordine/ emise de 7AP4R/ unul pentru
apro(area organi#arii si $unctionarii Inspectiei de &tat pentru Controlul Te1nic si Producerea si
<alori$icarea Legumelor si Fructelor 2I&CTP<LF3 si unul pentru apro(area standardelor de
comerciali#are pentru legume si $ructe" Totodata au $ost adoptate si %+ de standarde de calitate
pentru5 capsuni/ pepeni ver#i si gal(eni/ var#a/ morcov/ conopida/ castraveti/ spanac/ ma#are
verde/ pra#/ tomate/ ardei dulci/ vinete/ piersici si nectarine/ $asole pastai/ var#a de *ru-elles/
mere/ pere/ caise/ cirese si visine/ citrice/ usturoi/ prune/ struguri de masa/ dovleci/ ciuperci de
cultura/ ceapa/ sparang1el/ salata/ ang1inare/ andive/ $ructe CiRi/ avocado/ migdale dulci si
nuci in coa6a"
Punerea in practica a acestor reglementari ar $i tre(uit sa asigure in pietele agroalimentare
din Romania un comert civili#at cu legume si $ructe de cea mai (una calitate" Cu toate acestea/
22
in piete/ mare lucru nu s-a sc1im(at deoarece producatorii si comerciantii nu prea cunosc
legislatia in domeniul comerciali#arii legumelor si $ructelor cu amanuntul"
@oua legislatie/ insa/ are preci#ari $oarte clare/ in doua domenii5 producerea - calitatea
produselor si comerciali#area - calitatea actiunii de comert" Produsele care nu corespund
standardelor de calitate/ nu pot $i e-puse spre vin#are/ livrate sau comerciali#ate iar cele care
corespund si se vind cu amanuntul tre(uie sa $ie etic1etate corespun#ator/ $rumos aran6ate pe
tara(a/ iar vin#atorul sa ai(a un aspect ingri6it" Legumele/ pepenii si ciupercile comesti(ile pot
$i pre#entate spre vin#are neam(alate/ cu conditia ca vin#atorul sa e-puna un anunt vi#i(il si
li#i(il care sa indice in$ormatii cu privire la5 varietate - soi9 originea produsului9 clasa din care
$ace parte" Toti comerciantii care vind produse neam(alate cu amanuntul tre(uie sa respecte
aceasta norma"
In ca#ul produselor pream(alate/ tre(uie sa se indice greutatea neta" Pentru produsele
vindute la (ucata/ cerinta de a indica greutatea nu se aplica daca numarul articolelor poate $i
o(servat clar si usor/ putind $i numarate din e-terior/ sau in ca#ul in care acest lucru nu poate $i
reali#at/ daca numarul este indicat pe etic1eta"
&tandardele de comerciali#are sint o(ligatorii pe toata $iliera produsului care $ace o(iectul
comerciali#arii" Prin impunerea lor se urmareste asigurarea transparentei pietei si motivarea
producatorilor sa o(tina produse de calitate superioara la un pret mai (un" &tandardele au si
rolul de a (ara accesul pe piata al produselor care nu intrunesc conditiile de calitate si
pre#entare" In plus/ prin incadrarea produselor pe calitati/ acestea se pot adresa di$eritelor
categorii de consumatori/ in $unctie de posi(ilitatile $inanciare ale $iecaruia" &tandardele de
comerciali#are se aplica pentru $ructe si legume in toate stadiile canalului de distri(utie/ de la
statiile de impac1etare ale cultivatorului si pina la punctul de des$acere/ e-ceptie $acind
produsele ce se comerciali#ea#a la poarta $ermei si produsele destinate procesarii"
In ceea ce priveste calitatea/ la toate categoriile/ tinind cont de prevederile speci$ice si de
tolerantele admise/ produsele tre(uie sa $ie intregi/ sanatoase/ curate/ $ara deprecieri cau#ate de
daunatori/ $ara gust si miros strain/ $ara umiditate e-terioara anormala"
Clasi$icarea se $ace pe trei calitati5 e-tra/ I si II" Pentru a $i incadrate in categoria e-tra/
produsele tre(uie sa $ie de calitate superioara" Forma/ marimea/ coloratia tre(uie sa $ie
speci$ica soiului" Toate categoriile au si un procent de toleranta" Ast$el/ la calitatea e-tra se
admit +0 produse care corespund calitatii I/ iar la calitatea I se admit 00 produse care se
incadrea#a in prevederile calitatii II" Produsele care nu corespund standardelor nu pot $i e-puse
spre vin#are/ livrate sau comerciali#ate"
In acelasi am(ala6 2cos/ lada/ sac etc"3 $ructele si legumele tre(uie sa ai(a aceleasi
dimensiuni/ cu mici variatii" 4e regula/ produsele se asea#a in rinduri" La calitatea a II-a nu
e-ista limita de omogenitate privind marimea si modul de ase#are" Continutul $iecarui am(ala6
tre(uie sa $ie omogen si sa cuprinda produse numai de aceeasi origine/ soi/ calitate si cali(ru/ si
cu acelasi grad de maturitate" Partea vi#i(ila a continutului am(ala6ului tre(uie sa $ie
repre#entativa pentru intregul continut"
@eindeplinirea standardelor de calitate pentru legumele de cimp/ pepeni si ciuperci
cultivate/ destinate comerciali#arii in vederea consumului uman in stare proaspata se
sanctionea#a cu amenda contraventionala cuprinsa intre + si 20 milioane de lei" Lipsa
certi$icatului de con$ormitate cu standardele atrage dupa sine amenda cuprinsa intre '0 si ,0
milioane de lei/ si tot atit etic1etarea necorespun#atoare" Producatorii care nu tin o evidenta
stricta a tratamentelor e$ectuate pentru protectia plantelor/ $ertili#are/ tratarea solului sau a
depo#itelor si a mi6loacelor de transport/ sint amendati cu %0 - +0 milioane de lei" In ca#ul
2%
$ructelor/ nerespectarea prevederilor privind anali#a continutului de re#iduuri/ contaminanti si
alte su(stante/ a celor privind evidenta tratamentelor si a su(stantelor utili#ate precum si a
circulatiei $ara certi$icat de con$ormitate se sanctionea#a cu amenda cuprinsa intre +0 si .+
milioane de lei/ iar etic1etarea necorespun#atoare cu amenda de la +0 la 00 milioane de lei"
CAP!/ Stud$$ d c#%
IOrganismele modi$icate geneticJ
ALI7E@TATIE ECBILI*RATA NOrganismele modi$icate genetic sunt plante sau animale
al caror A4@ a $ost im(unatatit pentru o mai (una re#istenta la (oli sau pentru o productivitate
ridicata" @oile organisme se mai numesc transgenice sau transspeci$ice pentru ca se pot
transmite in$ormatii genetice de la $iinte $oarte indepartate pe scara evolutiei T de e-emplu/ de
la o (acterie la o plantaN/ preci#ea#a pro$" dr" 81eorg1e 7encinicopsc1i" 4aca un aliment
contine mai mult de 0/90 organisme modi$icate genetic este o(ligatorie mentionarea acestui
lucru pe etic1eta" 4e aceea/ atunci cand mergem la maga#in gasim produse alimentare pe
etic1eta carora scrie5 NAcest produs contine organisme modi$icate geneticN sau NAcest produs
nu contine organisme modi$icate geneticN" In ultimii ani/ prin inginerie genetica au $ost
o(tinute rosii/ mere/ carto$i/ $asole/ ma#are/ porum(/ s$ecla modi$icate genetic"
Organismele modi$icate genetic au acelasi gust/ aceeasi culoare si aceleasi proprietati
nutritive ca si cele traditionale" NPana in acest moment nu au $ost descoperite e$ecte adverse ale
consumului prelungit de produse care contin organisme modi$icate genetic" C1iar si asa/
conditia esentiala este etic1etarea/ pentru ca avem dreptul sa stim ce contine un aliment si sa
alegem ceea ce mancamN/ continua pro$" dr" 81" 7encinicopsc1i/ directorul Institutului de
Cercetari Alimentare" Avanta6ele plantelor modi$icate genetic sunt numai de ordin agronomic5
culturile au o re#istenta sporita la (oli/ la insecte/ o toleranta ridicata la ier(icide" &oia
2'
modi$icata genetic este re#istenta la un ier(icid universal T gli$osatul/ care distruge orice
planta" In momentul in care cultura de soia este stropita cu acest ier(icid/ toate celelalte plante
mor/ numai soia re#ista"
Carto$ului modi$icat genetic i-a $ost trans$erata o gena de la o (acterie 2(acillus
t1uringiensis3/ care distruge gandacul de Colorado" Carto$ul care a primit in$ormatia genetica
de la (acterie produce o to-ina care distruge gandacul cand incepe sa manance $run#ele" La
rosiile modi$icate genetic s-a urmarit marirea termenului de vala(ilitate" Pe de o parte a $ost
crescuta cantitatea de su(stanta uscata din rosii/ iar pe de alta parte a $ost trans$erat material
genetic care opreste procesul de supracoacere/ de putre#ire a rosiei"
PER&PECTI<A" NIn acest moment se lucrea#a la organisme modi$icate genetic din
generatia a II-a" La acestea se urmaresc modi$icari compo#itionale" 4e e-emplu/ (oa(ele de
soia ar putea contine o cantitate mai mare de ulei sau anumite su(stante (iologic active"
Organismele de generatia a II-a sunt/ deocamdata/ in $a#a de e-periment/ ele ne$iind in
e-ploatare industrialaN/ arata pro$" dr" 7encinicopsc1i"
ECOLO8IE" Romania este printre putinele tari din Europa unde se cultiva soia modi$icata
genetic" Culturile de soia modi$icata genetic vor $i inter#ise din 200./ tara noastra urmand sa se
con$orme#e ast$el reglementarilor ?niunii Europene" Inter#icerea culturilor de soia modi$icata
genetic este re#ultatul actiunii organi#atiilor ecologiste din intreaga lume" Acestea sustin ca
prin modi$icarile genetice este a$ectat ec1ili(rul natural/ ducand la disparitia unor soiuri de
plante si specii de animale" Oamenii de stiinta sunt condamnati ca au amestecat gene vegetale
cu gene animale/ ceea ce in natura nu este posi(il" Capsunile modi$icate genetic/ de e-emplu/
sunt o(tinute $olosind o gena de peste de apa rece/ ast$el incat sa poata $i cultivate tot timpul
anului"
&ursa 5 IXurnalulJ -2+ Fe(ruarie 200,
Aar#avaturile din import/ su( lupa inspectorilor A@&<
Incepand cu data de 2 iulie a intrat in vigoare un ordin care reglementea#a importul si
e-portul de produse de origine nonanimala 2in principal vegetale si produse vegetale3/ supuse
supraveg1erii si controlului privind siguranta alimentelor" Con$orm normativului/
importul se e$ectuea#a prin posturile de inspectie la $rontiera apro(ate de Autoritatea @ationala
&anitar-<eterinara si pentru &iguranta Alimentelor 2A@&<3" Apro(area importului:e-portului
este decisa de inspectorii A@&< de la respectivele posturi"
La primul import de produse alimentare de origine nonanimala/ importatorul are o(ligatia sa
dea o declaratie 2ve#i $ormularul tipi#at3 inspectorilor A@&< din posturile de inspectie la
$rontiera" 4aca la urmatoarele operatiuni de import sunt mentinute toate datele declarate la
operatiunea de import anterioara 2denumirea produselor importate/ originea sau provenienta
lor/ codul tari$ar vamal/ locul de depo#itare3/ importatorul nu este o(ligat sa dea o noua
declaratie" Originalul $isei de inregistrare a importului 2document Gntocmit de inspectorul
A@&<3 se eli(erea#a importatorului si tre(uie pre#entat la solicitarile organelor competente"
Hn ca#ul produselor alimentare de origine nonanimala pentru care se impun conditii speciale la
import/ Gn con$or-mitate cu legislatia speci$ica/ importatorii/ persoane $i#ice sau 6uridice/ au
urmatoarele o(ligatii5
- &a pre#inte inspectorilor A@&< certi$icatul de sanatate si raportul Gnsotitor cuprin#Dnd
re#ultatele prelevarilor o$iciale de pro(e si ale anali#elor pentru determinarea nivelului de
2+
contaminare
- &a declare inspectorilor A@&< destinatia importului
- &a pre#inte/ ori de cDte ori i se solicita/ $isa de import in conditii speciale/ care atesta ca
importul a $ost veri$icat si ca respecta legislatia speci$ica
- &a pre#inte/ la sosirea transportului in locul de destinatie/ inspectorului din cadrul
compartimentului:serviciului pentru siguranta alimentelor de la directiile sanitar-veterinare si
pentru siguranta alimentelor 6udetene si a municipiului *ucuresti/ Gn a caror ra#a teritoriala se
a$la locul de destinatie/ documentele Gnsotitoare/ respectiv certi$icatul/ raportul Gnsotitor
cuprin#Dnd re#ultatele prelevarilor o$iciale de pro(e si ale anali#elor pentru determinarea
nivelului de contaminare si $isa de import in conditii speciale/ sa permita inspectorului accesul
pentru reali#area prelevarii de pro(e si sa pastre#e contrapro(ele"
4aca evolutia situatiei epidemiologice nationale si internationale o impune/ A@&< poate limita
sau inter#ice/ dupa ca#/ derularea pe teritoriul RomDniei a operatiunilor de import si e-port de
produse de origine nonanimala cu impact asupra sanatatii pu(lice si care sunt supuse
supraveg1erii si controlului sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor"
Hn situatia Gn care se constata ca un transport de produse de origine nonanimala nu Gndeplineste
conditiile pentru siguranta alimentelor la import/ costurile pentru distrugerea sau/ dupa ca#/
returnarea transportului sunt suportate de catre agentul economic"
Pentru e$ectuarea operatiunilor de e-port de produse alimentare de origine nonanimala/
e-portatorii/ persoane $i#ice sau 6uridice/ au o(ligatia sa se in$orme#e asupra conditiilor privind
siguranta alimentelor pe care le solicita autoritatile din tara de destinatie" Hn ca#ul Gn care in
tara de destinatie se solicita un certi$icat care sa ateste ca produsul ce urmea#a sa $ie e-portat
respecta conditiile impuse privind siguranta alimentelor/ e-portatorul are o(ligatia sa pre#inte
inspectorilor A@&< Gn a caror ra#a teritoriala sunt situati modelul de certi$icat solicitat de tara
de destinatie/ precum si re#ultatele anali#elor e$ectuate"
Produse e-ceptate 5C-arto$i Gn stare proaspata sau re$rigerata9 Legume cu pastai uscate/
curatate de pastai/ c1iar decorticate sau s$arDmate9 8rDu si meslin 2amestec de grDu cu secara Gn
proportie de doi la unu39 &ecara9 Or#9 Ova#9 Porum(9 Ore#9 *oa(e de soia/ c1iar s$arDmate9
Ara1ide/ nepra6ite si nici alt$el preparate termic/ c1iar decorticate sau s$arDmate9 &eminte de
$loarea-soarelui/ c1iar s$arDmate9 Alte $ructe si seminte oleaginoase/ c1iar s$arDmate9 &eve si
e-tracte vegetale9 su(stante pectice/ pectinati si pectati9 agar-agar si alte mucilagii si agenti de
marire a vDsco#itatii/ derivate din produse vegetale/ c1iar modi$icate9 ?lei de soia si $ractiunile
lui/ c1iar ra$inate/ dar nemodi$icate c1imic9 ?lei de ara1ide si $ractiunile acestuia/ c1iar
ra$inate/ dar nemodi$icate c1imic9 ?lei de masline si $ractiunile lui/ c1iar ra$inate/ dar
nemodi$icate c1imic9 ?lei de $loarea-soarelui/ de so$ran sau de (um(ac si $ractiunile lor/ c1iar
ra$inate/ dar nemodi$icate c1imic9 ?leiuri de cocos 2ulei de copra3/ de mie# de palmier sau de
(a(assu si $ractiunile lor/ c1iar ra$inate/ dar nemodi$icate c1imic9 ?lei de porum( si $ractiunile
lui5 ?lei (rut si altele9 Paste alimentare c1iar $ierte sau umplute 2cu carne sau cu alte su(stante3
sau c1iar alt$el preparate/ cum ar $i spag1ete/ macaroane/ $idea/ la#ane/ gnoc1i/ ravioli/
caneloni/ cuscus/ c1iar preparat9 Ape/ inclusiv ape minerale si ape ga#ei$icate/ care contin
#a1ar sau alti Gndulcitori sau aromati#ate si alte (auturi nealcoolice/ e-clu#Dnd sucuri de $ructe
2inclusiv mustul de struguri3 si sucuri de legume/ ne$ermentate/ $ara adaos de alcool/ cu sau
$ara adaos de #a1ar sau de alti Gndulcitori9 &are 2inclusiv sare de masa si sare denaturata3 si
clorura de sodiu pura/ c1iar su( $orma de solutie apoasa sau cu adaos de agenti antiaglomeranti
sau agenti care asigura o (una $luiditate9 apa de mare"
2,
An0
OR4I@ nr" din % ianuarie 2002 privind conditiile de securitate si calitate
pentru legume si $ructe proaspete destinate consumului uman"
7inistrul Agriculturii/ Alimentatiei si Padurilor/ ministrul &anatatii si Familiei si
presedintele Autoritatii @ationale pentru Protectia Consumatorilor/ va#and Re$eratul de
apro(are al 4irectiei generale strategii si politici in agricultura si produse derivate/ 4irectiei
standarde/ marci si licente/ calitatea alimentelor si acreditare si al 4irectiei $itosanitare nr"
9"%9:200 privind conditiile de securitate si calitate pentru legume si $ructe destinate
comerciali#arii si consumului uman pe piata interna/ avand in vedere prevederile art" 2' din
Ordonanta de urgenta a 8uvernului nr" 9.:200 privind reglementarea productiei/ circulatiei si
comerciali#arii alimentelor/ in temeiul Botararii 8uvernului nr" 2:200 privind organi#area si
$unctionarea 7inisterului Agriculturii/ Alimentatiei si Padurilor/ cu modi$icarile si completarile
ulterioare/ al Botararii 8uvernului nr" 22:200 privind organi#area si $unctionarea 7inisterului
&anatatii si Familiei/ cu modi$icarile si completarile ulterioare/ si al Botararii 8uvernului nr"
,,:200 privind organi#area si $unctionarea Autoritatii @ationale pentru Protectia
Consumatorilor/ cu modi$icarile ulterioare/ emite urmatorul ordin5
Art" Pre#entul ordin reglementea#a conditiile de securitate alimentara si cele de calitate
pe care tre(uie sa le indeplineasca legumele si $ructele proaspete destinate consumului uman ca
atare sau pentru procesare/ provenite atat din productia interna/ cat si din import"
Art" 2 23 Legumele si $ructele in stare proaspata destinate comerciali#arii pentru
consumul uman tre(uie sa se incadre#e in prevederile standardelor de produs care $ace parte
integranta din pre#entul ordin/ care ast$el devin o(ligatorii"
223 In lipsa standardelor se intocmesc speci$icatii te1nice de produs de catre $urni#or/
cu acordul (ene$iciarului/ vi#ate de 7inisterul Agriculturii/ Alimentatiei si Padurilor - 4irectia
standarde/ marci si licente/ calitatea alimentelor si acreditare"
2%3 Legumele si $ructele proaspete destinate consumului uman ca atare sau pentru
procesare tre(uie sa $ie sanatoase/ sa $ie a6unse la maturitate comerciala si sa ai(a proprietati
organoleptice speci$ice $iecarui sortiment"
Art" % Am(alarea legumelor si $ructelor in stare proaspata/ destinate comerciali#arii pentru
consumul uman/ se $ace in con$ormitate cu &TA& ,9+2:9)%/ in scopul protectiei acestora/
usurarii operatiunilor de manipulare/ transport/ depo#itare si des$acere"
Art" ' 23 Etic1etarea legumelor si $ructelor in stare proaspata/ destinate comerciali#arii
pentru consum uman/ se $ace cu respectarea reglementarilor legale in vigoare si tre(uie sa
cuprinda in mod o(ligatoriu urmatoarele5
- denumirea produsului/ cu mentionarea speciei/ soiului/ si a tarii producatoare9
- numele:denumirea si adresa:sediul producatorului9
- locul de provenienta a produsului9
- clasa de calitate/ cali(rare9
- data recoltarii9
- conditii de pastrare si depo#itare"
2.
223 Elementele de identi$icare si caracteri#are a legumelor si $ructelor in stare
proaspata destinate consumului uman ca atare sau pentru procesare se scriu o(ligatoriu in
lim(a romana/ nee-clu#and pre#entarea acestora si in alte lim(i"
Art" + Legumele si $ructele in stare proaspata sunt inter#ise utili#arii pentru consumul
uman/ daca se pre#inta in una dintre situatiile de mai 6os
a3 pre#inta semne organoleptice de alterare/ modi$icari ale aspectului culorii/ consistentei/
gustului/ mirosului9
(3 pre#inta semne de in$estare cu para#iti 2oua/ larve/ $orme adulte vii sau moarte3/ precum
si resturi sau semne ale activitatii acestora9
c3 pre#inta urme de contact cu ro#atoare9
d3 pre#inta miros si gust straine de natura produsului9
e3 pre#inta miros/ gust sau pete de mucegai9
$3 contin contaminanti peste limitele admise de normele igienico-sanitare in vigoare9
g3 pre#inta corpuri straine peste limitele admise in normele igienico-sanitare in vigoare9
13 nu sunt con$orme standardelor de produs si speci$icatiilor te1nice9
i 3 nu sunt am(alate si etic1etate con$orm prevederilor legale in vigoare9
63 pre#inta insusiri negative ca5 pulpa moale/ $ainoasa9 tesuturi lemni$icate/ $i(roase9pulpa
cu pete neuni$orm colorate/ sticloasa9 miros de iar(a/ strain/ neplacut/ nespeci$ic soiului9 gust
sla( aromat/ astringent/ $ad9 pulpa $ermentata/ supracoapta9$ructe imature"
Art" , &e inter#ic de la comerciali#are sau procesare legumele si $ructele al caror continut
in re#iduuri de pesticide sau alte su(stante depaseste nivelurile ma-ime admise prin actele
normative in vigoare/ ast$el5
a3 re#iduuri ale su(stantelor utili#ate pentru protectia plantelor 2pesticide3/ $ertili#atori sau
alte produse utili#ate pentru tratarea solului/ prote6area in timpul depo#itarii si pentru
de#in$ectia mi6loacelor de transport9
(3 re#iduuri ale su(stantelor utili#ate pentru protectia plantelor/ care nu sunt autori#ate in
Romania pentru legume si $ructe
c3 continutul ma-im de solanina al carto$ilor in coa6a va $i de 200 mg:Cg"
Art" 9 In ca#ul importului/ in vama de $rontiera $iecare transport de legume si $ructe
proaspete destinate comerciali#arii ca atare sau pentru procesare va $i insotit in mod o(ligatoriu
de urmatoarele documente in original/ intocmite in con$ormitate cu legislatia in vigoare5
a3 certi$icat $itosanitar de e-port sau de ree-port/ eli(erat de autoritatile o$iciale din tara
e-portatoare sau ree-portatoare9
(3 (uletin de anali#a privind nivelul ma-im de re#iduuri de pesticide sau alte su(stante
utili#ate/ emis de un la(orator speciali#at si acreditat international
c3 (uletin de anali#a privind continutul in arseniu/ metale grele si a#otati/ emis de un
la(orator speciali#at si acreditat international9
d3 declaratie de con$ormitate a importatorului/ intocmita in con$ormitate cu prevederile
Botararii 8uvernului nr" ,):99. privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in
pericol viata/ sanatatea/ securitatea muncii si protectia mediului incon6urator"
Art" 0 23 @u se admit la import loturile de legume si $ructe in stare proaspata destinate
comerciali#arii sau procesarii/ care nu respecta prevederile pre#entului ordin si care nu sunt
insotite in vama de documentele preva#ute la art" 9"
23 Lista cuprin#and la(oratoarele agreate pentru determinarile preva#ute in pre#entul
ordin este mentionata in ane-a nr" 2 care $ace parte integranta din pre#entul ordin"
2)
Art" 23 Aplicarea pre#entului ordin in vama la $rontiera se e$ectuea#a de o comisie
constituita din5
a3 repre#entantul 7inisterului Agriculturii/ Alimentatiei si Padurilor prin inspectoratele de
carantina $itosanitara vamala9
(3 repre#entantul 7inisterului &anatatii si Familiei9
c3 repre#entantul Autoritatii @ationale pentru Protectia Consumatorilor9
d3 repre#entantul 7inisterului Finantelor Pu(lice/ prin 4irectia 8enerala a <amilor"
223 Controlul consta in veri$icarea documentelor de insotire a $iecarui mi6loc de
transport cu legume si $ructe proaspete/ precum si in anali#a organoleptica privind incadrarea
produselor in conditiile de calitate preva#ute in ane-a nr" "
2%3 Comisia va $i condusa de repre#entantul 7inisterului Agriculturii/ Alimentatiei si
Padurilor/ care va intocmi procesul-ver(al de constatare ca urmare a controlului des$asurat"
2'3 Autoritatile competente responsa(ile pentru activitatile de control privind conditiile
de securitate si calitate pentru legume si $ructe proaspete din productia interna/ destinate
consumului uman/ sunt5
a3 7inisterul Agriculturii/ Alimentatiei si Padurilor prin directiile $itosanitare 6udetene si a
municipiului *ucuresti/ in domeniul protectiei plantelor/ si 4irectia standarde/ marci/ licente/
controlul calitatii si acreditare/ in domeniul productiei de produse alimentare9
(3 7inisterul &anatatii si Familiei prin directiile de sanatate pu(lica 6udetene si a
municipiului *ucuresti/ in domeniul igienei alimentare9
c3 Autoritatea @ationala pentru Protectia Consumatorilor prin o$iciile 6udetene si al
municipiului *ucuresti/ in domeniul protectiei consumatorului"
Art" 2 23 Incalcarea prevederilor pre#entului ordin/ constatata de organele a(ilitate
mentionate la art" alin" 23/ atrage raspunderea civila/ contraventionala sau penala/ dupa ca#"
223 Faptele care constituie contraventii si valoarea amen#ilor aplicate se sta(ilesc
in con$ormitate cu prevederile actelor normative in vigoare"
&tandardele pentru legume si $ructe in stare proaspata
&tandarde internationale adoptate ca standarde romane2&R I&O 9%599'39 *anane ver#i"
81id pentru depo#itare si transport9 &tandarde romane 2&TA& ,''-))39 Fructe si legume
proaspete" 7etode generale pentru aprecierea calitatii 2&TA& ,9+2-)%39 Fructe si legume
proaspete" Conditii generale de am(alare/ marcare/ depo#itare si transport" 4ocumente &TA&
.2)-9 Legume si $ructe proaspete" Luarea pro(elor &TA& .%22-)' 9Legume si $ructe
proaspete" Terminologie &TA& R 92.:-)+9 Fructe proaspete" Piersici" Pastrarea in depo#ite
$rigori$ice &TA& R 92.:2-.2 9Fructe proaspete" Pere" Prescriptii de pastrare in depo#ite
$rigori$ice &TA& R 92.:%-)29Fructe si legume proaspete" 7ere" Pastrarea in depo#ite
$rigori$ice cu si $ara atmos$era controlata&TA& R 92.:'-). 9Legume proaspete" 7orcovi"
Pastrare&TA& R 92.:+-90 9Ceapa uscata" Pastrare &TA& R 92.:,-)2 9Carto$i de toamna
pentru consum alimentar" Pastrare&TA& R 92.:.-))9Legume proaspete" Tomate" Pastrare
$rigori$ica&TA& R 92.:)-). 9Legume proaspete" <ar#a" Pastrare &TA& R 92.:9-)99?sturoi
uscat" Pastrare &TA& R 92.:0-.+9Legume si $ructe proaspete" Pra#" Pastrare &TA& R
92.:-)+
7asuri legislative in sectorul legume $ructe
AvDnd Gn vedere procesul de preaderare a RomDniei la ?niunea Europeana/ sectorul de
legume si $ructe trece printr-o $a#a de trans$ormari intense/ care tre(uie sa asigure un cadru de
29
re$erinta ce Gncura6ea#a comertul corect/ transparenta pietei/ elimina produsele de o calitate
nesatis$acatoare si Gn acelasi timp duce la cresterea pro$ita(ilitatii productiei"
Ca urmare/ 7inisterul Agriculturii/ Padurilor si 4e#voltarii Rurale a luat o serie de masuri
legislative si organi#atorice pentru implementarea reglementarilor ?niunii Europene pe piata
de legume si $ructe proaspete"
Ast$el/ prin O"7"A"P"4"R nr" '%:200' s-a organi#at si $unctionea#a Inspectia de &tat
pentru Controlul Te1nic Gn Producerea si <alori$icarea Legumelor si Fructelor
2I"&"C"T"P"<"L"F"3/ autoritate responsa(ila pentru coordonarea/ implementarea si respectarea
legislatiei armoni#ate Gn sectorul de legume si $ructe"
La aceasta data Gsi des$asoara activitatea pe aceasta linie un numar de ). inspectori
reparti#ati la nivel national pe 6udete/ Gn $unctie de volumul de activitate din s$era producerii si
comerciali#arii legumelor si $ructelor"
&copul principal a I"&"C"T"P"<"L"F" este ca toate cantitatile de legume si $ructe ce se
comerciali#ea#a pe piata romDneasca sa Gndeplineasca conditiile preva#ute de standardele
nationale/ recent armoni#ate"
Prin atri(utiile sale legale I&CTP<LF asigura 5
a3 <eri$icarea aplicarii te1nologiilor de cultura Gn e-ploatatiile comerciale producatoare de
legume si $ructe9
(3 Prelevarea de pro(e/ prin sonda6/ din culturile de legume si pomi $ructi$eri a caror
productie este destinata comerciali#arii/ precum si din produse pe $iliera de comerciali#are/
pentru veri$icarea nivelurilor ma-ime admise de su(stante remanente" Prelevarea pro(elor
pentru anali#area su(stantelor contaminante si remanente se $ace con$orm legislatiei Gn
vigoare" Controlul acestor produse se e$ectuea#a Gn la(oratoare acreditate de 7"A"P"4"R"9
c3 e$ectuarea prin sonda6 la producatorii agricoli si Gn pietele angro controlul privind
sortarea/ am(alarea/ etic1etarea si depo#itarea $ructelor si legumelor/ potrivit standardelor de
calitate Gn vigoare9
d3 veri$icarea con$ormitatii $ructelor si legumelor cu standardele de calitate pe $iliera de
produs9
e3 emiterea de certi$icate de con$ormitate pentru $ructe si legume proaspete si certi$icate
de destinatie industriala pentru $ructele si legumele destinate prelucrarii industriale9
$3 controlarea loturilor de $ructe si legume Gn stare proaspata sau procesata/ destinate
e-portului sau provenite din import/ privind conditiile de securitate si calitatea acestora9
g3 veri$icarea certi$icatului de con$ormitate si certi$icatului de destinatie industriala9
13 constatarea savDrsirii contraventiilor si aplicarea sanctiunilor preva#ute de legislatia Gn
vigoare"
Hn aceasta etapa se impune ca operatorii din sectorul de legume si $ructe sa cunoasca
standardele de calitate armoni#ate" Ast$el la legumele si $ructele pre#entate spre comerciali#are
am(alate tre(uie sa pre#inte etic1ete li#i(ile ase#ate Gn mod vi#i(il cu date despre natura si
provenienta produselor/ iar Gn $iecare am(ala6 o singura clasa de calitate "
Pentru produsele pre#entate spre comerciali#are neam(alate comerciantii tre(uie sa
e-puna un anunt vi#i(il si li#i(il cu principalele in$ormatii cerute de standardele de calitate5
varietate - soi/ originea produsului si clasa de calitate din care $ace parte"
4e asemenea I"&"C"T"P"<"L"F" are Gn vedere reali#area unui program sustinut de controale
de con$ormitate a calitatii legumelor si $ructelor Gn stare proaspata cu standardele de
comerciali#are armoni#ate cu cele ale Comunitatii Europene/ pe Gntreaga $iliera de produs
%0
2producatorYZ)29procesator- comerciant3/ atDt pentru piata interna cDt si pentru produsele
provenite din import sau destinate e-portului"
&ursa5 7inisterul Agriculturii/ Padurilor si 4e#voltarii Rurale

BIBLIOGRAFIE
I7erceologia produselor alimentareJ- *ologa @eicu/ Ed" OscarPrint/
*ucuresti/ 999
RRR"ar1iva"in$ormatiei"ro
RRR"atentie"ro
RRR"s$in"ro
RRR"i4ieta"ro
RRR"rom"alimenta"ro:press
RRR"6urnalul"ro
RRR"terapii-naturiste"ro
RRR"(ursaagricola"ro
RRR"roms1op"ro
RRR"o(iectiv"(r"ro
RRR"(anateanul"ro
RRR"$ormula-as"ro
%