Sunteți pe pagina 1din 3

ROLUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

Pentru a preciza rolul administratiei in conditiile statului de drept om incerca sa realizam!in


cadrul acestei lucrari!o analiza sistematica!mai cuprinzatoare!care!depasind analiza structurala si
"unctionala!urmareste studierea relatiilor dintre elementele sistemului!precum si dintre acestea si
intre#ul sau si celelalte elemente ale sistemului social$In acest "el este posi%il a se "ace distinctia
intre relatiile interne ale sistemului si relatiile sistemului cu mediul social incon&urator$
Cunoasterea si apro"undarea relatiilor structurale interne ale administratie pu%lice! institutiile
administratie!autoritatile administratie!colectiitatile locale!re#ulile &uridice sau
ne&uridice!mi&loacele materiale si umane ale administratiei pu%lice!nu se pot realiza in %une
conditii daca nu sta%ilim mai intai care sunt relatiile!pe de o parte intre administratia pu%lica
centrala sau locala ca su%sisteme ale sistemului social #lo%al si celelalte elemente ce "ormeaza
su%sisteme distincte si care!impreuna!compun mediul sau cadrul social incon&urator al
administratiei pu%lice$
Cunoasterea acestor relatii dintre administratia pu%lica si celelalte elemente ale sistemului
social!mai ales a in"luentelor reciproce intre acestea!permite conturarea rolului administratie
pu%lice!misiunilor sale'intr(un cuant adecat lim%a&ului adoptat de teoria sistemelor!conturarea
"unctiilor administratie pu%lice in cadrul societatii!demers pe care il om "ace in capitolul priind
"unctiile administratiei pu%lice in statul de drept$
Su%ordonata #uernului!administratia poseda o anumita autonomie!al carei #rad este ala%il dupa
epoci!natiuni!re#imuri$
In "iecare tara e)ista o anumita putere administratia$Aceasta datorita continuitatii lucrarilor
administratiei si a sericiilor sale!datorita permanentei!te*nicitatii!competentei ssi "unctionalitatii
sale si!de asemenea!datorita e)istentei unei caste!"ormate din personalul politic si administrati$
Administratia e)ercita o anumita in"luenta asupra #uernului!su#erandu(i anumite
atitudini$Administratia are putere pentru ca ea insasi este o "orta!o putere$
Intr(o "orma #enerala!permanenta actuala a "unctionarilor!continuitatea administratiei!
estompeaza amploarea sc*im%arilor politice!sc*im%ari care rezulta din deplasari in ma&oritatea
parlamentara!din ascensiunea la putere a unor partide a"late in opozitie sau c*iar necunoscute$
In administratie!anumite or#ane!anumite sericii!e)ercita in domeniile care le sunt proprii o
anumita in"luenta speciala$Di"eritii "unctionari din minitere!di"eritii lucratori au cuant #reu
asupra ointei oamenilor politici$
E)ista c*iar o tendinta a administratiei de a deeni independenta "ata de puterea politica! de a
nesocoti autoritatea acesteia$
+uernul!din totdeauna si in toate tarile!s(a preocupat de a tine in mana administratia!de a se
prote&a impotria nesupunerii si a "ortei e)cesie a "unctionarilor$
De aceea!si(a rezerat mi&loacele de actiune!el "iind cel care(i numeste!aansaza si reoca pe
"unctionarii superiori!e)ercita puterea ierar*ica si puterea disciplinara$
Uneori!#uernul este sla% inarmat pentru aceasta,de e)emplu prin acordarea dreptului la #rea al
"unctionarilor in unele tari-$
.unctionarii pro"ita de aanta&ele atasate "unctiei si isi doresc ca ele sa se re"lecte in aceasta$
Dar administratia nu e)ercita actiitatea sa in propriul sau interes economic!nici in interesul
a#entilor sai!nici nu se "ace in!!interesul printului/adica al puterii suerane$
Ea este destinata!in toate tarile moderne!rezolarii tre%urilor pu%lice!este le#ata de sistemul statal
si tre%uie sa actioneze pentru %inele comun!"iind inestita cu autoritate! dar!in acelasi timp!ea
tre%uie sa cola%oreze cu pu%licul'ea este inestita cu mi&loacele de constran#ere!dar!in
practica!ea o intre%uinteaza pe cale de e)ceptie$
Raporturile pe care le antreneaza cu pu%licul sunt mai mult sau mai putin dezoltate!mai mult
sau mai putin %azate pe intele#ere!dupa epoca si dupa tari$
Ast"el!putem aminiti administratia prusina sau #ermana!care aeau tendinta de a se tine la
distanta de cei administrati!de a(si impune ointa mai de#ra%a decat a proceda prin conin#ere$
In opozitie!administratia americana este "oarte aproape de cei administrati!se straduieste sa
cunoasca neoile pu%licului!sa(l conin#a de e"icacitatea si oportunitatea masurilor pe care le ia$
Termenul de !!administratie/ este comod si se aplica ansam%lului aparatului administrati! dar in
administratie e)ista de "apt mai multe!!administratii/$
Acestea prezinta de la una la alta di"erente!nu au aceleasi trasaturi!aceleasi procedee in cadrul
aceleiasi tari$Cu toate acestea!"ara sa ne oprim la sistemele de relatii!administratiile aceleiasi tari
sunt animate de spirit identic!au anumite caractere comune!optand pentru aceleasi re#uli
#enerale!ast"el ca principalele sisteme administrie constituie!"iecare in parte!un tot$Asa dupa
cum om edea pe tot parcursul analizei noastre!institutiile administratie! sistemul administrati
al unei natiuni nu "ormeaza un ansam%lu izolat!o institutie inc*isa!independenta de mediul in
care e)ista$
Din aceasta cauza!in "iecare tara si in "iecare moment al istoriei!re#imul administrati este
rezultatul unei serii de cauze!in cea mai mare parte e)terioare lui' el re"lecta re#imul
politic!economic!social al poporului in care el se aplica!din epoca in care se plaseaza'el este
marcat de ointe!raspunde la aspiratii si neoi$
Sistemul administrati en#lez!sinstemul administrati #erman!cel rusesc sau c*inezesc!
Poarta amprenta caracterelor esentiale pe care le prezinta or#anizarea politica!economica
si sociala a An#liei!+ermaniei!Rusiei!C*inei$
.ara indoiala ca orice sistem administrati are in el o anumita parte de mostenire!de traditie!care(
i este inerenta!de aceea nu tre%uie sa uitam sa(l analizam in "unctie de timpul si mediul in care
e)ista si din care a iesit$
Tre%uie notat!insa!ca re#imul administrati al unui popor e)ercita in"luente asupra ietii
politice!economice si sociale a poporului respecti$
Ast"el!sistemul administrati en#lez!in aspectul sau clasic!"aora%il colectiitatilor locale
si care pune administratia si pe cei administrati pe picior de e#alitate in "ata puterii &udeciare!a
contri%uit la dezoltarea in iata locala a unui anumit apetit pentru participare la a"acerile pu%lice
si a "acut sa creasca la cetatean sensul li%ertatii$
Alte sisteme!care nu procura ast"el de #arantii e"icace!antreneaza toropeala cetatenilor!
pasiitatea lor$Aceasta conditioneaza esecul sau succesul in administratia di"eritelor
natiuni$Asadar!un re#im administrati intr(o tara nu este numai rezultat!ci este si o cauza$
ADMINISTRATIAPUBLICA!TEORII!REALITATI!PERSPECTI0E!PRO.$UNI0$DR$ IOAN
ALE1ANDRU!editia a I0(a reizuita si adau#ita!editura LUMINA LE1!Bucuresti!2334
pa# 56(57