HEPATITELE ACUTE VIRALE

- 6 virusuri cu tropism hepatic primar

- virusuri cu transmitere fecal orala: A,E
- virusuri cu transmitere parenterala B,C,D,G,TT
- virusuri hepatotrope cu afectare hepatica secundara: EBV, CMV, vsherpes
simple!, vsvaricelo-"osterian, vsru#eolic, vsru$eolic, vsCo!sac%ie B si
adenovirusuri
HEPATITA ACUTA VIRALA TIP A
Etiolo&ie
- vs hepatitei A este vs A'(
- unitar anti&enic
- multiplicare intrahepatica timp de )-* saptamani
- multiplicare san&uina fu&ace + la finalul incu$atiei,
- e!cretie fecala --. saptamani dupa infectie
- este pre"ent in ficat, $ila, fecale, san&e
- face parte din familia /icornaviridae, &enul 0epatovirus
- re"ista luni in apa contaminata, apa de mare, re"iduuri
- inactivat la 61 de &rade C intr-o ora si la -11 &rade C intr-un minut
- inactivat de su$stante clori&ene in concentratii o$isnuite2 radiatii 3V
Clinic
- incu$atia medie 41 de "ile + -*-*1 "ile,
- de$ut acut fe$ril cu
- sdr pseudo&ripal +cefalee, mial&ii,
- sdr di&estiv + &returi, varsaturi, inapetenta,
- astenie fi"ica
- 56- artral&ii
- icter
7nvesti&atii de la$orator
- serolo&ice:
- Ac anti 0VA 7&M 8 infectie acuta
- Ac anti 0VA 7& G 8status post infectie acuta, persista toata viata ,
asi&ura protectie definitiva
- A& V0A identificat in meterii fecale prin imunelectronomicroscopie
9ursa de infectie- e!clusiv umana
- $olnavi cu forme clinice manifeste + icterice6 anicterice,
- conta&io"itatea incepe in ultimele :--1 "ile ale perioadei de incu$atie si se
incheie odata cu aparitia icterului + apro!imativ :--1 "ile de la de$utul
simptomatolo&iei,
- $olnavul cu infectie asimptomatica
- nu e!ista purtatori
- nu e!ista infectie cronica
Transmitere
- mecanism fecal 8oral
- indirecta simpla prin apa, alimente contaminate +;fructele de mare<,
folosite crude sau insuficient prelucrate termic
- indirecta comple!a prin o$iecte contaminate ,mana murdara,muste
'eceptivitatea
- &enerala
- $oala manifesta clinic apare la )*-*1 = din infectati
- copilul mic face frecvent infectii inaparente sau forme clinice usoare
manifeste, dar anicterice + frecvent nedia&nosticate,
- copilul mare si adultul fac frecvent forme manifeste ale $olii
- 61->1= din persoanele adulte poseda Ac protectori + ma#oritatea dupa
infectii su$clinice,
- imunitatea postinfectionala durea"a toata viata
- nu se cunosc recidive sau reim$olnaviri
?actori favori"anti
- factorul natural 8 se"onalitate de se"on rece +toamna-iarna,
- factorul economico-social
- a&lomeratia
- conditii de i&iena precara
- &rad de educatie sanitara sca"ut
?orma de manifestare
- endemo- sporadica
- endemo- epidemica + 'omania,
- sporadica +tarile de"voltate,
/rofila!ie
- administrarea de 7& standard
- 1,1. 8 1,1* ml6 %& im in ma!im : "ile de la contactul infectant
sau pree!punere
- asi&ura protectie 4-6luni
- indicatii :
@ pree!punere la calatorii neimuni in "onele endemice
de hepatita A
@ poste!punere la copii neimuni contacti cu $olnavi
- imuni"are activa: vaccin cu vs inactivat cu formol, adsor$it pe fosfat de
aluminiu
HEPATITA ACUTA VIRALA TIP B
- infectia cu V0B este considerata una din cele mai importante infectii
cronice virale , cuprin"and un spectru lar& de manifestari clinice:
- forme inaparente 8 forme fulminante de hepatita acuta
- hepatita cronica
- ciro"a hepatica
- carcinom hepatocelular
- anual, peste *1 milioane de persoane sunt infectate cu V0B
- infectia persistenta apare la 1,-- .1= din populatia afectata
- )1= din cei infectati cronic vor deceda
Clinic
- manifestarile clinice sunt asemanatoare cu ale celorlalte tipuri de hepatita
acuta virala, dar cu unele particularitati:
- de$ut insidios, frecvent marcat de manifestari ale $olii
comple!elor imune +artral&ii, eruptii,
- perioada prodromala si de stare prelun&ite
- forme fulminante si complicatii mai frecvente
Etiolo&ie
VHB:
- virus AD(
- face parte din familia 0epadnaviridae
- microscopul electronic: particula sferica de apro!imativ ).mm avand
- invelis @ anvelopa de :nm, la nivelul careia se &aseste
A&0Bs
- portiune centrala, sferica de .A nm ce repre"inta
nucleocapsida, care contine:
@ A&0Bc nedetecta$il in san&e, ci numai in
hepatocite
@ AD( partial du$lu catenar
@ AD( polimera"a
@ A&0Be care este corelat cu replicarea virala si
infectivitatea
Dinamica markerilor virali in infectia acuta cu VHB
- AgHB
- este primul mar%er ce apare in infectia acuta
- apare in san&e la --. saptamani dupa infectie, respectiv 4-6
saptamani anterior manifestarilor clinice
- persista in perioada de stare apro!imativ -. saptamani
- dispare in convalescenta + la apro!imativ -64 din infectati,
- daca persista mai mult de 6luni@B purtator cronic
- AgHBe
- apare imediat dupa A&0Bs
- dispare la apro!imativ -1 saptamani dupa de$utul clinic
- persistenta B -1 saptamani @ infectie persistenta
- ADN viral
- al 4-lea mar%er ce apare
- detectat prin /C'
- mar%er de replicare virala
- Ac.HBC
- apar inainte de de$utul clinic
- cresc in perioada de stare si convalescenta
- scad rapid in primul an dupa infectie
- 7&M anti 0Bc persista pana la . ani2 repre"inta mar%er de replicare
virala
- poate fi mar%er de dia&nostic al infectiei acute in a$senta A&0Bs
- 7& G anti 0Bc persista toata viata la cei cu infectie cronica
- Ac. anti HB
- apar in convalescenta, tardiv, dupa disparitia A&0Bs
- la -1-.1= pot apare inainte de de$utul clinic , formea"a
comple!e imune A&-Ac @B eruptie, artrita
- persista toata viata si asi&ura protectie fata de reinfectie
A&0Bs 5 Ac7&M anti 0Bc@ infectie acuta
A&0Bs 5 Ac7&G anti 0Bc@ infectie persistenta
Ac7&M anti 0Bc 5 Ac anti 0Bs@ infectie autolimitanta recenta
Ac7& G anti 0Bc 5 Ac anti 0Bs @ infectie autolimitanta in antecedente
9ursa de infectie 8 umana
- $olnavi + .*-)*=, cu forme acute icterice6 anicterice
- infectatii cu forme inaparente + infectia inaparenta este consecinta do"elor
infectante mici,
- infectatii persistent + purtatori sanatosi de A&0Bs, 8 persoane cu raspuns
imun inadecvat6 modificat
- repre"inta re"ervorul natural de V0B
- porta#ul apare la 1,-- .1= din infectati, in functie de varsta, do"a
infectanta, se! MB ?, factori &enetici, $oli asociate
- foarte frecventi la nou nascuti si su&ari cu infectie transmisa de la
mama + :1->1=,
- infectiile manifeste clinic reali"ea"a rar persistenta la adulti +C-=,
- supravietuitorii formelor fulminante nu reali"ea"a porta#
- cele mai mici prevalente ale porta#ului sunt la donatorii de san&e
+1,- 8 -=,
- cele mai mari prevalente ale porta#ului sunt la &rupele
- porta#ul este mai frecvent la anumiti $olnavi: $oala DoDn, lepra
lepromatoasa, leucemie cronica, infectati 07V,
- porta#ul este mai frecvent la anumite &rupari etnice +chine"i,
africani,
- purtatorii convalescenti de A&0Bs
- $olnavii cu hepatita cronica, ciro"a hepatica, 0CC
Transmiterea
- A&0Bs a fost identificat in toate secretiile si umorile or&anismului , dar
implicate in transmitere sunt:
- san&ele si derivate de san&e
- saliva
- secretii &enitale
- do"a infectanta este de -1

:
8 -1
>
, in pre"enta unor minime le"iuni
te&umentare sau mucoase
- infectivitatea serului dispare la >1 &rade C dupa .1 min
- e!ista 4 modalitati de transmitere importante
1. Transmiterea percutana /permucoasa prin sange
- inoculari prin manopere medicale + tratamente parenterale, tratamente
stomatolo&ice, transfu"ii, investi&atii inva"ive, interventii chirur&icale,
- inoculari prin manopere nemedicale: consumatorii de dro&uri iv, tatua#,
piercin&, manichiura, $ar$ierit,
- inoculari ;oculte< , prin ;mod de viata< posi$ile datorita re"istentei crescute
a V0B pe o$iecte ce pot intra in contact cu le"iuni mucoase si cutanate
+ importante in coa$itari prelun&ite : intrafamiliar, unitati de in&ri#ire de
lun&a durata,
2. Transmiterea sexuala
- prin secretii &enitale si saliva
- homose!uali 6heterose!uali cu parteneri multipli
- intrafamilial
- pentru tarile cu endemie inalta este modalitatea de transmitere cea mai
importanta la varsta adulta
3. Transmiterea perinatala
- poate surveni prin infectie ; in utero<, in timpul nasterii, sau dupa nastere
+ prin alaptare, de la mama cu infectie acuta in trim 777 de sarcina sau
purtatoare de A&0Bs
- infectia aparuta la nou-nascut este asimptomatica
- la nou-nascut imediat dupa nastere: 7& specifice antihepatita B5 vaccinare
antihepatita B
'eceptivitatea
- in "onele cu prevalenta mare a porta#ului de A&0Bs infectia este
do$andita frecvent perinatal si apoi intrafamilial
- in "onele cu prevalenta mica a purtatorilor, infectia se reali"ea"a
preponderent la varsta adulta, procentul infectatilor crescand cu varsta
?actori favori"anti
- a&lomeratia
- promiscuitatea se!uala
- carentele i&ienice in colectivitati
Manifestarea procesului epidemiolo&ic
E!ista 4 "one de prevalenta a porta#ului de A&0Bs
- tari cu nivel sca"ut al porta#ului A&0Bs
- tari de"voltate +93A, Australia, (oua Eeelanda, Europa de (ord si Vest,
- porta# A&0Bs C -= din populatia &lo$ala
- profila!ia este recomandata &rupelor cu risc
. tari cu nivel mediu al porta#ului A&0Bs
- Europa de Est si "ona mediteraneana
- porta# A&0Bs .-:= +'omania :-A=,
- profila!ia este recomandata nou-nascutilor si &rupelor cu risc de infectie
+personal sanitar, familiile purtatorilor, homose!uali, dro&ati iv,
4 tari cu nivel crescut al porta#ului A&0Bs
- porta# A&0Bs A-41=
- Asia de 9ud, Africa, Alas%a
- profila!ia recomandata de la nastere

/rofila!ia
Specifica
- vaccinarea antihepatita B
- actual: vaccin recom$inant ce contine A&0Bs
- viitor: vaccin recom$inant ce contine anti&ene de suprafata 5 anti&ene de
mie"
- asocierea de imunostimulatori care sa optimi"e"e raspunsul imun
pe viata numai cu . do"e vaccinale
. imuno&lo$uline specifice antihepatita B
- nou- nascuti din mame A&0Bs po"itive +7& 1,1* ml6 %& c 5 vaccinare,
- poste!punere +intepari accidentale,
@ administrare in primele )Ah
@ do"a: 1,1:ml6 %& c + apro!*ml la adulti,
@ asociere vaccinare
@ se favori"ea"a san&erarea
@ spalare cu apa si sapun + pt stropirile oculare- apro!*11ml apa,
@ de"infectie locala --*min: apa o!i&enata 4=, alcool etilic :1=,
iodofori .,*=, clorhe!idina 1,1*=, acid $oric 4=, colir antiseptic
Nespecifica
- screenin&ul atent al donatorilor +e!cluderea definitiva a purtatorilor de
A&0Bs si temporar --an- a contactilor pacientilor cu hepatita acuta virala
si a persoanelor care au primit san&e in ultimele 6luni,
- limitarea transfu"iilor
- autotransfu"ia
- sterili"area corecta a instrumentarului medical
- pentru instrumentele sensi$ile + endoscoape,tu$ulaturi de intu$atie, 8
imersie in su$stante de"infectante +&lutalardehida .)=,
-
-
0E/AT7TA C3 V0D
Etiolo&ie
- vs A'( , citopato&en
- sferic, 4*-4: nm + descoperit in ->:: de 'i"etto,
- mie" cu A'( monocatenar circulari"at 5 proteina ce repre"inta A& D
- este un virus defectiv , necesitand V0B pentru reali"area infectiei si a
replicarii
- infectia cu V0D este urmata de le"iune hepatica si supresia replicarii
V0B
- infectia cu V0D se reali"ea"a in . moduri:
= coinfectie VHB si VHD
- hepatita acuta in evolutia $ifa"ica clinica si $iochimica
- frecvent se o$tine vindecare
- *--1= cronici"are
= suprainfectie VHD a purtatorilor cronici VHB
- fa"a acuta-B frecvent hepatita fulminanta
- fa"a cronica -B pro&resia catre hepatita cronica si ciro"a hepatica in :1=
din ca"uri
9ursa de infectie- umana
- $olnavul si purtatorul cronic de V0D
- incu$atie .--1 saptamani
Transmiterea
- similara cu a V0B, prin secretiile si umorile ce contin virusul, pe cale
percutana, per mucoase si se!ual
- cei mai afectati sunt: consumatorii de dro&uri iv, hemofilici, mai putin
homose!ualii
'eceptivitatea
- coinfectia depinde de circulatia V0B si V0D si de e!punerea repetata
- suprainfectia poate surveni oricand la purtatorii de A&0Bs
Manifestarea procesului epidemiolo&ic
- studiile seroepidemiolo&ice au demonstrat ca hepatita D are o distri$utie
mondiala, dar modelul ei nu se suprapune cu cel al hepatitei B
- prevalenta cea mai mare este in $a"inul mediteranean, Africa Centrala,
$a"inul Ama"onului si tari est europene
- epidemii severe au fost o$servate in America de 9ud si Africa Centrala
/rofila!ie
- presupune prifila!ia V0B
HEPATITA CU VHC
- descoperita in ->A>
- B -11 milioane infectati cu V0C in lume
Etiolo&ie
- V0C este un vs ce contine A'( monocatenar cu -1111 nucleotide
- apartine familiei ?laviviridae, &enul 0epacivirus
- e!ista 6 &enotipuri cu mai multe su$tipuri
- 'omania: &enotipul -$ 8 asociat cu cele mai mari rate de cronici"are si cel
mai prost raspuns la tratament
- vs are re"istenta sca"uta in mediul e!tern
- vs se replica la nivelul hepatocitelor fara efect citopato&en, mecanismul
le"iunilor hepatice este pro$a$il imunolo&ic
- aparitia 0CC se produce in .1-41 ani din momentul infectiei
- detectarea A'( viral prin /C' este sin&urul mar%er al replicarii virale,
utili"at si in monitori"area tratamentului antiviral
- Ac anti V0C sunt neprotectori, ei fiind mar%eri de infectivitate
-
Clinic
- $oala manifesta clinic este rara si putin severa
- >*= sunt infectii inaparente
- tendinta marcata la cronici"are si mali&ni"are +B*1=,
- incu$atia intre . sapt- 6luni +o$isnuit 6-> saptamani,
9ursa de infectie 8 umana
- purtatorii cronici de V0C 8 prevalenta crescuta la :
- consumatorii de dro&uri iv + )A- :)=,
- hemofilici si politransfu"ati
- hemodiali"ati
- homose!uali
- 07V po"itivi
- $olnavii cu hepatita acuta cu V0C
- viremia apare la --. saptamani dupa contactul infectant si persista
apro! -1 saptamani in infectiile autolimitante sau indefinit in infectiile
cronice
- V0C se identifica in san&e, saliva, secretii &enitale
- $olnavii cu hepatita cronica cu V0C
Transmiterea
- parenterala, percutan si permucoase
- posttransfu"ionala +actual riscul este de -6.111- 6111 de unitati de san&e
transfu"at,
- administrarea de dro&uri iv+B)1= din infectii,
- se!uala, posi$ila, dar mult mai redusa si mai putin eficienta decat
transmitea V0B sau 07V
- transmiterea intrafamiliala este posi$ila dar cu risc redus + 4-*=,
- transmiterea verticala posi$ila ,este cu risc redus +4-*=, dependenta de
sarcina virala a mamei
- coinfectia cu 07V s-a dovedit a fi favori"anta pentru transmiterea verticala
si se!uala a V0C
- saliva contine virus , dar este implicata in mod e!ceptional in transmitere
'eceptivitatea- &enerala
- >*= din infectii sunt inaparente
Manifestarea procesului epidemiolo&ic
- infectia cu V0C este raspandita in intrea&a lume, dar im$olnavirile sunt
rare
/rofila!ia
- nu e!ista profila!ie specifica
- nespecifica, similara cu a infectiei cu V0B
HEPATITA CU VHE
-V0E 8 particule sferice , neinvelite ,de .)-4)nm
- apartine familiei Caliciviridae ,&enul 0epevirus
- este un vsA'(, continand un A'( monocatenar
- vsa fost vi"uali"at prin microscopie electronica in materiile fecale ale
infectatilor
Clinica
- evolutia clinica este similara cu a hepatitei A
- $oala este autolimitanta , nu cronici"ea"a, nu e!ista stare de purtator
- evolutie severa la &ravide, cu Mt @ .1-)1=
- incu$atia -*-6* "ile +medie .*-)1 "ile,
- conta&io"itatea premer&e de$utul clinic disparand precoce in perioada de
stare
- 7&M V0E semnifica infectia acuta
9ursa de infectie- umana
- $olnavi cu infectie aparenta clinic si inaparenta
Transmiterea
- cale fecal 8orala, prin apa contaminata , contact persoana-persoana
- prin san&e,putin pro$a$ila, datorita viremiei de scurta durata
'eceptivitatea
- ma#oritatea infectiilor la copii sunt inaparente + ca si la V0A,
- la adulti, forme manifeste clinic
- imunitatea postinfectioasa este solida, dura$ila, indiferent de forma de
manifestare clinica
Manifestarea procesului epidemiolo&ic
- endemo- epidemica si endemo- sporadica in stransa le&atura cu consumul
de apa contaminata fecal
- mari epidemii hidrice au fost raportate in 7ndia, /a%istan, China, Me!ic,
e!- 3'99, tari din nordul Africii
/rofila!ie
- nespecifica - similara cu a hepatitei A
- nu e!ista profila!ie specifica
0E/AT7TA C3 V0G
- V0G este un virul A'(
- transmiterea preponderent prin san&e si manevre parenterale
- frecvent infectii cronice