-observatia -cercetarea in laborator -cercetarea in vase de vegetatie -cercetarea in camp 2.clasificarea experientelor dupa locul unde se desfasoara: -de laborator -cu factori controlabili -de camp 5.factori deformanti ai prductiei parcelelor: -influenta marginilor; -influenta vecinilor; -influenta golurilor. 7.influenta vecinilor depinde de urmatorii factori: -distanta intre randuri; -factorii experimentali; -deosebirile intre variante; -forma parcelelor experimentale. 9.avantaje ale randomizarii variantelor in interiorul blocurilor; -ofera posbilitatea compararii variantelor mereu cu alti vecini; -asigura datele experientelor proprietatii matematice; -asigurarea confidentialitatii numelor variantelor; 10. martor intr-o experinta poate fi : -media experientei; -varianta cea mai buna; -varianta raionata; -compararea tuturor variantelor intre ele.
11.terenul destinat amplasarii experintelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cinditii: -uniform; -specific plantei cultivate; -reprezentativ. 13.determinarea uniformitatii campului de experienta: -utilizarea plantelor indicator; Putin sensibile:cartof,porumb; Sensibile:cereale de primavara,sfecla pt zahar; Foarte sensibile: canepa,mustarul; -culturi de recunoastere(experinte oarbe). 14.note acordate la observatiile pe vegetatie:9,1,0. 17.stabilirea semnificatiei diferentelor de productie cu ajutorul diferentelor limita (DL)-tabel: Valoarea d Grad de semnificatie + - d < DL 5% DL5% <d<DL<1% DL1%<d<DL0,1% d>DL0,1% Nesemnificativ Semnificativ Distinct semnificativ Foarte semnificativ
* ** ***
- -- ---
18.metode de asezare a experintelor(clasificare): -metode vechii: asezare liniara, patratica, in fasii; -metode noi: metoda blocurilor,asezarea in patrat latin, asezarea in grilaje 3.conditiile care influenteaza reusita experientelor: -precizarea obiectivelor experientelor -alegerea terenului -dotarea cu inventarul necesar -folosirea unui asolament -uniformitatea lucrarilor -repetarea in timp si spatiu a fiecarei experinte -gradul de pregatire al personalului
4.definiti urmatoarele notiuni: Experienta de camp: o cultura comparativa asezata pe parcele si executata cu sdopul de a afla care este varianta cea mai productiva care da productie de calitate si la un pret mai mic; Varianta: reprezinta totalitatea parcelelor experimentale dintr-un camp de experienta care cu aceeasi conditii de vegetatie in raport cu factorul studiat; Repetitia: reprezinta totalitatea variantelor asezate o singura data pe teren; Parcela experimentala: unitatea de baza a unei experiente si are caracteristic faptul ca toate parcelele au aceeasi forma si dimensiune si sunt grupate cat mai strans in jurul unui punct; Martor: varianta cu care se compara celelalte variante. 6. parcelele experimentale de forma dreptunghiulara au urmaroarele avantaje: -cuprind mai mult din neuniformitatea terenului; -reduc eroarea experimentului cu 25%; -folosesc mai rational terenul-eliminari frontale mici; -foarte utile in experientele de mecanizare; -micsoreaza variatia productiilor in cadrul fiecarei variante; -inlesnesc numarul lucrarilor de intretinere, recoltatul. 8.numarul de repetitii depinde de factorii urmatori: -dotarea tehnica ; -metoda de asezare a experintei; -gradul de variabilitate al fertilitaii solului; -amplitudinea diferentelor intre variante; -numarul variantelor experimentale; -uniformitatea biologica a semintelor; 12.masuri pentru uniformizarea solului in campul de experienta: -aplicarea timp de 3-4 ani a unor doze egale de ingrasamant; -semanatul unei singure plante pe intreaga suprafata; -distanta de siguranta-minim 100m; -evitarea:- inglobarii in perimetrul experimental a drumurilor: -mulcirii campului; -terenurilor imburuienate -pagubelor cauzate de animale, pasari -neuniformizarea maxima: exp.cu ingrasaminte,irigatii,lucrari; minime: exp. agro-fitotehnice. -indepartarea resturilor vegetale-coceni tuberculi; 15.observatii generale care se fac in timpul vegetatiei de porumb: -data rasaritului -aprecierea rasarirului:1-9 -rezistenta la temperaturi scazute:1-9 -goluri dupa rasarire:nr -starea culturii:3 ori-rarit-panicul,formare stiuleti; -data inspicatului:75% -data aparitiei matasii:75% -rezistenta la cadere:1-9 -uniformitatea plantelor: dupa inspicat -inaltimea planteleor: la recoltare,10 pl -rezostenta la seceta:1-9 -inaltimea insertiei stiuletilor: 10 pl,cm -rezistenta la boli:taciune 1-9 ap matasii -rezistenta la daunatori: molia porumbului 1-9 -prezenta copiilor:1-9 -data maturitatii -rezistenta frunzelor la scuturare:1-9 -rezistenta tulpinilor la frangere.1-9 -rezistenta la cadere a plantelor si tulpinilor:1-9 -dispunderea pasunilor pe siulete -lungimea cozii stiuletilor:cm -pozitia stiuletilor la recoltare -aspectul frunzelor la maturitateae stiuletilor:ciloarea 16.explicati modul in care se pregateste solul pentru experinte in vase de vegetatie: Se recolteaza un numar de circa 50 de probe individuale care se omogenizeaza, rezultand o proba medie. La recoltarea probelor trebuie sa se tina seama de lcrarile care s au executat pe terenul respectiv evitandu se in aceelasi timp terenurile unde s-au folosit erbicide cu efect permanent, unde au fost amplasate platforme de gunoi, stane,etc. Inainte de a fi pus in vas se repartizeaza aceeasi cantitate de sol pentru ca rezultatele sa poata fi compatibile.