Sunteți pe pagina 1din 5

1.

metode de cercetare stiintifica in agricultura:


-observatia
-cercetarea in laborator
-cercetarea in vase de vegetatie
-cercetarea in camp
2.clasificarea experientelor dupa locul unde se desfasoara:
-de laborator
-cu factori controlabili
-de camp
5.factori deformanti ai prductiei parcelelor:
-influenta marginilor;
-influenta vecinilor;
-influenta golurilor.
7.influenta vecinilor depinde de urmatorii factori:
-distanta intre randuri;
-factorii experimentali;
-deosebirile intre variante;
-forma parcelelor experimentale.
9.avantaje ale randomizarii variantelor in interiorul blocurilor;
-ofera posbilitatea compararii variantelor mereu cu alti vecini;
-asigura datele experientelor proprietatii matematice;
-asigurarea confidentialitatii numelor variantelor;
10. martor intr-o experinta poate fi :
-media experientei;
-varianta cea mai buna;
-varianta raionata;
-compararea tuturor variantelor intre ele.


11.terenul destinat amplasarii experintelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele
cinditii:
-uniform;
-specific plantei cultivate;
-reprezentativ.
13.determinarea uniformitatii campului de experienta:
-utilizarea plantelor indicator;
Putin sensibile:cartof,porumb;
Sensibile:cereale de primavara,sfecla pt zahar;
Foarte sensibile: canepa,mustarul;
-culturi de recunoastere(experinte oarbe).
14.note acordate la observatiile pe vegetatie:9,1,0.
17.stabilirea semnificatiei diferentelor de productie cu ajutorul diferentelor limita
(DL)-tabel:
Valoarea d Grad de
semnificatie
+ -
d < DL 5%
DL5% <d<DL<1%
DL1%<d<DL0,1%
d>DL0,1%
Nesemnificativ
Semnificativ
Distinct
semnificativ
Foarte
semnificativ

*
**
***

-
--
---


18.metode de asezare a experintelor(clasificare):
-metode vechii: asezare liniara, patratica, in fasii;
-metode noi: metoda blocurilor,asezarea in patrat latin, asezarea in grilaje
3.conditiile care influenteaza reusita experientelor:
-precizarea obiectivelor experientelor
-alegerea terenului
-dotarea cu inventarul necesar
-folosirea unui asolament
-uniformitatea lucrarilor
-repetarea in timp si spatiu a fiecarei experinte
-gradul de pregatire al personalului


4.definiti urmatoarele notiuni:
Experienta de camp: o cultura comparativa asezata pe parcele si executata cu
sdopul de a afla care este varianta cea mai productiva care da productie de
calitate si la un pret mai mic;
Varianta: reprezinta totalitatea parcelelor experimentale dintr-un camp de
experienta care cu aceeasi conditii de vegetatie in raport cu factorul studiat;
Repetitia: reprezinta totalitatea variantelor asezate o singura data pe teren;
Parcela experimentala: unitatea de baza a unei experiente si are caracteristic
faptul ca toate parcelele au aceeasi forma si dimensiune si sunt grupate cat mai
strans in jurul unui punct;
Martor: varianta cu care se compara celelalte variante.
6. parcelele experimentale de forma dreptunghiulara au urmaroarele avantaje:
-cuprind mai mult din neuniformitatea terenului;
-reduc eroarea experimentului cu 25%;
-folosesc mai rational terenul-eliminari frontale mici;
-foarte utile in experientele de mecanizare;
-micsoreaza variatia productiilor in cadrul fiecarei variante;
-inlesnesc numarul lucrarilor de intretinere, recoltatul.
8.numarul de repetitii depinde de factorii urmatori:
-dotarea tehnica ;
-metoda de asezare a experintei;
-gradul de variabilitate al fertilitaii solului;
-amplitudinea diferentelor intre variante;
-numarul variantelor experimentale;
-uniformitatea biologica a semintelor;
12.masuri pentru uniformizarea solului in campul de experienta:
-aplicarea timp de 3-4 ani a unor doze egale de ingrasamant;
-semanatul unei singure plante pe intreaga suprafata;
-distanta de siguranta-minim 100m;
-evitarea:- inglobarii in perimetrul experimental a drumurilor:
-mulcirii campului;
-terenurilor imburuienate
-pagubelor cauzate de animale, pasari
-neuniformizarea maxima: exp.cu ingrasaminte,irigatii,lucrari;
minime: exp. agro-fitotehnice.
-indepartarea resturilor vegetale-coceni tuberculi;
15.observatii generale care se fac in timpul vegetatiei de porumb:
-data rasaritului -aprecierea rasarirului:1-9 -rezistenta la
temperaturi scazute:1-9
-goluri dupa rasarire:nr -starea culturii:3 ori-rarit-panicul,formare
stiuleti;
-data inspicatului:75% -data aparitiei matasii:75% -rezistenta la
cadere:1-9
-uniformitatea plantelor: dupa inspicat -inaltimea planteleor: la
recoltare,10 pl
-rezostenta la seceta:1-9 -inaltimea insertiei stiuletilor: 10 pl,cm
-rezistenta la boli:taciune 1-9 ap matasii -rezistenta la daunatori:
molia porumbului 1-9
-prezenta copiilor:1-9 -data maturitatii -rezistenta frunzelor la
scuturare:1-9
-rezistenta tulpinilor la frangere.1-9 -rezistenta la cadere a plantelor
si tulpinilor:1-9
-dispunderea pasunilor pe siulete -lungimea cozii stiuletilor:cm
-pozitia stiuletilor la recoltare -aspectul frunzelor la maturitateae
stiuletilor:ciloarea
16.explicati modul in care se pregateste solul pentru experinte in vase de
vegetatie:
Se recolteaza un numar de circa 50 de probe individuale care se omogenizeaza,
rezultand o proba medie. La recoltarea probelor trebuie sa se tina seama de
lcrarile care s au executat pe terenul respectiv evitandu se in aceelasi timp
terenurile unde s-au folosit erbicide cu efect permanent, unde au fost amplasate
platforme de gunoi, stane,etc. Inainte de a fi pus in vas se repartizeaza aceeasi
cantitate de sol pentru ca rezultatele sa poata fi compatibile.