Capitolul 3

Proiectarea unei operatii de stimulare

prin fisurare hidraulica
Sa se determine presiunea de pompare pentru operati de fisurare
efectuata la o sonda la care se cunosc urmatoarele date:
adncimea sondei pn la baza superioar a perforaturilor
H 1500 35 n + ( )m 1780m = = H 1780m =
diametrul coloanei de exploatare
D 6
5
8
+
|

\
|
|

in = D
i
0.1683m =
diametrul evilor de extracie
d 2
7
8
+
|

\
|
|

in =
d
e
73mm = d
i
62mm =
grosimea stratului productiv supus tratrii
h 7 0.3 n + ( )m 9.4m = =
presiunea de zacamant : p
c
90 2 n + ( )bar 106 bar = :=
porozitatea absolut a rocii care alctuiete stratul productiv
m 14% =
permeabilitatea rocii :
k 30mD :=
Fisurarea se efectueaza cu un fluid gelificat fara aditiv pentru formarea
turtei avand:
densitatea

ff
925 2 n + ( )
kg
m
3
941
kg
m
3
= :=
vascozitatea fluidului de fisurare :
:= =
22

ff
150cP :=
ff
0.15 Pa s =
debitul de injectie al fluidului de fisurare
Q
inj
3
m
3
min
:= Q
inj
0.05
m
3
s
=
volumul de fluid de fisurare utilizat:
V
ff
110 3 n + ( )m
3
134 m
3
= :=
coeficientul lui Poisson
0.25 :=
densitatea medie a rocilor de deasupra stratului supus tratarii

r
2500
kg
m
3
:=
Operatia de fisurare se face pompand fluid de fisurare prin tevi de
extactie cu :
d 2
7
8
+
|

\
|
|

in =
fixate in coloana sondei cu packer recuperabil etansat deasupra
perforaturilor
porozitatea nisipului impachetat in fisura
m
n
30% :=
densitatea nisipului folosit ca material de sustinere a fisurii

n
2600
kg
m
3
:=
parametrul complex :
C
complex
1.7
n
10000
+
|

\
|
|

10
4

m
s
0
m
s
0.5
= :=
Sonda este perforata cu gloante cu diametrul de 8 mm, dispuse pe 2 generatoare la
distanta de 20 cm unul de altul.
Dupa adancime se estimeaza ca fisura va fi verticala.
23
Se cere sa se determine :
1) dimensiunile geometrice ale fisurii;
2) cantitatea de nisip utilizata pentru sustinerea fisurii;
3) eficienta operatiei de fisurare;
4) presiunea de pompare la suprafata;
5) tipul si numarul agregatelor de pompare necesare operatiei de fisurare.
1. Stabilirea dimensiunilor geometrice ale fisurii :
timpul operatiei de fisurare este :
t
o
V
ff
Q
inj
2680s = := t
o
0.744 ore =
viteza este :
v
o
C
complex
t
o
0
m
s
= :=
pentru grosimea fisurii se considera urmatoarele valori : k 1 6 .. :=

k
1mm
2mm
4mm
6mm
8mm
9mm
:=

k
0.039
0.079
0.157
0.236
0.315
0.354
in
=
pentru X rezulta urmatoarele valori :
X
k
1 C
complex
t
o

k
... = := X
k
15.606
7.803
3.902
2.601
1.951
1.734
=
24
1.734
suprafata fisurii la un moment dat este :
A
k
Q
inj

k

4 C
complex
2

\
|
|
|

e
X
k
( )
2
erfc X
k
( )

2 X
k

+ 1

(
(

... = := A
k
2289.583
2166.803
1949.148
1764.862
1608.718
1539.623
m
2
=
lungimea fisurii este :
L
k
A
k
2 h
... = := L
k
121.786
115.256
103.678
93.876
85.57
81.895
m
=
in continuare se vor determina parametrii necesari pentru utilizarea relatiilor lui
KERN si PERKINS :
d
ech
k
8
k
h

... = := d
ech
k
0.155
0.219
0.309
0.379
0.438
0.464
m
=
v
k
Q
inj
2
k
h
... = := v
k
2.66
1.33
0.665
0.443
0.332
0.296
m
s
=
Re
k

ff
v
k
d
ech
k

ff
... = := Re
k
2581.336
1825.28
1290.668
1053.826
912.64
860.445
=
numarul Reynolds < 2300, rezulta regim laminar de curgere, se va folosi relatia pentru
25
numarul Reynolds < 2300, rezulta regim laminar de curgere, se va folosi relatia pentru
fisuri verticale, pentru un regim laminar de curgere :
v
k
0.039
0.079
0.157
0.236
0.315
0.394
:=
Lv
k
E
v
Q
injv

v

\
|
|

v
k
0.074
|

\
|
|

4
... = :=
Lv
k
m
0.138
2.319
36.181
184.728
586.31
1435.06
m
=
0 500 1 10
3
1.5 10
3

0
4 10
3

8 10
3

k
Lv
k
L
k
,
din grafic rezulta urmatoarele valori pentru parametrii reali ai fisurii :
L
real
73m :=
real
4.7mm :=
2. Cantitatea de nisip ce va fi utilizata pentru sustinerea fisurii :
suprafata reala a fisurii este :
A
real
2 L
real
h 1372.4m
2
= :=
volumul fisurii este : V
fisura
A
real

real
6.45 m
3
= :=
acum se poate determina cantitatea de material de sustinere necesara pentru umplerea
fisurii formate :
V
nisip
V
fisura
1 m
n

( )
4.515 m
3
= :=
M
nisip
V
nisip

n
11739.51kg = := M
nisip
11.74 tone =
26
cantitatea de nisip ce revine la un metru cub de fisura :
x
nisip
M
nisip
V
ff
87.608
kg
m
3
= :=
densitatea fluidului de fisurare cu materialul de sustinere aflat in suspensie :

ff.am

ff
x
nisip
+
1
x
nisip

n
+
995.079
kg
m
3
= :=
3. Eficienta operatiei de fisurare : 8mm := k
f
83500
real
2
1.845m
2
= :=
k
f
1845mD :=
k
zf
k
f
k h +
h +
31.543 mD = :=
r
s
D
i
2
0.084m = := r
c
200m :=
k
m
k
zf
k ln
r
c
r
s
|

\
|
|

k
zf
ln
r
c
L
real
|

\
|
|

k ln
L
real
r
s
|

\
|
|

+
31.334 mD = :=

k
m
k
104.448 % = :=
2
ln
r
c
r
s
|

\
|
|

ln
r
c
L
real
4
|

\
|
|
|

324.686 % = :=
27
4. Presiunea de pompare la suprafata :
p
ps
p
fis
p
fr.TE
+ p
fr.perf
+ p
h
5...10 ( )bar + =
p
lit

r
g H 436.545 bar = :=
p
fis
2
1
p
lit
291.03 bar = :=
v
i
4 Q
inj

d
i
2

16.561
m
s
= :=
Re
i

ff.am
v
i
d
i

ff
6811.685 = :=

i
0.3164
Re
i
0.25
0.035 = :=
p
fr.TE

i
H v
i
2

ff.am

2 d
i

1364.495 bar = :=
n
p
h
20cm
47 = := d
p
8mm := c
d
0.8 :=
A
p
n
p
d
p
2

4
0.002m
2
= :=
v
p
Q
inj
A
p
c
d

26.455
m
s
= :=
p
fr.perf

ff.am
v
p
2
2
3.482 bar = :=
p
h

ff.am
g H 173.759 bar = :=
p
ps
p
fis
p
fr.TE
+ p
fr.perf
+ p
h
10bar + 1495.249 bar = :=
28
5. Stabilirea tipului si numarul agregatelor de pompare necesare :
Conform presiunii de pompare de la suprafata de 355,099 bar, se alege agregat de
pompare ACF 700B, ce va functiona in viteza a III-a, cu diametrul plungerelor de 90
mm si presiunea maxima de lucru 390 bar.
Debitul teoretic al agregatului ales este : Q
agr
390
l
min
:=
Numarul agregatelor este :
n
a
Q
inj
Q
agr
|

\
|
|

7.692 = := rezulta 8 agregate

29
Darcy 1 10
12
m
2
:= curse 1 := n 8 :=
cP 10
3
Pa s := bar 10
5
Pa :=
grad K :=
ora 1hr :=
mD 1 10
15
m
2
:=
zi 24ora := ciclu 1 :=
C K :=
g 9.81
m
s
2
:=
30
ore 3600s :=

k
0.001
0.002
0.004
0.006
0.008
m
=
31
0.008
0.009
daN 10N :=
E 2.06 10
11

N
m
2
:= E 2100615.399
kgf
cm
2
= Q
injv
2000 :=
E
v
0.5 10
6
:=
Q
inj
3000
l
min
=
ff
150 cP =

v
140 :=
32
E 2060000
daN
cm
2
=
tone 1000kg :=
33