Sunteți pe pagina 1din 7

Regimul totalitar in Romania

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni: un
anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o micare
politic care doretesimplementezeacestsistem.
Astfel, la 30 decembrie !"#, regele $i%ai este obligat s abdice, proclam&ndu'se
Republica (opular Rom&n ce marca succesul deplin al comunitilor pe calea instaurrii
unui regim totalitar.)n esen regimul totalitar comunist din Rom&nia a fost la fel ca *n
toate rile *n care s'au instaurat astfel de regimuri, av&nd *ns anumite particulariti care
l'au deosebit de acestea *n sens pozitiv sau negativ. Astfel, toate regimurile comuniste din
zona european au fost impuse de +niunea ,ovietic, cu acordul (uterilor occidentale i
complicitatea unor fore interne, fiind implementatedupmodelulsovietic.Aceste regimuri
s'au instaurat i meninut prin for, recurg&ndu'se *n acest scop la represiuni s&ngeroase
*n toate statele respective, la suprimarea drepturilor i libertilor fundamentale ale
omului, impun&ndu'se un singur partid declarat ca for politic conductoare,
realiz&ndu'se *n practic formula partid'stat. At&t economia c&t i politica acestor ri era
subordonat +niunii ,ovietice, fiind *n felul acesta afectate grav
independenaisuveranitateaacestora.
-r s ignorm particularitile fiecrui regim comunist din aceste ri, apreciem c, aa
cum am subliniat, esena lor a fost aceeai, adic de regimuri dictatoriale comuniste.
)ncercarea de a face o ierar%izare a acestor regimuri constituie o abatere de la realitate
av&nd, *n practic, consecine politice negative.
.ac se recurge totui la o nuanare, se poate aprecia c regimul cu duritatea cea mai
e/cesiv a fost cel bolevic al crui model a fost copiat de celelalte state comuniste,
+niunea ,ovietic fiind fora conductoare a lumii socialiste. 0ot ca o nuanare trebuie
menionat cazul 1ugoslaviei, care a respins at&t modelul c&t i tutela sovietic, regimul
politic din aceast ar, neav&nd aceeai duritate, pstr&nd totodat legturile cu
2ccidentul i lumea a treia.
Regimul comunist din Rom&nia, *ntins pe un timp *ndelungat de peste patru decenii, a
cunoscut mai multe perioade cu anumite etape *n cadrul acestora, comport&nd o serie de
particulariti.
2 prim perioad este cea dintre !"3'!45 din timpul guvernrii lui 6%. 6%eorg%iu'.e7.
)n cadrul acestei perioade e/ist dou etape distincte: prima din !"3'!53, iar a doua din
!53 p&n *n !45, an *n care 6%eorg%iu'.e7 a *ncetat din via, locul su fiind luat de
8icolae Ceauescu.
A doua perioad a acestui regim este cea dintre !45 ' decembrie !3!, din timpul
guvernrii lui 8icolae Ceauescu.
)n cadrul acestei perioade se pot distinge trei etape: prima din !45'!#9 a doua din
!#'!3:, iar a treia din !3 ' decembrie !3!.
;;;.referat.ro
)n funcie de aceste perioade i etape, regimul comunist din Rom&nia a avut o serie de
particulariti distincte.
)n prima etap <!"3'!53= din perioada guvernrii lui 6%eorg%iu'.e7, regimul
dictatorial comunist din Rom&nia a avut cel mai represiv caracter, cum i cea mai
accentuat obedien fa de +niunea ,ovietic. >ste etapa in care s'a practicat o mare
prigoan i reprimare *mpotriva elitelor rom&neti i c%iar a categoriilor sociale de
muncitori, rani, pe care regimul pretindea c se spri7in.
Au avut loc arestri i deportri masive de ordinul miilor, condamnri la ani grei de
detenie i la moarte, sau c%iar lic%idarea unor persoane fr a fi 7udecate. (rintre cei
arestai, iar unii dintre ei c%iar lic%idai, au fost o serie de personaliti politice i
intelectuali de frunte, precum i rani i muncitori care erau *n dezacord cu politica
regimului. 2 politic de reprimare s'a dus c%iar i *n r&ndurile partidului comunist cu
scopul *nlturrii rivalilor politici.
2bidiena fa de +niunea ,ovietic s'a manifestat nu numai *n plan politic, ci i
economic c&nd prin intermediul sovromurilor <societi mi/te sovieto'rom&ne *n care
partea sovietic deinea pac%etul ma7oritar=, economia rom&neasc a fost practic
subordonat celei sovietice care a prdat'o i a 7efuit'o. Aceast stare de lucruri s'a
datorat i faptului c pe teritoriul Rom&niei e/ista armata sovietic, iar toate instituiile de
stat, politice, economice, de *nvm&nt, de cultur, armata, serviciile de informaii etc.,
aveau consilieri sovietici care *i impuneau politica proprie intereselor sovietice.
0ot *n aceast etap a avut loc i naionalizarea principalelor mi7loace de producie i
colectivizarea forat a agriculturii care, *n fapt au dus la lic%idarea proprietii private *n
marea ei ma7oritate i la instituirea proprietii de stat sub denumirea de proprietate
socialist. (rin aceste aciuni cetenii rii au a7uns s depind de stat, iar drepturile i
libertile individuale au fost afectate dramatic.
)n aceast etap s'au realizat bazele regimului totalitar, av&nd o singur for politic
politic cu rol conductor ' partidul comunist i cu o total subordonare a societii civile
celei politice. ,'a instituit un sistem draconic de cenzur asupra mi7loacelor de informare
*n mas, precum i a tuturor publicaiilor, literaturii i artei, istoriei etc., care au fost
ideologizate i constr&nse s slu7easc politica partidului. )n instituiile de *nvm&nt i
cultur au fost implementate tiparele sovietice, iar ideologia comunist a devenit
elementul de baz al acestora. (resa devenise *n totalitatea sa un mi7loc docil de slu7ire a
politicii regimului totalitar comunist.
Relaiile e/terne *n ansamblul lor erau orientate spre +niunea ,ovietic, *ntrerup&ndu'se
astfel *n bun msur legturile tradiionale ale Rom&niei cu 2ccidentul. Rom&nia devine
membru al C.A.>.R.'lui <organism economic= *n !"! i membru al 0ratatului de la
?arovia <pact militar= *n !55, ambele organisme fiind dominate de +niunea ,ovietic
prin intermediul crora urmrea s menin rile socialiste din >uropa *n zona sa de
influen i *n acelai timp s contracareze organismele similare ale 2ccidentului.
0rebuie menionat totui c *n aceast etap de regim totalitar, Rom&nia a cunoscut o
cretere economic pe baza unei rate ridicate a acumulrii, urmrindu'se industrializarea
i electrificarea rii cu accent pe dezvoltarea industriei grele, *ndeosebi a celei
constructoare de maini. (rocesul de industrializare s'a *nfptuit *n mare parte prin
acumulri care au lovit *n nivelul de trai al populaiei.
(e plan e/tern trebuie menionat, ca un succes primirea Rom&niei *n 2.8.+., *n anul
!55, desc%iz&ndu'se rii noastre posibilitatea de a 7uca *n etapele urmtoare un rol activ
pe arena internaional.
(rima etap din perioada guvernrii lui 6%eorg%iu'.e7 se *nc%eie cu retragerea trupelor
sovietice de pe teritoriul rii noastre, ca rezultat al unei politici abile ale acestei
guvernri, Rom&nia fiind singura dintre rile aflate *n aceast situaie, care a reuit o
astfel de performan.
A doua etap a guvernrii lui 6%eorg%iu'.e7 <*nc%eiat prin decesul acestuia survenit *n
primvara anului !45=, se caracterizeaz printr'o anumit liberalizare a regimului
comunist, materializat prin eliberarea deinuilor politici din *nc%isori i printr'o anumit
elasticitate *n viaa spiritual, continu&ndu'se totodat procesul de dezvoltare economic.
(e plan e/tern s'a promovat o politic de independen fa de +niunea ,ovietic i o
reorientare spre occident. Aceast realitate i'a gsit e/presia mai ales *n @.eclaraia din
aprilie@ din !4". 1ntervalul :3 august !""'4 martie !"5 cuprinz&nd patru guvernari,
doua ale generalului Constantin ,anatescu <:3 august A" noiembrie !"" si " noiembrie'4
decembrie !""= si 8icolae Radescu <4 decembrie !""':3 februarie !"5= a fost marcat
de eforturi considerabile ale fortelor democratice din tara de a instaura si pastra regimul
democratic *n fata ofensivei accelerate a comunistilor, la adapostul numeroaselor trupe
sovietice prezente *n tara, pentru acapararea principalelor p&rg%ii ale puterii. )n aceasta
perioada institutia monar%ica *n frunte cu regele $i%ai a *ncercat sa profi 3s3:"b te
de prestigiul relativ dob&ndit dupa :3 august !"" *ncerc&nd pastrarea constitutionalitatii
statului rom&n. (recizam *n acest sens, ca la sf&rsitul lunii august !"", regele $i%ai a
repus *n vigoare Constitutia din 344 cu modificarile aduse de BConstitutiunea din :3
martie !:3C.
6uvernele gen. ,anatescu s'au remarcat prin sustinerea eforturilor Rom&niei
angrenate *n razboiul alaturi de 8atiunile +nite pe plan e/tern, *n vreme ce *n interior,
masurile luate au vizat, *n principal, revenirea la regimul democratic antebelic, dar, *n
multe cazuri, efectele nu au fost cele asteptate, desc%iz&nd c%iar calea unor abuzuri
inerente:
' amnistia generala politica si militara <:" august !""=,
' desfiintarea lagarelor de munca <:" august !""=,
' rezolvarea problemelor actiunea de Brom&nizareC a *ntreprinderilor desfasurata de
regimul Antonescu9 problemele minoritare si de migratiune <septembrie !""=,
' purificarea administratiilor publice <! septembrie !""=,
' adoptarea primelor masuri privative de libertate *mpotriva celor considerati vinovati de
dezastrul tarii <Degea "33 din octombrie !""=.
)n cea de a doua guvernare sunt de retinut masurile legislative privind restituirea
Bbunurilor luate de pe teritoriul +R,,C si cele referitoare la *ntarirea eforturilor pentru
*nceperea operei de refacere a tarii, alaturi de ac%itarea constanta a datoriilor impuse prin
Conventia de Armistitiu din :E3 septembrie !"".
0rebuie mentionat ca *n tot acest interval, Rom&nia devenise o tara ocupata de
sovietici, fapt semnalat at&t de factorii politici interni, c&t si de observatorii straini. .esi
opozitia politica *n Rom&nia grupata *n Flocul 8ational .emocrat <F8.= constituit la :0
iunie !"" din (8G, (8D, (,. si (CR realizase obiectivul *nlaturarii lui Antonescu si,
declarativ, dupa :3 august !"", fortele *n cauza se pronuntasera pentru continuarea
colaborarii pe calea democratizarii tarii, reprezentantii (CR, la :4 septembrie !"" s'au
e/primat de7a pentru o noua forma de colaborare, numita -rontul 8ational .emocrat. )n
acest 7oc politic, a fost atras de partea (CR si (,. precum si alte grupari de mai mica
importanta considerate democrate. )n octombrie !"", reprezentantii -8. au dat regelui
(latforma -8. cer&nd desc%is *ncredintarea puterii si formarea noului guvern. )n
consecinta, reprezentantii (CR si (,. din primul guvern ,anatescu au demisionat, pe
acest fundal intervenind si o prima presiune sovietica a generalului ?inogradov care, la :
noiembrie !"" atragea atentia asupra Bmersului nesatisfacator al aplicarii Conventiei de
ArmistitiuC, cer&nd totodata guvernului Bsa curme politica de taraganareC.
Al doilea guvern ,anatescu, largind colaborarea politica, nu a reusit prea multe *n
planul democratiei interne, *n vreme ce, dincolo de granitele tarii, *nt&lnirea celebra dintre
,talin si C%urc%ill de la $oscova din !':0 octombrie !"", stabilea *n fapt, fara stirea
celor ce urmau a fi afectati faimoaselor acorduri de procenta7 *n virtutea carora Rom&nia
intra *n procent de !0H *n sfera de influenta sovietica la propunerea britanica, aprobata,
cum era de asteptat, fara rezerve de partea sovietica. ,curt timp dupa formarea acestui
guvern, *n vreme ce reprezentantul $oscovei, al doilea comisar pentru Afaceri >/terne,
Andrei 1. ?*sinsIi se afla *n prima sa vizita *n Rom&nia, $oscova a ordonat e/pulzarea
administratiei rom&ne din Ardealul eliberat *n urma operatiunii Carei',atu $are,
*nc%eiata la :5 octombrie !"", problema dezbatuta aprins de membrii guvernului *n
,tenograma Consiliului de $inistri din 3 noiembrie !"".
,c%imbarea cabinetului ,anatescu s'a produs la initiativa, de aceasta data, a
partidelor istorice, care au refuzat *ncercarea de numire ca ministru de razboi a gen. C.
?asiliu Rascanu cunoscut apropiat al comunistilor.
Da : decembrie !"" a intervenit demisia gen. ,anatescu si numirea *n aceeasi zi
a gen. Radescu, fost ad7utant al reginei $aria si unul din fosta organizatie de e/trema
dreapta, Cruciada Romnismului creata *n !34 dar care era cunoscut ca adversar al
6ermaniei, motiv pentru care fusese internat *n lagar de regimul Antonescu. 6uvernul
format de Radescu a continuat linia precedenta promov&nd o serie de masuri privind:
' abrogarea legislatiei antievreiesti <decembrie !""=,
' urmarirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de razboi <ianuarie !"5=,
' organizarea sindicatelor profesionale <ianuarie !"5=,
' adoptarea Degii 34 pentru ,tatutul 8ationalitatilor $inoritare <# februarie !"5=,
' adoptarea Degii pentru epurarea presei si a Degii pentru disponibilizarile *n armata
<februarie !"5=.
)n fata presiunilor tot mai accentuate ale e/tremei st&ngi comuniste, gen. Radescu
s'a aflat *ntr'o situatie foarte comple/a rezultata at&t din disputa politica interna, c&t si din
eforturile pentru aplicarea Armistitiului si, nu *n ultimul r&nd, pentru sustinerea trupelor
rom&ne angrenate *n razboi <aproape 3# de divizii=, mai ales acum, c&nd se desfasura
operatiunea BFudapestaC <'5 ianuarie !"5=.
)n acest conte/t, liderul comunistilor, 6%eorg%e 6%eorg%iu'.e7 s'a deplasat la
$oscova <3 decembrie !""'4 ianuarie !"5=, unde a primit indicatii clare cu privire la
problema preluarii puterii. )ntors *n tara, *n sedinta -8. din :" ianuarie, comunistii au
fi/at tactica de urmat linia guvernarii, iar la Congresul ,indicatelor din :4'30 ianuarie
!"5, problema cuceriri puterii politice a fost pusa desc%is. .in acel moment, a fost
agitata teza instaurarii unui nou guvern democrat.
(artidele istorice alaturi de rege se pronuntau pentru sustinerea gen. Radescu *n
continuare, consider&nd ca efortul principal *l constituie frontul si abia la *nc%eierea
razboiului sa aiba loc alegeri libere solicitate de -8..
.e cealalta parte, comunistii si aliatii lor din -8., baz&ndu'se pe relativa
influenta *n r&ndurile muncitorimii din oras, critic&nd tot mai des guvernul, a trecut la
atragerea de partea lor si a taranimii care reprezenta ap/. 30H din populatia tarii, agit&nd
problema pam&ntului, a unei noi reforme agrare. )n decembrie !"", a fost crata Comisia
pentru studiul reformei agrare *n frunte cu ministrul taranist, 1on Judita. Da 0 februarie
!"5, *n numele (8G, 6%eorg%e Kane a depus (roiectul de lege care prevedea
e/proprierea mosiilor av&nd peste 50 de %a la ses si 30 %a la deal si munte. Duati prin
surprindere, reprezentantii -8., *n speta analfabetul Romulus Karoni, membru *n
Comisie din partea -rontului (lugarilor, a declarat ca nu are *ncredere *n capacitatea
guvernului de a face reforma si s'a retras. )n aceeasi zi, Comitetul Central al -rontului
(lugarilor a dat Manifestul catre tarani *n care, *n mod fals, arata ca B(8G si (8D nu vor
sa fiti *mproprietaritiC, cer&ndu'le sa treaca imediat la *nfaptuirea reformei agrare,
asigur&ndu'i ca -8. va legifera actele lor. Astfel, taranii au trecut la ocuparea mosiilor,
fara a mai astepta legea.
)n paralel, -8. a actionat *n forta pentru preluarea prefecturilor si primariilor
astfel ca, *n luna februarie !"5, *n 50 din cele 53 de 7udete ale tarii se instalasera ilegal
prefecti comunisti sau ai -8..
(artidele istorice au condamnat aceasta practica, cer&nd organizarea de alegeri
comunale si 7udetene, fiind refuzate *nsa, de -8.. )n fata acestor acte ilegale, la
februarie !"5 gen. 8icolae Radescu a rostit un discurs la sala Aro *n care a subliniat ca
reforma agrara nu se poate *nfaptui dec&t dupa *ncetarea razboiului, si a asigurat ca Bva
apara cu orice pret linistea si ordinea *n taraC.
)n sedinta Consiuliului de $inistri din 4 februarie !"5, Radescu s'a e/primat si
mai clar, arat&nd ca se va opune Bdin toate puterile si daca este nevoie sa a7ungem la
razboi civil *l vom face, domnilor, oricare ar fi rezultatulC. )n replica, *n ziua de :"
februarie !"5, *n tara s'au produs mari manifestatii organizate de -8.. Da Fucuresti, *n
fata (alatului Regal au fost *nregistrate victime *n r&ndul manifestantilor care au *ncercat
sa ocupe $inisterul de 1nterne. )n seara aceleiasi zile, la radio, gen. Radescu a condamnat
energic tulburarile provocate de cei pe care *i numea Bindivizi fara neam si fara
.umnezeuC. Reprezentanti ai armatei, c&tiva generali si ofiteri superiori, apropiati *nsa de
(C s'au desolidarizat de actiunea si declaratiile gen. Radescu. )n consecinta, Radescu a
elaborat decretul de disponibilizare a celor care au *ncalcat disciplina militara, regele
pun&ndu'si semnatura pe decret. .e provocarile *n cauza, sovieticii, la cel mai *nalt nivel
si la mare distanta de Fucuresti, nu erau straini, ziarul B(ravdaC de la primele ore ale zilei
de :5 februarie demonstr&nd *n paginile sale faptul ca Bei stiauC ce urma sa se *nt&mple *n
Rom&nia. )n tara, Comisia Aliata de Control <sovietica= trecuse la dezarmarea trupelor
rom&ne, fara a tine cont de protestele $arelui ,tat $a7or Rom&n. 0rebuie amintit ca *n
zilele de "' februarie !"5 la 1alta, se desfasurasera lucrarile Conferintei aliate si
conducatorii +R,,, ,+A si $arii Fritanii *si e/primasera Bacordul comun pentru o
politica comunaC mention&nd intentia rezolvarii Bprin mi7loace democraticeC a tuturor
problemelor politice si economice ale fostelor state satelite ale A/ei.
Diderii (8G si (8D, ca de altfel si regele $i%ai nu au sesizat sensul real al
declaratiei finale de la 1alta continu&nd sa spere ca englezii si americanii nu vor sacrifica
Rom&nia intereselor sovietice. )n fapt, la 1alta fara sa se traseze frontiere s'au sa se
semneze *ntelegeri secrete, prin Bacordul comunC din comunicatul final se validau practic
procentele de la $oscova din octombrie !"". )n acelasi timp, partidele istorice, prin
actiunea comunistilor, au fost afectate de anumite desprinderi de grupuri, cum a fost
cazul la :3 februarie !"5 c&nd gruparea fostului lider al tineretului 8ational Garanist s'a
desprins din (8G devenind (8G'Anton Ale/andrescu si a aderat la -8.. 0ot astfel, s'a
*nt&mplat si cu gruparea liberalului 6%eorg%e 0atarescu care s'a desprins din (8D si a
creat (8D'0atarescu.
(e acest fundal, biograful oficial al regelui $i%ai, Art%ur 6ould Dee aprecia ca
gen. 8icolae Radescu, prin actiunile sale, Ba fost ultimul glas ostil comunismului, care a
rasunat la postul de radio FucurestiC. (e :4 februarie !"5 a sosit *n tara ?*sinsIi care s'a
prezentat la general, cer&ndu'i *ncetarea actiunilor sale. Da obiectiunile lui Radescu
referitoare la *ncalcarea procesului democratic promis *n comunicatul final de la 1alta,
?*sinsIi i'a declarat ferm ' BIalta sunt euC.
A doua zi, ?*sinsIi a fost la regele $i%ai *n fata careia a sustinut ca Radescu
trebuie sc%imbat pentru ca este fascist, aduc&nd totodata critici si lui 1uliu $aniu.
.esi pe :3 februarie reprezentantii ,+A si $arii Fritanii *n Comisia Aliata de Control de
la Fucuresti *i propusesera lui ?*sinsIi sa aiba consultari cu privire la criza rom&neasca,
acesta le'a raspuns abia pe 5 martie ca +R,, solicita un guvern Bcu adevarat democraticC
*n Rom&nia, pentru *ndeplinirea obligatiilor din Conventia de Armistitiu si pentru a se
asigura *n aceasta tara, spatele frontului Armatei Rosii.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate