15

CUPRINS
Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei________________________________________2
1.1. Definitii
1.2. Structura trezoreriei
1.2.1. Actiunile
1.2.2. Obligatiunile
1.2.3. Dreptul de subscriere
1.2.4. Warantul
1.2.5. Optiunile
1.2.6. Contractul utures
1.2.!. "onurile de tezaur
1.2.#. Obligatiuni de stat
1.2.$. Certificate de depozit cu dobanda
1.3. Organizarea si functiile ser%iciului trezoreriei intreprinderii
1.4. Sarcinile trezoreriei
Capitolul 2. Evaluarea prin fluxuri de trezorerie________________________________________10
Capitolul . Previzionarea trezoreriei_________________________________________________1
!i"liografie _______________________________________________________________________1#
15
Capitolul 1. $efinirea %i %tructura trezoreriei
1.1. $efinitii

&rin trezorerie se intelege ansa'blul operatiunilor financiare desfasurate de un agent econo'ic
pentru atragerea disponibilitatilor banesti necesare si utilizarea lor in %ederea realizarii obiectului sau de
acti%itate. (egat de acti%itatea agentilor econo'ici apare ter'enul de lic)iditate care reprezinta
capacitatea unitatii econo'ice de a transfor'a i'ediat sau intr*un anu'it inter%al de ti'p si fara
pierderi+ 'i,loacele 'ateriale sau creantele de care dispune -n bani de cont sau in nu'erar. (ic)iditatea
da e.presie calitatii acti%itatii desfasurate si deter'ina sol%abilitatea intreprinderii+ adica aptitudinea
acesteia de a*si onora in orice 'o'ent obligatiile ce decurg din relatiile cu creditorii sai.
/otiunea de trezorerie a cunoscut diferite definitii de*a lungul ti'pului.
0ntr*o acceptiune globala trezoreria reprezinta diferenta dintre acti%ele si datoriile a caror
lic)iditate si e.igibilitate sunt i'ediate.
Cea 'ai restransa definitie a acesteia1 &rezorerie ' $i%poni"ilitati
Alta+ 'ai e.tensi%a+ include pe langa disponibilitati si titlurile de plasa'ent susceptibile a
se transfor'a -n disponibilitati.
Definitia acreditata de O.2.C.C.A. 3ranta4 e.tinde continutul de trezorerie neta
adaugand disponibilitatilor+ titlurile de plasa'ent+ creditele pe ter'en scurt plus soldurile creditoare ale
conturilor curente+ efectele co'erciale scontate dar nea,unse la scadenta+ precu' 5i creantele cedate
3incluse -n categoria anga,a'entelor -n afara bilantului4.
O alta definitie practica si de altfel 'ai co'pleta este reprezentata de su'a ele'entelor
constituti%e ale acesteia+ adica a acti%elor si pasi%elor de trezorerie. Confor' acesteia1
&rezoreria' (ic)iditati * in cont curent %i in ca%a+, -ctive .inanciare de &rezorerie /
Pa%ive de &rezorerie0 unde1
Acti%e financiare de trezorerie 6 7alori 'obiliare de plasa'ent 8 2fecte co'erciale de incasat
8 "ilete de trezorerie si certificate de depozit
&asi%e de trezorerie 6 Soldul creditor al contului curent 8 Credite de trezorerie 8 Credite de scont
1.2. Structura trezoreriei
Inve%titii financiare pe ter1en %curt sau titlurile de plasa'ent sau %alori 'obiliare de
plasa'ent sunt ac)izitionate in %ederea %anzarii si realizarii unui castig pe ter'en scurt.
15
0n structura in%estitiilor financiare pe ter'en scurt se includ1 actiuni+ obligatiuni+ actiuni proprii
rascu'parate+ obligatiuni e'ise si rascu'parate e socieate+ precu' si alte titluri si creante cu' sunt
bonurile de tezaur pe ter'en scurt+ certificate de depozit+ etc.
0n functie de sursa de pro%enienta si de destinatia lor+ actiunile si obligatiunile se i'part in doua
categorii1
* actiuni si obligatiuni cu'parate in scopul %anzarii si obtinerii unui %enit
* actiuni si obligatiuni proprii+ ce includ actiunile e'ise de societate+ %andute si apoi
rascu'parate in scopul re%anzarii la un pret a%anta,os sau acordarii salariatilor proprii+ si obligatiunile
e'ise de societate in scopul obtinerii unui i'pru'ut pe obligatiuni. 0n 'o'ntul ra'bursarii creditului
obligatiunile sunt rascu'parate si anulate.
$i%poni"ilitatile "ane%ti se rezinta sub for'a nu'erarului din caseria societatilor+ a depozitelor
bancare in conturile curente de lei sau %aluta si sub for'a unor %alori de incasat cu' ar fi cecurile de
incasat+ efectele de incasat si efecte re'ise spre scontare.
Nu1erarul din caseria societatilor se prezinta in lei sau %aluta si alte %alori 3 ti'bre fiscale si
postale+ bilete de trata'ent si odi)na+ tic)ete si bilete de calatorie+ alte %alori4. Confor' 9otararea nr.
21#5 din 3: noie'brie 2::4 pri%ind aprobarea /or'elor 'etodologice pentru aplicarea pre%ederilor art.
5 si 6 din Ordonanta ;u%ernului nr. 15<1$$6 pri%ind intarirea disciplinei financiar*%alutare prin plafon
zilnic 'a.i' de plati se intelege totalitatea platilor efectuate in nu'erar de o persoana ,uridica intr*o
singura zi+ respecti% 1:.::: =O/. &latile in nu'erar catre persoane ,uridice sunt acceptate in li'ita
unui plafon zilnic 'a.i' de 1:.::: =O/+ platile catre o singura persoana ,uridica fiind ad'ise in li'ita
unui plafon de 5.::: =O/.
Sunt interzise platile frag'entate in nu'erar catre furnizorii de bunuri si ser%icii+ pentru facturile
a caror %aloare este 'ai 'are de 5.::: =O/.
&ersoanele ,uridice pot ac)ita facturile cu %alori care depasesc plafonul de 5.::: =O/ catre
furnizorii de bunuri si ser%icii astfel1 5.::: =O/ in nu'erar+ su'a care depaseste acest plafon putand fi
ac)itata nu'ai prin instru'ente de plata fara nu'erar.
0AS ! > S0?@A?0A (@A@=0(O= D2 /@B2=A=C prezinta notiunea de ec)i%alente de
nu'erar.
Ec)ivalentele de nu1erar sunt in%estitii pe ter'en scurt si e.tre' de lic)ide+ usor con%ertibile
in nu'erar al caror risc de sc)i'bare este nese'nificati%. Acestea sunt1 depozite la ter'en cu scadenta
sub trei luniD actiunile+ obligatiunile si alte titluri foarte lic)ide ac)izitionate pentru a fi transfo'ate in
nu'erar .
&rin conturile curente la "anca se e%identiaza disponbilitatile in lei sau %aluta ale intreprinderii
e.istente in conturile bancare. &rin aceste conturi se inregistreaza toate operatiunile banesti intre
societate si banca. 0n debitul acestor conturi sunt e%identiate incasarile 3 creante de la clienti sau debitori
di%ersi+ depuneri de nu'erar+ pri'irea unui credit bancar+ etc.4 iar in creditul conturilor sunt reflectate
15
toate platile 3 datorii catre furnizori+ creditori di%ersi+ bugetul statului+ ridicari de nu'erar+ ra'burasare
rate credie+ etc4. Soldul final al unui cont este in 'od curent debitor+ reprezentand disponibilul e.istent
la un 'o'ent dat+ daca soldul este creditor e.pri'a creditele acordate de banca si nera'bursate.
2.trasul de cont este docu'entul ce atesta tranzactiile in lei sau %aluta.
$epozitele la ter1en sunt considerate instru'ente de trezorerie daca scadenta este 'ai 'ica de
un an.
-creditivul este o 'odalitate de decontare de regula i'pusa de furnizor+ care asigura acestuia
'i,loacele banesti pe 'asura li%rarii unor bunuri sau prestari de ser%icii.
Acrediti%ul reprezinta disponibilitatile banesti ale cu'paratorului %irate intr*un cont distinct la
dispozitia furnizorului si destinate ac)itarii obligatiilor fata de acesta+ pe 'asura li%rarii de 'arfuri+
e.ecutarii de lucrari sau prestarii de ser%icii. 2l poate fi ali'entat si din credite bancare pe ter'en scurt+
daca cu'paratorul nu dispune de lic)iditati proprii.
Desc)iderea acrediti%ului trebuie co'unicata bancii furnizorului prin inter'ediul bancii
cu'paratorului+ odata cu conditiile in care el se realizeaza.
&entru incasarea su'elor pre%azute in acrediti%+ furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care
apartine docu'entele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acrediti% pentru li%rarea bunurilor si
prestarea ser%iciilor.
Acrediti%ele pot fi desc)ise la banca in lei sau in de%ize. Deoarece in cazul acrediti%elor desc)ise
in de%ize inter%in acti%e banesti in %alute straine+ acestora li se aplica aceleasi cerinte pri%ind e%identa
lor cat si aceleasi reguli pri%ind relatia dintre leii ro'anesti si unitatile 'onetare straine ca si
disponibilitatilor banesti pastrate in de%ize in bancile cu'paratorilor. &rincipalele etape pri%ind
derularea decontarilor pe baza de acrediti%e sunt1
* inc)eierea unui contract co'ercial prin care partenerii au con%enit decontarea pe baza de
acrediti%D
* desc)iderea acrediti%ului in lei sau in %aluta pe baza ordinului dat de catre client bancii saleD
* li%rarea bunurilor+ conco'itent cu intoc'irea docu'entelor aferenteD
* utilizarea efecti%a a acrediti%uluiD
* intrarea in posesia bunurilor pe baza docu'entelor prezentate de catre client.
-van%uri de trezorerie %unt su'e puse la dispozitia ad'inistratorilor sau altor salariati din
unitate+ in %ederea efectuarii unor plati in fa%oarea intreprinderii cu' sunt1
E apro%izionari de 'ateriale si alte bunuri de %alori 'iciD
E efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol+ recla'a si publicitateD
E c)eltuieli de transport+ deplasari+ detasariD
E ser%icii postale si ta.e de teleco'unicatii.
A%ansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si de%ize. 0n cazul a%ansurilor in de%ize+ la
decontarea lor pot sa apara diferente fa%orabile sau nefa%orabile de curs %alutar.
15
-lte valori de trezorerie 0n caseriile unitatilor econo'ice se 'ai pot pastra si alte %alori+
categorie in care sunt incluse1 ti'bre fiscale si postale+ bilete de trata'ent si odi)na+ tic)etele si biletele
de calatorie si alte %alori.
1.2.1. -ctiunile
Actiunile sunt titluri financiare ce reprezinta drepturile detinatorului intr*o societate. Actiunile
reprezinta parti indi%izibile+ de %aloare egala+ din capitalul social al societatii. 7aloarea no'inala a unei
actiuni e'isa de o societate reprezinta banii pe care actionarii i*au depus initial+ la inceperea afacerii+
pentru fiecare actiune e'isa. &retul platit ulterior pentru cu'pararea unei actiuni reprezinta %aloarea
rezultata in ur'a cererii si ofertei de pe piata si poate fi diferit de %aloarea no'inala. &rin cu'pararea de
actiuni+ in%estitorul de%ine actionar al societatii respecti%e+ acesta dispunand de anu'ite drepturi
specifice prin i'partirea profiturilor si a riscurilor. @n in%estitor poate cu'para sau %inde actiuni
oricand doreste. 2l este indreptatit sa %oteze politica societatii+ sa nu'easca sau sa de'ita conducerea
e.ecuti%a a acesteia si+ in cazul in care societatea obtine profit+ el este indreptatit sa pri'easca o parte
din acesta sub for'a de di%idend. Di%idendul 3partea din profitul societatii platit detinatorilor de actiuni4
acordat actionarilor nu este fi. si de el beneficiaza actionarii care detin actiuni la o data stabilita si facuta
public prin 'i,loacele 'ass*'edia 3nu'ita data de referinta4.
0n fiecare an+ -n functie de profitul rezultat la societatea respecti%a+ conducerea reco'anda
actionarilor+ ce procent din profitul acesteia sa fie alocat pentru dez%oltarea societatii 3care ra'ane la
dispozitia societatii si este rein%estit4 si ce procent sa fie distribuit actionarilor.
Actionarii sunt cei care decid in cadrul Adunarilor ;enerale ale Actionarilor 3A;A4 daca se
acorda di%idende si care este cuantu'ul acestora.
2.ista posibilitatea ca intreg profitul rezultat sa fie folosit pentru dez%oltarea societatii.
1.2.2. 2"ligatiunile
Obligatiunile reprezinta titluri de %aloare de credit pe ter'en lung. 2'itentul obligatiunii
i'pru'uta de la cu'paratorul ei dreptul de folosinta al su'ei respecti%e+ contractand astfel o datorie.
0n contractul de i'pru'ut 3contractul obligatiunii<contract fiduciar4 inc)eiat intre debitor
3e'itent4 si creditor 3in%estitor4 sunt 'entionate1
*7aloarea i'pru'utului * %aloarea no'inala+ su'a pe care debitorul o restituie la scadenta.
*=ata dobanzii * deter'inata de siuatia de pe piata la acel 'o'ent.
*?er'enele de plata a dobanzii * inter%alele la care se ac)ita dobanzile36 luni<1 an4
*?er'enul de scadenta * data la care debitorul ra'burseaza i'pru'utul creditorului
*Clauza de rascu'parare * daca e.ista o ase'enea clauza. 2'itentul isi poate rascu'para
obligatiunile inainte de ter'enul de scadenta la un pret stabilit dinainte. De regula+ pretul de
15
rascu'parare trebuie sa fie 'ai 'are decat %aloarea no'inala a obligatiunii+ pentru ca in%estitia sa
prezinte interes. Daca obligatiunile sunt rascu'parate inainte de scadenta+ debitorul plateste creditorului
o pri'a peste %aloarea lor no'inala.
*Clauza de restituire * daca este pre%azuta aceasta clauza. 0n%estitorul poate inapoia e'itentului
obligatiunea inainte de ter'enul de scadenta. Su'a platita de e'itent este egala cu pretul de cu'parare
a obligatiunii plus dobanda.
*=efinantarea * daca la ter'enul scadent+ e'itentul nu isi poate ac)ita obligatiile contractuale+ el
poate e'ite o noua serie de obligatiuni prin care isi poate plati obligatiunile %ec)i sau sa si le
rascu'pere 3daca e.ista o ase'enea clauza4.
*Colateralul * obligatiunile pot fi garantate de un colateral+ care poate fi o proprietate i'obiliara+
actiuni+ polite de risc financiar+ alte titluri de %aloare.
*Obligatiunile pot fi %andute si cu'parate pe piata bursiera+ la %aloarea lor no'inala sau cu
discount+ la un pret sub %aloarea no'inala.
*Obligatiunile reprezinta o alta for'a de atragere a capitalului+ pe langa actiuni si i'pru'uturi
bancare+ dar spre deosebire de acestea prezinta unele a%anta,e.
*=atele dobanzii la obligatiuni pe care e'itentul le plateste in%estitorului sunt 'ai 'ici decat cele
pe care le*ar datora unei banci co'erciale in cazul unui i'pru'ut. 0ar pe de alta parte+ actiunile
reprezinta titluri de participatie la proprietate+ deci cu'paratorul detine cota din capitalul social. Din
acest punct de %edere+ in cazul obligatiunilor+ cu'paratorul doar i'pru'uta e'itentului bani+ fara a
a%ea %reun drept de proprietate.
1.2.. $reptul de %u"%criere
?itluri negociabile destinate prote,arii %ec)ilor actionari in ur'a 'a,orarii capitalului social prin
subscriptie publica. Dreptul acordat actionarilor de a subscrie actiuni sau obligatiuni con%ertibile cu
ocazia 'a,orarii capitalului social al societatii. Ba,oritatea societatilor pe actiuni i'portante isi
'a,oreaza capitalul social atunci cand este necesara adaptarea acestuia la cresterea cifrei de afaceri sau
in scopul finantarii proiectelor de e.pansiune prin folosirea de fonduri proprii. (a 'a,orarea capitalului
social+ actionarii au dreptul sa subscrie actiuni noi+ proportional cu participatia lor anterioara. Acest
drept trebuie sa fie e.ercitat intr*un ter'en deter'inat.
1.2.3. 4arantul
2ste un docu'ent care atesta e.istenta 'arfurilor intr*un depozit general 3porturi+%a'i4. 2l
per'ite trans'iterea proprietatii+ fiind utilizat pentru obtinerea si garantarea creditului bancar. Warantul
se utilizeaza fie ca efect de co'ert 3ca'bie4 asigurand creditorului+ respecti% bancii garantia asupra
15
'arfurilor si posibilitatea rascu'pararii creditului acordat+ fie se poate 'obiliza+ respecti% negocia+
respecti% poate fi %andut bancii obtinandu*se pe sea'a lui un i'pru'ut.
1.2.5. 2ptiunile
Optiunea defineste un contract standardizat care da cu'paratorului dreptul+ dar nu si obligatia+ de
a cu'para sau %inde acti%ul suport 3de la baza contractului4 la un pret prestabilit+ nenegociabil+ nu'it
pret de e.ercitare+ contra unei su'e platite %anzatorului la inc)eierea contractului+ nu'ita pri'a+ in
cadrul unei perioade de ti'p predeter'inate. Acti%ul suport poate fi reprezentat de actiuni+ obligatiuni+
titluri de stat+ de%ize+ 'arfuri+ contracte futures etc.
2.ista doua feluri de optiuni1 optiunea Call care da cu'paratorului dreptul+ dar nu si obligatia+ de
a cu'para acti%ul suport la pretul de e.ercitare+ la o anu'ita data sau pe o anu'ita perioada pana la acea
data si optiunea &ut care da cu'paratorului dreptul+ dar nu si obligatia+ de a %inde contractul futures de
la baza optiunii la pretul de e.ercitare prestabilit.
Cu'paratorul de optiuni poate pierde doar pri'a+ si poate castiga neli'itat+ in ti'p ce
7anzatorul de optiuni poate castiga doar pri'a si poate pierde neli'itat.
1.2.#. Contractul .uture%
Contractul utures este o obligatie asu'ata intr*o piata organizata+ de a cu'para si %inde un
anu'it acti% 3'onetar+ financiar+ 'arfa4+ la o anu'ita data in %iitor+ la pretul stabilit in 'o'entul
inc)eierii tranzactiei.
&entru a tranzactiona contracte utures+ un client trebuie 'ai intai sa depuna la societatea de
ser%icii de in%estitii financiare "roFer SA o su'a de bani nu'ita 'ar,a. Aceasta 'ar,a este o garantie ca
cel care castiga isi %a incasa banii+ iar cel care pierde ii %a plati. ?ranzactiile utures nu se finalizeazG cu
li%rarea acti%ului suport de la baza contractului. Aproape toate tranzactiile utures se lic)ideaza prin
plata in lei a diferentelor dintre pretul la care a fost realizat contractul si pretul acti%ului suport la
scadenta. O alta %arianta este lic)idarea contractului inainte de scadenta+ printr*o operatiune de sens
contrar 3%anzare in cazul in care s*a inceput cu o cu'parare4.
1.2.6. !onurile de tezaur
"onurile de tezaur sunt titluri de %aloare e'ise de stat cu reducere 3discount4+ ter'enul de
scadenta fiind de 'a.i'u' un an. Acestea sunt e'ise pe ter'en scurt de catre Binisterul de inante
pentru procurarea de resurse de la agenti bancari sau nebancari. Statul se i'pru'uta+ dobandind calitatea
de debitor fata de persoanele fizice si ,uridice care cu'prara bonurile de tezaur. Aceste instru'ente
financiare sunt purtatoare de dobanda+ sunt trans'isibile si pot fi scontate. Au un grad ridicat de
atracti%itate prin garantia pe care o prezinta statul.
15
1.2.7. 2"ligatiuni de %tat
Obligatiunile de stat sunt )artii de %aloare e'ise de stat pe un ter'en de 365 zile si 'ai 'are+
pentru care e'itentul plateste periodic dobazi potri%it ratei fi.e sau flotante in confor'itate cu conditiile
e'iterii si sunt rascu'parate la %aloarea lor no'inala la scadenta . Obligatiunile de stat pot fi %andute la
un pret 'ai 'ic decat %aloarea no'inala 3cu scont4+ la %aloarea no'inala sau la un pret 'ai 'are decat
%aloarea no'inala 3cu pri'a4.
1.2.8. Certificate de depozit cu do"anda
Certificatul de depozit reprezinta un inscris+ nenegociabil+ e'ise sub for'a unor cupoane tiparite
si a%and caracteristici de securitateD un titlu de credit pe ter'en+ e'is de banca+care atesta depunerea
unei su'e de bani. &e baza acestei )artii+ la scadenta+ se poate incasa atat su'a depusa+ cat si dobanda
aferenta. Aceste instru'ente sunt foarte lic)ide si cu risc 'ini'+ putand fi utilizate de catre detinator in
di%erse scopuri sau operatiuni1 scontare+ ga,+ garantie bancara 3colateral4 etc. Certificatele de depozit
sunt purtatoare de dobanda + a%and o %aloare no'inala si un pret de e'isiune care poate fi diferit.
Dobanda poate fi si'pla sau co'pusa. 0n cazul in care cerificatul se sconteaza inainte de scadenta +
dobanda pri'ita este cea aferenta depozitelor la %edere.
1.. 2rganizarea %i functiile %erviciului trezoreriei intreprinderii
Orice intreprindere este situata intr*un conte.t econo'ic. Scopul sau consta in crearea unei a%utii
'ateriale sau intelectuale+ in %ederea satisfacerii unei necesitati actuale sau %iitoare a unei piete+ ale
consu'atorilor.
Intreprinderea este un sistem care la randul ei se caracterizeaza printr-o structura economica,
sociala si financiara.In interiorul si exteriorul intreprinderii se nasc o multime de fluxuri. 0ntre acestea
cele "ane%ti detin un rol si loc i'portant. Aceste flu.uri sunt legate de for'area capitalului si
re'unerarea acestuia+ de sporirea capitalului fie prin cresterea nu'arului actionarilor+ fie prin finantarea
e.terna+ fie prin cotatie la bursa.0ntreprinderea are ne%oie de capital pentru a finanta1
c)eltuielile sale de in%estitii
c)eltuielile de functionare+de trezorerie pe toata durata acti%itatii sale.
Intreprinderile mari isi pot organiza un serviciu distinct de trezorerie fiind o componenta a
directiei financiare a intreprinderii. Ser%iciul trezoreriei ,oaca un rol acti% asupra pietei financiare
printr*un oficiu al sau specializat 3sau birou4.@n alt birou se ocupa cu gestiunea ad'inistrati%a
trezoreriei+ controlul respectarii procedurilor+ confir'area operatiunilor si a pozitiei.
15
-ctivitatea de exploatare a unei intreprinderi genereaza o retea de flu.uri si anu'e1
flu.uri reale de 'arfuri+ 'ateriale+ ser%iciiD
flu.uri 'onetare.
La nivelul fluxurilor monetare legatura dintre intrari si iesiri este asigurata de trezorerie. ?rezoreria
este i'aginea disponibilitatilor 'onetare aparute din e%olutia curenta a incasarilor si platilor+
disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in 'od continuu.
1.3. Sarcinile trezoreriei
Principalele %arcini
1
ale trezoreriei consta in1
a) prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire in/ din trezorerie;
b) asigurarea lichiditatii intreprinderii;
c) evaluarea diferitelor tipuri de plasamente si plasarea excedentului de trezorerie;
d) aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt;
e) stabililea bugetului trezoreriei si planificarea trezoreriei.
lu.urile sunt e%aluate+ pre%izionate. &rin inter'ediul ne%oilor de flu.uri de iesire si 'i,loacelor
ca flu.uri de intrare se stabileste gradul in care trezoreria face fata unor situatii nepre%azute+ probabile.
Cu alte cu%inte 'i,loacele se cer a fi superioare ne%oilor.
@na din %arcinile i1portante ale trezoreriei este asigurarea lichiditatii. 0ntreprinderea are ne%oie de
lic)iditate pentru efectuarea tranzactilor sale+ pentru plata ac)izitiilor zilnic scadente.Bari'ea
incasarilor ca influ.uri depinde de ni%e1ul %eniturilor+ de politica de credite*furnizor+de politica de
credite a intreprinderii.
0ntrarile si iesirile de trezorerie sunt dificil de pre%azut cu o foarte 'are precizie. 0ntreprinderea
conser%a incasarile ca o precautiune pentru a face fata cererilor de fonduri i'pre%izibile. /i%elul
incasarilor depinda de usurinta si rapiditatea cu care intreprinderea poate ra'bursa creditul acordat de
banca. 0ncasarile de prudenta+ de precautie sunt in general detinute sub for'a de titluri negociabile pe
ter'en scurt.
?rezorierul trebuie sa deter'ine un ni%el 'ini' de incasari care insa trebuie sa e%ite1
riscul incapacitatii de plataD
riscul incasarilor insuficiente care duc la a'anarea platilor si a'anari ale regle'entarilor
supli'entare ca1
rata 'edie a dobanzii si cresterea ni%elului pentru banciD
un anga,a'ent potential de credit asupra furnizorilor sai.
1
Vasile Ilie, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureti, 2005
15
Capitolul 2. Evaluarea prin fluxuri de trezorerie *ca%)9flo:%+

O intreprindere poate fi evaluata prin lichiditatile pe care urmeaza sa le generaze in viitor.
7aloarea ei este data de flu.urile de trezorerie 3cas)*floHs4 pre%izionale susceptibile a fi obtinute in
ur'atorii ani.
In primul rand trebuie sa definim metoda de masurare a fluxurilor de trezorerie. Ar'onizarea
regle'entarilor contabile ro'anesti cu cele europene si cu standardele internationale de contabilitate
retin prin ulti'ul =egula'ent Contabil din februarie 2::1 'etoda din Standardul 0nternational de
Contabilitate 0AS!. Cele doua 'etode cea directa si cea indirecta fac distinctia intre flu.urile din
acti%itati de e.ploatare+ acti%itati de in%estitii+ acti%itati de finantare.
;etoda indirecta porneste de la profitul net inainte de i'pozitare la care se adauga a'ortizarile+
c)eltuielile si pierderile financiare si se scad %eniturile din in%estitii financiare si se a,usteaza cu 8 sau *
diferentele de stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea flu.ului din acti%itati de e.ploatare la care se
adauga sau scade flu.ul din acti%itatile de in%estitii si de finantare.
lu.urile de trezorerie deter'inate prin 1etoda directa se bazeaza pe incasarile de la clienti din
care se scad platile catre furnizori+ anga,ati+ co'isioane bancare+ i'pozit pe profit la care se adauga sau
scade nu'erarul rezultat din acti%itati de in%estitii 3ac)izitia de cladiri+ ec)ipa'ente sau %anzarea lor4 si
nu'erarul rezultat din acti%itati de finantare 3 e'isii de actiuni+ cu'pararea de actiuni+ i'pru'uturi pe
ter'en lung+ plata di%idendelor 4.
"ancile cand analizeaza oportunitatea acordarii unui credit prefera 'etoda directa da calcul a
flu.urilor de trezorerie din partea clientului. Dupa alegerea 'etodei de deter'inare a flu.urilor de
trezorerie incepe 'unca de constructie a unei proiectii a acti%itatii intreprinderii in ur'atorii cinci sau
'ai 'ulti ani. Aceasta 'unca presupune o profunda cunoastere a intreprinderii+ a 'ediului de afaceri+ a
perspecti%elor pietei interne si a celei e.terne si de ase'enea o oarecare intuitie a %iitoarelor oportunitati
de afaceri din do'eniul respecti%. =ealizarea acestei situatii prospecti%e incearca sa esti'eze ne%oia
%iitoare de in%estitii 3corporale+ necorporale4 posibilitatea operatiunilor financiare 3ac)izitii sau %anzari
de actiuni+ operatiuni de leasing4+ necesarul pentru asigurarea functionarii curente a intreprinderii si care
sa asigure o dez%oltare constanta a acti%itatilor.
.luxul de trezorerie sau de lic)iditati se e.pri'a in bani la puterea de cu'parare a zilei.
Actualizarea sau e.pri'are in preturi constante necesita a,ustari ale %alorilor pre%izionate. De ce se face
aceasta actualizareI 0n pri'ul rand din cauza infaltiei+ in al doilea rand banii pe care ur'eaza sa*i
pri'i' sunt bani ce nu pot fi in%estiti acu' pentru a produce alte lic)iditati i'ediat.
15
Actualizarea se poate face plecand de la rata in%estitiilor fara risc 3 i'pru'uturi de stat 4 la care se
adauga o pri'a pentru riscul de tara+ riscul intreprinderii si o pri'a supli'entara pentru riscul datoriilor
intreprinderii. Daca aceste riscuri sunt 'ari se poate ca in%estitorul 3cu'paratorul4 sa considere
in%estitia 3ac)izitia4 nerentabila. Se poate spune ca realizarea acestei pre%iziuni care sa tina sea'a de
dez%oltarea intreprinderii+ de ni%elul inflatiei+ de riscurile atat ale tarii cat si ale intreprinderii in
do'eniul ei de acti%itate tin 'ai 'ult de e.ecitiul 'ersului pe sar'a.
<aloarea intreprinderii ' Su1a fluxurilor de trezorerie previzionate pentru anii viitori
0n alegerea uneia din 'etodele enu'erate foarte succint si spera' pe intelesul tuturor+ trebuie sa
pune' in balanta efortul necesar de e%aluare cu ,ustificarea acestui efort prin i'portanta intreprinderii si
a %alorii de %anzare a actiunilor ei. &retul de %anzare nu trebuie sa fie fi.at rigid nu'ai in li'itele
e%aluarii.
Ca%)9flo:9ul %i "alanta %a
&entru cas)*floH sunt utilizati doi indicatori1
a4 Ca%)9flo: de ge%tiune
2
+ destinat1
* platii di%identelorD
* platii dobinzilorD
* autofinantarii.
C.g ' E!I& 9 I1pz / -z 'PN ,$o",-z
unde1
E!I& 6 e.cedentul brut inainte dc i'pozitare si de plata dobanzilorD
I1pz 6 i'pozitul pe profit 6 32"0? * Dob4 J t
$o" 6 dobanziD
-z 6 a'ortizariD
PN 6 profit net 6 32"0? * Dob4 J 31 * t4
t 6 cota de i'punere a profitului.
b4 Ca%)9flo: di%poni"il+ arata disponibilitatile ra'ase intreprinderii dupa ce s*au
acoperit in%estitiile pentru dez%oltare.
C.d ' C.g 9 =I1o"9 =N.R
=I1o" 6 0'ob
1
* 0'ob
:
* Az 8Dez0
=N.R 6 /=
1
* /=
:
2
Vintil,Georgeta, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura idactic i Pedagogic, Bucureti, 2005
15
!" = AC - Dexpl
unde1
=6 %ariatia6 ni%elul curent al indicatorului K ni%elul de baza al indicatorului D
I1o" 6 i'obilizariD
00 1 6 ni%el de baza+ ni%el curentD
$ezI 6 dezin%estitiiD
-C 6 acti%e circulante 3inclusi% trezoreria neta4D
$expl 6 datorii de e.ploatare.
Ca%)9flo:9ul di%poni"il are doua destinatii1 pentru actionari si pentru creditori#
Cfd 'Cfa , Cfc
unde1
Cfa 6 cas)*floH pentru actionari 6 &/ * LMpr
>pr 6 capital propriuD
Cfc 6 cas)*floH pentrucreditori6 Dob* LDat
$at 6datorii.
0ntreprinderile indatorate realizeaza o econo'ie fiscala deoarece dobanda se scade din profit
inainte de i'pozitare. Bari'ea acestei econo'ii este1
Ef ' $o" ? t
unde1
Ef6 econo'ia fiscala
Ca rezultat+ co%tul efectiv al i1pru1utului este1
Cei ' $o" ? *l 9 t+
unde 1
Cei 6 costul efecti% al i'pru'utului
15
Capitolul . Previzionarea trezoreriei
0n teoria ec)ilibrului financiar al intreprinderii trezoreria este definita ca fiind surplusul
resurselor de finantare ce se dega,a din intreaga acti%itate econo'ica+ respecti% diferenta dintre fondu1
de rul'ent si ne%oia de fond de rul'ent+ diferenta care 'ai poarta denu'irea de trezorerie neta.
Aceasta acceptiune+ cu caracter 'ai 'ult teoretic+ fiind neoperationala pentru gestiunea eficienta
a trezoreriei+ poate fi inlocuita cu o definire in ter'eni de acti%e si pasi%e de trezorerie. &rin
ur'are+poate fi considerata si ur'atoarea relatie a trezoreriei
3
1
&RE@2RERI- ' -C&I<E $E &RE@2RERlE 9 P-SI<E $E &RE@2RERlE
respecti%1
&RE@2RERI- ' (ICAI$1&-&I , -C&I<E .IN-NCI-RE 9 *S2($U(
CRE$I&2R -( C2N&U(UI CUREN& , CRE$I&E $E &RE@2RERlE , CRE$I&E $E
SC2N&+ .
Previzionarea trezoreriei+ respecti% gestiunea trezoreriei are ur'atoarele obiecti%e1
asigurarea disponibilitatilor de finantare3prin cresterea capitalului+ credite pe
ter'en lung+ 'ediu si scurt4 la cel 'ai 'ic cost al acestoraD
cresterea operati%itatii incasarii creantelor intreprinderii fara a deteriora politica
fata de clientiD
asigurarea trezoreriei la ni%el zero 3sold zero al incasarilor si platilor4in scopu0
e%itarii costurilor de finantare sau al celor de oportunitateD
plasarea e.cedentului de trezorerie cat 'ai rentabil+ cat 'ai putin riscant si cu cea
'ai buna lic)iditate.
Previzionarea fluxurilor de intrare se refera la pre%izionarea1
* flu.urilor cerute de e.ploatareD
* flu.urilor pro%enite din i'pru'uturile intreprinderiiD
* flu.ului generat de cresterea capitalului propriu al intreprinderii.
.luxurile exploatarii sunt dependente de veniturile intreprinderii. De aceea pre%ederea
%eniturilor constituie ele'entul funda'ental al analizei pre%izionale. 2le sunt un produs al functiei
co'erciale si al co'parti'entului financiar. Analiza inte'a este co'pletata de analiza e.terna in scopul
elaborarii pre%iziunilor de integrare a e%olutiei ni%elului preturilor+ a seg'entului de piata a
!
Vintil,Georgeta, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura idactic i Pedagogic, Bucureti, 2005
15
intreprinderii. Aceste studii interne si e.terne sunt )otaratoare in pre%iziunea %eniturilor ca flu. al
intrarilor. &re%iziunile flu.ului intrarilor sunt in functie de repartizarea sau natura %eniturilor si anu'e
%enituri 3contate4 proprii si %enituri din credite. 0nfor'atiile pri%ind %eniturile sunt furnizate de bugetele
de in%estitii si financiare.
Previziunea fluxurilor de ie%ire este rezultatul1
deciziilor pe ter'en lung 1 ra'bursari de i'pru'uturi+ anga,a'ente si regle'entari
pri%ind ac)izitiile de i'obilizariD
deciziilor de e.oloatare pri%ind regle'entari+intelegeri cu furnizorii+plati pentru
c)eltuieli co'erciale+ salarii s.a.
.luxul ie%irilor
3
se co'pune din1
1+ C)eltuielile de exploatare
&re%iziunile unei parti din %anzari sunt stabilite pentru o intreprindere industriala de pre%iziunile
productiei. =it'ul productiei este in functie de strategia adoptata de intreprindere. &roductia este
%ariabila in ti'p+ iar productia e.cedentarii este stocata sau este plusata daca e.ista un plus posibil de
%anzari+di'inuand costurile stocarii care atenueaza la randul lor alte costuri si influenteaza eficienta
productiei. &rin ur'are progra'area productiei depinde de pre%iziunea c)eltuielilor de e.ploatare si de
in%estitii date de1 ac)izitii+salarii si asi'ilate+ anga,a'ente+i'pozite alte c)eltuieli.
2+ C)eltuielile de inve%titii
Acestea decurg din progra'ul de in%estitii elaborat de intreprindere.
+ @n alt flu. al iesirilor il reprezinta dividendele var%ate.
3+ I1pozitele asupra beneficiului sunt o alta iesire.
&ana la generalizarea ta.ei pe %aloarea adaugata 3?.7.A.4 +in flu.ul iesirilor se cuprindea si
i'pozitul pe Circulatia Barfurilor 30.C.B.4+ ra'anand pentru cate%a produse. Co'parand flu.ul
intrarilor cu cel al iesirilor pentru anu'ite perioade 3tri'estru+ luna+ se'estru+ an4 a,unge' fie la
e.cedente+ fie la deficite de trezorerie.
?rezorierul poate influenta anu'ite flu.uri pentru obtinerea unui ec)ilibru cert in
ur'atoarele directii1
* accelerarea incasarii creantelorD
* te'perarea platilor de casa pe cat este posibil D
* utilizarea cursului flotant+ ca diferenta intre conturile bancare.
$aca fluxul intrarilor e%te inferior ie%irilor trezoreriei+ trezorierul poate recurge la un spri,in
bancar si anu'e1
daca intreprinderea doreste sa recurga la o linie de credit+ bugetul trezoreriei
per'ite o deter'inare a li'itei superioareD
"
Vasile Ilie, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureti, 2005
15
daca societatea a recurs la i'pru'utul bancar+ bugetul per'ite deter'inarea
'ari'ii ni%elului+ data si durata i'pru'utului necesar.
In cazul unui flux al intrarilor %uperior fluxului ie%irilor+ trezoreria opereaza cu plasa'ente
pe durata e.cedentelor.
?rezorierul dispune per'anent de 'i,loace pentru opti'izarea trezoreriei1
regi'ul creditelor e.istenteD
i'portanta liniilor de credit neutilizatD
posibilitatea de plasa'ent pe ter'en scurt.
2ste i'portanta cunoasterea e.acta a pozitiei cotidiene a conturilor intreprinderii la bancii si
a'eliorarea pre%iziunilor pe ter'en scurt.?rezoreria este punctul prin care trece ec)ilibrul intreprinderii.
15
!i"liografie
1. &irtea B.+ Cristea 9.+ /icolescu Cristina+ "otoc Claudiu+ Banage'entul financiar
al co'paniei, 2d. Birton+ ?i'isoara+ 2:1:
2. 7asile 0lie+ ;estiunea financiarG a -ntreprinderii+ 2ditura Beteor &ress+ "ucure5ti+
2::5
3. &irtea B.+ Banage'entul trezoreriei intreprinderii+ 2d. Birton+ ?i'isoara+ 2::3
4. "uglea Ale.andru+ (ala &opa 0oan+ Analiza econo'ico*financiara+ 2d. Birton+
?i'isoara+ 2::$
5. 7intila ;eorgeta+ ;estiunea financiara a intreprinderii+ 2ditura Didactica si
&edagogica + "ucuresti 2:::
6. HHH.google.ro