Sunteți pe pagina 1din 33

Calcul cu element finit

(Finite element analysis)


2 ore curs + 2 ore laborator
Conf. dr. ing. Felicia Stan
Email: felicia.stan@ugal.ro
Bibliografie
Bathe, K.-J.:
Finite-Elemente-Methoden.
Berlin, Heidelberg,New
York: Springer 1986
Zienkiewicz, O.C.:
The Finite Element Method.
McGraw-Hill 1977
Huebner, H. K. :
The Finite Element Method
for Engineers
John Willey & Sons 1975
Jacob Fish, Ted Belytschko:
A First Course in Finite Elements
John Wiley & Sons, Ltd 2007
Zienkiewicz, O.C., Taylor R.L:
The Finite Element Method
for Solid and Structural Mechanics
John Willey & Sons 1975
Nota finala
Tema de casa: 40%
Test final curs : 50%
Activitate lucrri laborator & curs: 10%
Although the finite element method can
make a good engineer better, it can make a
poor engineer more dangerous.
Cuprins Partea I
1. Introducere
2. Deplasari, deformatii, tensiuni
3. Materiale, legi de material: elastic, plastic,
viscoplastic
4. Ecuatia generala a elementului finit
5. Tipuri de elemente finite 1D, 2D, 3D
6. Conditii de contur, functii de forma, tehnici de
integrare
Cuprins Partea II
7. Analiza structurala Nastran (FEMAP),
Abaqus?
8. Modelarea procesului de aschiere -
AdvantEdge
9. Modelarea procesului de injectare - Moldflow
Scurt istoric
1940: Utilizarea metodelor matriciale in calculul
structurilor (Hrennicoff -1941 si formulare variationala
R.Courant- 1943)
1950: Introducerea procedurilor de calcul bazate pe
metoda deplasarilor si respectiv a rigiditatilor pentru
calculul structurilor complexe din aviatie - formularea
energetica - Argyris-1954)
1970: Utilizarea efectiva si eficienta a MEF pentru
calculul structurilor in industria aerospatiala (NASA) si
apoi in cea constructoare de automobile ( NASA-
NASTRAN)
1990: FEM se impune ca unealt` standard (numerica)
pentru calculele ingineresti.
Ce este metoda elementului finit?
Metoda numerica pentru rezolvarea
ecuatiilor diferentiale.
Comportarea structurilor este descrisa prin
ecuatii diferentiale.
Metode numerice
Metoda diferentelor finite
Metoda elementelor de frontiera
(Boundary element method)
Metoda elementelor finite (MEF)
(Finite Element Method, FEM)
Deplasari, deformatii, tensiuni
Care este functia (marimea) pe care MEF o rezolva?
Principiul de baza al metodelor
numerice
pt. probleme de
rezistenta
pt. mecanica fluidelor
pt. campuri magnetice
pt. transfer de caldura
in solide
Teoria elasticitatii
Ecuatiile Navier-
Stokes
Ecuatiile Maxwell
Ecuatia Fourier
Ecuatiile diferentiale descriu comportarea structurii
la nivelul unei particule infinitezimale
Principiul de baza al metodelor
numerice
pt. probleme de rezistenta Deplasarea;
pt. mecanica fluidelor Viteza, presiunea;
pt. campuri magnetice Potentialul magnetic;
pt. transfer de caldurii Temperatura.
Functia pe care o descrie ecuatia diferentiala este
o marime caracteristica:
Scopul este sa se obtina solutia pentru aceasta
functie. Celelalte marimi rezulta din prelucrarea
functiei.
Principiul de baza al metodelor
numerice
1. Prin procedurile specifice metodelor de rezolvare numerica
problema descrisa de ecuatiile diferentiale se transforma
intr-un sistem de ecuatii algebrice.
2. Pentru solutionarea ecuatiilor diferentiale se stabileste o
reprezentare aproximativa pentru functia necunoscuta.
3. Prin solutionarea sistemului de ecuatii se determina
valorile marimii caracteristice intr-un numar finit de puncte
si respectiv coeficientii care permit definirea concreta a
functiei de aproximare.
Deplasari, deformatii, tensiuni
Deplasari, deformatii, tensiuni
L
L
A
P
x u u

=
=
= ) ( Deplasare vector
Tensiune - tensor
Deformatie - vector
Aria sectiunii
transversale
Ecuatia de miscare (echilibru)
Ecuatia de echilibru
Forte pe un element de arie
Legea lui Newton
Relatia deformatie-deplasare: ecuatia
cinematica
Deformatia este egala cu gradientul deplasarii.
u=constant rigid body motion
Relatia tensiune-deplasare
Legea lui Hooke
Coef. lui Poisson
E
sau E

= =
=

0 <

= =
w
w
L
L
A
F
Ecuatia de echilibru:
Relatia deformatie-deplasare:
Legea lui Hooke:
Necunoscute:
Conditii de contur:
=
=

=

= +

2
2
u u
u
E
x
u
t
u
f
x
Tensorul tensiunilor

zx
yz
xy
zz
yy
xx
=
- Tensiunea de forfecare (shear stress)
RO ENG

31
13
12
33
22
11
zx
yz
xy
z
y
x
zx
yz
xy
zz
yy
xx

0
0
0
3
2
1
31
13
12
33
22
11
componenta normala a tensiunii
componenta tangentiala a tensiunii
Tensiune principala
Relatia deformatii specifice-
deplasari
u, v, w , sunt componentele deplasarii dupa directiile x, y si z
x
w
z
u
z
w
y
w
z
v
y
v
x
v
y
u
x
u
zx z
yz y
xy x

=
Relatia deformatii specifice-
deplasari

=
) , , (
) , , (
) , , (
0
0
0
0 0
0 0
0 0
z y x w
z y x v
z y x u
y z
x z
x y
z
y
x
zx
yz
xy
z
y
x

{ } [ ]{ } ) , , ( z y x d B =
Sub forma matriciala:
Relatia tensiuni-deformatii specifice
(legea lui Hooke generalizata)
{ } [ ]{ } D =

=
zx
yz
xy
zz
yy
xx
( )( )

+
=
66
56 55
55 45 44
46 35 34 33
26 25 24 23 22
11 11 11 11 11 11
sim
2 1 1
d
d d
d d d
d d d d
d d d d d
d d d d d d
E
D
Pentru materiale omogene, izotrope,
cu comportare lineara
{ } [ ]{ } D =

=
zx
yz
xy
z
y
x
( )( )

+
=
2
2 1
0 0 0 0 0
0
2
2 1
0 0 0 0
0 0
2
2 1
0 0 0
0 0 0 1
0 0 0 1
0 0 0 1
2 1 1





E
D
( )
=
1 2
E
G
E Modulul lui Young
G Modulul de forfecare
Pentru starea plana de tensiuni:
{ } [ ]{ } { } [ ]

= =

=
) 1 ( 2
1
0 0
0 1
0 1
1
; ;
2
E
xy
y
x
xy
y
x
D D
( )
y x z z
+

= =
1
0 - se neglijeaza
Pentru starea plana de deformatii:
{ } [ ]{ } { } [ ]
( )( )




+
=

= =

=
2
2 1
0 0
0 1
0 1
2 1 1
; ;
E
xy
y
x
xy
y
x
D D
( )
y z z z
+ = = 0
- se neglijeaza
Constantele Lam
Tensiunea medie (presiune)
Invariantii (depind de tensiunile principale!!!)
f Kd d M = +
& &
dV
V

= N N M
T
dV
V

= B C B K
T

=
V
t
N
dV d g b N N f
T T
Ecuatia generala FEM
Matricea de rigiditate
Matricea maselor consistenta
Vectorul incarcarilor externe
d- vectorul gradelor de libertate pe nod
N- matricea functiilor de forma
Conditii de contur

S-ar putea să vă placă și