Cercetarile personale efectuate in aceasta directie pt cazul particular al compliantei la

tratament vin in sprijinul veridicitatii modelului Leventhal. Astfel, un studio efectuat pe 68

pacienti cu astm bronsic cronic intermitent sau persistent au aratat o contributie aproximativ
egala(de !"#$ in variant compliantei la medicatia preventiva in astm a variabilelor
cognitive(perceptiile cu privire la boala$ si a participarii la un plan terapeutic personalizat.
Acest lucru este important %
!in masura in care se considera de multe ori ca alti factori(factori demografici sau
comorbiditatea psihiatrica$ ar influenta in mod &fatal'complianta, si deci ea nu poate fi
imbunatatita. (n, fapt, comparativ, fac torii demografici(varsta, sex$, antecedentele
personale(nr de consultatii si spitalizari in ultimul an$, respective comorbiditatea
psihiatrica explica, fiecare in parte, un procent mult mai mic din variant compliantei la
tratament(intre )!6#$
!exista * posibilitati de interventie pt cresterea compliantei, si anume
amelioararea(acuratetei) perceptiilor pacientului cu privire la boala(ex.prin educare
pt identificarea precoce a simptomelor, interpretarea corecta a acestora, ameliorarea
senzatiei de control asupra lor$, respectiv adoptarea, de catre medic, a unei strategii
terapeutice cat mai personalizate, aceasta insemnand adecvare, flexibilitate,
fezabilitate, relevant pt pacient sau realism al tratamentului.
(n cazul particular al astmului bronsic, abordarea terapeutica personalizata a fost
sintetizata cu success de catre +olbe in &strategia celor ",'%
. Relevanta pt individ a informatiei furnizate% mesajul adresat pacientului trebuie sa
fie adaptat nivelului lui cultural, cunostiintelor sale medicale, precum si atitudinilor,
credintelor si intereselor acestuia. -edical ar trebui sa pastreze in planul de interventie
doar ce este relevant si motivant, chiar sa elimine la un moment dat ingredientele ce
sunt sau devin pt pacient irelevante sau deranjante.
*. Realismul obiectivelor tratamentului: este necesar ca obiectivele planului de
tratament, asa cum apar ele formulate de medic sa fie pe de-o parte similar cu cele
percepute de pacient, iar pe de alta parte, si accesibile ambilor parteneri ai relatiei
terapeutice, astfel incat sa nu genereze o presiune artificiala, sentimente de neputinta
sau frustrare. /biectivele de tratament trebuie sa fie cuantificate in parametric usor
masurabili, si cu relevant atat pt medic, cat si pt pacient.
0. Accesibilitatea strategiei propuse% programele de management al astmului nu sunt
contruite abstracte, ele sunt destinate pacientilor reali, aflati nu numai intr!o situatie de
impas existential generat de boala, dar si intr!una de impas economic sau social(uneori
bolnavi marginali, stigmatizati pt boala lor, sau apartinand unei categorii sociale
defavorizate$.
). Masura in care sunt intarite, la pecient, comportamentele sanogenetice invatate%
pt a realize acest deziderat este necesara o relatie de durata intre medic si pacientul
asmatic, o relatie bazata in primul rand pe incredere si pe un veritabil parteneriat in
directia vindecarii. ,eintarirea comportamentelor invatate nu se refera la idea de
&dadacire' a bolnavului, ci mai degraba la analiza, impreuna cu pacientul, a
consecintelor positive, respective negative, a comportamentelor acestuia, si
desprinderea unor modele dezirabile de actiune in viitor.
". Flexibilitatea programului individual de management al astmului, functie de
feedback-ul venit din partea pacientului% insemnand in fond a reactiona promt la
incidentele sau accidentele de parcurs, ca si la evolutiile favorabile, a lucre intr-o
anumita marja de optiuni, care permit terapeutului de a tine seama, in orice moment,
de felul in care boala este traita de pacientul asmatic.
2.3 Modelul abordarii actiunii sanatoase
1ste un model relativ nou, elaborate in 22* si care afirma ca in adoptarea unui
comportament sanogenetic exista * stadii%
!primul este stadiul motivational, care cuprinde component ca
autoeficacitatea(ex.am convingerea ca ma pot lasa de fumat'$, asteptarile privind
efectele comportamentului(ex.'renuntand la fumat, sanatatea mea va fi ma buna'$ si
evaluarea amenintarii 3perceptia riscului persistentei in vechiul
comportament(convingerile privitoare la severitatea bolii si la propria vulnerabilitate$.
!al doilea este stadiul volitional sau actional, care depinde in mod esential de
intocmirea unui plan de actiune sau de reactive in situatii &cu risc'(ex. &daca mi se va
oferi o tigara, iar eu incerc sa ma las de fumat, ma voi gandi cat de daunator este
fumatul'$, dar si de sustinerea energetic a actiunii, din acest punct de vedere un rol
esential jucandu!l autoeficacitatea. (n masura in care autoeficacitatea exista si este
suficient de puternica, ea face ca actiunea de schimbare a comportamenului sa nu fie
doar doar initiata, dar si sustinuta. 4e asemenea autoeficacitatea asigura adoptarea
unui comportament care intareste convingerea ca individual poate continua cu
schimbarea comportamentului. 1xista si factori situationali care pot contribui la
modificarea comportamentului, din acest punct de vedere fiind frecvent citat suportul
social(ex.prezenta prietenilor care sustin individual in incercarea de a se lasa de fumat$
(n ansamblu, acest model identifica doua elemente!cheie(motivatia si vointa3initiativa$
care impreuna circumscriu intregul proces prin care $individual devine motivat sa
actioneze intr!o maniera de promovare a sanatatii. *$ o intentie sa formeaza in aceasta
directive. 0$intentia este transpusa prin planificarea actiunii in adoptarea unui
comportament. )$acest comportament este mentinut.
Acest model a fost folosit pt explicarea adoptarii de comportamente sanatoase sau
preventive, precum autoexaminarea sanilor, regimul dietetic, limitarea consumului de
alcool.
2. Modelul transteoretic al sc!imbarii comportamentului
1ste un model elaborate de 4iClemente(28*$ , care conceptualizeaza schimbarea
comportamentului ca fiind un progres al individului de la un punct de plecare in care nu se
gandeste inca la schimbarea comportamentului nociv, pana la stadiul in care si!a schimbat
durabil comportamentul in directia dorita. 5unt descrise " stadii ale schimbarii (primele trei
pre!actionale , implicand intentii sau obiective, fara vreo modificare de comportament, iar
celelalte actionale si post!actionale$%
!precontemplarea% subiectul nu reflecteaza inca la nocivitatea unui anumit
comportament sau la modificarile necesare. nu exista nicio intentie de modificare a
comportamentului in urmatoarele 6 luni.
!contemplarea% se caracterizeaza prin aparitia intentiei de a face modificari in propriul
comportament in urmatoarele 6 luni, iar aceste schimbari sunt necesare pt a evita
efectele negative ale comportamentului in urmatoarele 6 luni, acestea fiind utile pt a
evita efectele negative ale comportamentului actual si pt a mari beneficiile legate de
sanatate.
!prepararea% individul isi traseaza un plan de actiune concret pe a face o schimbare in
urmatoarele 06 de zile.
!actiunea% individual trece la noul comportament, insa schimbarea este inca foarte
recenta(mai putin de 6 luni$.
!mentinerea% individual este capabil sa sustina modificarile comportamentale pt o
durata mai mare de 6 luni.
7lterior au mai fost descrise inca * stadii, care se substituie celor doua scenarii posibile
pe termen lung, cel optimist sic el pesimist%
!incheierea% individual rezista tentatiilor de a restabili comportamentul nedorit
anterior.
!recaderea/recidiva% persoana a revenit la un mod anterior de a se comporta.
4e exemplu, in cazul renuntarii la fumat corespondenta intre stadiile descrise mai sus
si comportamentul concret ar fi%
!precontemplarea%'ma simt bine ca fumez si nu intentionez sa ma las de fumat'.
!contemplarea%'tusesc de ceva timp, poate ar trebui sa nu mai fumez'.
!prepararea%'am sa imi cumpar mai putine tigari'.
!actiunea%'m!am lasat de fumat'.
!mentinerea%'m!am lasat de fumat de 6 luni'.
!incheierea%'de mai bine de un an m!am lasat de fumat si ma simt mult mai
bine'.
!recaderea /reicidiva%'am reusit sa renunt la fumat mai bine de 6 luni, dar acum
m!am apucat din nou'.
4esi parcurgerea stadiilor in ordinea amintita este posibila, ea corespunde mai degraba
cazului ideal, in practica, mai ales in cazul schimbarii unor comportamente vechi, apar
intoarceri3reveniri la stadiile anterioare, fapt cunoscut sub denumirea de modelul-spirala al
stadiilor schimbarii
8rintre cei mai important factori care influenteaza tranzitia de la un stadiu la altul sunt%
!balanta decizionala% oscilatia intre argumentele pro!(beneficiile$ si contra!
(obstacolele in modificarea comportamentului$
!autoeficacitatea
!procesele de schimbare% modificarile cognitive, afective si comportamentele
aferente schimbarii
!sensibilizarea% prezenta unor fapte, surse de informatii si sugestii, in sprijinul
modificarii comportamentele
!descarcarea dramatica% experimentarea emotiilor negative legate de obstacolele
intampinate, eventual impartasirea acestora cu cineva semnificativ si primirea de
support
!autoevaluarea % vizualizarea noii indentitati ce poate fi construita prin
schimbarea comportamentului si a valentelor sale pozitive
!reevaluarea mediului% constientizarea faptului ca problemele de comportament
influenteaza mediul fizic si pe ceilalti(ex.recunoasterea ef.nocive ale fumatului
pasiv$
!eliberarea de sine% perceperea cresterii autonomiei si a libertatii anterioare,
produsa de schimbarea comportamentului
!eliberarea sociala% perceperea cresterii autonomiei in plan social, produsa de
schimbarea comportamentului
!contra-conditionare % identificarea unor tehnici de relaxare, ca mijloc de
depasire a stressului produs de schimbarea comportamentului
!controlul stimulului declansator% identificarea si evitarea factorilor declansatori
ai comportamentului problematic
!managementul mai bun al situatiilor inrudite% cultivarea recompenselor asociate
cu modificarea pozitiva a comportamentului si scaderea recompenselor asociate
cu comportamentele nocive(ex.pastrarea banilor, ca urmare a renuntarii la fumat
o luna si3 sau procurarea unei satisfactii personale cu acea suma$
!relatii de ajutor% identificare3folosirea unei retele de suport social, pt a facilita
schimbarea si a furniza consilidarea aspectelor pozitive ale modificarii
comportamentului.
Acest model a fost aplicat intr!o vasta gama de comportamente sanogenetice precum%
renuntarea la fumat, activitate fizica, utilizarea prezervativului sau limitarea consumului de
alcool.
3."irectii de ameliorare a modelelor atitudinilor fata de boala si tratament
(n literature de specialitate se contureaza unele tendinte in privinta optimizarii
modelelor prezentate mai sus sau a crearii unora mai consistente. 5pre exemplu, 4i-atteo
subliniaza ca orice model de acest gen trebuie sa aiba in vedere complianta la tratament, ca si
criteriu de validare a fortei sale explicative. (ncluderea in modelele viitoare a suportului
social, ca si concept global, si a importantei differentiate a variatelor tipuri de suport, apare,
dupa 4i-atteo ca o dispozitie promitatoare de studio.
9oti autorii citati mai sus subliniaza necesitatea ameliorarilor metodlogice in directive
masurii cat mai corecte a atitudinilor fata de boala si tratament, precum si a factorilor
implicate in geneza acestora.