Ciocniri mecanice Se definete noiunea de ciocnire, ca fiind un fenomen de interaciune dintre dou sau mai multe corpuri prin care are loc schimb de energie i impuls ntre acele corpuri, totul realizndu-se prin contactul dintre ele. La corpurile macroscopice interaciunea dureaz atta timp ct corpurile sunt n contact, iar acest timp este foarte scurt, cteva milisecunde. La ciocnirea a dou corpuri se disting dou etape: prima ncepe cu contactul corpurilor i deformarea lor , iar a doua cu separarea corpurilor i revenirea lor la forma iniial. Din acest punct de vedere ciocnirile se clasific n dou categorii: ciocniri plastice i ciocniri elastice. Ciocniri plastice Dac dou corpuri realizeaz o ciocnire prin care ele nu mai revin la forma iniial, deci energia nu este restituit integral ca energie mecanic, se spune c ciocnirea a fost plastic.
n urma unei astfel de ciocniri, o parte din energia mecanic se disip sub form de cldur. Deoarece corpurile nu mai revin la forma iniial, vor rmne lipite i se vor deplasa, dup ciocnire, mpreun. Dac n sistemul dat nu intervin fore externe, se aplic legea conservrii impulsului: m1v1+m2v2=(m1+m2)v n scrierea acestei ecuaii se va ine cont de faptul c impulsurile sunt mrimi vectoriale, respectndu-se sensurile i direciile acestora. Cldura degajat n timpul ciocnirii este egal cu diferena energiilor cinetice, nainte i dup ciocnire: Luca Bogdan, 9A
Ciocniri elastice ntr-o ciocnire perfect elastic corpurile revin exact la forma iniial, deci energia nmagazinat n deformare se va restitui integral corpurilor, sub form de energie cinetic.
Astfel, sunt aplicabile legile de conservare a energiei cinetice ct i a impulsului: Eci1+Eci2=Ecf1+Ecf1 pi1+pi2=pf1+pf2 Dup rezolvarea sistemului de ecuaii se obin expresiile vitezelor finale ale celor dou corpuri:
Aceste rezultate implic urmtoarele cazuri particulare: a) m1=m2 i v2=0 rezult v1f=0 iar v2f=v1 b) m1=m2 i v1=-v2 rezult v1f=v2f=0 c) m1<<m2 i v2=0 rezult v1f=-v1 (ciocnire cu un perete)
La ciocnirea cu un perete, dac aceasta nu este frontal, se va trece la descompunerea vectorului impuls i se va ine cont c peretele afecteaz numai componenta normal a impulsului. Astfel, se produce o reflexie a corpului n urma ciocnirii cu peretele rigid. Luca Bogdan, 9A
