Sunteți pe pagina 1din 156

Nicu BIZON Mihai OPROESCU

CONVERTOARE DE PUTERE
UTILIZATE IN SISTEMELE DE
GENERARE A ENERGIEI
PITETI 2007
Dr. Ing. Nicu BIZON este profesor la Catedra de Electronic
i Calculatoare a Facultii de Electronic, Telecomunicaii i
Calculatoare din Universitatea din Piteti. Este titularul
disciplinelor din sfera Electronicii de Putere, Electronicii
Medicale, precum si a cursului Structura Hardware a
Calculatorului Personal si Echipamente Periferice.
Activitatea sa de cercetare este orientat n principal spre
domeniul optimizrii din punct de vedere energetic a
echipamentelor electronice industriale i controlul inteligent
al acestora, prelucrarea semnalelor etc.
Drd. Ing. Mihai OPROESCU este preparator la Catedra de Electronic i Calculatoare a
Facultii de Electronic, Telecomunicaii i Calculatoare din Universitatea din Piteti.
Este titularul disciplinelor din sfera Electronicii de Putere, Electronicii Medicale,
precum si a cursului Structura Hardware a Calculatorului Personal si Echipamente
Periferice. Activitatea sa de cercetare este orientat n principal spre domeniul
optimizrii din punct de vedere energetic a echipamentelor electronice industriale i
controlul inteligent al acestora, prelucrarea semnalelor etc.
Tehnologia hidrogenului a fost dezvoltat de NASA pentru programul Apollo.
Graie eficienei energetice ridicate i lipsei de emisii poluante, pilele de combustie
sunt acum privite ca o surs ideal pentru energia viitorului. Pilele tip PEMFC (cu
electrolit de polimer) se alimenteaz cu hidrogen i aer, genernd energie curat i
apa ca produs secundar. Tehnologia hidrogenului a ajuns aproape de faza de
comercializare si in aplicaiile mobile (incluznd transportul auto). Tendina este
clar, deoarece pilele de combustie au randament dublu fa de motoarele actuale,
iar emisiile sunt practic vapori de apa. Oricum cteva probleme rmn n studiu,
cum ar fi creterea eficienei energetice a sistemului i evident cea a stocrii
hidrogenului i a construciei unei infrastructurii de alimentare cu combustibil. n
consecin, unul din obiectivele specifice ale implementrii algoritmilor de control
este acela de asigurarea a integritii i eficienei n funcionare a PEMFC.
Cartea CONVERTOARE DE PUTERE UTILIZATE IN SISTEMELE DE
GENERARE A ENERGIEI a fost publicata cu sprijinul financiar al grantului de
cercetare MEC - CNCSIS nr. 570/2006-2008, cuprinznd rezultatele cercetrilor
obinute n cadrul acestui grant.
CUPRINS
1. SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI (EGS) ................................... I- 1
1.1. PILELE DE COMBUSTIE - TEHNOLOGIA HIDROGENULUI ........... I- 1
1.2. TEHNOLOGII PENTRU STOCAREA ENERGIEI . I- 2
1.3. TOPOLOGII DE CONVERTOARE DE PUTERE .................................... I- 4
1.4. Referinte bibliografice ................................................................................. I- 5
2. CONVERTOARE C.C.C.C. ............................................................................... II.- 1
2.1. CONVERTOARE CU RAPORT COBORTOR ........................................ II.- 2
2.2. CONVERTOARE CU RAPORT RIDICTOR .......................................... II.- 9
2.3. CONVERTOARE DE RAPORT OARECARE ........................................... II-14
2.3.1. Convertoare de tip buck-boost ....................................................... II-14
2.3.2. Convertoare de tip CUK ................................................................. II-20
2.4. CONVERTOR N COMUTAIE CU REVENIRE .................................... II-21
2.5. CONVERTOR N COMUTAIE DE TIP DIRECT .................................. II-25
2.6. CONVERTOARE N CONTRATIMP II-30
2.7. CONVERTOARE IN SEMIPUNTE ............................................................ II-34
2.8. CONVERTOARE IN PUNTE II-35
2.9. CONVERTOARE CVASIREZONANTE ................................................... II-38
2.9.1 Comutatoare comandate cvasirezonante ........................................ II-38
2.9.2. Buck cu comutare la tensiune zero ................................................. II-41
2.9.3. Buck cu comutare la curent zero .................................................... II-49
2.10. Referinte bibliografice ............................................................................... II-56
3. INVERTOARE CU SARCIN DE BAND LARG ....................................... III- 1
3.1. INVERTOARE MONOFAZATE CU SARCIN DE BAND LARG ... III- 5
3.2. INVERTOARE TRIFAZATE CU SARCIN DE BAND LARG ......... III-10
3.3. EFECTUL COMUTAIEI DISPOZITIVELOR ....................................... III-15
3.4. Referinte bibliografice ................................................................................. III-16
4. STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ ................. IV- 1
4.1. INVERTOARE CU UN SINGUR ETAJ DE CONVERSIE ...................... IV- 3
4.2. MODELAREA SI SIMULAREA UNUI SISTEM EGS ............................. IV- 9
4.3. CONCLUZII ................................................................................................. IV-17
4.4. Referinte bibliografice ................................................................................. IV-17
5. TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ ............... V- 1
5.1. INVERTOARE DE TIP MULTI-ETAJ ...................................................... V- 1
5.1.1. Topologii c.c.-c.c.-c.a. ...................................................................... V- 1
5.1.2. Topologii c.c.-c.a.-c.c.-c.a. ............................................................... V- 5
5.1.3. Topologiile c.c.-c.a.-c.a. ................................................................... V- 6
5.2. MODELAREA SI SIMULAREA UNEI TOPOLOGII EGS ...................... V-10
5.2.1. Convertorul cc-cc de interfata PEMFC-ESD ................................ V-10
5.2.2. Convertorul cc-cc ridicator cu izolare electrica ............................ V-13
5.2.3. Convertorul cc-ca ............................................................................ V-15
5.3. EFICIENTA ENERGETICA A SISTEMULUI EGS ................................ V-17
5.4. CONCLUZII ................................................................................................. V-20
5.5. Referinte bibliografice ................................................................................. V-21
6. PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI .. VI- 1
6.1. PROIECTUL TEHNIC VI- 4
6.2. PROIECTARE ELECTRICA .. VI- 6
6.3. MODELAREA SISTEMULUI PENTRU GENERAREA ENERGIEI
(EGS) ALIMENTAT DE LA PILE DE COMBUSTIE ............................. VI-15
6.4. STABILITATEA SISTEMULUI EGS ........................................................ VI-23
6.5. CONCLUZII FINALE ................................................................................. VI-35
6.5. Referinte bibliografice ................................................................................. VI-36
SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI
I-1
1. SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI
Figura 1.1 prezint schema bloc a unui sistem tipic de generare a energiei (EGS).
Sursa de energie poate fi foarte diversa: soarele (panouri fotovoltaice), vntul,
valurile, pilele de combustie etc.
Figura 1.1. Sistem tipic de generare a energiei
1.1. PILELE DE COMBUSTIE - TEHNOLOGIA HIDROGENULUI
Aceasta tehnologie a fost dezvoltata de NASA pentru programul Apollo. Gratie
eficientei energetice ridicate si lipsei de emisii poluante, pilele de combustie sunt
azi privite ca o sursa ideala pentru energia viitorului [1,2]. In prezent sunt cinci
tipuri de pile de combustie, diferentiate dupa temperatura de functionare: AFC
(alcaline); PEMFC (cu electrolit de polimer); PAFC (cu acid fosforic); MCFC (cu
folie de carbonat) si SOFC (cu oxid solid). Sunt multe semnale ca acest sistem va
revolutiona piata de energie. In figura 1.2 se prezinta aplicatiile comerciale
utilizand date de pe site-ul National Renewable Energy Laboratory. PEMFC
(Proton Exchange Membrane Fuel Cell) reprezinta o solutie foarte atractiva pentru
transport, aplicatii portabile, dar si pentru sisteme de generare distribuita a energiei,
datorita densitatii de energie ridicate si temperaturii scazute de functionare.
Figura 1.2. Domeniul se aplicatii pentru diferite tipuri de pile de combustie
PEMFC se alimenteaza cu hidrogen si aer, generand energie curata si apa ca produs
secundar. Tehnologia hidrogenului a ajuns aproape de faza de comercializare si in
SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI
I-2
aplicatiile mobile (transport auto). Tendinta este clara, deoarece pilele de
combustie au randament dublu fata de motoarele actuale, iar emisiile sunt practic
vapori de apa. Oricum cateva probleme raman in studiu, inclusiv cea a stocarii
hidrogenului. O problema in sistemele de generare distribuita a energiei va fi cea a
construirii infrastructurii de alimentare cu combustibil. Pretul actual al unei pile de
combustie este de circa 40 $/kW. Pentru a fi competitiv in transport trebuie sa
scada sub 15$/kW. Una din problemele ce trebuie tratate cu atentie se refera la
pericolul de explozie la utilizarea PEMFC. Acest aspect este discutat in detaliu in
literatura [4, de exemplu] si concluzia este urmatoarea: atata timp cat recipientul cu
hidrogen este bine separat de sistemul adiacent si conductele, electrovalvele etc.
sunt bine ventilate nu exista pericol de explozie. De asemenea, se stie ca durata de
viata a PEMFC este dependenta de nivelul riplului de curent de joasa frecventa (de
exemplu cel de la frecventa retelei sau de frecventa mai joasa); o crestere peste o
anumita limita poate fi chiar distructiva. PEMFC poate tolera un riplu de inalta
frecventa. Se recomanda un nivel maxim de riplu (normat la valoarea nominala a
curentului de sarcina) pe benzi de frecventa astfel:
Riplu de 100 Hz (respectiv 120 Hz): < 15% pentru 10% - 100% sarcina
nominala, fara a depasi 0.6 A pentru sarcina scazuta.
Riplu de 50 Hz (60 Hz): < 10% pentru 10% - 100% sarcina nominala, fara
a depasi 0.4 A pentru sarcina scazuta
Riplu de peste 10 kHz: < 60% pentru 10% - 100% sarcina nominala, fara a
depasi 2,4 A pentru sarcina scazuta.
Riplu intre 100 Hz si 10 kHz: limita obtinuta prin interpolarea limitelor
precizate mai sus.
Tranzitiile sub 50 Hz (60 Hz) sunt considerate solicitari ale sarcinii
normale si trebuiesc urmarite fara a se depasi insa curentul maxim
disponibil al PEMFC.
Unul din obiectivele specifice ale implementarii algoritmilor de control este acela
de asigurarea a integritatii si eficientei in functionare a PEMFC. In acest scop se va
modela PEMFC si sistemul invertor pentru a observa prin simularea diferitelor
conditii de functionare efectul sistemului invertor asupra PEMFC si incadrarea
riplului in limitele precizate.
1.2. TEHNOLOGII PENTRU STOCAREA ENERGIEI
Utilizarea unui dispozitiv (tehnologii) de stocare a energiei, care lucreaza ca un
buffer intre sursa de energie (regenerabila, nepolunata) si sarcina este o tehnica
bine cunoscuta. Datele tehnice despre tehnologiile de stocare culese din literatura
[5] sau de la producatori [6] se pot reprezenta in doua grafice care precizeaza
energie specifica [Wh/Kg] functie de puterea specifica [W/Kg] (figura 1.3),
respectiv densitatea de energie [Wh/m
3
] functie de densitatea de putere [W/m
3
]
(figura 1.4). Din figura 1.4 se observa ca energia specifica cea mai mare este
obtinuta de tehnologiile electrochimice, dat la cea mai scazuta putere specifica. Cea
SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI
I-3
mai ridicata putere specifica este obtinuta de tehnologiile bazate pe camp electric,
dar la cea mai scazuta energie specifica.
Tehnologiile de stocare ale energiei care sunt prezentatate in aceasta carte sunt:
A. Stocarea electrochimica a energiei
A.1 Baterii
Bateriile plumb-acid cu o energie specifica ridicata conparativ cu alte tehnologii de
stocare a energiei, dar puterea specifica este scazuta din cauza impendantei interne
mari (rezistenta de contact intre elestrozi si electrolit). Cercetarile in acest domeniu
sau focalizat mai mult pe constructia lor, deci dupa mai bine de 140 de ani de la
aplicare, reactiile chimice au ramas aceleasi. Eforturi de crestere a puterii debitate
sunt raportate in:
Bateriile TMF (Thin Metal Film) produse de Bolder Technologies
Corporation - USA. De exemplu, o celula Bolder TMF de 2V, 1.2Ah poate
fi complet descarcata intro secunda la 1kA si apoi reincarcata in 2-3 minute
si se poate obtine peste 15kW/kg in viitorul apropiat.
Baterii plumb-acid bipolare. Se obtine o putere specifica de pana la
1kW/kg si densitate de putere de peste 30MW/m3. Din considerente si de
pret, bateriile plumb-acid vor fi utilizate in proiect.
Baterii Li-ion. Se observa ca acestea pot asigura 1kW/kg la o energie
specifica mai mare decat cele cu plumb-acid, dar mai mica decat la
bateriile TMF.
Figura 1.3. Energie specifica [Wh/Kg] functie de puterea specifica [W/Kg] pentru
diferite tehnologii de stocare
In concluzie, aceasta tehnologie are capabilitati ridicate de stocare a energiei, dar
capacitati mai reduse la debitarea puterii. Bateriile sunt localizate in figura 1.4 in
SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI
I-4
gama de timp de transfer pornind de la minute pana la sute de ore, deci bateriile pot
fi dispozitive de stocare indelungata a energiei [7,8].
Figura 1.4. Densitatea de energie functie de densitatea de puterea pentru diferite
tehnologii de stocare.
B. Stocarea energiei in camp electric
B.1 Condensatoare electrolitice (Metal Film sau cu Aluminium)
Condensatoarele electrolitice cu aluminiu pot ajunge la o putere specifica de peste
100kW/kg si la o densitate de putere intre 400 si 850MW/m3. Aceasta la o energie
specifica ridicata (0.1Wh/kg) si o densitate de energie (100Wh/m3), obtinuta si la
condensatoarele metal-film. Aceste dispozitive au cea mai ridicata putere specifica
dintre toate tehnologiile prezentate in fig. 4. condensatoarele cu aluminiu costa cam
600$/kW si le vom folosi pentru filtrarea tensiunii continuie inalte (circa 350V).
B.2 Supercapacitoare
Figura 1.3 arata ca supercapacitoarele au o putere specifica (4kW/kg) sub
condensatoarele electrolitice si energia specifica este intre cea a bateriilor si a
condensatoarelor electrolitice. Supercapacitoarele sunt bidirectionale si au o udrata
de viata ridicata (pana la 100 000 de cicluri la un cost de aproximativ 400$/kW).
Aceste caracteristici fac atractiva alegerea acestora in aplicatii de putere redusa cu
dinamica a sarcinii mare.
1.3. TOPOLOGII DE CONVERTOARE DE PUTERE
Pentru implementarea sistemului invertor de putere nominala P
n
in gama 1-10 kW,
in urma analizei datelor privind posibile topologii de sistem invertor (prezentate in
capitolele 4 si 5), a rezultat structura din figura 1.5.
SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI
I-5
Figura 1.5: Structura tipica de invertor
Un obiectiv specific al proiectarii EGS il reprezinta reducerea pretul de cost al
sistemului invertor masurabil prin indicatorul $/W (capitolul 6). In acest scop sunt
propuse in literatura diferite variante de implementare a sistemului invertor,
reducand nivele succesive de procesare a puterii [9]. Prin eliminarea redresorului
(convertorul AC-DC) si inlocuirea convertorul DC-AC cu o structura de
cicloconvertor monofazat cu tiristoare, rezulta structura din figura 1.6.
Figura 1.6: Structura de invertor de pret redus
1.4. Referinte bibliografice
1. Ulrich Stimming, L.G.S. de Haart, J. Meeusinger, Fuel Cell Systems: PEMFC for Mobile and
SOFC for Stationary Application, Wiley-VCH Verlag GmbH, 2005.
2. U.S Dept. of Energy and U.S. Environmental Protection Agency. Fuel Cell Vehicles. Technical
report, www.fueleconomy.gov/feg/fcv_fuels.shtml, May 2005.
3. National Energy Technology Laboratory, Fuel Cell Handbook (Fifth Edition), EG&G Services
Parsons, Inc. Science Applications International Corporation, 2000.
4. Hussey, T. and Rumburg, G. Hydrogen safety considerations in heat treating applications,
http://b2.boc.com/catweb, 2000.
5. David Linden, Thomas B. Reddy, Handbook Of Batteries, McGraw-Hill Professional; 3
edition, 2001.
6. S.R. Holm, H. Polinder, J.A. Ferreira , P. van Gelder, R. Dill, A Comparison of Energy
Storage Technologies as Energy Buffer in Renewable Energy Sources with respect to Power
Capability'. In Young Researchers Symposium in Electrical Power Engineering , Leuven ,
2002.
7. Nicu Bizon, Fuzzy Control Techniques for Dead Time and Slow Processes, Advances in
Intelligent Systems and Technologies, Third European Conference on Intelligent Systems and
Technologies ECIT04, CD proceedings, Publisher: Performantica, ISBN 973-7994-78-7, 2004.
8. N. Bizon Mecatronic i tehnologii neconvenionale, ISBN 973-685-301-2, Editura
MatrixROM, Bucureti, 2001.
9. N. Bizon, M. Oproescu, Cycloconverter Operation in the low-cost Energy Generation Systems,
Buletin tiinific al Universitii din Piteti, seria Electronica i tiina calculatoarelor numr
special 1 / 2006, ISSN 1453119, Pitesti, 2006.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-1
2. CONVERTOARE C.C.C.C.
Convertoarele curent continuu curent continuu (c.c.-c.c.), ntlnite n
literatura de specialitare i sub denumirea de convertoare de curent continuu,
transform energiei furnizat de o surs de tensiune continu tot n energie de
tensiune continu, ns de o alt valoare, eventual reglabil. Performanelor
convertoarelor c.c.-c.c. se mbuntesc prin:
- creterea randamentului energetic de conversie;
- reducerea dimensiunilor de gabarit ale acestora.
Cea de-a doua direcie presupune utilizarea unor dispozitive
semiconductoare de putere cu performane ridicate i de volum redus, practic
realizabile n prezent. Oricum, n structura prii de for a convertoarelor de putere
rmn componentele pasive reactive, cu dimensiuni comparabile cu volumul
ocupat de restul componentelor. Modalitile de reducere a dimensiunilor de
gabarit sunt:
- creterea frecvenei de lucru a convertoarelor de putere (de remarcat ns c
randamentul de conversie scade, datorit creterii puterii disipate n comutaie
de ctre dispozitivele semiconductoare de putere, deci, implicit, creterea
dimensiunilor radiatoarelor acestora);
- nlocuirea convertoarelor clasice cu convertoarele de putere care lucreaz n
modul comutat, care permit creterea frecvenei de lucru; un dezavantaj
semnificativ al utilizrii convertoarelor de putere care lucreaz n modul
comutat l constituie producerea unor perturbai electromagnetice de nivel
ridicat;
- utilizarea unor tehnici de comand performante.
Reducerea pierderilor n comutaii, chiar la frecvene de lucru ridicate, se
obine prin utilizarea convertoarelor de putere rezonante sau cvasirezonante . La
aceste tipuri de convertoare modul de lucru rezonant este caracterizat de forme
de und sinusoidale pentru tensiunea pe dispozitivul comutator i/sau ale curentului
care circul prin acesta. Printr-o comand adecvat, aceast modificare a formelor
de und determin:
- comutarea direct a dispozitivul de putere atunci cnd tensiunea la bornele sale
este egal cu zero, realizndu-se comutarea la tensiune zero (ZVS Zero
Voltage Switching);
- comutarea invers a dispozitivul de putere atunci cnd curentul prin acesta
este zero, realizndu-se comutarea la curent zero (ZCS Zero Current
Switching).
Convertoarele c.c.-c.c. sunt de mai multe tipuri (buck, boost, buck-boost,
Cuk, semipunte, punte etc.), configuraie de baz fiind cea de convertor buck,
respectiv boost.
Pentru nelegerea mai facil a funcionrii noilor tipuri de convertoare
c.c.-c.c., n acest capitolul se va analiza succint funcionarea structurilor de baz, n
regim permanent de funcionare, la o comand cu modularea n durat a impulsului
de comand (PWM Pulse With Modulation). Se vor neglija pierderile de putere
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-2
n inductiviti i capaciti, iar comutatoarele electronice (S - Switch) se vor
considera ideale. Sursa de alimentare cu tensiune continu a convertorului are
impedana practic nul, fiind constituit dintr-o baterie electric sau un redresor cu
filtru capacitiv de valoare mare.
Convertoarele c.c.-c.c. sunt utilizate la alimentarea motoarelor de c.c. i la
realizarea surselor de tensiune continu cu funcionare n comutaie.
2.1. CONVERTOARE CU RAPORT COBORTOR
(BUCK CONVERTER)
Convertoarele de tip buck furnizeaz o tensiune de ieire aproximativ
continu, mai mic dect tensiunea de intrare n convertor, de aceea n literatura de
specialitate se mai numesc convertoare de c.c. cu raport cobortor (step - down).
Convertorul poate lucra n:
- regim nentrerupt de curent prin bobin (RN);
- regim ntrerupt de curent prin bobin (R).
Regimul critic (sau limit, Rcr) delimiteaz cele dou regimuri de
funcionare.
Influena utilizrii unui comutator bidirecional de curent asupra regimului
de curent prin bobin este de asemenea analizat.
Caracterizare funcional
Schema convertorului de tip buck este reprezentat n figura 2.1, partea de
for fiind alctuit din comutatorul comandat S, dioda D, inductana L i
condensatorul C. Sursa de tensiune continu E furnizeaz convertorului o tensiune
U
i
, iar acesta debiteaz putere n rezistena de sarcin R, la tensiunea de ieire u
o
.
Comutatorul S, de tip tranzistor bipolar
n figura 2.2, este comandat de un semnal
periodic, cu perioada T i factorul de
umplere al semnalului de comand (duty
cycle) t :
T
t
on
= t
Figura 2.1
Pe durata unei perioade, S este n stare de conducie un interval de timp
egal cu t
on
, dup care comutatorul este blocat un interval de timp egal cu t
off
=T-t
on
.
Formele de und ale curenilor i tensiunilor din circuit, pe durata unei
perioade T, sunt reprezentate n figura 2.2.e.
Pentru evaluarea mrimilor specifice funcionrii n RN i R, se consider
cunoscute valorile tensiunii de intrare U
i
, a componentelor L, C i R, precum i a
parametrilor semnalului de comand (frecvena f=1/T i t ).
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-3
Figura 2.2
- Regim nentrerupt de curent prin bobin (RN)
Pe intervalul t
on
tranzistorul conduce la saturaie deci putem scrie:
L
U U
dt
di
U
dt
di
L U
0 i
0 i

= + = (2.1)
deci
L
U U
t
I 2
0 i
on

=
A
(2.2)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-4
Pe intervalul t
off
tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind preluat
de diod, deci putem scrie:
L
U
dt
di
U
dt
di
L 0
o
o
= + = (2.3)
deci
L
U
t
I 2
o
ff o
=
A
(2.4)
Din relaiile 2.2 i 2.4 rezult:
i i
on
o
o
i
on o
o i
on
off
U U
T
t
U
U
U
t
T
U
U U
t
t
t = = =

=
Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ieire depinde doar de valoarea
tensiunii de intrare n convertor, U
i
, i de cea a factorului de umplere a semnalului
de comand, t . Modificarea acestuia din urm n intervalul (0, 1) permite reglarea
liniar a tensiunii de ieire ntre limitele 0 i U
i
.
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului
t =
i
o
U
U
(2.5)
constituie un prim indice de performan al convertorului. Caracteristica de transfer
n tensiune a convertorului (denumit i raport de conversie n tensiune n bucl
deschis) este utilizat n proiectarea unei valori impuse a tensiunii de ieire U
o
.
Pe de alt parte avem:
( ) ( ) t t
A
=

A =
|
|
.
|

\
|
+

A = + =
1 U
L I 2
U U U
U
L I 2
U
1
U U
1
L I 2 t t T
i o o i
i
o o i
off on
deci riplul curentului prin inductana L este:
( ) t t = A 1
L 2
T U
I
i
(2.6)
Riplul curentului i msurat fa de valoarea medie a sa, care este valoarea medie a
curentului prin sarcin I
o
, depinde direct proporional pe perioada de comutare T i
invers proporional de valoarea inductanei L. De asemenea, din relaia 2.6, se
remarc dependena acestui riplu i de valoarea factorului de umplere t . Dac
tensiunea de intrare este constant, valoarea maxim a riplului, se obine pentru un
factor de umplere t =0,5 i este egal cu:
L 8
T U
) 5 , 0 1 ( 5 , 0
L 2
T U
I
i i
Max
= = A (2.7)
Dac tensiunea de ieire este constant (cazul stabilizatoarelor de tensiune continu
n comutaie), relaia 2.6 se rescrie sub forma:
) 1 (
L 2
T U
I
o
t = A (2.8)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-5
deci valoarea maxim a riplului este egal cu:
L 2
T U
I
o
Max
= A (2.9)
- n regimul critic (Rcr), care delimiteaz cele dou regimuri de funcionare,
putem scrie relaia:
cr ) cr ( o o
I I I A = = (2.10)
Rezult valoarea critic a inductanei:
- dac
i
U =constant
( ) dat I pentru ,
I 8
T U
L 1
I 2
T U
L
o
o
i
max) ( cr
o
i
cr
= t t = (2.11)
- dac
o
U =constant
( ) dat I pentru ,
I 2
T U
L 1
I 2
T U
L
o
o
o
max) ( cr
o
o
cr
= t = (2.12)
Deoarece
o o i
I R U U = = t
relaia 2.6 devine
( )
o
I 1
L 2
RT
I t = A
deci condiia de regim critic pentru sarcin este:
t
=
1
1
T
L 2
R
cr
, pentru L dat (2.13)
- Regim ntrerupt de curent prin bobin (R) apare dac:
cr
L L < sau
cr
R R > (2.14)
Notnd cu
1
t intervalul de timp ct dioda conduce, n intervalul de timp
2
t
att comutatorul comandat S ct i dioda D sunt blocate, circuitul echivalent al
convertorului pe acest interval de timp fiind reprezentat n figura 2.2.d.
Cu notaiile:
T
t
,
T
t
, t t t , t t T t
2
2
1
1 off 2 1 1 on 2
= t = t = + =
respectiv,
M
I pentru valoarea maxim a curentului prin inductan, relaiile 2.1 i
2.3 devin:
i
o
on 1
on
o i
o
1
on
o
1
M
o i
on
M
U
U
t t
t
U U
U
t
t
L
U
t
I
L
U U
t
I
=
+

=
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-6
Rezult caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R:
t + t
t
=
1 i
o
U
U
(2.15)
Valoarea medie a curentului prin sarcin este:
( )
1
i 1 1 o 1
M
M 1 on
o
4
L 8
T U
2 L
t U
2
I
T 2
I t t
I tt =
t + t
=
t + t
=
+
= (2.16)
Dac
i
U =constant, conform relaiei 2.7, putem scrie:
Max
o
1 1 max o
I 4
I
I 4 I
A t
= t tt A =
deci caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R este dat de expresia
2.17:
Max
o 2
2
Max
o
i
o
I 4
I
I 4
I
U
U
A
+ t
t
=
A t
+ t
t
= (2.17)
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului pentru
i
U =constant este
reprezentat n figura 2.3, pentru diferite valori ale parametrului t .
Figura 2.3
Dac
o
U =constant, utiliznd relaiei 2.9, putem scrie n Rcr:
( )
M ) cr ( o M ) cr ( o
o
Max
I 1 I I
L 2
T U
I t = A = = A
Conform relaiei 2.17 avem:
M ) cr ( o
o
2
o i
o
I 4
I
U U
U t
=

CONVERTOARE C.C.C.C.
II-7
deci caracteristica convertorului
o
i
U
U
o
) I ( t = t n R este (vezi figura 2.4):
1
U
U
1
I 4
I
o
i
M ) cr ( o
o

= t (2.18)
Figura 2.4
- Pulsaiile tensiunii de ieire n regim nentrerupt
n cazul unei capacitii finite a condensatorului C pulsaiile de curent
I i
c
A ~ A ( i i I i i
c o c
A ~ A = ) determin (vezi figura 2.2.d):
( ) ( )
o
2
i
2
c o
U 1
CL 8
T
U 1
CL 8
T
I
2
T
2
1
C
1
C
Q
u U t = t t = A =
A
= A = A
deci
( ) t =
A
= O 1
CL 8
T
U
U
2
o
o
U
(2.19)
Deoarece:
LC 2
1
f ,
T
1
f
o
t
= =
relaia 2.19 devine:
( )
2
o
2
U
f
f
1
2
|
.
|

\
|
t
t
= O (2.20)
Se observ c amplitudinea pulsaiilor scade dac
o
f f >> . Efectul valorii
curentului de ieire asupra pulsaiei se manifest prin rezistena
condensatorului
c
R . n acest caz avem:
I R U i R u U
c o c c
*
o
A + A < A + A = A (2.21)
deoarece mrimile
c
u A i i A sunt defazate n timp.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-8
Caracterizare energetic
n condiii reale de funcionare trebuie s avem n vedere pierderile de
tensiune i putere pe tranzistor, diod, bobin (rezistena bobinei
L
r ) i din
circuitul de comand.
n acest caz relaiile 2.2 i 2.4 devin:
off
*
off
o L D o
*
off
on
*
on
o L CE o i
*
on
t t
L
I r V U
t
I 2
t t
L
I r V U U
t
I 2
sat
<
+ +
=
A
>

=
A
(2.22)
Remarcm c pentru a obine o tensiune de ieire impus factorul de umplere al
comenzii (care rezult din figura 2.3 sau figura 2.4) trebuie ajustat conform
relaiilor 2.22, valabile n RN. Randamentul convertorului buck este dat de relaia:
comand d dL dD dT o o
o o
i
o
P P P P I U
I U
P
P
+ + + +
= = q (2.23)
unde:
com dT on dT dT
P P P + =
com dD on dD dD
P P P + =
( )
T
V U Q
T
t T
I V P
sat CE i rr
*
on
o D dD

+

=
2
o L dL
I r P =
- pentru un tranzistor bipolar
T
t
I V
T
t t t t t
I V P
*
on
o sat CE
sD r f sB on
o sat CE on dT
=
+ +
=
( )
T 2
t
t t
t
I U P
r
2
sD r
f
o i com dT
+
+
=
|
=
|
~ ~
o
o
o on
B i bipolar comand d
P
U
I
T
t
I U P
- pentru un tranzistor MOS
( ) ( ) RMS D
2
on DS on dT
I R P =
unde:
|
|
.
|

\
| A
+ t =
3
I
I I
2
2
o
2
) RMS ( D
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-9
( )
( )
( )
( )
DS
R on DS on DS
C 25 R R = u

f V Q P
GS G MOS comand d
~
Puterea disipat pentru comanda trazistorului MOS este
neglijabil, avnd valori de ordinul sub un wat (de exemplu
W 1 , 0 kHz 100 V 10 nC 100 P
MOS comand d
= ~ ).
2.2. CONVERTOARE CU RAPORT RIDICTOR
(BOOST CONVERTER)
Convertoarele de tip boost furnizeaz o tensiune de ieire aproximativ
continu, mai mare dect tensiunea de intrare n convertor, de aceea n literatura de
specialitate se mai numesc convertoare de c.c. cu raport ridictor (step - up).
Convertorul poate lucra n RN, Rcr sau R de curent prin bobin.
Caracterizare funcional
Schema convertorului de tip boost este reprezentat n figura 2.5, partea de
for fiind alctuit din comutatorul comandat S, dioda D, inductana L i
condensatorul C. Sursa de tensiune continu E furnizeaz convertorului o tensiune
U
i
, iar acesta debiteaz putere n rezistena de sarcin R, la tensiunea de ieire
o o
U u .
Comutatorul S, de tip
tranzistor bipolar n figura 2.6, este
comandat de un semnal periodic, cu
perioada T i factorul de umplere al
semnalului de comand t .
Figura 2.5
Formele de und ale curenilor i tensiunilor din circuit, pe durata unei
perioade T, sunt reprezentate n figura 2.6.e.
Pentru evaluarea mrimilor specifice funcionrii n RN i R, se consider
cunoscute valorile tensiunii de intrare U
i
, a componentelor L, C i R, precum i a
parametrilor semnalului de comand (frecvena f=1/T i t ).
- Regim nentrerupt de curent prin bobin (RN)
Pe intervalul t
on
tranzistorul conduce la saturaie deci putem scrie:
L
U
dt
di
dt
di
L U
i
i
= = (2.24)
deci
L
U
t
I 2
i
on
=
A
(2.25)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-10
Figura 2.6
Pe intervalul t
off
tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind
preluat de diod, deci putem scrie:
L
U U
dt
di
U
dt
di
L U
o i
o i

= + = (2.26)
deci
L
U U
t
I 2
i o
ff o

=
A
(2.27)
Din relaiile 2.25 i 2.27 rezult:
i i
off
o
o
i off
i o
i
on
off
U
1
1
U
t
T
U
U
U
T
t
U U
U
t
t

t
= = =

=
Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ieire depinde doar de valoarea
tensiunii de intrare n convertor, U
i
, i de cea a factorului de umplere a semnalului
de comand, t . Modificarea acestuia din urm n intervalul (0, 1) permite reglarea
neliniar a tensiunii de ieire la valori mai mari dect U
i
.
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului
t
=
1
U
U
i
o
(2.28)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-11
constituie un prim indice de performan al convertorului. Caracteristica de transfer
n tensiune a convertorului este utilizat n proiectarea unei valori impuse a
tensiunii de ieire U
o
.
Pe de alt parte avem:
( ) ( ) t t
A
=

A =
|
|
.
|

\
|

+ A = + =
1 U
L I 2
U U U
U
L I 2
U U
1
U
1
L I 2 t t T
o o i o
o
i o i
off on
deci riplul curentului prin inductana L este:
( ) t t = A 1
L 2
T U
I
o
(2.29)
Riplul curentului i msurat fa de valoarea medie a sa, I, depinde direct
proporional pe perioada de comutare T i invers proporional de valoarea
inductanei L. De asemenea, din relaia 2.29, se remarc dependena acestui riplu i
de valoarea factorului de umplere t . Dac tensiunea de ieire este constant,
valoarea maxim a riplului, se obine pentru un factor de umplere t =0,5 i este
egal cu:
L 8
T U
) 5 , 0 1 ( 5 , 0
L 2
T U
I
o o
Max
= = A (2.30)
Dac tensiunea de intrare este constant relaia 2.29 se rescrie sub forma:
t = A
L 2
T U
I
i
(2.31)
deci valoarea maxim a riplului este egal cu:
L 2
T U
I
i
Max
= A (2.32)
n condiiile neglijrii pierderilor de putere din convertor puterea de intrare
este egal cu puterea n sarcin, deci:
t = = = 1
U
U
I
I
U I IU
o
i o
o o i
(2.33)
Relaia 2.29 devine:
( )
2
o
o
1
L 2
T U
I t t = A (2.34)
- n regimul critic (Rcr), care delimiteaz cele dou regimuri de funcionare,
putem scrie relaia:
cr ) cr (
I I I A = = (2.35)
Din relaia 2.34 rezult pentru
3
1
= t valoarea maxim a riplului la ieire dac
o
U =constant (convertorul mbuntind factorul de putere al sistemelor de
alimentare de la reea)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-12
L
T U
27
2
I I
o
max ) cr ( o M ) cr ( o
= A = (2.36)
Analog, rezult valoarea critic a inductanei:
- dac
o
U =constant
( ) dat I pentru ,
I 27
T U 2
L 1
I 2
T U
L
o
o
o
max) ( cr
2
o
o
cr
= t t = (2.37)
- dac
i
U =constant
( ) dat I pentru ,
I 8
T U
L 1
I 2
T U
L
o
o
i
max) ( cr
o
i
cr
= t t = (2.38)
Deoarece
o o
i
I R U
1
U
= =
t
relaia 2.29 devine
( ) I 1
L 2
RT
I
2
t t = A
deci condiia de regim critic pentru sarcin este:
2
cr
) 1 (
1
T
L 2
R
t t
= , pentru L dat (2.39)
- Regim ntrerupt de curent prin sarcin (R) apare dac:
cr
L L < sau
cr
R R > (2.40)
Notnd cu
1
t intervalul de timp ct dioda conduce, n intervalul de timp
2
t
att comutatorul comandat S ct i dioda D sunt blocate, circuitul echivalent al
convertorului pe acest interval de timp fiind reprezentat n figura 2.6.d.
Cu notaiile:
T
t
,
T
t
, t t t , t t T t
2
2
1
1 off 2 1 1 on 2
= t = t = + =
respectiv
M
I pentru valoarea maxim a curentului prin inductan, relaiile 2.24 i
2.26 devin:
i
o
1
1 on
i
i o
1
on
i o
1
M
i
on
M
U
U
t
t t
U
U U
t
t
L
U U
t
I
L
U
t
I
=
+

=
=
Rezult caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R:
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-13
1
1
i
o
U
U
t
t + t
= (2.41)
deci
1
1
o
i
i
o
U
U
I
I
t + t
t
= = (2.42)
De asemenea, avem:
i o
i
1
1 i
i o
1
1
i
o
U U
U
U
U U
U
U

t = t
t
t
=

t
t + t
= (2.43)
Valoarea medie a curentului este:
( )
) (
L 2
T U
2 L
t U
2
I
T 2
I t t
I
1
i 1 on i 1
M
M 1 on
t + t t =
t + t
=
t + t
=
+
= (2.44)
respectiv
1
i
1
1
o
L 2
T U
I I tt =
t + t
t
= (2.45)
Dac
o
U =constant, conform relaiei 2.43, putem scrie:
2
i o
i
o
i
1
o
i
M cr o
o
U U
U
U
U
4
27
U
U
4
27
I
I
t

= tt =
deci caracteristica convertorului
o
i
U
U ) I ( t = t n R este (vezi figura 2.7):
2
1
M cr o
o
i
o
i
o
I
I
1
U
U
U
U
27
4
(

|
|
.
|

\
|
= t (2.46)
Figura 2.7
- Pulsaiile tensiunii de ieire n regim nentrerupt
n cazul unei capacitii finite a condensatorului C pulsaiile de curent
c
i
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-14

=
=
=
off D , I
on D , I i
i
o
o D
c
determin (vezi figura 2.8):
C
T
R
U
t I
C
1
C
Q
U
o
on o o
t
= =
A
= A
deci
RC
T
U
U
o
o
U
t
=
A
= O (2.47)
Figura 2.8
Convertorul boost este foarte utilizat pentru sarcini cu caracter capacitiv,
cum ar fi blitz-urile foto si circuitele de ncrcare a bateriilor. Curentul continuu de
intrare determin alegerea acestuia n RN pentru realizare funciei de prereglare, n
scopul mbuntirii factorului de putere.
Dac convertorul boost lucreaz n R curenii maximi prin tranzistor i
diod vor fi mari. Condensatorul trebuie s aib o capacitate mai mare fa de buck
pentru acelai riplu al tensiunii de ieire. Dezavantajul principal al convertorului
boost este legat de problema controlului n RN. Prezena pseudo-filtrului de ordinul
doi LC determin un timp de rspuns relativ mare al convertorului, dificil de
compensat. Controlul este mult mai uor n R cnd trebuie compensat doar efectul
capacitii, energia bobinei fiind nul la nceputul fiecrui ciclu.
2.3. CONVERTOARE DE RAPORT OARECARE
2.3.1. Convertoare de tip buck-boost
Convertoarele de tip buck-boost pot fi obinut prin conectarea n cascad a
unui convertor buck cu un convertor boost, deci ele furnizeaz o tensiune de ieire
aproximativ continu, mai mare sau mai mic dect tensiunea de intrare n
convertor. De aceea, n literatura de specialitate se mai numesc convertoare de
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-15
curent continuu de raport oarecare sau convertoare flyback neizolate. Convertorul
poate lucra n RN, Rcr sau R de curent prin bobin.
- Caracterizare funcional
Schema convertorului de tip buck-boost
este reprezentat n figura 2.9, partea de
for fiind alctuit din comutatorul
comandat S, dioda D, inductana L i
condensatorul C.
Figura 2.9
Sursa de tensiune continu E furnizeaz convertorului o tensiune U
i
, iar acesta
debiteaz putere n rezistena de sarcin R, la tensiunea de ieire
o o
U u .
Comutatorul S, de tip tranzistor bipolar n figura 2.10, este comandat de un
semnal periodic, cu perioada T i factorul de umplere al semnalului de comand t .
Formele de und ale curenilor i tensiunilor din circuit, pe durata unei
perioade T, sunt reprezentate n figura 2.10.
Pentru evaluarea mrimilor specifice funcionrii n RN i R, se consider
cunoscute valorile tensiunii de intrare U
i
, a componentelor L, C i R, precum i ale
parametrilor semnalului de comand (frecvena f=1/T i t ).
Figura 2.10
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-16
- Regim nentrerupt de curent prin bobin (RN)
Pe intervalul t
on
tranzistorul conduce la saturaie deci putem scrie:
L
U
dt
di
dt
di
L U
i
i
= = (2.48)
deci
L
U
t
I 2
i
on
=
A
(2.49)
Pe intervalul t
off
tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind preluat
de diod, deci putem scrie:
L
U
dt
di
0 U
dt
di
L
o
o

= = + (2.50)
deci
L
U
t
I 2
o
ff o
=
A
(2.51)
Din relaiile 2.48 i 2.50 rezult:
i i
on
on
o
i
o
off
on
U
1
U
t T
t
U
U
U
t
t

t
t
=

= =
Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ieire depinde doar de valoarea
tensiunii de intrare n convertor, U
i
, i de cea a factorului de umplere a semnalului
de comand, t . Modificarea acestuia din urm n intervalul (0, 1) permite reglarea
neliniar a tensiunii de ieire la orice valoare.
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului (care se observ c
este egal cu produsul factorilor de conversie ai celor dou convertoare)
t
t
=
1 U
U
i
o
(2.52)
constituie un prim indice de performan al convertorului. Caracteristica de transfer
n tensiune a convertorului este utilizat n proiectarea unei valori impuse a
tensiunii de ieire U
o
.
Pe de alt parte avem:
( ) t
A
=

+
A =
|
|
.
|

\
|
+ A = + =
1 U
L I 2
U U
U U
L I 2
U
1
U
1
L I 2 t t T
o o i
i o
o i
off on
deci riplul curentului prin inductana L este:
( ) t = A 1
L 2
T U
I
o
(2.53)
Riplul curentului i msurat fa de valoarea medie a sa, I, depinde direct
proporional pe perioada de comutare T i invers proporional de valoarea
inductanei L. De asemenea, din relaia 2.53, se remarc dependena acestui riplu i
de valoarea factorului de umplere t . Dac tensiunea de ieire este constant,
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-17
valoarea maxim a riplului, se obine pentru un factor de umplere t =0 i este egal
cu:
L 2
T U
I
o
Max
= A (2.54)
n condiiile neglijrii pierderilor de putere din convertor puterea de intrare
este egal cu puterea n sarcin, deci:
t =
+
=
t
t
= = = 1
I I
I
I
I 1
U
U
I
I
U I IU
o i
o o
o
i o
o o i
(2.55)
- n regimul critic (Rcr), care delimiteaz cele dou regimuri de funcionare,
putem scrie relaia:
cr ) cr (
I I I A = = (2.56)
Relaia 2.53 n Rcr devine:
( )
2
o
M ) cr ( o
1
L 2
T U
I t = (2.57)
Din relaia 2.57 rezult pentru 0 = t valoarea maxim a curentului critic de ieire
dac
o
U =constant
L 2
T U
I
o
M ) cr ( o
= (2.58)
Analog, rezult valoarea critic a inductanei dac
o
U =constant:
( ) dat I pentru ,
I 2
T U
L 1
I 2
T U
L
o
o
o
max) ( cr
2
o
o
cr
= t = (2.59)
Deoarece
o o
i
I R U
1
U
= =
t
t
relaia 2.63 devine
( ) I 1
L 2
RT
I
2
t = A
deci condiia de regim critic pentru sarcin este:
2
cr
) 1 (
1
T
L 2
R
t
= , pentru L dat (2.60)
- Regim ntrerupt de curent prin sarcin (R) apare dac:
cr
L L < sau
cr
R R > (2.61)
Notnd cu
1
t intervalul de timp ct dioda conduce, n intervalul de timp
2
t
att comutatorul comandat S ct i dioda D sunt blocate.
Cu notaiile:
T
t
,
T
t
, t t t , t t T t
2
2
1
1 off 2 1 1 on 2
= t = t = + =
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-18
respectiv
M
I pentru valoarea maxim a curentului prin inductan, relaiile 2.48 i
2.50 devin:
1 i
o
i
o
1
on
o
1
M
i
on
M
U
U
U
U
t
t
L
U
t
I
L
U
t
I
t
t
= =

=
=
Rezult caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R:
1 i
o
U
U
t
t
= (2.62)
deci
t + t
t
=
t
t
= =
1
1 o 1
o
i
i
o
I
I
U
U
I
I
(2.63)
Valoarea medie a curentului prin bobin este:
( )
) (
L 2
T U
2 L
t U
2
I
T 2
I t t
I
1
i 1 on i 1
M
M 1 on
t + t t =
t + t
=
t + t
=
+
=
deci valoarea medie a curentului de ieire este
1
i
1
1
o
L 2
T U
I I tt =
t + t
t
= (2.64)
Dac
o
U =constant putem scrie:
2
1 1
o
i
M cr) ( o
o
U
U
I
I
t = tt =
deci caracteristica convertorului
o
i
U
U
o
) I ( t = t n R este (vezi figura 2.11):
Max cr) ( o
o
i
o
1
i
o
I
I
U
U
U
U
= t = t (2.65)
Figura 2.11
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-19
- Pulsaiile tensiunii de ieire n regim nentrerupt
n cazul unei capacitii finite a condensatorului C, pulsaiile curentului prin
condensator
c
i

=
=
=
off D , I
on D , I i
i
o
o D
c
determin (vezi figura 2.12):
C
T
R
U
t I
C
1
C
Q
U
o
on o o
t
= =
A
= A
deci
RC
T
U
U
o
o
U
t
=
A
= O (2.66)
Figura 2.12
Se remarc similitudinea formelor de und cu cele reprezentate la
convertorul boost, cu observaia c n acest caz tensiunea colector - emitor maxim
este
o i
V V + . Evident, curentul de intrare i de ncrcare a condensatorului este
discontinuu, deci obinerea unui riplu sczut implic utilizarea unor condensatoare
cu capacitate mare, tipic de opt ori mai mare dect cea utilizat la un buck pentru
acelai nivel al riplului tensiunii de ieire. De asemenea, se observ c tensiunea de
ieire are polaritate invers fa de tensiunea de ieire. Convertorul prezint
dezavantajele convertorului boost, deci modul de lucru n R este preferat. O
funcie de transfer identic cu cea a convertorului buck-boost prezint convertorul
CUK, dar cu un randament de conversie mai bun.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-20
2.3.2. Convertoare de tip CUK
Structura convertorului CUK este prezentat n figura 2.13.a. n regim de
curent nentrerupt prin bobine convertorul produce la ieire o tensiune continu cu
polaritate opus celei de intrare. n cele dou etape de funcionare (figura 2.13.b,c)
condensatorul C are rol n transferul energiei de la intrare spre ieire. n regim
staionar valoarea medie a tensiunii la bornele bobinelor este nul, deci valoarea
medie a tensiunii de la bornele condensatorului C este
o i C
U U U + =
Pentru o valoare mare a capacitii C se poate considera
C C
U u ~ , deci formele
de und sunt cele din figura 2.13.d.
Figura 2.13
Punnd condiia ca tensiunea medie pe bobine s fie nul obinem:
- pentru L1
( ) ( )
i C C i i
U
1
1
U 0 T 1 U U T U
t
= = t + t
- pentru L2
( ) ( ) ( )
o C o o C
U
1
U T 1 U T U U
t
= t + t
deci
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-21
t
t
=
t
=
t
=
1 U
U
U
1
U
1
1
U
i
o
o i C
(2.67)
Neglijnd pierderile de putere n convertor putem scrie:
t
t
= = = =
1
I
I
P I U I U P
i
o
o o o i i i
(2.68)
Se observ c
1 L i
I I = , respectiv
2 L o
I I =
Utiliznd i condiia de conservare a sarcinii condensatorului C se obine, n alt
mod, relaia caracteristicii de transfer n tensiune a convertorului:
( )
t
t
= =
)
`

=
t = t
1 I
I
U
U
I U I U
T I T 1 I
o
i
i
o
o o i i
o i
Dezavantajele convertorului CUK sunt:
- condensatorul C trebuie s aib o capacitate relativ mare i s suporte variaii
mari de curent;
- vrfurile de curent prin tranzistor sunt mari;
- tensiunea colector - emitor este mare dac convertorul se alimenteaz printr-un
redresor cu filtru capacitiv direct de la reea, fr transformator de reea;
- puterea la ieire este limitat.
Avantajele convertorului CUK sunt:
- are randamentul energetic cel mai ridicat;
- factorul de pulsaie al tensiunii de ieire este sczut;
- comanda se face fa de mas, fr izolare;
- pierderi n comutaie reduse etc.
2.4. CONVERTOR N COMUTAIE CU REVENIRE
(FLYBACK CONVERTER)
Sursa de tensiune continu n comutaie (STCC) flyback fr izolare are
schema prii de for identic cu cea a convertorului buck-boost. Pentru a stabiliza
tensiunea de ieire la fluctuaiile tensiunii de intrare i variaii ale sarcinii se
utilizeaz un circuit de comand cu reacie negativ dup aceste mrimi. Regimul
normal de funcionare este R. n figura 2.14 este prezentat schema STCC flyback
cu izolare i formele de und semnificative. Dac notm cu n raportul de
transformare al transformatorului de nalt frecven, avem:
s
p
p
s
p
s
i
i
U
U
n
n
n = = =
n R, pe intervalul
on
t putem scrie relaiile:
p
on i
cM
c
p p i
L
t U
I
dt
di
L U U = = = (2.69)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-22
unde
2
p L p
n A L = .
Pe intervalul
off
t putem scrie relaiile (vezi relaia 2.62):
n
U
U V
o
i CE
+ = (2.70)
o
M (cr) o
1 i
o
I
I
n n
U
U
t =
t
t
= (2.71)
Figura 2.14
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-23
Deoarece secundarul transformatorului
s
L joac rolul bobinei L i
2
p
2
p
s
p
2
s L s
n L
n
n
L n A L =
|
|
.
|

\
|
= =
avem (vezi relaia 2.54):
R
U
I
o
o
=
2
p
o
s
o
M (cr) o
n L 2
T U
L 2
T U
I = =
deci caracteristica de transfer n tensiune devine:
p i
o
2L
RT
U
U
t = (2.72)
Puterea disipat n sarcin se poate scrie n funcie de randamentul
convertorului q sub forma
q |
.
|

\
|
=
T
1
I L
2
1
P
2
cM p dL
Pentru t
on
maxim ( 45 , 0
Max
< t ) avem:
Max i
dL
cM Max cM i
2
cM
cM
Max i
dL
U
P 2
I I U
2
1
T
1
I
I
T U
2
1
P
t q
= t q = q
|
|
.
|

\
| t
= (2.73)
Se observ c la comutarea n blocare apare o supratensiune deoarece
f
cM p
i CEM
p
i CEM
f
cM c
CEM
c
p i
t
I L
U V
L
U V
t
I
dt
di
V
dt
di
L U + =

= = + = (2.74)
Puterea disipat de tranzistor pe intervalul
f
t este:
2
t
I fV dt
t
t
1 I V
T
1
P
f
cM CEM
t
0
f
cM CEM com T d
f
=
|
|
.
|

\
|
=
}
(2.75)
Avantajele sursei flyback:
- este soluia cea mai simpl i mai ieftin de realizare a unei surse n comutaie
(secundarul transformatorului joac rolul inductanei de filtraj L);
- se pot obine tensiuni multiple;
- variaia sarcinii pe una din tensiuni nu afecteaz pe celelalte;
- este ideal pentru tensiuni mari, cnd STCC forward necesit o inductan de
filtraj mare pentru a obine un riplu mic.
Dezavantaje:
- riplu tensiunii de ieire este mai mare dect la STCC forward;
- miezul este comandat asimetric, stocnd ntreaga energie, deci este scump;
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-24
- necesit circuite de demagnetizare pentru a limita tensiunea colector emitor
maxim;
- STCC flyback se folosesc uzual n R, pentru c n RN miezul magnetic trebuie
s fie de 24 ori mai mare, respectiv bucla de reacie negativ este dificil de
controlat datorit polilor din semiplanul stng (circuite complexe de
compensare);
- puterea disipat de tranzistor este mai mic n R fa de RN, cnd apare
efectul de supracretere a curentului i
c
la eliminarea Q
rr
din diod i o putere
disipat suplimentar pe timpul t
r
;
- dezavantajul privind dependena tensiunii de ieire de valoarea sarcinii dispare
dac se utilizeaz o bucl de reacie negativ combinat dup U
o
i I
c
;
- utilizat uzual pentru puteri mai mici dect 200W.
Limitarea tensiunii V
CE
la U
i
se obine cu schema din figura 2.15. Evident, orice
variant de redresare sincron poate fi utilizat.
Figura 2.15
Pulsaiile tensiunii de ieire AU
o
n R sunt prezentate n figura 2.16.
Figura 2.16
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-25
Putem scrie:
C U 2
I T
U
U
U
U
C 2
TI
C
t I
2
1
C
Q
U
i
2
1 M
o
c
1 i
o
1 M
1 M
c
t
t
=
A

t
t
=
t
= ~
A
= A
(2.76)
unde
M (cr) o
o 2
1
I
I
= t
n
I
I
cM
M
=
Dac inem cont i de rezistena condensatorului vom avea
c
R c o
U U U A + A = A (2.77)
unde valoarea maxim
M c (max) R
I R U
c
= A este defazat fa de
(max) c
U A .
Dac U
o
este variabil se stabilete I
M
(deci I
cM
, rezultnd t
1
fix) i se
regleaz tensiunea de ieire din frecvena de lucru f, variabil n funcie de I
o
. n
general avem:
1 o M s
2
s
M p cM on i
t U
n
1
I L
n
1
n
L
nI L I t U = = = =
Frecvena de lucru maxim se obine atunci cnd 0 t
2
= , deci
max i
o
1 1 on min
f
1
1
nU
U
t t t T =
|
|
.
|

\
|
+ = + =
Din relaia
t tan cons
2
t I
f
I
t I
T 2
1
I
1 M o
1 M o
= = =
deci
Max o
min o
max min
Max o
o
max
I
I
f f
I
I
f f = = (2.78)
2.5. CONVERTOR N COMUTAIE DE TIP DIRECT
(FORWARD CONVERTER)
Sursa de tensiune continu n comutaie (STCC) forward fr izolare are
schema prii de for identic cu cea a convertorului buck. Pentru a stabiliza
tensiunea de ieire la fluctuaiile tensiunii de intrare i variaii ale sarcinii se
utilizeaz un circuit de comand cu reacie negativ dup aceste mrimi. Regimul
normal de funcionare este RN, iar 45 , 0
M
~ t , deoarece
on
t 2 T > (vezi figura
2.17).
n figura 2.17 este prezentat schema STCC forward cu izolare.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-26
Figura 2.17
Fucionarea schemei este urmtoarea:
- dac stare T = on => stare D
3
= off i stare D
1
= on => stare D
2
= off;
- dac stare T = off => stare D
3
= on i stare D
1
= off => stare D
2
= on.
Putem scrie deci relaia:
m C
i ni i + = (2.79)
unde
m
i reprezint curentul de magnetizare al transformatorului de nalt frecven
cu raportul de transformare
i
s
p
s
U
U
n
n
n = =
Evident, la o funcionare n RN, avem:
i o
U n U t =
Rezult:
( )
oM
oM
oM
i M
o CM
nI
Ln
TU
nI
L
TU
I I n I ~ + =
t
+ A + = (2.80)
nfurarea la care este conectat dioda
1
D (avnd
c
n spire) permite
demagnetizarea miezului magnetic n intervalul de timp cnd tranzistorul este
blocat (recupernd energia de magnetizare), limitnd totodat tensiunea
CE
v la
|
|
.
|

\
|
+ =
c
p
i M CE
n
n
1 U V
n general se alege
p c
n n = i obinem (vezi figura 2.18):
i M CE
U 2 V = (2.81)
Curentul prin dioda
3
D este relativ mic:
Max M ) AV ( 3 D
I
2
1
I t = (2.82)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-27
iar tensiunea invers depinde de numrul de spire al nfurrii la care este
conectat,
c
n :
|
|
.
|

\
|
+ =
p
c
i RRM
n
n
1 U V (2.83)
Formele de und n cazul utilizrii unor modele ideale pentru dispozitivele
electronice de putere i detalii privind fenomenul comutaie curenilor sunt
reprezentate n figura 2.18.
Figura 2.18
Puterea disipat de tranzistorul comutator n comutaii este:
( ) ( )
f dT r dT com dT
t P t P P + = (2.84)
unde
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-28
( )
r Cm i
r
t
0
om
r
i r dT
t I U f
6
1
dt
t
t
nI
t
t
1 U
T
1
t P
r
=
|
|
.
|

\
|
~
}
( )
f CM i f dT
t I U 2 f
6
1
t P ~
iar puterea disipat n conducie este:
T
t
nI V P
*
on
o sat CE cond dT
= (2.85)
sau
( )
2
1
2
2
o
2
on DS on dT
3
I
I n R P
(
(

|
|
.
|

\
| A
+ t = (2.86)
pentru un tranzistor MOS.
Curenii medii i efectivi prin diode sunt:
o on
om oM
) AV ( 1 D
I t
2
I I
T
1
I t =
+
=
o off
om oM
) AV ( 2 D
I ) 1 ( t
2
I I
T
1
I t =
+
=
( )
( ) ( )
3
I I I I
3
t
I I
2
t
I I I 2 t I
T
1
dt t
t
I I
I
T
1
I
2
oM oM om
2
om on
2
om oM
on
om oM om on
2
om
t
0
2
on
om oM
om
2
RMS D
on
1
+ +
t =
(

+ + =
=
|
|
.
|

\
|
+ =
}
( )
( )
3
I I I I
1 I
2
oM oM om
2
om 2
RMS D
2
+ +
t =
deci
2
) RMS ( Dj F ) AV ( Fj 0 T ) cond(D d
I r I V P
j
+ ~ , j=1,2 (2.87)
Puterea disipat de diode n comutaie se neglijeaz n condiiile n care au
timpii de comutaie mici, t
rr1
(i t
rr2
)<<min(t
r
, t
f
), pentru a evita apariia unui un
scurtcircuit n secundarul transformatorului pe durata comutaiilor, care s solicite
suplimentar tranzistorul. Dac tensiunea de ieire este variabil
M m cr
t s t s t s t
relaiile pentru dimensionarea diodelor devin
( ) o M max AV 1 D
I I t = ,
( ) o m max AV 2 D
I ) 1 ( I t =
OM FM
I I = (2.88)
t
= =
o
i RRM
U
nU V
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-29
Puterea disipat n bobina L este
( )
2
RMS L L d
I r P = (2.89)
unde
( )
( )
3
I
I I I I I
3
1
I
2
2
o
2
oM oM om
2
om
2
RMS
A
+ = + + =
Randamentul STCC forward cu izolare este dat de relaia:
comand d L d 2 dD 1 dD dT o o
o o
i
o
P P P P P I U
I U
P
P
+ + + + +
= = q (2.90)
i are practic o valoare de aproximativ 80%.
n figurile 2.19 i 2.20 sunt prezentate scheme cu limitarea tensiunii v
CE
(U
CE M
~U
i
) i redresarea sincron cu MOS-uri.
Figura 2.19
Figura 2.20
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-30
Pentru blocarea rapid a lui M
2
se poate folosi circuitul din figura 2.21.
Figura 2.21
Avantaje sursei STCC forward cu izolare sunt:
- cost redus;
- riplu al tensiunii de ieire mic;
- posibile ieiri multiple ;
- componentele magnetice au dimensiuni relativ mici.
Dezavantaje:
- utilizare slab a transformatorului;
- necesar un cuplaj strns ntre nfurrile
p
n i
c
n .
STCC forward se utilizeaz pentru puteri de ieire n gama 50W 400W.
2.6. CONVERTOARE N CONTRATIMP
(PUSH-PULL CONVERTER)
Pentru a utiliza transformatoare ct mai mici este necesar ca schema de
for s fie simetric. Cea mai cunoscut structur de tip simetric este cea a STCC
n contratimp (push-pull convertor), prezentat n figura 2.22. Pentru a preveni
conducia simultan a tranzistoarelor, din formele de und reprezentate n figura
2.22, se observ c trebuie s avem:
45 , 0
T
t
on
< = t
Transformatorul de nalt frecven are priz median primar i secundar:
s
p
p
s
p
s
i
i
U
U
n
n
n = = =
determinnd un curent de magnetizare maxim
p
i
Max m
L
U
2
T
I t =
Funcional STCC n contratimp poate fi echivalat cu dou STCC forward
care lucreaz n antifaz. Se disting trei etape principale n funcionarea schemei:
- T
1
on sau T
2
on, cnd curentul prin bobin i trece prin D
2
, respectiv D
1
:
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-31
L
U nU
t
I 2
dt
di
dt
di
L U nU
i ni i on T
i ni i on T
o i
on
o i
m 1 D 2 c 2
m 2 D 1 c 1

=
A
= =
)
`

= =
+ = =
- T
1
i T
2
off, cnd diodele D
1
i D
2
conduc simultan, untnd practic secundarul
transformatorului:
L
U
t 2 / T
I 2
dt
di
U
dt
di
L 0
o
on
o
=

A
= + =
Din relaiile de mai sus obinem:
t = =

n 2
U
U
T
t 2
nU
U
t
2
T
t
U nU
U
i
o on
i
o
on
on
o i
o
(2.91)
Pentru determinarea curenilor prin diode se observ c

=
+ =

=
= =

=
= +

=
= +
= +
n 2
i
2
i
i
n 2
i
2
i
i
n
i
i i
dt
di
2
1
dt
di
dt
di
dt
di
dt
di
dt
di
dt
di
dt
di
n
i
i i
0
dt
di
L
dt
di
L
i i i
m
D
m
D
m
D D
D D
D D
D D
m
D D
D
s
D
s
D D
2
1
2 1
2 1
2 1
2 1
2 1
2 1
2 1
unde
m
i este curentul de magnetizare, iar
o Max m
nI I << .
- Caracterizare energetic
Puterea medie total disipat de un tranzistor este:
|
.
|

\
|
+
+
~ t
+
+ + ~ =
2
T
I V
6
t t
I U nf
2
I I
V
6
t
I fU
6
t
I fU P P
o CEsat
f r
o i
cM cm
CEsat
f
cM i
r
cm i dT dT
2 1

(2.92)
iar diodele de comutaie disip n conducie:
o F dD dD
I V
2
1
P P
2 1
~ = (2.93)
Schema electrica
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-32
Forme de unda
Figura 2.22
Puterea disipat n bobin este:
( )
2
RMS L bob) ( d
I r P = (2.94)
unde
( )
( )
2
o
2
oM oM om
2
om
2
RMS
I I I I I
3
1
I ~ + + =
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-33
Randamentul STCC n contratimp este de aproximativ 80%. Pentru o
asimetrie pronunat n durata de conducie a tranzistoarelor
2 , 0 , 8 , 0
2 M 1
= t ~ t = t , din relaia randamentului
c i M
o
I U
P
t
= q
rezult curentul mediu maxim prin tranzistoare:
i
o
i M
o
cM
U
P 6 , 1
U
P
I

~
qt
= (2.95)
Sursa de tensiune n contratimp se utilizeaz pentru puteri cuprinse ntre
100400W.
Avantajele STCC n contratimp sunt:
- riplul tensiunii de ieire este mic;
- este compact;
- bucla de reglare simpl;
- comanda este simpl, fr izolare (emitoarele sunt comune).
Dei puterea de ieire crete, STCC n contratimp prezint urmtoarele
dezavantaje:
- datorit inductanei de dispersie
i Max CE
U 2 U > ;
- nesimetriile de comand sau cele care se datoreaz tranzistoarelor (t
s
, t
f
, t
r
) pot
duce la apariia unor componente de c.c. care s satureze miezul magnetic (deci
apar vrfuri de curent de colector periculoase);
- apare riscul conduciei simultane a tranzistoarelor T
1
i T
2
(care duce la
distrugerea lor);
- circuitele snubber trebuie s fie foarte bine calculate pentru a nu interaciona
ntre ele.
Tehnicile de circuit care permit rezolvarea problemelor de mai sus sunt
legate de utilizarea:
- unui miez cu ntrefier (rezolv problema asimetriilor), dar acesta are inductane
de dispersie mari;
- unui cuplaj strns ntre nfurri (bobinare special i nfurri suplimentare);
- unor circuite pentru simetrizare (crete costul sursei);
- metodei de comand n curent. Metoda de comand n curent (current mode
control) elimin complet problema nesimetriilor, deoarece curentul primar este
monitorizat i orice dezechilibru care apare este corectat n ciclul urmtor. Cu
aceast tehnic de comand bucla de reacie dup tensiunea de ieire poate
chiar lipsi.
Dezavantajele structurii n contratimp sunt nlturate de variantele semipunte i
punte
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-34
2.7. CONVERTOARE IN SEMIPUNTE
(HALF-BRIDGE CONVERTER)
Varianta semipunte (the half-bridge) are structura din figura 2.23 i
funcioneaz cu randament de peste 80% pentru puteri mai mici de 1000W.
Formele de und sunt identice cu cele ale STCC n contratimp, cu excepia faptului
c tensiunea colector-emitor se njumtete, iar curentul de colector practic se
dubleaz pentru aceeai putere de ieire. Relaiile 2.91 i 2.95 devin n acest caz:
t = n 2
2
U
U
i
o
(2.91)
2
U
P
I
i
M
o
c
qt
= (2.95)
Figura 2.23
Avantaje (pe lng cele menionate la STCC n contratimp):
-
i Max CE
U U ~ (
Max CE
U scade la jumtate fa de structura n contratimp);
- se poate conecta direct la reea;
- nu se poate satura miezul magnetic (componenta continu este eliminat de
condensatorul C).
Dezavantaje:
- comanda este mai complex (cu izolare), deci preul de cost crete;
- condensatoarele de filtraj (C
f
) sunt de mare capacitate;
- condensatorul C trebuie s fie de c.a. El elimin componenta de c.c. (datorat
asimetriilor de circuit i componente). mpreun cu inductana de filtraj
reflectat n primar formeaz un circuit oscilant a crui frecven de rezonan
este dat de relaia
) f ( C
C L 2
1
f
o
R
o

t
=
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-35
unde
2
2
s
p
R
n
L
L
n
n
L =
|
|
.
|

\
|
=
Se alege f
o
<<f pentru ca ncrcarea condensatorului C s fie aproximativ liniar.
- exist riscul conduciei simultane a tranzistoarelor T
1
i T
2
;
- curent de colector mediu dublu.
2.8. CONVERTOARE IN PUNTE
(FULL-BRIDGE CONVERTER)
Dezavantajul curentului de colector dublu este nlturat de structura n
punte (figura 2.24). STCC n punte este cea mai performant i lucreaz pentru
puteri de ieire pn la 1000W.
Figura 2.24
Formele de und sunt identice cu cele ale STCC n contratimp varianta semipunte,
cu excepia faptului c tensiunea primar se dubleaz, iar curentul de colector
practic se njumtete pentru aceeai putere de ieire. Relaiile 2.91 i 2.95 devin:
t = n
U
U
i
o
(2.91)
i M
o
c
U
P
I
qt
= (2.95)
Avantaje:
-
i M CE
U U = ;
- nu mai sunt necesare dou condensatoare de filtraj;
- riplu mic;
- asigura puteri de ieire mari;
- inductana de dispersie nu este critic;
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-36
- exist posibilitatea mai multor ieiri (surse de tensiune continu izolate ntre
ele).
Dezavantaje:
- schema este mai complex (patru tranzistoare) i deci mai scump;
- comanda este mai complex (cel puin dou canale cu izolare);
- exist riscul conduciei simultane a tranzistoarelor din ramura conectat la
tensiunea continu de intrare, ceea ce ar provoca distrugerea lor;
- condensatorul C are cu pre relativ mare. Legat de alegerea condensatorului C
trebuie s avem n vedere care este valoarea tensiunii
c
U care apare la bornele
sale, deoarece aceasta se adaug la tensiunea primar. O valoare rezonabil
pentru
c
U este de aproximativ
i
U % 30 . Rezult relaia de dimensionare
) U ( C t
C
I
U
c
c
c
=
unde
2
T
t
M
t =
Se alege )] U ( C ), f ( C [ max C
c o
= astfel nct s fie ndeplinite ambele condiii.
n tabelul 2.1 sunt prezentate succint principalele tipuri de surse n
comutaie.
Tip
surs
Schema electric de principiu Caracteristici
Buck - U
o
=
i
U ,
- <1, deci U
o
<U
i
- variaii mici ale curentului prin
bobina L, de unde rezult o
capacitate C de filtrare de valoare
mic
Boost
-
i 0
U
1
1
U
t
=
,
- <1, deci U
o
>U
i
- curentul i
D
este discontinuu, de
unde rezult o capacitate C de
filtrare de valoare mare
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-37
Buck-
Boost
-
i 0
U
1
U
t
t
=
- <1; U
o
>
i
U pentru <0,5 si
U
o
>U
i
pentru >0,5
- curentul i
D
este discontinuu, de
unde rezult o capacitate C de
filtrare de valoare mare
Flyback
-
i 0
U
1
n U
t
t
=
, n regim de
curent nentrerupt
- <0,45
- v
CEmax
=2
i
U
- se realizeaz practic pentru puteri
de ieire n gama 20200W
- curentul i
D
este discontinuu, de
unde rezult o capacitate C de
filtrare de valoare mare
Forward - U
o
=n
i
U
- <0,45
- v
CEmax
=2
i
U
- se realizeaz practic pentru puteri
de ieire n gama 50400W
- variaii mici ale curentului prin
bobina L, de unde rezult o
capacitate C de filtrare de
valoare mic
Push-
pull
- U
o
=2n
i
U
- <0,45
- v
CEmax
=2
i
U
- se realizeaz practic pentru puteri
de ieire n gama 100500W
- variaii mici ale curentului prin
bobina L, de unde rezult o
capacitate C de filtrare de
valoare mic
Tabelul 2.1
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-38
2.9. CONVERTOARE CVASIREZONANTE
2.9.1 Comutatoare comandate de tip cvasirezonante
Aa cum am vzut, comutatoarele comandate din structura convertoarelor
de putere sunt realizate cu dispozitivele semiconductoare de putere care pot fi
comandate att n stare de conducie, ct i n stare de blocare prin intermediul
semnalelor de comand. Generic le-am denumit comutatoare comandate i au
fost uzual reprezentate de tranzistorul bipolar, dar n aceast categorie intr i
tranzistorul MOS, GTO-ul, IGBT-ul, MCT-ul etc.
Comutatoarele comandate cvasirezonante se obin prin ataarea la
comutatorul comandat (deci la dispozitivul semiconductor de putere) a unui circuit
rezonant de tip L-C. Se urmrete astfel transformarea formei de und
dreptunghiulare a tensiunii de la bornele comutatorului (sau a curentului care
circul prin comutator) ntr-o form de und sinusoidal, pentru comutarea la
tensiune (sau curent zero). Modificarea formei de und a tensiunii de la bornele
comutatorului (sau a curentului prin comutator) este determinat de ciclu rezonant
desfurat la nivelul circuitului
r r
C L . Acest ciclu de rezonan nu este periodic,
el desfurndu-se n intervalul unei perioade de comutare doar pe durata a cel
mult o perioad de rezonan. Din acest motiv comutatoarele comandate astfel se
numesc cvasirezonante.
Dup tipul formei de und transformate, comutatoarele cvasirezonante se
clasific n dou categorii:
- cu comutare la tensiune zero, la care forma de und transformat este tensiunea
de la bornele comutatorului, pe durata strii de blocare;
- cu comutare la curent zero, la care forma de und transformat este curentul
prin comutator, pe durata strii de conducie.
n funcie de condiiile iniiale corespunztoare nceperii ciclului de
rezonan, fiecare categorie de comutatoare cvasirezonante cuprinde, la rndul ei,
dou tipuri:
- de tip L, la care ciclul de rezonan ncepe cu o tensiune la bornele
condensatorului egal cu zero;
- de tip M, la care ciclul de rezonan ncepe cu o tensiune la bornele
condensatorului diferit de zero.
n figura 2.25 sunt reprezentate cele dou tipuri de comutatoare
cvasirezonante cu comutare la tensiune zero. Terminalul notat cu U
ref
se conecteaz
la un potenial constant (de referin sau al unei surse de tensiune constant
auxiliar). Se observ c n c.a. condensatorul C
r
este plasat n paralel cu
comutatorul comandat (direct la tipul L sau prin intermediul unei surse de tensiune
la tipul M). Astfel, pe durata strii de blocare a comutatorului comandat,
condensatorul C
r
formeaz un circuit rezonant serie mpreun cu inductana L
r
, iar
tensiunea de la bornele condensatorului C
r
(deci i tensiunea de la bornele
comutatorului comandat) va avea o variaie sinusoidal, conform cu desfurarea
ciclului de rezonan. Dac perioada circuitul de rezonan este aleas astfel nct
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-39
tensiunea de la bornele comutatorului comandat s fie egal cu zero sau s aib o
valoare negativ n momentul comutrii directe a comutatorului, sunt ndeplinite
condiiile comutrii directe la tensiune zero.
Comutarea la tensiune nul (ZVS-Zero Voltage Switch) determin:
- reducerea semnificativ a pierderilor la comutaia direct;
- reducere semnificativ a nivelului perturbaiilor electromagnetice ca urmare a
reducerii vitezei de variaie a tensiunii.
Figura 2.25
O valoare de tensiune negativ la bornele comutatorului comandat
determin o amnare a intrrii n conducie a comutatorului, pn la revenirea la
zero a acestei tensiuni. Aceast ntrziere n comutarea direct determin
modificarea mrimilor caracteristice ale circuitului, ceea ce constituie un
dezavantaj al prezenei comutatorului cvasirezonant. De asemenea, n funcie de
valoarea componentelor L
r
i C
r
, tensiunea de la bornele comutatorului comandat
poate ajunge la valori semnificative pe durata ciclului de rezonan, suprasolicitnd
n tensiune dispozitivul semiconductor utilizat.
n figura 2.26 sunt reprezentate cele dou tipuri de comutatoare
cvasirezonante cu comutare la curent zero, unde terminalul U
ref
se conecteaz, de
asemenea, la un potenial constant. Se observ plasarea inductanei L
r
n serie cu
comutatorul comandat, deci pe durata strii de conducie a acestuia apare un circuit
rezonant paralel. n aceste condiii, curentul care circul prin inductana L
r
(deci i
curentul care circul prin comutatorul comandat) are o variaie sinusoidal,
conform cu desfurarea ciclului de rezonan.
Figura 2.26
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-40
Dac perioada circuitului de rezonan este aleas astfel nct curentul prin
comutatorul comandat s fie egal cu zero chiar n momentul comutrii inverse a
comutatorului, atunci sunt ndeplinite condiiile comutrii inverse la curent zero
(ZCS-Zero Current Switch).
Comutarea la curent nul (ZCS) determin reducerea semnificativ:
- a pierderilor la comutaia invers;
- a nivelului perturbaiilor electromagnetice ca urmare a reducerii vitezei de
variaie a curentului.
n funcie de valoarea componentelor L
r
i C
r
, curentul care circul prin
comutatorul comandat poate atinge valori semnificative pe durata ciclului de
rezonan, suprasolicitnd n curent dispozitivul semiconductor utilizat.
Dac ntr-un comutator cvasirezonant se nlocuiete comutatorul comandat
unidirecional cu varianta sa bidirecional se obine un comutator cvasirezonant
bidirecional (figura 2.27, respectiv 2.28).
Figura 2.27
Figura 2.28
Observaiile referitoare la avantajele i dezavantajele comutatorului
cvasirezonant unidirecional sunt valabile i pentru varianta cu comutator
bidirecional, cu deosebirea c tensiunea de la bornele comutatorului comandat nu
poate avea valori negative, datorit prezenei diodei D. Cu toate acestea, intrarea n
conducie a comutatorului comandat este ntrziat pn cnd curentul prin
comutatorul bidirecional se anuleaz.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-41
n vederea alegerii unui tip de comutator se pot face urmtoarele
recomandri:
- alegerea soluiei utilizrii comutatorului cvasirezonant ZCS fa de varianta de
comutator fr circuit
r r
C L trebuie s fie justificat de o pondere mai mare
a pierderilor de putere la comutarea invers n comparaie cu cea a pierderilor
de putere n conducie (creterea curentului prin comutatorul comandat n
regim de conducie determin o cretere proporional a pierderilor de
conducie ale comutatorului);
- comutatoarele ZVS sunt preferate n general pentru convertoarele de putere
care lucreaz la tensiuni mari i la frecvene joase;
- comutatoarele ZCS sunt preferate pentru convertoarele de putere care lucreaz
la cureni mari i frecvene ridicate.
2.9.2. Buck cu comutare la tensiune zero
Convertoarele cvasirezonante de tip buck cu comutare la tensiune zero
(Buck ZVS) se obin din structura clasic prin nlocuirea comutatoarelor
comandate cu variantele lor cvasirezonante ZVS (figura 2.29.a).
Analiza funcionrii va fi fcut n condiiile cnd
o
I I I = << A
(vezi figura 2.29.b), iar momentul de timp t=0 corespunde trecerii comutatorului S
din starea de conducie n starea de blocare i condiiile iniiale sunt
i
Lr
(0)=I
0
, u
Cr
(0)=0
Figura 2.30.a
Figura 2.30.b
Ca i n cazul analizei funcionrii convertorului de tip buck, componentele
circuitului se vor considera ideale, iar comutatorul S comandat de un semnal
periodic, de perioad T. Pe durata unei perioade, comutatorul S este n stare de
blocare un interval de timp egal cu t
off
, dup care comutatorul este comandat n
stare de conducie un interval de timp t
on
=T-t
off
.
Pentru evaluarea mrimilor din circuit, se consider cunoscute valoarea
tensiunii de intrare U
i
, furnizat de sursa de tensiune continu E, valoarea
curentului de ieire I
o
, valorile componentelor L
r
i C
r
, precum i parametrii
semnalului de comand (perioada T i factorul de umplere t ). Elementele
circuitului rezonant, L
r
i C
r
, definesc dou mrimi specifice circuitelor rezonante:
pulsaia de rezonan, e
r
, i impedana caracteristic circuitului rezonant, Z
r
:
r r
r
r r
C L
1
T
2
f 2 =
t
= t = e (2.96)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-42
r
r
r
C
L
Z = (2.97)
Relaiile generale obinute se vor particulariza pentru dou cazuri limit:
Z
r
I
0
~U
i
respectiv
Z
r
I
0
>>U
i
- Intervalul de timp [0,t
1
]
Schema echivalent a convertorului n intervalul de timp [0,t
1
] este
reprezentat n figura 2.31. Se observ c:
0 u I i i i
Lr o Lr Cr i
= = = =
deci
off D stare U ) 0 ( u 0 ) 0 ( u
i D Cr
= = =
Tensiunea de la bornele condensatorului C
r
, u
Cr
, este soluia ecuaiei
difereniale:
( )
( ) | |
1
r
0
0
t
0
r
Cr
Cr
o
Cr
r
t , 0 t , t
C
I
dt I
C
1
t u
0 ) 0 ( u
I
dt
t du
C
e = } =

=
=
deci tensiunea diod este:
( ) ( )
i
r
0
i Cr D
U t
C
I
U t u t u = =
Momentul de timp t
1
corespunznd anulrii tensiunii inverse de la bornele
diodei D (deci trecerii n conducie a acesteia), rezult:

>> ~
~ ~
t
=
e =
e
= =
i o r
i o r r r
r
0 r
i
r
r
0
i
1
U I Z pentru , 0
U I Z pentru , T 16 , 0 T
2
1 1
I Z
U 1
C
I
U
t (2.98)
Figura 2.30
Figura 2.31
- Intervalul de timp [t
1
, t
2
]
La momentul de timp t=t
1
dioda D se deschide (figura 2.31), deci:
i
Lr
=i
Cr
=I
0
i
D
Condensatorul C
r
i inductana L
r
formeaz un circuit rezonant serie, deci
tensiunea de la bornele condensatorului C
r
este soluia ecuaiei difereniale:
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-43
( )
( )
i Cr
2
Cr
2
r r
U t u
dt
t u d
C L = +
innd cont de condiiile iniiale ale tensiunii u
Cr
(t)
i 1 Cr
U ) t ( u =
r
o
t
Cr
C
I
dt
) t ( du
1
=
obinem
( ) ( )
1 r 0 r i Cr
t t sin I Z U t u e + =
Rezult tensiunea maxim de la bornele dispozitivului comandat S
( )

>>
~
~ + = =
i o r o r
i o r i
0 r i a Cr (max) Cr
U I Z pentru , I Z
U I Z pentru , U 2
I Z U t u U (2.99)
unde

>> = =
e
t
~ ~ |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
~ + =
e
t
+ =
i o r r r
r
i o r r r
r
r 1
r
1 a
U I Z pentru , T 25 , 0 T
4
1
2
U I Z pentru , T 41 , 0 T
4
1
2
1
2
2
T
4
1
t
2
t t
Curenii sunt dai de relaia:
( ) ( )
( )
( )
1 r 0
Cr
r Lr Cr
t t cos I
dt
t du
C t i t i e = = =
Ca urmare, acest curent scade de la valoarea maxim iniial, egal cu I
0
,
se anuleaz la momentul de timp t=t
a
i-i continu evoluia descresctoare pn la
o valoare minim, egal cu I
0
, corespunztoare momentului de timp t=t
b
, unde

>>
~
~ + =
e
t
+ =
i o r r
i o r r
r 1
r
1 b
U I Z pentru , T 5 , 0
U I Z pentru , T 66 , 0
T
2
1
t t t
Curentul care circul prin dioda D este descris de relaia:
( ) ( ) | |
1 r 0 D
t t cos 1 I t i e =
iar i
D
(t
b
)=2I
0
.
La momentul de timp t=t
b
valoarea tensiunii de la bornele condensatorului
C
r
este egal cu u
Cr
(t
b
)=U
i
. Momentul de timp t
2
corespunde anulrii tensiunii de la
bornele condensatorului C
r
i este definit de relaia:

>> = =
e
t
~ ~ |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
=
|
|
.
|

\
|
+ t
e
+ =
i o r r r
r
i o r r r
r
0 r
i
r
1 2
U I Z pentru , T 5 , 0 T
2
1
U I Z pentru , T 91 . 0 T
4
3
2
1
2
2 3
I Z
U
arcsin
1
t t
(2.100)
Valorile curenilor care circul prin condensatorul C
r
, i respectiv prin
inductana L
r
, corespunztoare momentului de timp t=t
2
, sunt egale cu:
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-44
( ) ( )

>>
~
~
|
|
.
|

\
|
= =
i o r o
i o r
2
0 r
i
0 2 Lr 2 Cr
U I Z pentru , I
U I Z pentru , 0
I Z
U
1 I t i t i
iar valoarea curentului prin dioda D, corespunztoare aceluiai moment de timp,
este determinat de relaia:
( )

>>
~
~
(
(

|
|
.
|

\
|
+ =
i o r o
i o r o
2
0 r
i
0 2 D
U I Z pentru , I 2
U I Z pentru , I
I Z
U
1 1 I t i
- Intervalul de timp [t
2
, t
3
]
n acest interval de timp continu procesul de rezonan nceput n etapa
anterioar, meninndu-se deci modul de funcionare rezonant al convertorului
descris mai sus. Schema echivalent a circuitului pe acest interval de timp este
identic cu cea corespunztoare intervalului [t
1
, t
2
], reprezentat n figura 2.32. Ca
urmare, expresiile de mai sus rmn valabile i pe intervalul de timp [t
2
, t
3
].
n aceste condiii, tensiunea de la bornele condensatorului C
r
i continu
evoluia sinusoidal descresctoare n domeniul tensiunilor negative. Valoarea
minim a tensiunii este:
( )
0 r i c Cr (min) Cr
I Z U t u U = =
unde

>> = =
e
t
~ = |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
~ + =
e
t
+ =
i o r r r
r
i o r r r
r
r 1
r
1 c
U I Z pentru , T 75 . 0 T
4
3
2
3
U I Z pentru , T 91 , 0 T
4
3
2
1
2
2 3
T
4
3
t
2
3
t t
Evident i
Cr
(t
c
)=i
Lr
(t
c
)=0, iar valoarea curentului prin dioda D este i
D
(t
c
)=I
0
.
Momentul de timp t=t
3
corespunde unei noi anulri a tensiunii de la
bornele condensatorului C
r
, deci:

>> =
e
t
~ = |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
~
|
|
.
|

\
|
t
e
+ =
i o r r
r
i o r r r
r
0 r
i
r
1 3
U I Z pentru , T
2
2
U I Z pentru , T 91 , 0 T
4
3
2
1
2
2 3
I Z
U
arcsin 2
1
t t
(2.101)
La acest moment de timp, valoarea curentului care circul prin condensatorul C
r
(respectiv prin inductana L
r
) este egal cu:
( ) ( )

>>
~
~
|
|
.
|

\
|
= =
i o r o
i o r
2
0 r
i
0 3 Lr 3 Cr
U I Z pentru , I
U I Z pentru , 0
I Z
U
1 I t i t i
n intervalul de timp [t
2
, t
3
] tensiunea la bornele comutatorului comandat S
(egal cu tensiunea u
Cr
) este negativ. Comutatorul S poate fi comandat n
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-45
conducie, intrarea efectiv n conducie a comutatorului avnd loc la momentul de
timp t
3
, atunci cnd tensiunea la bornele comutatorului devine pozitiv, fiind deci
ndeplinite condiiile de circulaie a curentului prin comutator. n concluzie,
comutarea direct la tensiune zero are loc dac t
off
verific relaia:
3 off 2
t t t s s (2.102)
- Intervalul de timp [t
3
, t
4
]
Schema echivalent a convertorului pe intervalul de timp [t
3
, t
4
] este
reprezentat n figura 2.32. Datorit intrrii n conducie a comutatorului comandat
S, tensiunea de la bornele condensatorului C
r
este practic nul, iar
D o Lr S Cr
i I i i 0 i = = =
n consecin, curentul prin inductana L
r
este soluia ecuaiei difereniale:
( )
i
Lr
r
U
dt
t di
L =
deci
( ) ( ) ( )
3
r
i
2
0 r
i
0 S Lr
t t
L
U
I Z
U
1 I t i t i +
|
|
.
|

\
|
= =
iar
( ) ( )
3
r
i
2
0 r
i
0 D
t t
L
U
I Z
U
1 1 I t i
(
(

|
|
.
|

\
|
=
Momentului de timp t=t
4
corespunde anulrii curentului prin dioda D, deci:

>> =
e
t
~
~ = |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
~
|
|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|

e
+ =
t
i o r r
r
3
i o r r r
2
0 r
i
i
o r
r
3 4
U I Z pentru , T
2
t
U I Z pentru , T 07 , 1 T
4
3 1
2
4 3
I Z
U
1 1
U
I Z 1
t t
(2.103)
Figura 2.32 Figura 2.33
- Intervalul de timp [t
4
, T]
La momentul de timp t=t
4
, curentul care circul prin dioda D se anuleaz,
deci pe acest interval avem
i D Lr o Lr S D
U u 0 u I i i 0 i = = = = =
Schema echivalent a circuitului este reprezentat n figura 2.33.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-46
O nou comand de trecere a comutatorului comandat S n regim de
blocare poate apare doar dup momentul de timp t
4
, deci perioada de comutare, T,
trebuie s ndeplineasc condiia:
4
t T > (2.104)
- Influena comutatorului ZVS asupra convertorului de tip buck
nlocuirea comutatorului comandat din schema convertorului de tip buck
cu varianta sa cvasirezonant ZVS determin
- mbuntirii performanelor de comutare prin anularea practic a pierderilor de
putere la comutaia direct;
- modificarea caracteristicii de transfer n tensiune a circuitului;
- limitarea intervalului de variaie a factorului de umplere.
Pentru cele dou cazuri limit expresiei caracteristicii de transfer n
tensiune a circuitului este:

>>
~ ~
t
+ t

~
i o r
r
i o r
r r
i
0
U I Z pentru ,
T
T
1
U I Z pentru ,
T
T
988 , 0 1
T
T
4
3 3
1
U
U
(2.105)
Dac n cazul convertorului de tip buck, caracteristica de transfer n
tensiune este funcie doar de factorul de umplere, n cazul convertorului
cvasirezonant ZVS aceasta este dependent de raportul dintre perioada de
rezonan T
r
i perioada de comutare T, fr a mai depinde de factorul de umplere
al semnalului de comand. Ca urmare, n cazul convertorului buck ZVS,
caracteristica de transfer a circuitului este direct dependent de caracteristicile
circuitului rezonant.
Cele dou caracteristici limit sunt reprezentate n figura 2.36 pentru un
interval egal cu [0,1] (caracteristica 1 pentru cazul Z
r
I
o
~U
i
i caracteristica 2 pentru
cazul Z
r
I
o
>>U
i,
). Se observ pstrarea formei liniare a caracteristicii de transfer n
tensiune i faptul c difer foarte puin ntre ele.
Figura 2.36
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-47
Figura 2.34. Formele de und corespunztoare funcionrii convertorului
cvasirezonant de tip buck cu comutare la tensiune zero, pentru Z
r
I
0
~U
i.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-48
Figura 2.35. Formele de und corespunztoare funcionrii convertorului
cvasirezonant de tip buck cu comutare la tensiune zero, pentru Z
r
I
0
>>U
i.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-49
Condiia impus perioadei de comutare T devine o condiie pentru
raportul T
r
/T:

>>
~
s
i o r
i o r
r
U I Z pentru , 1
U I Z pentru , 93 , 0
T
T
(2.106)
Se observ o cretere nesemnificativ a intervalului de variaie a raportului T
r
/T
odat cu creterea impedanei caracteristice a circuitului rezonant Z
r
.
Condiia impus duratei intervalului de blocare, T
off
devine o condiie
pentru factorul de umplere t :
i o r
r r
i o r
r r
U I Z pentru ,
T
T
T
T
5 , 0
U I Z pentru ,
T
T
91 . 0 1
T
T
4
2 3
1
>> s t s
~ ~
t
+ t
~ t
(2.107)
2.9.3. Buck cu comutare la curent zero
Convertoarele cvasirezonante de tip buck cu comutare la curent zero (Buck
ZCS) se obin din structura clasic prin nlocuirea comutatoarelor comandate cu
variantele lor cvasirezonante ZCS (figura 2.37.a).
Analiza funcionrii va fi fcut n condiiile cnd (vezi figura 2.37.b)
o
I I I = << A
iar momentul de timp t=0 corespunde trecerii comutatorului S din starea de blocare
n starea de conducie blocare (iar dioda conduce din etapa anterioar), cnd
i
Lr
(0)=0, u
Cr
(0)=0
Figura 2.37.a
Figura 2.37.b
Ca i n cazul convertorului de tip buck, componentele circuitului se vor
considera ideale, iar comutatorul S comandat de un semnal periodic, de perioad
T. Pe durata unei perioade, comutatorul S este n stare de blocare un interval de
timp egal cu t
off
, dup care comutatorul este comandat n stare de conducie un
interval de timp t
on
=T-t
off
.
Pentru evaluarea mrimilor din circuit, se consider cunoscute valoarea
tensiunii de intrare U
i
, furnizat de sursa de tensiune continu E, valoarea
curentului de ieire I
o
, valorile componentelor L
r
i C
r
, precum i ale perioadei T i
factorului de umplere t .
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-50
Notaiile privind pulsaia de rezonan, e
r
i impedana caracteristic circuitului
rezonant, Z
r
se pstreaz.
r r
r
r r
C L
1
T
2
f 2 =
t
= t = e ,
r
r
r
C
L
Z =
iar relaiile se vor particulariza pentru dou cazuri limit:
Z
r
I
0
~U
i
, respectiv Z
r
I
0
<<U
i
- Intervalul de timp [0,t
1
]
Schema echivalent a convertorului n intervalul de timp [0,t
1
] este
reprezentat n figura 2.38. Se observ c:
( )
i
Lr
r Lr
U
dt
t di
L ) t ( u = =
deci
( ) | |
1
t
0
r
i
i
r
Lr
t , 0 t , t
L
U
dt U
L
1
t i e = =
}
Curentul prin diod este:
( ) ( ) | |
1
r
i
0 Lr 0 D
t , 0 t , t
L
U
I t i I t i e = =
Momentul de timp t
1
corespunznd anulrii curentului prin dioda D (deci
trecerii n blocare a acesteia), rezult:

<< ~
~ ~
t
=
e =
e
= =
i o r
i o r r r
r
0 r
i
r
r
i
o
1
U I Z pentru , 0
U I Z pentru , T 16 , 0 T
2
1 1
I Z
U 1
L
U
I
t
(2.108)
Figura 2.38 Figura 2.39
- Intervalul de timp [t
1
, t
2
]
La momentul de timp t=t
1
dioda D se blocheaz (figura 2.38), deci:
i
Lr
=i
i
=I
0
+i
Cr
Condensatorul C
r
i inductana L
r
formeaz un circuit rezonant serie, deci
curentul prin inductan i
Lr
este soluia ecuaiei difereniale:
( )
( )
o Lr
2
Lr
2
r r
I t i
dt
t i d
C L = +
innd cont de condiiile iniiale ale tensiunii u
Cr
(t)
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-51
r
i
t
Lr
o 1 Lr
L
U
dt
) t ( di
I ) t ( i
1
= =
obinem
( ) ( ) | |
2 1 1 r
r
i
0 Lr
t , t t , t t sin
Z
U
I t i e e + =
Rezult curentul maxim prin dispozitivul comandat S
( )

<<
~
~ + = =
i o r
r
i
i o r o
r
i
o a Lr (max) Lr
U I Z pentru ,
Z
U
U I Z pentru , I 2
Z
U
I t i I (2.109)
unde

<< = =
e
t
~ ~ |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
~ + =
e
t
+ =
i o r r r
r
i o r r r
r
r 1
r
1 a
U I Z pentru , T 25 , 0 T
4
1
2
U I Z pentru , T 41 , 0 T
4
1
2
1
2
2
T
4
1
t
2
t t
Tensiunea pe inductan este:
( )
( )
( ) | |
2 1 1 r i
Lr
r Lr
t , t t , t t cos U
dt
t di
L t u e e = =
Aceast tensiune scade de la valoarea maxim iniial, egal cu U
i
, se
anuleaz pentru momentul de timp t=t
a
i i continu evoluia descresctoare pn
la o valoare minim, egal cu U
i
, corespunztoare momentului de timp t=t
b
, unde

<<
~
~ + =
e
t
+ =
i o r r
i o r r
r 1
r
1 b
U I Z pentru , T 5 , 0
U I Z pentru , T 66 , 0
T
2
1
t t t
Curentul care circul prin condensatorul C
r
este descris de relaia:
( ) ( ) | |
2 1 1 r
r
i
Cr
t , t t , t t sin
Z
U
t i e e =
iar i
Cr
(t
a
)= U
i
/Z
r
este valoarea sa maxim.
La momentul de timp t=t
b
valoarea curentului prin condensatorului C
r
este
nul, i
Cr
(t
b
)=0. Momentul de timp t
2
corespunde anulrii curentului prin L
r
i este
definit de relaia:

<< = =
e
t
~ ~ |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
=
|
|
.
|

\
|
+ t
e
+ =
i o r r r
r
i o r r r
r
i
0 r
r
1 2
U I Z pentru , T 5 , 0 T
2
1
U I Z pentru , T 91 . 0 T
4
3
2
1
2
2 3
U
I Z
arcsin
1
t t
(2.110)
Valoarea tensiunii pe inductana L
r
corespunztoare momentului de timp t=t
2
este:
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-52
( )

<<
~
~
|
|
.
|

\
|
=
i o r i
i o r
2
i
0 r
i 2 Lr
U I Z pentru , U
U I Z pentru , 0
U
I Z
1 U t u
iar valoarea tensiunii pe condensatorul C
r
, corespunztoare aceluiai moment de
timp, este determinat de relaia:
( )

<<
~
~
(
(

|
|
.
|

\
|
+ =
i o r i
i o r i
2
i
0 r
i 2 Cr
U I Z pentru , U 2
U I Z pentru , U
U
I Z
1 1 U t u
- Intervalul de timp [t
2
, t
3
]
Ca urmare a anulrii curentului care circul prin inductana L
r
i
comutatorul electronic S, la momentul de timp t=t
2
, comutatorul S trece n regim de
blocare, chiar dac acesta este n continuare comandat s conduc. De asemenea,
dioda D rmne n continuare blocat, datorit tensiunii de valoare pozitiv de la
bornele condensatorului C
r
1a momentul de timp t=t
2
. Schema echivalent a
circuitului pe acest interval de timp este reprezentat n figura 2.40. Se observ c
i
Cr
= - I
0
deci tensiunea de la bornele condensatorului C
r
, u
Cr
, este soluia ecuaiei
difereniale:
( )
( )
( ) ( ) | |
3 2 2
r
0
2
i
0 r
i Cr
2
i
0 r
i 2 Cr
o
Cr
r
t , t t , t t
C
I
U
I Z
1 1 U t u
U
I Z
1 1 U t u
I
dt
t du
C
e
(
(

|
|
.
|

\
|
+ =

(
(

|
|
.
|

\
|
+ =
=
Rezult o variaie liniar descresctoare a tensiunii de la bomele lui C
r
, de la
valoarea iniial u
Cr
(t
2
) la valoare final egal cu 0, corespunztoare momentului de
timp t=t
3
cnd dioda D intr n conducie:

<<
|
|
.
|

\
|
t
+ =
|
|
.
|

\
|
+
t

e
~ = |
.
|

\
|
+
t
=
e
+ t
~
(
(

|
|
.
|

\
|
+
e
+ =
i o r r
0 r
i
0 r
i
r
i o r r r
r
2
i
0 r
0 r
i
r
1 3
U I Z pentru , T
I Z
U
2
1
I Z
U
2
2
U I Z pentru , T 07 , 1 T
4
3 1
2
4 3
U
I Z
1 1
I Z
U 1
t t
(2.111)
n intervalul de timp [t
2
, t
3
] curentul prin comutatorul comandat S fiind nul,
comutatorul S poate fi comandat n blocare la curent zero. n concluzie, comutarea
invers la curent zero are loc dac t
on
verific relaia:
3 on 2
t t t s s (2.112)
Figura 2.40 Figura 2.41
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-53
- Intervalul de timp [t
3
, T]
Schema echivalent a convertorului, pe intervalul de timp considerat, este
reprezentat n figura 2.41.
Datorit intrrii n conducie a diodei D, tensiunea de la bornele
condensatorului C
r
rmne egal cu zero pe acest interval de timp, iar
o D Cr Lr S
I i 0 i i i = = = =
Ca urmare, o nou comand pentru S poate fi dat dup momentul de timp t
3,
deci
perioada de comutare T trebuie s ndeplineasc condiia:
3
t T > (2.113)
Figura 2.42. Formele de und corespunztoare funcionrii convertorului
cvasirezonant de tip buck, cu comutare la curent zero, pentru Z
r
I
0
~U
i.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-54
Figura 2.43. Formele de und corespunztoare funcionrii convertorului
cvasirezonant de tip buck, cu comutare la curent zero, pentru Z
r
I
0
<<U
i.
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-55
- Influena comutatorului ZCS asupra convertorului de tip buck
nlocuirea comutatorului comandat din schema convertorului de tip buck
cu varianta sa cvasirezonant ZCS determin
- mbuntirii performanelor de comutare prin anularea practic a pierderilor de
putere la comutaia invers;
- modificarea caracteristicii de transfer n tensiune a circuitului;
- limitarea intervalului de variaie a factorului de umplere.
Pentru cele dou cazuri limit expresiei caracteristicii de transfer n
tensiune a circuitului este:

<<
|
|
.
|

\
|
t
+
~ ~
t
+ t
~
i o r
r
o r
i
i o r
r r
i
0
U I Z pentru ,
T
T
I Z
U
2
1
U I Z pentru ,
T
T
988 , 0
T
T
4
3 3
U
U
(2.114)
Dac n cazul convertorului de tip buck, caracteristica de transfer n
tensiune este funcie doar de factorul de umplere, n cazul convertorului
cvasirezonant ZCS aceasta este dependent de raportul dintre perioada de
rezonan T
r
i perioada de comutare T, fr a mai depinde de factorul de umplere
al semnalului de comand. Ca urmare, n cazul convertorului buck ZCS,
caracteristica de transfer a circuitului este direct dependent de caracteristicile
circuitului rezonant.
Cele dou caracteristici limit sunt reprezentate n figura 2.44 pentru un
interval egal cu [0,1] (caracteristica 1 pentru cazul Z
r
I
o
~U
i
i caracteristica 2 pentru
cazul Z
r
I
o
<<U
i,
). Se observ pstrarea formei liniare a caracteristicii de transfer n
tensiune.
Figura 2.44
Condiia impus perioadei de comutare T devine o condiie pentru
raportul T
r
/T:
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-56

<<
t
~
t
+
~
s
i o r
i
o r
o r
i
i o r
r
U I Z pentru ,
U
I Z
I Z
U
2
1
1
U I Z pentru , 93 , 0
T
T
(2.115)
Se observ o scdere drastic a intervalului de variaie a raportului T
r
/T odat cu
scderea impedanei caracteristice a circuitului rezonant Z
r
.
Condiia impus duratei intervalului de conducie, T
on
, devine o condiie
pentru factorul de umplere t :
i o r
r
o r
i r
i o r
r r
U I Z pentru ,
T
T
I Z
U
5 , 0
T
T
5 , 0
U I Z pentru ,
T
T
07 , 1
T
T
91 , 0
>>
|
|
.
|

\
|
t
+ s t s
~ s t s
(2.116)
2.10. Referinte bibliografice
[1]. I. Batarseh, Power electronic circuits, Hoboken, NJ: John Wiley, 2004.
[2]. J. P. Agrawal, Power electronic systems: theory and design, Upper Saddle River, N.J.: Prentice
Hall, 2001.
[3]. N. Mohan, T. M. Undeland, W. P. Robbins, Power Electronics : Converters, Applications, and
Design, Wiley; 3rd Bk&Cdr edition, 2002.
[4]. N. Bizon Dispozitive Electronice de putere, ISBN 973-685-402-7, Editura MatrixROM,
Bucureti, 2002.
[5]. N. Bizon Convertoare, ISBN 973-685-836-7, Editura MatrixROM, Bucureti, 2004.
[6]. A. Kelemen, M. Imecs, s.a., Mutatoare aplicaii, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1980.
[7]. A. Kelemen, M. Imecs, Electronic de putere, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1983.
[8]. A. Silard, Tiristoare cu blocare pe poart, Editura Tehnic, 1990.
[9]. M. Bodea, I. Teodorescu, a., Diode i tiristoare de putere Aplicaii, Editura
Tehnica, Bucureti, 1990.
[10]. F. Ionescu, s.a., Convertoare statice de putere, Editura Tehnica, Bucureti, 1995.
[11]. F. Ionescu, Diode semiconductoare si redresoare de putere, Editura Tehnica,
Bucureti, 1995.
[12]. F. Ionescu, D. Alexa, s.a., Electronica de putere modelare si simulare, Editura
Tehnica, Bucureti, 1997.
[13]. I. Teodorescu Electronic industrial, editura IPB, 1990.
[14]. V. Popescu, Stabilizatoare de tensiune n comutaie, Editura de Vest, Timioara,
1992.
INVERTOARE
III-1
3. INVERTOARE
Invertoarele sunt circuite de putere ce convertesc energia de curent continu
n energie de curent alternativ.
Dup numrul fazelor la ieire invertoarele pot fi:
- monofazate
- trifazate
iar din punct de vedere al formei de und pe sarcin se disting invertoare:
- cu comand PWM
- cu comand ce asigur ieire dreptunghiular
Pentru o sarcin cu caracter inductiv curentul este defazat n urma
tensiunii, invertorul funcionnd n cele patru cadrane ale caracteristicii
) u ( i i
o o o
= ,(figura 3.1).
Figura 3.1
Structura de baz a invertorului este prezentat n figura 3.2. Comanda
trebuie s asigure obinerea unei tensiuni de ieire sinusoidale, cu amplitudine i
frecven reglabile.
La invertoarele cu sintez dreptunghiular a tensiunii de ieire modificarea
amplitudinii se poate realiza doar prin modificarea tensiunii de alimentare a
invertorului. Comanda PWM (figura 3.3) permite reglajul amplitudinii de ieire
prin modificarea gradului de modulaie
TM
CM
a
U
U
m = , unde
CM
U i
TM
U (fix)
reprezint amplitudinea tensiunii de comand modulatoare de form sinusoidal cu
frecvena
C
f , respectiv amplitudinea tensiunii triunghiulare de frecven
T
f (fix).
INVERTOARE
III-2
Figura 3.2
Raportul
C
T
f
f
f
m = definete factorul de modulaie n frecven. Dispozitivele de
putere comut cu frecvena
T
f , iar frecvena fundamentalei tensiunii de ieire
1 AO
u este
C
f .
Funcionarea schemei este urmtoarea:
2
U
u on T u u
i
AO 1 T C
= = >
2
U
u on T u u
i
AO 2 T C
= = <
Conform figurii 3.3 avem rapoartele asemenea:
2
T
t
U
u U
T
1
TM
C TM
=

deci valoarea medie a tensiunii de ieire, la o comand PWM, este:


( )
2
U
U
u
U
u
1
2
U
2
U
T
t
U
2
U
T
1
t T
2
U
t
2
U
U
i
TM
C
TM
C i i
T
1
i
i
T
1 T
i
1
i
AO
=
|
|
.
|

\
|
= =
(

+ |
.
|

\
|
~
Dac
t f 2 sin U u
T CM C
t =
pentru 1 m
a
s fundamentala tensiunii de ieire este
t f 2 sin
2
U
m t f 2 sin
2
U
U
U
u
T
i
a T
i
TM
CM
1 AO
t = t =
deci amplitudinea sa, U
AO1M
, este
2
U
m U
i
a M 1 AO
=
INVERTOARE
III-3
Figura 3.3
Din analiza Fourier a semnalului de ieire se va observa c armonicile din
spectrul tensiunii de ieire apar ca benzi laterale fa de km
f
f
c
(figura 3.4). Pentru
f
m impar n spectru apar doar armonici de ordin impar, iar pentru 15 m
f
>
amplitudinile armonicilor sunt practic independente de m
f
.
Criterii pentru alegerea f
T
:
- pentru f
T
mare cresc pierderile n comutaie.
- se alege, n general, f
T
<6kHz sau f
T
>20kHz pentru a nu fi spectrul acustic.
Criterii pentru alegerea m
f
:
- m
f
s 21 pentru f
T
<6kHz
- m
f
> 100 pentru f
T
>20kHz
Uzual se alege m
f
= 21. Pentru m
f
< 21 este necesar ca semnalele u
T
i u
C
s
fie sincrone pentru a nu se obine subarmonici. Pentru m
f
>21 armonicile superioare
sunt neglijabile fa de fundamental.
Figura 3.4
INVERTOARE
III-4
Din m
a
se regleaz tensiunea de ieire.
Pentru m
a
>1 apare o supramodulaie, iar n spectrul semnalului apar alte armonici
dect cele din figura 3.4 (vezi figura 3.5, unde
C
f
f
n = ). n plus, amplitudinea
fundamentalei nu mai depinde liniar de m
a
(figura 3.6).
Figura 3.5
Figura 3.6
Pentru m
a
> 3,24 apare la ieire o tensiune de form rectangular (T
1
i T
2
conduc n contratimp, vezi figura 3.7), iar componentele spectrale au amplitudinea
2
U 4
U
i
M 1 AO
t
=
impar k ,
k
U
U
M 1 AO
AOnM
= =
Figura 3.7
INVERTOARE
III-5
Un invertor cu tensiune rectangular are avantajul comutrii cu frecvena
2f
c
, mai mic dect f
T
, deci poate lucra la puteri mari. Dezavantajul su este c
amplitudinea tensiunii de ieire nu este reglabil.
3.1. INVERTOARE MONOFAZATE CU SARCIN DE BAND LARG
Structura semipunte este prezentat n figura 3.8.
Figura 3.8
Figura 3.9
Dac condensatoarele C au o capacitate mare atunci ~
2
U
i
constant i funcionarea
schemei este analog structurii de baz. Rezult amplitudinea fundamentalei
2
U
m U
i
a M 1 O
= - la o comand PWM;
2
U 4
U
i
M 1 O
t
= - la o comand pentru o ieire rectangular.
Dispozitivele semiconductoare se aleg astfel nct parametrii de catalog s
ndeplineasc condiiile
i RRM CEM
U V V = =
M 1 O
o
FM CM
U
P
I I > =
Structura n punte este prezentat n figura 3.9.
Se observ c invertorul monofazat n punte are partea de for format din
dou invertoare n semipunte care debiteaz pe o sarcin comun.
Comparativ cu varianta semipunte :
- pentru aceiai tensiune de intrare U
i
, amplitudinea tensiunii de ieire se
dubleaz
i a M 1 O
U m U = , pentru 1 m
a
<
INVERTOARE
III-6
- pentru aceiai putere de ieire, curenii de colector maximi sunt de dou ori mai
mici
La o comand PWM bipolar tranzistoarele sunt comandate cte dou n
contratimp (vezi figura 3.10), astfel:
AO O BO AO
4 2 T C
3 1 T C
U 2 U U U
on T , T u u
on T , T u u
= =
)
`

= <
= >
La o comand PWM unipolar tranzistoarele sunt comandate astfel (figura 3.11):
0 U on T u u
U U on T u u
0 U on T u u
U U on T u u
BN 3 T C
i BN 4 T C
AN 2 T C
i AN 1 T C
= = <
= = >
= = <
= = >
deci

= =
=
=
= =
on T , T sau on T , T , 0
on T , T , U
on T , T , U
U U U
3 2 4 1
4 2 i
3 1 i
BN AN AB
Figura 3.10
INVERTOARE
III-7
Figura 3.11
Pentru 1 m
a
< spectrul tensiunii ieire este reprezentat n figura 3.12. Se
observ ca lipsesc componentele spectrale din jurul frecvenelor
c f
f m n ,
n=impar.
Figura 3.12
INVERTOARE
III-8
Tensiunea de ieire este dreptunghiular dac perechile de tranzistoare (T
1
i T
3
, respectiv T
2
i T
4
) sunt comandate n contratimp (vezi figura 3.13). Evident
i M 01
U
4
U
t
=
Figura 3.13
Pentru a regla amplitudinea fundamentalei se poate face o comand
defazat a perechilor de tranzistoare. Tensiunea de ieire este rectangular, dar de
durat reglabil (figura 3.14).
Figura 3.14
Dac defazajul semnalelor de comand este o, notnd cu
( )
2
90 180
2
1 o
= o = | , amplitudinea componentelor spectrale este:
( ) ( ) |
t
=
t
=
}
|
|
n sin U
n
4
d n cos U
2
U
i i nM 0
- pentru n = impar
INVERTOARE
III-9
0 U
nM 0
= - pentru n = par, deoarece tensiunea de ieire este o funcie impar.
Amplitudinea fundamentalei tensiunii de ieire este deci
2
cos U
4
sin U
4
U
i i M 01
o
t
= |
t
=
reglabil n domeniul
|
.
|

\
|
t
i
U
4
, 0 prin o.
Pentru anumite valori ale defazajului se anuleaz armonice ale tensiunii de
ieire. De exemplu:
= o = | = | = 60 60 180 3 0 U
M 3 o
Dispozitivele semiconductoare se aleg astfel nct parametrii de catalog s
ndeplineasc condiiile
i RRM CEM
U V V = =
M 1 O
o
FM CM
U
P
I I > =
- Pentru a aprecia solicitrile asupra sursei de alimentare n procesele de
comutaie considerm structura cu filtre (avnd rezisten nul i frecven
de oscilaie proprie mare) din figura 3.15.
Figura 3.15
Considernd c
( )
t f 2 sin U 2 u u
c RMS 0 0 01
t = =
( )
( ) t = t f 2 sin I 2 i
c RMS 0 0
curentul de intrare
*
i
i va avea doar componente de joas frecven, deci
( ) ( )
( ) t t = = ~ t f 2 sin I 2 t f 2 sin U 2 i U i U P P
c RMS 0 c RMS 0 o o
*
i i o i
Rezult
( ) t = t f 2 cos
U
I U
cos
U
I U
i
c
i
) RMS ( o ) RMS ( o
i
) RMS ( o ) RMS ( o *
i
sau
INVERTOARE
III-10
) t f 2 cos( I 2 I i
c ) ca ( i ) cc ( i
*
i
t =
unde
- I
i(cc)
este componenta de c.c. care determin transferul de putere de la
redresor la motor;
- I
i(ca)
este componenta de c.a. cu frecven dubl fa de frecvena
fundamental.
Dac U
I
~constant pot apare probleme legate de dimensionarea
dispozitivelor electronice.
3.2. INVERTOARE TRIFAZATE CU SARCIN DE BAND LARG
- Structura de baz este reprezentat n figura 3.16. Sarcina trifazat se
conecteaz la nodurile A, B i C.
Figura 3.16
Comanda PWM sinusoidal rezult din compararea tensiunilor sinusoidale
u
com14
, u
com36
i u
com52
(defazate cu 120 ntre ele, cu amplitudinea U
CM
i frecvena
f
C
) cu tensiunea triunghiular u
T
(U
TM
, f
T
) astfel:
0 u on T u u
U u on T u u
AN 4 T 14 com
i AN 1 T 14 com
= = <
= = >
0 u on T u u
U u on T u u
BN 6 T 36 com
i BN 3 T 36 com
= = <
= = >
0 u on T u u
U u on T u u
CN 2 T 52 com
i CN 5 T 52 com
= = <
= = >
Tensiunile de linie se determin cu relaiile
AN CN CA CN BN BC BN AN AB
u u u u u u u u u = = =
INVERTOARE
III-11
Observaiile privind modul de alegere a gradul de modulaie n amplitudine
i factorul de modulaie n frecven, definii analog
TM
CM
a
U
U
m = ,
C
T
f
f
f
m =
rmn valabile i n cazul trifazat. Astfel, pentru m
f
mic este necesar sincronizarea
tensiunii triunghiulare u
T
cu tensiunile sinusoidale de comand (u
com14
, u
com36
i
u
com52
). Conform figurii 3.17 (unde 15 m
f
= ) avem
( ) 21 18, 15, , 9 m 1 k 2 3
T
T
m T T
2
1
k 6
f
T
C
f C T
= + = = = |
.
|

\
|
+
unde k reprezint numrul de perioade ntregi
T
T care ncap ntr-o esime din
perioada
C
T .
Figura 3.17
Spectrul tensiunii de ieire depinde de gradul de modulaie n amplitudine, astfel:
- pentru 1 m
a
< avem
2
U
m U
i
a M 1 AN
=
deci amplitudinea componentei fundamental a tensiunii de linie este
( ) i a RMS 1 linie i a M 1 AN 1 linie
U m
2 2
3
U U m
2
3
U 3 U = = =
Spectrul tensiunii de linie este reprezentat n figura 3.18.
Figura 3.18
- pentru 1 m
a
> apare fenomenul supramodulaiei (figura 3.19).
INVERTOARE
III-12
- pentru 24 , 3 m
a
> tensiunea de ieire devine rectangular, cu spectrul
reprezentat n figura 3.20. Valoarea efectiv a fundamentalei tensiunii de linie
este
( ) i
i
RMS 1 linie
U
6
2
U 4
2
3
U
t
=
t
=
Figura 3.19 Figura 3.20
Figura 3.21.a
Dimensionarea dispozitivelor se face astfel nct:
i CEM
U U = ,
M ) RMS ( o CM
I 2 I =
unde
o(RMS)M
I reprezint valoarea efectiv maxim a curentului de ieire.
INVERTOARE
III-13
Pentru a obine o tensiune de ieire rectangular pe o sarcin n triunghi, la
o comand tip
0
180 , comenzile se dau defazat conform figurii 3.21.a.
Dac sarcina este conectat n stea formele de und sunt reprezentate n
figura 3.21.b. Evident, tensiunea de linie va avea aceeai form. Dac
S
N este
punctul de nul al sarcinii, n figura 3.21.b sunt reprezentate i tensiunile de faz
ANs
u ,
BNs
u i
CNs
u . Modul de obinere a acestora n primele dou etape de
funcionare (din cele ase care formeaz un ciclu de funcionare) este ilustrat n
figura 3.22 (a i b).
Figura 3.22.a
6
U
3
1 1 1
2
U
U
i i
NsO
=
+
=
3
U
U U U
i
NsO AO ANs
= =
3
U 2
U U U
i
NsO BO BNs
= =
3
U
U U U
i
NsO CO CNs
= =
Figura 3.22.b
6
U
U
i
NO
=
3
U 2
U
i
AN
=
3
U
U U
i
CN BN
= =
Figura 3.21.b
INVERTOARE
III-14
La o comand tip
0
120 (tranzistoarele conduc dou etape din ase)
formele de und se deduc n mod asemntor. Pentru o sarcin rezistiv, aspectul
tensiunii de linie va semna cu cel al tensiunii de faz de la comanda tip
0
180 . n
cazul unei sarcini cu caracter inductiv (figura 3.23.a), prelungirea conduciei prin
diodele antiparalel modific formelele de und pe sarcin. Pentru o sarcin puternic
inductiv se observ c tensiunile de faz seamn cu cele de la comanda tip
0
180
(vezi formele de und din figura 3.23.b, obinute prin simulare).
Figura3.23.a
Figura3.23.b
INVERTOARE
III-15
3.3. EFECTUL COMUTAIEI DISPOZITIVELOR ASUPRA TENSIUNII
DE IEIRE
Efectul comutaiei tranzistoarelor asupra tensiunii de ieire ideale (notat
cu
) id ( o
u n figura 3.26) se manifest printr-o variaie
o
U A dependent de timpii
de comutaie i semnul curentului de ieire. Referindu-ne la structura de baz din
figura 3.27, fa de cazul unor comutatoare ideale comandate n contratimp, fr un
interval de gard t A care s previn conducia simultan a tranzistoarelor pe
intervalul de comutaie, comenzile practic trebuie ntrziate cu t A (vezi figura
3.28).
Figura 3.26
Figura 3.27
Mediind pe o perioad T
T
variaia de
tensiune
AN ) id ( AN AN
U U U = A
obinem, conform figurii 2.28,
relaia:
( )
A i
T
AN
i sign U
T
t
U
A
= A
Analog:
( )
B i
T
BN
i sign U
T
t
U
A
= A
Deoarece
BN AN o
o B A
U U U
i i i
=
= =
rezult
BN AN o
U U U A A = A
deci
) i ( sign U
T
t
2 U
o i
T
o

A
= A
Figura 3.28
INVERTOARE
III-16
3.4. Referinte bibliografice
[1]. M. H. Rashid, Power Electronics: Circuits, Devices and Applications (3rd Edition), Prentice
Hall, 2003.
[2]. Y. Chen, K. M. Smedley, A cost-Effective Single-Stage Inverter with Maximum Power Point
Tracking, IEEE Trans. On Power Electronics, vol. 19, no. 5, pp. 1289-1294, 2004.
[3]. William Shepherd, Li Zhang, Power Converter Circuits, Marcel Dekker, 2004.
[4]. K. Smedley: One-Cycle Controlled Switching Circuit, US Patent # 5,278,490, 1994.
www.Keyue Ma Smedley's Home Page onecycle.htm.
[5]. D. Mitchell, DC to low frequency inverter with pulse width modulated high frequency link,
U.S. patent 4,339,791, 1982.
[6]. T. Jin, K. Smedley, A new One-Cycle Controlled FACTS Elements with the function of the
STATCOM and Active Power Filter, IEE Inductry Conf., pag. 120-128, 2003. (www.UCI
Power Electronics Laboratory).
[7]. P. Ljusev and M. Andersen, Safe-commutation principle for direct single-phase AC-AC
converters for use in audio power amplification, in Proc. Nordic Workshop on Power and
Industrial Electronics NORPIE 2004, pag. 34-40, Trondheim, Norway, June 2004.
[8]. N. Bizon Electronic Industrial I Teorie i Aplicaii, ISBN 973-685-073-0, Editura
MatrixROM, Bucureti, 2000.
[9]. N. Bizon Electronic Industrial II Teorie i Aplicaii, ISBN 973-685-118-4, Editura
MatrixROM, Bucureti, 2000.
[10]. N. Bizon Electronic de Putere Culegere de probleme, ISBN 973-945-72-5, Editura
Universitii din Piteti, Piteti, 2000.
[11]. P. Constantin, s.a., Electronic industrial, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983.
[12]. S. Brc-Gleanu, D. A. Stoichescu, P. Constantin, Electronic de putere Aplicaii,
Editura Militar, Bucureti, 1991.
[13]. V. Popescu, Electronic Industrial, IPT, 1983.
[14]. V. Popescu, Electronic de putere, Editura de Vest, Timioara, 1998.
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-1
4. STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
PENTRU SISTEME DE GENERARE A ENERGIEI
In acest capitol se face o analiza a structurilor de putere cele mai utilizate
in sistemele de generarea a energiei (EGS). Sunt prezentate, comparate si evaluate
diferite topologii de conversie energetica. De asemenea sunt prezentate cele mai
recente topologii de invertoare monofazate de tip uni-etaj (single stage),
unidirectionale sau bidirectionale, propuse in literatura de specialitate pentru a fi
utilizate in EGS. In final, este analizat managementul energetic al stocarii energiei
intr-un EGS utilizand ca sursa de energie o pila de combustie cu membrana
polimer-electrolit (PEMFC) si ca dispozitive de stocare bancuri de baterii de
acumulatoare si ultracapacitoare. Obiectivul controlului convertoarelor c.c.-c.c. de
interfata PEMFC bus c.c., respectiv banc ultacapacitoare bus c.c., este sa
asigure fluxul de putere solicitat de sarcina dinamica in conditiile unei variatii
impuse, intr-o gama limitata a tensiunii de pe busul c.c. Se prezinta modelele
Simulink si rezultatele semnificative obtinute.
Conform unor studii statistice, consumul global de electricitate va creste de
la aproximativ 14.000 TWh, cat era in 2001, la circa 25.000 TWh in 2025. Practic
va avea loc o dublare a consumului, rezultand o rata anuala de crestere a
consumului de circa 2.4%. Acest aspect a impus dezvoltarea a noi tehnologii de
generare a energie din surse regenerabile, de perfectionare a controlului in vederea
cresterii eficientei energetice a conversiei etc. Totodata, restrictiile de mediu
privind reducerea emisiilor de gaze si scaderea, in general, a nivelului de poluare, a
facut ca sa nu se mai foloseasca intensiv ca materie prima petrolul sau gazele
naturale (oricum resurse energetice epuzabile).
Astfel, s-a ivit o oportunitate (ca sa nu zicem o necesitate) pentru
dezvoltarea de sisteme de generare a energiei din surse neconventionale
(regenerabile in special). De obicei, sistemele de generare a energiei (EGS) au un
caracter modular si pentru a fi cat mai aproape de consumator sunt distribuite,
conectate la reteua locala de generare a puterii distribuite (DPG) si, in general,
conectate la reteua de alimentare nationala. Dintre sursele de enegie utilizate fac
parte : turbinele eoliene, sisteme de energie solara, pilele de combustie, toate
permitand un control eficient al energiei si care dispun de un sistem de stocare a
energiei in exces.
Tehnologia DPG asigura o calitate a energiei superioara solutiilor
conventionale, care poate fi solutia energetica pentru acei clienti care au costuri
mari privind consumul de energie. DPG reprezinta o sursa de putere la o scara mai
mica pentru consumatori ce se afla in acelasi perimetru, conectata direct la reteaua
de distributie, si care ofera energia electrica necesara acestora. Capacitatea de
generare de energie a unui DPG poate fi de la cativa kw la 50Mw.
Exista diferite tipuri de DPG, incluzand aici generatoarele cu turbina,
motoare sau generatoare cu combustie, panouri fotovoltaice, turbine eoliene, pile
de combustie etc. Aplicatiile pilelor de combustie in sisteme de generare a energiei
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-2
avansate au cel mai mare impact in conservare si protectie a mediului pentru
urmatorii 10 ani asigurand o eficienta energetica comparabila cu celelalte surse de
energie.
Performantele diferitelor tipuri de generatoare de putere sunt aratate in
tabelul urmator :
Tehnologia Diesel
Motor
Micro
turbina
Mini turbina Pile de
combustie
Capacitate (MW) 0.03-10 0.03-0.2 0.5-10 0.1-3
Raport OEM
(S/kWh)
0.005-
0.015
0.0004-0.010 0.003-0.008 0.002-0.015
Eficienta
electrica* (%)
36-43 18-32 21-40 40-57
Temperatura (
0
F) 180-190 400-650 500-1100 140-700
Eficieata totala
(%)
80-85 80-85 80-90 80-85
Valabilitate 90-97 90-98 90-98 >95%
Gabarit normat
(m
3
/KW)
0.25 0.25 0.30 0.90
Eficienta electrica depinde de temperature de lucru, valoarea LHV (Lower Heating
Value) din tabel fiind data la valori scazute ale temperaturii de lucru.
In mod normal aceste sisteme au nevoie de un un convertor c.c.-c.c. si un invertor
(convertor c.c.-c.a.) ca interfata dintre sarcina si sursa de energie . (Figura 4.1).
Figura 4.1. Sistem de generare a energiei
Functiile invertoarelor EGS utilizate in DPG pot fi rezumate astfel:
- Realizeaza conversia de putere dintr-o tensiune continua fluctuanta
intr-o tensiune alternative fixa pentru aplicatii stationare individuale (stand alone)
sau conectate la retea (grid connected), cand parametrii energiei de c.a.
(amplitudine de tensiune, frecventa etc) trebuie sa urmareasca pe cei din retea.
Tensiunea continua de intrare, variabila intr-o anumita gama, poate fi mai mare sau
mai mica decat tensiunea alternativa (efectiva sau de varf) ;
- Asigura calitatea energiei debitate in sarcina - puterii de iesire cu
armonici reduse (THD) si cu mici variatii ale tensiunii si frecventei ;
- Protejeaza EGS din DPG, sursa de energie si convertorul asociat
pentru regimuri de lucru tranzitorii sau anormale al o dinamica larga a sarcinii,
Sursa de energie
Pila combustie
Eoliana
Fotovoltaica
Convertor
c.c.-c.c.
Dispozitiv de
stocare a
energie
Invertor Sarcina
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-3
limitand la valori acceptate valorile tensiunii si curentului, a temperaturii si
frecventei de lucru, avand functii aditionale cum ar fi izolatia electrica dintre sursa
si sarcina, in cazul in care acest lucru se impune, respectiv a functionarii corecte
cand reteua locala nu este prezenta (la EGS conectate la retea).
- Controleaza sistemele DPG asigurand indeplinirea unor obiective
cum ar fi: extragerea de putere maxima de la sursele de energie, conversie
energetica eficienta si controlul optimal al fluxurilor de putere.
Din punctul de vedere al modului de izolare al iesirii fata de intrare,
invertoarele se pot clasifica in invertoare izolate si invertoare neizolate. Atata timp
cat izolatia electrica este normala, cum ar fi transformatoare de separare, putem
alege intre a folosi transformatoare de frecventa joasa sau transformatoare de
frecventa inalta (figura 4.2, respectiv figura 4.3). Comparand valoarea tensiunii
continua de intrare cu valoarea tensiunii alternative de la iesirea invertoarelor,
acestea pot fi : invertoare buck (coboratoare), invertoare boost (ridicatoare) sau
invertoare buck boost (de raport oarecare).
In mod traditional, pentru aplicatiile de putere mare se utilizeaza invertoare
buck de tip punte, care folosesc transformatoare de retea (voluminoase si grele).
In continuare vor fi prezentate cele mai recente tipuri de invertoare de
putere raportate in literatura de specialitate; in acest capitol topologiile de
invertoare care realizeaza cu un singur etaj conversia energetica (single-stage),
respectiv in capitolul urmator topologiile de invertoare in care conversia energiei se
realizeaza in mai multe etaje (multi-stage).
Din punctul de vedere al numarului de comutatoare de putere folosite,
invertoarele monofazate pot fi clasificate astfel:
- topologie cu 4 comutatoare;
- topologie cu 6 comutatoare.
4.1. INVERTOARE CU UN SINGUR ETAJ DE CONVERSIE
Invertorul din figura 4.2 este un circuit simplu, cu putine componente ,
avand deci un cost mic, dar asigurand si o eficienta energetica ridicata [1]. Analiza
facuta prin simulare si experiment probeaza robustete si eficienta unui astfel de
sistem de conversie. Oricum, in aceasta schema, transformatorul spre reteaua de
iesire cere mult volum si greutate in raport cu partea de forta, si se impune
inlocuirea lui cu transformatoare de inalta frecventa [2].
Daca dorim structuri un numar minim de componete electronice de putere
si totodata sa crestem tensiunea la iesirea invertorului, sunt recomandate invertoare
de tip boost sau buck-boost propuse in literatura de specialitate [3-8], care combina
functia de ridicare a nivelului de tensiune si de conversie c.c.-c.a. intr-un singur
etaj. Bazate pe principiile deja cunoscute ale convertoarelor c.c.-c.c. tip boost sau
buck-boost [9], aceste invertoare folosesc bobine de c.c. pentru stocarea energiei
sau transformatoare flyback pentru stocarea energiei si realizarea izolarii galvanice.
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-4
Q2
Q4
C2
Q1
Q3
C1
L1
1 2
12
34
V1
Figura 4.2. Invertor de tip buck cu transformator de retea la iesire
12
34
Q1
12
34
D4
Q3
C4
D3
L1
1 2
Q2
L3
1 2
C2
Q4
D1
Q1
Q2
L2
1 2
V1
C1
Q4
Q3
D2
C3
Figura 4.3. Invertor multi-etaj cu transformator de inalta frecventa la iesire
Topologii cu patru comutatoare
In figura 4.4 este prezentat un invertor boost neizolat propus de Cceres si
Barbi [10], in care intrarea de curent continuu, formata din doua convertoare boost
cc-cc identice , este conectata in paralel pe sursa de curent continuu, iar sarcina este
conectata serie intre cele doua iesiri ale convertoarelor. Forma tensiunii pe sarcina
este aproape perfect sinusoidala.
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-5
L1
1 2 C2
L2
1 2
LOAD
T2 T3
Vs
Cs
T1
C1
T4
Figura 4.4. Invertor boost cu patru comutatoare (Cceres si Barbi [10])
Un invertor buck-boost cu o structura similara este propus de Vasquez [11]
(figura 4.5). El leaga doua convertoare c.c.-c.c. buck-boost in acelasi mod ca si la
invertorul boost din figura 4.4, dar aici se genereaza o tensiune de iesire alternativa
cu amplitudinea mai mare sau mai mica decat tensiunea continua de la intrare.
T2
T4
L1
1 2
LOAD
Cs
L2
1 2
C1 C2
T3
Vs
T1
Figura 4.5. Invertor buck-boost cu patru comutatoare (Vasquez [11])
Un alt tip de invertor buck-boost (propus de Kasa [12]) este aratat in figura
4.6. El poate opera cu o gama larga de tensini de intrare, dar necesita o sursa de
tensiune continue diferentiala la intrare. Cele doua convertoare buck-boost au
aceeasi iesire si fiecare are sursa proprie de energie.
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-6
T4
T1
T3
D5
L1
1
2
C1
D6
0
C2 L2
1
2
T2
C
Figura 4.6. Invertor buck-boost cu patru comutatoare (Kasa [12])
Un invertor de tip bi-flyback este propus de Kjaer si Blaabjerg [13] (Figura
4.7). Doua convertoare bidirectionale tip flyback formeaza circuitul principal, iar
sarcina este conectata seri intre cele doua iesiri. Intrarile celor doua convertoare
sunt conectate impreuna la sursa de energie. Avantajul major al acestui invertor
este izolarea galvanica realizata cu doua transformatoare de inalta frecventa, solutie
cu gabarit relativ redus. Oricum folosirea a doua transformatoare (in loc de unul)
determina o solutie relativ scumpa.
PV
PWM2A 1 2
C2
Sac1
T
1 2
3 4
PWM1A 1 2
T
1 2
3 4
Sdc2 Sdc1
Lac
1 2
C1
Sac2
Figura 4.7. Invertor bidirectional buck-boost cu patru comutatoare
(Kjaer si Blaabjerg [13])
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-7
O topologie de invertor cvasirezonant de tip buck-boost ZCS (comutatie la
curent zero) este prpropus de Wang [14] (figura 4.8). Pe alternanta pozitiva
tranzistoarele S1, S3 si dioada D2 opereaza atat timp cat tranzistoarele S2, S4 si
dioda D1 comuta pe alternanta negativa. Pentru operare in DCM (mod de
conductie discontinua), tranzistoarele S3 si S4 pot fi comutate ZCS de catre
circuitul resonant serie LC pentru a obtine pierderi de putere in comutatie cat mai
mici.
L1
1
2
D1
V1
L
1 2
L2
1
2
S4
Cs
S1
D2
S3
S2
C
Figura 4.8. Invertor rezonant buck-boost cu patru comutatoare (Wang [14])
Topologii cu sase comutatoare
Invertorul flyback buck-boost (propus de Nagao si Harada [15]) prezentat
in figura 4.9 combina doua choppere buck-boost intr-o punte de patru tranzistoare
cu doua tranzistoare auxiliare, folosite pentru sincronizarea comutatiei in fiecare
alternata a iesirii de c.a. Avantajul acestui invertor este izolarea galvanica dintre
sursa de tensiune continua si reteaua c.a. de iesire.
C ZL
LF
1 2
T
1
2
3
4
Q1
Q2
Q2'
Q1
CF
Q2
Q2
Figura 4.9. Invertor buck-boost cu sase comutatoare (Nagao si Harada [15])
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-8
In figura 4.10 se prezinta o topologie de invertor cu sase tranzistoare
utilizat pentru incarcarea bobinelor de stocare a energiei, bidirectional (in timpul
fiecarei alternante), generand o tensiune de iesire alternativa. Comutatoarele
aditionale, in comparatie cu topologiile simple de patru comutatoare, faciliteaza
punerea la masa atat a retelei, cat si a sursei de c.c.
E
D
L
1
2
A
F
1 2
C
B
Figura 4.10. Invertor cu sase comutatoare (Kusakawa [16])
Tendinta manifestata in proiectarea invertoare buck-boost uni-etaj este
aceea de a elimina utilizarea transformatoarele de joasa frecventa, inlocuindu-le cu
transformatoare de inalta frecventa conectate la iesire. Astfel va rezulta un design
mai compact, cu performante (raport indicator de performanta combinat / cost)
bune in comparatie cu invertoarele buck ce folosesc uzual transformatoare de retea
la intrare. In general, invertoarele uni-etaj au o eficienta ridicata (pentru ca la
structurile multi-etaj eficienta totala este un produs al eficientei fiecarui etaj de
conversie) si, evident, un cost scazut, dar ofera o putere limitata la iesire, un raport
calitate energie / cost la limita compromisului si impune limitari in gama de
variatie a sursei c.c. de la intrare. Se observa ca in cazul acestor structuri de
invertor curentul ce trece prin comutatoare principale ale structurii este de tip
impuls triunghiular discontinuu, deci curentul de iesire nu poate fi controlat direct
prin achizitia acestuia, chiar daca regimul este de tip CCM (mod de conductie
continua) pentru curentul prin bobinele de stocare a energiei. In plus, cresterea
puterii de iesire va determina un stres electric insuportabil pentru comutatoare. In
anumite aplicatii unde puterea are valori ridicate, in conditiile unei marje mai largi
a gamei de tensiuni c.c. la intrare, pentru obtinerea unor performante ridicate sunt
necesare topogii de invertoarele multi-etaj [17-20].
O comparatie intre structurile de invertor cu patru comutatoare, respectiv
cu sase comutatoare, este facuta in tabelul 4.1:
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-9
Invertor cu patru
comutatoare
Invertor cu sase
comutatoare
Numarul de comutatoare 4 6
Tensiunea comutatorului /
rata curentului
Aceeasi
Echilibrarea tensiunii
busului c.c. atunci cand se
utilizeaza condensatoare de
divizare a tensiunii
Este necesara o echilibrare
activa in cazul unei sarcini
dezechilibrate
Nu necesita echilibrarea
tensiunii condensatoarelor
Riplu curentului pe busul
c.c. de intrare
Amplitudine mare a
riplului de curent.
Componenta de joasa
frecventa este de 50 (sau
60Hz).
Amplitudine mica a riplului
de curent. Componenta de
joasa frecventa este de 100
(sau 120Hz).
Marimea filtrului de iesire Relativ mare Relativ mica
Tabelul 4.1
4.2. Modelarea si simularea unui sistem de generare a energiei
In aceasta sectiune se prezinta modelul Simulink pentru un sistem de generare
a energie utilizand bancuri de baterii de acumulatoare si ultracapacitoare. Bancul
de baterii este dimensionat pentru a asigura curentul nominal al sarcinii, iar bancul
de ultracapacitoare este dimensionat pentru a asigura curentul la suprasarcini puls
de durata redusa.
Modelul bateriei de acumulatoare
In general, modelul unei baterii de acumulatoare tip auto (cu plumb si acid)
este complex, deoarece dispozitivul electrochimic de strocare are multi parametrii
ce trebuie considerati, cum ar fi: capacitatea, tensiunea minima in regim de
descarcare (dead-cell voltage), impedanta de descarcare (discharge impedance),
impedanta proprie de descarcare (self-discharge impedance) si capacitatea paralel
(shunt capacitance) [21,22]. Modelul simplificat al bateriei va contine un
condensator pentru stocarea energiei C
battery_storage
, o sursa de tensiune continua
V
offset
si un rezistor serie R
s
pentru limitarea curentului de scurt circuit (figura 4.11).
De exemplu pentru un banc de baterii cu parametrii 48V/70Ah avand o structura
serie de 4 baterii 12V/70Ah (o baterie are 6 celule/baterie cu o tensiune
maxima/minima pe fiecare de 2,45V/1,75V). Valoarea rezistorului serie este aleasa
conform datelor de producator la 80m/celula. Rezulta o rezistenta serie e
bancului de baterii de R
S
=4680 m=1,92 . Tensiunea minima pe bancul de
baterii este V
offset
=461,75 V=42 V. Acum putem estima energia in condensatorul
C
battery_storage
. Calculam tensiunea maxima pe bancul de baterii,
V
max
=462,45 V=58,8 V,
deci pe condensator avem o tensiune:
V
C_storage
= V
max
- V
offset
=16,8 V.
Pentru baterii de 70 Ah sarcina acumulata este
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-10
Q=70 Ah3600sec/hour=252.000 C
deci valoarea capacitatii care poate stoca aceasta energie este:
C
storage
=Q/ V
C_storage
=15.000 F.
Modelul bancului de baterii este prezentat in figura 4.11, incluzand si un banc de
condensatoare electrolitice C_filter (in paralel cu capacitatea unt a bateriilor). De
asemenea, pentru setarea starii initiale de incarcare a bateriilor de utilizeaza o sursa
de tensiune continua E_init conectata initial la bancul de baterii.
Figura 4.11. Model Simulink al bancului de baterii
Evident ca adaugarea bancului de ultracapacitoare si/sau a bancului de
condensatoare electrolitice va imbunatati dinamica sistemului de generare a
energiei electrice. Bancului de ultracapacitoare se poate monta in paralel cu bancul
de baterii (daca tensiunea maxima aeste mai mare decat V
max
=58,8 V; se realizeaza
astfel de structuri serie/paralel cu tensiune maxima raportate de 72V) ,eliminand
astfel bancul de condensatoare electrolitice, sau prin intermediul unui convertor
c.c.-c.c. bidirectional. Modelul Simulink al bancului de ultracapacitoare (UCS) este
unul de ordinul intai (figura 4.12).
Figura 4.12. Modelul Simulink pentru UCS
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-11
Pentru a simula pulsuri de curent (putere) se utilizeaza o sarcina care are o structura
paralel cu o ramura comutata sub controlul unui timer (figura 4.13).
Figura 4.13. Modelul Simulink pentru sarcina treapta/puls
Modelul convertorului cc-cc buck-boost
Figura 4.14 prezinta modelul Simulink al convertorului cc-cc buck-boost [23-
25]. Convertorul cc-cc este proiectat sa functioneze in mod de conductie continua
(CCM). Functia de transfer in regim CCM este
in
out
V
V
(operare in regim buck),
respectiv

1
1
in
out
V
V
(operare in regim boost), unde
T
t
on
este raportul de
conductie al comenzii PWM. De exemplu, daca tensiunea de intrare, tensiunea de
iesire si puterea de iesire este V V
in
24 , V V
out
48 , respectiv kW P
out
3 , atunci
raportul de conductie al comenzii PWM este 5 0, , iar curentul de sarcina este
768 0 5 62 . R A ,
V
P
I
load
out
out
load
. Curentul mediu <iL>= I
L
prin bobina de
stocare a energiei transferata intre ultracapacitoare si baterii este:
- in regim buck un curent de incarcare al ultracapacitoarelor

batt
UCS L
I
I I ;
- in regim boost un curent de sustinere al supracurentului de sarcina (de valoare
dubla fata de cel nominal), deci A
,
,
I
I
puls _ out
L
125
5 0 1
5 62
1

.
Aceasta valoare este mult mai mare decat cea de incarcare, iar bobina trebuie
dimensionata la acest curent maxim. In simulari se utilizeaza o rezistenta serie a
bobinei (R
L
) de 0.005 , iar frecventa de lucru a fost aleasa de 1 kHz. Nu s-a ales o
valoare mai mare pentru a nu avea pierderi in comutatie prea mari.
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-12
Figura 4.14. Model Simulink al convertorului cc-cc buck-boost
Controlul convertorului cc-cc buck-boost
Controlul convertorului cc-cc buck-boost (figura 4.15) este de tip cu histerezis
avand ca variabila de intrare diferenta dintre tensiunea bateriilor si cea a
ultracapacitoarelor, crea se compara cu pragurile comparatorului cu histerezis
(V_PS=Dv_reference+V_H, respectiv V_PJ=Dv_reference-V_L, unde
Dv_reference, V_H si V_L fiind parametrii comparatorului cu histerezis).
Figura 4.15. Model Simulink al controlerului aferent convertorului buck-boost
Structura sistemului de generare a energiei este prezentat in figura 4.16 si
poate fi descris simplu prin patru ecuatii diferentiale, sistemul fiind unul de ordin
patru (cu patru variabile: tensiunea bateriei care este si tensiunea pe busul cc de
iesire unde se cupleaza sarcina - v
out
, tensiunea ultracapacitoarelor V
in
, tensiunea
peste capacitorul de stocare din modelul bateriei C
battery_storage
- v
C_storage
si curentul
prin bobina convertorului buck-boost - i
L
) [26]. Daca tinem cont de modelele
prezentate mai sus Simulink expandeaza ordinul sistemului la sase (6 states; 8
inputs; 14 outputs ; 6 switches).
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-13
Figura 4.16. Modelul Simulink al sistemului de generare a energiei
Rezultatele simularilor
S-a analizat comportarea sistemului de generare a energiei utilizand controlul
cu histerezis al diferentei de tensiune baterii-ultracapacitoare (voltage hysteretic
control law - VHCL) pentru diferiti parametrii de control setati si pulsuri de sarcina
(in gama nominala sau pana la de doua ori valoarea nominala pe o durata mica).
Procesele de descarcare si de incarcare a bateriilor sunt procese lente, fiind
necesara micsorarea constantelor de timp a tuturor proceselor care apar in acest
sistem. Acest lucru nu afecteaza forma dinamica a raspunsului sistemului, acesta
aparand doar comprimat in timp (notiunea de time equivalent systems este
introdusa in [27]). Astfel constantele de timp aferente bateriilor si
ultracapacitoarelor sunt reduse cu doua ordine de marime, deci valorile
capacitatilor codensatoarelor de stocare, electrolitice si ultacapacitoarelor care vor
fi utilizate in simulari sunt: C
storage
=150 F, C
filter
= 1 F, C
UCS
= 10 F. Rezulta
urmatorele constante de timp utilizate in simulare: T
Battery
=150x2=300 s, T
filter
=1x0,01=10 ms, respectiv T
UCS
= 10x0.01=100ms (vezi figurile 4.17). La frecventa
de 1 kHz perioada de actualizare este de 1 ms. In realitate avem C
storage
=15000F
(saui mai mare), C
filter
= 100 F (sau mai mica), C
UCS
= 1000 F, deci T
Battery
=30000
(aproximativ opt ore), T
filter
=10 s, T
UCS
= 10 s, iar perioada de esantionare devine
0.1 s . Dinamica sistemului pentru diferiti parametrii de control ai controlerului
VHCL si pulsuri de sarcina este prezentata in figurile 4.17.a-c. Parametrii de
control sunt mentionati in tabelul urmator:
PW_buck % PW_boost % Dv_ref. [V] V_H [V] V_L [V] Figure (no.)
50 50 30 +5 -5 4.17.a
50 50 25 +5 -5 4.17.b
50 50 35 +5 -5 4.17.c
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-14
Figura 17.a. Dinamica sistemului pentru Dv_ref.=30; functionarea buck/ boost;
Figura 17.b. Dinamica sistemului pentru Dv_ref.=25;
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-15
Figura 17.c. Dinamica sistemului pentru Dv_ref.=35;
Figura 18.a. Dinamica sistemului pentru Dv_ref.=30, PW_buck=70, PW_boost=50
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-16
Figura 18.b. Dinamica sistemului pentru Dv_ref.=30, PW_buck=50, PW_boost=70
Figura 17.c. Dinamica sistemului pentru Dv_ref.=30, PW_buck=50, PW_boost=50
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-17
Pentru figurile 4.17 s-au mentinut constanti parametrii controlerului VHCL
(referinta Dv_ref.=30V si histerzis V_H=-V_L=5V) si s-au modificat parametrii de
comanda conform tabelului urmator:
PW_buck % PW_boost % Dv_ref. [V] V_H [V] V_L [V] Figure (no.)
70 50 30 +5 -5 4.18.a
50 70 30 +5 -5 4.18.b
50 50 30 +5 -5 4.18.c
4.3. CONCLUZII
Aparent, pentru un regim nominal de functionare (fara o sursa de putere pentru
incarcarea bateriilor de tip PEMFC) dinamica sistemului este aproape la fel pentru
diferiti parametrii de control (vezi figurile 17 si 18). In general stabilitatea
sistemului este buna, fiind o caracteristica implicita a controlului de tip histerezis.
Un riplu scazut al curentului UCS (respectiv un riplul scazut al curentului debitat
de PEMFC [28]) poate fi obtinut pentru urmatorul set de parametrii: PW_buck=70,
PW_boost=70, V-H=5V, V_L=-5V si Dv_ref=30V.
4.4. Referinte bibliografice
[1]. O. Drubel and M. Hobelsberger, Medium frequency shaft voltages in large frequency converter
driven electrical machines, Electrical Engineering , Volume 89, Number 1, pp. 29-40, 2006.
[2]. T. Boutot and I Chang, Development of a single phase inverter for smal wind turbines, in Proc.
IEEE Electrical and Computer Engineering Canadian Conf. (CCECE98), Waterloo, ON,
Canada, pp. 305-308, 1998.
[3]. R.O. Caceres and I Barbi, A boost dc-ac converter: analysis, design and experimentation,
IEEE Trans. Power Electronics, vol 14, pp. 134-141, 1999.
[4]. N. Vasquez, J. Almazan, C. Aguilar and J. Arau, Analysis and experimental study of the buck,
boost and buck-boost inverters, in Proc. IEEE PESC99, Charleston, SC, June 27-July 1, 1999,
pp. 801-806.
[5]. N. Kasa, T. Iida and H. Iwamoto, An inverter using buck-boost type chopper circuits for
popular smal-scale photovoltaic power system, in Proc. IEEE IECON99, San Jose, CA,
Nov./Dec. 1999, pp. 185-190.
[6]. M Nagao and K. Harada, Power flow of photovoltaic system using buck-boost PWM power
inverter, in Proc. IEEE PEDS97, Singapore, May 26-29, 1997, pp. 144-149.
[7]. M. Kusakawa, H. Nagayoshi, K. Kamisako and K. Kurokawa, Further improvement of a
transformerless, voltage-boosting inverter for ac modules, Solar Energy Mater. Solar Cells, vol.
67, pp. 379-387, Mar. 2001.
[8]. S. Funabiki, T. Tanaka and Tn Nishi, A new buck-boost operation based sinusoidal inverter
circuit, in Proc. IEEE PESC02, Cairns, Australia, June 23-27, 2002, pp. 1624-1629
[9]. Y. Chen, K. M. Smedley, A cost-Effective Single-Stage Inverter with Maximum Power Point
Tracking, IEEE Trans. On Power Electronics, vol. 19, no. 5, pp. 1289-1294, 2004.
STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ
IV-18
[10]. R.O. Caceres and I Barbi, A boost dc-ac converter: analysis, design and experimentation,
IEEE Trans. Power Electronics, vol 14, pp. 134-141, jan. 1999
[11]. N. Vasquez, J. Almazan, C. Aguilar and J. Arau, Analysis and experimental study of the buck,
boost and buck-boost inverters, in Proc. IEEE PESC99, Charleston, SC, June 27-July 1, 1999,
pp. 801-806.
[12]. N. Kasa, T. Iida and H. Iwamoto, An inverter using buck-boost type chopper circuits for
popular smal-scale photovoltaic power system, in Proc. IEEE IECON99, San Jose, CA,
Nov./Dec. 1999, pp. 185-190.
[13]. S. B. Kjaer and F. Blaabjerg, A novel single-stage inverter for the ac module with reduced low-
frequency ripple penetration, in Proc. 10th EPE European Conf. Power Electronics and
Applications, Toulouse, france, Sept. 2-4, 2003.
[14]. C. M. Wang, A novel single-stage full-bridge buck-boost inverter, in Proc. IEEE APEC03,
Miami beach, Fl., Feb. 9-13, 2003, pp. 51-57.
[15]. M Nagao and K. Harada, Power flow of photovoltaic system using buck-boost PWM power
inverter, in Proc. IEEE PEDS97, Singapore, May 26-29, 1997, pp. 144-149.
[16]. M. Kusakawa, H. Nagayoshi, K. Kamisako and K. Kurokawa, Further improvement of a
transformerless, voltage-boosting inverter for ac modules, Solar Energy Mater. Solar Cells, vol.
67, pp. 379-387, Mar. 2001.
[17]. Y. Xue, L. Chang, S. Bkhoj Kjr, Topologies of Single-Phase Inverter for Small Distributed
Generators :an Overview, IEEE Trans. On Power Electronics, vol. 19, no. 5, pp. 1305-1313,
2004.
[18]. I. Batarseh, Power electronic circuits, Hoboken, NJ: John Wiley, 2004.
[19]. J. P. Agrawal, Power electronic systems: theory and design, Upper Saddle River, N.J.: Prentice
Hall, 2001.
[20]. N. Mohan, T. M. Undeland, W. P. Robbins, Power Electronics : Converters, Applications, and
Design, Wiley; 3rd Bk&Cdr edition, 2002.
[21]. H.J. Bergveld, (editor), S. J. Wanda S. Kruijt, P. H. L. Notten, Battery management systems:
design by modeling, Dordrecht; Boston: Kluwer Academic, 2002.
[22]. T. R. Crompton, Battery Reference Book, 3th ed., Newnes, 2003.
[23]. N. Bizon, Power converters (in Romanian), Ed. MatrixROM, Bucharest, 2004.
[24]. M. Ortuzar, J. Dixon, J. Moreno, Design, Construction and Performance of a Buck-Boost
Converter for an Ultracapacitor-Based Auxiliary Energy System for Electric Vehicles, in Proc.
IEEE-IECON2003, Roanoke, Virginia, USA, 2003.
[25]. M. H. Rashid, Power Electronics: Circuits, Devices and Applications (3rd Edition), Prentice
Hall, 2003.
[26]. N. Bizon, System theory and applications (in Romanian), Ed. MatrixROM, Bucharest, 2004.
[27]. N. Bizon, M. Oproescu, Time Equivalent Systems, Scientific Journal of the University of
Pitesti Electronics and Computer Science, ISSN 1453119, pp. (in press) , Pitesti, 2006.
[28]. NETL published fuel cell specifications for Future Energy Challenge 2005 Competition
(www.netl.doe.gov), 2005.
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-1
5. TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
PENTRU SISTEMELE DE GENERARE A ENERGIEI
In acest capitol se face o analiza a structurilor de putere multi-etaj (multi-
stage inverters) utilizate in sistemele de generarea a energiei (EGS) [1-4]. Sunt
prezentate, comparate si evaluate diferite topologii de conversie energetica multi-
etaj (invertoare monofazate de tip multi-etaj), unidirectionale sau bidirectionale,
propuse in literatura de specialitate pentru a fi utilizate in sistemele EGS [5-10]. In
final este analizat un EGS avand ca sursa de energie o pila de combustie cu
membrana protonica (PEMFC), ca dispozitive de stocare bancuri de baterii de
acumulatoare si condensatoare electrolitice si un convertor multi-etaj dc-dc-ac. Se
prezinta modelele Simulink si rezultatele semnificative obtinute privind controlul si
eficienta energetica obtinuta pentru structura EGS simulata.
5.1. INVERTOARE DE TIP MULTI-ETAJ
Intr-un invertor de putere cu mai multe etaje, cum ar fi un invertor cu doua
etaje, ridicarea tensiunii continue si asigurarea izolarii electrice se realizeaza in
primul etaj (convertor c.c.-c.c.), in timp ce conversia c.c.-c.a se realizeaza in al
doilea etaj (invertor). Fiecare etaj poate fi controlat separat sau se pot controla
integrat, sincron, ambele etaje. Pentru a implementa functii de transfer de tip buck-
boost intr-un invertor multi-etaj s-au adoptat diferite topologii de conversie cu
nivele intermediare de c.c. si/sau c.a.. Pentru operatia buck sau boost se foloseste in
primul etaj de conversie c.c.-c.c. un convertor c.c.-c.c. sau un convertor c.c.-c.a.-
c.c. Daca alegem varianta cu bus de c.c. de tensiune ridicata, sistemul trebuie sa
conin la ieire un invertor cu comanda PWM sinusoidal. Daca alegem varianta
cu bus de c.a. de frecventa (si tensiune) ridicata, sistemul trebuie sa conin la
ieire un cicloconvertor de frecventa cu purtatoare multi-PWM sinusoidal
(multiple-PWM carrier).
Tipurile de invertoare multi-etaj descrise in continuare sunt de tipul:
- topologie cc-cc-ca
- topologie cc-ca-cc-ca
- topologie cc-ca-ca
5.1.1. Topologii c.c.-c.c.-c.a.
Prin adaugarea unui convertor c.c.-c.c. boost in fata invertorului de tip
buck rezulta un invertor boost cu doua etaje, folosit uzual in cazul sistemelor de
generare a energie eoliene (fig. 5.1). In aceasta topologie, dupa primul etaj obtinem
o tensiune continua cu un riplu scazut, apoi in al doilea etaj (invertorul buck cu
comanda PWM sinusoidala, utilizand o purtatoare de frecventa ridicata) este folosit
pentru a obtine tensiunea sinusoidala dorita. In general, in aceasta topologie nu este
nevoie de sincronizarea celor doua etaje de conversie, puterea de iesire fiind
controlata la nivelul celui de-al doilea etaj.
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-2
D
Q1
1 2
Cdc
Q4
Q5
Cs
Q2
L
1 2
Q3
Fig. 5.1. Invertor boost c.c.-c.c.-c.a.
Pentru aceeasta topologie se poate face un control in primul etaj asfel incat
pe busul de c.c. sa apara esantionat o forma de unda sinusoidala redresata, iar apoi
al doilea convertor doar sa transforme forma de unda respectiva intr-o tensiune de
linie alternativa, realizandu-se astfel o crestere a eficientei energetice de conversiei
(prin reducerea pierderilor in comutatie) si un cost mai mic (prin eliminarea busului
de c.c. filtrat de condensatoare). La un control (intr-o bucla PLL ) al frecventei
invertorului de iesire sincronizat cu frecventa retelei, sistemul poate fi conectat la
retea. Fig. 5.2 prezinta un invertor buck-boost propus de Saha si Sundarsingh [11].
L1
1 2
T1
T4
D6
D5
Df
T2
Q5
Cs
L2
1 2
T3
Q6
C
Fig. 5.2. Invertor buck-boost fara izolare galvanica (Saha si Sundarsingh [11])
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-3
Proiectat pentru sursele fotovoltaice si avand o conectare neizolata la retea,
din motive de securitate, sistemul utilizeaza o tensiune de intrare continua cu o
valoare de maxim 100 V. Are o structura simpla, dar permite o gama limitata de
variatie a tensiunii continue si o rata de conversie a tensiunii intrare-iesire limitata.
Topologiile de invertoare cu izolare galvanica, care folosesc
transformatoare de inalta frecventa, pot genera putere de la o sursa de energie
regenerabila chiar si atunci cand tensiunea continua generata de DPG este foarte
scazuta. Fig. 5.3 prezinta o astfel de topologie in care se foloseste un transformator
flyback pentru asigurarea izolatiei electrice dintre sarcina si sursa se energie.
1:1
C
T
1 2
3 4
Cs
T4
T1 Q6
T2
T3
L2
1 2
D5
Fig. 5.3. Invertor buck-boost cu izolare galvanica (Saha si Sundarsingh [11])
Pentru a mari gama tensiunilor de intrare, fara a folosi un transformator de
inalta frecventa inalta, este adaugat un condensator in bucla de incarcare a
dispozitivului de stocare a energiei (bobina) pentru a forma invertorul buck-boost
propus de Funabiki [12] (fig. 5.4). Acest invertor poate functiona normal chiar daca
sursa de tensiune variaza de la valori aproapiate de zero, pana la un nivel care poate
depasi amplitudinea tensiunii de iesire. Pentru obtinerea unor performante
comparabile privind reglajul, invertorul boost trebuie sa utilizeze comutatoare
auxiliare si secvente de control suplimentare, in final rezultand un control mai
complicat si costuri suplimentare.
Un alt invertor cu izolare galvanica intrare - iesire (tip flyback buck-boost)
este propus de Shimizo si Kjaer [13-14] si este prezentat in figura 5. Modul de
functionare cu putere constanta la intrare cerut, de exemplu, de controlul MPPT
(urmarirea punctului de putere maxima) al modulelor fotovoltaice, este asigurat in
prima parte a ciclului de conversie de catre convertorul buck-boost si energia este
stocata intr-un condensator intermediar. In a doua partea a ciclului de conversie,
convertorul flyback proceseaza o parte din energia stocata in condensatorul
intermediar. In final, energia stocata in inductanta de magnetizare este transferata
in secundarul transformatorului (in a treia parte a ciclului de conversie); de aici este
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-4
debitata (filtrata prin intermediul unui filtru LC) in reteaua monofazata prin
comanda adecvata a contactoarelor de iesire. Astfel condensatorul intermediar este
folosit ca un dispozitiv de stocare a energiei (tensiunea la borne fiind compusa
dintr-o componenta continua si o componenta alternativa). Avantajul acestei
topologii este dat de valoarea relativ redusa a capacitatii condensatorului
intermediar, care inlocuieste imensele condensatoare electrolitice care uzual
filtreaza busul c.c. la celelalte structuri prezentate, ceea ce face sa creasca durata de
viata a invertorului si, evident, sa scada pretul de cost.
1
2
T5
T1 T2
T4
Z
D12
Ls
1
2
D9 D8
Cs
D11
DIODE PIN
C
T6
SO
T3
D10
DIODE PIN
D13
Fig. 5.4. Invertor buck-boost (Funabiki [12])
CS
1:n:n
5
6
1
3
4
2
C1
Sac2
D2
Sac1
L1
1 2
Sf ly back2
Ssy nc
D1
Sbuck-boost
Cin
Sf ly back1
Fig. 5.5. Invertor Flyback (Shimizio [13] si Kjaer [14])
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-5
5.1.2. Topologii c.c.-c.a.-c.c.-c.a.
Invertoarele cu mai multe etaje de conversie sunt necesare atunci cand se
impune o rata de conversie a tensiunii c.c. mare de la un bus c.c. de intrare variabil
intr-o gama larga. Structural se compune, in general, dintr-un convertor de inalta
frecventa c.c.-c.a.-c.c. (folosit pentru a obtine busul c.c. de nivel ridicat dintr-o
tensiune continua variabila) si un invertor de frecventa ridicata sau un invertor de
retea (folosit pentru a obtine tensiunea alternativa necesara). Aceste topologii se
diferentiaza in functie de tipul busului c.c. intermediar:
1) Bus c.c. autentic intre cele doua convertoare. O topologie
traditionala cu un asemenea bus c.c. a fost deja prezentata in figura 5.3, unde
controlul unei tensiunii constante a busului c.c. se obtine prin comutarea
infasurarilor primare ale unui transformator de inalta frecventa (ridicator de
tensiune), urmat de un redresor bi-alternanta si un filtru capacitiv sau LC. Ambele
convertoare opereaza la o frecventa de lucru ridicata, determinand pierderi in
comutatie mari si costuri ridicate.
2) Pseudo-bus c.c. intre cele doua convertoare. In figura 5.6 se
prezinta o topologie de invertor boost multi-etaj. In comparatie cu structura din
figura 3 se observa lipsa filtrului c.c. Ultimul etaj de conversie este un invertor de
retea care, la o comanda adecvata, permite obtinerea unei tensiuni alternativa din
trenul de impulsuri de inalta frecventa redresate. La iesire este necesar un filtru de
joasa frecventa pentru a asigura un semnal de o forma sinusoidala (cu un THD
acceptabil) la iesire.
1:n
1 2
T
1 2
3 4
1 2
1 2
Fig. 5.6. Invertor boost cu pseudo-bus de c.c. (alimentare in tensiune)
In locul unei invertor de tensiune, in figura 5.7 se prezinta utilizarea un
invertor de curent ca ultim etaj de conversie. Comutatoarele de putere ale primului
invertor sunt controlate astfel incat sa apara alternante ale curentului sinusoidal in
bobina intermediara, care apoi sunt convertite intr-o forma de unda sinusoidala de
invertorul de curent. Se debiteaza curent alternativ in retea, in faza cu tensiunea
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-6
retelei, fara a folosi un filtru de c.a. (voluminos) la iesire. Aceasta topologie a fost
realizata practic si comercializata pentru un sistem fotovoltaic de 1-10 kW conectat
direct la reteaua electrica.
1:n
1 2
T
1 2
3 4
Fig. 5.7. Invertor boost cu pseudo-bus de c.c. (alimentare in curent)
5.1.3. Topologiile c.c.-c.a.-c.a.
Pentru topologii individuale, neconectate la retea (stand-alone), sau sisteme
autonome (de exemplu cele utilizate la autovehiculele cu tractiune electrica sau
hibrida) este necesar controlul bidirectional al fluxurilor de putere din invertor. In
aceste cazuri energia recuperata (ce va fi stocata de asemenea) vine de la iesire
catre intrare. Pentru astfel de obiective au fost facute diferite propuneri. Propunera
facuta de catre Beristain [14] este prezentata in figura 5.8, unde al doilea etaj este
un convertor ac-ac bidirectional alimentat de la un bus c.a. de inalta frecventa.
Eliminarea busului c.c. intermediar (prin eliminarea componentele voluminoase
aferente filtrului de c.c. ce se regasesc in majoritatea invertoarelor boost cu mai
multe etaje) va reduce gabaritul si costul sistemului. Topologia include un
transformator de inalta frecventa pentru schimbarea nivelului tensiunii de iesire si
realizarea izolarii electrice intre sursa cc de intrare si retea.
Din prezentarea topologiilor multi-etaj utilizate in sistemele EGS rezulta ca
este de preferat sa fie folosit un transformator de inalta frecventa in primul etaj de
conversie (pentru a creste rata de transfer a tensiunii si a oferi izolarea electrica
necesara) si un invertor de retea ca ultim etaj de conversie (pentru a reduce
pierderile de comutatie totale). Oricum o topologie de invertor multi-etaj (cu doua
sau mai multe etaje de conversie a puterii), in comparatie cu un invertor cu un
singur etaj, permite o gama mai larga pentru tensiunea de intrare si o capacitate mai
mare a puterii de iesire, la costuri minime pentru componente de putere auxiliare.
Invertoarelor de mica si medie putere prezentate mai sus sunt comparate in
tabelul 5.1 din punct de vedere al:
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-7
- Tehnicii de stocare/filtrare a energiei in etajele intermediare
- Prezentei unei mase electrice diferite la sursa de energie si la iesirea spre
reteaua de c.a., adica a izolarii electrice intre sursa de energie si sarcina de
c.a. (reteaua de c.a.)
- Posibilitatii de conectare la reteua de c.a., respectiv o functionare ca sistem
rezidential (individual).
S13
S24 S14
ZL
T
1 2
3 4
1:n
S11
S12
S23
S21
S22
Fig. 5.8. Convertor bidirectional c.c.-c.a.-c.c. (Beristain [14])
Fig.
nr.
Tipul de
topologie
Tehnica de
stocare/filtrare a
energiei in etajele
intermediare
Mase flotante la
sursa si iesire/
izolare electrica
Conectare la retea /
posibilitate de operare
ca sistem rezidential
2 un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare
da / izolat ambele
3 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare si
condensator intermediar
pe busul c.c.
da / izolat ambele
4 un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare sau
condensator intermediar
mic
nu / neizolat capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
5 un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare sau
condensator intermediar
mic
nu / neizolat capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
6 un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare
da / neizolat doar conectare la retea
7 un singur
etaj
condensator intermediar
mic
da / izolat capabil sa opereze ca
sistem rezident si lipseste
conectarea la retea
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-8
8 un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare
nu / neizolat capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
9 un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare
da / izolat ambele
10 un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare
da / neizolat ambele
11 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare si
condensator intermediar
pe busul c.c.
nu / neizolat ambele
12 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare si
bobina intermediara pe
busul c.c.
nu / neizolat doar conectare la retea
13 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare si
bobina intermediara pe
busul c.c.
da / izolat doar conectare la retea
14 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare si
bobina intermediara pe
busul c.c.
nu / neizolat capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
15 mai multe
etaje
condensator de intrare si
intermediar mic
da / izolat doar conectare la retea
16 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare
da / izolat doar conectare la retea
17 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare
da / izolat doar conectare la retea
18 mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare
da / izolat ambele
Tabel 5.1. Compararea structurilor prezentate
De asemenea, sistemele invertor prezentate mai sus sunt comparate in tabelul 5.2
din punct de vedere al:
- tensiunii minime de intrare necesare pentru a genera o tensiune alternativa
conform standardului de calitate american (USA), respectiv european
(EU);
- puterii maxime de iesire oferite;
- frecventei recomandate de lucru (f
c
);
- eficientei raportate de autori ( - randamentul);
- domeniului de aplicatii EGS recomandat sau aplicat de autori;
- Numarului de componente pasive (Tipului de transformator T utilizat; LF
transformator de retea, HF transformator de inalta frecventa, L
bobina, C_F condensator cu film, C_E condensator electrolitic) si
active (S comutator; D- dioda).
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-9
Numarul de
componente
Fig.
nr.
V_Intrare
minima
US/EU
standard
Putere
iesire
maxima
f
s Aplicatie
EGS
T L/C_F
(C_E)
S/D
2 Gama larga
de valori
>10KW 5-12
KHz
Eolian LF 1/1(1) 4/4
3 Gama larga
de valori
>10KW 5-12
KHz
Eolian HF 3/1(2) 8/12
4 34V / 65V 500W 30
KHz
UPS NU 2/2(1) 4/4
5 42V / 81V 215W 30
KHz
UPS NU 2/2(1) 4/4
6 42V / 81V 500W 9.6
KHz
80% Fotovoltaic NU 2/1(2) 4/2
7 Gama larga
de valori
160W 50
KHz
Fotovoltaic 2*HF 1/2(0) 4/4
8 42V / 81V 500W 40
KHz
90% UPS NU 3/2(1) 4/2
9 Gama larga
de valori
140W 50
KHz
Fotovoltaic HF 1/1(1) 6/3
10 42V / 81V 50W 70
KHz
87% Fotovoltaic NU 2/2(1) 6/2
11 34V / 65V 1KW - 92% Eolian NU 2/1(2) 5/6
12 42V / 81V 2KW 36
KHz
Fotovoltaic NU 2/1(1) 6/5
13 Gama larga
de valori
2KW 36
KHz
Fotovoltaic HF 1/1(1) 5/2
14 9v / 16v 640W 5.3-
17
KHz
Eolian si
fotovoltaic
NU 2/1(1) 7/6
15 Gama larga
de valori
160W - 86% Fotovoltaic HF 1/3(0) 6/8
16 Gama larga
de valori
- - Eolian HF 2/1(1) 8/12
17 Gama larga
de valori
4KW 10-16
KHz
90% Fotovoltaic HF 1/0(1) 8/8
18 Gama larga
de valori
1KW 50 Hz Fotovoltaic HF 1/1(1) 12/12
Nota. T transformator, L bobina, C_F condensator film, C_E condensator electrolitic, LF
transformator de linie, HF transformator de inalta frecventa, f
s
frecventa comutatoarelor, -
randamentul
Tabel 5.2. Compararea structurilor prezentate
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-10
5.2. MODELAREA SI SIMULAREA UNEI TOPOLOGII EGS TIP CC-
CC-CC-CA-CC-CA
Modelul Matlab-Simulink utilizat pentru simularea unei topologii EGS
(sistem pentru generarea energiei) tip cc-cc-ca-cc-ca este prezentat in figura
5.9.
Figura 5.9. Modelul Matlab-Simulink pentru o topologie EGS tip cc-cc-ca-cc-ca
5.2.1. Convertorul cc-cc de interfata PEMFC-ESD
Convertorul cc-cc de interfata intre pila de combustie si dispozitivele de
stocare a energie este detaliat in figura 5.10. In figura este reprezentat si
convertorul bidirectional cc-cc de interfata intre busul cc (de nivel scazut- cc low)
al bateriilor de acumulatoare si bancul de ultracapacitoare.
Simularile sunt realizate pe o structura clasica de convertor cc-cc
unidirectional de tip boost, respectiv o structura de convertor cc-cc bidirectional de
tip buck-bost [15]. Rezultatele simularilor sunt prezentate in figura 5.11,
evidentiindu-se functionarea in mod bidirectional a convertorului cc-cc buck/boost
la urmatorii parametri ai controlerului cu histerezis: referinta (diferenta intre
tensiunea pe bancul de baterii si ultracapacitoare) Dv_ref.=25V, histerezis=5V in
conditiile unei capacitati scazute de stocare (C_batt) pentru bateriile de
acumulatoare (a), medii (b), respectiv ridicate (c). Se urmareste posibilitatea de
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-11
eliminare completa a bancului de baterii de acumulatoare, utilizand doar bancul de
ultracapacitoare pentru compensarea fluxurilor de putere pe busul cc low.
Figura 5.10. Modelul Simulink pentru interfata PEMFC - bus cc de joasa tensiune
Figura 5.11.a. Dinamica convertorului de interfata pentru C_batt scazute
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-12
Figura 5.11.b.Dinamica convertorului de interfata pentru C_batt medii
Figura 5.11.c. Dinamica convertorului de interfata pentru C_batt ridicate
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-13
5.2.2. Convertorul cc-cc ridicator cu izolare electrica
Structura convertorului cc-cc ridicator (figura 5.12) utilizeaza un transformator HF
pentru ridicarea tensiunii de pe busul cc low (V_low_dc) la nivelul tensiunii de pe
busul cc high (V_high_dc), asigurand totodata si izolarea electrica
corespunzatoare. Infasurarea primara este comutata de punte de IGBT-uri, iar
pulsurile de tensiune din secundar sunt redresate de o punte de diode rapide si
filtrate LC. Se obtine o tensiune continua al carei nivel este mentinut la nivelul
referintei (V_dc_ref=400V) prin generarea unui semnal de control pentru circuitul
de comanda PWM cu deplasarea fazei (PWM phase shift controller). Semnalul
de control este generat de regulatorul de tensiune de tip proportional-
integrator (PI), cu structura din figura 5.13.
Figura 5.12. Convertorul cc-cc ridicator
Figura 5.13. Regulatorul de tensiune PI
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-14
Este analizata dinamica convertorului cc-cc pentru diferite valori ale
tensiunii Vin=V_low_dc si setari de parametrii pentru controlerul PI.
Modificarile tensiunii de intrare Vin se programeaza printr-o sursa de
tensiune controlata (figura 5.14).
Figura 5.14.a. Rezultatele simularii pentru kp=0.015 si ki=0.04
Figura 5.14.b. Rezultatele simularii pentru kp=0.02 si ki=0.02
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-15
Figura 5.14.c. Rezultatele simularii pentru kp=0.02 si ki=0.03
5.2.3. Convertorul cc-ca
Convertorul cc-ca (invertorul) este de tip punte trifazata comandata PWM
sinusoidal (figura 5.15).
Figure 5.15. Convertorul cc-ca
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-16
Mentinerea amplitudinii semnalului sinusoidal la nivelul impus de referinta se
obtine cu un regulator PI. Structura regulatorului de tensiune este data in figura
5.16.
Figura 5.16. Structura regulatorului de tensiune
Se analizeaza dinamica invertorului
pentru diferiti parametrii ai
controlerului PI la aplicarea unei
trepte de suprasarcina. Indexul de
modulatie are o variatie lenta data de
frecventa de taiere a filtrului de intrare
(figura 5.18). Spectrul de frecventa al
tensiunii alternative de linie este
reprezentat in figura 5.17. Se remarca
obtinerea unui coeficient de
distorsiune total (THD) mic (sub 3%),
chiar la variatii mari ale sarcinii (de la
5kW la 10kW). Figura 5.17. Spectrul de frecventa al
tensiunii alternative de linie
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-17
Figura 5.18. Rezultatele simularii pentru kp=0.4 si ki=500
5.3. EFICIENTA ENERGETICA A SISTEMULUI EGS
Calculul eficientei energetice a unui sistem EGS de 2.5kW (cu structura
data in figura 5.19) se poate obtine bazandu-ne pe pierderile de putere estimate
pentru dispozitivele active (in conductie si in comutatie) si pentru cele pasive
(prezentate in tabelul urmator):
Componenta Notatie Tipuri de pierderi Pierderi (W)
Pierderi in conductie 335,6 D1
Piederi in comutatie 0,875
Pierderi in conductie 20,62
Diode
D2-D5
Piederi in comutatie 0,024
Pierderi in conductie 122,1 S1
Piederi in comutatie 40,69
Pierderi in conductie 63,3
MOSFET
S2-S5
Piederi in comutatie 29,8
Pierderi in conductie 36,7 IGBT S6-S9
Piederi prin comutatie 29,4
Pierderi in miez 31,84 Transformator T1
Pierderi in infasurari 45,77
L1 Pierderi in infasurari 7,77
L2,L3 Pierderi in infasurari 0,148
Pierderi in miez 1,65
Bobine
L4,L5
Pierderi prin infasurari 0,007
C1 Pierderi in condensator 29,15
C2,C3 Pierderi in condensator 0,15
Condensator
C4,C5 Pierderi in condensator 69,2
Total 864,8
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-18
C4
S15
L2
1 2
L5
1 2
S7
120 Vac
50Hz
S1
2
4
0

V
a
c
5
0

H
z
S4
S3
12
34
5
S11
D1
1 2
Battery
C3
S12 S13
C5
Super Cap
L6
1 2
12
34
5
N
S2
D3
L4
1 2
48V
C2
S10
D5 D4
22~40V
L3
1 2
S14
S9
S5
Fuel Cell
L
1 2
S6
Vdc
400V
S8
C1
D2
120 Vac
50Hz
Figura 5.19. Structura sistemului EGS simulat
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-19
La o putere de 2.5 kW rezulta o eficienta de conversie energetica egala cu
2500/(2500+865)=0.74. Prin simulare se obtine o valoare a eficientei de
aproximativ 0.84 pentru convertorul cc-cc de interfata PEMFC cu bateriile de
acumulare (inclusiv convertorul bidirectional cc-cc), 0.9 pentru convetorul cc-cc
ridicator, respectiv 0,93 pentru invertor. In consecinta, eficienta energetica a
sistemului EGS multi-etaj este egala cu 0.84x0.9x0.93=0.7. Pentru convertorul cc-
cc de interfata PEMFC cu bateriile de acumulare (inclusiv convertorul bidirectional
cc-cc) dinamica puterilor la un puls de 2.5kW este reprezentata in figura 5.19.
Incepand de sus se reprezinta:
- puterea debitate de pila de combustie si cea debitata in sistem pentru
incarcarea bateriilor sau sustinerea pulsurilor de sarcina;
- Puterea transmisa bateriilor (cu plus la incarcare; cu minus la descarcare pe
durata pulsului de putere);
- Puterea in sarcina (puls de putere);
- Eficienta energetica a sistemului de stocare a energiei.
Figura 5.19. Eficienta energetica a sistemului de stocare a energiei.
Pentru calculul eficientei energetice s-a utilizat blocul de calcul din figura 5.20,
care proceseaza puterile instantanee de cc ,calculate ca produs la tensiunii si
curentului instantaneu vehiculat pe acel bus de cc.
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-20
Figura 5.20. Blocul de calcul al eficientei energetice
5.4 CONCLUZII
Pe busul cc low unde sunt conectate bateriile tensiune V_cc_low are a gama de
variatie relativ mare, in functie de stare de incarcare a bancului de baterii.
Dinamica tensiunii poate fi in gama 50V (regim nominal) pana la peste 65 V
(sarcina scazuta), controlerul circuitului boost avand o caracteristica de reglaj care
limiteaza valoarea maxima a tensiunii V_cc_low. Daca sistemul EGS ramane in
gol pot apare tensiuni periculoase pe busul cc high, deci se va evita aparitia acestui
regim. Rezultatele obtinute prin simulare au aratat importanta alegerii optime a
parametrilor regulatorului PI pentru asigurarea unei tensiuni V_cc_high stabile
intr-o gama limitata. Pentru kp=0.02 si ki=0.02 se obtin rezultate bune. De
asemenea, s-a obtinut ca pentru kp>0.025 si ki>0.03 regulatorul de tensiune
determina o functionare instabila a convertorului cc-cc ridicator. O protectie de tip
crowbar la depasirea unei tensiuni V_cc_high maxime se impune pentru siguranta
functionarii etajului cc-ca (invertor).
Rezultatele obtinute prin simulare pentru functionarea invertorului au
permis alegerea parametrilor optimi ai regulatorului PI din structura regulatorului
de tensiune, care asigura robustete la perturbatii aparute la intrare sau aplicate la
iesire. Valorile parametrilor regulatorului PI pentru regulatorul ac de tensiune se
afla intr-o gama relativ larga: 10>kp>1 si ki in gama 100600.
Eficienta sistemului EGS poate fi crescuta prin masuri la nivelul fiecarui
etaj (de exemplu, utilizarea unor tranzistoare MOS cu Ron scazut in etajul de
TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ
V-21
interfata, unde curentul este cel mai mare) sau prin eliminareaunui etj de conversie
(de exemplu, utilizand o structura de tip cc-ca-ca).
5.5. Referinte bibliografice
[1]. Stobart, R., Fuel Cell Technology for Vehicles. Progress in Technology Series, 2000.
[2]. Gregor Hoogers, Fuel Cell Technology Handbook, CRC Press; 1st edition, 2002.
[3]. Pat Patterson, Hydrogen Fuel Cells: Independent Power Sources for the Future, Vantage Pr.
Ed., 2004.
[4]. Godfrey Boyle, Renewable Energy, Oxford University Press; 2nd edition, 2004.
[5]. K. Gansky, Rechargeable Batteries Applications Handbook, 4th ed., Butterworth Heinemann
(2002).
[6]. H.J. Bergveld, (editor), S. J. Wanda S. Kruijt, P. H. L. Notten, Battery management systems:
design by modeling, Dordrecht; Boston: Kluwer Academic (2002).
[7]. I. Batarseh, Power electronic circuits, Hoboken, NJ: John Wiley, 2004.
[8]. J. P. Agrawal, Power electronic systems: theory and design, Upper Saddle River, N.J.: Prentice
Hall, 2001.
[9]. N. Mohan, T. M. Undeland, W. P. Robbins, Power Electronics : Converters, Applications, and
Design, Wiley; 3rd Bk&Cdr edition, 2002.
[10]. N. Bizon, Power converters (in Romanian), Ed. MatrixROM, Bucharest, 2004.
[11]. Z. Yang and P.C. sen, A novel switch-mode dc-to-ac inverter with nonlinearrobust control,
IEEE Trans ind. Electron., vol 45, pp. 602-608, Aug. 1998.
[12]. S. Funabiki, T. Tanaka and Tn Nishi, A new buck-boost operation based sinusoidal inverter
circuit, in Proc. IEEE PESC02, Cairns, Australia, June 23-27, 2002, pp. 1624-1629
[13]. T. Shimizu, K. Wada and N. Nakamura, A flyback-type single phase utility interactive inverter
with low frequency ripple current reduction on the dc input for an ac photovoltaic module
system, in Proc. IEEE, Cairns, Australia, June 23-27, 2002, pp. 1483-1488.
[14]. S. B. Kjaer and F. Blaabjerg, Design optimization of a single phase inverter for photovoltaic
applications, in Proc. IEEE PESC03, Acapulco, Mexico, June 15-19, 2003, pp. 1183-1190.
[15]. N. Bizon, M. Oproescu, Single-Phase Inverter Structures used in the Energy Generation
Systems, Scientific Journal of the University of Pitesti Electronics and Computer Science,
ISSN 1453119, pp. (in press) , Pitesti (2007).
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-1
6. PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
Sistemele de generare a energiei care utilizeaza pile de combustie se
asteapta sa fie din ce in ce mai folosite, avand cateva avantaje esentiale fata de
sistemele de generare conventionale [1-7], cum ar fi:
- poluare redusa;
- eficienta ridicata;
- o mare diversitate de combustibili;
- modularitate;
- instalare rapida.
In general, functia sistemului de putere dintr-un sistem de generare a
energiei (EGS) cu pile de combustie este de a converti tensiunea continua de la
iesirea pilei intr-o tensiune alternativa. Exista doua etaje principale de conversie a
puterii. Un convertor cc-cc transforma tensiunea continua de la iesirea pilei la o
valoare mai ridicata, care alimenteaza un invertor. Invertorul este folosit pentru a
transforma parametrii puterii continue de la iesirea convertorului c.c.-c.c. intr-o
putere alternativa cu parametrii corespunzatori sarcinii (retelei). Principalele
conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un EGS sunt:
- sa permita o gama larga de tensiuni de la pila de combustie ;
- sa aibe un control al tensiunii de iesire ;
- sa permita sa lucreze in mod izolat sau conectat cu reteaua;
- armonicile de iesire mici;
- eficienta ridicata;
- gabarit redus;
- cost redus.
Costul de productie al pilelor de combustie este in continua scadere. Costul
invertoarelor trebuie, de asemenea, sa scada, crescand simultan si eficienta de
conversie, respectiv calitatea puterii debitate. In continuare se prezinta calculul
tehnico-economic pentru un invertor de 5 kW, cu un pret scazut, care permite sa fie
comercializat ca un EGS alimentat de la pile de combustie dedicat sistemelor de
electricitate rezidentiale. Tinand cont de cele prezentate in capitolele anterioare, s-a
ales urmatoarea topologie de EGS de 5kW (schema electrica a partii de forta in
figura 6.1 si schema bloc, incluzand blocurile de control, in figura 6.2).
In schema aleasa, tensiunea continua de la pila de combustie (PEMFC de
28Vcc la un regim nominal de 10kW) este ridicata pana la valoarea de 48V
(V_low_dc) cu ajutorul unui convertor boost neizolat. Bancul de baterii 48V/10kW
este conectat direct la busul de 48V (V_dc bus), iar fluxul de putere din PEMFC
catre busul V_low_dc este controlat de catre senzorul de curent care ofera
informatii controlerului aferent convertorului boost [8-12]. Tensiunea continua de
48V de la iesirea din convertorul boost este apoi transformata intr-o tensiune
continua de 400V cu ajutorul unui convertor cc-cc ridicator, utilizand un
transformator de inalta frecventa (HF), care asigura totodata izolatia electrica,
urmat de o punte redresoare cu diode [13].
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-2
C4
S15
L2
1 2
L5
1 2
S7
120 Vac
50Hz
S1
2
4
0

V
a
c
5
0

H
z
S4
S3
12
34
5
S11
D1
1 2
Battery
C3
S12 S13
C5
Super Cap
L6
1 2
12
34
5
N
S2
D3
L4
1 2
48V
C2
S10
D5 D4
22~40V
L3
1 2
S14
S9
S5
Fuel Cell
L
1 2
S6
Vdc
400V
S8
C1
D2
120 Vac
50Hz
Figura 6.1. Schema de forta a sistemului EGS de 5kW
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-3
Figura 6.2. Schema bloc a sistemului EGS
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-4
Convertorul ridicator HF poate fi de tip contratimp, semipunte sau punte
(cu tranzistoare MOS), la puteri mai mari fiind recomandata structura punte.
Tensiunea de 400 V de la iesirea convertorului cc-cc este transformata cu
ajutorul unui invertor monofazat cu o structura punte de IGBT-uri, comandat PWM
sinusoidal [14], intr-o tensiune altenativa monofazata cu parametrii : 120V/240V,
50 Hz. La iesire este utilizat un filtru L-C pentru a reduce riplul fndamentalei de
curent si tensiune, reducand, de asemenea, si nivelul armonicilor (THD redus).
Ultracapacitoarele din sistemul EGS cu pile de combustie se conecteaza la busul de
48Vcc printr-un convertor c.c.-c.c. bidirectional, care functioneaza in modul boost
sau buck, in functie de nivelul fluxurilor de putere din sistemul EGS.
6.1. PROIECTUL TEHNIC
In tabelul 6.1 sunt prezentati cativa parametrii esentiali ai sistemului EGS
necesari demararii proiectarii componentelor de putere [15,16], ce va fi facuta in
sectiunile urmatoare.
Convertor
boost neizolat
Convertor
cc-cc izolat
Invertor Convertor
bidirectional cc-cc
Frecventa de lucru 40 kHz 20 kHz 20 kHz 20 kHz
Tensiunea de intrare 22 40 V 42 58 V 400 V 48 V
Tensiunea de iesire 42-58 V 400 V 120/240 V 48 V
Tabel 6.1. Parametrii de proiectare
In tabelul 6.2 sunt prezentate componente de putere alese, conform limitelor de
curent/tensiune maxime pe fiecare bus cc. si considerand un randament estimat prin
calcul teoretic si prin simulare in capitolul precedent. Parametrii si costul acestor
componente a fost obtinut in urma consultarii cataloagelor de produse [17-19].
Etajul Componente (Notatie) Valori calculate Firma/Tipul ales
V
peak
(V) 57,6 MOSFET
(S1) I
rms
(A) 214,4
APT10M07JVR
(100V, 225A, 7mO)
V
peak
(V) 57,6 DIODA
(D1) I
rms
(A) 266,2
DSEI2x161-12P
(1,2kV,2X128A,trr=35ns)
Inductanta
(uH)
50 INDUCTANTA
(L1)
I
rms
(A) 272,5
MAGNETICS
43208 (EI)
Capacitate(uF) 3300
Convertor
boost
neizolat
CONDENSATORUL
(C1) V
peak
(V) 77,7
(100V, 3300uF,
ESR 0.08O)
V
peak
(V) 57,6 MOSFET
(S2-S5) I
peak
(A) 275
IXFN340N07
(70V, 340A, 4mO)
V
rms
(V) 47,3 TRANSFORMATOR
(T1) I
rms
(A) 389,8
MAGNETICS
49925 (U)
V
peak
(V) 410 DIODA
(D2-D5) I
peak
/ I
AV
(A) 15,6/6,
25
DESI 30-10A
(1kV, 30A, trr=50ns)
Inductanta
(uH)
100
Convertor
cc-cc izolat
INDUCTANTA
(L2, L3)
I
rms
(A) 12.45
CH270125E
(miez toroidal)
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-5
Capacitate (uF) 3300 CONDENSATOR
(C2, C3) V
peak
(V) 210
GF2G688M76160
(400V, 6800uF, ESR
0.04O)
V
peak
(V) 420 IGBT
(S6~S9) I
rms
(A) 50
MG50Q2YS50
(600V, 50A,
VCE(on) = 2.7V)
Inductanta
(uH)
93 INDUCTANTA
(L4, L5)
I
rms
(A) 42
CH572060E
(Toroid)
Capacitate (uF) 16
Invertor
CONDENSATORUL
(C4, C5) V
peak
(V) 170
(250V, 15uF,
ESR 0.04O)
V
peak
(V) 140 MOSFET
(S10, S11) I
rms
(A) 77,5
APT20M20JFLL
(200V, 104A, 20mO)
V
rms
(V) 58 TRANSFORMATOR
(T2) I
rms
(A) 73,3
MAGNETICS
49925 (U)
Inductanta
(uH)
40 INDUCTANTA
(L6)
I
rms
(A) 113
CH572060E
(miez toroidal)
V
peak
(V) 50 IGBT
(S12~S15) I
rms
(A) 200
MG50J2YS50
(600V, 50A,
VCE(on) = 2.7V)
Capacitate (F) 10
Convertor
bi-
directional
cc-cc
ULTRA-CAP
(se conecteaza serie-
paralel 20 bucati)
V
peak
(V) 2,5
TS12S-R
(10F, 2,5V)
Tabel 6.2. Parametrii de catalog
Costul estimativ al acestor componente este aratat in urmatorul tabel:
Schema din figura 6.1 Componenta
Notatie Cantitatea Cost/buc. ($) Cost total (RON)
S1 1 10.44 29.75
S2-S5 4 14.75 168.15
MOSFET
S10, S11 2 9.64 54.95
D1 1 3.45 9.83 Diode
D2-D5 4 2.57 29.30
S6-S9 4 8.45 96.33 IGBT
S12-S15 4 2.3 26.22
T1 1 24.7 70.40 Transformatoare
T2 1 10.94 31.18
L1 1 41.8 119.13
L2,L3 2 44.5 253.65
L4,L5 2 49.81 283.92
Bobine
L6 1 68.7 195.80
C1 1 2.85 8.12
C2, C3 2 30.63 174.59
C4, C5 2 0.16 0.91
Condensatoare
SuperCap 20 10.4 592.80
TOTAL 2145.02
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-6
6.2. PROIECTARE ELECTRICA
Schema bloc a sistemului EGS alimentat de la pile de combustie este
prezentata in figura 6.2. Sistemul EGS este compus din etajele de conversie
(convertor boost cc-cc neizolat, convertor cc-cc ridicator de tensiune, convertor cc-
ca) si circuitele de control aferente. Convertorul bidirectional ultracapacitoare bus
V_low_dc este inclus in blocul de stocare a energiei. Atat prin controlul curentului
pilei de combustie, dar mai ales prin controlul bus-ului V_high_dc care realizeza
reactia inversa de control a convertorul cc-cc ridicator de tensiune, se obtin
performante dinamice ale sistemului EGS bune.
Convertorul ridicator de tensiune
Convertorul ridicator de tensiune este necesar pentru a ridica tensiunea de
la circa 48V (V_low_dc) la o tensiune de 400 V (V_high_dc), stabilizata in bucla
de reactie negativa. Topologia aleasa este de tip punte (figura 5.12) in care se poate
implementa o tehnica PWM de comanda cu siftarea fazei. Controlul shiftarii fazei
poate determina comutatia la tensiune zero, reducand pierderile la comutatie si
crescand eficienta sistemului.
Se utilizeaza un transformator de inalta frecventa pentru a permite ca o
tensiune joasa (sub 48V) sa fie transformata in doua busuri de 200 Vcc. Pentru a
reduce dimensiunea bobinelor si in acelasi timp pentru a reduce pierderile in miez
se pot folosi mai multe transformatoare de inalta frecventa conectate in paralel.
Relatia de calcul pentru tensiunea pe inductanta, V
L
, este urmatoarea:
(6.1)
De asemenea, factorul de comanda al convertorului ridicator, t=D, este obtinut cu
relatia
(6.2)
In acord cu relatia (6.2), un factor de comanda intre 0,24-0,45 determina o tensiune
V_high_dc de 400 Vcc atunci cand tensiunea V_low_dc variaza intre 40-56 V.
Componentele de putere ale acestui convertor sunt alese in functie de
urmatorii parametrii:
- putere de iesire Pdc=5kW;
- frecventa de comutatie fs= 25kHz;
- tensiune de intrare Vin = 40-56V;
- tensiunea de iesire Vdc = 400V;
- factorul de transformare al transformatorului Np : Ns = 1:10;
Curentul mediu pe busul V_high_dc este
(6.3)
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-7
Bobina de filtraj
Daca 0<t<DT/2 valoarea tensiunii pe bobina devine :
(6.4)
rezulta
(6.5)
Considerand un riplu de curent prin bobina mai mic de 50% din valoarea
medie a curentului, adica 6,25A varf la varf, valoarea inductantei se poate calcula
folosind relatia (5). Se obtine L = 100 H. Varful de curent prin bobina devine:
(6.6)
Valoarea efectiva a curentului prin bobina (conform formelor de unda prezentate in
capitolul 2) este :
I
rms
= 12,45 A
Comutatoarele de putere
Valoarea tensiunii pe diode si MOSFET-uri a fost calculata pentru o
valoare maxima a tensiunii de 56V la un factor de comanda D = 0,24. Valoarea
curentului prin diode si MOSFET-uri a fost calculata luandu-se in considerare
momentul la care pila de combustie genereaza maximum de curent de 275A pentru
un factor de umplere maxim de D=0,45.
Diode
Cand tensiunea V_low_dc este de 56V, tensiunea secundara din
transformator este de 410V si totodata varful de tensiune prin diodele redresoare
este de 410V. Tensiunea maxim admisa pe dioda se impune ca fiind 600V. Sunt
alese diode redresoare ultrarapide pentru a scadea pierderile la comutatie la
frecventa de lucru de 25kHz. Dioda conduce jumatate din perioada de comutatie,
deci valoarea medie a curentului prin dioda poate fi obtinuta astfel:
(6.7)
Varful de curent prin dioda este identic cu varful de curent prin bobina, deci,
(6.8)
S-a ales o dioda ultrarapida cu caracteristicile 600V/20A.
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-8
MOSFET
Tranzistoarele MOSFET au fost alese drept comutatoare electronice ce
trebuie sa lucreze in conditii de tensiuni relativ reduse si la curenti mari. Tensiunea
maxima pe MOSFET este de 56V. Luand o marja de siguranta din cauza fluctuatiei
busului V_low_dc si a varfurilor de tensiune datorate inductantei de scapari a
transformatorului de inalta frecventa, o tensiune de 70V este acceptabila.
Multiplicand valoarea medie si de varf a curentului prin dioda cu factorul de
transformare al transformatorului, valoarea medie si de varf a curentului prin
MOSFET devine 125A, respectiv 275A. Luand o marja de siguranta, alegem
MOSFET-uri de 70V/340A.
Transformatorul
Cum am mentionat mai inainte, pentru cresterea eficientei sistemului, vom
utiliza 2 transformatoare de 2,5KW. Proiectarea unui asemenea transformator este
descrisa in continuare:
a) miezul de ferita ferita este materialul ideal pentru transformatoarele si
bobinele din gama de frecventa 20KHz 3MHz.
b) marimea miezului caracteristica unui miez de transformator se poate
determina din datele sale de proiectare : WaAc, unde Wa reprezinta
suprafata miezului, iar Ac este aria sectiunii transversale prin miez.
Caracteristica transformatorului este data de relatia:
(6.9)
unde Pdc reprezinta puterea de iesire, C este capacitatea de curent, e eficienta
transformatorului, B- inductia magnetica, fs frecventa de comutatie, iar K o
constanta de catalog.
c) numarul de spire Odata ales miezul calcularea numarului de spire din
primar si din secundar si grosimea sarmei se face astfel:
Numarul de spire din primar este dat de relatia:
(6.10)
unde Vp este tensiunea din primar, A sectiunea transversala a miezului. Raportul
de transformare primar si secundar este:
Np:Ns=6:90
d) grosimea sarmei grosimea sarmei de bobinaj a transformatorului este
calculate pe baza valorii curentului efectiv.
Pentru 500 de spire/A, numarul total de spire obtinut este:
primar = 500 x Irms=93,5 spire
secundar=500 x Irms=5,9 spire
Se observa valorile apropiate al calculelor in cele doua tehnici de dimensionare.
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-9
Protectia convertorului
Convertorul ridicator de tensiune cc-cc va fi protejat la supracurent, la
cresterea sau scaderea tensiunii de intrare si la cresterea temperaturii partii de forta.
Intreruperea functionarii convertorului este data de una din urmatoarele situatii:
1) valoarea tensiunii bus-ului V_high_dc depaseste 500V;
2) pila de combustie ofera o tensiune de iesire mai mica de 22V sau mai
mare de 41V;
3) temperature convertorului depaseste 80C.
Traductoarele utilizate pot fi de tip LEM (scumpe, dar precise) sau clasice
(tip sunt, transformator de curent, divizor rezistiv de tensiune). De exemplu, un
divizor rezistiv urmat de un amplificator de izolare se poate folosi pentru a masura
tensiunea. In scopul protectiei la supracurent, curentul pilei de combustie se
monitorizeaza permanent. De asemenea, se vor folosi sigurante rapide pentru a
proteja convertorul ridicator de tensiune de alte manevre gresite sau suprasarcina.
Invertorul
Invertorul alimenteaza sarcina de ca, putand fi cuplat sincronizat la reteaua
de ca (in figura 5.15 se prezinta varianta trifazata). In varianta monofazata din
figura 6.1 invertorul se compune din doua structuri semipunte urmate de filtre de
iesire. Convertorul ridicator de tensiune mentine in mod egal 200V pe linia de cc
de alimentare si cele doua invertoare vor genera o tensiune monofazata divizata
120Vac/120Vac, deci in total 240Vac la iesire.
O placa de dezvoltare cu DSP este utilizata pentru a implementa controlul
PWM sinusoidal al sistemului invertor. Un regulator de tip PI este folosit pentru a
stabiliza amplitudinea tensiunii ac de iesire la variatiile inerente ale sarcinii.
Datele de proiectare pentru invertor sunt urmatoarele:
- tensiune de iesire 120/240V (divizata)
- frecventa tensiunii de iesire 50Hz;
- armonicile tensiunii de iesire THD: mai mici de 5% pentru testarea cu o
sarcina neliniara
- toleranta pentru amplitudinea tensiunii ac de iesire sa nu depaseasca 6%.
Condensatorul de pe busul V_high_dc
Pentru cazul unui puls de putere scurt de 10KW timp de un minut,
considerand un factor de putere de 0,7, obtinem:
VAout=10000/0.7=14280VA (6.11)
Curentul prin fiecare faza este:
Ia,rms=14280/(2x120)=59.5A (6.12)
Pentru simplitate, curentul de iesire este considerat ca fiind format doar din
fundamentala (Ia,1) si armonica a treia (Ia,3). In plus, consideram Ia,3=0.7 x Ia,1
(caz tipic la un redresor monofazat cu sarcina neliniara) obtinem:
(6.13)
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-10
De asemenea, valoarea efectiva a fundamentalei pentru fiecare faza a
curentului de iesire este:
(6.14)
Componenta dominanta a curentului prin condensatoarele de pe busul
H_DC este ic1 (curentul de frecventa fundamentala) egal cu :
(6.15)
Pentru un riplu al tensiunii V
c1
mai mic de 10% (adica 20V) capacitatea
rezulta din:
(5.16)
Varfurile de tensiune devin:
(6.17)
Tinand cont de aceste calcule, s-a ales un condensator cu urmatoarele caracteristici:
3300F/250V.
Comutatoarele din invertor
Curentul mediu prin comutatoarele invertorului este:
I
SA,av
=28A (6.18)
Varfurile de tensiune pentru fiecare IGBT sunt de 420V.
Bazandu-ne pe aceste date s-a ales un transistor IGBT de 600V /20A.
Proiectarea filtrului de iesire
Considerand frecventa de comutatie ca fiind f
s
=20kHz, iar frecventa retelei
50Hz, raportul frecventelor este:
n=f
s
/f
1
=400 (6.19)
Un circuit echivalent pentru filtrul de iesire este prezentat in figura urmatoare.
Functia de transfer H
n
pentru filtru este :
(6.20)
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-11
Castigul functiei de transfer la frecventa fundamentala este aproximativ
unitar daca X
L
<<X
C
. Daca impedanta sarcinii Z
L,n
tinde la infinit, castigul la
frecventa armonicii n este aproximativ:
(6.21)
Pentru a satisface conditia privind THD, mai mic de 5% la frecventa de comutatie,
se impune :
(6.22)
Pentru a estima riplul tensiunii determinat de catre armonicile de ordinul 3
ale curentului de sarcina, se utilizeaza circuitul din figura urmatoare.
Valoare curentului prin filtrul capacitor este:
(6.23)
Tensiunea de iesire din filtrul capacitiv este la frecventa armonicii h este:
(6.24)
unde
V
a,h
=tensiunea echivalenta a armonicii h;
I
h
=curentul armonicii h;
X
c
=impedanta condensatorului;
X
L
=impedanta bobinei;
h=ordinul armonicii prin sarcina neliniara.
Ultima relatie se poate aproxima prin:
(6.25)
pentru
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-12
(6.26)
Pentru armonica a treia h=3 rezulta
(6.27)
Riplul tensiunii pe condensator pentru frecventa armonicii de ordinul 3 il
limitam la 3% din fundamentala tensiunii de iesire. Rezulta relatia de calcul pentru
impedanta filtrului inductiv :
(6.28)
Inductanta filtrului va avea valoarea:
(6.29)
Din ecuatiile (6.23) si (6.31) se poate determina impedanta condensatorului:
(6.30)
deci capacitatea filtrului va fi:
(6.31)
Tinand cont de aceste valori rezultate prin proiectare, o bobina de 100H si un
condensator de 20F sunt alese sa formeze filtrul de iesire.
Convertorul cc-cc bidirectional
Pila de combustie are o constanta de timp de ordinul sutelor de milisecunde
(sau chiar mai mare), iar bateria de acumulatoare cu cateva ordine mai mare.
Rezulta ca puterea in impuls solicitata de sarcina si puterea furnizata de pila de
combustie, plus bateria care debiteaza pe durata impulsului, nu coincid in timpul
functionarii dinamice (vezi simularile din sectiunea urmatoare), fiind necesara o
sursa de energie secundara cu o constanta de timp comparabila cu cea a sarcinii.
Sursa secundara de energie, de tip banc de ultracapacitoare, este necesara
pentru a suplini aceasta diferenta de putere. Conectarea unui banc de
ultracapacitoare (UCS) pe busul V_low_dc se face prin intermediul unui convertor
bidirectional cc-cc (care incarca sau descarca aceste UCS in functie de parametrii
de reglaj impusi). O structura de convertor cc-cc bidirectional cu izolare este
prezentata in figura 6.3.
Controlul realizat individul sau integrat pentru tot sistemul EGS (cu un
controler DSP [20] utilizat cu precadere pentru comanda invertorului) determina
curentul de referinta a convertorului bidirectional prin calcularea diferentei de
putere dintre pila de combustie plus baterie si sarcina.
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-13
Modul de operare este determinat de catre controler, care asigura selectia
circuitului de comanda specializat pentru a opera in modul incarcare, respectiv
modul descarcare. Schema bloc de control a convertorului bi-directional DC-DC
este prezentata in figura 6.4. Pentru ambele circuite de comanda specializate este
implementat un control de tip PI pentru intrarea de comanda a acestora. Curentul
de iesire din convertorul boost neizolat (proportional cu valoarea curentului debitat
de pila de combustie) este comparat cu o referinta determinata de catre DSP pe
baza starii de incarcare a bateriilor si, eventual a UCS. Eroarea este intrare pentru
compensator PI care asigura stabilitatea controlului.
Figura 6.3. Convertor bidirectional cc-cc cu izolare electrica
Figura 6.4. Comanda convertorului bidirectional cc-cc
Circuitele specializate de comanda PWM furnizeaza semnalele de
comanda pentru dispozitivele din structara de forta, asiguran si o protectie
corespunzatoare a acestora. Doar unul dintre convertoare poate functiona la un
moment dat, in timp ce al doilea este in stare de repaus, curentul trecand prin
diodele antiparalel din structura MOSFET-urilor. Daca curentul de la super-
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-14
capacitoare depaseste 120A (valoarea maxima a curentului de descarcare),
controlerul DSP va intrerupe functionarea convertorului bidirectional prin blocarea
semnalelor de poarta. Tensiunea de pe ultracapacitoare este utilizata de controlerul
DSP pentru a calcula curentul de incarcare de referinta. Cand ultracapacitoarele
sunt prea descarcate sau prea incarcate, controlul DSP va intrerupe functionarea
convertorului bidirectional pentru a le proteja. Figura 6.5 prezinta formele de unda
ale tensiunii si ale curentului la iesirea din convertorul cc-cc bidirectional pentru
modul de operare incarcare UCS (stanga), respectiv descarcare UCS (dreapta),
ultimul mod de operare fiind activat, in general, atunci cand apar suprasarcini.
Figura 6.5. Forme de unda pentru comanda convertorului bidirectional cc-cc
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-15
6.3. MODELAREA SISTEMULUI EGS ALIMENTAT DE LA PILE DE
COMBUSTIE
Modelele matematice utilizate sunt prezentate detaliat in lucrarile publicate [6.8-
6.15, 6.21-6.22], mai jos fiind precizate modelele Matlab- Simulink aferente
acestora.
Convertorul boost de interfata intre PEMFC si bateriile de acumulatoare
Modelul Matlab al convertorului boost este unul de ordinul 2, fiind descris de doua
ecuatii diferentiale (doua variabile de stare (v
out
si i
L
) si doua variabile booleene
privind conductia dispozitivelor de putere: q1=1 (sau 0) cand comutatorul
electronic comandat este on (sau off) si q2=1 (or 0) cand dioda dioda conduce (sau
este blocata)):
L
v q R i V
L
v R i V
q
L
R i V
q
dt
di
out L L in out L L in L L in L

=

+

=
2
2 1
C
i q R v i
C
I i i
q
C
I i
q
dt
dv
L load out bat load bat L load bat out
+ +
=
+
+
+
=
2 . .
2
.
1
) / ( ) ( ) (
Rezistenta serie a bobinei boost (R
L
) este 0.05 O iar valoarea inductantei este 160
H. Pe durata unei periode pot fi trei situatii de evolutie a curentului prin bobina,
prezentate in figura 6.6, unde i
n
=i
L
(nT) si I
ref
=I
LMAX
.
Figura 6.6. Evolutii posibile ale curentului prin bobina boost
Modelul Simulink al convertorului boost, care interfateaza pila de combustie de tip
PEMFC cu bancul de baterii, este prezentat in figura 6.7.
Figura 6.7. Modelel Simulink pentru convertorul boost
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-16
Legea de control a convertorului boost care asigura un regim de incarcare corect
pentru baterii (cu limitarea curentului, atunci cand tensiunea pe baterii depaseste un
prag V_knee, pana la anularea sa, atunci cand tensiunea pe baterii atinge pragul
maxim V_max) este reprezentata in figura 6.8 (a- legea 1D, b- legea 2D).
S-au ales pentru comparative trei tipuri de structuri de control :
- cu controlul varfului de curent prin PEMFC si cu ceas de sincronizare a
comutatiilor PWM (figura 6.9);
- cu controlul varfului de curent prin PEMFC si fara ceas de sincronizare a
comutatiilor PWM (figura 6.10);
- cu controlul cu histerezis al varfului de curent prin PEMFC si fara ceas de
sincronizare a comutatiilor PWM (figura 6.11);
a) BCCT 1-D
b) BCCT 2-D
Figura 6.8. Legi de control in curent
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-17
Structurile de control sunt prezentate in figurile 6.9-6.11.
Figura 6.9. Control varfului de curent : legea BCCT law 1-D (sus),
respectiv 2-D (jos), varianta cu ceas
Figura 6.10. Control varfului de curent : legea BCCT law 1-D (sus),
respectiv 2-D (jos), varianta fara ceas
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-18
Figura 6.11. Control varfului de curent : legea BCCT law 1-D (sus),
respectiv 2-D (jos), varianta cu histerezis si fara ceas
Modelul pilei de combustie tip PEMFC
Tensiunea de iesire din PEMFC (care este si tensiunea de intrare,
in
V , pentru
convertorul boost) este dependenta de curentul debitat (i
L
), numarul celulelor care
formeaza pila de combustie (
CELL
n ) si aria membranei protonice (A
PEM
). Un model
de ordinul intai (cu timp mort t
PEMFC
si constanta de timp T
PEMFC
) este sufficient
pentru o descriere corecta a comportamentului electric al PEMFC [6.236.26]:
( )
s T
e
i
n
i A
L
i
conc
B
i
n
i A
L
i
act
A
ohmic
R
n
i A
L
i E n s V
PEMFC
t
PEM
PEM
PEM CELL in
PEMFC
+

(
(

(
|
|
.
|

\
| +
+

+
|
|
.
|

\
| +
+ =

1
max
/
1 ln
0
/
ln /
0
) (
/
Comportarea electrica a PEMFC este echivalenta cu cea a circuitul din figura 6.12.
Comportarea PEMFC depinde si de o serie de alte constante electrochimice
(tabelul urmator) sau de regim de functionare (figura 6.13).
Valori ale coeficientilor modelului PEMFC
Constanta Valoare din [23] Constanta Valoare din [23]
E
o
/ [Volts] 1.2 A
act
/ [Volts] 0.06
i
n
/ [mA/cm
2
] 2 B
conc
/ [Volts] 0.05
i
0
/ [mA/cm
2
] 0.067 T
PEMFC /
[ms] 100
i
max
/ [A/cm
2
] 0.9 t
PEMFC
/ [ms] 10
R
Ohmic
/ [] 0.03 R
Ohmic
/ [] 0.03
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-19
Figura 6.12. Circuit echivalent
PEMFC
Figura 6.13. Caracteristici u-i pentru PEMFC
Utilizand constantele din table si legea de evolutie prezentata se poate trasa
caracteristica u-i pentru o PEMFC de 1 kW (figura 6.14), respective 10 kW (figura
6.15). Pentru o PEMFC de 1 kW (n
cell
=60 si A
PEM
=60 cm
2
) curentul debitat in
regim normal de operare (curent si prin bobina boost i
L
) este in gama 10A25A,
tensiunea de iesire evoluand in gama 42V52V. Pentru o PEMFC de 10 kW
(n
cell
=60 si A
PEM
=600 cm
2
) aceeasi gama 42V52V de tensiuni se obtine pentru un
curentul debitat in regim normal de operare de zece ori mai mare, curentul
ajungand la valoarea maxima de 250A.
Figura 6.14. Caracteristica u-i pentru o
PEMFC de 1 kW
Figura 6.15. Caracteristica u-i pentru o
PEMFC de 10 kW
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-20
Modelul bateriei de acumulatoare
Asa cum am mai precizat, modelul bateriei de acumulatoare este format din
condensatorul de stocare a energiei - C
storage
, tensiunea de offset - V
offset
si rezistorul
serie R
s
pentru limitarea cuentului de scurtcircuit. Dinamica sa este descrisa de
ecuatia diferentiala [6.27-6.29]:
S
offset storage C out storage C
storage bat
R
V v v
dt
dv
C i

= =
_ _
.
In aceasta sectiune un banc de baterii de 60V/7Ah cu o structur
serie/parallel este utilizat (5 baterie in serie, 6 celule/baterie cu tensiunea maxima
2,45V /celula si tensiunea minima 1,75/celula). Valoarea resistorului serie este de
80mO/celula [23,24], rezultand a rezistenta seri echivalente pentru un banc serie de
acumulatoare de R
S
=5680 m=2,4 . Tensiunea de offset echivalenta pentru
bancul serie de acumulatoare este V
offset
=561,75 V=52,5 V, iar tensiunea maxima
atinge valoarea V
max
=562,45 V=73,5V. Rezulta o tensiune pe condensatorul de
stocare V
C_storage Max
= V
max
- V
offset
=21 V. Pentru baterii de 7Ah (un singur banc
serie) se obtine sarcina acumulata Q=7 Ah3600sec/hour=25200 C aferenta unui
condensator cu valoarea C
storage
=Q/ V
C_storage Max
=1200 F. Pentru pragul de limitare
a curentului de incarcare am ales V
knee
=64V. Pentru a reduce timpul se simulare se
utilizeaza parametrii echivalenti (redusi cu un factor de 10): C
storage
= 120 F, T
PEMFC
=10 si t
PEMFC
= 1 ms.
Pentru comparatia rezultatelor se utilizeaza modelul Simulink din figura 6.16.
Figura 6.16. Interfata pila de combustie baterii
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-21
Figura 6.17. Rezultatele simularii pentru un control al varfului curentului utilizand
legea de control 1D (albastru), respectiv 2D (verde) la o treapta de suprasarcina
Figura 6.18. Rezultatele simularii pentru un control al varfului curentului utilizand
legea de control 1D (albastru) / 2D (verde) la o treapta spre regim nomonal
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-22
Cateva rezultatele ale simularilor realizate cu un controlerul al varfului de
curent PEMFC (fara ceas de sincronizare) sunt prezentate mai sus : in figura 6.17
(treapta de suprasarcina), respectiv in figura 6.18 (treapta de sarcina de la regim
suprasarcina la regim nominal).
Concluzii privind controlul convertorului boost:
- Variantele cu ceas au avantajul unei frecvente de comutatie fixe, aleasa
astfel incat eficienta conversiei sa fie maxima; randamentul se situeaza la
valori peste 90% daca se utilizeaza circuite snnuber.
- Variantele cu histerezis pot asigura o frecventa de lucru din gama de
functionare a dispozitivului de comutatie utilizat, dependenta de valoarea
histerezisului, dar si de valoarea sarcinii.
- Variantele fara ceas (cu histerezis zero) sunt cele mai simple, dar frecventa
de lucru poate depasi la sarcini reduse limita maxima de functionare,
determinand pierderi de putere prin comutatie foarte mari. Frecventa de
lucru este variabila, fiind dependenta de valoarea sarcinii.
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-23
6.4. STABILITATEA SISTEMULUI EGS
Tinand cont de cele prezentate pana acum, un model simplificat al sistemului
EGS din figura 6.16 este descris de patru ecuatii diferentiale, fiind descris in
Matlab print-un sistem de ordin patru (cu variabilele de stare: tensiunea de iesire -
v
out
, tensiunea PEMFC V
in
, tensiunea pe C
storage
- v
C_storage
si curentul prin bobina
boost - i
L
):
kicel=max(k-dcel,1); Tstorage=RS*CS; Ctcel=exp(-Ts/Tcel);
Vcel(k+1)=ncel*(E0-(iL(kicel)/Scel+in)*Rohmic-Aact*log((iL(kicel)/Scel+in)/i0)+
+Bconc*log((p^0.5)*(1-(iL(kicel)/Scel+in)/((f^0.5)*imax))));
Vin(k+1)=Ctcel*Vin(k)+(1-Ctcel)*Vcel(k);
iL(k+1)=iL(k)+(T/L1)*(Vin(k)-iL(k)*RL-q2(k)*vC(k));
vC(k+1)=vC(k)-(T/(C*RS))*(vC(k)-vCS(k)-Vof)-(T/(C*Rout))*vC(k)+(T/C)*q2(k)*iL(k);
vCS(k+1)=vCS(k)+(T/Tstorage)*(vC(k)-vCS(k)-Vof);
Frecventa de lucru,
T
f
1
= , este constanta (10 kHz), iar frecventa de esantionare,
s
s
T
f
1
= , este mult mai mare (1 MHz) pentru o analiza corecta a stabilitatii
sistemului EGS in regim dinamic.
Modelele de valoare medie neglijeaza complet efectul comutatiei, deci ele nu
pot da informatii despre dinamica sistemului. In ultimii ani au fost raportate cateva
extensiu ale modelului de valoare medie care include si elemente de dinamica ale
sistemului [6.30-6.32]. Modelul quasi-continuu de mai sus permite analiza
dinamicii sistemului EGS [6.33-6.34]. Cateva rezultate ale simularilor sunt
prezentate in continuare, precizand in fiecare caz tipul de control utilizat si
conditiile initiale.
Figurile 6.20-6.21 prezinta efectul
cresterii liniare a curentului de referinta de la
valoarea nominala (I
N
) la 4x I
N
(figura 6.19).
Daca I
ref
creste peste un prag (depinzand de
valoarea inductantei in principal), aflat in
gama 40A60A, controlul varfului de curent
(peak current control PCC) nu mai poate
urmari curentul de referinta si, in consecinta,
curentul prin bobina boost creste necontrolat.
Controlerul poate lucra si la curenti de
referinta mai mari daca se admite un riplu de
current mai ridicat [6.35]. Legea de control
2D (bazata pe reguli fuzzy) poate fi
obtimizata pentru un astfel de regim de
operare, mai ales daca se elimina bancul de
baterii (ESD). In aceast caz tensiunea pe
busul V-low_dc este metinuta print-un
control complex al convertorului
Figura 6.19. Forma curentului de
referinta
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-24
bidirectional care cupleza la bus bancul de
ultracapacitoare.
Figura 6.19. Dinamica EGS cu PCC legea 1D cu (stanga) / fara (dreapta)
ESD pentru parametrii iLM=21.75A, L=160H si I
ref
variabil
Figura 6.21. Dinamica EGS cu PCC legea 2D cu (stanga) / fara (dreapta)
ESD pentru parametrii iLM=21.75A, L=160H si I
ref
variabil
Controlerul fuzzy care genereaza legea de control 2D are urmatoarea structura:
Intrari:
L L L
I i i = A (input 1) pe [-
LMM
I A ,
LMM
I A ] si
out
v (input 2) pe
[0,
MM
V ]; consideram
max L LMM
I I > A si
max
V V
MM
> (in simularile
prezentate am ales
LMM
I A =40 A si 80 =
MM
V V);
Iesiri: out pe [0, m],
*
9 e m (in simularile prezentate am ales m=100);
Functii de apartenenta trapezoidale
- pentru
L
i A : Negative (N)=(-
LMM
I A , -
LMM
I A , -
Lnom
I A , 0), Zero Equal
(ZE)=(-
Lnom
I A , 0, 0,
Lnom
I A ), Positive (P)=(0, r1,
LMM
I A ,
LMM
I A ).
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-25
unde
Lnom
I A determina valoarea riplului curentului prin PEMFC (in simularile
prezentate am ales
Lnom
I A =10);.
- pentru
out
v : Low (L)=(0, 0,
offset
V ,
kneet
V ), Normal (N)=(
offset
V ,
offset
V ,
kneet
V ,
kneet
V ), High (H)=(
kneet
V ,
max
V ,
MM
V ,
MM
V ).
- pentru out : Small (S)=(0, 0, m/4, m/2), Medium (M)=(m/4, m/2, m/2,
3m/4), Big (B)=(m/2, 3m/4, m, m).
reguli: (N, L, B), (ZE, L, M), (P, L, S), (N, N, M), (ZE, N, M), (P, N, S),
(N, H, S), (ZE, H, S), (P, H, S).
- conective fuzzy tip Zadeh (max-min) si implicatia tip Mamdani [6.36].
Figurile 6.22-6.23 prezinta efectul asupra dinamicii sistemului EGS atunci cand
I
ref
creste si mai mult: de la I
N
la 6x I
N
.
Figura 6.22. Dinamica EGS cu PCC legea 1D cu (stanga) / fara (dreapta)
ESD pentru parametrii iLM=21.75A, L=160H si I
ref
variabil pana la 6 I
N
Figura 6.23. Dinamica EGS cu PCC legea fara limitarea curentului peste
prag V
knee
cu (stanga) / fara (dreapta) ESD pentru parametrii iLM=21.75A,
L=160H si I
ref
variabil pana la 6 I
N
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-26
Controlul PCC utilizand legea 1D asigura evident o stabilitate mai buna decat
atunci cand legea de control nu realizeaza limitarea curentului de incarcare a
bateriilor la depasirea unui prag de incarcare V
knee
. De asemenea, utilizarea unei
legi de control 2D bazata pe reguli fuzzy asigura stabilitatea sistemului EGS pentru
o gama larga a curentilor de referinta. Aceste aspecte sunt puse in evidenta si in
diagramele de bifurcatie prezentate in sectiunea urmatoare.
Diagramele de bifurcatie
Se definesc diagramele de bifurcatie ca harti multidimensionale obtinute prin
reprezentarea unor functii iterative care exprima variabilele de stare la sfarsitul
fiecarei perioade:
x
n+1
= f(x
n
, p),
unde x
n
este vectorul al variabilelor de stare la momentul t = nT (vezi figura 6.6,
repetata mai jos), T fiind perioada de lucru, iar p este parametrul variabil [6.37-
6.46]. In cazul sistemului EGS avem functiile:
( ) ( )
t
L, C_storage PEMFC out
t
n L, n C_storage, n PEMFC, n out, 1 n
) nT ( i ) nT ( v ) nT ( v ) nT ( v i v v v x = =
+
Figura 6.6. Evolutii posibile ale curentului prin bobina boost
Daca se reprezinta numai o singura variabila se obtin diagrame de bifurcatie 2D.
Obtinerea functiilor iterative pentru sistemul EGS fara ESD cu un control CPP este
descrisa mai jos. Conform figurii 6.6 exista trei situatii de functionare si corelat trei
timpi:
t
1
: cand comutatorul este on si dioda blocata;
t
2
: cand comutatorul este off si dioda conduce;
t
3
: cand comutatorul este off si dioda blocata.
Caz a) in figure 6.6 ( apare numai intervalul t
1
): Daca curentul prin bobina boost la
inceputul perioadei este
L
T V
- I i 0
) n ( PEMFC
ref L(n)

< <
atunci ne situam in cazul a) si
L
t V
i (t) i
n PEMFC
L(n) L

+ =
) (
Comutatorul se blocheaza daca se atinge curentul de referinta
ref
I :
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-27
( )
) (
) (
) ( 1 ) ( 1
) (
n L ref
n PEMFC
n ref n L
i I
V
L
t I t i = =
In consecinta, daca
L
T V
- I i
) n ( PEMFC
ref L(n)

< , diagrama de bifurcatie este data de
relatiile:
L
T V
i i
n PEMFC
L(n) 1) L(n

+ =
+
) (
|
|
.
|

\
|

=
+
C R
I
v v
Loud
C(n) 1) C(n
exp
Caz b) in figura 6.6 (apare si intervalul t
2
): Daca curentul prin bobina boost la
inceputul perioadei este
L
T V
- I i
n PEMFC
ref L(n)

>
) (
atunci
( ) ( ) | | ( ) | |
) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1
exp sin cos ) (
n n p n n p ref L
t t t t I t t I t i + =
unde
load
CR 2
1
= ,
2 2
4
1 1
load
p
R C
LC
+ =
( )
( ) ( )
) ( 1 ) ( ) (
) ( 1
) ( ) ( ) ( 1
2 exp
1
exp
1
2
n n C n PEMFC
p p
ref
load
n
n C n PEMFC
p load p
ref
n
t v V
L
I
CR
t
v V
L CR
I
I
+

=
=
|
|
.
|

\
|
+


Daca curentul se anuleaza la un moment de timp care depaseste o perioada, adica
T t t t
n n
> + =
) ( 2 ) ( 1
, ne situam in cazul b) de functionare (inca in regim de operare
CCM):
( )
|
|
.
|

\
|
+ = = = +
) ( 1
) ( 2
) ( 1
) ( 2 ) ( 2 ) ( 1
1
0
n
ref
p
n
n
ref
n p n n L
I
I
arctg t
I
I
t tg t t i

In consecinta, daca
L
T V
- I i
) n ( PEMFC
ref L(n)

> si
) ( 1 ) ( 2 n n
t T t > diagrama de
bifurcatie este data de relatiile:
( ) ( ) | | ( ) | |
) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) 1 (
exp sin cos
n n p n n p ref n L
t T t T I t T I i + =
+

( )
( ) | |
( ) ( ) ( ) ( ) | |
) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1
) ( 1 ) ( 1
sin cos
exp
n p ref p n n p n p ref
n n PEMFC n C
t T I I t T I I
t T L V v
+ +
=
+


PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-28
Caz c) in figura 6.6 (apare si intervalul t
3
): daca
L
T V
I i
) n ( PEMFC
ref ) n ( L

> si
) ( 1 ) ( 2 n n
t T t s , diagrama de bifurcatie este data de relatiile:
0
) 1 (
=
+ n L
i
|
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
+ =
+
load
n
n ref
p n PEMFC n C
CR
t
I I L V v
) ( 3
2
) ( 1
2
) ( ) 1 (
exp
nnde
) ( 2 ) ( 1 ) ( 3 n n n
t t T t =
Pentru a ilustra comportarea haotica a sistemului EGS consideram conditiile
urmatoare de functionare [47]: PEMFC de 10 kW (n
cel
=60 celule; A
PEM
=600 cm
2
),
un controller CPP cu sau fara legea de limitare 1D, fara ESD si cu parametrul
variabil I
ref
(I
ref
creste liniar de la I
N
/10 la 10xI
N
). La un curent de referinta
I
ref
=21.75 A convertorul boost opereaza stabil in mod CCM, cu un factor de
umplere al comenzii PWM egal cu circa 0,2 in regim stationar. Sistemul devine
instabil la diferite valori ale curentului de referinta, functie de valoarea inductantei
bobinei boost (figurile 6.24-6.36).
Figura 6.24. Diagrama de bifurcatie pentru EGS cu PCC legea fara
limitarea curentului peste prag V
knee
(stanga) / respectiv legea 1D
(dreapta), fara ESD si pentru L=100H si I
ref
variabil
Comportarea sistemului EGS (fara ESD) cu PCC (legea fara limitarea
curentului peste prag V
knee
) poate fi descrisa cu ajutorul diagramelor de bifurcatie,
rezultand concluziile:
daca I
ref
este mai mic decat I
1A
, atunci sistemul EGS opereaza in
conditii stabile; I
1A
este in gama 40A60A cand inductanta L a bobinei
boost este in gama 1500H100H (tabelul urmator);
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-29
Figura 6.25. Diagrama de bifurcatie pentru EGS cu PCC legea fara
limitarea curentului peste prag V
knee
(stanga) / respectiv legea 1D (dreapta),
fara ESD si pentru L=160H si I
ref
variabil
Figura 6.26. Diagrama de bifurcatie pentru EGS cu PCC legea fara
limitarea curentului peste prag V
knee
(stanga) / respectiv legea 1D (dreapta),
fara ESD si pentru L=200H si I
ref
variabil
Tabel de valori I
1A
functie de L
L
[]
20 30 40 50 70 80 100 160 200 300 500 750 1000 1500 5000
I
1A
[A]
102 90 80 75 75 65 60 61 51 50 45 43 41 40 27
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-30
daca I
ref
creste si mai mult apar bifurcari catre comportari n-periodice
subarmonice; dupa unul pana la 5 asfel de regimuri de functionare
(numarul depinde de valoarea lui L), sistemul incepe sa opereze in
regim haotic (I
ref
este mai mare decat I
2A
); pentru diferite conditii
initiale pot apare ferestre de regim n-periodic subarmonic;
regimul haotic se mentine pane la I
3A
= I
ref(max)
=200A;
Figura 6.27. Diagrama de bifurcatie pentru EGS cu PCC legea fara
limitarea curentului peste prag V
knee
(stanga) / respectiv legea 1D
(dreapta), fara ESD si pentru L=300H si I
ref
variabil
Figura 6.28. Diagrama de bifurcatie pentru EGS cu PCC legea fara
limitarea curentului peste prag V
knee
(stanga) / respectiv legea 1D
(dreapta), fara ESD si pentru L=500H si I
ref
variabil
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-31
Figura 6.29. Diagrama de bifurcatie pentru EGS cu PCC legea fara
limitarea curentului peste prag V
knee
(stanga) / respectiv legea 1D
(dreapta), fara ESD si pentru L=1000H si I
ref
variabil
Comportarea sistemului EGS (fara ESD) cu PCC (legea 1D, cu limitarea
curentului peste prag V
knee
) poate fi descrisa cu ajutorul diagramelor de bifurcatie,
rezultand concluziile:
daca I
ref
este mai mic decat I
1B
, atunci sistemul EGS opereaza in
conditii stabile; I
1B
este in gama 32A60A cand inductanta L a bobinei
boost este in gama 1500H100H (tabelul urmator);
L
[]
20 30 40 50 70 80 100 160 200 300 500 750 1000 1500 5000
I
1B
[A]
102 90 80 75 75 65 60 60 66 87 103 67 33 32 30
daca L este mai mare decat 100 H atunci I
1A
~ I
1B
;;
daca L este in gama 1001000H, atunci I
1B
descreste mai lent decat
I
1A
;
I
2A
este mai mare decat I
2B
; daca L este mai mare de 1000 H, atunci
sistemul EGS trece direct din regim de functionare stabil in regim de
operare haotic. Acest aspect poate fi utilizat la transfer energetic maxim
la operarea in regim haotic.
Regimul haotic se mentina pana la I
3B
< I
ref(max)
=200A; peste aceasta
valoare, curentul prin bobina boost are un salt spre o valoare mare.
Regimul apare atunci cand tensiunea bancului de baterii depaseste
valoarea maxima de iesire, cand curentul prin baterii ar trebui sa fie nul.
Legea de control nu mai poate fi asigurata prin comutatii si trenzistorul
trece in conductie permanenta.
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-32
Zona de operara stabila pentru
sistemul EGS este reprezentata in
figura 6.30. Cand L are valori in
gama 100H800H, controlul PCC
cu legea 1D (limitarea curentului
peste prag V
knee
) determina o zona de
functionare stabile mai extinsa.
Fenomenele mentionate apar cu
schimbari rapide de regimuri
periodice in jurul valorii de 100 H
(figurile 6.31-6.33). Daca inductata
este mai mica de 80 H regimul
haotic apare doar pentru intervale
scurte (figurile 6.33-6.36). Daca
valoarea inductantei este si mai mica
(sub 30 H), numai prima bifurcare
apare (figura 6.37)
Aceste aspecte apar in evidenta si
in diagrama de bifurcatie utilizand
I
ref
=21.4A si L ca parametru variabil
(figura 6.38).
Figura 6.30. Zona de functionare
stabile pentru EGS (fara ESD) cu
PCC legea fara limitarea curentului
peste prag V
knee
(linie intrerupta) /
respectiv legea 1D (linie continua)
Figura 6.31. Diagrama de bifurcatie
pentru EGS (fara ESD) cu PCC
legea fara limitarea curentului peste
prag V
knee
pentru L=100H si I
ref
variabil
Figura 6.32. Diagrama de bifurcatie
pentru EGS (fara ESD) cu PCC legea
fara limitarea curentului peste prag
V
knee
pentru L=97H si I
ref
variabil
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-33
Figura 6.33. Diagrama de
bifurcatie pentru EGS (fara ESD)
cu PCC legea fara limitarea
curentului peste prag V
knee
pentru
L=96 H si I
ref
variabil
Figura 6.34. Diagrama de
bifurcatie pentru EGS (fara ESD)
cu PCC legea fara limitarea
curentului peste prag V
knee
pentru
L=80 H si I
ref
variabil
Figura 6.35. Diagrama de
bifurcatie pentru EGS (fara ESD)
cu PCC legea fara limitarea
curentului peste prag V
knee
pentru
L=70H si I
ref
variabil
Figura 6.36. Diagrama de
bifurcatie pentru EGS (fara ESD)
cu PCC legea fara limitarea
curentului peste prag V
knee
pentru
L=50H si I
ref
variabil
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-34
Figura 6.37. Diagrama de bifurcatie pentru EGS (fara ESD) cu PCC legea fara
limitarea curentului ; pentru L=10H si I
ref
variabil (un zoom in dreapta)
Figura 6.38. Diagrama de
bifurcatie pentru EGS
(fara ESD) cu PCC
legea fara limitarea
curentului peste prag V
knee
pentru I
ref
=21.4A si L
variabil (diferente zoom-
uri)
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-35
Diagramele de bifurcatie pentru un
system EGS cu ESD se obtin in
aceeasi maniera. In figura 6.39 se
prezinta diagrama de bifurcatie
pentru EGS, alimentat de la o
PEMFC de 10 kW (n
cel
=60 cells;
A
PEM
=600 cm
2
), cu ESD si control
PCC legea 1D; L=160H si I
ref
variabil (I
ref
creste liniar de la I
N
/10 la
3xI
N
). Se remarca trecerea directa din
regimul de functionare stabila direct
in regim de functionare haotic. Acest
lucru se intampla deoarece prezenta
bancului de baterii introduce in
functia de transfer a sistemului EGS
un pol care creste stabilitatea
sistemului.
Figura 6.39. Diagrama de bifurcatie pentru
EGS cu ESD si control PCC legea 1D;
L=160H si I
ref
variabil
6.5. CONCLUZII FINALE
Rezultatele obtinute prin simularea diferitelor structuri de EGS utilizand control
clasic (cu histerezis, de varf, PI etc) sau inteligent (fuzzy) au confirmat solutiile de
control propuse ce urmeaza a fi implementate practic acum. Extinderea setului de
parametri variabili in simulari, a gamei acestora, respectiv a regimurilor de lucru
utilizate, a scos in evidenta urmatoarele aspecte :
- controlul fiecarui etaj de conversie poate fi realizat optim pentru a
raspunde unor obiective specifice de functionare : de eficienta maxima, de
stabilitate acceptata, de stes electric minim pentru dispozitivele electronice
de putere (DEP), pret de cost minim etc.
- neliniaritatile inerente convertoarelor de putere (modele DEP neliniare,
functionarea in comutatie a DEP etc.) fac destul de dificila proiectarea
circuitului de control pentru asigurarea stabilitatii impuse ; de aceea este
preferabil sa se utilizeze un controler fuzzy (robust intrinsec).
- iesirea din gama impusa a unor parametrii ai EGS va duce la pierderea
stabilitatii in functionare, deci este necesara limitare parametrilor de
control.
- conectarea cascadata a convertoarelor determina introducerea unor bucle
de reactie suplimentara in vederea asigurarii unui flux de putere permanent
spre sarcina, optim compensat de ESD (atunci cand PEMFC nu atinge
limita de functionare la pulsur de sarcina). Rezolvarea acestei situatii se
poate face la nivelul structural (prin alegerea corecta a structurilor de
conversie corelat cu nivelele de putere solicitate in orice conditii ; sau prin
introducerea unui tampon de ultacapacitoare pe bus-ul DC de tensiune
joasa etc.), respectiv la nivelul controlului (de exemplu un control fuzzy
pentru managementul fluxurilor de putere).
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-36
6.6. Referinte bibliografice
[1]. Godfrey Boyle, Bob Everett, Janet Ramage, Energy Systems and Sustainability, Oxford
University Press, 2003.
[2]. Tom Koppel, Powering the Future: The Ballard Fuel Cell and the Race to Change the World,
John Wiley & Sons; New Ed edition, 2001.
[3]. Stobart, R., Fuel Cell Technology for Vehicles. Progress in Technology Series, 2000.
[4]. National Energy Technology Laboratory, Fuel Cell Handbook (Fifth Edition), EG&G Services
Parsons, Inc. Science Applications International Corporation, 2000.
[5]. Gregor Hoogers, Fuel Cell Technology Handbook, CRC Press; 1st edition, 2002.
[6]. Pat Patterson, Hydrogen Fuel Cells: Independent Power Sources for the Future, Vantage Pr.
Ed., 2004.
[7]. Godfrey Boyle, Renewable Energy, Oxford University Press; 2nd edition, 2004.
[8]. N. Bizon, M. Oproescu - Hysteretic Fuzzy Control of The Boost Converter, Int. conf.
Electronics, Computers and Artificial Intelligence - ECAI05, publicat in Buletin tiinific al
Universitii din Piteti, seria Electronica i tiina calculatoarelor, ISSN 14531119, nr.
5/2005, pp. S2 1-10, 2005.
[9]. N. Bizon, M. Oproescu - Clocked hysteretic fuzzy control of the boost converter, Int. conf.
Electronics, Computers and Artificial Intelligence - ECAI05, publicat in Buletin tiinific al
Universitii din Piteti, seria Electronica i tiina calculatoarelor, ISSN 14531119, nr.
5/2005, pp. S2 11-19, 2005.
[10]. N. Bizon, M. Oproescu - Hysteretic Fuzzy Control of the Power Interface Converter, Fuzzy
Systems and AI journal, (in curs de aparitie), Editors: H.N. Teodorescu s.a., Ed. Academiei
Romane, 2006.
[11]. N. Bizon, E. Sofron, M. Oproescu, Some aspects of PEMFC battery interface simulation in
automotive applications, CAR2005, pp. 1183, proceedings on CD, ISSN, 2005.
[12]. N. Bizon, M. Oproescu, Modeling and Control of the PEMFC Power Interface, Int. conf.
Progress in cryogenics and isotopes separation, pp. 155-168, Ramnicu Valcea, 2006.
[13]. N. Bizon, M. Oproescu - Control of the DC-DC Converter used into Energy Generation
System, Int. conf. Progress in cryogenics and isotopes separation, pp. 173-177, Ramnicu
Valcea, 2006.
[14]. N. Bizon, M. Oproescu - Control of the Inverter used into Energy Generation System, Int. conf.
Progress in cryogenics and isotopes separation, pp. 169-172, Ramnicu Valcea, 2006.
[15]. N. Bizon (director grant) s.a., Raport de cercetare pentru contract CNCSIS nr. 570, Pitesti,
www.cncsis570.lx.ro, 2006.
[16]. N. Bizon (director tema partener UPIT) s.a., Raport de cercetare pentru contract CEEX
AMTRANS nr. 226, Pitesti, www.ceex226.lx.ro, 2006.
[17]. ***, Catalog produse MAGNETICS, www.mag-inc.com/products.asp, 2006.
[18]. ***, Catalog produse EPCOS, www.epcos.com, 2006.
[19]. ***, Catalog produse International Rectifier, www.irf.com, 2006.
[20]. ***, Catalog produse Texas Instruments, www.ti.com, 2006.
[21]. S. Corina, I. Sima, E. Sofron, The functional identification of systems using genetic algorithms,
ISEEE06 Int. Symposium on Electrical and Electronics Engineering, pp. 82-91, Galati, 2006.
[22]. N. Bizon, A. Zafiu, M. Oproescu, PEMFC modeling using a genetics algorithm for parameters
tuning, Int. Conference ISEE 2005, Targoviste, 2005.
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI
VI-37
[23]. J. Larminie, And A. Dicks: Fuel cell systems explained. Springer-Verlag Berlin John, ISBN 0-
471-49026-1, 2000.
[24]. PROJECT Group: EMSD 10 - 11A, Design and control of fuel cell system for transport
application, technical report, Aalborg University, 2002.
[25]. J. T. PUKRUSHPAN: Modeling and control of fuel cell systems and fuel processors. PhD
Thesis, University of Michigan, 2003.
[26]. K. HARALDSSON, K. WIPKE: Evaluating PEM fuel cell system model, National Renewable
Energy Laboratory (NREL), DOE Hydrogen and Fuel Cells and Infrastructure Technologies
Program, technical report, 2004.
[27]. T. R. CROMPTON: Battery reference book, 3th ed., Newnes, 2003.
[28]. K. GANSKY: Rechargeable batteries applications handbook, Butterworth Heinemann, 2002.
[29]. H.J. BERGVELD, S. J. WANDA S. KRUIJT, P. H. L. NOTTEN: Battery management
systems: design by modeling, Dordrecht, Boston: Kluwer Academic, 2002.
[30]. S. BANERJEE, G. VERGHESE (Eds.): Nonlinear phenomena in power electronics, IEEE
Press, 2000.
[31]. C.K.TSE: Complex behavior of switching power converters, CRC Press, 2003.
[32]. A.S. KISLOVSKI, R. REDL, N.O. SOKAL: Dynamical analysis of switching mode dc/dc
converters, Van Nostrand Rein-hold, 1996.
[33]. N. Bizon, E. Sofron, M. Oproescu: An Investigations into the Fast- and Slow Scale
Instabilities of an Energy Generation System with a Fuzzy Hysteretic Control, CD Proceedings
ECIT2006 4
th
European Conference on Intelligent Systems and Technologies, Iasi, 2006.
[34]. N. Bizon, M. Oproescu - Instabilities Analysis of an Energy Generation System with a Fuzzy
Hysteretic Control, Fuzzy Systems and AI journal, (in curs de aparitie), Editors: H.N.
Teodorescu s.a., Ed. Academiei Romane, 2006.
[35]. ***, papers in IEEE Transactions on Power Electronics,dedicated to Distributed Energy, 2004.
[36]. E. SOFRON, N. BIZON, S. IONITA, R. RADUCU: Fuzzy control systems modeling and
computer assisted designing (in Romanian lang.), ISBN 973-9431-32-1, All, Bucharest, 1999.
[37]. S. WIGGINS: Introduction to applied nonlinear dynamical systems and chaos, Springer-
Verlag, 2003.
[38]. E. OTT: Chaos in dynamical systems, Cambridge University Press, 2002.
[39]. S. BANERJEE, G. C. VERGHESE (Eds.): Nonlinear phenomena in power electronics:
attractors, bifurcations, chaos, and nonlinear control, N. Y.: IEEE Press, 2001.
[40]. H. H. C. IU AND C. K. TSE: Bifurcation behaviour of parallel-connected buck converters,
IEEE Trans. Circ. Syst. I, vol. 48, no. 2, pp. 233-240, 2001.
[41]. D. DAI: Studies on border collision bifurcations in a piecewise-smooth system and the
approaches to control and synchronization of chaos, PhD Thesis, Xi_an Jiaotong University,
China, 2003.
[42]. C.K. TSE, M. di BERNARDO: Complex behavior of switching power converters, Proceedings
of IEEE, vol. 90, pp. 768-781, 2002.
[43]. R. C. HILBORN: Chaos and nonlinear dynamics, London, U.K.: Oxford University Press,
1994.
[44]. A. GUPTA, S. BANERJEE, J. KASTHA: Experimental study of bifurcations in the current
controlled dc-dc buck-boost converter, National Conference on Nonlinear Systems &
Dynamics, pp. 333-336, 2003.
[45]. S. PARUI: Bifurcation in dc-dc converters: Effects of transition from continuous conduction
mode to discontinuous conduction mode and feedback loop delay, Thesis, IIT Kharagpur, 2003.
[46]. D. DAI, Y. MA, C. K. TSE, X. MA: Existence of horseshoe maps in current-mode controlled
buck-boost dc/dc converters, Chaos, Solitons and Fractals 25, 549556, 2005.
[47]. NETL Group: NETL published fuel cell specifications for Future Energy Challenge 2005
Competition (www.netl.doe.gov), 2005.