TEMA I - SISTEMUL DE INVATAMANT

S.I - ppalul subsistem al sist. de educatie (se refera la organizarea institutionala a I)

- reuneste institutiile specializate implicate in procesul de educatie, cercetare si cultura
(responsabile de realizarea in mod organizat, planificat si metodic a dezideratelor educatie)
- in sens LARG: - ansamblul institutiilor care participa la realizarea ar!itecturii scolare "la
derularea generala a studiilor pe cicluri, orientari, filiere)
#$ din ac. perspecti%a S.I are un caracter desc!is si include:
institutii scolare & uni%ersitare cu caracter formal
institutii specializate in instruire nonformala
- centre de pregatire profesionala
- 'luburi
- tabere scolare
- programe radio ( )* scolare & uni%ersitare
- diferiti agenti sociali cu care scoala stabileste relatii de tip ($ contractual ( scoli militare
- scoli profesionale
- biserica
-$consensuale ( familia
- comunitatea locala
- in sens R+S)RA,S ( cuprinde institutiile scolare (sc. primara, gimnaziul, liceul, in%. profesional
si superior) organizate pe trepte, cicluri si ani de studii.
#$ din ac. perspecti%a e definit ca sistem scolar specializat in realizarea
functiilor pedagogice ale sistemului de educatie la ni%elul procesului de instruire , in cadrul concret al
acti%itatilor didactice si educati%e.
S)R-')-RA SIS)+.-L-I /+ I,*A)A.A,)
- e structurat pe urmatoarele ni%eluri:
a) ni%elul in%atamantului primar
- treapta in%atamantului prescolar
- treapta in%atamantului primar (cls I-I*)
b) ni%elul in%atamantului secundar:
- treapta in%. sec. inferior & gimnazial (cls *-I0)
- treapta in%. sec. superior (liceal (cls 0-0II)
- profesional ( scoli profesionale de 1-2 ani(profesii simple)
- scoli profesionale de 2-3 ani ( profesii comple4e)
b) ni%elul in%atamantului superior
treapta in%. sup. de scurta durata (2-3 ani)
treapta in%. sup. de lunga durata (5-6 ani)
treapta in%. sup. post-uni%ersitar (studii aprofundate : master, doct)
S7+'I8I'-L di%erselor ni%eluri de organizare:
ni%. in%. primar -$ a4at pe dobandirea culturii generale de factura instrumentala
(dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limba9e specifice)
ni%. in%. secundar inferior -$ dobandirea culturii generale de !aza (cunostinte
fundamentale din ppalele domenii ale cunoasterii)
ni%. in%. secundar superior"liceal -$ orientarea culturii generale spre anumite domenii
de cunoastere( stiinta, socio-uman, te!nologie, economie) , cu desc!idere spre cultura optionala de
specialitate
ni%. in# profesional -$ orientarea inspre dobandirea culturii de specialitate necesare
practicarii unei anumite profesii)
1
ni%. in%. superior"uniersitar -$ a4at pe aprofundarea teoretico-practica specializata a
unui anumit domeniu de cunoastere
ni%. in%# postuniersitar -$ asigura continuarea"adancirea specializarii dobandite in
cadrul in%atamantului uni%ersitar
L+GISLA)I+
- in%. primar : in%. gimnazial # INVATAMANT $ENE%AL &'LI$AT&%IU
- durata studiilor in in%. obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula (-)( ani (continutul
instruirii nu e acelasi si e4ista mai multe cai)
- &'IE*TIV dominant al in%. obligatoriu ( do!andirea unui cuantum de instruire necesar
integrarii in iata sociala
R+)+A-A S';LARA
- ca parte a sist. de educatie, S#I# cuprinde reteaua organizatiilor scolare
- %ETEAUA S*&LA%A - ppalul factor ce tine de organizarea S#I care are o influenta
!otaratoare asupra formarii si distri!uirii cererii de studii pe institutii de inatamant
- se constituie in + planuri,
1. reteaua in profil teritorial-$ determina cererea de studii prin gradul de accesi!ilitate
teritoriala a inst# de in#
- pt. multe inst. de in%. plasarea in teritoriu e esentiala pt nr.& calitatea ele%ilor pe care-i poate
atrage<
- este importanta distribuirea in teritoriu #$ reducerea costurilor de scolarizare ( apropierea de
domiciliu e factor determinant al optiunii pt. o anumita inst. de in%atamant).
2. reteaua pe trepte -nieluri. de inatamant : in mod normal reteaua unit. de in%. care
scolarizeaza pe diferite ni%eluri trebuie sa fie coerenta , reciproc compati!ila:
= nr ele%ilor scolarizati pe o anumita treapta sa corespunda capacitatii retelei scolare care
scolarizeaza pe treapta imediat superioara
= in sens in%ers, capacitatea de cuprindere a unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui sa
corespunda nr. de ele%i scolarizati pe treptele inferioare de in%atamant.
- orice diferenta duce la
incapacitatea sist. de in%. de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr. de absol%enti pe
care el insusi i-a produs
neutilizarea totala & partiala a capacitatii de scolarizare
- cele 2 retele se intersecteaza intre ele sau cu factori demografici"economici #$ multe scoli
generale, putine primare sau in%ers, multe uni%ersitati, putine licee sau in%ers
> studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii
potentiale pt toate inst. de in%. care scolarizeaza absol%enti ai unor trepte de in%. anterioare
3. reteaua scolara pe profile si specializari -$ determina cererea de studii in specializari
- se constituie la ni%elul in%. postobligatoriu si mai putin in in%. gimnazial
- reteaua sc. profesionale&de ucenici ( organizata de .+') prin consultarea institutiilor
interesate de pregatirea fortei de munca si cuprinde diferite domenii( formare in peste 3?? de meserii)
S#I include astfel ansam!lul instit# specializate (reteaua organizatiilor scolare) in proiectarea si
realizarea (prin intermediul unor continuturi si metodologii adec%ate) a functiilor definitorii ale
educatiei
- *LASI/I*A%EA inst. in raport cu tipul de educatie practicat:
1. inst# specializate in educatia formala (gradinite, sc. generale, sc. profesionale, licee, colegii
uni%ersitare, facultati si unitati de instruire permanenta, de reciclare&perfectionare)
2. inst# specializate in educatia non-formala (cercuri stiintifice, cluburi ale ele%ilor&studentilor,
tabere, centre de formare profesionala)
3. organisme institutionale ale comunitatii educatie locale (familia si comunitatea parintilor,
agenti economici, culturali)
2
R+LA)IA S';ALA ( ';.-,I)A)+
- intre scoala si familie e necesare unitatea de actiune si concordanta intre mi9loacele specifice de
influentare folosite ( pt ca urmaresc acelasi scop-formarea copiilor)
S';ALA ( interesata sa colaboreze cu familia (aliat) a.i actiunea educati%a #$profunda&de durata
si in %ederea informarii reciproce cu pri%ire la dez%oltarea & comportamentul copilului
7R;8+S;R-L (in con%orbire)
mult tact
atitudinea unui prieten, nu sef care da ordine
apropiat
argumente potri%ite& temeinice pt a con%inge parintele de utilitatea& temeinicia lor
se intereseaza de modul cum e respectat regimul de zi al copilului, cum e a9utat, conditiile
de pregatire teme, cum se comporta cu altii&altii cu el, influente poziti%e&negati%e e4ercitate asupra lui,
timpul liber, prieteni, odi!na, !rana, sanatate, interese, etc
%a informa parintii
aspecte poziti%e&negati%e (intai cele poziti%e, succese sau sc!imbari laudabile apoi
obiectele problema, greseli de comportament, analizand cauzele)
posibilitati de dez%oltare ale copilului , aptitudini&interese in munca scolara&e4trascolara si
e%entual despre scoli&profesiuni indicate &contraindicate
se %or discuta apoi masuri necesare(scoala&parinti) pt a se dez%olta&corecta
7ARI,)II: - sa tina legatura cu scoala (rezultate&comportament) (carnet, relatarile copilului, de la
cadrele didactice)
#$ e%olutia societatii #$ noi necesitati #$ forme de organizare (institutionalizata) a educatiei
parintilor si a colaborarii scoala-familie
-asoc. ale parintilor (ale profesorilor)
- scoli ale parintilor & scoli ale mamelor
- 'A scolara (:parinti)
- comitete de parinti pe clase & scoli
- re%iste & programe radio-)* (alte tari)
;@S)A';L+ in relatia scoala-familie
> obst. de ordin comportamental
1 obst. de ordin material
#$ idei di%ergente
responsabilitatea statului&familiei in educatie
libertatea de alegere a scolii de catre parinti
impactul mediului familial asupra rezultatelor
randamentul pedagogic & datoria parentala
participarea parintilor la gestionarea&procesul decizional din inst. scolara
-reprosuri parinti: apatie, lipsa de responsabilitate, timiditate, preocupari e4cesi%e pt. randament
scolar, contacte limitate cu scoala, conser%atorism
- reprosuri profesori: aceleasi : dificultati in a stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii pri%ind
relatia scoala-familie
.AS-RI:
- informarea&formarea parintilor care trebuie sa cunoasca
obligatii legale pri%ind educatia copilului
drepturile a%ute pt. educatia copilului
import. atitudinii lui pt reusita scolara
metode de colaborare cu scoala
-participare democratica la gestiunea scolii (instituirea prin lege a 'A scolara in care parintii sunt
reprezentati corespunzator si au nu numai rol informati%&consultati% dar si rol decizional si de control)
- infiintarea de asociatii de parinti ( ca grup de sustinere a scolii&de cooperare cu scoala&de aparare
3
- obiecti%e:
= sensibilizarea parintilor ( drepturi&indatoriri, influenta comportamentului lor
asupra copilului
= informarea lor: publicatii, radio-)*
= formarea parintilor prin cursuri
= reprezentarea parintilor
-in tarile 'om. +uropene ( noua etapa ( accent pe un anga9ament mutual clar stabilit intre parinti &
profesori, pe un contract parentalA pri%ind copilul indi%idual< contractul scoala-familie nu mai e drept
optional ci sistem de obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori
T 0 , *ALITATEA IN EDU*ATIE
TE%MENI"*&N*E1TE
*ALITATEA: (cf. ','7) # nielul de satisfactie pe care-l ofera eficacitatea ofertei
educationale din domeniul in%atamantului&formarii profesionale , ni%el stabilit prin atingerea unor
standarde cerute si a unor rezultate e4celente solicitate si la care contribuie participantii la procesul de
in%atare si ceilalti factori interesati.
*&NT%&LUL *ALITATII include actiitatile operationale desfasurate pt# indeplinirea
cerintelor de calitate prin reglementarea performantelor< e un proces de mentinere a standardelor, nu
de creare a acestora
ASI$U%A%EA *ALITATII - include procesele planificate si sistematice necesare
asigurarii unui grad adecat de incredere ca oferta educationala %a satisface cerintele de calitate
necesare
- sunt actiitati de asigurare a calitatii, nu controleaza in mod
direct calitatea -$ implica de obicei AUT&EVALUA%EA organizatiei pe !aza unor standarde
presta!ilite
- prin urmare, aceste acti%itati sta!ilesc capacitatea
organizatiei de a furniza calificari profesionale la un anumit standard
'alitatea e legata de %alorile si asteptarile a + grupuri ppale de utilizatori:
)# participantii la procesul de inatare
0# anga2atorii
+# societatea in general
ASI$U%A%EA *ALITATII EDU*ATIEI
e realizata printr-o serie de actiuni de dezoltare a capacitatii institutionale de
ela!orare " planificare " implementare de programe de studiu prin care se formeaza increderea
!eneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie satisface standardele de calitate
e3prima capacitatea unei org# furnizoare de a oferi programe de educatie in
conformitate cu standardele cerute
MET&D&L&$IA ASI$U%A%II *ALITATII IN EDU*ATIE
- se bazeaza pe relatiile ce se stabilesc intre urmatoarele *&M1&NENTE,
). criterii
0#standarde si standarde de referinta
+#indicatori de performanta
4# calificari
1%&*ESE prin care e asigurata calitatea in educatie:
a# planificarea si realizarea efecti%a a rezultatelor asteptate ale in%atarii
5
!# monitorizarea rezultatelor
c# ealuarea interna a rezultatelor
d# ealuarea e3terna a rezultatelor
e# im!unatatirea continua a rezultatelor in educatie
'omponentele si procesele de asigurare a calitatii precum si relatiile dintre ele se diferentiaza in
functie de:
1. nielul de in%atamant, si, dupa caz al calificarii
2. tipul organizatiei furnizoare de educatie
+# tipul de program de studii
MANA$EMENTUL *ALITATII - asigura calitatea programelor de in%atare si promoeaza
im!unatatirea continua
%esponsa!ilitatile managementului
1. eficacitate in ceea ce pri%este calitatea & dez%oltarea curriculumului in%atarii
2.spri2ina acti%& se implica direct in dez%oltarea si asigurarea calitatii programelor de in%atare
3. cunoaste neoile si asteptarile facorilor interesati interni&e4terni
5.dez%olta si mentine parteneriate eficiente cu factori e4terni interesati
Managementul resurselor -fizice"umane.
1. org. ofera ele%ilor un mediu sigur&armonios
2. spatii de in%atare ec!ipate adec%at ce raspund ne%oilor indi%iduale&colecti%e
3. resurse"metode de predare ce permit accesul&participarea acti%a a tuturor ele%ilor
5. personal anga9at dupa criterii clare de recrutare si selectie
B. programe de initiere&formare continua
1roiecte si dezoltare,
1. org. e receptia la ne%oile indi%izilor, agentilor economici si comunitatii (factori interesati
e4terni) dar si la ne%oile ele%ilor (factori interesati interni)
2. preocupata de proiectarea si dezoltarea unor programe de studiu care sa raspunda ne%oilor
factorilor interesati, programe cu caracter de includere sociala, asigurand accesul si egalitatea sanselor pt.
ele%i
ME*ANISME DE ASI$U%A%E A *ALITATII LA NIVELUL S*&LII
I. la ni%elul fiecarei organizatii ( *omisia pt ealuarea si asigurarea calitatii # 3-" membri ,
condusa de conducatorul org. sau de un coordonator desemnat de el
- componenta:nr relati% egal:
a) repr. ai corpului profesoral
b) repr. ai parintilor (presc,sc,gimn) &eleilor (prof, lic, postlic)
c) repr. ai *onsiliului Local
(org. elaboreaza&adopta strategia si regulamentul de functionare a 'omisiei)
- conducatorul organizatiei este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate
II. *adrul National de Asigurare a *alitatii -*NA*. ( in cf. cu 'adrul 'omun de
Asigurare a 'alitatii in +87
III.A%A*I1 ( institutie publica in subordinea .+') realizeaza:
a# ealuarea e3terna a calitatii educatiei oferite de inst. de in%. preuni%ersitar si de alte
organizatii furnizoare de educatie
!# autorizarea , acreditarea si ealuarea periodica a unitatilor de in%. preuni%ersitar
A*TIVITATI A%A*I1,
1. ealuare"acreditare a furnizorilor de educatie din in%. preuni%ersitar
2. efectueaza (pe baze contractuale) la solicitarea ministrului, ealuarea calitatii educatiei din
in%. preuni%ersitar
B
3. realizeaza(cu ISC-urile si directiile de resort din .+')) actiitati de monitorizare "control a
calitatii
5. efectueaza(cel putin 1 data la 3 ani) ealuarea org. furnizoare de educatie acreditate
B. propune ME*T infiintarea"acreditarea (prin ordin) a inst. de in%. preuni%. pt fiecare niel
de inatamant,program de studii si calificare profesionala(dupa caz)
(# ela!oreaza,
a. standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta
b. metodologia de e%aluare&acreditare
c. manuale de e%aluare interna a calitatii
d. g!iduri de bune practici
e. raport anual(propria acti%itate)
f. analize de sistem asupra calitatii in%. preuni%. in Romania
g. recomandari de imbunatatire a calitatii
!. codul de etica profesionala a e4pertilor in e%aluare&acreditare
I*. Autoealuarea ( rol central in procesul de asigurare a calitatii ofertei de +87 si are multiple
beneficii pt ele%i, anga9atori, autoritati publice cat si pt furnizorii +87
7t ele%i:
standarde ridicate pt in%atarea indi%iduala
capacitate de ocupare a unui loc de munca
egalitatea sanselor
buna informare pri%ind oferta educationala
implicare acti%a in procesul de in%atare
responsabilizare pri%ind propria e%olutie
satisfactie cu pri%ire la rezultate
6
7t. anga9atori:
nr. mare de anga9ati cu competente solide
creste ni%elul de competenta al anga9atilor
aport la profitabilitatea organizatiei
incredere in calitatea in%atamantului
7t. autoritati:
abilitati sporite&cresterea sanselor de anga9are
competente de baza mai bune
ni%el ridicat al abilitatilor pt atragerea in%estitiilor interne
incredere in calitatea in%atamantului
7t. furnizorii +87
informatii pri%ind bune practici si e4periente de succes
comparatia cu alti furnizori +87
incredere in propria oferta si capacitate
contributie la dez%oltarea comunitatii locale si la dez%oltarea regionala
legitimitate si recunoastere sporita
T + , STATUTUL E1ISTEMI&L&$I* AL EDU*ATIEI
+/-'A)IA ( 8orme:
In functie de gradul de organizare si oficializare al formelor educatiei ( e4. 3 mari
categorii:
1. ed. formala (oficiala)
2. ed. non(formala (e4trascolara)
3. ed. informala (spontana)
+4. si o clasificare a formelor educatiei potri%it a doua categorii de criterii %alorice:
A. criteriul proiectarii #$ 1. ed. institutionalizata (ed. formala si non-formala ) # au in %edere
realizarea unor finalitati specifice intr-un cadru institutionalizat
2. ed. neinstitutionalizata (ed. informala ) # realizata implicit, fara
obiecti%e specifice instiututionalizate)
@. criteriul organizarii #$ 1. educatia realizata pe baza unor actiuni e4plicite si influente
implicite (ed. formala si ed. non-formala)
2. ed. realizata doar pe baza unor influente implicite (ed. informala)
+/-'A)IA 8;R.ALA
D lat. formalisA # organizat, oficial
/ef: +d. formala cuprinde totalitatea acti%itatilor si actiunilor pedagogice desfasurate si
proiectate institutional (-,/+E) (in gradinite,scoli,licee,uni%ersitati,centre de perfectionare),in cadrul
sistemului de in%atamant, ('-.E) in mod planificat si organizat pe ni%eluri si ani de studii, (/+
'+E)a%and finalitati educati%e bine determinate
;biecti%e:
1. asimilarea sistematica si organizata a cunostintelor din diferite domenii
2. folosirea acestora in %ederea dez%oltarii personale si a insertiei optime in %iata acti%a a
societatii (prin formarea&stimularea capacitatilor intelectuale si aptitudinale, a priceperilor&deprinderilor, a
atitudinilor&con%ingerilor)
3. inzestrarea indi%idului cu metode si te!nici de munca intelectuala
5. dez%oltarea pe cat posibil a inteligentei sociale si emotionale
11
)rasaturi:
1. este institutionalizata realizandu-se in mod constient, sistematica si organizat in cadrul sist.
de in%.
2. obiecti%ele si continutul ei sunt pre%azute in documente scolare< ele sunt elaborate pe
cicluri, ni%eluri si ani de studii, proiectate pedagogic prin planuri de in%atamant, programe si manuale
scolare, cursuri uni%ersitare, g!iduri
3. scopurile si obiecti%ele pedagogice sunt realizate in cadrul procesului de in%atamant sub
indrumarea unui corp profesoral specializat
5. ea conduce la atingerea dezideratelor educati%e preconizate intr-un conte4t metodologic
organizat dez%oltat in concordanta cu cerintele idealului educational
B. este intotdeauna e%aluata social
A%anta9e & Importanta
1. are rol decisi% in formarea personalitatii umane (faciliteaza accesul la %alorile
culturii,stiintei,artei,literaturii,te!nicii)
2. este un instrument al integrarii sociale ( omul isi dez%olta capacitati si aptitudini
Limite & 'ririci:
1. centrarea pe performantele inscrise in programe #$ mai putin timp liber impre%izibilului si
studierii aspectelor cotidiene cu care se confrunta ele%ii
2. tendinta de transmitere-asimilare a cunostintelor in defa%oarea dez%oltarii capacitatilor
intelectuale & a abilitatilor practice
3. monotonie
5. orientarea predominanta spre informare si e%aluare cumulati%a
B. lipsa initiati%ei ele%ilor si slaba participare a parintilor in acti%itatile scolare #$ comunicare
defectuoasa
6. dotarea materiala&te!nica insuficienta a salilor de clasa &laboratoarelor ce nu mai satisfac
cerintele ele%ilor
/ez%oltarea domeniului : Solutii:
1. decongestionarea materiei si crearea m. multor ocazii de afirmare a talentelor si intereselor
tinerilor (prin cresterea si di%ersificarea ofertei de optionale si alternati%e educationale)
2. sanse reale pt fiecare unit. de in%. de a-si determina propriul curricului (prin '/S)
3. posibilitatea utilizarii fle4ibile a segmentului neobligatoriu din programe in fct. de ne%oile
locale de educatie si formare
5. asigurarea sinergiei dintre in%atarea formala, nonformala, informala
B. integrarea rapida a noilor te!nologii comunicationale in procesul de in%atamant
+/-'A)IA ,;,-8;R.ALA
D lat nonformalisA # in afara unor forme special&oficial organizate pt un anume gen de
acti%itateA
/ef: +d. non-formala cuprinde ansamblul acti%itatilor si al actiunilor care se desfasoara intr-un
cadru institutionalizat, in mod organizat, dar in afara sist. de in%. constituindu-se ca o punte intre
cunostintele asimilate la lectii si informatiile acumulate informal
;biecti%e:
1.sa largeasca si sa completeze orizontul de cultura , imbogatind cunostintele din anumite domenii
2. sa creeze conditii pt. desa%arsirea profesionala sau initierea intr-o noua acti%itate
3. sa spri9ine alfabetizarea grupurilor sociale defa%orizate
5. sa contribuie la recreerea si la destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a
timpului liber
B. sa asigure cadrul de e4ersare si de culti%are a diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati, de
manifestare a talentelor
)rasaturi:
1. se desf. intr-un cadru institutionalizat , in afara sist. scolar, cuprinzand
12
=acti%itati e4trascolare (cercuri pe discipline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri artistice,
concursuri scolare, olimpiade, competitii)
= acti%itati parascolare (acti%. de perfectionare si de reciclare, de formare ci%ica sau profesionala)
= acti%itati periscolare ( acti%. de autoeducatie si petrecere organizata a timpului liber in cadrul
uni%ersitatilor populare, al cluburilor, la teatru, muzee , biblioteci, e4cursii etc)
2. continuturile si obiecti%ele urmarite ( in documente special elaborate (au o mare fle4ibilitate
diferentiindu-se in fct de %arsta, se4, categorii socio-profesionale, interesul participantilor, aptitudinile si
inclinatiile lor)
3. caracterul optional al acti%. e4trascolare, desfasurate intr-o ambianta rela4ata, calma, placuta cu
mi9loace ce atrag, metodologie atracti%a
5. e%aluarea ( facultati%a, fara note&calificati%e oficiale
Importanta &A%anta9e:
1. centrata pe cel ce in%ata, pe procesul de in%atare nu pe cel de predare
2. curriculum la alegere , fle4ibil, %ariat ( acti%itati di%erse si atracti%e
3. contribuie la largirea si imbogatirea cult. generale si de specialitate ( acti% de reciclare
profesionala, de completare a studiilor, de e4ersare a capacitatii celor superdotati
5. creeaza ocazii de petrecere organizata a timpului liber in mod placut
B. foloseste noi te!nologii comunicationale
6. este nestresanta ( acti%. placute scutite de e%aluari riguroase
F. raspunde cerintelor si necesitatilor educ. permanente
'ritici&Limite
1. promo%area unui acti%ism de suprafata, dependent doar de indeplinirea obiecti%elor concrete
2. a%ansarea unui proiect dependent doar de mi9loacele te!nice disponibile
+/-'A)IA I,8;R.ALA
,lat. informis&informalisA # spontan, neasteptat
/ef: +d. informala include ansamblul influentelor cotidiene, spontane, incidentale care nu-
si propun in mod deliberat atingerea unor teluri pedagogice, dar au efecte educati%e, ocupand cea mai
mare pondere de timp din %iata indi%idului (ac. influente nu sunt selectate, prelucrate, organizate d.p.d.%
pedagogic)
;biecti%e: - nu apar in mod e4plicit pt ca acest tip de educatie nu-si propune atingerea unor
obiecti%e pedagogice ( ofera indi%idului ocazia de a adopta anumite atitudini , de a se comporta intr-un
anume fel
)rasaturi:- sunt determinate de multitudinea influentelor din micro-mediul social de
%iata(familie, prieteni, colecti%ul de munca, c!iar cartierul&strada)
e4: copilul care in%ata sa %orbeasca, e corectat
parintele&educatorul analizeaza e4periente zilnice cu copilul
- e%aluarea se realizeaza la ni%elul opiniilor si reusitelor
Limite&/eza%anta9e:
1. are functie formati%a redusa (pt. ca nu e organizata, institutionalizata)
2. de multe ori indi%idul are acces la informatii in contradictie cu scopurile educ.
formale&non-formale
/;.+,II +/-'A)I;,AL+
1. +duc. intelectuala ( dez%oltarea capacitatilor cogniti%e
- formarea si dez%oltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala
2. +duc. morala ( formarea si dez%oltarea constiintei si a conduitei morale
.etode de educ. morala: a. e4emplul
b. e4ercitiul
c. supra%eg!erea
13
d. sanctiunea
e. pedeapsa
f. recompensa
3. +duc. estetica si artistica ( formarea ccapacitatii de a percepe, insusi si folosi adec%at %alorile
estetice
- dez%oltarea capacitatilor de a crea noi %alori estetice, culti%area
aptitudinilor estetice creatoare
.etode: comune cu cele folosite in intregul proces educati%
: e4ercitiul, e4plicatii si demonstratii
5. +duc. fizica si sporti%a ( intarirea sanatatii si calirea organismului
- formarea si dez%oltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor
fizice ale miscarilor (forta, rezistenta, %iteza) necesare
- formarea si dez%oltarea principalelor calitati morale de %ointa si de
caracter
-- unui comportament igienic
.odalitati de realizare: = educ. fizica din scoala (educ. a miscarii)
= educ. psi!omotorie realizata prin programul scolar (ed. prin miscare)
= acti%. educati%e care implica coordonatele motorii si
psi!omotorii( cercuri de gimnastica, inot, drumetii, e4cursii)
B. +d. te!nologica & profesionala # notiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale
ordonate dpd% al aplicabilitatii lor & cuprinde initierea in profesie cat si perfectionarea ( se realizeaza atat
in scoala cat si in soc. comerciale si intreprinderi)
,;IL+ +/-'A)II
1. +d. relati%a la mediu
2. +d. pentru pace
3. +d. pt participare si democratie
5. +d. economica si casnica moderna
AL)+R,A)I*+ +/-'A)I;,AL+
Repr. %ariante de organizare scolara care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele
oficiale de organizare a acti%itatii instructi%-educati%e
1. S)+7-@G-S)+7
- promo%eaza modele educationale centrate pe ele% , educatia indi%iduala ( tot ce se intampla in
%iata e interdependent)
- accent pe colaborarea cu familia, pe implicarea parintilor in conceperea si organizarea acti%. din
scoala
- acti%. didactice bazate pe munca in grupuri ( copiii sa in%ete sa-si dez%olte simtul identitatii si
pretuirii de sine, sa coopereze, sa se respecte, sa se integreze)
- metodologia utilizata -$ abordarea indi%idualizata a ele%ilor tinand cont de ni%elul de dez%oltare
al fiecaruia ( e4. org. centrelor de acti%itate ce reflecta interesele si ne%oile copiilor : c. de alfabetizare , de
lectura, de mate, arte, teatru si 9ocuri)
- acti%. ele%ilor ( bazate pe cercetare (in%ata prin asociere (ce stiu&cele noi)
- ele%ii sunt e%aluati prin modalitati specifice: scaunul e%aluarii, mapa de lucrari, caietul de
e%aluare
- atmosfera poziti%a , de incredere
2. .;,)+SS;RI
- isi propune sa in%ete copilul sa gandeasca&actioneze independent si responsabil
15
- automoti%area -$ c!eia in%atarii complete #$ copilul si in%atarea sunt pe 1-ul loc, iar predarea si
programa de educatie pe locul al 2-lea
- mediul de instruire e bazat pe obiecte mici, usor de manipulat si detaliate dpd% %izual
- metoda de educatie ( bazata pe obser%area directa a copilului , pe pregatirea mediului de instruire
pe baza obs. realizate si pe conceperea programei functie de ne%oile copilului
3. HAL/;R8
- urmareste dez%. personalitatii copilului , isi orienteaza oferta functie de particularitatile
diferitelor trepte de %arsta si cerinte
- un loc important in curriculum: artele, lucrul manual, artizanatul, alte acti%. de baza (tors, tesut),
limba9ul, istorie, geografie, mate, lb. straine
- clasa: ele%i aceeasi %arsta, nu-si modifica componenta
- esenta: relatia ele%-profesor
- prof. tine legatura cu parintii (intalniri cel putin 1 data&luna)
- prof. preda in cu%inte proprii fara carti, iar ele%ii confectioneaza propriile carti
- e%aluarea nu se bazeaza pe probe, teste, e4temporale,teze sau e4amene ci are in %edere toti
factorii : scrisul, dedicatia, fantezia, logica si fle4ibilitatea gandirii, stilul, ortografia, cunostintele reale
- e%aluarea - caracterizare calitati%a (ceea ce e poziti%, critica negati%ul in leg. cu ceea ce ar putea
realiza)
T 4 , EDU*A'ILITATEA
';,'+7)
I dpd% teoretic # o categorie pedagogica fundamentala care e4prima puterea sau ponderea
educatiei in dez%. personalitatii
I sub raport functional-educati% # capacitatea specifica a psi!icului uman de a se modela structural
si informational sub influenta agentilor educationali si sociali ( sub influenta lor omul se transforma treptat
in fiinta umana, cu personalitate, care se caracterizeaza prin limba9 articulat, gandire logica,
intentionalitate, afecti%itate superioara, %ointa)
8A');RI
In determinarea dez%. psi!ofizice a copilului, rolul principal apartine interactiunii dintre :
1. ereditate
2. mediu
3. educatie
1. +R+/I)A)+A # insusire biologica pe baza careia se conser%a si se transmit caracterele
unei specii
de la ascendenti la descendenti
genereaza un anumit tip de conduita ce are o mare importanta in procesul de structurare a
personalitatii dar acest fapt nu se poate e4plica independent de actiunea factorilor de mediu si de
influentele educatiei
ereditatea isi face simtita prezenta in formarea personalitatii in masura in care ceilalti 2 factori
o permit ..ediu de %iata fa%orabil, actiune educati%a de calitate #$ posibilele influente negati%e ale
ereditatii sunt f. putin simtite in personalitatea acestuia (e4. copii care nu sunt f. bine dotati intelectual dar
reusesc sa faca fata stimulati si diri9ati de parinti&profesori< e4. si situatii contrare)
posibilitatile innascute ale copilului trebuie descoperite, stimulate si edz%oltate pt a se putea
transforma in aptitudini si apoi in talente< in caz contrar raman latente si se pierd
'oncl: +reditatea # premisa naturala in dez%oltarea psi!ica constituind un ec!ipament primar
pt dez%oltarea ulterioara a personalitatii
1B
2. .+/I-L # totalitatea elementelor si conditiilor de %iata cu care indi%idul interactioneaza
(direct&indirect) pe parcursul dez%oltarii sale
2 componente principale: I m. geografic natural ( influenteaza dez%oltarea&sanatatea prin:
campul geomagnetic, clima, relief, radiatii, poluare
I m. socio-cultural ( permite umanizarea si socializarea indi%idului
prin: = asigurarea conditiilor materiale, de ci%ilizatie si cultura
= e4ercita influenta prin relatii inter-umane, institutii, ideologii, grupuri sociale, traditii,
conceptii, stiluri de %iata
=constituie cadrul dez%oltarii prin influentele sale organizate & neorganizate a%and rol
deosebit in formarea omului ca personalitate
= in cadrul lui, o influenta decisi%a o are familia
'oncl: daca ereditatea ofera o serie de premise naturale, mediul ofera conditii si da continut
personalitatii #$ cadrul socio-cultural al dez%. psi!oindi%iduale
3. +/-'A)IA # factorul determinant al dez%oltarii psi!oindi%iduale
umanizarea & personalitatea copilului sunt !otarate de conditiile de mediu socio-cultural -$
din cadrul acestuia educ. are un rol determinant
copilul de%ine om social numai prin educatie cu a9utorul careia
= isi insuseste lb9. social, cultura generala si comportamentul moral-cetatenesc
= isi formeaza conceptia despre lume
= isi dez%olta potentialul creator
= se pregateste pt. integrarea socio-profesionala
de aceea e important ca toti factorii educationali (parinti, cadre didactice, oarganizatii de tineret
sau institutii de cultura) sa cunoasca bine personalitatea copilului, gradul sau de educabilitate si, pe aceasta
baza, sa structureze intregul proiect de te!nologie a educatiei
educatia in scoala e cel mai imp. factor(scoala formeaza nu doar specialisti, ci oameni)

';,'L-JI+: +reditatea ofera sau nu potentialul de dez%oltare psi!o-fiziologica, mediul ofera sau
nu anumite conditii, educatia diri9eaza, prin procesul in%atarii, formarea armonioasa& integrala a
personalitatii, fiind factorul determinant al acesteia.
)+;RII 8-,/A.+,)AL+
1. ). +R+/I)ARIS)A ( sustine rolul determinant al ereditatii in e%olutia fiintei umane
2. ). A.@I+,)ALIS)A ( rolul determinant al mediului(indeosebi cel socio-cultural) in
dez%oltarea personalitatii
3. +7IG+,+)IS.-L 7IAG+)IA, ( nici ereditatea, nici mediul nu au rol elential ci un al 3-lea
factor care intra in actiune dupa geneza - %is esentialis& nisus formati%us # un mecanism de autoreglare a
cresterii care asigura autoreglarea functionala a organismului.Acest mecanism are un corespondent in
planul dez%oltarii psi!ice ce impune o succesiune de stadii de dez%oltare ce nu pot fi escaladate prin
presiuni de mediu sau educati%e
T5 , ST%U*TU%A SI DINAMI*A 1E%S&NALITATII
7+RS;,ALI)A)+A: organizarea dinamica in cadrul indi%idului a acelor sisteme psi!ofizice care
determina gandirea si comportamentul sau caracteristic (Allport ( la fiecare persoana e4ista 2-3 trasaturi
dominante, 1?-1B secundare si f. multe mai putin manifestate)
S)R-')-RA 7.
A. )+.7+RA.+,)-L- constituie latura dinamico-energetica a 7. (dinamica -$ furnizeaza
informatii cu pri%ire la cat de iute-lenta, mobila-rigida e conduita indi%idului < energetica -$ arata care e
cantitatea de energie de care dispune un indi%id si mai ales modul cum este consumata aceasta)
16
- se e4prima cel mai pregnant in conduita si comportament
'LASI8I'AR+:
1. ';L+RI'-L
neec!ilibrat, oscileaza(entuziasm e4agerat&abandonarea initiati%ei, urmata uneori de
depresie,an4ietate,neincredere in forte proprii)
agitati, impulsi%i,nestapaniti, iritabili, incapatanati, agresi%i(tendinte de dominare&opozitie)
daca nu sunt temperate prin educatie aceste treseturi pot degenera in
obraznicie,agresi%itate,indisciplina,neintegrare
se plictisesc repede -$ e necesara crearea unor moti%atii puternice pt in%atatura care sa-i
mobilizeze, sa le stimuleze initiati%a, sa le canalizeze energia (e4: con%ins de necesitatea disciplinei, numit
sa raspunda de ea #$ rezultate poziti%e caci se autoeduca)
trasaturi poziti%e: %ioiciune, reacti%itate crescuta, bogatie afecti%a, placerea de a in%inge
greutati etc.
parintii&profesorii -$ gri9a pt. organizarea acti%itatii lor datorita instabilitatii
emotiilor,sentimentelor si a intensitatii cu care se desfasoara acestea
2. SA,G*I,I'-L
puternic, ec!ilibrat, optimist, cura9os, desc!is, impresionabil, sensibil, energic si mobil, bine
dispus, rezistent si stapanit, rapid in miscari&%orbire
in%ata usor&uita la fel de repede
se plictiseste repede-$tendinta spre superficialitate
trece repede de la o acti%itate la alta, se adapteaza usor, se anga9eaza in rezol%area sarcinilor
fara entuziasm e4agerat
nu le place sa riste
nu se descura9eaza
sociabili, usor e4uberanti
instabili in stari afecti%e
influentabili, superficiali, nu se pot concentra de fiecare data cu randament
desi s-a spus ca e temp. ideal, e necesara educatia pt. a intampina formarea trasaturilor negati%e
de caracter si a se dez%olta tras. poziti%e
2. 8L+G.A)I'-L
ec!ilibrat, calm, linistit, calculat, stabil in actiuni, ordonat, rabdator, meticulos, perse%erent
I,SA lipsit de initiati%a, entuziasm
depune m. multe eforturi in in%atare dar cunostintele sunt mai durabile
se adapteaza greu la situatii noi
tip inc!is, rece, putin sociabil insa prin educatie de%ine destul de producti%
3. .+LA,';LI'-L
tip slab, rezistent la eforturi
interiorizat, trist, timid, an4ios, ne!otarat, retras, nesigur
cu sentimentul inferioritatii, neincrezator in forte proprii
serios, constiincios, e4igent cu sine, supus, sarguincios
prin educarea increderii in forte proprii si antrenare progresi%a in rezol%area unor sarcini
copiii de%in capabili de eforturi intense si rezultate bune
lipsa educatiei #$ pesimisti, nesociabili, cu comple4e de inferioritate, se consuma datorita
esecurilor
'oncluzie: )emperamentul ( alia9 de insusiri innascute si dobandite
1F
- constituie fondul dinamico-energetic al persoanei pe care o
influenteaza discret in toate manifestarile sale comportamentale
= nu e4ista tipuri pure de ). < fiecare are si trasaturi ce apartin unui ) in%ecinat
= tras. de ). se pot ameliora prin educatie si nu au legatura cu aptitudinile
.+);/+ de diagnosticare a ): = obs. modului cum in%ata&comporta ele%ii, cum %orbesc&se misca
= studierea emoti%itatii&e4presi%itatii, a capacitatii de
munca&rezistenta
= modul cum se integreaza in clasa& se acomodeaza la situatii noi
.ICL;A'+ de in%estigare a ) : I metoda biografica
I c!estionare
I teste de personalitate
A7)I)-/I,IL+
A7)I)-/I,IL+ # insusiri psi!ofiziologice ce faciliteaza asimilarea de cunostinte
si abilitati cu a9utorul carora e4ecutam acti%itati cu mai multa
rapiditate si cu grad ridicat de eficienta
'LASI8I'AR+:
A. A. simple
a. apt. senzoriale: I acuitate %izuala & auditi%a
I rapiditatea perceptiilor
I simtul ritmului
I reprezentare spatiala
b. apt. psi!omotorii : I rapiditatea & supletea miscarilor
I coordonarea si precizia acestora
I mobilitatea corpului
I de4teritatea manuala
c. fluenta %erbala (intelegerea rapida afrazelor) si e4presi%a (usurinta e4primarii)
d. fluenta ideilor si fluenta asociati%a
e. fle4ibilitatea gandirii
f. apt. numerica
g. apt. generale: intelogenta, apt. scolara, imaginatia, memoria
@. A. comple4e (profesionale)
- apt. literare, artistice, te!nice, organizatorice, sporti%e, matematice, stiintifice etc.
- au in componenta lor: = apt. simple
= factori de personalitate (moti%atie, perse%erenta, atit. creati%a)
= componente specifice unor profesiuni ca de e4:
I apt. matematica: inteligenta generala peste mediu, imag. creatoare, apt. numerica, capac de
generalizare &abstractizare&rezol%a probleme
I apt. te!nice : intelig. te!nica dez%oltata, perceptie, reprezentare si rationament spatial, de4teritate
manuala, imag. constructi%a
I apt. stiintifica: intelig. generala peste mediu, imag. creatoare, spirit de obs. dez%oltat,
fle4ibilitatea gandirii, capacitatea de a gandi abstract& a generaliza
I apt. pt muzica : intelig. generala, imaginatie artistica, acuitate auditi%a, simtul
umorului&armoniei, capacitati %ocale
Apt. sunt rezultatul interactiunii unor factori e4terni&interni
1K
8actorii e4terni se refera la procesul insusirii logice&creati%e a cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor in cadrul caruia se dez%olta aptitudinile, care, la randul lor, faciliteaza asimilarea
informatiilor
8actorii interni ( dispozitiile ereditare
- interese, moti%atii, aspiratii, ideal, atitudini, inteligenta
Inteligenta # aptitudine generala
- tipuri: concreta, empirica, abstracta, descripti%a, e4plicati%a, teoretica, matematica,
te!nica, literara, artistica etc.
'ARA')+R-L
- alta componenta a personalitatii ( considerat nucleul personalitatii
# ansamblu de atitudini si trasaturi ce determina modul de orientare si raportare a subiectului la cei
din 9ur, la sine, la acti%itatea desfasurata, la societate
- e4ista 3 grupe fundamentale de atitudini:
1. atit. fata de sine insusi ( modestie, orgoliu, demnitate, egoism, sentim. de inferioritate,
culpabilitate etc)
2. atit. fata de ceilalti ( altruism, umanism, patriotism, atit. poziti%a etc)
3. atit. fata de munca ( !arnicie, punctualitate, seriozitate, si opusul acestora)
T ( , /INALITATILE EDU*ATIEI
'LASI8I'AR+
+ducatia (dupa cum demonstreaza inclusi% etimologia ac. concept (lat educe,educere ( a
duce, a conduceA) nu este o acti%itate desfasurata in sine si pentru sine ci una care urmareste atingerea
anumitor finalitati#
/inalitatilie educatiei ( orientarile asumate la ni%el de politica a educatiei in %ederea
realizarii acti%itatii de formare-dez%oltare a personalitatii umane conform anumitor %alori anga9ate in
proiectarea sistemului si a procesului de in%atamant
Sensul finalist al educatiei se refera la faptul ca , in fiecare moment al desfasurarii sale,
educatia este orientata si diri9ata in functie de finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le urmareste. ( aceste
finalitati sunt determinate preponderent de conte4tul social-istoric in care se desfasoara actiunea
educationala si mai putin de dorinele proprii ale ele%ului sau ale celui care organizeaza, declanseaza si
conduce actuinea educati%a).
Educatia repr# un sistem de actiuni informati-formatie , desfasurate in mod
constient si sistematic asupra su!iectului uman in ederea transformarii acestuia in conformitate cu
finalitatile educationale urmarite#
8inalitatile educatiei se structureaza pe 3 ni%eluri ierar!ice:
ideal educational
scopuri educationale
obiecti%e educationale
Idealul educational
e4prima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui model
dezirabil de personalitate umana
are un ni%el ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind
sistemul educati% in ansamblul sau
reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa de%ina omul in procesul educatiei
oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar sa
atinga aspectele definitorii pentru conte4tul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a se
1"
realiza.Astfel, acesta are %aloare orientati%a si prezinta generalitate descripti%a pt tot ceea ce se intreprinde
in directia formarii si educarii omului.
Scopurile educationale
repr. finalitati educationale cu ni%el mediu de generalitate care se realizeaza in inter%ale
medii de timp
sunt anticipari mentale ale di%erselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera
la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale
detaliaza practic idealul educational la ni%elul di%erselor situatii instructi%-educati%e< astfel,
daca idealul educ este unul singur, scopurile educationale %izeaza finalitati educationale particulare,
specifice di%erselor laturi ale educatiei, diferitelor ni%ele si profile de in%atamant si diferitelor tipuri de
scoli
Geissler- 5 perec!i de scopuri (contradictorii dar complementare)
1. sc# materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si sc# formale (urm. modelarea
aptitudinilor si culti%area personalitatii)<
2. sc. de continut (centrate pe ac!zitionarea de cunostinte punctuale) si sc. comportamentale
(formarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi)
3. sc. utilitare (a4ate pe formarea deprinderilor si competentelor cerute de acti%itatea practica) si
sc. nepragmatice (%izeaza formarea unor conduite fara finalitate practica imediata)
5. sc. specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si sc. supradisciplinare (dez%.
inteligentei, moti%atiei etc.)
prin continutul lor, sc. educationale poseda o anumita autonomie in raport cu idealul
educational si subordoneaza mai multe obiecti%e particulare
;biecti%ele educationale
finalitati educationale cu ni%el redus de generalitate ce se realizeaza in inter%ale scurte de
timp, referindu-se la lectii sau sec%ente de lectii
sunt enunturi cu caracter anticipati% care descriu in termeni e4acti rezultatele asteptate a fi
obtinute la finele unei sec%ente de instruire
'lasificare:
1. In functie de domeniile ietii psi6ice:
a. ob. cognitive : %izeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si capacitati intelectuale
b. ob. afective : se refera la formarea de sentimente, interese, atitudini
c. ob. psiho-motorii : %izeaza comportamente de ordin fizic
2. In fct. de gradul de generalitate,
a. ob. generale : pot fi identificate
Ila ni%elul intregului sist. de in%. (dand e4presie directa idealului educational)<
I in fct. de tipul si profilul scolii<
I in fct. de ciclul de in%.(ob. ale in%. primar, gimnazial)<
I in fct. de dimensiunile formarii personalitatii( formarea pers. morale, estetice, religioase)<
I pe discipline de in%. (ob. ale predarii&in%atarii matematicii, muzicii etc)<
Ila ni%elul unor sisteme de lectii <
I la ni%elul unei lectii (ob. fundamental sau scopul lectiei)
3. ob. concrete ce pot fi e4primate operational # e4presia anticiparii de catre prof. a unor
comportamente ale ele%ului obser%abile si masurabile intr-un timp scurt(timpul unei lectii)
'oncl: Idealul %izeaza finalitatea acti%. educati%e in ansamblu, la ni%elul intregii societati , in timp
ce scopurile si obiecti%ele orienteaza desfasurarea unor acti%itati educati%e determinante si concrete
7R;'+/-RI /+ ;7+RA)I;,ALIJAR+
2?
;biecti%ele sunt finalitati educationale care au un ni%el redus de generalitate si se realizeaza in
inter%ale scurte de timp, referindu-se la lectii sau sec%ente de lectii
A operationaliza un obiecti% inseamna a-l transpune in termeni de comportament concret, direct
obser%abil si masurabil. ;perationalizarea unui obiecti% educational presupune realizarea unei suite de
precizari: precizarea performantei, precizarea autorului performantei, precizarea conditiilor concrete in
care %a a%ea loc realizarea performantei si stabilirea unui ni%el minimal acceptat de reusita
7roceduri :
mai intai transpunerea o!iectiului in termeni de actiuni, acte, operatii,
manifestari direct obser%abile
enuntarea obiecti%ului sub forma comportamentelor obser%abile si masurabileA, cu
a9utorul %b. de actiuneA
se precizeaza ceea ce a face eleul, performanta de care %a fi capabil dupa anumite
sec%ente ale procesului de predare-in%atare
se precizeaza situatiile de inatare, respecti% conditiile care determina
modificariule educati%e preconizate
orice obiecti% sa se refere la actiitatea de inatare a eleului, nu la acti%itatea
profesorului
trebuie formulat in cat mai putine cuinte si in termeni comportamentali
e3pliciti, care sa %izeze o operatie, o actiune singulara
criteriul de ealuare (%izeaza ni%elul reusitei sub ung!i
calitati%&cantitati%)indicand cat de eficient trebuie sa fie comportamentul ele%ilor, la ce ni%el trebuie sa se
situeze cunostintele acestora
/+8: ;perationalizarea # acti%itatea de transpunere a scopurilor procesului de in%atamant in
obiecti%e specifice si a acestora in obiecti%e concrete, prin precizarea unor comportamente obser%abile si
masurabile
- presupune transformarea unui obiecti% in operatii , manifestari direct
obser%abile, ceea ce pretinde delimitare si sec%entiere analitica a obiecti%elor si concretizarea lor
'riterii de operationalizare a obiecti%elor:
'ezar @arzea: 1. un ob. operational precizeaza o modificare calitati%a a capacitatii ele%ilor
2. e necesar ca pt. fiecare ob. operational sa se precizeze situatiile de in%atare sau
conditiile care determina modificarile proiectate si asteptate
3. ni%elul realizarii
/upa stabilirea unui obiecti% general, sunt necesari urmatorii pasi:
I precizarea unor comportamente esentiale care duc la obiecti%ul general
I formularea unor obiecti%e particulare prin %erbe care e4prima o actiune obser%abila
I selectionarea obiecti%elor specifice , importante pentru atingerea ob. general
I descrierea conditiilor in care e pus ele%ul cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiecti%ul
I specificarea criteriului de e%aluare, respecti% specificarea performantei minime acceptabile
Alte criterii de operationalizare:
a) concretizarea pretinde ca orice ob. sa se refere la acti%itatea ele%ului, nu la cea a
profesorului
b) operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice&psi!ologice in care ele%ii
%or do%edi sc!imbarea calitati%a&cantitati%a dorita
c) e%aluarea, criteriile, tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor
'oncret, ob. operationalizat trebuie sa raspunde la urm. intrebari:
L 'I,+E (ele%ul, grupul de ele%i, clasa)
L '+ SA 8A'AE (%a da e4emple, %a indica formele, %a rezol%a, %a propune, %a e4plica)
L I, '+ ';,/I)IIE -,/+E 'A,/E (la sfarsitul acti%itatii&temei&capitolului toti ele%ii %or
putea sa..., %a cauta singur informatii
21
L 'A) /+ @I,+E I, '+ 'A,)I)A)+E (%a rezol%a corect 3 e4ercitii din 5 , dupa cate%a ore)
A*A,)AC+ SI LI.I)+ AL+ ;7+RA)I;,ALIJARII
*aloarea operationalizarii obiecti%elor reiese din functiile pe care obiecti%ele le indeplinesc in
conte4tul general al instruirii sau in conte4tul unei acti%itati:
1. functia anticipati%a : ob. este anticiparea unui rezultat dezirabil si realizabil intr-un conte4t
pedagogic
2. f. e%aluati%a: ob. este un reper & spri9in pentru e%aluare< raportarea rezultatelor obtinute la
obiecti%e da masura eficientei acti%itatii desfasurate
3. f. a4iologica : ob. sunt e4presia unor %alori educationale si orienteaza ele%ii catre aceste
%alori
5. f. de organizare si reglare a intregului proces pedagogic : ob. subnt ade%arate criterii de
referinta ce orienteaza proiectarea, desfasurarea si e%aluarea tuturor acti%itatilor educati%e si permit , in
consecinta, controlul si (auto)reglarea proceselor pedagogice
;perationalizarea prezinta o serie de a%anta9e pt profesor:
I faciliteaza comunicarea pedagogica
Iconstituie garantia repetarii finalitatilor educatiei
I permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de in%atare
I furnizeaza elaborarea instrumentelor de e%aluare
I sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii mai ferme in e%aluare
Greseli ce insotesc acti%itatea de operationalizare:
I confundarea ob. cu programa sau cu temele de insusit
I confundarea obiecti%elor cu intentiile profesorului
I formularea ob. in termeni de proces (ce treb. sa faca ele%ul pt a a9unge la rezultat ) in loc de
produs (adica ceea ce treb. sa demonstreze pentru a arata ca stie ceea ce are de facut)
I incuderea a mai mult de un ob. in formularea unei etape de in%atare
I e4primarea unui ob. printr-un comportament compozit, greu de e%aluat, in loc de o operatie
singulara
7rof. nu trebuie sa e4agereze in operationalizarea ob. uitand de finalitatile ample, cuprinztoare ale
procesului didactic. ;b. trebuie ordonate pe a4a simplitate-comple4itate.)rebuie sa obser%e reactiile
spontane, neasteptate ale ele%ilor(pot fi semnificati%e). In fct de disciplina, %a stabili ob. operationale cele
mai semnificati%e dpd% didactic.
T 7 , TE&%IA SI MET&D&L&$IA *U%%I*ULUM-ULUI
In acceptiune )RA/I)I;,ALA conceptul de '. reprezinta un set de documente
scolare&uni%ersitare care planificau continuturile instruirii , un istrument de eficientizare sociala a
acti%itatii scolare&uni%ersitare , un program de in%atare oficial, organizat institutional
In acceptiune .;/+R,A '. %izeaza sistemul de e4periente de in%atare , directe si
indirecte, ale ele%ilor&studentilor
)eoria moderna a '. are in %edere urmatoarele aspecte:
= obiecti%ele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala<
= e4perientele educati%e care ar putea permite atingerea obiecti%elor
= modalitatea de realizare a acestor e4periente educati%e
= modalitatea de stabilire a gradului in care au fost atinse aceste obiecti%e
'. se refera la programul de acti%itati educationale , la ansamblul proceselor educati%e, la
acti%itatile de in%atare, la e%enimentele care se petrec in clasa si pune accent pe articularea componentelor
22
procesului de in%atamant: obiecti%e, continuturi, metode de in%atare, metode si te!nici de e%aluare. '.
cuprinde insusi continutul procesului de in%atamant , care se concretizeaza in planuri de in%atamant,
programe, manuale, g!iduri si indrumari metodice, materiale suport.
*urriculum-ul National (de%enit operational in anul sc. 1""K-1""") e alcatuit din 2 segmente:
c# nucleu si c# la decizia scolii
*# nucleu reprez# trunc6iul comun (nr. minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie
pre%azuta in planul de in%atamant.
- unicul sistem de referinta pt. di%ersele tipuri de ealuari si de e4aminari
e4terne din sistem si pentru ela!orarea standardelor curriculare de performanta
*DS ( acopera diferenta de ore dintre c# si nr minim"ma3im de ore pe saptamana , pe
disciplina, pe ani de studiu, pre%azute in planurile- cadru de in%atamant.
In completarea c. nucleu, care e obligatoriu, scoala poate opta pt una din %ariantele urmatoare
a. c. nucleu aprofundat
b. c. e4tins
c. c. elaborat de scoala
d. c. formal
e. c. local
f. c. ascuns
Aria curriculara # grupa9 de discipline scolare care au in comun anumite obiecti%e& metodologii
'., e structurat pe F arii curriculare desemnate pe baza importantei diferitelor domenii , precum si
pe cone4iunile dintre acestea: limba si comunicare
matematica si stiinte ale naturii
om si societate
arte
educatie fizica si sport
te!nologii
consiliere si orientare
Aria curriculara trebuie sa ramana aceeasi pe toata durata in%atamantului obligatoriu, dar ponderea
pe cicluri si clase este %ariabila
*icluri curriculare # periodizari ale scolaritatii ce au in comun obiecti%e specifice< grupeaza mai
multi ani de studiu
- ciclul prescolar
ciclul primar
ciclul secundar inferior (gimnazial)
ciclul secundar superior (liceu)
ciclul in%atamantului uni%ersitar
TI1U%I DE *U%%I*ULUM
In literatura de specialitate e4ista o tipologie a '. din 2 perspecti%e : a cercetarii fundamentale si a
cercetarii aplicati%e
I. /in persp. cercetarii fundamentale:
1. '. general - are ca obiecti% oferirea unei baze de cunostinte pt. toti cursantii pe parcursul
diferitelor etape de pregatire.
cuprinde trunc!iul comun de materii obligatorii pentru toti ele%ii, pana la K?M din totalul
disciplinelor
2. '. specializat sau de profil ( repr. seturile de discipline care tind sa formeze cunostinte si %alori
specifice, abilitati si competente pe domenii particulare de studiu (te!nic, artistic, teoretic, sporti%)
23
3. '. subliminal sau ascuns - repr. totalitatea %alorilor si e4perientelor de in%atare pe care inst. de
in%. le transmite fara ca acestea sa fie pre%azute in programul educati% (reguli, principii, con%eniente,
proceduri)
- in acest conte4t scoala formeaza o serie de conduite si atitudini: a sti sa
petreci timpul liber, a te apara, a te face placut, a in%ata sa ai succes, a-ti afirma opiniile, a alege, a fi
autonom etc.
5. '. informal ( se refera la oportunitatile si e4perientele de in%atare oferite de inst. din afara sist.
de in%atamant(mass-media, muzee, alte ins. culturale si religioase, comunitati locale, familia) care
transmit %alori, formeaza atitudini si competente intr-o maniera complementara scolii
II. /in pers. cercetarii aplicati%e:
1. '. formal ( ansamblul documentelor scolare de tip reglator , in cadrul carora se
consemneaza datele initiale pri%ind procesele educati%e si e4perientele de in%atare pe care inst. de
in%atamant le ofera cursantilor in functie de etapa de pregatire
2. '. recomandat ( oferta pusa la dispozitie de catre e4perti si specialisti , din care deri%a o
serie si %alori ce se propun utilizatorilor
3. '. scris ( acea ipostaza a '. e4plicitat in diferite documente scolara, care reprezinta
produsele curriculare (planuri de in%atamant, programe scolare)
5. '. e4clus ( acele ipostaze ale '. care nu au fost introduse in materia de predare din anumite
ratiuni
B. '. predat ( totalitatea cunostintelor , deprinderilor, atitudinilor incluse efecti% in predare
de catre toti actorii implicati in procesul educati%(profesori si ele%i)
6. '. suport ( toate materialele curriculare aditionale (culegeri, caiete didactice, g!iduri, mi9l.
multimedia)
F. '. in%atat sau realizat ( totalitatea ac!izitiilor acti%e sau interiorizate de catre ele%i in proc.
de predare-in%atare
K. '. testat ( e4perienta de in%atare transpozitionata in teste, probe de e4aminare si alte
instrumente de apreciere a progresului scolar, etalata prin totalitatea instrumentelor de e%aluare
". '. local sau zonal ( oferta educationala de care beneficiaza doar cursantii dintr-un spatiu
geografic determinat, deoarece se considera ca anumite %alori sau cunostinte prezinta un interes special
(cele etnografice, folclor, geografice, ling%istice)
1?. '. nucleu ( e4presia curriculara a trunc!iului comun, care cuprinde acel set de elemente
esentiale pt. orientarea in%atarii la o anumita disciplina
11. '. /. S. ( ansamblul proceselor educati%e si al e4perientelor de in%atare pe care fiecare
scoala le propune in mod direct ele%ilor sai in cadrul ofertei curriculare proprii.
- are 3 %ariante: I curriculum nucleu aprofundat
I curriculum e4tins
I curriculum elaborat in scoala
'. nucleu aprofundat ( acea forma de '/S care urmareste aprofundarea obiecti%elor de referinta
ale '. nucleu , in nr. ma4im de ore pre%azut in pla9a orara a unei discipline
'. e4tins ( forma de '/S ce urmareste e4tinderea obiecti%elor si continuturilor din '. nucleu prin
noi ob. de ref. si noi continuturi, in nr. ma4im de ore pre%azut de pla9a orara a unei discipline
'. elaborat in scoala ( forma de '/S prin care scoala poate concepe si propune o disciplina noua ,
cu programa, ob. si continuturi noi, diferite de cele e4istente in planul cadru si trunc!iul comun
La ni%elul in%. liceal '/S se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline optionale:
o. de aprofundare
o. de e4tindere
o. preluat
o. ca disciplina noua
o. integrat
/;'-.+,)+ '-RRI'-LAR+
25
'ontinutul procesului educati% se organizeaza si planifica prin documente scolare sau
documente(produse) curriculare. +4ista mai multe tipuri de produse curriculare, dupa importanta lor:
1. obiecti%ari primare ( planul de in%atamant
- programele scolare
2. obiecti%ari secundare ( manuale
- metodicile speciale
3. obiecti%ari tertiare ( orare
- planificari calendaristice
- proiecte pedagogice
I. 1lanul cadru de inatamant # document oficial in care se structureaza continutul
in%atamantului pe ni%eluri si profiluri de scoli.
- in el se stabileste nr. de ore (ma4i&minim) pe diferite discipline&arii
curriculare
-este o baza de pornire ( in locul unui cardu unic pt. toate scolile de
acelasi tip, prin planul cadru se fi4eaza un trunc!i comun de discipline obligatorii(FB-K?M din totalul
disciplinelor) , inst. scolare a%and posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul
educati%
II# 1rograma scolara ( acel document care configureaza continutul procesului instructi%
educati% la o disciplina
- instrumentul de la care se porneste proiectarea didactica
- elemente ';.7;,+,)+ :
Not de prezentare # o prezentare a disciplinei care oferN o imagine de ansamblu asupra
programei, oferN denumirile disiplinelor studiate Oi repartizarea lor pe clase, cu specificarea numNrului de
ore pe sNptNmPnN, elementele care au stat la baza elaborNrii programei, descrie parcursul disciplinelor,
argumenteazN structura didacticN adoptatN, sintetizeazN recomandNri semnificati%e, prezintN dominantele
curriculum-ului.
Obiectivele cadru 8i de referin - cu care se opereazN Qn programele Ocolare proprii
Qn%NRNmPntului obligatoriu, respecti% pPnN Qn clasa a *III-a (inclusi% Qn aceastN clasN) sau competenele
generale Oi cele specifice (cu care se opereazN Qn programele Ocolare pentru clasele a I0-a - a 0II-a).
Obiectivele cadru sunt obiecti%e cu grad ridicat de generalitate Oi de comple4itate - se referN la
formarea unor competenRe Oi atitudini specifice disciplinei Oi sunt urmNrite de-a lungul mai multor ani de
studii. +le se stabilesc Qn mod unic, la ni%el naRional Oi sunt cuprinse Qn programele Ocolare. 'u ele se
opereazN Qn programele Ocolare proprii Qn%NRNmPntului obligatoriu, respecti% pPnN Qn clasa a *III-a
(inclusi% Qn aceastN clasN).
/in obiecti%ele cadru deri%N obiectivele de referin, care se stabilesc Qn mod unic, la ni%el
naRional- cuprind rezultate aOteptate ale Qn%NRNrii pentru fiecare an de studiu.
Competenele generale i competenele specifice
Competenele reprezintN ansambluri integrate de cunoOtinRe, capacitNRi Oi abilitNRi de
aplicare, operare Oi transfer al ac!iziRiilor, care permit desfNOurarea cu succes a unei acti%itNRi, rezol%area
eficientN a unei probleme sau a unei clase de probleme& situaRii< competenRele au componente cogniti%e&
intelectuale, afecti%-atitudinale Oi psi!omotorii.
Competenele specifice deri%a din cele generale, pentru un an de studiu Oi lor le sunt asociate
unitNRi de conRinut, %alori Oi atitudini, care ar putea fi construite Qn interdependenRN cu formarea
competenRelor educaRionale generale, precum Oi sugestii metodologice generale. 'orelaRia propusN Qntre
competenRele specifice Oi unitNRile de conRinut are Qn %edere posibilitatea ca orice competenRN specificN sN
poatN fi atinsN prin diferite unitNRi de conRinut, nee4istPnd o corespondenRN biuni%ocN Qntre acestea. 7e baza
competenRelor specifice, se formuleazN competenele derivate, care %or fi %izate Qn cadrul acti%itNRii
educaRionale.
2B
Valori i atitudini - in%entare& seturi de finalitNRi de ordin general, care nu pot fi e4primate
Qn termeni de acRiuni sau comportamente obser%abile Oi uOor e%aluabile, la a cNror dez%oltare contribuie
disciplinele studiate.
Sugestii metodologice - oferite ca spri9in pentru realizarea demersurilor didactice,
referitoare la: desfNOurarea proceselor formati%e de predare, Qn%NRare Oi e%aluare< organizarea acti%itNRilor
de Qn%NRare Oi a situaRiilor de Qn%NRare< construirea Oi utilizarea strategiilor de instruire Oi Qn%NRare< alegerea
Oi utilizarea metodelor de Qn%NRNmPnt< necesitatea asigurNrii cone4iunilor conceptuale Oi metodologice<
asigurarea potenRialului educati% al disciplinei< asigurarea unei comunicNri didactice eficiente, asigurarea
unui mediu de Qn%NRare stimulati%, care sN promo%eze Qn%NRarea acti%N, atitudinea poziti%N Oi responsabilN<
selectarea Oi %alorificarea resurselor materiale necesare< manifestarea fle4ibilitNRii Qn gPndire Oi a
creati%itNRii cadrului didactic.
Standardele curriculare de performan - reprezintN un sistem de referinRN comun Oi
ec!i%alent la sfPrOitul unei trepte de Ocolaritate, care permite e%idenRierea progresului realizat de ele%i de
la o treaptN de Ocolaritate la alta (sunt standarde naRionale) +le sunt criterii de e%aluare a calitNRii
procesului de Qn%NRare, specificNri de performanRN care indicN gradul Qn care sunt atinse obiecti%ele
curriculare, sunt QnsuOite cunoOtinRele, sunt formate capacitNRile Oi comportamentele stabilite prin
curriculum.
Exemple de activiti de nvare , care propun posibile modalitNRi concrete Oi di%erse de
organizare a acti%itNRii educaRionale Qn clasN. +le sunt construite astfel QncPt sN %alorifice e4perienRa
cogniti%N a ele%ilor, sN Qi spri9ine constructi% Qn acti%itatea de cunoaOtere Oi sN permitN %alorificarea unor
strategii didactice Qn conte4te %ariate de Qn%NRare.
Coninuturile care pot fi %alorificate pentru atingerea obiecti%elor cadru Oi de referinRN Oi a
competenRelor generale Oi specifice solicitate prin curriculum< conRinuturile sunt structurate Oi organizate
Qn 9urul unor teme.
'omponenta generala a programei include asadar:
prezantarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare
prezentarea ob. generale ale sist. de in%. national
precizarea ob. instructi%-educati%e ale ni%elului&profilului de in%. pt care au fost concepute
programele
planul de in%. insotit de precizari referitoare la aspectele particulare ale rolului ariei curriculare
respecti%e si relatiile ei cu celelalte arii apropiate
principiile didactice fundamentale, corelate cu ob. urmarite prin programa respecti%a
'omponenta particularizata la o arie curriculara cuprinde urm. elemente:
prezentare a disciplinei&ariei respecti%e
ob. generale
ob. de referinta pe ani de studiu
teme sugerate spre studiere
sugerarea unor acti%. de in%atare
sugerarea unor metodologii de predare
sugestii pri%ind e%aluarea rezultatelor ele%ilor
precizarea standardelor nationale ale ele%ilor(ni%el minim&mediu&ma4im)
III# Manualul scolar ( instr. de lucru cel mai important (pt ele%i&pt. profesor)
- concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau e4periente de in%atare
- continuturile in%atarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole,lectii,teme
- are urm. functii pedagogice:
a) f. de informare realizata prin mi9loace didactice si grafice specifice
b) f. de formare a cunostintelor & capacitatilor %izate de ob. instructi%-educati%e
c) f. de antrenare a capacitatilor cogniti%e, afecti%e, psi!o-motrice sau a aptitudinilor
d) f. de autoinstruire
26
IV# Alte suporturi curriculare ( materiale didactice sau documente destinate ele%ilor & prof.
T 9 , 1%&*ESUL DE INVATAMANT
7rocesul de in%atamant ( ppalul subsistem al sist. de in%atamat in cadrul caruia se
realizeaza instruirea si in%atarea ele%ilor si studentilor prin intermediul acti%itatilor proiectate, organizate
si diri9ate de catre profesori, in conformitate cu anumite norme si principii dicatice, intr-un conte4t
metodic adec%at, apeland la resurse materiale si didactice potri%ite, in %ederea atingerii dezideratelor
educati%e.
- reprez. dimensiunea dinamica a sist. de in%. (deoarece in cardul lui are loc acti%. de
in%atare iar ele%ii si studentii sunt indrumati de catre profesori cum sa in%ete).
- functiile generale ale sist. de in%atamant sunt realizate in cadrul procesului de in%atamant
prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierar!izate pe cicluri si
ani de studii.
- dpd% structural si functional proc. de in%. este subordonat sist. de in%atamant
- pe de alta parte, dimensiunea operationala a proc. de in%. , dependenta de decizia
profesorului, ii confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea , realizarea si dez%oltarea
instruirii
7rocesul de in%atamant este asadar un ansamblu de acti%itati organizate si diri9ate care se
desfasoara etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane pregatite in acest
scop, in %ederea indeplinirii anumitor obiecti%e instructi%-educati%e
- in cadrul proc. de in%. se desfasoara urmatoarele tipuri de acti%itati:
a. de predare, in%atare si e%aluare
b. manageriale
c. economico-financiare
d. administrati%-gospodaresti
e. in afara clasei si a scolii
- fiecare dintre ele are un anumit specificin fct. de natura acti%itatii, de tipul de scoala si de treapta
de scolarizare
a. act. de predare, in%atare si e%aluare ( esenta proc. de in%atamant (cu frec%enta cea mai
mare), ei fiindu-i subordonate celelalte tipuri de acti%itati
b. act. manageriala ( actiuni de planificare si programare, de organizare si coordonare ,
control si indrumare, atat la ni%elul institutiei de in%atamant cat si la ni%elul formatiunilor de studiu
c. act. ec-financiara ( gestionarea fondurilor banesti alocate prin buget ( cea mai mare parte
din buget ( salarii si intretinere)
d. act, adm ( gospodareasca ( are scop mentinerea functionalitatii spatiilor de in%atamant si a
mediului ambiental, cu respectarea normelor igienico-sanitare
e. act. din afara clasei&scolii ( consultatii si meditatii, act. cultural-artistica si sporti%a, in
cercuri pe obiecte de studii, e4cursii si %izite, acti%. cu parintii, act. de orientare scolara si profesionala
'u alte cu%inte, proc. de in%atamant poate fi definit si ca un ansamblu de elemente (obiecti%e,
continuturi, resurse umaneDpersonal didactic, de conducere, au4iliar si administrati%, ele%i$, resurse
materiale Dspatii de in%atamant, materiale didactice, terenuri&baze sporti%e$, strategii de instruire, te!nici
de e%aluare), care interactioneaza in cadrul unei acti%itati comple4e , desfasurate in mod organizat si
sistematic, pt realizarea unor finalitati dinainte stabilite

A@;R/ARI SIS)+.I'+, 8-,')I;,AL+ SI ;7+RA)I;,AL+ AL+ 7R;'. /+ I,*.
; descriere sistemica a proc. de in%. se poate realiza din 3 pd%:
1. functional
2F
2. structural
3. operational
1. Sub aspect /UN*TI&NAL , trebuie sa stim care sunt o!iectiele sistemului , ce tinteste
sa faca si ce obtine.
- o!iectiele pedagogice e4prima finalitatile la care trebuie sa se a9unga in procesul de predare-
in%atare in functie de anumite prioritati.Acestea stabilesc: I ce sa cunoasca ele%ul din cadrul unui obiect
de studiu
I ce deprinderi, capacitati intelectuale, con%ingeri,
sentimente si atitudini sa-si formeze
- de precizarea corecta si completa a obiecti%elor pedagogice %or depinde: stabilirea continutului,
alegerea strategiilor, a formelor de organizare si e%aluarea performantelor.
2. dpd% ST%U*TU%AL , functionarea sistemului are la baza resurse (umane, materiale
si financiare), continuturi, forme de oragizare a actiitatilor, strategii didactice etc.
a. %esursele umane ( profesorul ( proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma, controleaza
procesul de in%atamant (presupune competenta , tact pedagogic, stil modern de predare)
- ele%ul ( a 2-a resursa ( participa la proc. de in%. atat ca obiect, dar mai ales
ca subiect al educatiei
%esurse materiale ( cuprind mi9loacele de in%atamant si pe cele financiare(bugetul
in%atamantului)
b. *ontinuturile inatamantului ( %alorile stiintifice, te!nice si umaniste, structurate in
programele si manualele scolare pe baza unor criterii
- stabilit in concordanta cu obiecti%ele pedagogice, orienteaza
intregul proces de predare-in%atare si e%aluare
c. /ormele de organizare a acti%. didactice asigura aplicarea si realizarea obiecti%elor&
continuturilor prin lectii desfasurate in clase, laboratoare, ateliere scolare, terenuri, %izite, e4cursii
didactice
- aceste acti%. se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs, semestru,
an scolar) intr-un spatiu scolar dotat cu mi9loace si materiale necesare
d. Strategiile didactice ( instrumentele de realizare a obiecti%elor pedagogice si a
continuturilor
- sunt dependente de obiecti%e si continuturi cat si de ni%elul ele%ilor, de
conostintele lor anterioare
- pot fi: I e4plicati%-demonstrati%e
I algoritmice
I euristice
I inducti%e
I deducti%e
I combinate
- dimensiunea structurala a procesului de in%atamant anga9eaza si raporturile contractuale stabilite
de scoala cu comunitatea teritoriala si locala ( agenti sociali, consiliile parintilor) ( pot fi atrase noi resurse
(materiale, umane financiare, informationale)
3. Sub aspect &1E%ATI&NAL urmarim actiitatea concreta de predare-inatare-
ealuare realizata de cadrul didactic cu ele%ii & studentii, metodele si strategiile didactice folosite
- proc. de in%atamant este o acti%itate la care participa simultan cadrele didactice (acti%. de
predare) si ele%ii (de in%atare)
2K
- asadar, proc. de in%atamant include ca elemente componente predarea si in%atarea , aflate in
stransa legatura.
Actiunea realizata de cadrul didactic include urm. 5 operatii:
1. definirea o!# pedagogice operationale ale acti%. didactice
2. sta!ilirea continutului acti%itatii didactice
3. aplicarea metodologiei necesare pentru reusita acti%itatii didactice
5. asigurarea ealuarii rezultatelor acti%itatii didactice
7t. ca procesul de predare sa-si atinga obiecti%ele, prof. trebuie sa aiba in %edere urm. aspecte:
Ldesignul predarii sa fie conceput a. i. sa asigure timp si spatiu pt. acti%itati de in%atare
indi%iduala ( e%itarea tendintelor de segregare sau izolare in clasa)
L sa se asigure metode specifice si suporturi de inatare pt# eleii cu dificultati si pt cei cu
cerinte speciale , precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari
L programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pt fiecare caz in parte (de
e4. in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale)
L crearea unui mediu de inatare eficient( prin satisfacerea optiunilor ele%ilor pt anumite teme
de in%atare, tipuri de proiecte sau modalitati de munca) pt toti precum si a unui climat de respect si
acceptare a diferentelor
L utilizarea unor modalitati fle3i!ile de grupare a ele%ilor pt acti%itatile didactice, pe baza
ne%oilor de in%atare
Referitor la procesul de inatare , trebuie a%ute in %edere urmatoarele:
= implicarea actia a eleilor in proc. de in%atare, in ritm si la ni%ele de dificultate accesibile,
utilizand interactiuni in perec!i si grupuri mici
= relearea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi
= utilizarea stimularii, studiilor de caz si a pro!lematizarii in %ederea sustinerii curiozitatii, a
reflectiei si e%aluarii situatiilor #$ stimularea gandirii
= includerea in sec%enta de predare a feed-!ac:-ului
= sporirea aplicatiilor practice , e e3ercitiilor si diersificarea pro!lemelor supuse spre
rezol%are
= tratarea egala a tuturor ele%ilor
= crearea unei atmosfere de cola!orare , lucru in ec!ipa in locul uneia de concurenta&ri%alitate
= sarcini de lucru autentice, cu releanta in %iata reala
= empatia
In ceea ce pri%este ealuarea, ac. trebuie sa aiba in %edere urmatoarele:
2"
S sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, autentica in continut si in
performantele proiectate
S sa fie utilizata in ppal ealuarea de progres (ac!izitiile indi%iduale) in locul celei normati%e
(ac!izitiile sunt comparate cu norma de grup)
- progresia in%atarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de
performanta
';,'L-JI+: *omponentele de !aza ale sist# de inatamant:
o!iectiele in%atamantului
agentii actiunii (profesori, ele%i)
campul relational (prof-ele%i & ele%-ele%)
principiile proc. de in%atamant
continutul in%atamantului
metode de in%atamant
mi2loace de in%atamant
forme de organizare si proiectare didactica
ealuarea in proc. de in%atamant
TEMA ; , INVATA%EA
';,'+7):
In%atarea # munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre ele%i, in
%ederea
insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare dez%oltarii continue
a
personalitatii
: poate fi definita ca act de elaborare de operatii si de strategii mintale&cogniti%e
Aspecte ale inatarii,
Aspectul procesual al in%atarii - cuprinde momente sau procesele care compun o sec%enta
de in%atare .In acti%itatea procesuala se disting urmatoarele etape:
perceperea materialului
intelegerea acestuia
insusirea cunostintelor
fi4area in memorie
aplicarea cunostintelor
actualizarea cunostintelor
transferul cunostintelor
Aspectul moti%ational al in%atarii ( se refera la gradul de implicare a ele%ului in actul in%atarii si in
realizarea sarcinilor de instruire.
.oti%atia in%atarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza , sustin energetic si
directioneaza acti%itatea de in%atare.
In concluzie putem defini in%atarea scolara ca procesul de ac!izitie mnezica, de asimilare acti%a de
informatii, de formare de operatii inielectuale, de priceperi si deprinderi intelectuale&motorii si de
atitudini.
';,/I)II AL+ I,*A)ARII
3?
A. '. interne
@. '. e4terne
A# *onditii interne
In procesul in%atarii sunt implicate
a. pe de o parte ma9oritatea proceselor cognitie, olitie, afectie, apoi atentia, lim!a2ul,
motiatiile, aptitudinile, interesele, fiecare a%and un rol bine definit.
b.pe de alta parte sunt implicati si factori !iologici si psi6ologici ce determina eficienta sau
ineficienta acesteia.
1. 7erceptiile I rol important in in%atare deoarece ofera materialul necesar reprezentarilor,
memoriei si gandirii, diferentiaza un obiect de altul prin reflectarea structurii si a semnificatiei
Astfel in procesul in%atarii profesorul trebuie sa aiba in %edere dez%oltarea la ele%i a diferitelor
tipuri de perceptie, mai ales a celei %izuale (apro4. "?M din informatii ne %in pe aceasta cale)
I pe baza perceptiei se dez%olta si spiritul de obser%are
Astfel perceperea acti%a a obiectelor si fenomenelor %a fi insotita de e4plicatiile %erbale ale
profesorului, pt. a completa prin informatii suplimentare imaginile ele%ilor asupra acestora.
2. Reprezentarile I ofera materialul necesar gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni, legi,
reguli, principii, precum si memoriei, pt. a fi folosit mai tarziu prin actualizare
3. Gandirea I rol esential in procesul in%atarii
I proces de formare a conceptelor si structurilor operationale , de intelegere a realitatii
si adaptare prin rezol%are de probleme
5. .emoria I constituie baza acti%itatii de in%atare
Iproces psi!ic de intiparire si stocare a informatiei, de reactualizare, prin recunoastere
sau reproducere a acesteia intr-o forma selecti%a.
7t. a creste eficienta in%atarii ( cand materialul de in%atat este redus ca %olum si usor de inteles -$
repetari concentrate & reproduceri prin mecanismul asociatiilor
- cand materialul este %oluminos -$ fragmentarea lui, esalonarea
repetarilor
7rofesorul =trebuie sa foloseasca e4ercitii de repetare logica si creati%a, sa aiba in %edere
dez%oltarea la ele%i a memoriei %oluntare, a rapiditatii, a %olumului, promptitudinii si fidelitatii acesteia.
= %a cauta sa e%ite oboseala ele%ilor prin crearea de moti%atii , caracterul inteligibil al
continutului transmis si intelegerea acestuia folosind materialul didactic si metodele participati%e
Asadar conditiile unei memorari eficiente sunt:
cunoasterea de catre ele%i a scopului memorarii (moti%atia)
intelegerea cunostintelor
repetarea perse%erenta a materialului pentru fi4area temeinica
cunoasterea rezultatelor si autoreglarea
B. Imaginatia I proces de constructie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea e4perientei
anterioare
I are rol deosebit in elaborarea de produse noi, originale
'rearea de imagini noi are loc cu a9utorul unor procedee cum sunt: reorganizarea cunostintelor,
combinarea si recombinarea lor, disocierea si fuzionarea in forme noi, metaforizarea, sc!ematizarea etc.
6. Atentia I prin intermediul ei se realizeaza orientarea selecti%a si concentrarea proceselor psi!ice
in scopul cunoasterii materialului de in%atat, care este selectat si filtrat in functie de interese si moti%atii
I eficienta in%atarii depinde in mare masura de concentrarea si stabilitatea atentiei, de
distributi%itatea si fle4ibilitatea ei.
31
+le%ii nu pot a%ea o atentia concentrata mai mult de 1B-2? de minute. /e aceea trebuie e%itata
supraincarcarea cu material de in%atat iar la unele lectii mai grele sunt necesare sarcini concrete de lucru,
metode %ariate, materiale didactice si forme distracti%e.
b. 8actori biologici : %arsta, starea sanatatii organismului, potentialul genetic, somnul, bioritmul
intelectual etc.
8actori psi!ici : ni%elul de inteligenta, aptitudinea scolara, aptitudini speciale, spiritul de
obser%are etc.
'# *onditii e3terne
Includ a. factori socio-organizationali
b. factori temporali
c. factori psi6oergonomici
/e asemenea statusul profesorului este f. important.
7rofesorul trebuie sa fie pregatit pentru acti%itatile didactice. Aceasta pregatire incepe cu
alcatuirea planificarii materiei de predat (%a preciza la fiecare capitol nr. de lectii, scopul, obiecti%ele
operationale, strategiile didactice si instrumentele de e%aluare a cunostintelor sau deprinderilor). 7e baza
planificarii %a elibera proiectele didactice tinand seama de pre%ederile programei scolare, de manual, de
ni%elul de cunostinte al ele%ilor
/upa fiecare lectie profesorul trebuie sa se autoanalizeze (cat a reusit sa transmita, daca
ele%ii au inteles, cum ar trebui sa procedeze la lectiile urmatoare)
/upa fiecare capitol este bine sa testeze ele%ii pentru a se con%inge sa si-au insusit
cunostintele pentru a trece la capitolul urmator
;rganizarea acti%itatii de in%atare trebuie sa inceapa o data cu fiecare lectie. In acest scop,
dupa ce a realizat predarea unui obiecti% operational, profesorul %a face fi4area cunostintelor (c!estionare
orala, aplicatii practice, rezol%ari de e4ercitii sau probleme) apoi %a trece la obiecti%ul urmator, iar in
final %a face o fi4are generala, dupa care %a urma tema pentru acasa.La anumite lectii %a elabora fise de
lucru, %a organiza in%atarea in grup, acti%itati independente
a. 8actorii socio-organizationali se refera la modalitatile de organizare a procesului in%atarii de
catre scola, profesor, familie, mass-media
Scoala,
functionalitatea spatiilor scolare si di%ersificarea lor in functie de situatiile de in%atare,
sc!imbarea locurilor de in%atare (cabinete, laboratoare, Sali de clasa)
atmosfera de munca din scoala si din clasa de ele%i
orarul scolii
materialul didactic, te!nicile audio%izuale
dotarea laboratoarelor si mobilierul
1rofesorul,
trebuie sa organizeze in%atarea a. i. sa-i creeze fiecarui ele% conditii sa in%ete, in raport cu
posibilitatile lui, cu ritmul sau de munca intelectuala
materialul prezentat trebuie sa fie accesibil, adec%at ni%elului de gandire si de cunostinte al
ele%ului, sa fie structurat logic si prezentat in mod gradat: de la simplu la comple4, de la usor la greu, de la
cunoscut la necunoscut
precizarea obiecti%elor la fiecare lectie si cunoasterea lor de catre ele%i
rele%area ideilor de %iata
integrarea noilor cunostinte in cele anterioare
crearea unei moti%atii optime a in%atarii
folosirea metodelor acti%-participati%e, a unor intrebari-problema , a dezbaterilor,
confruntari de idei
aplicarea si transferul cunostintelor
32
informarea ele%ilor asupra rezultatelor in%atarii
!# /actorii temporali
in%atarea esalonata in timp e mai eficienta decat in%atarea comasata
pauzele lungi sunt fa%orabile in%atarii unui material dificil ( se recomanda la inceput pauze
scurte&apoi din ce in ce mai lungi)
dupa o in%atare intensa e recomandata o stare de inacti%itate , odi!na acti%a sau somn
c. /actorii psi6oergonomici ( decurg din relatia om-masina , intrucat scoala moderna utilizeaza
pe scara tot mai larga te!nici audio-%izuale, calculatoare, masini de instruire si e%aluare a rezultatelor,
aparate, instrumente si utila9e
ofera un potential de informare , moti%are si formare a ele%ilor, spri9inindu-i.
7e langa acesti factori mai e4ista o serie de factori:
- factori stresanti
- factori fizici (zgomote puternice, aer poluat)
- factori fiziologici (starea sanatatii, subnutritia)
- factori psi6osociali (supraincarcarea, relatii tensionale)
care scad eficienta in%atarii si randamentul scolar
TI1U%I -STILU%I. DE INVATA%E
+le%ii prefer< s< =ne>e =n diferite moduri: unora le place sN studieze singuri, sN acRioneze Qn
grup, altora s< stea lini8ti>i deoparte 8i s<-i o!sere pe alRii. AlRii preferN sN facN cPte puRin din fiecare.
.ulRi oameni Qn%aRN Qn moduri diferite faRN de ceilalRi Qn funcRie de clasN socialN, educaRie, %PrstN,
naRionalitate, rasN,culturN, religie.
Stilul de =n<>are se referN la ?simpla preferin>< pentru metoda prin care =n<><m 8i ne
aducem aminte ceea ce am =n<>at@< se refera la faptul cN indiizii proceseaz< informa>iile =n diferite
moduri, care implicN latura cogniti%N, elemente afecti%-emoRionale, psi!omotorii Oi anumite caracteristici
ale situaRiilor de Qn%NRare.
8iecare dintre noi are o capacitate de a Qn%NRa Qn diferite moduri. 7entru a determina ce stil de
Qn%NRare a%em, trebuie obser%am modul in care in%NRNm ce%a nou.
SpecialiOtii subliniazN rolul deose!it pe care =l 2oac< cadrele didactice, contribuRia acestora TQn
meseria de a-i Qn%NRa pe ele%i cum sN Qn%eReA adaptatN ne%oilor, intereselor, calitNRilor personale,
aspiraRiilor, stilului de Qn%NRare identificat.
In%atarea OcolarN este marcatN de diferente indi%iduale, de stiluri diferite Qn care ele%ii in%atN.
+4istN o mare %arietate de astfel de stiluri. +le%i diferiti in%atN Qn moduri diferite. 8iecare are modul lui
preferat de a in%Nta< fiecare parcurge o situatie de in%Ntare Qn maniera sa personalN< fiecare reactioneazN Qn
felul lui Qn fata unei sarcini de in%Ntare< fiecare se anga9eazN in c!ip personal Qn solutionarea problemei<
fiecare are sensibilitatea lui la anumite lucruri Oi ritmul propriu de in%Ntare< fiecare QOi elaboreazN un stil de
a gPndi, de a memoriza etc. +le%i diferiti se folosesc de stiluri diferite. In acti%itatea lor de in%Ntare
independentN, ca Oi Qn acti%itatea din clasN, ei folosesc pe cont propriu asemenea stiluri. /e e4emplu, unii
ele%i in%atN mai bine un continut e4trem de structurat, de sec%ential, altii, dimpotri%N, principii generale<
unii pot in%Nta cantitNti mari de detalii, c!iar de mare finete, in timp ce altii - aspectele globale, de sintezN
etc.
Recunoasterea si inRelegerea acestor diferente Qn stilurile de in%Ntare personale necesita, acceptarea
si utilizarea unei mari %arietati de metode, procedee, materiale didactice de prezentare a continuturilor noi.
+4istN mai multe stiluri de Qn%NRare
Dup< analizatorul implicat sunt 3 stiluri de Qn%NRare de bazN:
1.%izual - puncte tari:
UOi amintesc ceea ce scriu Oi citesc
Le plac prezentNrile Oi proiectele %izuale
33
UOi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole Oi !NrRi
UnReleg cel mai bine informaRiile atunci cPnd le %Nd
2.auditi%: punctele tari:
UOi amintesc ceea ce aud Oi ceea ce se spune
Le plac discuRiile din clasN Oi cele Qn grupuri mici
UOi pot aminti foarte bine instrucRiunile, sarcinile %erbale&orale
UnReleg cel mai bine informaRiile cPnd le aud
3. tactil-Vinestezic: punctele tari:
UOi amintesc ceea ce fac Oi e4perienRele personale la care au participat cu mPinile Oi Qntreg
corpul (miOcNri Oi atingeri)
Le place folosirea instrumentelor sau preferN lecRiile Qn care sunt implicaRi
acti%i&participarea la acti%itNRi practice
UOi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fNcut o datN, le-au e4ersat Oi le-au aplicat Qn
practicN (memorie motricN)
Au o bunN coordonare motorie
Dup< eficien, Qn%NRarea poate fi:
1.recepti%-reproducti%N
2.inteligibilN
3.creati%N
Dup< modul de organizare a materialului de in<>at, distingem:
1. Qn%NRare programatN
2. euristicN,
3. algoritmicN,
5. prin modelare
B. rezol%are de probleme,
6. prin descoperire inducti%N, deducti%N analogicN Oi pe sec%enRe operaRionale
Dup< operaiile i mecanismele gndirii implicate =n =n<>are, deosebim:
1. Qn%NRare prin obser%are,
2. imitare,
3. prin condiRionare refle4N,
5. condiRionare operantN,
B. prin descriminare,
6. asociere %erbalN,
F. prin identificare
An func>ie de coninutul nvrii, adicN de ceea ce se Qn%aRN, deosebim:
1. Qn%NRarea senzorio-motorie (Qn%NRarea deprinderilor),
2. Qn%NRarea cogniti%N (Qn%NRarea noRiunilor),
3. Qn%NRarea afecti%N (Qn%NRarea con%ingerilor, sentimentelor, atitudinilor)
5. Qn%NRarea conduitei moral-ci%ice.
/orme de in<>are
1.An<>area spontan<
2.Inatarea neorganizat< din cadrul familiei sau al profesiunilor
3. In<>area scolar< - are un caracter sistematic, organizat
- este diri9atN de cNtre profesor
35
- se realizeazN cu a9utorul unor metode Oi te!nici eficiente de Qn%NRare
respectPnd principiile didactice
- este supusN feed-bacV-ului, pe baza %erificNrii Oi e%aluNrii permanente
a rezultatelor obRinute de ele%i, fiind amelioratN prin corectarea greOelilor.
5.An<>area social< constN Qn insuOirea e4perienRei social-istorice de cNtre tPnNra generaRie, Qn
scopul formNrii comportamentului social.
+4istN de fapt, douN forme mari de Qn%NRare Qn care se QncadreazN toate tipurile analizate mai sus:
spontanN Oi sistematicN.
In concluzie, nu se fac aprecieri daca un stil de in%atare este mai bun decat altul. 7rincipalul este ca
fiecare ele% tinde sa-si formeze, cu timpul, un stil propriu de in%atare, si pe care, practicPndu-1 sistematic,
se %a gasi intr-o situatie confortabila.
7rofesorul trebuie sa e%alueze corect diferite stiluri de in%atare si sa elaboreze lectii care sa se
adreseze acestor stiluri< sa permita fiecarui copil sa in%ete folosind stilul sau specific.
TEMA )B C 1%EDA%EA
*&N*E1T
7rin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de te6nici de Dmunca@#
7redarea reprezinta actiunea comple3a a cadrului didactic, care presupune:
prezentarea unui material concret si&sau %erbal: date, informatii,e%enimente, modele
materiale, modele ideale etc.<
organizarea si conducerea unor actiitati in care sa se %alorifice materialul concret si
%erbal oferit<
acordarea de spri2in ele%ilor pentru a putea o!sera, analiza, compara, aplica, sintetiza,
a!stractiza si reflectaE
e3tragerea esentialului (impreuna cu ele%ii) si fi4area lui in notiuni, concepte< 9udecati,
rationamente<
operationalizarea cunostintelor ele%ilor, prin conceperea si rezolarea de e4ercitii si
probleme, de sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea actiitatilor de munca
independenta#
7redarea ( actiitate de organizare si conducere a situatiilor de inatare, realizandu-se prin:
I precizarea obiecti%elor-cadru
I precizarea obiecti%elor de referinta
I precizarea continuturilor
Iprecizarea strategiilor
I precizarea metodelor de in%atare
7rocesul de predare se bazeaza pe comunicarea didactic<. 7rin comunicarea didacticN se
realizeazN interac>iunea profesor-ele, precum Oi anumite tipuri de rela>ii care influenReazN procesul de
predare: =relatii de sc!imb informaRii
= relatii de influenRare reciprocN
=relaRii de cooperare
=relaRii de preferinRN sau respingere a emiRNtorului de mesa9 didactic.
'a formN de comunicare didacticN, predarea const< =ntr-un sistem de opera>ii de selectare,
ordonare 8i adecare la nielul de gFndire al eleilor, a unui con>inut informa>ional 8i de
3B
transmitere a lui, folosind anumite strategii didactice, =n scopul realiz<rii cu eficien>< ma3im< a
o!iectielor pedagogice#
Un scoala contemporanN, centratN pe ele%, predarea este Qn strPnsN interacRiune cu Qn%NRarea Oi
e%aluarea, constituind un proces unitar.
Scopul predNrii este obRinerea de rezultate, de sc!imbNri comportamentale, care se realizeazN prin
in%NRare, rezultatele depinzPnd Oi de modul cum s-a desfNOurat e%aluarea. 7rin diferitele tipuri de feed-
bacV are loc reglarea Oi autoreglarea procesului de predare.
STILU%I DE 1%EDA%E
Stilul de predare se refera la :
- originalitatea in acti%itatea didactica
- la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor
- capacitatea de a imbogati practica scolara introducand %ariatie, acti%itati mai %ii, mai nuantate in
clasa
- capacitatea de a induce comportamente %ariate de in%atare c%ontribuind la modelarea stilurilor de
munca
Stilul de predare de%ine o necesitate Qn susRinerea unei prestaRii didactice de calitate Oi eficienta.
+ste de fapt abilitatea profesorului de a se comporta utilizPnd diferite stiluri educationale Qn %ederea
atingerii obiecti%elor.
Se disting un numNr de 1? stiluri didactice :
)# Stilul de comand< sau directi
- bazat pe autoritatea profesorului - comanda succesiunea acti%itNtilor
- sau acti%itNtile sunt impuse, Qn totalitate, prin intermediul programNrii (a programelor-
nucleu)
0# Stilul practic - bazat pe o e4plicatie precisN, apoi pe o e4ecutie prin imitatie din partea
subiectului
+# Stilul de reciprocitate - bazat pe e%aluarea reciproca, dupN criterii pregNtite de profesor
(ca Qn cazul acti%itNtii Qn ec!ipN, a in%atNrii Qn perec!i)
4# Stilul de autocontrol - cu accent pe autonomia subiectului Oi capacitNtile sale de
autoe%aluare
5# Stilul de incluziune - de includere a ele%ului Qn Qndeplinirea unor sarcini de ni%eluri
diferite, el fiind acela care decide la ce ni%el se poate implica
(# Stilul centrat pe descoperirea diri2at<
7# Stilul centrat pe descoperirea conergent< - menit sN conduca la descoperirea solutiei
unei probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gPndire criticN
9# Stilul centrat pe actiitate diergent< - ce conduce gPndirea pe traiectorii necunoscute,
neobiOnuite, spre solutii inedite, spre creati%itate
;# Stilul !azat pe proiectarea programului indiidual (personal)
)B# Stilul initiat de cel care inat< - acesta a%Pnd posibilitatea sa initieze e4perienRe proprii,
sa le proiecteze, sN le e4ceute Oi sN le e%alueze
36
TEMA )) C ST%ATE$II DIDA*TI*E
Strategia didactica # sistem comple3 si coerent de mi2loace, metode, materiale si alte resurse
educationale care izeaza atingerea unor o!iectie#
- ocupa un loc central Qn cadrul acti%itatii didactice, deoarece proiectarea si
organizarea lectiei se realizeaza Qn functie de decizia strategica a profesorului.
- este conceputa ca un scenariu didactic comple4, Qn care sunt implicati actorii
predarii - =natarii, conditiile realizarii, o!iectiele si metodele izate#
- prefigureaza traseul metodic cel mai potri%it, cel mai logic si mai eficient
pentru abordarea unei situatii concrete de predare si Qn%atare( astfel se pot pre%eni erorile, riscurile si
e%enimentele nedorite din acti%itatea didactica).
*omponente ale strategiei didactice:
sistemul formelor de organizare si desfasurare a acti%itatii educationale,
sistemul metodologic respecti% sistemul metodelor si procedeelor didactice,
sistemul mi9loacelor de Qn%atamPnt, respecti% a resurselor utilizate,
sistemul obiecti%elor operationale.
*aracteristici ale strategiei didactice:
implica pe cel care Qn%ata Qn situatii specifice de Qn%atare<
rationalizeaza si aduce continutul instruirii la ni%elul&dupa particularitatile
psi!oindi%iduale
creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente
ale procesului de instruire
presupune combinarea conte4tuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului
instructi%-educati%.
Tipuri de strategii didactice:
1. strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general<
2. strategii deductive( in%ers faRN de cele inducti%e) : general -$ particular,legi sau
principii-$ concretizarea lor Qn e4emple<
3. strategii analogice - predarea Oi Qn%NRarea se desfNOoarN cu a9utorul modelelor<
4. strategii transductive cum sunt e4plicaRiile prin metafore<
. strategii mixte: inducti%-deducti%e Oi deducti%-inducti%e<
!. strategii algoritmice: e4plicati%-demonstrati%e, intuiti%e, e4poziti%e, imitati%e, programate
Oi algoritmice propriu-zise<
". strategii euristice - de elaborare a cunoOtinRelor prin efort propriu de gPndire, folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, e4perimentul de
in%estigare, asaltul de idei, a%Pnd ca efect stimularea creati%itNRii.
Strategiile didactice sunt realizate cu a2utorul metodelor de predare 8i =n<>are( informati%e Oi
acti%-participati%e, de studiu indi%idual, de %erificare si e%aluare). Strategia nu se confunda cu metoda sau
cu metodologia didactica. Metoda %izeaza o actiitate de predare-=natare-ealuare. Strategia %izeaza
procesul de instruire =n ansam!lu si nu o secenta de instruire.
MET&DE DE INVATAMANT
G acele cai prin care eleii a2ung, in procesul de in%atamant, sub coordonarea educatorilor, la
do!andirea de cunostinte, deprinderi, la dezoltarea capacitatilor intelectuale si la alorificarea
aptitudinilor specifice#
Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in %ederea atingerii unui scop
- un instrument de lucru in acti%itatea de cunoastere si de formare a abilitatilor
3F
- este o te6nica de care profesorul si ele%ii se folosesc pentru efectuarea actiunii de
predare-in%atare< ea asigura realizarea in practica a unei actiitati proiectate mintal, conform unei
strategii didactice.
/unctii ale metodelor de in%atamant:
cognitia - de diri9are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte<
normatia - aspecte metodologice, respecti%, modul cum sa predea profesorul si cum sa
in%ete ele%ul<
motiationala - de stimulare a interesului cogniti%, de sustinere a procesului de in%atare<
formati-educati-compensatorie- de e4ersare, antrenare si dez%oltare a proceselor
psi!ice.
*aracteristici ale metodelor didactice:
1. sunt demersuri teoretico-actionale e4ecuti%e de predare- Qn%atare care asigura derularea si
finalizarea eficienta a procesului instructi%- educati%
2. sunt in acelasi timp demersuri in%estigati%e (de cunoastere stiintifica), de documentare si
e4perimental-aplicati%e contribuind la dez%oltarea teoriei si practicii pedagogice
3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice
5. se elaboreaza si implementeaza corelat cu:
Igradul si profilul Qn%atamPntului
I cu specificul disciplinei de Qn%atamPnt
I cu natura si specificul acti%itatilor didactice
Icu ni%elul de pregatire al celor care Qn%ata
B. se elaboreaza si se aplica Qn strPnsa legatura cu celelalte componente ale procesului de
Qn%atamPnt
6. se elaboreaza si se aplica Qn functie de particularitatile de %Prsta si indi%iduale ale agentilor
actului pedagogic<
F. contribuie la realizarea obiecti%elor didactice
K. au caracter dinamic (elimina Wuzurile moraleW si adopta noul, sunt desc!ise perfectionarilor)
". contribuie la realizarea eficienta a predarii-Qn%atarii(unele ser%esc Qn mai mare masura muncii
profesorului , Qn predare< altele ser%esc mai ales ele%ului, Qn%atarii)
1?. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adec%at si creator.
*lasificari ale metodelor de in%atamant:
1. din punct de %edere istoric,
a) met. clasice sau traditionale - e4punerea
- con%ersatia
- e4ercitiul
- demonstratia
b) met. de data mai recenta sau moderne - problematizarea
- e4punerea insotita de mi9loace te!nice
- modelarea
- algoritmizarea
- instruirea programata
2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor:
a) met. %erbale - bazate pe cu%antul scris sau rostit<
b) met. intuiti%e - bazate pe obser%area directa, concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor
realitatii sau a substitutelor acestora<
sau:
a) met. de comunicarc orala:
- metode e4poziti%e - po%estirea
3K
- e4punerea
- prelegerea
- e4plicatia
- descrierea
- metode interogati%e - con%ersatia euristica<
- metode care presupun discutii si dezbateri ( problematizarea
- brainstorming-ul<
b) met. bazate pe contactul cu realitatea- demonstratia, modelarea, e4perimentul
3. dupa gradul de anga2are a eleilor la lectie:
a) met. e4poziti%e sau pasi%e-pun accent pe memoria reproducti%a si ascultarea pasi%a<
b) met. acti%-participati%e - fa%orizeaza acti%itatea de e4plorare personala si interactiunea cu
ceilalti colegi
5. dupa forma de organizare a muncii:
a) met. indi%iduale - adresate fiecarui ele% in parte <
b) met. de predare-in%atare in grupuri de ele%i (omogene sau eterogene)<
c) met. frontale - aplicate in acti%itatile cu intregul efecti% al clasei<
d) metode combinate - alternari&imbinari intre %ariantele de mai sus
B. dupa functia didactica principala:
a) metode de predare si comunicare<
b) metode de fi4are si consolidare<
c) metode de %erificare si apreciere a rezultatelor acti%itatii scolare
6. in functie de a3a inatare -$ prin receptare (in%atare mecanica) ( prin in%atare prin descoperire
(in%atare constienta):
a) metode bazate pe in%atarea prin receptare ( e4punerea
- demonstratia cu caracter e4poziti%
b) metode care apartin preponderent descoperirii diri9ate:
- con%ersatia euristica
- obser%atia diri9ata
- instruirea programata
- studiul de caz etc.
c) metode de descoperire propriu-zisa - obser%area independenta
- e4ercitiul euristic
- rezol%area de probleme
- brainstorming-ul etc.
1rincipalele metode de inatamant,
1. +4punerea didactica
2. 'on%ersatia didactica
2.1. 'on%ersatia euristica
2.2. 'on%ersatia e4aminatoare (cate!etica)
2.3. 'on%ersatia in actualitate
3. .etoda demonstratiei
3.1. /emonstratia cu obiecte
3.2. /emonstratia cu actiuni
3.3. /emonstratia cu substitute
3.5. /emonstratia combinata
3"
3.B. /emonstratia cu mi9loace te!nice
5. .etoda obser%arii
B. Lucrul cu manualul
6. .etoda e4ercitiului
F. Algoritmizarea
K. .odelarea didactica
". 7roblematizarea
1?. Instruirea programata
11. Studiul de caz
12. .etodele de simulare
13. In%atarea prin descoperire
)#E3punerea didactica
Iconsta din prezentarea er!ala monologata a unui olum de informatie, de catre educator
catre educati, in concordanta cu preederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii
Imetoda de predare traditionala, %erbala, e4poziti%a
Ipoate imbraca mai multe ariante(in functie de %arsta ele%ilor si de e4perienta lor de %iata):
-po%estirea - prezentarea informatiei sub forma descripti%a sau narati%a, respectand
ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, e%enimentelor.
-e4plicatia - forma de e4punere in care predomina argumentarea rationala, facandu-
si loc de9a problemele de lamurit, teoremele, regulile, legile stiintifice.
-prelegerea scolara - forma de e4punere in cadrul careia informatia este prezentata
ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte separate, in scopul unificarii lor intr-un tot.
Iare un rol important deoarece pe de o parte, scurteaza timpul insusirii de catre ele%i a culturii
multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil< pe de alta parte,
ea constituie o ocazie permanenta pentru educator de a oferi educatului un model de ordonare, inc!egare,
argumentare, sistematizare a informatiei din di%erse domenii.
Itrebuie sa respecte un minimum de cerinte,
- continuturile prezentate - autentice si con%ingatoare, ceea ce implica pregatirea
anticipata temeinica a e4punerii.
- sa fie respectate limitele si obiecti%ele programei: nici prezentarea simplista a
continuturilor, nici incarcarea e4cesi%a cu elemente care nu au legatura cu lectia, nu sunt procedee
normale.
- %olumul de informatie sa fie rezonabil, in raport cu %arsta si cu e4perienta de in%atare
a copiilor.
- stringenta logica si succesiune logica : e4punerea sa aiba o idee centrala, din care
decurg cate%a idei principale< la randul lor, acestea trebuie sa fie e4plicate si sustinute prin idei de
amanunt si e4emple, respecti% ideile sa decurga unele din altele.
- e4emplele ilustrati%e sa fie doar in cantitate suficienta
- in cazul po%estirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, emotional, sugesti% al e4punerii,
aceasta fiind spri9inita c!iar pe elemente dramatice, mimica, gestica.
- e4primarea : limba9 si stilul adec%at ni%elului auditoriului < claritate logica si
corectitudine gramaticala.
- mentinerea unui ritm optim (apro4imati% 6?-F? cu%inte pe minut)
0# *onersatia didactica
Iconsta in %alorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda %erbala, ca si e4punerea,
dar mai acti%a decat aceasta)
5?
A# *onersafia euristica
Iconceputa astfel incat sa conduca la descoperireaW a ce%a nou pentru ele%.
Iconsta in serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie, ade%arul
sau noutatea pentru ele%ul antrenat in procesul in%atarii.
Iintrebarile si raspunsurile se inc!eaga in serii compacte, fiecare noua intrebare a%andu-si
germenele sau punctul de plecare in raspunsul anterior
Iconditionata de e4perienta de cunoastere de pana atunci a ele%ului, care sa-i permita sa dea
raspuns la intrebarile ce i se pun
'# *onersatia e3aminatoare -cate6etica.
Iare ca functie principala constatarea ni%elului la care se afla cunostintele ele%ului la un moment
dat.
Ise deosebeste de cea euristica - nu mai este obligatorie constituirea in sisteme sau serii ale
intrebarilor si raspunsurilor(fiecare intrebare impreuna cu raspunsul sau alcatuiesc un microuni%ers de
sine-statator in raport cu celelalte intrebari si raspunsuri).
Itrebuie sa tina cont de cate%a cerinte pri%ind calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale
raspunsurilor, pe de alta.
'alitatile ale intrebarilor:
a) sa fie formulate corect, atat sub aspect gramatical, cat si logic<
b) sa fie precise<
c) intrebarea sa aiba concizie con%enabila si sa se refere la un continut limitat.
d) intrebarile sa fie de o %arietate suficienta: =intrebari care pretind date, nume, definitii<
= intrebari care pretind e4plicatii<
=intrebari care e4prima situatii problematice
e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu timpul de gandire pe care il necesita, in functie de
dificultatea ei.
f) pe timpul formularii raspunsului, nu se inter%ine decat in cazul cand ele%ul comite ,,din startW
confuzii grosolane.
g) nu sunt profitabile si nici indicate intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si nici cele care
cuprind sugerarea raspunsului
!) mai intai se formuleaza intrebarea si se adreseaza intregii clase, iar numai dupa e4pirarea
timpului apro4imati% de gandire este numit cel care trebuie sa raspunda.
i) nu sunt indicate intrebarile %oit eronate
'alitatile raspunsului:
a) sa aiba intotdeauna corectitudinea gramaticala si logica necesara, indiferent de materia scolara
in cadrul careia se formuleaza.
b) raspunsul sa acopere intreaga sfera a intrebarii.
c) raspunsul sa %izeze cu precizie continutul esential al intrebarii, a%and in acelasi timp concizia
cea mai con%enabila.
d) pentru clasele mici - raspunsul sa fie prezentat intr-o propozitie sau fraza inc!eiata.
e) ele%ul sa fie indrumat sa e%ite formularile fragmentare, sacadate, e%entual insotite de elemente
care paraziteazaW si uratesc %orbirea
*# *onersatia in actualitate
Icerinte pt. ele%i: pot fi antrenati in dezbatere numai cand dispun:
(a) de informatia implicata in problema
(b) de metoda necesara in%estigarii in sfera dezbaterii
(c) de capacitatea de a intelege punctele de %edere ale celorlalti.
Icerinte pt. profesori :
(a) sa fi creat climatul socio-afecti% necesar, bazat cu prioritate pe coeziunea grupului<
(b) sa organizeze grupul de dezbatere in numar rezonabil (1B-2?), pentru a da fiecaruia
posibilitatea sa-si e4prime parerea<
(c) sa se ingri9easca de cea mai buna dispunere in spatiu a grupului<
(d) sa e%ite pe cat posibil sa-si impuna propria parere, asumandu-si doar rolul de moderator<
51
(e) sa se ingri9easca de o repartizare apro4imati%a a timpului, pentru tratarea fiecarei probleme
cuprinse in dezbatere.
+# Metoda demonstratiei
I metoda de predare - inatare, in cadrul careia mesa2ul de transmis catre ele se cuprinde
intr-un o!iect concret, o actiune concrete sau su!stitutele lor#
I forme de demonstratie (in functie de mi9locul pe care se bazeaza fiecare):
(a) demonstratia cu obiecte in stare naturala<
(b) demonstratia cu actiuni<
(c) demonstratia cu substitutele obiectelor, fenomenelor, actiunilor<
(d) demonstratia de tip combinat<
(e) demonstratia cu mi9loace te!nice.
a# Demonstratia cu o!iecte
-sursa principala a informatiei ele%ului consta dintr-un obiect natural (roci, seminte, plante,
substante c!imice) pe cat este posibil incadrate in conte4tul lor de e4istenta (de pilda, plantele sau unele
animale de laborator).
-a%anta9 -$ imprima in%atarii o nota deosebit de con%ingatoare
!# Demonstratia cu actiuni
- sursa cunoasterii pentru ele% este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de realizat este
transformarea actiunii respecti%e intr-o deprindere
- cerintele didactice de respectat:
- asezarea, gruparea, instruirea prealabila a ele%ilor
- o e4ersare prealabila suficienta a actiunii de catre instructor
- demonstratia sa fie infaptuita efecti%, sa constea din actiune reala, iar nu din
mimareW sau simpla %erbalizare.
- sa se impleteasca in cat mai scurt timp cu e4ercitiul, adica actiunea sa fie preluata de
catre ele%
- sa fie spri9inita pe e4plicatiile instructorului.
c# Demonstratia cu su!stitute
Iare o e4tensie deosebit de mare (substitutele sau materialele confectionate sau preparate mai usor
la indemana educatorului)
1 planse
2 !arti din diferite domenii
3 fotografii si tablouri
5 materiale tridimensionale
Ia%anta9ele utilizarii acestei metode:
1. distanta in timp si spatiu nu permite, in multe cazuri,apelul direct la obiectele sau fenomenele
concrete<
2. alcatuirea prea complicata a obiectelor si fenomenelor din realitate - prin intermediul
substitutelor, se poate simplifica, fie prin %izualizare, fie prin sc!ematizare<
3. imposibilitatea recurgerii la e4istente naturale
5. substitutele pot sta la dispozitia in%atamantului timp nelimitat
B. efort financiar mai mic, in raport cu originalele
d# Demonstratia com!inata - demonstratia prin e4periente
- demonstratia prin desen didactic
/emonstratia prin e4periente - combinatia dintre demonstratia cu obiecte si cea cu actiuni.
/emonatratia prin desen didactic - efectuarea desenului de catre educator in fata ele%ilor, acestia
din urma desenand in paralel cu el( demonstratie ce combina actiunea cu substitutul)
e. Demonstratia cu mi2loace te6nice
I se spri9ina pe mi9loacele te!nice: mi9loace audio< mi9loace %ideo< mi9loace audio-%izuale.
I a%anta9e:
1. redau cu mare fidelitate, atat in plan sonor, cat si %izual<
2. pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi imposibil sau cel putin foarte greu de redat<
52
3. gratie diferitelor te!nici de truca9, pot separa, descompune si reda fenomene insesizabile pe alta
cale<
5. permit reluarea rapida, ori de cate ori este ne%oie, asadar e%ita consumul stan9enitor de timp<
B. datorita ineditului pe care il contin si c!iar aspectul lui estetic pe care il implica, ele sunt mai
atracti%e pentru ele%i si mai producti%e.
I cerinte: - organizarea speciala a spatiului in care se fac demonstratiile de acest fel (perdele opace,
pupitre etc.)<
- alegerea 9udicioasa a momentului utilizarii demonstratiilor de acest fel, pentru a nu
,,bruiaW acti%itatea ele%ului<
- pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare
functionala a dispoziti%elor, materialelor, aparaturii cuprinse in acest demers.
4# Metoda o!serarii
I consta in urmarirea sistematica de catre ele a o!iectelor si fenomenelor ce constituie
continutul inatarii, in scopul surprinderii insusirilor semnificatie ale acestora#
I metoda de in%atare prin cercetare si descoperire
I functie formati%a
I presupune parcurgerea cator%a etape:-organizarea obser%arii
-obser%area propriu-zisa
- prelucrarea datelor culese
- %alorificarea obser%arii
5# Lucrul cu manualul
I metoda de in%atamant !azata pe citirea din manual si e3plicarea, in clasa, su! indrumarea
stricta a educatorului#
I are o desfasurare specifica, pornind de la lectura integrala, continuand cu analiza pe parti sau
aspecte si inc!eind cu incercarea de redare a intregului si aplicatiile aferente.
(# Metoda e3ercitiului
I consta in e3ecutarea repetata si constienta a unei actiuni in ederea insusirii practice a unui
model dat de actiune sau a im!unatatini unei performante
I nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, %izeaza in acelasi timp consolidarea unor
cunostinte
I este compatibila cu orice continut de in%atamant
I e4ercitiile pot fi grupate in functie de cel putin doua criterii:
a. dupa forma - e4ercitii orale
- e4ercitii scrise
- e4ercitii practice
b. dupa scopul si comple4itatea lor - e4ercitii de introducere intr-un model dat sau e4ercitii
introducti%e -$ele%ilor li se e4plica pentru prima oara o acti%itate, pe care ei o aplica in paralel cu
e4plicatiile profesorului
- e4ercitii de insusire sau consolidare a modelului dat,
denumite si e4ercitii de baza -$ ele%ul reia in intregime si in c!ip repetat, actiunea ce i s-a e4plicat
- e4ercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor mai %ec!i
cu cele noi, numite si e4ercitii paralele, a%and scopul de a integra deprinderile in sisteme din ce in ce mai
largi
- e4ercitii de creatie sau euristice
I cerinte :
a. +le%ul sa fie constient de scopul e4ercitiului si sa inteleaga bine modelul actiunii de in%atat.
b. +4ercitiile sa aiba %arietate suficienta, altfel riscand sa formam numai partial deprinderea
propusa ca scop.
53
c. +4ercitiile sa respecte o anumita gradatie de dificultate in aplicarea lor. /eprinderile mai
complicate se formeaza prin integrarea succesi%a a unor deprinderi mai simple .
d. +4ercitiile sa aiba, continuitate in timp, altfel putand sa apara lacune, care impiedica ele%ul sa-si
formeze in mod normal deprinderile %izate.
e. +4ercitiile sa aiba ritm optim si durata optima.
f. +4ersarea sa fie permanenta insotita de corectura si de autocorectura
7# Algoritmizarea
I metoda de predare-in%atare constand din utilizarea si %alorificarea algoritmilor.
I algoritmizarea inseamna gasirea de catre profesor a inlantuirii necesare a operatiilor fiecarei
acti%itati de in%atat
I ele%ul isi insuseste, pe calea algoritmizarii, cunostintele sau te!nicile de lucru, prin simpla
parcurgere a unei cai de9a stabilite, pe cand in cadrul in%atarii de tip euristic insusirea are loc pe baza
propriilor cautari.
9# Modelarea didactica
I metodei de predare-in%atare in cadrul careia mesa9ul ce urmeaza transmis este cuprins intr-un
model(modelul reprezinta o reproducere simplificata a unui original, in asa fel incat sa fie pus in e%identa
elementul care intereseaza)
I poate fi realizata prin mai multe procedee:
marire sau reducere la scara a unor reproduceri similare (mac!ete, mula9e)
concretizare (redarea figurati%a a unor cifre sau grupuri de cifre)
a!stractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii intregi de
obiecte, procese, actiuni)
analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat, a caror functionare sa fie conceputa prin
comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat e4istent, asemanator).
I utilizarea modelului implica acti%izarea ele%ului
;# 1ro!lematizarea
I denumita si predare prin rezol%are de probleme sau, mai precis, predare prin rezol%are
producti%a de probleme.
I o metoda didactica ce consta din punerea in fata eleului a unor dificultati create in mod
deli!erat in depasirea carora, prin efort propriu# eleul inata cea nou#
I tipuri de situatii problematice :
a) cand e4ista un dezacord intre %ec!ile cunostinte ale ele%ului si cerintele impuse de rezol%area
unei noi situatii<
b) cand ele%ul trebuie sa aleaga dintr-un lant sau sistem de cunostinte, c!iar incomplete, numai pe
cele necesare in rezol%area unei situatii date, urmand sa completeze datele necunoscute<
c) cand ele%ul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezol%are posibil din punct de
%edere teoretic si dificultatea de aplicare a lui in practica<
d) cand ele%ul este solicitat sa sesizeze dinamica miscarii c!iar intr-o sc!ema aparent statica
e) cand ele%ului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asimilate.
I fa%orizeaza aspectul formati% al in%atamantului (ele%ul participa efecti% si sustinut si isi dez%olta
interesele de cunoastere)
I cerinte :
e4istenta unui fond apercepti% suficient al ele%ului <
dozarea dificultatilor intr-o anumita gradatie<
alegerea celui mai potri%it moment de plasare a problemei in lectie<
e4istenta unui interes real pentru rezol%area problemei<
asigurarea unei relati%e omogenitati a clasei, la ni%elul superior<
55
un efecti% nu prea mare in fiecare clasa de ele%i<
e%itarea supraincarcarii programelor scolare.
)B# Instruirea programata
I este o metoda multifunctionala, cuprinzand o inlantuire de algoritmi, dar si de pro!leme de
rezolat, prezentate preponderent in forma er!ala, dar si cu includerea unor aspecte intuitie#
I 1rincipiile instruirii programate:
1.7rincipiul pasilor mici - materia se imparte in fragmente, pana la ni%elul de intelegere al copiilor.
(marimea acestor pasi poate sa difere in functie de ni%elul la care s-ar afla cei care in%ata).
2. 7rincipiul raspunsului efecti% - potri%it lui, pentru a se putea merge mai departe, nu sunt
ingaduite golurile de raspuns sau ,,sariturileW.(de regula fiecare raspuns se spri9ina pe rezol%area altora
anterioare lui)
3. 7rincipiul confirmarii imediate - dupa fiecare raspuns formulat, ele%ul sa-l confrunte cu lista sau
Wc!eiaW raspunsurilor e4acte. (Aceasta confirmare informeaza ele%ul daca poate sau nu sa continue cu
sec%enta urmatoare)
5. 7rincipiul ritmului indi%idual - fiecarui ele% i se poate pune la dispozitie programul de in%atat,
pe care il parcurge in functie de posibilitatile sale.
I tipuri : -programarea ramificata
- programarea combinata
I mi9loacele utilizate in instruirea programata : fisele programate
-manualele programate
- masinile de in%atat (calculatoarele- pe langa
afisarea programelor pe ecran, realizeaza si conducerea in%atarii)
Ia%anta9e:
posibilitatea sporita de intelegere, prin di%izare, a materiei
inlaturarea incon%ententelor de ritm al in%atarii, data fiind indi%idualizarea
capatarea treptata a independentei de catre ele%, de unde atenuarea macar partiala a
efectului lipsei de cadre didactice, sau lipsei asistentei didactice in familia ele%ului
economia de timp.
))# Studiul de caz
I metoda ce consta din confruntarea eleului cu o situatie reala de iata, prin a carei
o!serare, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere
I etape ale studiului de caz:
a) alegerea cazului si conturarea principalelor elemente semnificati%e<
b) lansarea cazului, care poate a%ea loc in mai multe forme, intre care lansarea ca o situatie
problematica<
c) procurarea informatiei in legatura cu cazul<
d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la di%erse metode, intre care cele statistice<
e) dezbatere asupra informatiei culese, care poate a%ea loc prin di%erse metode
f) stabilirea concluziilor si %alorificarea proprie: un referat, o comunicare, o suita de ipoteze de
%erificat in %iitor, o !otarare de luat.
I a%anta9e :
a) situarea ele%ului c!iar in mi9locul realitatii concrete#$ intelegerea esentei ade%arurilor si
retinerea lor durabila, precum si aplicarea in conte4te reale<
b) caracterul prin e4celenta acti% al metodei - toti ele%ii se pot anga9a in rezol%area cazului<
c) culti%a spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiati%a<
d) fa%orizeaza socializarea ele%ului si capacitatea de colaborare.
)0# Metodele de simulare -2ocul de rol.
5B
I metoda 2ocurilor este prezentata pe doua categorii: de o parte cea a 9ocurilor didactice sau
educati%e,pe de alta parte categoria 9ocurilor simulati%e
I 2ocurile educatie au, intr-o masura si intr-o perioada, caracter imitati% empiric(sunt proprii
%arstei si educatiei prescolare).
I 2ocurile simulatie - au alt registru si alta semnificatie, ele fiind %eritabile ocazii de
antrenament, pentru indeplinirea unor roluri reale in %iata (la %arste scolare mai mari si se prezinta mai
ales sub forma 9ocurilor de rol).
I inatarea pe simulatoare -tot o metoda compozita - imbina mai multe dintre metodele anterior
citate si prezentate
I Hocul de rol - o metoda acti%a de predare-in%atare, bazata pe simularea unor functii, relatii,
acti%itati, fenomene, sisteme etc
- urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii
reale
- a%anta9e:
- acti%izeaza ele%ii din punct de %edere cogniti%, afecti%, actional, punadu-i in situatia de a
interactiona<
- prin dramatizare, asigura problematizarea, sporind gradul de intelegere si participare acti%a a
cursantilor<
- interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si ac!izitiilor<
- pune in e%identa modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii<
- este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a con%ingerilor, atitudinilor si
comportamentelor.
- deza%anta9e sau dificultati legate de utilizarea metodei:
- este o metoda greu de aplicat (presupune nu numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini
regizorale si actoricesti la conducatorul 9ocului)
- desi acti%itatea bazata pe 9ocul de rol dureaza relati% putin -apro4imati% o ora - proiectarea si
pregatirea sa cer timp si efort din partea cadrului didactic
- e4ista riscul de%alorizarii 9ocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca ce%a pueril, facil de catre
ele%i<
- este posibila aparitia bloca9elor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii
ele%i.
I Etapele pregatirii si folosirii 2ocului de rol
a. Identificarea situatiei interumane care se preteaza la simulare prin 9ocul de rol - este foarte
important ca situatia ce urmeaza a fi simulata sa fie rele%anta obiecti%ului, comportamentelor de insusit de
catre ele%i in urma interpretarii rolurilor.
b. Modelarea situatiei si proiectarea scenariului - situatia de simulat este supusa analizei sub
aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni implicate. /in situatia reala sunt retinute pentru scenariu
numai aspectele esentiale: status-urile si rolurile cele mai importante care ser%esc la constituirea unui
model interactional. -rmeaza apoi sa se elaboreze scenariul propriu-zis, respecti% noua structura de status-
uri si roluri, care, fireste este mult simplificata fata de situatia reala.
c. Alegerea partenerilor si instruirea lor relati% la specificul si e4igentele 9ocului de rol - este
%orba de distribuirea rolurilor si familiarizarea participantilor cu sarcinile de realizat. Status-urile si
rolurile sunt descrise amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa< distribuirea poate fi la alegere
sau prestabilita de catre conducatorul acti%itati.
d. Inatarea indiiduala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei - este necesar
ca participantii sa fie lasati 1B-2? de minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa modul propriu de
interpretare.
e. Interpretarea rolurilor
f. Dez!aterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea secentelor in care
nu s-au obtinut comportamentele asteptate. La dezbatere participa si obser%atorii. +ste necesar ca
interpretilor sa li se dea prioritate pentru a comunica ceea ce au simtit .
I Tipuri de 9ocuri de rol:
56
a. Cocuri de rol cu un caracter mai general : - 9ocul de reprezentare a structurilor (de e4:
organizarea unei intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distributie spatiala
corespunzatoare a mobilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit)
- 9ocul de decizie (ele%ilor li se distribuie
status-uri si roluri menite a simula structura unui organism de decizie, confruntarea cu o situatie
decizionala importanta-ele%ii insisi sunt pusi in situatia de a lua decizii)
- 9ocul de arbitra9 - usureaza intelegerea si
dez%oltarea capacitatilor de solutionare a problemelor conflictuale ce apar intre doua persoane, doua
grupuri, doua unitati economice etc.
- 9ocul de competitie (de obtinere a
performantelor). 7rin acest tip de 9oc se urmareste simularea obtinerii unor performante de in%ingere a
unui ad%ersar, real sau imaginat
b. Cocuri de rol cu caracter mai specific: 9ocul de-a g!idul si %izitatorii
9ocul de negociere
)+# Inatarea prin descoperire
I se refera la o situatie in care materialul de inatat nu este prezentat intr-o forma finala celui
ce inata (asa cum se petrece in in%atarea prin receptare), ci reclama o anumita actiitate mentala
anterioara rezultatului final in structura cognitia#
MIHL&A*E DE INVATAMANT
!i"loace de invatamant # ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, ec!ipamente si
sisteme te!nice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, e%aluarea
unor ac!izitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructi%-educati%.
!i"loacele te#nice de instruire # ca ansamblu al mi9loacelor de in%atamant cu suport te!nic si care
pretind respectarea unor norme te!nice de utilizare speciale, respecti% ec!ipamentele te!nice-aparatele
dispoziti%ele, masinile, utila9ele, instalatiile utilizate in procesul didactic.
*lasificarea mi2loacelor te6nice de instruire (in functie de analizatorul solicitat precum si de
caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate)
- mi9loacele te!nice %izuale : retroproiectorul, !arti, fise de lucru
- mi9loacele te!nice auditi%e : radioul, casetofonul, etc
- mi9loacele te!nice audio-%izuale : %ideo-plaXer, t%, calculatorul
Scopuri didactice (pt folosirea acestor mi9oace)
- sensibilizarea ele%ilor in %ederea desfasurarii acti%itatii didactice
- spri9inirea perceperii noului de catre ele%i
- comunicarea, transmiterea, demonstrarea&ilustrarea noului
- intelegerea noului de catre ele%i
- aplicarea si e4ersarea noilor cunostinte teoretice si practice
- fi4area si consolidarea noilor cunostinte si competente
- %erificarea si e%aluarea cunostintelor si abilitatilor ele%ilor.
*aracteristici ale mi2loacelor te6nice de instruire
5F
a. fle4ibilitatea sau adaptabilitatea - se refera la posibilitatile de adaptare a acestora la necesitatile
de moment
b. generalitatea (reprezinta o proprietate asociata fle4ibilitatii) - se refera la posibilitatea de a
codifica in diferite forme, informatiile mesa9elor transmise spre receptorul uman
c. paralelismul - se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mi9loc in mai multe
scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate de timp.
d. accesibilitatea - o proprietate a mi9loacelor te!nice determinata de comple4itatea lor si de
usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un mi9loc te!nic este mai comple4, cu atat accesul utilizatorilor
depinde in mai mare masura de programe speciale de instruire pentru cunoasterea si manuirea aparatelor).
e. Siguranta si functionarea - este o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si intretinerea si
se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in functiune, la utilizarca si la oprirea
aparatelor.
/unctiile pedagogice ale mi2loacelor de inatamant
a. 8unctia de instruire
b. 8unctia de moti%are a in%atarii si de orientareYa intereselor profesionale ale ele%ilor
c. 8unctia demonstrati%e
d. 8unctia formati%a si estetica
e. 8unctia de scolarizare substituti%a sau de realizare a in%atamantului la&de la distanta
f. 8unctia de e%aluare a randamentului ele%ilor
Mi2loacele de inatamant pot fi grupate in doua mari categorii,
a) mi9loace de in%atamant care cuprind mesa9ul didactic:
- obiecte naturale, originale - animale %ii sau conser%ate, ierbare, insectare, diorame, ac%arii,
materiale
- suporturi figurati%e si grafice - !arti, planse, albume, panouri<
- mi9loace simbolic-rationale - tabele cu formule sau simboluri, planse cu litere, cu%inte, sc!eme
structurale sau functionale<
- mi9loace te!nice audio%izuale - diapoziti%e, filme, suporturi audio si&sau %ideo<
b) mi9loace de in%atamant care faciliteaza transmiterea mesa9elor didactice :
- instrumente, aparate si instalatii de laborator<
- ec!ipamente te!nice pentru ateliere<
- instrumente muzicale si aparate sporti%e<
- masini de instruit, calculatoare si ec!ipamente computerizate<
- 9ocuri didactice obiectuale, electrote!nice sau electronice<
- simulatoare didactice, ec!ipamente pentru laboratoare fonice<
/&%ME DE &%$ANIIA%E A 1%&*ESULUI DE INVATAMANT
.oduri de organizare a acti%itatii didactice (Qn functie de maniera de desfasurare)
a# actiitati frontale
!# actiitati de grup
c# actiitati indiiduale.
a# Actiitatile frontale cuprind: lectia, seminarul, laboratorul, acti%itatile Qn cabinetele pe
specialitati, %izita, e4cursia, spectacolul etc.
7redarea frontala - se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti ele%ii din
aceeasi clasa.
- profesorul are rolul principal, organizeazN, conduce Oi diri9eazN acti%itatea ele%ilor, este
denumit magistral.
5K
- predominanta este acti%itatea profesorului - bazatN e4clusi% pe e4punere, pe transmitere
de cunoOtinRe unei clase Qntregi de ele%i #$ reduce in%NRarea la ac!iziRionarea pasi%N de cunoOtinRe Oi
limiteazN foarte mult acti%itatea colecti%N propriu-zisa.
- ele%ii e4ecutN Qn acelaOi timp Oi Qn acelaOi sistem, aceleaOi sarcini, dar fiecare lucreaza
strict indi%idual, fNrN a se stabili legaturi de interdependentN Qntre ei. #$ comunicarea Qntre colegi Oi
posibila in%aRare prin cooperare sunt reduse la ma4imum, ele a%Pnd loc numai Qn afara predNrii, Qn pauze Oi
Qn timpul liber
- este totusi de preferat atunci cPnd se intenRioneaza e4punerea unor noRiuni fundamentale,
sintetizarea unei informaRii mai cuprinzNtoare, efectuarea unor demonstraRii, sensibilizarea Oi cPOtigarea
adeziunii pentru o idee, ori atunci cPnd se cautN modelarea unor opinii Oi atitudini prin abordarea unor
teme profund caracter emoRional-educati%.
!# Actiitatile de grup diri9ate cuprind: consultatii, meditatii, e4ercitii independente, %izita Qn
grupuri mici, cercul de ele%i, QntPlniri cu specialisti (oameni de stiinta, scriitori), concursuri si dezbateri
scolare, sesiuni de comunicari si referate, re%iste scolare.
/e tip tradiRional rNmPne Oi predarea =n grup, pe clase con%enRionale, cu un efecti% de
apro4imati% 3? de ele%i. /e asemenea poate fi folosita si organizarea pe grupe a acti%itNRii ele%ilor #$
profesorul QndrumN Oi conduce acti%itatea unor subdi%iziuni&microcolecti%itNRi (denumite grupe) alcNtuite
din ele%ii unei clase Oi care urmaresc anumite obiecti%e educaRionale, identice sau diferite de la o grupN la
alta.Aceste grupe (3-K ele%i) pot fi omogene -microcolecti%itNRi formale, respecti% alcNtuite dupN criterii
bine stabilite Qn prealabil Oi cu o structurN precisN (de e4emplu, ele%i cu acelaOi ni%el de pregatire la
disciplina respecti%N, cu aceleaOi ne%oi educaRionale, cu aceleaOi interese sau moti%aRii) sau neomogene&
eterogene ( microcolecti%itNRi informale, respecti% constituite prin iniRiati%e spontane, indi%iduale, dupN
prerinRele ele%ilor Oi care au un coordonator
&rganizarea =n !inom (perec!i) alcNtuite fie de profesor, fie de ele%i Qn mod aleatoriu, dupN
anumite preferinRe sau dupN criterii bine precizare.
&rganizarea com!inat< a acti%itNRii ele%ilor se referN la Qmbinarea celor prezentate mai sus, in
funcRie de obiecti%ele operaRionale urmNrite Oi curacteristicile concrete ale conte4telor educaRionale
c# Actiitatile indiiduale cuprind studiul indi%idual, efectuarea temelor pentru acasa, studiul Qn
biblioteci, lectura suplimentara si de completare, Qntocmirea de proiecte, referate, desene, sc!eme, alte
lucrari scrise, comunicari stiintifice, alte proiecte practice.
- pun accentul pe munca independentN, farN supra%eg!ere directN Oi consultantN din partea
profesorului
- e4istN mai multe %ariante de
organizare indi%idualN a acti%itNRii ale%ilor: cu sarcini de instruire comune pentru toti
ele%ii, cu teme diferenRiate pe grupe de ni%el, cu teme diferite pentru fiecare ele%. In acest ultim caz,
acti%itatea se numeOte indi%idualizata sau personalizatN, pentru cN Rine cont de particularitNRile fizice Oi
psi!ice ale fiecNrui ele%, de ni%elul pregNtirii sale, aptitudinile lui, de ne%oile lui educaRionale.
- profesorul %a organiza acti%itatile didactice astfel QncPt sa sporeasca sansele de reusita a atingerii
obiecti%elor propuse, adoptPnd o %arietate de acti%itati la specificul si potentialul ele%ilor sai.
INTE%A*TIUNEA &'IE*TIVE-*&NTINUTU%I-ST%ATE$II IN INST%UI%EA
S*&LA%A
Strategia este legata de obiecti%ele operationale si continuturile scolare si are implicatii directe
pri%ind performanta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente de modul de aplicare si diri9are
de catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si obiecti%ele didactice.
; strategie didactica prescrie modul Qn care ele%ul este pus Qn contact cu continutul de Qn%atare,
adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de Qn%atare. +a confera solutii de ordin structural
procedural cu pri%ire la proiectarea si combinarea diferitelor metode, mi9loace, forme si resurse de
predare-Qn%atare, pentru ca ele%ii sa a9unga la ac!izitiile dorite, iar obiecti%ele educationale sa fie atinse.
RelaRie o!iectie-continuturi-strategii in instruirea scolara e4primN algoritmul ce trebuie
urmat Qn elaborarea proiectNrii didactice:
5"
Z se stabilesc la Qnceput o!iectiele-cadru (generale), apoi cele de referinRN Oi operaRionale,
precizPndu-se acti%itNRile de Qn%NRare<
Z urmeazN analiza resurselor umane (clasa de ele%i), RinPnd seama de ni%elul de inteligenRN al
ele%ilor, de moti%aRia Qn%NRNrii Oi de aptitudinile lor. Se %or a%ea Qn %edere golurile din cunoOtinRe, ni%elul
de cunoOtinRe al ele%ilor, deprinderile Oi modul de Qn%NRare<
Z con>inuturile procesului de predare - Qn%NRare se stabilesc Qn funcRie de obiecti%e, de resursele
umane Oi materiale e4istente<
Z strategiile didactice 8i metodele de predare - =n<>are - ealuare se stabilesc Qn raport de
obiecti%ele educaRionale Oi de conRinuturi<
Z Qn funcRie de obiecti%e, conRinuturi Oi strategii se precizeazN formele de organizare a acti%itNRilor
didactice, adicN tipurile de lecRii Oi alte acti%itNRi educaRionale<
Z toate acestea se realizeazN de cNtre profesor prin comportamentul sNu didactic.
B?