INTERVENTII SPECIFICE

1.punctii(biopsica, abdominala)
2.alimentatia artificiala
3.ingrijire stome
1.Paracentez i
lavajul peritoneal (LP
!e"ini#ii$
Paracenteza - reprezint puncia cavitii peritoneale, la nivelul unuia mai multor
cadrane ale abdomenului.
Lavajul peritoneal (LP) ! se realizeaz prin inseria percutan a unui cateter
intraperitoneal " introducerea (#i recuperarea) lic$idului de lavaj % poate fi lavaj
peritoneal diagnostic sau terapeutic.
In%ica#iile paracentezei (limitate)&
la pacient traumatizat, pt.confirmarea unei $emoragii intraperitoneale masive,
pt.diagnosticul diferenial #i etiologic al coleciilor intraperitoneale
Contrain%ica#iile paracentezei$
abdomen destins, cu timpanism (anse dilatate)'risc de perforaie intestinal
toate situaiile (n care laparotomie de urgenta este obligatorie& plgi abdominale
prin (mpu#care% evisceraii% traumatism abdom.inc$is cu instabilitate
$emodinamica sau cu semne de iritatie peritoneala cu pneumoperitoneu
In%ica#iile lavajulului peritoneal %ia&no'tic$
Pacient cu traumatism abdominal nchis #i:
cu alte leziuni #i instabil $emodinamic (posibil $emoragie
intraabdominala)
cu suspiciune de ruptur de diafragm
cu leziune spinal sau cu stare de con#tien alterat ()**, into+icaii,
droguri)
stabil $emodinamic, dar cu e+amen clinic abdominal neconcludent
pac.care necesit anestezie general pt.alte proceduri
Pacient cu traumatism abdominal penetrant, stabil hemodinamic, *,&
plag abdominal prin (njung$iere, fr semne peritoneale
plag toracic submamelonar prin (njung$iere (mpu#care
plag dorsal sau la nivelul flancurilor prin (njung$iere

Contrain%icatiile lavajului peritoneal %ia&no'tic
Absolute: toate situaiile (n care laparotomie de urgenta este obligatorie&
-lgi abdominale prin (mpu#care
.visceraii
)raumatism abdom.inc$is cu instabilitate $emodinamica sau cu semne de
iritatie peritoneala sau cu pneumoperitoneu (/gf abdom.pe gol ec$o.)
Relative:
-lagi toracice inferioare (risc de pneumotorace iatrogen la efectuarea 0-)
-lagi dorsale in flancuri (rezultate imprecise)
1bezitate morbid% plagi abdominale multiple
*icatrici abdominale pree+istente - lavajul peritoneal desc$is este posibil
2arcina avansat - accesul supraombilical este posibil
In%ica#ii lavajulului peritoneal terapeutic&
infecii intraabdominale ! pt.evacuarea puroiului, introducere de soluii antibiotice
$ipotermie sever ! pt. (nclzire (lavaj peritoneal cu soluii sterile calde la 34 -
325*)
dializ peritoneal
P(R(CENTE)(
Materiale necesare :
2olutii pt.antisepsia tegumentului (6etadina 147)% materiale protectoare
pt.personal (manusi sterile, oc$elari, masca, $alat steril)% tvie renale % " mar8er
cu tu# steril
9nestezice locale & :ilin 1 7 sau amestec :ilina 17 cu 9drenalina 1&244 444%
anestezice #i analgetice i.v.
comprese si campuri sterile, leucoplast% seringi de ; - 14 - 24 ml, ace (22 ! 2; <),
braunule (1= ! 1> <)
.prubete sterile pentru e#antioanele destinate laboratorului
?ateriale #i medicaie pentru resuscitare
Tehnica efecturii paracentezei :
-regtirea pacientului&
.+plicarea manevrei #i obinerea consimm@ntul, dac starea pacientului permite
-oziionare (n decubit dorsal, cu e+punerea abdomenului% monitorizarea
parametrilor vitali
.+amen clinic general #i local% se identific locurile de puncie& (n zone cu
matitate, lateral de drepii abdominali (pt.evitarea vaselor epigastrice)% se evit
zonele cu cicatrici (anse subjacente aderente)
9ntisepsia #i asepsia zonei de puncie &
2e efectueaz toaleta local a tegumentului " (ndeprtarea pilozitii
2e (mbrac mnu#i #i $alat sterile, masc, oc$elari% se efectueaz antisepsia
tegumentului (splri succesive, min.3, cu comprese sterile #i 6etadin) #i
izolarea zonelor de puncie, apoi se marc$eaz cu mar8er cu tu# steril
tegumentul se tracioneaz spre inferior astfel (nc@t punctele de puncie
tegumentar s nu se suprapun.
9nestezia local a locului de puncie, prin infiltrarea progresiv spre profunzime (strat cu
strat) cu :ilin 17 ;-14 ml% poziia acului (22 <) este perpendicular pe planurile de
infiltrat.
Punc#ia peritoneal& ac de 1=< ata#at la sering de 24 ml ! se introduce prin
peretele abdominal (n cavitatea peritoneal, sub aspiraie continu. -e parcursul
introducerii acului, se vor percepe 2 pierderi de rezisten& la traversarea fasciei ((n cazul
abordului median) #i la traversarea peritoneului.
Aup e+tragerea cantitii dorite de lic$id peritoneal, acul se retrage o dat cu seringa%
locul de puncie se acoper cu pansament steril, compresiv la nevoie% pansamentul se
fi+eaz cu leucoplast.
L(V(*+L PERIT,NE(L !I(-N,STIC
Materiale necesare :
2olutii pt.antisepsia tegumentului (6etadina 147), materiale protectoare
pt.personal (manusi sterile, oc$elari, masca, $alat steril)% tvie renale% " mar8er
cu tu# steril
9nestezice locale & :ilin 1 7 sau amestec :ilina 17 cu 9drenalina 1&244 444%
anestezice #i analgetice i.v.
comprese si campuri sterile, leucoplast% seringi de ; - 14 - 24 ml, ace (22 ! 2; <),
braunule (1= ! 1> <) % cateter cu trocar, comprese si campuri sterile, bisturiu,
pense (c$irurgical, -ean), foarfeci, departatoare, materiale pt.sutura
2olutie de lavaj ! sol.salina 4,B7 1 litru% trus de perfuzie
" 9parat de diatermie pt.$emostaz
-regtirea pacientului&
- informarea #i obinerea consimm@ntului pacientului (dac starea permite)%
monitorizarea parametrilor vitali
- /adiografie abdominal pe gol - pentru e+cluderea pneumoperitoneului post-
traumatic (lavajul peritoneal poate introduce aer (n cavitatea peritoneal) #i /gf de
bazin (n suspiciune de fracturi de oase pelviene
- aplicare de sond nazogastric #i urinar, dac nu e+ist contraindicaii
Co.plica#iile lavajului peritoneal$
nu se aplic sond nazo-gastric #i urinar (naintea 0-'risc de lezare a
stomacului sau a vezicii urinare (dac sunt destinse) cu acul cateterul de lavaj
presiune e+cesiv la introducerea acului cateterului cu trocar prin linia alb #i
peritoneu'risc de lezare a vaselor iliace
complicaii la nivelul inciziei abdominale ! $emoragie, infecie, de$iscena plgii,
evisceraie, eventraie
introducerea lic$idului de lavaj (n peretele abdominal, recuperare incomplet a
lic$idului de lavaj
0ezarea organelor intraabdominale (intestin, mezenter, ficat, splin)
-ierderea cateterului (n cavitatea peritoneal
9nti sepsia tegumentului - prin #tergeri succesive (min.3) dinspre interior spre e+terior, cu
comprese sterile umectate cu 6etadin apoi izolarea zonei
9nestezie local prin infiltrare spre profunzime, strat cu strat, cu :ilin 17 ; ! 14 ml
("9drenalin 1& 244 444) ! pe linie median, la 1 ! 3 cm subombilical% poziia acului este
perpendicular pe planurile de infiltrat.
a) LP percutan NCHIS
Cncizia tegumentului pe linia median, subombilical (la 1 ! 3 cm) sau
supraombilical ((n fracturi de bazin, gravide)
9poi apoi se introduce DorbE, (n cavitatea peritoneal, cateterul cu trocar,
direcionat spre pelvis, prin tegument, esut cel.subcutanat, linia alb #i peritoneu%
(n acest moment, trocarul se menine pe loc #i se avanseaz numai cu cateterul.
9poi se retrage trocarul #i se aspir cu o sering pe cateter.
REFL+E()/0 SE (SPIR/ '1n&e (n sering (min.14ml) F LP pozitiv ! se
indic laparoto.ie %e ur&en#$ se opre#te manevra, se retrage cateterul #i
pacientul se transfer la sala de operaie
N+ 'e a'pir '1n&e (n sering'se efectueaz lavaj peritoneal&
la cateter se ata#eaz o trus de perfuzie #i se indroduce (n cavitatea peritoneal 1
l sol.salin 4,B7 cald (la copil 24ml8g)
dup ; min, se coboar trusa de perfuzie sub nivelul pacientului #i se recupereaz
lic$idul introdus (prin drenaj gravitaional) ! minim G;4ml% trusa sau punga (n
care apare lic$idul recuperat se a#eaz deasupra unui ziar
apoi se retrage cateterul, se sutureaz tegumentul (cu fire neresorbabile) #i se
aplic un pansament steril% nu se recom.antibioterapie profilactic
din lic$idul recuperat se determin nr.$ematii, leucocite, amilaze
Co.plica#iile lavajului peritoneal$
nu se aplic sond nazo-gastric #i urinar (naintea 0-'risc de lezare a
stomacului sau a vezicii urinare (dac sunt destinse) cu acul cateterul de lavaj
presiune e+cesiv la introducerea acului cateterului cu trocar prin linia alb #i
peritoneu'risc de lezare a vaselor iliace
complicaii la nivelul inciziei abdominale ! $emoragie, infecie, de$iscena plgii,
evisceraie, eventraie
introducerea lic$idului de lavaj (n peretele abdominal, recuperare incomplet a
lic$idului de lavaj
0ezarea organelor intraabdominale (intestin, mezenter, ficat, splin)
-ierderea cateterului (n cavitatea peritoneal
P+NC2I( 3I,PSIE
!EFINI2IE
- reprezint introducerea unui ac special (ntr-un organ parenc$imatos sau esut, (n vederea
recoltrii de celule sau a unui fragment tisular pentru efectuarea e+amenului
$istopatologic
SC,P
- .+plorator& de e+aminare $istopatologic #i bacteriologic a fragmentului de esut
e+tras, pentru stabilirea diagnosticului.
IN!IC(2II
4 Punc#ia 5epatic&
H $epatomegalie de etiologie necunoscut%
H enzime $epatice persistent crescute%
H $epatopatii difuze&
H $epatite acute (pentru diagnostic etiologic)%
H $epatite cronice (diagnostic pozitiv #i evolutiv)%
H ciroze $epatice (diagnostic pozitiv, etiologic #i de form activ sau nu)%
H ictere de etiologie neprecizat%
H aprecierea rezultatelor terapeutice (n $epatitele cronice #i a evoluiei
posttransplant $epatic%
- Punc#ia renal& (n diferite tipuri de glomerulonefrite #i nefropatii%
4 Punc#ia pancreatic$
H neoplasme pancreatice apreciate ca nerezecabile la e+aminarea *.).
(computer tomograf)%
H suspiciune de limfom pancreatic%
- Punc#ia unui no%ul .a.ar& pentru diagnosticarea formaiunilor tumorale #i aspirarea
celulelor tumorale.
- Punc#ia &an&lionilor li."atici&
H stabilirea diagnosticului de certitudine (n cazul adenopatiilor de cauz
necunoscut%
H diverse $emopatii.
NECES(R 6(TERI(LE $
- )av medical acoperite cu c@mp steril%
- )rusa pentru puncie steril care conine ace&
H ?eng$ini cu diamentrul de 4,=I 1,= mm%
H Jlots8in, Kams$idi - pentru obinerea de fragmente tisulare mai mari%
H Lim-2ilverman-Mran8lin - care folosesc ca mandren, sistemul de
recoltare format din dou valve subiri cu v@rfuri tioase%
H sistem automat de biopsie tip pistol cu ac )rucut%
H acul )ravenol pentru puncia prostatei sau puncia renal%
- *omprese sterile, c@mpuri sterile%
-2oluie antiseptic - betadin,
-:ilin 17 - 24 ml%
- ?nu#i sterile%
- 2eringi sterile de 24 ml sau de alte capaciti%
- .prubete #i recipiente sterile%
- 2oluii fi+atoare, lame de sticl%
- 1-2 tvie renale%
- ?edicamente prescrise de medic.
ET(PE
a)-/.<9)C/.9 -2CNC*O&
- 2e informeaz pacientul cu privire Ca efectuarea procedurii& necesitate, importan,
durat%
- 2e obine consimm@ntul informat scris al pacientului
b)-/.<9)C/.9 MCPC*O&
- 2e controleaz timpul de s@ngerare #i de coagulare, timpul de protrombin, numrul de
trombocite%
- 2e msoar #i se noteaz funciile vitale #i vegetative%
- 2e administreaz medicaie& coagulant, tonicocapilar sau sedativ prescris de medic
cu 1-2 zile (nainte.
- Se aeaz pacientul 7n pozi#ie core'punztoare 7n "unc#ie %e or&anul punc#ionat
a't"el$
H pentru puncia $epatic& decubit dorsal sau lateral st@ng cu m@na dreapt
sub cap%
H pentru puncia renal& decubit ventral cu un scule de nisip sau sul de
material te+til sub abdomen%
H pentru puncia prostatic& poziie ginecologic%
H pentru puncia splenic& decubit dorsal sau lateral drept%
H pentru puncia ganglionar sau a tumorilor medicul stabile#te locul #i
pacientul este a#ezat (n funcie de zona care urmeaz s fie puncionat.
c) .M.*),9/.9 -/1*.A,/CC&
- 2e identific pacientul%
- 2e a#eaz pacientul (n poziia corespunztoare (n funcie de organul puncionat%
- 2e msoar #i se noteaz funciile vitale #i vegetative%
- 2e asigur temperatura camerei (n jur de 245*%
- 9sistenta supraveg$eaz cu atenie pacientul pe tot timpul procedurii, susine bolnavul
(n poziia adecvat.
- ?edicul #i ajutorul se spal pe m@ini cu ap curat #i spun, apoi (mbrac mnu#i
sterile.
- 2e dezinfecteaz locul punciei cu betadin%
- 2e pregte#te seringa cu +ilin #i se ofer medicului pentru a efectua anestezia.
- 2e efectueaz puncia de ctre medic #i se pstreaz mandrenul acului steril%
- 2e ofer medicului o sering de 24 ml cu care acesta face 1-2 aspiraii energice%
- 2e e+trage acul brusc la sf@r#itul procedurii de ctre medic% .
- 2e dezinfecteaz din nou locul punciei cu betadin.
- 2e aplic o compres steril, care se fi+eaz cu romplast%
- 2e (ndeprteaz mnu#ile%
- 2e spal pe m@ini cu ap curent #i spun.
d) QR</CKC/.9 -9*C.R),0,C
- 2e ajut pacientul s coboare de pe masa de e+aminare #i s se (mbrace%
- 2e transport pacientul la salon%
- 2e a#eaz pacientul (n&
H Aecubit lateral drept (dup puncia $epatic) 1 -2 ore pentru a reduce
riscul unei $emoragii%
H Aecubit dorsal (dup puncia splenic sau pancreatic)%
H Aecubit dorsal (dup puncia renal) control@ndu-se urina 2-3 zile pentru
depistarea unei eventuale $emoragii%
- 2e aplic o compres rece sau pung cu g$ea pe regiunea puncionat%
- -entru prevenirea unei eventuale $emoragii prin apariia tusei care irit pleura&
H se aplic o compres rece
H se administreaz medicaia prescris de medic
- 2e monitorizeaz (n permanen starea pacientului #i funciile vitale #i vegetative.
e)-/.<O)C/.9 ?9)./C90,0,C
- 2e (ndeprteaz fragmentele de esut din acul de puncie prin insuflare de aer%
- 2e efectueaz amprente pe lame de sticl cu fragmentele de esut obinute%
- 2e introduc fragmentele de esut recoltat (ntr-un recipient cu soluie fi+atoare sau ser
fiziologic%
- 2e transport probele imediat la laboratorul de $istopalologie, (nsoite de buletinul cu
datele pacientului.
f) /.1/<9RCP9/.9 01*,0,C A. ?,R*O
- 2e str@ng materialele folosite%
- 2e colecteaz de#eurile conform -.,. (n recipiente speciale separate.
R1)9/.9 -/1*.A,/CC
Rotai&
- -rocedura (n dosarul de (ngrijire si foaia de observatie%
- Aata, ora, organul puncionat%
- 1rice observaie legat de starea #i reacia pacientului% recomandrile privind (ngrijirile
- 2copul punciei, specific@ndu-se #i ce probe au fost recoltate #i c@nd au fost trimise la
laborator.
INCI!ENTE 8I (CCI!ENTE
- Nemoragie %
- Nematom intra$epatic%
- -eritonit c$imic prin prezena bilei (n cavitatea abdominal%
- /uptur $epatic%
- )use instantanee%
- -neumotora+%
- Nemotora+%
- Soc neuro-vegetativ, $ipovolemie etc%
- 6acteremie, septicemie (enterococ)%
- /eacii alergice la anestezie%
- /etenie urinar.
(LI6ENT(RE( (RTIFICI(L(
a.,3IECTIVE$
-introducerea alimentelor in organism, prin mijloace artificiale(sonda gastrica sau
intestinala, gastrostoma, pe cale parenterala, prin clisma)
(LI6ENT(TI( PRIN S,N!( -(STRIC(
9.NECES(R 6(TERI(LE
-aleza pentru protectie
-sonda prin care se face alimentatia(.in$orn sau Mauc$er)
-seringi
-pense $emostatice
-palnie
-tavita renala
-alimente
c.ET(PE&
PRE-(TIRE( PSI:IC($
1ferii pacientului informaii clare, accesibile despre modul de alimentare pentru
a-i reduce teama #i a obine colaborarea sa
Qncurajai pacientul s se alimenteze singur pentru a-#i recpta autonomia
PRE-(TIRE( FI)IC(
9#ezai pacientul (n poziie #ez@nd, pe marginea patului sau pe un scaun cu
sptar, astfel (nc@t sonda s fie meninut (n poziie vertical, paralel cu toracele
EFECT+(RE( PR,CE!+RII$
-se introduce sonda gastrica(vezi sondajul gastric)
-in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica
-se aseaza palnia la capatul liber al sondei si se toarna lic$idul alimentar 244-344ml,
incalzit la temperatura corpului
-se introduc 244-344ml apa si o mica cantitate de aer pentru a goli sonda
-se penseaza sonda
-se e+trage cu atentie
%.IN-RI*IRE( P(CIENT+L+I$
1bservati starea generala a pacientului
9sezati-l in pozitie comoda
e.EV(L+(RE( PR,CE!+RII$
3ilant pozitiv$
-acientul este compliant #i respect indicaiile oferite.
)olerana digestiv este bun.
*antitatea de alimente este adaptat posibilitilor de digestie #i de absorbie ale
stomacului.
3ilant ne&ativ4interventii$
-acientul nu este compliant.
)olerana digestiv este sczut.
*apacitatea de digestie #i de absorbie a stomacului este redus iar pacientul prezint
semne de denutriie.
Cnformai medicul pentru a stabili conduita terapeutic
(LI6ENT(TI( PRIN -(STR,ST,6(
NECES(R 6(TERI(LE$
1 p@lnie din plastic
/ecipientul cu lic$id alimentar (sup, ceai)
6ag$eta pentru propulsarea alimentelor pe sond
ET(PE$
PRE-(TIRE( PSI:IC($
1ferii pacientului informaii clare, accesibile despre modul de alimentare pe
stom pentru a-i reduce teama #i a obine colaborarea sa
Qncurajai pacientul s se alimenteze singur pentru a-#i recpta autonomia
PRE-(TIRE( FI)IC($
9#ezai pacientul (n poziie #ez@nd, pe marginea patului sau pe un scaun cu
sptar, astfel (nc@t sonda s fie meninut (n poziie vertical, paralel cu toracele
EFECT+(RE( PR,CE!+RII$
.+plicai pacientului care se alimenteaz singur&
2-#i spele m@inile
2 (ndeprteze dopul de la sond
2 adapteze p@lnia la captul sondei menin@nd-o (n poziie vertical
2 introduc pe r@nd felurile de m@ncare din regimul de stenoz, astfel&
- lic$idul s-l toarne (ncet pe p@lnie, nu mai mult de 144 ml o dat pentru a nu
destinde brusc stomacul
- alimentul solid pasat s-l verse (n p@lnie #i s-l (mping pe sond cu ajutorul
bag$etei de plastic sau lemn
- s adauge din c@nd (n c@nd lic$id alimentar, pentru a u#ura (naintarea
alimentului pasat
- s nu introduc la o TmasT mai mult de 344 g de alimente pasate datorit
tulburrilor de digestie #i de absorbie e+istente
2 termine totdeauna TmasaT cu lic$id pentru a spla lumenul sondei
2 astupe captul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc
2 fi+eze sonda (n poziie vertical, paralel cu toracele
2 evite poziia de decubit dorsal dup mas (ntruc@t favorizeaz
TregurgitareaT coninutului pe sond
2-#i spele m@inile dup mas
;N-RI*IRE( P(CIENT+L+I
1bservai tegumentul din jurul stomei
-rotejai pielea cu un unguent cu zinc #i refacei pansamentul din jurul stomei
cazul regurgitrii sucului gastric.
EV(L+(RE( PR,CE!+RII
3ilant pozitiv$
-acientul este compliant #i respect indicaiile oferite.
)olerana digestiv este bun.
*antitatea de alimente este adaptat posibilitilor de digestie #i de absorbie ale
stomacului.
3ilant ne&ativ4interventii$
-acientul nu este compliant.
-acientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale modificate.
Cncuraji pacientul s-#i accepte imaginea
)olerana digestiv este sczut.
*apacitatea de digestie #i de absorbie a stomacului este redus iar pacientul prezint
semne de denutriie.Cnformai medicul pentru a stabili conduita terap eutic
IN-RI*IRE( ST,6EL,R
ST,6( -(STRIC(
C,L,N,ST,6(
Reco.an%ri pentru 7n&rijirea colo'to.ei
1. Re&i. ali.entar
3 mese pe zi, servite la ore regulate (previn apariia diareii #i a
v@nturilor (n e+ces)%
(ncercai s consumai zilnic c@teva legume, fructe #i zarzavaturi
proaspete, cum ar fi& cartofi fieri, piure, morcovi, elin, ptrunjel,
pst@rnac, sfecl ro#ie, banane, portocale, mere (coapte eventual),
cp#uni (nu (n cantitate mare) piersici, pere, prune ((n special (n
constipaie)%
introducei alimentele noi treptat, c@te unul nu la c@teva zile pentru a
putea observa modul (n care-l tolerai%
consumai p@ine integral, aceasta ajut la formarea #i eliminarea fr
dificultate a materiilor fecale%
consumai zilnic iaurt, lapte btut, br@nz de vaci proaspt, br@nz
telemea desrat, margarin%
evitai sau consumai (n cantiti mici urmtoarele alimente& varz
(produce diaree, miros neplcut), fasole uscat (produce diaree, miros
neplcut), conopid ((n cantiti mici), br@nzeturi de fermentaie
(br@nz de burduf, ca#caval, br@nz topit), mazre, ou ((n cantiti
mici),ciocolat (produce diaree), fructe uscate (produce diaree), alune,
nuci, condimente (produce balonare, miros neplcut), ciuperci
(produce miros neplcut, constipaie, balonare), semine (produce
balonare, miros neplcut), castravei, pepene (produce miros
neplcut), spanac (produce miros neplcut, diaree)%
consumai carne de pui, vit, porc slab, pe#te%
m@ncai (ncet #i mestecai bine alimentele%
evitai& vorbitul in timpul mesei, utilizarea paiului pentru bauturi,
mestecarea de guma, fumatul - se previne apariia gazelor intstinale%
evitai& porumbul, ciupercile, castraveii, mazrea, ridic$ile, spanacul,
varza, conopida, buturile gazoase ! produc gaze in e+ces (flatulen)%
consumai iaurt natural acesta poate reduce gazele #i mirosulU
bei lic$ide 1-1,; litrizi iar (n caz de tendin spre constipaie 2-2,;
litrizi%
activitate fizic (n fiecare zi.
6e'ele re&ulate %uc la "unc#ionarea opti. a 'to.ei<
Alimente ce dau modificri de consisten, miros si culoare a materiilor
fecale:
sfecla ro#ie poate colora scaunul - nu v alarmaiU
salata verde, spanacul, fructele necoapte, prunele, berea, ciocolata,
grsimile au efect la+ativ #i produc scaune de consisten moale, ceea
ce duce la golirea pungii mai des%
fructe uscate, alune, elina se digera mai greu ! amintii-v s le
mestecai bineU
pestele, oule, ceapa, usturoiul, untul ! provoac mirosuri puternice%
consumai zilnic 2-3 lingurie de tr@e brute, neprelucrate, amestecate
cu ceai, iaurt, sup sau suc de fructe - ajut la normalizarea scaunuluiU
=. I&iena te&u.entului
splai stoma #i tegumentele peristomale cu ap #i spun neutru, prin
mi#cri bl@nde, apoi uscai cu un prosop din bumbac special destinat%
putei face baie sau du# cu punga aplicat sau fr pung% datorit
faptului c e+ist posibilitatea ca stoma s evacueze materii fecale,
este bine s cunoa#tei ritmul eliminrilor dvs., zilnice #i atunci vei
putea alege momentul potrivit din zi (n care s facei du# fr punga
aplicat%
evitai folosirea uleiurilor #i a cremelor pentru baie ! acestea pot
diminua aplicarea sigur a pungii de colostom%
protejai stoma cu un #erveel de $@rtie #i radei periodic firele de pr
de la nivelul pielii peristomale (prevenii apariia inflamaiei
foliculilor de pr)%
folosii #erveele de unic folosin destinate curirii pielii de adeziv
c@t si cele pentru protejarea pielii%
R, folosii produse pe baz de alcool, aceton sau ali dezinfectani
pentru curirea stomei%
(n caz de reacii alergice manifestate prin & eritem, edem, eroziuni,
scurgeri, prurit, senzaie de arsur la piele ! se folose#te crema cu
corticosteroizi pentru controlul pruritului%
pe perioada c@nd zona este iritat acoperii stoma cu un tampon ! nu
folosii pung
ile de colostom.
>.Cu. controla#i .iro'ul neplcut ?
folosii pungi care conin filtru de crbune%
sc$imbai punga regulat%
splai fanta de evacuare a pungii drenabile dup evacuarea
coninutului%
utilizai deodorante pentru pung%
pentru reducerea mirosului consumai& iaurt, patrunjel, suc de
portocale.
@. Ve'ti.enta#ia
utilizai $usele din material te+til pentru pungi%
utilizai centurile abdominale cu rol cosmetic%
evitai $ainelor mulate%
evitai folosirea curelelor cordoanelor%
utilizai bretelele%
evitai $ainele transparente.
A.Co.plica#ii ale te&u.entului %in jurul 'to.ei
!e'criere Cauze
Cnflamaii ale foliculilor de pr din
zona tegumentar a stomei
Cndeprtarea (ntr-o manier
brutal a dispozitivelor stomice
.scoriaii - zone de ro#ea, umede,
posibil s@nger@nde
scurgeri ale coninutului
intestinal
alergii
infecii
(ndeprtarea brutal a
dispozitivelor stomice
*andida 9lbicans ! pete de ro#ea,
senzaii de m@ncrime, cldur
local
fungi care sunt prezeni (n tractul
gastrointestinal
Niperplazie ! tegumentul peristomal
este (ngro#at
se (nt@lne#te mai frecvent la
urostomii #i este provocat de
scurgeri ale urinei pe tegumentul
peristomal
-revenirea apariiei complicaiilor tegumentului din jurul stomei se
realizeaz prin&
asigurarea aplicrii corecte a dispozitivelor stomice, astfel (nc@t s nu
apar scurgeri ale coninutului intestinal pe tegumentul peristomal%
decuparea corect a protectorilor cutanai (flan#elor) (n funcie de
forma #i mrimea stomei%
igiena adecvat.
B. (pela#i %e ur&en# la .e%ic c1n%$
apar neregulariti pe marginea stomei
pielea este inflamat, macerat
orificiul s-a dilatat, intestinul bombeaz (n afar
orificiul s-a str@mtorat
stoma s@ngereaz (n permanen
apar formaiuni noi pe stom
apare un canal de scurgere (ntre intestin #i piele
evacuarea scaunului este dureroas
s@ngerri la evacuarea scaunului%
constipaie, colici.
3. Reco.an%ri pentru 7n&rijirea ileo'to.ei
1. Re&i. ali.entar
se recomand aport crescut de lic$ide si sare%
sunt indicate alimentele care cresc consistena eliminrilor pe stom%
c@nd stoma se V bloc$eazE se recomand consumul de 8iWi%
alimente de evitat& semine, s@mburi, prea multe fibre%
medicamentele capsulate se decapsuleaz (nainte de administrare.
=. I&iena te&u.entelor
splai stoma, tegumentele peristomale cu ap #i spun neutru%
uscarea se va face la fel ca #i restul corpului%
se poate face baie sau du# cu punga aplicat sau fr pung%
se recomand ca baia s nu se fac dup ce ai m@ncat sau la scurt
timp dup mas%
nu se garanteaz c (n timpul (mbierii stoma nu va elimina, de aceea
este indicat ca sa avei la (ndem@n #erveel sau $@rtie de toalet%
pielea trebuie foarte bine uscat (nainte de aplicarea pungii colectoare%
trebuiesc evitate cremele sau uleiurile de baie, deoarece acestea pot
compromite o bun #i sigur aplicare a pungii colectoare%
este posibil o u#oar s@ngerare a stomei FX acest lucru este normal%
trebuie folosit un protector cutanat pentru tegumentele peristomale,
deoarece eliminrile pe ileostom sunt foarte acide.
>. Controlul .iro'ului
pungile (nc$ise trebuie sc$imbate c@nd sunt pe jumtate pline%
de evitat alimentele condimentate sau lactate.
S"aturi pentru purtatorii %e 'to.e
Colo'to.a %u.neavoa'tra N+ e'te 'terila< 2palati stoma,
tegumentele peristomale cu apa si sapun neutru, apoi uscati asa cum
procedati cu restul corpului.
Puteti "ace 9aie 'au %u' cu pun&a aplicata 'au "ara pun&a. Ru se
poate garanta ca in timpul imbaierii stoma nu va evacua materii
fecale, dar atunci cand veti cunoaste ritmul eliminarilor Avs. zilnice
veti putea alege momentul potrivit din zi in care sa faceti baie fara
punga aplicata. Cn caz ca ati ales sa faceti baiedus fara punga trebuie
sa uscati bine pielea inainte de a aplica noua punga.
Evitati "olo'irea uleiurilor 'au cre.elor pentru 9aieC pentru ca
acestea pot compromite aplicarea sigura a pungii. .ste posibila
producerea unor usoare sangerari la nivelul stomei atunci cand faceti
toaleta acesteia. 9cest lucru este N,R6(L.
Firele %e par %e la nivelul pielii peri'to.ale tre9uie ra'e perio%ic.
Cn acest timp, stoma va fi protejata cu un servetel de $artie de toaleta.
(TENTIE< 3eti .ulte lic5i%e zilnic - >-= pa$are de apa sau ceai vor
mentine urina limpede si cu un scazut potential de infectie. ,nele
alimente pot da un miros neplacut urinei& sparang$el, usturoi, peste,
ceapa, etc. 9cest lucru nu inseamna renuntarea totala la aceste
alimente.
Mormarea e+cesiva de gaze poate fi diminuata prin evitarea
alimentelor care produc meteorizare (balonare) precum fasolea,
mazarea, ceapa, varza etc. si printr-o masticatie buna. 9cest lucru nu
inseamna renuntarea totala la aceste alimente. -ersoanele predispuse
la aerofagie (care Ding$itE aer odata cu alimetele) si persoanele care
nu eructeaza (care elimina gaze pe gura) vor elimina mai des gaze.
6e'ele ec5ili9rate creeaza un tranzit inte'tinal re&ulat.
2a aveti asupra Avs. tot timpul una sau doua pungi de rezerva si
materiale strict necesare pentru sc$imbarea oungii. *and mergeti
undeva, aveti in vedere o posibila tulburare de tranzit intestinal
(diaree) si luati cu Avs. cateva pungi drenabile si cleme de rezerva,
precum si medicamente pentru astfel de situatii (Cmodium, *odeina,
*alciu carbonic etc.).
Retineti %enu.ireaC %ia.etrulC tipul %e pun&a 'i tipul %e a%eziv
protector pe care le "olo'iti< 9sigurati-va permanent cu necesarul de
pungi pentru doua saptamani, ca o masura de singuranta a intarzierii
comenzii Avs.
.ste esential sa stiti unde e+ista personal specializat in ingrijirea
persoanelor purtatoare de stoma.
*and calatoriti, pastrati Dtrusa de urgentaE la indemana.
N+ V( TE6ETI S( P+NETI INTRE3(RI< S+NTETI , PERS,(N(
+NIC(C I(R R(SP+NS+RILE LE-(TE !E REINTE-R(RE(
PR,FESI,N(L( SI S,CI(L( V,R FI SPECIFICE PENTR+ !VS.
SI PENTR+ SIT+(TI( !VS
Reco.an%ari &enerale %e or%in p'i5olo&ic privin% a%aptarea
per'oanelor 'to.izate la noua 'tare
Cu a putea !ntele"e ce se !ntapla cu psihicul nostru !n aceasta
situatie#
-entru a putea gasi solutiile necesare depasirii acestui moment dificil, este
important sa stim c@teva lucruri despre&
imaginea de sine,
identitatea personala,
fazele procesului de adaptare si mecanismele psi$ice care intra (n
actiune,
mobilizarea resurselor motivationale si volitionale, care ne ajuta sa
depasim momentele de criza e+istentiala care apar (n viata,
nevoia de afiliere, care este una dintre nevoile fundamentale ale
omului.
Ia"inea $e sine este o parte a .ului fiecaruia si reprezinta forma subiectiva
prin care constientizam si ne reprezentam propria persoana. .a este
influentata si conditionata de o buna autocunoastere, de (ncrederea (n noi
(nsine, precum si de ceea ce vad ceilalti (n noi, de realizarile, esecurile,
asteptarile noastre.
-e parcursul vietii trecem in mod normal prin sc$imbari datorate dezvoltarii
biologice, sociale sau culturale, inerente, pe care le acceptam si carora ne
adaptam astfel (nc@t ne pastram i$entitatea personala.
9lte sc$imbari sunt cauzate de evenimente neprevazute, cum ar fi boala sau
accidentele care provoaca modificarea sc$emei corporale. 9cestea
antreneaza alterarea ia"inii $e sine si aparitia unor probleme de ordin
psi$ologic, biologic, relational, care ne fac sa ne simtim debusolati. Qn aceste
momente suntem nevoiti sa gasim oti%atii bune pentru care sa ne putem
aduna toate fortele %ointei, pe care sa le folosim pentru adaptarea la noua
situatie.
A$aptarea este definita ca un efort de cunoastere si comportamental, facut
pentru a stapani, tolera sau reduce cerintele interne si e+terne si conflictele
care apar. .a se refera la comportamentul care protejeaza oamenii de
e+perientele dificile prin care sunt nevoiti sa treaca in incercarea de a
invinge dificultatile, prin folosirea resurselor interne si e+terne. -rocesul de
acomodare la pierderea suferita nu se petrece dintr-o data% specialistii au
descris mai multe faze ale acceptarii (care se pot desfasura sau nu in aceasta
ordine)&
refuzul &ne"area) si izolarea, este caracterizat de socul resimtit la
aflarea diagnosticului, soc concretizat prin reactii de respingere a
adevarului& !u poate fi adevarat"
furia, este indreptata impotriva destinului sau a celor din jur si este
justificata de faptul ca aceasta este singura resursa de care se poate
dispune in raport cu situatia de neputinta de a sc$imba destinul& #e ce
mi se intampla tocmai mie$
ne"ocierea apare in momentul in care reactiile de furie sunt
abandonate in favoarea unei conduite mai maleabile in speranta
producerii unei minuni divine
$epriarea este caracterizata prin recunoasterea faptului ca realitatea
este aceea care este% in acest stadiu e+ista tendinta de a se refuza
contactul cu persoanele cunoscute
acceptarea nu se manifesta ca o renuntare, ci mai degraba ca o
constientizare pozitiva a ceea ce s-a facut si ce mai trebuie facut. .ste
inceputul construirii unei noi relatii cu sine.
9daptarea eficienta va duce la&
restabilirea ec$ilibrului psi$ic,
protejarea de an+ietate si depresie,
reluarea activittilor de viata obisnuite,
mentinerea relatiilor cu membrii familiei, prieteni, acceptarea
modificarii aspectului fizic si a limitelor aparute
Ne%oia $e afiliere la un grup (familie, grup profesional, grup de prieteni,
etc) si satisfacerea ei ne securizeaz si ne valorizeaza, cresc@nd (ncrederea (n
noi (nsine. 0egaturile cu persoane care au suferit acelasi tip de e+periente si
vorbirea despre probleme comune fac sa dispara sentimentul insingurarii.
Ce puteti face $unea%oastra pentru o buna a$aptare#
Y priviti-va stoma, constientiz@nd c@ este o parte a corpului dumneavoastra
Y atingeti-va stoma fara teama sau retinere, pentru a va obisnui cu ea
Y (nvatati sa o (ngrijiti% (n scurt timp aceasta va face parte din rutina si nu
va mai parea o te$nica dificila% astfel va veti recapata autonomia si nu veti
mai apela la alte persoane pentru sc$imbarea pungii
Y cunoasterea diminueaza an+ietatea% daca veti sti mai multe despre stoma
si implicatiile sale, veti putea gasi solutii adaptate pentru dumneavoastra
Y g@nditi pozitiv si rational& stoma va ajuta organismul sa-si (ndeplineasca
functiile fiziologice afectate de boala, ceea ce este un lucru bun
Y amintiti-va ca sunt multi oameni care, asemenea dumneavoastra, sunt
purtatori de stoma
Y nu-i respingeti pe cei care va iubesc si nu va izolati de ei, ci (ncercati sa
va (mpartasiti grijile si temerile. Qmpreuna veti trece mai usor prin toate
Y stoma dumneavoastra nu este vizibila pentru toata lumea, asa ca numai
dumneavoastra alegeti cine trebuie sa stie si cine nu
Y nu va retrageti (n casa% odata ce v-ati recapatat fortele, evitati sa va
petreceti timpul (n fata )L-ului% (ncercati sa reveniti, treptat, la activitatile
obisnuite
Y (nt@lnirile si discutiile cu alte persoane care au trecut cu bine de perioada
de adaptare v-ar putea fi de folos
Y dumneavoastra aveti rolul cel mai important (n propria recuperare, iar la
nevoie puteti apela la ajutorul si sfaturile specialistilor din domeniul
stomaterapiei Ru sunteti singur U Cn /omania sunt cca. =444 de persoane
care au o colostoma, ileostoma sau urostoma. ?ajoritatea acestor persoane
au reusit, cu mai mult sau mai putin ajutor, sa se reintegreze familial, social
si c$iar profesional. Aaca nu gasiti in dumneavoastra sau la apropiatii
dumneavoastra suficiente resurse si ajutor va invitam sa ne vizitati si,
impreuna vom incerca sa gasim solutiile pentru a depasi cat mai repede si
usor cu putinta perioada dificila prin care treceti dupa operatie.