Sunteți pe pagina 1din 13

www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z


Revizuirea art. 7 din Constituie n anul 1879
n Mesajul tronului de deschidere a sesiunii ordinare a Corpurilor legislative din 15/27
noiembrie 1878, Carol I evidenia noua po!iie a "om#niei de stat independent, cu drepturi
depline $n marea %amilie a &rilor europene' (arcina parlamentarilor era aceea de a stabili
necesitatea revi!uirii Constituiei, pentru a elimina acel principiu al inegalit&ii politice pe
motive religioase, care )nu mai concord& cu luminile secolului*'
+rimele divergene aveau s& apar& la discutarea proiectului adresei de r&spuns la
mesajul domnului, Manolache Costache ,pureanu consider#nd c& adresa era echivoc&,
neav#nd nimic precis -i determinat' ns& cel mai criticat, $ndeosebi de c&tre senatorul .'
/oinov, era paragra%ul re%eritor la $ndeplinirea art' 00 din 1ratat, $n urm&toarea redactare2
)art' 7 din Constituiune, care nu mai este de acord cu principiile -i luminile secolului, va
trebui s& dispar&*' +otrivit opiniei acestuia, (enatul actual nu avea dreptul de a prevede
soluionarea )chestiunii evreie-ti* prin suprimarea art' 7'
Criticilor aduse avea s& le r&spund& /asile 3oerescu, ce considera adresa )un act de
politic& superioar&*, subliniind c& nu s4a dorit dec#t a indica viitoarelor Camere de revi!uire,
care singure puteau o%eri soluia, necesitatea suprim&rii aliniatului al doilea din art' 7 re%eritor
la dob#ndirea de drepturi politice prin naturali!are -i de str&inii de alt rit dec#t cel cre-tin'
5a r#ndul s&u, +' +' Carp relie%a o realitate ce trebuia luat& $n consideraie, aceea c&
)noi nu ne putem ar&ta $n %aa ,uropei mai d#r!i dec#t ne permit puterile noastre, -i numai
ar&t#nd bun&voina noastr& vom putea aduce pe +uteri a nu cere aplicarea strict& a
coninutului 1ratatului de la 3erlin*' (oluionarea )chestiunii evreie-ti* trebuia s& %ie con%orm&
cu ideile moderne, dar -i cu propria noastr& situaie, recomandabil %iind ca, deocamdat&, s&
se suprime art' 7, urm#nd apoi a se cerceta -i mijloacele necesare'
6v#nd $n vedere %aptul c& opo!iia din Camere nu $nceta a evidenia, $n discursuri
interminabile, responsabilitatea 7uvernului %a& de e-ecul diplomatic su%erit la 3erlin -i
situaia di%icil& $n care se a%la "om#nia, precum -i $n sperana lini-tirii spiritelor -i a cre&rii
unei atmos%ere propice discut&rii revi!uirii, I' C' 3r&tianu depunea demisia cabinetului spre
s%#r-itul lunii noiembrie 1878' ns&, tot el avea s& %ie $ns&rcinat cu %ormarea noului 7uvern,
care nu repre!enta, de %apt, dec#t o remaniere, ministrul de e8terne M' 9og&lniceanu, cel
mai atacat de opo!iie, %iind sacri%icat -i $nlocuit cu Ion C#mpineanu'
+rincipala preocupare a e8ecutivului va %i aceea de a crea condiiile necesare revi!uirii
Constituiei, ast%el c& la 17 ianuarie 187:, I' C' 3r&tianu %&cea o declaraie o%icial& $n
+arlament $n acest sens' 6t#t Camera .eputailor, c#t -i (enatul aveau s& adopte deci!ia de
a constitui c#te o comisie care s& ia $n de!batere problema propunerii de revi!uire -i s&
pre!inte conclu!iile sale $n %aa repre!entanilor naiunii' 7uvernul se va $ngriji, totodat&, de
trimiterea mai multor misiuni diplomatice $n capitalele europene pentru a e8plica po!iia sa $n
)problema evreiasc&* -i a gr&bi recunoa-terea independenei'
Controversele vor reapare la (enat $n momentul $n care comisia, compus& din -apte
senatori -i pre!idat& de .imitrie 7hica, $-i pre!enta conclu!ia' 5u#nd $n considerare art' 00
din 1ratatul de la 3erlin -i art' 7 -i 12: din pactul %undamental de la 18;;, majoritatea
comisiei <.' 7hica, +' +' Carp, C' 3o!ianu, 6l' 7iani= propunea o declaraie prin care (enatul
a%irma necesitatea revi!uirii art' 7 din Constituie, pe c#nd minoritatea, prin persoana lui
/asile 3oerescu, susinea modi%icarea, pe l#ng& art' 7, -i a altor articole' 5a primul articol din
Constituie urma s& se $nlocuiasc& denumirea de +rincipate >nite -i s& se preci!e!e calitatea
de stat independent -i $ntinderea granielor dincolo de .un&re? art' 2 s& stipule!e c& limitele
statului nu puteau %i modi%icate dec#t printr4o lege special& emanat& de la Camerele de
revi!uire? modi%icarea art' @ prin acceptarea coloni!&rii $n .obrogea? la art' 00 s& nu se mai
1
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
limite!e la doi num&rul vice4pre-edinilor (enatului? art' 77 s& prevad& c& -i senatorii primesc
indemni!aie? modi%icarea art' 11@ $n a-a %el $nc#t -i (enatul s& aib& dreptul de a vota legile
de credite suplimentare -i e8traordinare? $n %ine, suprimarea art' 1@1, $ntruc#t Consiliul de
(tat %usese des%iinat' Comisia nu a primit $ns& propunerea lui 3oerescu, deoarece
amelior&rile solicitate nu erau de o utilitate -i necesitate at#t de imperioas& $nc#t s& justi%ice
modi%icarea mai multor dispo!iii din Constituie, )a c&rei stabilitate, interesul general cere s&
%ie sim&m#ntul -i credina tuturor*'
5a Camer&, 1itu Maiorescu adresa o interpelare primului ministru solicit#nd l&muriri $n
privina procedurii de revi!uire a art' 7' Constata, pe de o parte, intenia 7uvernului,
e8primat& $n %aa +arlamentului, de a stabili necesitatea revi!uirii, iar pe de alt& parte c&
pre-edintele 6dun&rii, C' 6' "osetti, se $ntreinea cu di%erite personalit&i politice din
capitalele europene $n sensul obinerii recunoa-terii independenei, %&r& ca repre!entanii
naiunii s& se con%orme!e art' 00 din 1ratat' 1otodat&, $n acela-i sens se pronuna -i !iarul
o%icios al 7uvernului' Ar, trebuia $nl&turat& aceast& ambiguitate, orice am#nare a soluion&rii
%iind )%oarte regretabil&*' n opinia sa, cu c#t s4ar convoca mai grabnic 6dun&rile de revi!uire,
cu at#t recunoa-terea independenei s4ar obine mai cur#nd' B&r& a o%eri prea multe detalii -i
a clari%ica situaia, I' C' 3r&tianu meniona doar c& $nt#r!ierea $ntrunirii Constituantei se
datora pre!enei trupelor ruse-ti $n ar&, convocarea corpului electoral $n asemenea condiii
put#nd provoca o cri!&'
Chiar $n s#nul Comisiei delegailor, compus& din deputaii Ioan Codrescu, /asile
Maniu, .' Cariagdi, 7h' /ernescu, 6l' Candiano4+opescu, .' 7iani, I' /ilacrose, au e8istat
divergene de opinii asupra %ormei declaraiei de revi!uire, dac& ea s& se redacte!e cu
e8punere de motive sau s& se prevad& simplu necesitatea modi%ic&rii art' 7' Majoritatea
$nclinase spre aceast& a doua alternativ&, $n timp ce minoritatea, repre!entat& de 7h'
/ernescu -i Ioan Codrescu, pre!enta o ampl& motivaie, unde se preci!a c& nu a e8istat
niciodat& $n "om#nia intoleran& religioas&' +rin art' 1; al Codicelui civil din 18;0 se
prev&!use dispo!iia ca str&inii, indi%erent de religie, s& poat& dob#ndi naturali!area, restricia
articolului 7 din Constituie dator#ndu4se unor cau!e economice -i sociale' Interesul &rii nu
putea %i dec#t acela de a $nscrie $n pactul %undamental regulile acord&rii naturali!&rii str&inilor
indi%erent de religie, care se va %ace prin legi speciale -i $n mod individual'
6dunarea .eputailor tinde a se separa $n dou& tabere, cei care susineau motivarea
-i cei care nu o considerau necesar&' .in prima categorie %&ceau parte, $ndeosebi, deputaii
Fraciunii libere i independente de la Ia-i' Cel mai vehement discurs, nu at#t $n ceea ce
prive-te limbajul, ci mai ales concepiile, avea s& %ie cel al lui +anta!i 7hica, $n -edina de la
22 %ebruarie 187:' .e la $nceput se pronuna $mpotriva acelor opinii care considerau c&
6dun&rile ordinare trebuie s& joace doar rolul unei simple $nregistr&ri a dorinei de revi!uire'
1rebuia speci%icat clar -i modul $n care se va soluiona aceast& chestiune, care este una
)eminamente interioar&*, de )pur& autonomie*, rom#nii %iind st&p#ni pe drepturile lor -i nici o
putere nu le poate impune alt%el'
6cela-i deputat, cit#nd largi e8trase dintr4o lucrare a unui autor evreu rus, Iacob
3ron%man, relie%a pericolul pe care l4ar pre!enta acordarea imediat& a naturali!&rii tuturor
evreilor' 6ce-tia, acolo unde se stabilesc, %ormea!& un stat $n stat, $-i p&strea!& tradiiile -i
obiceiurile, $ntrein relaii cu Aliana Israelit Universal, cu Internaionala, cu sociali-tii din
7ermania -i nihili-tii din "usia' B&c#nd o paralel&, aminte-te de interveniile str&ine -i
articolele calomnioase din presa occidental& la adresa "om#niei, de %aptul c& evreii au
$nceput s& devin& st&p#ni de mo-ii, pe nume substituite' n opinia sa, era %acil +uterilor
europene s& ne solicite acordarea de drepturi israeliilor, $n numele principiului umanit&ii -i a
civili!aiei, $ns& )$ntreb&m -i noi pe acele state mari, puternice -i civili!ate dac& ar binevoi s&
2
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
ne transmit& israeliii d4lor -i noi s& le transmitem israeliii din Moldova, cu obiceiurile lor, cu
puina lor cur&enie, cu deprinderile lor degradatoare -i corup&toare, cu cam&ta -i vitriolul
lor*' Constat#nd nedreptatea care ni s4a %&cut prin impunerea art' 00 din 1ratatul de la 3erlin,
+anta!i 7hica nu $nelegea de ce nu i se impune -i "usiei sau 6ustro4>ngariei s& acorde
drepturi politice evreilor' n opinia sa, $nainte de $ntrunirea Camerelor de revi!uire, trebuia
menionat cu claritate modalitatea $n care se modi%ic& art' 7'
+e aceea-i linie se $nscrie -i discursul unui alt deputat %racionist, 6' /i!anti, care
observa c& re!ultatele r&!boiului ce se $ncheiase erau cu totul de%avorabile2 ocuparea
3osniei -i Ceregovinei, retrocedarea 3asarabiei -i emanciparea israeliilor' +otrivit
constat&rilor sale, din acest r&!boi )provocat $n numele naionalit&ilor, noi ie-im victima
acestui mare principiu*, +uterile europene impun#ndu4ne prin 1ratatul de la 3erlin o politic&
abstract& )$mbibat& de cosmopolitism*, periculoas& pentru $ns&-i e8istena naional&'
Considera c& soarta &rii a %ost hot&r#t& de Aliana Israelit Universal, c&reia $i atribuia
st&ruinele pe l#ng& Congresul de la 3erlin $n sensul impunerii clau!ei drepturilor politice
pentru evrei'
n completarea celor spuse de colegii s&i, ,' /ergati atr&gea -i el atenia c& se
dore-te inaugurarea unei politici cosmopolite, )otr&vitoare*' +entru a demonstra necesitatea
conserv&rii propriei noastre naionalit&i, pre!enta anumite date statistice privind proporia
populaiei israelite $n statele europene' 6st%el, $n 7ermania erau 00D'DDD de evrei la o
populaie de peste 0@ de milioane, $n Brana, 0:'DDD la @7 de milioane, $n Marea 3ritanie,
07'DDD la @2 de milioane, $n Italia, @;'DDD la 28 de milioane, iar $n "om#nia proporia era
cople-itoare, 55D'DDD de evrei la 5 milioane de locuitori' 6-a cum se poate observa, membrii
Fraciunii, de-i la nivelul declaraiilor erau de acord cu necesitatea revi!uirii, din discursurile
lor reie-ea cu totul altceva, o opo!iie categoric& %a& de clau!a acord&rii de drepturi politice
evreilor'
A nou& revigorare a discursului %racionist se produce $n -edina Camerei din 2@
%ebruarie 187:, c#nd Ioan Codrescu, dup& un scurt istoric asupra stabilirii evreilor $n
"om#nia, constata o agravare a situaiei $n urma inva!iilor din 7aliia -i "usia, unde israeliii
erau supu-i la recrutarea armat&' "&ul cel mai mare provenea de la Aliana Israelit
Universal, ale c&rei scopuri erau de solidari!are cu evreii din toat& lumea -i de a $mpiedica
orice proces de asimilare a acestora cu populaiile indigene' Menionea!& c& potrivit unor
statistici emanate chiar din r#ndul israeliilor din ar&, num&rul acestora era de 0DD'DDD' .ac&
se lua $n consideraie %aptul c& $n 185:, potrivit statisticilor lui Eicolae Fuu, $n Moldova erau
apro8imativ 5D'DDD de evrei, dup& $n%iinarea Alianei, $n 18;D, )inva!ia* a c&p&tat, deci,
)proporiunile cele mai sp&im#nt&toare*' 6mintea c& $n momente di%icile pentru e8istena
naional&, presiunile evreie-ti din interior -i din e8terior au jucat un rol ne%ast' +rin urmare, $n
nici un ca! nu se putea admite naturali!area $n bloc a tuturor evreilor, a-a cum sugeraser&
+uterile europene prin clau!a 1ratatului ce %&cea obiectul discuiilor parlamentare' 6st%el de
opinii trebuie privite $ns& cu reinere, situaia real& %iind mult di%erit& $n aceast& privin&' Chiar
dac& imigrarea israeliilor a continuat, nu se poate vorbi $n nici un ca! de o )inva!ie*' +o!iia
ostil& a )%racioni-tilor* ie-eni trebuie privit& prin prisma %aptului c& muli evrei din Moldova
erau negustori sau me-te-ugari, concurena %iind una din cau!ele unei asemenea atitudini'
6cordarea de drepturi politice $nsemn#nd -i posibilitatea de a deine propriet&i
imobiliare, Ioan Codrescu inea s& averti!e!e c&2 )6 l&sa naiunea s& piard& proprietatea
teritorial&, l&s#nd4o a c&dea $n m#na str&inilor, este a de!naionali!a $nsu-i statul, a4i surpa
$nsu-i %undamentul s&u*' n conclu!ie, se pronuna $n %avoarea motiv&rii declaraiei de
revi!uire'
3
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
Eicolae Bleva, care de-i %&cea parte din majoritatea guvernamental&, pleda $n
%avoarea revi!uirii, pe l#ng& art' 7, -i a altor articole, pentru a introduce acele principii care le4
a dorit la 18;; a %igura $n Constituie, dar la care liberalii au %ost nevoii s& cede!e, spre
paguba principiilor liberale -i democratice' .ac& atunci nu se introducea acel ne%ericit art' 7,
s4ar %i evitat problemele cu care se con%runtau $n acel moment, iar independena n4ar mai %i
%ost condiionat&' (ublinia!& c& restricii $n privina dob#ndirii cet&eniei de c&tre str&ini de
alt& religie dec#t cea cre-tin& persistau -i $n alte state europene, o%erind e8emplul unor
ducate germane' .ac& se mani%est& o ast%el de situaie, nu $nelegea de ce i se %&ceau
"om#niei imput&ri' .in nenorocire, mai totdeauna )cei slabi pl&tesc adesea chiar pentru cei
puternici, ace-tia %ac ce po%tesc la ei -i cei mici sunt silii s& aplice principiile cele mari chiar
pentru cei puternici' 6-a s4a $nt#mplat -i cu noi*'
n conclu!ie, se pronuna pentru revi!uirea articolelor2 1, 2, 7, 8, 2D, 20, 58478, 11;,
1@@' (usinea necesitatea introducerii votului universal, o prevedere special& $n privina unirii
.obrogei cu ara, modi%icarea $ntr4un sens mai larg a articolelor re%eritoare la alegerea
(enatului, acordarea de indemni!aii senatorilor, des%iinarea Curii de Conturi, propun#nd $n
acest sens un amendament la declaraia de revi!uire' .e %apt, iniiativa lui Bleva poate %i
considerat& ca o sondare a disponibilit&ii oamenilor politici $n %avoarea revi!uirii $ntr4un sens
mai larg a Constituiei, un pas premerg&tor modi%ic&rii care va surveni c#iva ani mai t#r!iu,
$n 1880'
+ropunerea lui Bleva provoca noi discuii contradictorii $n privina posibilit&ii sau
imposibilit&ii iniierii unor asemenea amendamente' n cele din urm& avea s& intervin& I' C'
3r&tianu, ce declara c& 7uvernul susinea opinia majorit&ii Comisiei de delegai doar pentru
revi!uirea art' 7, ceea ce va avea drept re!ultat respingerea amendamentului propus de E'
Bleva'
.eputatul I' /ilacrose ar&ta c& declaraia de revi!uire nu trebuia s& conin& nici un %el
de motivaie, nici un %el de de!legare, pentru c& alt%el 7uvernul s4ar a%la $n imposibilitatea
practic& de a mai $ncerca re!olvarea $n mod avantajos a chestiunii $n str&in&tate, %iind legat
de soluia propus& de aceste 6dun&ri'
(e poate desprinde cu claritate %aptul c& 7uvernul, intuind divergenele de opinii -i
di%icult&ile unui consens general, tergiversase a supune chestiunea aplic&rii art' 00 din
1ratatul de la 3erlin de!baterilor din Corpurile legislative, $n sperana obinerii recunoa-terii
independenei %&r& a se con%orma strict respectivului articol, urm#nd a se adopta o soluie
care s& nu bulverse!e opinia public&'
.eputatul Eicolae Ionescu, unul dintre cei ce avusese $n 18;; o contribuie $nsemnat&
la introducerea art' 7, printr4o lung& e8punere, c&uta a demonstra necesitatea motivaiei
declaraiei de revi!uire, solicit#nd a se s%#r-i disputele dintre partide, aceast& veritabil&
)ceart& bi!antin&*, %&r& a reali!a c& el $nsu-i contribuia la $ntreinerea acestor dispute' 5a
r#ndul s&u, Eicolae Burculescu propunea nici mai mult, nici mai puin de -apte
amendamente, privind modi%icarea a numeroase articole -i introducerea altora $n sensul
adopt&rii votului universal, a colegiului electoral unic, alegerea membrilor (enatului de c&tre
acela-i corp electoral, inamovibilitatea magistrailor, responsabilitatea ministerial& -i
pedeapsa muncii silnice pe via& pentru ingerina mini-trilor $n alegeri'
n urma discursurilor deputailor liberali, 1itu Maiorescu observa o situaie parado8al&,
aceea a e8istenei divergenelor $n s#nul majorit&ii guvernamentale, $n timp ce opo!iia
minoritar& conservatoare susinea opinia revi!uirii %&r& motivaie, po!iie $mp&rt&-it& -i de
e8ecutiv' +otrivit convingerilor sale, restriciile pe motive religioase trebuie $nl&turate, iar dac&
se consider& necesar se poate adopta o legislaie social4economic& care s& proteje!e
4
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
interesele naionale' "e%eritor la )chestiunea evreiasc&*, ea se va soluiona la viitoarele
alegeri, prin Constituant&'
Apinia lui 1itu Maiorescu avea s& %ie comb&tut& $n -edina urm&toare de deputatul 7'
.anielopolu, care sublinia c& introducerea art' 7 $n Constituie s4a datorat nu motivelor
religioase, cum insinua preopinentul s&u, ci ca un instinct de conservare' Eu se putea acorda
o naturali!are $n mas& a evreilor, care $n cei !ece ani ce s4au scurs nu au devenit mai
civili!ai' .e alt%el, nici nu au c&utat s& pro%ite de posibilitatea $mp&m#ntenirii individuale
creat& prin Codul civil din 18;0, $n doi ani de !ile ne$nregistr#ndu4se nici o cerin& $n acest
sens' )+entru noi a venit timpul conservaiunii noastre 4 opina $n continuare deputatul liberal 4
-i nu putem asculta de aceia care vin cu principiul cosmopolitismului, care ne %ace r&u
rom#nismului*' ntr4un %inal apoteotic, se pronuna pentru respingerea categoric& a
naturali!&rii $n bloc -i acceptarea celei individuale, discurs aplaudat $ndelung de deputai,
oratorul %iind %elicitat -i chiar $mbr&i-at de unii dintre ei'
>n alt deputat liberal, 6nastase (tolojan, $ncerca s& demonstre!e c& nu intr& $n
atribuiile 6dun&rii ordinare pre!entarea unor soluii $n privina art' 7, $ntruc#t repre!entanii ei
nu au primit un mandat de la aleg&tori $n acest sens' +roblema a%lat& $n de!batere trebuia
tratat& )cu mult s#nge rece -i cu mult& raiune' (& nu mai a#&m -i noi prin discuii ar!&toare
patimile, ale c&ror consecine pot sc&pa calculelor noastre*' .e!baterile ar %i trebuit s& se
des%&-oare $ntr4un spirit de armonie, $nl&tur#ndu4se orice animo!it&i personale' n acela-i
sens se pronuna -i 7h' Chiu, subliniind, $nc& o dat&, c& nu raiunile religioase au stat la
ba!a adopt&rii art' 7 $n Constituia de la 18;;, ci garantarea intereselor noastre economico4
sociale' (ingura not& discordant&, asumat& %&i-, cu responsabilitate, era aceea a lui Ion
.ocan, repre!entant al &r&nimii, ce se pronuna pentru meninerea art' 7 $n $ntregimea lui'
.i!identul liberal 7h' /ernescu, sub %orma unei interpel&ri, dorea s& -tie dac&
7uvernul $-i asumase anumite angajamente %a& de Accident, cunoscut& %iind po!iia
anterioar& a liberalilor radicali, care au dorit emanciparea evreilor $nc& de la 1808'
A%erind e8plicaii $n acest sens, I' C' 3r&tianu demonstra c& +uterile europene, prin
1ratatul de la 3erlin au enunat un principiu -i nicidecum nu au impus acordarea naturali!&rii
$n mas& a celor 5DD DDD de evrei' (copul 7uvernului a %ost acela de a obine unanimitatea
Camerei -i (enatului $n privina declaraiei de revi!uire' 5a 18;;, gruparea liberal& nu a dorit
s& acorde drepturi politice $n bloc evreilor, ci $nl&turarea unei posibile )arme* din m#na
Alianei Israelite -i a inamicilor "om#niei'
Constata c& prin prevederea inclus& $n art' 7 s4a %&cut mult r&u -i tocmai de aceea )toi
suntem de opiniune c& e bine s& %ie -ters, nu numai pentru c& ne impune 1ratatul de la
3erlin, ci %iindc& ai v&!ut c& el ne4a %&cut un mare r&u, %&r& s& ne dea $n schimb cel mai mic
bine*' .e-i e8ista acea restricie constituional&, nu s4a $mpiedicat cu nimic inva!ia evreilor,
ci, dimpotriv&, num&rul acestora a crescut' 5iderul +artidului Eaional 5iberal ar&ta c& p#n&
acum, nici unul dintre cei care critic& 7uvernul nu au $ntreprins nimic concret pentru a
garanta interesele economice -i sociale, prin intermediul unor instituii de credit'
C#t prive-te a-a4numitele angajamente pe care le4ar %i luat 7uvernul $n str&in&tate,
acestea nu au e8istat' .impotriv&, $n discuiile avute cu unii repre!entani ai Alianei Israelite,
$n preajma -i $n timpul Congresului de la 3erlin, le4a declarat acestora c& ar %i o mare
gre-eal&, $n primul r#nd pentru coreligionarii lor din "om#nia, o mare nedreptate, dac& se va
introduce o clau!& $n 1ratatul de pace privind emanciparea evreilor' +rin impunerea unei
soluii a acestei probleme din e8terior, )demnitatea naional& se va simi atins&*' n %ine, $-i
e8prima am&r&ciunea c& $n aceast& chestiune nu e8ist& unitate, ci de!binare chiar -i $n
cadrul +artidului 5iberal' Cu toate acestea nu putea consimi )a %i m&ciuca unei %raciuni
liberale ca s& i!besc pe o alt& %raciune, tot a-a nu m& voi %ace g#de al partidului liberal spre
5
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
a sugruma partidul opus*' n urma acestui discurs, opinia minorit&ii Comisiei avea s& %ie
respins&, iar cea a majorit&ii adoptat& cu 71 de voturi pentru, 21 contra -i @ abineri'
.e cealalt& parte, senatorii erau preocupai de chestiuni de detaliu, care nu %&ceau
altceva dec#t s& prelungeasc& de!baterile -i s& am#ne adoptarea unei deci!ii' .e pild&,
e8istau nel&muriri $n privina dreptului de a propune sau nu amendamente la declaraia de
revi!uire, dac& acestea urmau s& se %ac& numai la prima citire sau $n decursul celor trei citiri
prev&!ute $n Constituie pentru aceast& operaiune'
5ans#ndu4se $ntr4o diatrib& violent& nu numai la adresa evreilor, ci -i a +uterilor
europene care ne4au impus acele clau!e )dureroase*, senatorul %racionist .' /oinov $ncerca
s&4i conving& pe ceilali colegi de %aptul c& populaia evreiasc& nu poate %i asimilat& datorit&
organi!&rii ei teocratice, care prin 1almud o %ace re%ractar& unei asemenea idei' ,ra $n !adar
a li se acorda drepturi, deoarece pentru evrei adev&ratul suveran, adev&ratul 7uvern e
$ntruchipat de Aliana Israelit, a c&rei in%luen& a p&truns $n toate cabinetele europene,
merg#nd p#n& acolo $nc#t a dictat Congresului de la 3erlin, a c&rui scop trebuia s& %ie
reglementarea statutului cre-tinilor din Arient, suprapun#nd intereselor cre-tinilor )interesele
lor, interesul cau!ei jidove-ti*'
6cela-i senator, avansa, totodat&, ideea 4 de!minit& de %apt de cursul evenimentelor 4
c& +uterile europene vor recunoa-te independena "om#niei -i %&r& modi%icarea art' 7,
tributul jert%elor de la +levna %iind $n bene%iciul conserv&rii noastre naionale -i nu pentru
interesul evreilor' Eu era $n interesul &rii a acorda, $n bloc sau pe categorii, drepturi politice
evreilor, $ntruc#t ace-tia nu au %&cut -i nu vor %ace nimic pentru binele patriei care i4au primit'
)(& d&m concursul nostru pentru a ajunge $n stare de iloi, numai -i numai pentru c& ,uropa
ne4o comand& G Eu' /om pieri mai bine sub atotputernicia ei, dar nu vom ceda niciodat&
unei injonciuni nedrepte -i neumaneH +re%er mai bine s& %iu asasinat dec#t sinucis*' n
$ncheiere se pronuna $n %avoarea motiv&rii declaraiei de revi!uire, iar $n ca!ul $n care se
accepta naturali!area, aceasta nu putea %i dec#t individual&' 6 nu protesta %a& de cerinele
+uterilor europene echivala 4 $n opinia senatorului %racionist 4 cu un mare pericol, l&s#nd ara
)s& se %r&m#nte de inchietudine -i ,uropa s& %ie mai aplecat& e8igenelor alianei israelite*'
Cum era -i %iresc, un asemenea discurs nu %&cea altceva dec#t s& $ntrein& o
atmos%er& agitat&' .' /ioreanu, %&cea -i el un lung e8curs asupra )chestiunii israelite*,
ar&t#nd c& prin art' 1; din Codul civil li se acorda str&inilor, indi%erent de religie, dreptul de a
dob#ndi $mp&m#ntenirea prin legi individuale, $ns& la 18;; pasiunile mulimii au %ost
$nt&r#tate -i prin urmare s4a introdus art' 7, care a creat at#tea di%icult&i' "ecuno-tea, $n
acela-i timp, -i %aptul c& prin de!voltarea mai pronunat& a comerului -i a industriei, a
agriculturii s4ar %i putut ine piept )inva!iei evreie-ti*, s4ar %i putut $n mare parte $nl&tura
cau!ele r&ului, israeliii %iind ast%el obligai s& emigre!e spre alte &ri din Arient, )mai lesne de
e8ploatat*'
6cela-i deputat invoca -i a-a4!isul )rol ne%ast* al Alianei Israelite, care, $n loc s&
$nlesneasc& soluionarea acestei chestiuni, ar %i c&utat )s& ne umileasc&*, ar %i %&cut tot %elul
de intrigi, ar %i )r&sp#ndit tot %elul de calomnii $n contra noastr&* -i s4ar %i )silit s& de-tepte $n
noi sim&minte de ur& -i dispre*'
ncerc#nd s& justi%ice neacceptarea de c&tre +arlamentul rom#n a naturali!&rii $n bloc
a evreilor, acela-i orator, susinea e8istena unei mari di%erene $ntre evreii $nst&rii din
,uropa occidental& -i cei polone!i venii din Moldova, mai puin )evoluai*' +e de alt& parte,
.' /ioreanu considera c& 1ratatul de la 3erlin a enunat doar un principiu $n problema
naturali!&rii evreilor, soluia urm#nd s& aparin& statului rom#n' ,l incrimina Aliana Israelit
pentru %aptul c& ar %i %&cut presiuni asupra "om#niei s& acorde $n bloc naturali!area evreilor'
6
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
.up& ce in%lama +arlamentul cu acu!aiile sale, .' /ioreanu $ncerca s& %ie concesiv -i
$n %inalul discursului s&u declara2 ).ac& rom#nii sunt gata de a %ace concesiuni cerute de
spiritul secolului, ei vor re!ista $ns& ca un singur om la preteniile alianei israelite de a se da
$n bloc drepturi evreilor n&scui $n ar&*'
(enatorul I' 5ecca, evidenia c& evreii din ar& nu s4au mulumit cu naturali!area
individual& din timpul lui Cu!a, ci vor )s& invade!e ara -i s4o cotropeasc& $n mase*' +rin
proporia lor pot constitui un real pericol pentru interesele conserv&rii naionale, evreii
$ntotdeauna repre!ent#nd un element de disoluie chiar -i $n Brana, c#nd s4au a%lat $n
%runtea comunar!ilor de la +aris' Eu putea dec#t s& se declare de acord cu naturali!area,
deoarece aceasta ne era impus& de +uterile europene, $ns& modalitatea de acordare trebuia
s& %ie individual&'
/asile 3oerescu avea s& constate -i el acea situaie parado8al& ca o anumit&
%raciune liberal& s& %ac& opo!iie -i di%icult&i 7uvernului, $n timp ce minoritatea
conservatoare susinea proiectul avansat de e8ecutiv' n opinia sa, alegerile pentru
Camerele de revi!uire vor trebui s& se des%&-oare sub egida unui 7uvern de coaliie, ast%el
$nc#t s& nu e8iste nici un %el de suspiciune c& 6dunarea Constituant& ar %i dominat& de un
singur partid -i c& toate modi%ic&rile se vor %ace $n sensul ideilor -i avantajelor acelui partid'
6nali!#nd coninutul art' 00 din 1ratatul de la 3erlin, senatorul conservator observa c&
acesta cuprinde dou& p&ri' n prima parte, se preci!a c& se vor bucura de drepturi civile -i
politice doar evreii indigeni, n&scui $n ar& -i %&r& vreo protecie str&in&, %&r& a se indica -i
modalitatea $n care se va %ace emanciparea' 6r %i o )absurditate* de a se recunoa-te evreilor
supu-i str&ini drepturi politice, c#nd nu se bucur& de acest drept str&inii cre-tini' +artea a
doua a respectivului articol se ocupa de toi str&inii care nu erau de religie cre-tin& -i se
re%erea la libertatea cultului, la tratarea pe picior de egalitate' 6-adar, nu puteau s& e8iste
nici un %el de temeri $n privina $mp&m#ntenirii a peste 5DD'DDD de israelii, num&rul evreilor
indigeni %iind cu mult mai mic, poate de c#teva mii sau !eci de mii'
C#t prive-te motivaia declaraiei de revi!uire, /' 3oerescu se pronuna $n %avoarea ei
din moment ce %iecare proiect de lege conine -i o e8punere de motive, $ns& nu era $n
atribuiile +arlamentului ordinar de a indica -i o soluie' +entru a nu trans%orma viitoarele
Camere de revi!uire $ntr4un simplu birou de $nregistrare a aplic&rii art' 00 din 1ratatul de la
3erlin, $-i e8prima convingerea c& este bine a se pro%ita de aceast& oca!ie pentru a l&rgi
opera de revi!uire, cu at#t mai mult cu c#t controversatul art' 7 era $n str#ns& leg&tur& -i cu
alte articole din Constituie' 6ceasta nu $nsemna, $ns&, c& trebuie modi%icate acele articole
care se re%er& la ba!ele organi!&rii sociale, ci doar unele dintre ele care timp de 12 ani ne4au
demonstrat necesitatea revi!uirii' Mai mult, va trebui s& %igure!e -i un articol nou privind
ane8area .obrogei la "om#nia'
Continu#ndu4-i argumentarea $n %avoarea necesit&ii revi!uirii, acesta de!v&luia c& se
pronunase $n Comisia delegailor chiar $n %avoarea suprimrii art' 7, $ns& pentru a o%eri o
dovad& de conciliere a acceptat redactarea articolului menionat $n %orma $n care s4a
pre!entat -i +arlamentului' Iinea s& evidenie!e -i pericolul la care s4ar e8pune ara $n
eventualitatea $n care nu s4ar pune de acord art' 00 din 1ratat cu cel din Constituie, acela
de a ni se impune o soluie )cum nu va pl&cea nici unuia dintre noi*'
"e%eritor la revi!uirea art' 7, Manolache Costache ,pureanu recuno-tea calit&ile
populaiei israelite -i amintea persecuiile la care a %ost supus& $n Accident' n "om#nia,
$ns&, ea s4a bucurat de cea mai mare toleran& -i a-a se -i e8plic& pre!ena lor $n num&r
mare' .ac& la $nceput se instalaser& $n t#rguri, ulterior, s4au e8tins -i $n lumea satelor -i de
aici a pornit agitaia' "estriciile impuse p#n& acuma populaiei evreie-ti de la noi nu au adus
nici un re!ultat po!itiv' ,vreii tot au cump&rat mo-ii prin intermediari rom#ni, au luat
7
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
propriet&i $n arend&, deineau c#rciumi prin intermediari' Aricum, cele care vor trebui s&
pun& de acord Constituia cu voina ,uropei vor %i Camerele de revi!uire' n ce4l prive-te, se
pronun& pentru naturali!area individual, concomitent cu m&suri economice menite s&
proteje!e co4naionalii'
+'+' Carp ar&ta c& interesul conservatorilor era de a nu coopera ca membri $n 7uvern
la soluionarea )chestiunii evreie-ti*, c& m&surile restrictive nu au adus nici un re!ultat po!itiv,
problema emancip&rii evreilor constituind $ntotdeauna pentru Fraciunea liber i
independent o arm& politic&, provoc#nd di%icult&i inutile' n privina sa, era de acord cu
emanciparea israeliilor, $ns& dac& +uterile europene $neleg c& prin 1ratatul de la 3erlin va
trebui s& se acorde $n bloc drepturi tuturor evreilor, $ntr4un asemenea ca! nu se va g&si nici
un ministru care s& aplice a-a ceva' ,vreii nu repre!entau a-a un pericol de mare, precum $l
pre!entau %racioni-tii' ).ac& voii s& sc&pai de evrei, nu este dec#t un singur mijloc2 muncii
-i civili!ai4v&*'
5a r#ndul s&u, premierul I'C' 3r&tianu considera c& atitudinea %racioni-tilor, $n privina
art' 7, poate crea di%icult&i $n e8terior' Cu toate acestea, pericolul cel mare nu vine din a%ar&,
ci din certurile -i de!binarea dintre parlamentari' ntreaga problem& cu naturali!area $n bloc
era %als&, $ntruc#t intenia +uterilor europene nu a %ost nici pe departe $n acest sens' (oluia
aparine $n totalitate Camerelor de revi!uire -i tocmai de aceea %&cea apel la unitate -i la
votarea opiniei majorit&ii' Fi, $ntr4adev&r, aceasta din urm& se impune cu 01 de voturi pentru
-i ; contra, dup& respingerea prealabil& a propunerii lui 3oerescu -i cea a revi!uirii cu
motivaie aparin#nd minorit&ii'
"eine atenia -i discursul deputatului liberal 7' Missail, care aducea elemente noi $n
privina )chestiunii evreie-ti*' Invoc#nd o coresponden& dintr4un jurnal israelit din 3ucure-ti,
acesta descria pe larg calomniile cuprinse $n respectivul articol de pres&' 6st%el, se meniona
acolo despre persecuiile la care sunt supu-i evreii din "om#nia, despre jurnale -i asociaii
care combat acordarea de drepturi civile -i politice acestora, despre deputai )ro-ii*, precum
E' Bleva, +an& 3uescu' I' Bundescu, cali%icai drept )barbari*, care s4ar a%la $n spatele unor
asemenea asociaii, despre %aptul c& 7uvernul $ncurajea!& pe sub m#n& asemenea
mani%est&ri, a%irm#ndu4se chiar c& 3r&tianu ar putea ridica masele -i declan-a m&celuri ca
cel din noaptea (%' 3artolomeu, c& se a-teapt& ca mai muli evrei s& %ie uci-i' Ar, asemenea
limbaj nu putea %i niciodat& acceptat'
6cela-i deputat %&cea un lung -i obositor e8curs asupra stabilirii -i situaiei evreilor din
ar&, discurs articulat cu i!voare documentare, cu studiile publicate de 3'+' Casdeu -i M'
9og&lniceanu, chiar cu jurnalul )6rhivele Israelite* de la +aris, insist#nd asupra toleranei
religioase a rom#nilor, asupra m&surilor restrictive adoptate de C' Moru!i $n 18D0 4 c#nd
evreii nu aveau dreptul de a lua mo-ii $n arend& 4 , asupra calomniilor r&sp#ndite la adresa
&rii -i a lui I' C' 3r&tianu $n 18;7 de publicaiile evreie-ti din Accident -i, nu $n ultimul r#nd,
asupra presiunilor e8ercitate de Aliana Israelit, mai ales la Congresul de la 3erlin'
,vreii din "om#nia, sublinia deputatul liberal, $n a%ar& de drepturile politice, se bucur&
de toate celelalte drepturi2 libertatea cultului, dovad& numeroasele sinagogi? de libertatea
presei, e8ist#nd su%iciente jurnale israelite? iar $n ceea ce prive-te libertatea comerului,
aceasta era deplin&, evreii control#nd de %apt aproape $ntregul comer de la noi'
6v#nd $n vedere toate acestea, se declara $n %avoarea declaraiei de revi!uire cu
motivaie, pentru c& alt%el ar $nsemna pur -i simplu a ne supune art' 00 din 1ratatul de la
3erlin' C#t prive-te naturali!area, nu putea %i acordat& dec#t individual' n %ine, opinia
majorit&ii se impune -i de aceast& dat& cu ;0 de voturi pentru, 12 contra -i @ abineri'
M' 9og&lniceanu se declara parti!anul unei revi!uiri mai cuprin!&toare a Constituiei
de la 18;;, iar c#t prive-te )problema evreiasc&*, reitera %aptul c& la noi israeliii s4au
8
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
bucurat, treptat, de toate drepturile, a%ar& de cele politice' Introducerea art' 7 a %ost o
gre-eal&, pentru c& i4a silit pe evrei s& se adrese!e str&in&t&ii' 6st%el, )n4am voit s& %acem
nimic prin noi $n-ine -i iat&4ne acum ajun-i la cea mai mare umiliaiune ce se poate impune
unei &ri, aceea ca prin %or& e8trem& s& %im nevoii s& pre%acem Constituia noastr&*'
"evenind $n -edina urm&toare a (enatului asupra ideii 7uvernului de coaliie pe care
o avansase, /' 3oerescu o considera alternativa cea mai viabil&, asigur#ndu4se $n acest %el o
conlucrare $ntre toate partidele pentru a g&si soluia cea mai bun& revi!uirii art' 7 -i pentru a
se $nl&tura pericolele interne -i e8terne' Cele interne ar re!ulta din modi%icarea Constituiei -i
$n alte privine dec#t cele indicate, iar cele e8terne ar surveni $n momentul $n care nu se va
pune de acord Constituia cu 1ratatul de la 3erlin'
Mihail 9og&lniceanu revenea asupra motivelor care au determinat introducerea art' 7
$n 18;;' n opinia sa, membrii Fraciunii libere i independente de la Ia-i, %iind $n%r#ni pe
t&r#mul alegerii prinului str&in, au c&utat s& introduc& garanii constituionale $mpotriva
in%luenei acestuia -i c&ruia i se atribuia intenia de a emancipa pe evrei ca premerg&tori ai
germanismului' (copul 7uvernului de coaliie era acela de )a salva ara*, %iind pe o perioad&
determinat&, p#n& se $nl&tur& pericolul, apoi urm#nd a se organi!a alte alegeri care s&
%orme!e un 7uvern compact -i omogen'
5a cea de a treia citire a declaraiei de revi!uire din Camera .eputailor, pasiunile s4au
mai domolit, iar discuiile nu au mai %ost a-a de animate' 5asc&r Costin va relie%a nedreptatea
%&cut& "om#niei prin condiiile stipulate $n 1ratatul de la 3erlin, pronun#ndu4se $n %avoarea
naturali!&rii individuale, iar E' .imancea respingea categoric ideea 7uvernului de coaliie'
Apinia majorit&ii $ntrune-te, pentru ultima oar&, 75 de voturi pentru, 28 de voturi contra -i 2
abineri'
6ceea-i situaie o $nt#lnim -i la (enat, unde eternul opo!ant %racionist .' /oinov
susine chiar c& )problema evreiasc&* este mai important& dec#t recunoa-terea
independenei de c&tre +uterile europene' Fi aici se impune opinia majorit&ii $n privina
declaraiei de revi!uire cu 0D de voturi pentru -i ; voturi $mpotriv&'
Adat& $ncheiat& aceast& etap&, Corpurile legislative aveau s& %ie di!olvate -i
organi!ate noi alegeri pentru Camerele de revi!uire'
n mesajul de deschidere a sesiunii e8traordinare a +arlamentului, la 22 mai/@ iunie
187:, Carol I constata )lini-tea deplin& cu care s4au %&cut alegerile generale*, subliniind c&
+uterile europene, pentru a ne admite $n concertul statelor independente, ne4au solicitat a ne
con%orma ideilor generale care predomin& $n &rile civili!ate, $ns& prin aceasta nu au
intenionat a ne impune o soluie absolut&, contrar& intereselor noastre vitale' 6-adar,
revi!uirea art' 7 era )o datorie imperioas&*, misiunea Camerelor %iind aceea de a asigura $n
aceast& privin& interesele noastre $n interior -i po!iia "om#niei $n raporturile internaionale'
6t#t $n Camer& c#t -i la (enat au avut loc discuii controversate privind iniiativa
proiectului de revi!uire a art' 7' >nii susineau c& aceasta urma s& revin& 7uvernului, $n timp
ce ceilali o atribuiau Camerelor' n cele din urm& avea s& se impun& aceast& a doua
alternativ&, constituindu4se $n acest sens c#te o Comisie' n -edina 6dun&rii .eputailor din
2@ iunie 187:, 7' M#r!escu avea s& pre!inte raportul Comisiei de delegai, care, dup&
discuii divergente, a ajuns la un numitor comun' Considerentele era pre!entate $ntr4o
e8punerea de motive, unde se meniona c&2 na-terea sau domiciliul permanent $n ar& nu au
con%erit p#n& acum -i cet&enia rom#n&? aliniatul al doilea din art' 7 a %ost dictat de instinctul
de conservare -i nicidecum de sentimente de intoleran& religioas&? restriciile legislative s4
au datorat unor raiuni de ordine civil& -i politic&? libertatea cultelor era deja $nscris& $n
Constituie? naturali!area era un atribut al suveranit&ii naionale, al c&rei repre!entant este
+arlamentul? sim&m#ntul de demnitate naional& -i interesul suprem de conservare
9
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
naional& reclam& a nu se $ncredina destinele $n m#inile str&inilor? naturali!area constituie o
lege eminamente constituional&? ea urma a se con%eri doar dup& $ndeplinirea unor condiii -i
garanii, statul %iind singurul care aprecia!& acest lucru? nu pot %i -terse distinciile dintre
rom#ni -i str&inii n&scui pe teritoriul &rii? %ormele naturali!&rii trebuie s& %ie bine preci!ate,
in#ndu4se cont, $n primul r#nd, de interesul naional? era necesar un studiu am&nunit al
antecedentelor %iec&rui str&in doritor a primi naturali!area? de teritoriu era str#ns legat&
proprietatea imobiliar& privat&, cea rural& put#nd %i dob#ndit& doar de cei se bucurau de
plenitudinea drepturilor civile -i politice'
6v#nd $n vedere toate acestea, Comisia propunea un proiect de dispoziii
constituionale destinate a nlocui art. 7 din Constituie, $n care se preci!au condiiile
necesare str&inilor de orice credin& religioas& pentru dob#ndirea cet&eniei rom#ne2 %iecare
str&in va adresa c&tre domn o cerere de naturali!are, $n care s& %igure!e capitalurile ce le
posed&, statutul, pro%esia pe care o e8ercit& -i dorina de a4-i stabili domiciliul pe teritoriul
"om#niei? Corpurile legislative $i acordau naturali!area abia dup& ce a constatat c& a locuit
!ece ani $n ar& -i a dovedit %aptul c& era %olositor &rii? erau scutii de stagiul de !ece ani
str&inii n&scui -i crescui $n "om#nia, din p&rini originari din ar& -i care nici unii, nici ceilali
nu s4au bucurat de vreo protecie str&in&? $mp&m#ntenirea se acorda numai individual, printr4
o lege votat& cu majoritate de dou& treimi de Corpurile legiuitoare, sancionat& -i promulgat&
de domn? cet&enia se conserva -i se putea pierde $n condiiile prev&!ute $n Codul civil? o
lege special& va determina modul $n care str&inii vor putea s&4-i stabileasc& domiciliul pe
teritoriul "om#niei? puteau dob#ndi imobile rurale numai cet&enii rom#ni -i numai prin
mo-tenire abintestat'
6 mai e8istat, de asemenea, o propunere a lui +' +' Carp, susinut& din considerente
de politic& e8tern& -i care a %ost respins& de ceilali membri ai Comisiei' ,a preci!a c& $n
virtutea art' 12: din Constituie se suprima pur -i simplu art' 7? $n Codul civil se vor suprima
articolele 8 -i :, iar la art' 1; se ad&uga urm&torul aliniat2 )6semenea vor %i dispensai de
stagiu evreii care, n&scui $n ar&, nu se vor %i bucurat de vreo proteciune str&in&*? $n legea
comunal& se va introduce un nou articol, cu urm&torul cuprins2 )Israeliii p&m#nteni vor putea
e8ercita drepturile comunale %&r& a %i obinut $mp&m#ntenirea cea mare' +rin israelii
p&m#nteni se $nelege acei care, n&scui -i crescui $n ar& $n curs de dou& generaiuni, nu s4
au bucurat niciodat& de vreo protecie str&in&*? $n privina drepturilor civile, se menine legea
din 1: august 18;0'
,mil Costinescu a propus de asemenea dou& amendamente la proiectul majorit&ii,
care -i ele au %ost respinse' >nul dintre acestea privind scutirea de stagiul de !ece doar a
celor originari -i crescui $n "om#nia? cel&lalt re%eritor la naturali!area pe categorii, $n mod
e8cepional, a persoanelor nominali!ate $ntr4o list& care s& cuprind&2 a= evreii care au servit
$n armat& de la aplicarea legii de recrutare din 18;0 -i p#n& atunci? b= cei care au urmat
-colile rom#ne -i -i4au luat bacalaureatul? c= cei care au %&cut o donaie important& unei
instituii de cultur& sau de bine%acere? d= cei care au $n%iinat o industrie -i o %abric&
important& $n ar&, a%ar& de %abricile de rachiu? e= cei care au scris $n limba rom#n& o oper&
-tiini%ic& sau literar&'
(4a depus, de asemenea, -i o moiune semnat& de 22 de deputai, printre care E'
3laremberg, /asile Conta, Iacob Eegru!!i, prin care se respingea revi!uirea art' 7, invoc#nd
drept argumente amestecul +uterilor europene $ntr4o chestiune de drept intern, presiunile
Alianei Israelite Universale, imposibilitatea asimil&rii evreilor, num&rul $ngrijor&tor al
acestora' Cum -i aceast& moiune a %ost respins&, membrii Comisiei au c&!ut de acord $n
susinerea urm&toarelor principii2 nu au e8istat -i nici nu e8ist& $n ar& israelii rom#ni, ci
indigeni, adic& n&scui $n ar&, dar neasimilai prin limb&, moravuri sau aspiraii cu naiunea
10
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
rom#n&? $mp&m#ntenirea se acord& individual, printr4o lege special&? %ormele de naturali!are
%ac parte integrant& din Constituie? dreptul de a dob#ndi imobile rurale este un drept politic -i
nu civil' 1ot cu acest prilej, primul ministru I' C' 3r&tianu avea s& declare c& 7uvernul nu a
aderat la proiectul majorit&ii Comisiei delegailor'
5a (enat, conclu!iile Comisiei nu erau prea di%erite dec#t ca redactare, %ondul %iind
acela-i, %a& de cele ale Camerei' n raport se preci!a c& la lucr&rile Comisiei delegailor nu
au participat /' 3oerescu -i E' 9ret!ulescu' n proiect, dincolo de condiiile asem&n&toare
e8istente -i $n raportul Camerei, se mai preci!a c& se abrog& articolele 8, : -i 1; din Codul
civil' "aportorul C' 3r&escu a mai %&cut -i o propunere $n nume personal, care respect&
principiile din proiectul Comisiei, la care a aderat, detaliind $ns& anumite chestiuni legate de
condiiile solicitate pentru naturali!are2 pre!entarea anumitor acte personale? stagiul de !ece
ani s4ar reduce la -ase pentru evreul c&s&torit cu o rom#nc& -i care ar avea mo-tenitori?
dreptul de a deveni deputat sau senator, precum -i cel de a ocupa %uncii $n administraia
public&, $n -coli -i justiie sunt acordate celui $mp&m#ntenit numai pentru succesorii s&i,
n&scui -i crescui $n "om#nia, care se vor bucura de aceste drepturi la v#rsta majoratului?
restricii privind p&trunderea $n ar& a str&inilor apatri!i? vor putea %i dispensai de stagiu evreii
care au participat la r&!boiul de independen&'
+roiectele Comisiilor de revi!uire au provocat nelini-te la nivelul +uterilor europene, ai
c&ror ambasadori la /iena s4au $ntrunit pentru a stabili o modalitate de de%initivare a
chestiunii emancip&rii evreilor' .e-i "usia s4a abinut, s4a luat $n discuie trimiterea unei note
colective energice la 3ucure-ti prin care s& se dicte!e o soluie radical, propunere declinat&
de repre!entantul austro4ungar, care nu agrea m&surile e8treme' n cele din urm&, 7uvernul
de la /iena a %ost mandatat a consilia cabinetul de la 3ucure-ti s& $nlocuiasc& art' 7 din
Constituie cu te8tul integral al art' 00 din 1ratatul de la 3erlin' .ac& nu se va lua $n
consideraie aceast& recomandare, 6nglia -i 7ermania au declarat c& vor aciona $n comun,
$n timp ce Italia -i 6ustro4>ngaria au respins categoric o asemenea propunere' Mai mult,
repre!entanii german -i engle! declarau c& 7uvernele lor vor apela %ie la sultan,
consider#nd c& "om#nia era $nc& vasal&, %ie vor c&uta o alt& modalitate'
+entru a evita o situaie periculoas& ce se pro%ila pe plan e8tern -i a aplana interesele
divergente din interior, se impunea adoptarea soluiei 7uvernului de colaborare, ast%el c& la
11 iulie 187: acesta se constituia, tot sub pre-edinia lui I' C' 3r&tianu, cu un alt membru al
+artidului 5iberal, 6nastasie (tolojan, la ministerul justiiei, ceilali %&c#nd parte din %osta
opo!iie moderat& sau de centru2 M' 9og&lniceanu ca ministru de interne, /' 3oerescu la
ministerul de e8terne, E' 9ret!ulescu la ministerul instruciei -i lucr&rilor publice -i .' 5ecca
la ministerul de r&!boi'
n programul guvernamental susinut $n %aa parlamentarilor se preci!a c& soluia
avut& $n vedere pentru revi!uirea art' 7 era una ba!at& pe principiul naturali!&rii individuale,
precum -i pe restricii speciale pentru dob#ndirea propriet&ii rurale' n aceea-i !i, prin mesaj
domnesc, Camerele erau prorogate timp de o lun&, pentru ca 7uvernul s& aib& timpul
necesar s& studie!e etapele prin care a trecut chestiunea revi!uirii, pentru a aduce la
cuno-tina +uterilor europene intenia 7uvernului de la 3ucure-ti de a admite principiul art'
00 din 1ratatul de la 3erlin, dar -i necesitatea de a garanta interesele naionale -i
economice, -i, nu $n ultimul r#nd, pentru ca repre!entanii naiunii s& ia contact cu aleg&torii
-i cu ara $nainte de a trece la reglementarea de%initiv& a chestiunii'
5a numai dou& !ile de la instalare, ministrul de e8terne trimitea o circular&
repre!entanilor rom#ni $n str&in&tate, $n care e8plica vederile noului 7uvern $n privina
aplic&rii principiilor din art' 00 al 1ratatului de la 3erlin' n privina soluiei, naturali!area avut&
$n vedere era individual, pentru c& niciodat& ea nu este colectiv&, dec#t $n ca! de ane8iune,
11
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
-i cu e8cluderea oric&ror categorii, acestea sunt inutile din moment ce categorii $nseamn& de
%apt colectivit&i' .ac& principiul cuprins $n art' 00 va %i acceptat de naiunea rom#n&,
aplicarea lui nu se va putea %ace dec#t $n limitele posibilului' Eaturali!area colectiv& a tuturor
evreilor indigeni, estimai la 15D'DDD, ar repre!enta o grea lovitur& pentru interesele noastre
economice -i ar putea determina tulbur&ri interne'
>lterior, tot printr4o not& circular&, /' 3oerescu meniona despre proiectul 7uvernului
ce urma a %i $naintat Camerelor, care, pe l#ng& principiile e8puse anterior, va avea ane8ate
listele cu acei evrei, supu-i rom#ni, considerai asimilai cu cet&enii rom#ni -i socotii demni
de a dob#ndi naturali!area cu dispens& de stagiu' "e%eritor la .obrogea, toi locuitorii vor %i
tratai pe picior de egalitate, %&r& deosebire de religie sau con%esiune'
+entru a o%eri garanii suplimentare despre intenia 7uvernului de la 3ucure-ti de a
respecta principiul emancip&rii evreilor -i pentru a aduce la cuno-tina +uterilor europene
proiectul naturali!&rii individuale $mpreun& cu listele celor $mp&m#ntenii colectiv $n mod
e8cepional, ministrul rom#n de e8terne va $ntreprinde, $n lunile august4septembrie 187:, o
c&l&torie $n principalele capitale europene' (oluia prev&!ut& avea s& %ie considerat&, $n
anumite limite, drept satis%&c&toare $n str&in&tate, ast%el c& proiectul 7uvernului urma s& %ie
supus de!baterii -i aprob&rii $n +arlament, dup& deschiderea Camerelor la 15 septembrie
187:'
.up& noi de!bateri $n cele dou& Camere -i dup& retragerea de c&tre +' +' Carp a
proiectului s&u, se va adopta $n cele din urm& proiectul de lege susinut de majoritatea
parlamentar&, la ; octombrie 187: $n 6dunarea .eputailor -i la 11 octombrie $n (enat,
$mpreun& cu tabelele celor 1'D70 de evrei $mp&m#ntenii $n bloc' +rin urmare, articolul 7
revi!uit din Constituie prevedea c&2 ).i%erena de credine religioase -i con%esiuni nu
constituie $n "om#nia o piedic& spre a dob#ndi drepturile civile -i politice -i ale e8ercita*,
$ns& cel care solicita naturali!area trebuia s& $ndeplineasc& anumite condiii2 s& adrese!e
7uvernului o cerere $n acest sens, $n care s& arate capitalul ce posed&, pro%esia sau meseria
ce o e8ercit& -i voina de a4-i stabili domiciliul $n "om#nia? va trebui s& locuiasc& $n "om#nia
!ece ani -i s& dovedeasc& %aptul c& este %olositor &rii' n a%ara celor $mp&m#ntenii colectiv,
mai erau scutii de acest stagiu de !ece ani urm&torii2 cei care deineau stabilimente mari de
comer sau de industrie, cei care se remarcaser& prin invenii utile sau talente distinse -i cei
care s4au n&scut -i crescut $n "om#nia, din p&rini stabilii $n ar& -i care nu se a%laser& sub
vreo protecie str&in&'
6-adar, %&r& a accepta $ntrutotul e8igenele art' 00 din 1ratatul de la 3erlin, cercurile
politice de la 3ucure-ti vor adopta o soluie con%orm& realit&ilor societ&ii rom#ne-ti, %&r& a
abdica de la suveranitatea &rii, de la demnitatea ei -i de la principiile dreptului intern'
Eaturali!area individual&, al&turi de cea $n bloc a celor 1'D70 evrei, a repre!entat o soluie
menit& a nu provoca inutile tulbur&ri interne, c#nd independena "om#niei nu era $nc&
recunoscut& de anumite +uteri europene'
Apo!iia %a& de acordarea cet&eniei evreilor nu a i!vor#t nicidecum din considerente
religioase, ci mai ales economice -i sociale' 5iberalii J $n condiiile $n care elementul evreiesc
era precump&nitor $n activitatea comercial&, iar burghe!ia rom#neasc& nu se a%irmase $nc&
pe deplin J $i priveau pe evrei drept un potenial concurent $n domeniul economic'
"evi!uirea art' 7 din Constituie, $n 187:, va dep&-i cadrul legislativ intern, c&p&t#nd
conotaii internaionale, ca urmare a cerinelor +uterilor europene $nscrise $n articolul 00 al
1ratatului de +ace de la 3erlin' Iniiativa revi!uirii articolului 7 nu se datorea!& numai
presiunilor e8terne, ci era impus& de noul statut juridic internaional al "om#niei, acela de
stat independent ce urma a se integra $n marea %amilie a statelor suverane europene' +e de
alt& parte, $ndeosebi discursurile membrilor Fraciunii libere i independente de la Ia-i
12
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
insistau asupra unor aspecte menite a evidenia inutilitatea modi%ic&rii articolului 7, %iind
$mpotriva unei naturali!&ri $n bloc a evreilor'
C#nd anali!&m $mprejur&rile $n care s4a impus modi%icarea art' 7 din Constituia de la
18;;, trebuie s& inem seama, $n primul r#nd, de condiiile $n care a %ost adoptat, de raiunile
sale' (tatul naional rom#n abia se $n%iripase -i $ncerca s& ias& de sub dominaia imperiilor
vecine -i s& smulg&, totodat&, de sub st&p#nirea acestora -i provinciile rom#ne-ti r&mase
$nc& $n a%ara sa' .e aceea, elita politic& rom#neasc& $n 18;; %usese preocupat&, mai mult,
de creare a unui cadru juridic menit s& asigure de!voltarea statului naional rom#n, s&4i
garante!e $mplinirea idealului nostru naional' .rept urmare, m&surile restrictive din art' 7 au
%ost dictate atunci J a-a cum se preci!a $n e8punerea de motive a 6dun&rii .eputailor din 2@
iunie 187: J )de instinctul de conservare -i nicidecum de sentimente de intoleran&
religioas&*' C& lucrurile au stat a-a ne demonstrea!& -i %aptul c&, dup& adoptarea
Constituiei din 18;;, cu restrictivul art' 7, "om#nia continu& s& %ie atractiv& pentru evreii din
imperiile vecine, num&rul acestora cresc#nd simitor p#n& la r&!boiul de independen&'
1otodat&, t#n&ra burghe!ie rom#n& a introdus aceste restricii din art' 7 din Constituie J a-a
cum preci!a -i 7heorghe Chiu J )pentru garantarea intereselor noastre economico4sociale*,
v&!#nd $n elementul evreiesc J ca peste tot J un concurent de temut'
Ion C' 3r&tianu ar&ta $ns& c& dup& 18;;, cei care acum criticau 7uvernul s&u pentru
c& se pronuna $n %avoarea modi%ic&rii art' 7, nu au %&cut nimic concret pentru a garanta
interesele economice -i sociale rom#ne-ti prin crearea unor instituii de credit solide' n
aceste condiii, restriciile din art' 7 nu produseser& $nc& bene%iciile concrete a-teptate, de
unde -i opo!iia %a& de modi%icarea acestui articol prev&!ut& $n 1ratatul de +ace de la 3erlin'
Abieciile vin din toate direciile, din toate partidele -i grup&rile politice' .isputele din
+arlament -i pres& sunt pasionale' 5imbajul $mbrac& deseori un caracter radical, dar nici de
data asta nu i!vor&-te din intoleran& religioas& sau din presupuse sentimente antisemite'
.ar ruperea de sub su!eranitatea Islamului, c#-tigarea independenei impuneau logic
integrarea t#n&rului stat modern rom#n $n sistemul democratic european, care, de alt%el, $i
servise ca model p#n& acum, uneori urm#ndu4l p#n& la imitare chiar' n asemenea
circumstane, cercurile guvernante de la 3ucure-ti au -tiut, $n cele din urm&, s& o%ere o
soluie, care s& nu le!e!e demnitatea &rii -i s& nu provoace, totodat&, reacii necontrolate $n
interior' Eoul te8t al articolului 7 prevedea c&2 ).i%erena de credine religioase -i con%esiuni
nu constituie $n "om#nia o piedic& spre a dob#ndi drepturile civile -i politice -i ale e8ercita*,
cet&enia obin#ndu4se $n mod individual, prin legi speciale -i $n anumite condiii2 adresarea
unei cereri de naturali!are c&tre 7uvern, obligaia de a locui $n ar& !ece ani, %iind scutii de
acest stagiu anumite categorii' Eaturali!area individual& va %i considerat& de contemporani o
soluie con%orm& cu realit&ile -i particularit&ile societ&ii rom#ne-ti din acea vreme'
1otodat&, va avea loc -i naturali!area $n bloc a 1'D70 de evrei, $ncerc#nd a se demonstra
+uterilor europene bunele intenii ale guvernanilor rom#ni'
13