Motivele de recurs

Motivele de recurs


Recursul, spre deosebire de apel, presupune o sfera limitata de motive
pentru care poate fi admis. In principal exista 2 situatii erorile de drept formal
sau procesual (error in procedendo) si erorile de drept material sau substantial
(error in jus judecando 515h75f ) este de esnta recursului faptul ca in procedura
de recurs instanta verifica doar daca s-a procedat la o corecta aplicare a legii la
starea de fapt retinuta in mod suveran de instanta de fond si apel. Din aceste
considerente in art. 385 ind. 9 CPP stabileste in mod limitativ un numar de 21 de
motive de recurs care pot fi grupate in 2 principale categorii:

motive formale sau de procedura
motive de judecata sau substantiale

A. Motive formale


1) in conformitate cu art. 385 ind. 9 CPP alin. 1 lit. a constituie motiv de
recurs faptul ca nu au fost respectate dispozitiile procesual penale incidente in
materia competentei materiale (ratione materiae) si a competentei personale
(ratione personae). Incalcarea dispozitiilor de aceasta natura determina nulitatea
absoluta a hotararii, cazurile fiind incluse in dispozitiile art. 197 CPP alin. 2.

2) incalcarea regulilor privind sesizarea instantei. In acest caz este vorba
despre actul de sesizare si nu continutul probator. Atunci cand e vorba despre
regularitatea sesizarii, ne referim atat la sesizarea primara cat si la sesizarea
derivata (de exemplu prin declinare de competenta) sau o sesizare
complementara (procedura prevazuta de art. 278 alin. 8 lit. c sau la alte moduri
de sesizare cum e cazul casarii cu trimitere, cand instanta ierarhic superioara a
desfiintat hotararea si a trimis-o spre rejudecare in masura in care sunt incalcate
dispozitiile prevazute in art. 197 alin. 2 CPP.

3) situatia in care instanta nu a fost compusa potrivit legii, ori s-au
incalcat dispozitiile art. 292 (stabilitatea si unicitatea completului de judecata)
sau situatia in care a existat un caz de incompatibilitate prevazut de lege.

In privinta compunerii instantei, ne referim atat la aspectul constitutiv (
alcatuirea completului de judecata da la instantele anterioare cu numarul de
judecatori prevazut de l. 304/2004) cat si cel functional al compunerii
instantei[1].

In privinta celui de-al doilea caz si anume incalcarea principiului
stabilitatii si unicitatii completului de judecata, legea dispune imperativ, sub
sanctiunea nulitatii absolute, faptul ca membrii completului trebuie sa ramana
aceeasi. Prin exceptie daca in mod obiectiv se schimba acesti membri, procesul
se reia obligatoriu din faza dezbaterilor (principiul nemijlocirii).

O a treia situatie este cea in care a existat un motiv de incompatibilitate
(art. 46 si urm.).

4) situatia in care sedinta de judecata nu a fost publica, cu exceptia
cazurilor anume prevazute de lege. Cerinta publicitatii sedintei de judecata se
impune in raport de dispozitiile alin. 2 al art. 1 CPP, in coformitate cu care
procesul penal trebuie sa aiba un rol educativ. Prezenta partilor si a asistentei
permite realizarea perceptiei opiniei publice asupra cauzei dezbatute.

5) judecata a avut loc in absenta procurorului sau a inculpatului, in
situatia in care prezenta acestora este obligatorie.

a) referitor la participarea procurorului la sedinta de judecata art. 315
CPP[2] stabileste situatiile in care prezenta acestuia este obligatorie.

b) in privinta prezentei inculpatului in art. 291 alin. 3 se prevede ca
partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar
daca ar lipsi la vreunul din aceste termene. In cazul inculpatului in stare de arest
fie preventiv, fie in stare de detentie, asigurarea prezentei sale este obligatorie,
sub sanctiunea nulitatii absolute. Art. 385 alin. 3 prevede ca in recursul
declarat de inculpat impotriva incheierii de luare a masurii arestarii preventive,
prezenta acestuia nu mai este necesara in fata instantei de recurs. O alta situatie
de obligativitate e prevazuta in art. 484 alin. 1 in cazul judecarii infractorilor
minori, cand trebuie asigurata prezenta acestora.

6) in art. 385 ind. alin. 6 este prevazut ca motiv de recurs situatia in care
urmarirea penala sau judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta
acestuia era obligatorie in conditiile legii (art. 171 CPP). Practica judiciara
(ICCJ) echivaleaza cu lipsa aparatorului, nedepunerea delegatiei de aparator,
chiar daca in partea introductiva (incheiere sau preambul) s-a trecut mentiunea
ca inculpatul a fost asistat de aparator, fara precizarea numelui acestuia. Aceasta
situatie apare si atunci cand judecarea a avut loc cu un vocat din oficiu, desi
inculpatul avea aparator ales sau numirea de catre instanta, in cursul procesului,
a unui avocat din sala in calitate de aparator din oficiu. Apararea trebuie sa fie
reala nu formala.

7) situatia in care judecata avut loc in absenta referatului de evaluare, in
cazurile cu infractori minori. Art. 482 CPP impune sub sanctiunea nulitatii
absolute, obligativitatea acestui referat de evaluare care se intocmeste de
cosilieriisociali din cadrul Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare
sociala a infractorilor.

8) cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile
si conditiile prevazute de art. 117 alin. (1) si (2) CPP[3]. In aceste cazuri
expertiza trebuie efectuata in conditiile stabilite de procedura si anume internare
nu si ambulatoriu. In practica judiciara s-a considerat ca nu s-a respecatat cerinta
cand expertiza s-a facut prin observatie clinica (din foaia de observatie clinica).

9) hotararea judecatoreasca nu cuprinde motivele pe care se bazeaza
solutia adoptata, ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau
hotararea nu se intelege.

a) nemotivarea hotararii este in cazul in care judecatorii de la instanta
anterioara nu precizeaza motivele, temeiurile, ratiunile, nu argumenteaza
considerentele pe care s-a ajuns la solutia pronuntata. In practica judiciara s-a
retinut acest caz in situatia simplei inserari in considerente ca istanta retine
vinovatia si pe baza probelor din dosar sau in cazul in care instanta de apel in
motivare precizeaza ca constata hotararea primei instante legala si temeinica.

b) in situatia in care exista divergente evidente intre partea expozitiva si
dispozitiv de exemplu se motiveza necesitatea condamnarii inculpatului iar in
dispozitiv se pronunta achitarea ori in motivare se probeaza necesitatea
schimbarii incadrarii juridice iar in dispozitiv e condamnat in baza incadrarii
prevazute in rechizitoriu. O alta situatie e cea in care in motivare se justifica
necesitatea admiterii in parte a actiunii civile iar in dispozitiv actiunea civila e
admisa in intregime.

c) cand hotararea nu poate fi inteleasa de exemplu cazurile in care din
partea expozitiva rezulta o totala confuzie asupra starii de fapt. De regula acest
lucru se intampla in cazul infractiunilor concurente sau la pluralitatilor de
faptuitor.

10) instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina
inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori
cu privire la cereri esentiale care sunt de natura care sunt de natura sa asigure
partilor garantarea exercitiului drepturilor procesuale si care sunt de natura sa
influenteze modul de solutionare al cauzei. Aceste motive constau in omisiuni
ale instantelor de fond.

a) instanta desi a fost investita prin rechizitoriu cu mai multe infractiuni
s-a pronuntat doar asupra unora din acestea si dintr-o eroare esentiala a omis sa
hotarasca asupra altor infractiuni imputate inculpatului.

b) vicii in legatura cu administrarea unor probe propuse fie de procuror
fie de parti ( de ex. in rechizitoriu sunt indicati 6 martori iar instanta nu citeaza
niciunul, sau apararea solicita audierea unor martori si instanta nu se pronunta
asupra cererii).

c) instanta nu s-a pronuntat asupra unor cereri esentiale de natura sa
influenteze hotararea in cauza de ex. nu se pronunta asupra unor cereri privind
efectuarea unor expertize contabile sau instanta respinge cererea pt. angajarea
aparatorului ales dispunand apararea din oficiu. Cererea trebuie sa fie de natura
sa influenteze fondul cauzei ( ajuta la clarificarea situatiei juridice) fie in sensul
unei solutii gresite fie care ar fi ajutat la clarificarea situatiei juridice.

11) instanta admis o cale de atac neprevazuta de lege sau tardiv introdusa
de ex. in cauza nu se putea introduce apel si totusi instanta judeca in apel.

12) cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara
indeplinirea procedurii de citare sau partea, desi a fost citata, s-a aflat in
imposibilitatea de a se prezenta si de anunta instanta despre aceasta impiedicare(
identitate cu cazul de contestatie in anulare prevazut in art. 386 lit. b).

a) judecata a avut loc fara indeplinirea procedurii de citare

b) partea desi a fost legal citata a fost in imposibilitate obiectiva de a se
prezenta de ex. cel internat de urgenta si supus unor interventii chirurgicale
sau cel care a fost arestat preventiv in strainatate si avea termen in Romania sau
cel care datorita unor calamitati naturale nu se pot prezenta. Partea trebuie sa nu
fi fost in masura sa incunostinteze instanta.


B. Motive substantiale


13) instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta
decat cea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, cu exceptia extinderii
obiectului judecatii pentru alte infractiuni ( art. 336), respectiv fata de alte
persoane ( art. 337) de ex. in cazul in care o persoana e trimisa in judecata pt
delapidare si cu ocazia judecatii se constata ca fapta a fost comisa prin fals
material si uz de fals, infractiuni concurente cu delapidarea respectiv in cazul in
care un martor in timpul sedintei de judecata recunoaste ca a contribuit la
comiterea faptei.

14) inculpatul a fost condamnat pentru o fapta neprevazuta de legea
penala ( art. 10 litera b).

15) cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate sau in alte limite
decat cele stabilite de lege (art. 72 CP[4]). Pedeapsa este fie disproportionata in
raport cu fapta reala fie sunt depasite limite fara a se retine circumstante
agravante sau atenuante sau se depaseste maximul special fara motivatie sau a
maximului general de 30 de ani.

16) persoana condamnata a mai fost judecata definitiv pentru aceeasi
fapta sau exista o cale de inlaturare a raspunderii penale ori pedeapsa a fost
gratiata, a intervenit decesul inculpatului.

Incalcarea autoritatii de lucru judecat prezumtie absoluta de legalitate
care se bucura o hotarare judecatoreasca care nu a fost atacata ori fata de care s-
au epuizat toate caile de atac (art. 10 litera j).

17) in mod gresit inculpatul a fost achitat pe motiv ca fapta nu e
prevazuta de legea penala sau in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal
pe motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a
rapsunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost
gratiata.

18) faptei i s-a dat o gresita incadrare juridica fie s-a schimbat incadrarea
juridica in mod nejustificat. S-a retinut de exemplu talharie si era furt.

19) cand s-a comis o grava eroare de fapt avand drept consecinta
pronuntarea unei hotarari gresite, fie de achitare fie de condamnare. Conditiile
ce trebuiesc indeplinite pentru a fi in prezenta erorii grave:

- sa fie evidenta adica starea de fapt sa se afle in
discordanta reala cu realitatea obiectiva

- eroarea sa fie esentiala adica sa se rasfranga major
asupra hotararii

- sa se fi retinut in mod nejustificat in circumstante de
atenuare sau agravare inexistente.

20) judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au
trecut in domeniul unei altei puteri constituite in stat. De ex. in cazul unei
condamnari judecatorul aplica si o sanctiune administrativa ori judecatorul
inventeaza o noua infractiune.

21) cand a intervenit o lege mai favorabila condamnatului (art. 13 C.
Penal)

Motivarea recursului

Conform art. 385 ind.10 - motivele de recurs se formuleaza in scris prin
cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta
de recurs, cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata in fata
instantei de recurs. In legatura cu natura juridica a acestui termen opinia
dominanta este aceea potrivit careia acesta este un termen peremtoriu, adica
nerespectarea lui atrage respingerea recursului ca nemotivat. Prin sintagma
depunerea recursului la instanta de recurs se intelege existenta faptica a
motivelor scrise depuse cel putin cu 5 zile inainte de recurs, si nu expediate prin
posta cu dovada stampilei postei cu recipisa expedierii. Exista si opinii contrare,
astfel Inalta Curte prin decizia 1626 din 1994 a stabilit posibilitatea sustinerii
orale a recursului de catre recurent

Prin exceptie de la aceasta regula motivarea recursului - instanta este
obligata ca din oficiu sa ia in considerare motivele de recurs prevazute de art.
385 ind. 9 alin. 1 punctele 1-7, 10, 13, 14, 19 si 20. A doua situatie - instanta
este obligata sa ia in considerare din oficiu numai anumite cazuri daca ele au
influentat solutia in defavoarea condamnatului in situatiile prevazute 11, 12, 15,
17-18 pentru ca in aceste situatii s-a creat celui in cauza o situatie mai grea in
mod necuvenit. Pentru toate celelalte 3 cazuri in stanta va lua in considerare
motivele de recurs numai daca sunt invocate de catre recurent.