Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Politehnica Bucuresti

Cojocaru Petru
Facultatea de Inginerie Electrica
Grupa 114 A, anul I
Energia eoliana
- aceasta pagina a fost lasata libera in mod intentionat -
Energia eoliana
Energia eolian? este energia vntului, o form? de energie regenerabil?. La nceput e
nergia vntului era transformat? n energie mecanic?. Ea a fost folosit? de la nceput
urile umanit?tii ca mijloc de propulsie pe ap? pentru diverse ambarcatiuni iar c
eva mai trziu ca energie pentru morile de vnt. Morile de vnt au fost folosite ncepnd
cu sec al 7-lea .Hr de persi pentru m?cinarea gr?untelor. Morile de vnt europene,
construite ncepnd cu sec al 12-lea n Anglia si Franta, au fost folosite at?t pentru
m?cinarea de boabe ct si pentru t?ierea bustenilor, m?runtirea tutunului, confec
tionarea hrtiei, presarea semintelor de in pentru ulei si m?cinarea de piatr? pen
tru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn? la
1500 KW (anul 1988), devenind n acelasi timp si loc de depozitare a materialelor
prelucrate. Morile de vnt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de a
p? de la mare adncime. Turbinele eoliene moderne transform? energia vntului n energ
ie electric? producnd ntre 50-60 KW (diametre de elice ncepnd cu 1m)-2-3MW putere (d
iametre de 60-100m), cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea vntului este
folosit? si n activit?ti recreative precum windsurfing-ul. La sfrsitul anului 2010
, capacitatea mondial? a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbine
le de pe glob pot genera 430 Terawatior?/an, echivalentul a 2,5% din consumul mo
ndial de energie. Industria vntului implic? o circulatie a m?rfurilor de 40 milia
rde euro si lucreaz? n ea 670 000 persoane n ntreaga lume.
T?rile cu cea mai mare capacitate instalat? n ferme eoliene sunt China, Statele U
nite, Germania si Spania. La nceputul anului 2011, ponderea energiei eoliene, n to
talul consumului intern era de 24% n Danemarca, 14% n Spania si Portugalia, circa
10% n Irlanda si Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% n Romnia la ncep
utul anului 2012. La aceeasi dat? n Romnia existau peste o mie de turbine eoliene,
jum?tate dintre ele fiind n Dobrogea.
Morile de vnt persane
Morile de vnt persane aveau palete f?cute din m?nunchiuri de trestie, care se nvrte
au n jurul unei axe verticale si erau folosite la m?cinarea gr?untelor. Ele au nce
put s? fie folosite de persi din secolul al VII-lea .Hr
Morile de vnt medievale europene
Primele mori de vnt din Europa au fost construite n sec al 12-lea n nordul Frantei
si n sudul Angliei, ele s-au r?spndit apoi n Belgia, Germania si Danemarca. n Olanda
ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele ml?stinoase pentru a le face
locuibile de c?tre Jan Leegwater si inginerii danezi care i-au urmat.
Morile de vnt europene erau folosite att la m?cinarea gr?untelor ct si la t?ierea b
ustenilor, m?runtirea tutunului, confectionarea hrtiei, presarea semintelor de in
pentru ulei si m?cinarea de piatr? pentru vopselele de pictat.
Europenii au dezvoltat mori de vnt cu rotoare care se nvrteau n jurul unor axe orizo
ntale, spre deosebire de persi care mergeau pe principiul unor axe verticale.
Morile de vnt europene tipice aveau patru palete, unele aveau cinci si ocazional
mai existau si cu sase. Treptat multe din aceste mori de vnt europene au ajuns s?
aib? dou? sau trei nivele interioare unde bunurile (gr?untele, vopseaua, tutunu
l) puteau fi stocate.
La nceput morile de vnt europene erau capabile de a produce 25-30 kW de putere mec
anic? dar la momentul de vrf al evolutiei lor, sfrsitul sec al 19-lea, ele au ajun
s s? produc? aproximativ 1500 MW. Acest nivel nu a fost dep?sit pn? n 1998.
Morile de vnt americane pentru ferme
Morile de vnt americane pentru ferme se foloseau pentru pomparea de ap? de la mar
e adncime, fiind folosite n agricultura american? n vestul Statelor Unite.
Eficienta rotorului s-a dublat gratie mbun?t?tirilor paletelor- acum din metal- r
ealizate de inginerul american Thomas Perry, la sfrsitul anilor 1800. Omul de afa
ceri american La Verne Noyes a construit cea mai de succes moar? de vnt pentru fe
rme, Aermotorul, gratie unor palete de metal foarte speciale. Aceasta s-a dovedi
t asa eficient? nct a revolutionat morile de vnt pentru ferme si se foloseste si n z
ilele noastre.
Morile de vnt americane au r?mas memorabile prin siguranta si eficienta lor n capa
citatea de a pompa ap? de la mare adncime. Totusi ele produc aproximativ o zecime
din puterea unei turbine eoliene echivalente ca m?rime. Astfel ele nu sunt potr
ivite pentru generarea de electricitate.
Morile de vnt pentru ferme au fost n vog? n prima parte a sec. al 20-lea. Mai mult
de 1 milion de asemenea mori sunt nc? n functiune n lume.
ntre 1850- 1970 au fost construite peste 6 milioane n Statele Unite.
Turbinele eoliene moderne
Dorinta de electrificare a gospod?riilor de-a lungul Great Plains din anii 30 a
impulsionat dezvoltarea de turbine eoliene battery-charging. Asa-numitele windch
argers au premers turbinelor eoliene cu cu 2 sau trei palete actuale, folosite p
entru furnizarea de electricitate pentru resedintele ndep?rtate si pentru a asigu
ra electricitate satelor din t?rile n curs de dezvoltare.
Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentru preocup?rile de valori
ficare a energie eoliene ca o surs? verde, alternativ? de electricitate. Turbine
le de vnt uzuale moderne genereaz? ntre 250-300KW putere, aproape de 10 ori mai mu
lt ca turbinele traditionale europene de aceeasi m?rime.
Aspecte tehnico-ecologice
M?rimea turbinelor eoliene
Turbinele eoliene pot fi mp?rtite arbitrar n trei clase: mici, medii si mari. Turb
inele eoliene mici sunt capabile de generarea a 50-60 KW putere si folosesc roto
are cu diametru ntre 1-15 m. Se folosesc n principal n zone ndep?rtate, unde exist?
un necesar de energie electric? dar sursele traditionale de electricitate sunt s
cumpe sau nesigure.Unele mici turbine sunt asa compacte nct pot fi c?rate n locatii
ndep?rtate pe spatele calului.
Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune medie. Acestea f
olosesc rotoare care au diametre ntre 15-60 m si au o capacitate ntre 50-1500 KW.
Cele mai multe turbine comerciale genereaz? o capacitate ntre 500KW-1500KW.
Turbinele eoliene mari au rotoare care m?soar? diametre ntre 60-100 m si sunt cap
abile de a genera 2-3 MW putere. S-a dovedit n practic? c? aceste turbine mastodo
nt sunt mai putin economice si mai putin sigure n raport cu cele de dimensiune me
die. n 2010 cea mai mare ferm? eolian? din lume era Roscoe Wind Farm in Texas, ca
re producea 781 MW. Prin comparatie o uzin? de c?rbune genereaz? n medie 550 MW.
Turbinele eoliene mari produc pn? la 1,8 MW si pot avea o palet? de peste 40 m, e
le fiind plasate pe turnuri de 80 m.
Unele turbine pot produce 5MW, desi aceasta necesit? o vitez? a vntului de aproxim
ativ 5,5m/s, sau 20 de kilometri pe or?. Putine zone pe p?mnt au aceste viteze ale
vntului, dar vnturi mai puternice se pot g?si la altitudini mai mari si n zone oce
anice.
Siguranta energiei eoliene
Energia eolian? este o energie curat? si regenerabil? dar este intermitent?, avnd
variatii n timpul zilei si al anotimpului, si chiar de la un an la altul. turbin
ele eoliene opereaz? cam cam 60% din an n regiunile mcu vnt. Prin comparatie, uzin
ele de c?rbune opereaz? la circa 75-85% din ntreaga capacitate.
n cazurile n care turbinele eoliene sunt conectate la mari retele de electricitate
, caracterul intermitent al energiei eoliene nu afecteaz? consumatorii. Zilele f
?r? vnt sunt compensate prin alte surse de energie cum ar fi uzinele de c?rbune s
au uzinele hidroelectrice care sunt conectate la retea.
Oamenii care locuiesc n locuri ndep?rtate si care folosesc electricitatea de la tu
rbinele eoliene utilizeaz? adesea baterii sau generatoare de rezerv? pentru asig
urarea energiei n timpul perioadelor f?r? suficient vnt.
Cele mai multe turbine eoliene comerciale sunt offline (pentru ntretinere sau rep
aratii) mai putin de 3% din timp, fiind, asadar, la fel de sigure ca si uzinele c
onventionale de energie.
Turbinele eoliene au reputatia de a fi longevive. Multe turbine produc energie d
e la nceputul anilor 80. Multe mori de vnt de ferm? americane sunt folosite de gen
eratii ntregi. Unele mori de vnt traditionale europene ating venerabila vrst? de 30
0 de ani.
Fundamentul energiei eoliene modern
Ferm? eolian? de turbine de 5 MW, Estinnes, Belgia
Vnturile se formeaz? deorece soarele nu nc?lzeste P?mntul uniform, fapt care creeaz
? misc?ri de aer. Energia cinetic? din vnt poate fi folosit? pentru a roti niste
turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Cresterea ponderii energiei eoliene n lume
Energia eolian? este folosit? extensiv n ziua de ast?zi, si turbine noi de vnt se
construiesc n toat? lumea, energia eolian? fiind sursa de energie cu cea mai rapi
d? crestere n ultimii ani.n ultimii 10 ani, utilizarea energiei eoliene a consemna
t un progres deosebit. Astfel, ntre 1995 2005, rata anual? de crestere a fost de
cca 30%, conducnd la o putere instalat? total? nou? de 32.000 MW, adic? dublu dect
n domeniul energiei nucleare din aceeasi perioad?.
Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescnd ia
rna, cnd vnturile sunt mai puternice.
Potentialul mondial al energiei eoliene
Cea mai mare parte din ferma eolian? de 619 MW San Gorgonio Pass Wind Farm, a pa
tra cea mai mare ferm? eolian? din Statele Unite, la cap?tul vestic al Coachella
Valley, California
Se crede c? potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s? asigure de c
inci ori mai mult? energie dect este consumat? acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7% din suprafata P?mntului (excluznd oceanele) s? fie acoperite de par
curi de turbine, presupunnd c? terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe
kilometru p?trat. Aceste cifre nu iau n considerare mbun?t?tirea randamentului tur
binelor si a solutiilor tehnice utilizate
Top t?ri energie eolian?
Turbine eoliene lng? Copenhaga, Danemarca
China a ajuns lider mondial n ceea ce priveste capacitatea instalat? n ferme eolie
ne, devansnd Statele Unite, potrivit unui raport al Wind Energy Association (Asoc
iatia Energiei Eoliene-nr) si citat de Reuters, la 11 iunie 2011. La aceast? dat
? China a ajuns la circa 45.000 MW instalati n mori de vnt, dup? ce n 2010 a ad?uga
t 18.900 MW. n SUA s-au ad?ugat doar 5.116 MW iar totalul a ajuns la 40.000 MW, d
e ajuns ct s? furnizeze energie pentru 10 milioane de locuinte.n 2009 Statele Unit
e devansase Germania la productia de energie eolian?.n lume cele mai mari produc?
toare de energie eolian? sunt: China (44 7333MW), Statele Unite (40 180MW), Germ
ania (27 215MW), Spania (20 776MW), India (13065 MW), Italia (5797MW), Franta (5
560MW), Marea Britanie (5203MW), Canada (4008MW), Danemarca (3734MW).
Cea mai mare ferm? eolian? din lume (2010) este The Roscoe Wind Complex, cu o ca
pacitate de 781 MW, capabil? de a oferi electricitate pentru 230 000 gospod?rii.
Ea are 627 turbine, a costat 1 miliard de dolari, constructia ei a nceput n 2007
si se ntinde pe 100 000 acri de teren
Energia eolian? n Europa
Desi nc? o surs? relativ minor? de energie electric? pentru majoritatea t?rilor,
productia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 1999 si 2006, ajun
gndu-se ca, n unele t?ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s?
fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).Ponderea energiei
eoliene, n totalul consumului intern era, la nceputul anului 2011, de 24% n Danemar
ca, 14% n Spania si Portugalia, circa 10% n Irlanda si Germania si 5,3% la nivelul
UE, iar n Romnia de numai 1,6%.
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea total? de productie energetic? a turbin
elor eoliene era la finele anului 2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la fine
le anului 2010 Germania are cea mai mare capacitate de productie de energie eoli
an? din UE, de 27.214 MW, urmat? de Spania, cu 20.676 MW, iar apoi, la mare dist
ant?, de Italia (5.797 MW) si Franta (5.660 MW).
n martie 2011, energia eolian? a devenit, pentru prima dat?, tehnologia cu cea ma
i mare productie electric? din Spania, potrivit Retelei Electrice din Spania (RE
E), cu 21% din totalul cererii de electricitate din Spania. Pe locurile urm?tore:
energia nuclear? (19%), energia hidraulic? (17,3%), ciclurile combinate (17,2%)
, termocentralele pe c?rbune (12,9%) si energia solar? (2,6%). Multumit? aportul
ui energiei eoline, s-a evitat importarea de hidrocarburi n valoare de 250 de mil
ioane de euro si emisia de 1,7 milioane de tone de CO2, adic? echivalentul plant
?rii a 850.000 de copaci.
n anul 2011, pentru constructia unei capacit?ti de productie energetice eoliene d
e 1 MW, este necesar? o investitie de 1,5 1,7 milioane de euro.
n prezent, parcul eolian Whitelee din Scotia este cel mai mare parc eolian terest
ru din Europa.
Energia eolian? n Romnia
n sectorul eolian din Romnia au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de P
ortugal (Portugalia) si Iberdrola Renovables (Spania).
CEZ a instalat 115 turbine la Fntnele, 90 dintre ele fiind deja legate la reteaua
national? de energie electric?. Eolienele au cca 100 m n?ltime. Turbinele pentru
parcul eolian construit de CEZ sunt livrate de c?tre gigantul industrial america
n General Electric.
Energias de Portugal (Portugalia), al treilea cel mai mare investitor n energie e
olian? la nivel mondial, a terminat constructia unui parc eolian de 69 MW la Cer
navod?, n mai 2011. Energia poate alimenta 70 000 de gospod?rii si a costat 200 m
ilioane de dolari. La aceast? dat? n Dobrogea sunt construite deja parcuri eolien
e care nsumeaz? 600MW.
n 2009 erau instalati doar 14 MW. n 2010, n centralele eoliene erau instalati n tota
l 462 MW. Romnia a ajuns, n 2011, la 850 MW instalati n total n eolian (adic? o pute
re mai mare dect cea a unui reactor nuclear de la Cernavod?). Un MW instalat cost
? 1,6 milioane de euro.
La nceputul anului 2012, n Dobrogea exist? peste 500 de turbine eoliene. Cehii de
la CEZ, portughezii de la EDP sau italienii de la Enel au investit n energie eoli
an? n Dobrogea.
n Romnia, la nceputul anului 2012, exist? peste 1000 de turbine eoliene care produc
3% din totalul de energie. Investitiile n eoliene au creat pn? acum 1000 de locur
i de munc?.
Eolienele din Romnia produc, n medie 150 - 200 de megawati-or?. Costul energie eol
iene este de 170 de euro pe megawatt/or?, de aproape trei ori mai mult fat? de e
nergia produs? de hidrocentrale. Potrivit h?rtii energiei "verzi", potentialul R
omniei cuprinde 65% biomas?, 17% energie eolian?, 12% energie solar?, 4% microhid
rocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal. n Romnia, cu exceptia zonelor montane, unde
conditiile meteorologice dificile fac groaie instalarea si ntretinerea agregatel
or eoliene, viteze egale sau superioare nivelului de 4 m/s se reg?sesc n Podisul
Central Moldovenesc si n Dobrogea. Litoralul prezint? si el potential energetic d
eoarece n aceast? parte a t?rii viteza medie anual? a vntului ntrece pragul de 4 m/
s. n zona litoralului, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian ame
najabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electric? de 4.5
00 GWh/an.
Pe baza evalu?rii si interpret?rii datelor nregistrate, n Romnia se pot monta insta
latii eoliene cu o capacitate de pn? la 14.000 MW, ceea ce nseamn? un aport de ene
rgie electric? de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit unui studiu al Erste Group, po
tentialul eolian al t?rii, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-es
tul Europei si al doilea din Europa.
Transelectrica a avertizat c? n sistemul national pot fi preluate turbine eoliene
de maximum 4.000 de MW, n contextul n care a primit cereri de racord la retea pen
tru proiecte de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de MW au deja contracte semna
te.
Comparatii cu alte resurse energetice
Avantaje
n contextul actual, caracterizat de cresterea alarmant? a polu?rii cauzate de pro
ducerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai impor
tant? reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eolian? s-a dovedit deja a fi o solutie foarte bun? la problema energeti
c? global?.[35] Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz? nu numai produce
rii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz? si modelul de
dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian? n special este print
re formele de energie regenerabil? care se preteaz? aplicatiilor la scar? redus?
.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante s
i gaze cu efect de ser?, datorit? faptului c? nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eolian? nu implic? producerea nici u
nui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs?. Costul energiei electrice produse n
centralele eoliene moderne a sc?zut substantial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s?
fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac? nu
se iau n considerare externalit?tile negative inerente utiliz?rii combustibililo
r clasici.[36][37][38]
n 2004 pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fat? de cel din anii 19
80, iar previziunile sunt de continuare a sc?derii acestora deoarece se pun n fun
ctiuni tot mai multe unit?ti eoliene cu putere instalat? de mai multi megawati.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare,
de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori mai mar
i dect costurile centralei , n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere
din functiune, la cap?tul perioadei normale de functionare, sunt minime, aceste
a putnd fi integral reciclate.
Dezavantaje
Ferm? de energie eolian? n Tarifa, Spania
Principalele dezavantaje sunt: resursa energetic? relativ limitat?, inconstanta
datorat? variatiei vitezei vntului si num?rului redus de amplasamente posibile. P
utine locuri pe P?mnt ofer? posibilitatea producerii a suficient? electricitate f
olosind energia vntului.La nceput, un important dezavantaj al productiei de energi
e eolian? a fost pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea r
elativ redus? a turbinelor. n ultimii 25 de ani, eficacitatea energetic? s-a dubl
at, costul unui kWh produs sc?znd de la 0,7 euro la circa 0,32 euro n prezent. Un
alt dezavantaj este si "poluarea vizual?" - adic? faptul c? au o aparitie nepl?c
ut? - iar altul ar fi faptul c? produc "poluare sonor?" (sunt prea g?l?gioase).
De asemenea, se afirm? c? turbinele afecteaz? mediul si ecosistemele din mprejuri
mi, omornd p?s?ri si necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor.Argument
e mpotriva acestora sunt c? turbinele moderne de vnt au o aparitie atractiv? stili
zat?, c? masinile omoar? mai multe p?s?ri pe an dect turbinele si c? alte surse d
e energie, precum c?rbunele, sunt cu mult mai d?un?toare pentru mediu, deoarece
creeaz? poluare si duc la efectul de ser?
De asemenea, exist? un risc mare de distrugere n cazul furtunilor.
Energia eoliana


Puterea eolian? instalat? si predictii pe 1997-2010, Sursa: World Wind Energy A
ssociation
Energia eolian? este o surs? de energie regenerabil? generat? din puterea vntului
. La sfrsitul anului 2006, capacitatea mondial? a generatoarelor eoliene era de 7
3904MW, acestea producnd ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electr
ic?.
Desi nc? o surs? relativ minor? de energie electric? pentru majoritatea t?rilor,
productia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 1999 si 2006, ajun
gndu-se ca, n unele t?ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s?
fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
Vnturile se formeaz? deorece soarele nu nc?lzeste P?mntul uniform, fapt care creeaz
? misc?ri de aer. Energia cinetic? din vnt poate fi folosit? pentru a roti niste
turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce
5MW, desi aceasta necesit? o vitez? a vntului de aproximativ 5.5m/s, sau 20km/h.
Putine zone pe p?mnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot
g?si la altitudini mai mari si n zone oceanice.
Energia eolian? este folosit? extensiv n ziua de ast?zi, si turbine noi de vnt se
construiesc n toat? lumea, energia eolian? fiind sursa de energie cu cea mai rapi
d? crestere n ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din ti
mp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.
Se crede c? potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s? asigure de c
inci ori mai mult? energie dect este consumat? acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7% din suprafat? P?mntul (excluznd oceanele) s? fie acoperite de parcu
ri de turbine, presupunnd c? terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe ki
lometru p?trat. Aceste cifre nu iau n considerare mbun?t?tirea randamentului turbi
nelor si a solutiilor tehnice utilizate.
Avantaje
n contextul actual, caracterizat de cresterea alarmant? a polu?rii cauzate de pro
ducerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai impor
tant? reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eolian? s-a dovedit deja a fi o solutie foarte bun? la problema energeti
c? global?. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz? nu numai producerii
de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz? si modelul de dez
voltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian? n special este printre f
ormele de energie regenerabil? care se preteaz? aplicatiilor la scar? redus?.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante s
i gaze cu efect de ser?, datorit? faptului c? nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eolian? nu implic? producerea nici u
nui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs?. Costul energiei electrice produse n
centralele eoliene moderne a sc?zut substantial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s?
fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac? nu
se iau n considerare externalit?tile negative inerente utiliz?rii combustibililo
r clasici.
n 2004 pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fat? de cel din anii 19
80, iar previziunile sunt de continuare a sc?derii acestora deoarece se pun n fun
ctiuni tot mai multe unit?ti eoliene cu putere instalat? de mai multi megawati.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare,
de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori mai mar
i dect costurile centralei}}, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoater
e din functiune, la cap?tul perioadei normale de functionare, sunt minime, acest
ea putnd fi integral reciclate.
Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetic? relativ limitat?, inconstanta d
atorit? variatiei vitezei vntului si num?rului redus de amplasamente posibile. Pu
tine locuri pe P?mnt ofer? posibilitatea producerii a suficient? electricitate fo
losind energia vntului.
La nceput, un important dezavantaj al productiei de energie eolian? a fost pretul
destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redus? a turbine
lor. n ultimii ani, ns?, pretul de productie pe unitate de energie electric? a sc?
zut drastic, ajungnd, prin mbun?t?tirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cif
re de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt or?.
Un alt dezavantaj este si "poluarea vizual?" - adic?, au o aparitie nepl?cut? -
si de asemenea produc "poluare sonor?" (sunt prea g?l?gioase). De asemenea, se a
firm? c? turbinele afecteaz? mediul si ecosistemele din mprejurimi, omornd p?s?ri
si necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acesto
ra sunt c? turbinele moderne de vnt au o aparitie atractiv? stilizat?, c? masinil
e omoar? mai multe p?s?ri pe an dect turbinele si c? alte surse de energie, precu
m generarea de electricitate folosind c?rbunele, sunt cu mult mai d?un?toare pen
tru mediu, deoarece creeaz? poluare si duc la efectul de ser?.
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac? viteza
vntului dep?seste limitele admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis?
, ntotdeauna exist? posibilitatea ca ea s? fie dep?sit?.
Bibliografie
www.wikipedia.com
www.scribd.com
www.energie-eoliana.com