Sunteți pe pagina 1din 77

Alimentatia parenterala

Indicatii
N.n cu greutate sub 1500g
N.n cu aport nutritional insuficient >3 zile
N.n cu urmatoarele afectiuni:
SDR in cadrul bolii de membrana hialina
Insuficienta cardiaca
Hemoragie meningocerebrala
Afectiuni chirurgicale:
- fistula endotraheala
- ileus meconial

Indicatii
Boli digestive severe:
- boala diareica cronica
- sindrom de intestin subtire
- sindrom de malabsorbtie
Boli gastrointestinale acute:
- EUN
- colita pseudomembranoasa


Definitie
Asigurarea aportului nutritiv pe cale
intravenoasa astfel incat sa se asigure
nevoile de principii nutritive esentiale:
hidrocarbonate,
proteine,
lipide
electroliti,
vitamine,
oligoelemente,
minerale.
PRINCIPALELE INDICATII
Accesul la tractul intestinal este impiedicat din
motive anatomice sau functionale pentru o
perioada prevazuta de timp de peste 2-3
zile :
prematuritatea < 32 saptamani si
<1 500g
detresa respiratorie severa
sepsis cu hipo sau hipertermie
stari morbide severe ce altereaza
statusul general
*Alimentatia enterala nu este cu desavarsire
contraindicata !
Alimentatie parenterala periferica
Utilizeaza vene periferice si solutii glucozate cu
conc.<12,5%
Aport caloric adecvat prin adaos de grasimi emulsionate
AVANTAJE
o Evita complicatiile cateterului ,in special cele septice
DEZAVANTAJE
o Limiteaza numarul de vase periferice
o Necesita un volum crescut de fluide
o Risc crescut ptr. flebite si necroze
o Furnizeaza mai putin aport caloric

Alimentatie parenterala centrala
Foloseste cateter venos central:
Vena ombilicala,introdusa in vena cava inferioara
Vena jugulara
Vena subclavie
Vena femurala
Montare :
-percutana
-tehnica chirurgicala cu denudare
Material folosit: cateter de silastic (introdus percutan prin vena periferica)
sau cateter radio opac de 1,3 mm introdus prin jugulara interna in VCS
Cale venoasa centrala
cand alimentatia parenterala este necesara
mai mult timp
cand s-au epuizat venele periferice
cand necesita mai multe aborduri venoase;
necesara administrarea de solutii
hiperosmolare sau peste 12,5% glucoza
Cale venoasa centrala
AVANTAJE
Permite utilizarea unor concentratii crescute de glucoza
Volume mici perfuzate aport caloric mare
Solutiile hiperosmolare sunt mai bine tolerate(osmolaritate
max.=1250 mOsm);este posibila nutritia hipecalorica
Se va folosi doar ptr. alimentatia parenterala prelungita
(peste 3 sapt)
DEZAVANTAJE
Risc infectios crescut masuri de asepsie
suplimentara(manusi si masca)
Complicatiile cateterismului:tromboze,embolii,sepsis(risc
crescut progresiv dupa 1 sapt)


Ingrijirea infuziei parenterale
Folosirea pompelor volumetrice ptr. a nu se infuza
volume excesive
Folosirea de filtre ptr. oprirea solutiilor precipitate
Infuzia lipidelor cu pompe separate cu jonctiunea
inchisa spre locul venei(mixarea lipidelor cu solutia
de TPN poate cauza precipitarea solutiei)
Beneficiile alimentatiei orale
precoce
Stimuleaza maturarea intestinala,
Efect trofic enteral
toleranta mai buna a alimentatiei enterale viitoare
reducerea perioadei de alimentatie parenterala
scaderea numarului de explorari pentru infectie
ameliorarea cresterii ponderale
scaderea cantitatii reziduurilor gastrice
cresterea gastrinei serice
scaderea incidentei osteopeniei de prematuritate
scaderea nr. de linii venoase centrale
scade incidenta icterului colestatic

Momentul initierii
Precoce -intre ziua I-ziua X
CONTRAINDICATII
instabilitate cardiovasculara
Tulburari circulatorii la nivelul tractului gastrointestinal care
pot determina o scadere a tolerantei digestive, sensibilitate
gastrica, rezidiu bilios
AP precoce
EUN nu a fost semnificativa statistic (Meetze
1992).
Prezenta cateterului ombilical arterial nu mai
reprezinta o contraindicatie de alimentatie trofica
minima (Davey 1992).
Aceste aporturi enterale nu se vor socoti la
recomandarea volumului alimentatiei parenterale,
pana nu vor depasi 20 ml/kgc/zi.

Pierderile insensibile de apa
Crescute mai ales la VLBW --- necesar hidric mai
mare



Depind de Valori:
-varsta gestationala;
-varsta postnatala;
-incubator versus radiant
termic;
-umiditate ambianta.
750 1000 g: 64-82 ml/kg/zi
1001 1250 g : 56 ml/kg/zi
1251-1500g : 38-46 ml/kg/zi

1500 g : 20-26 ml/kg/zi;
AP precoce - cantitate
AVANTAJE
stimularea cresterii intestinului - min 40%
din necesarul caloric,
normalizarea ritmului de crestere al
intestinului aportul enteral trebuie sa
acopere 60% din necesarul caloric zilnic.

PRACTIC
Se va incepe cand n.n este stabil dpdv cardio-vascular(ziua
3)
Alimentul folosit de preferat laptele de mama
Cantitatea:
10 ml/kgC/zi impartit in 8-10 mese=alimentatie enterala
minima
se va creste cantitatea de LM cu 20 ml/kg/zi pana se ajunge
la alimentatie enterala totala
Burrin: 12 ml/kgc/zi (10-20 ml)
Practica geneveza: 10 ml/kgc/zi sub 1000g si 20 ml/kgc/zi
peste 1000g

Alimente recomandate
lapte matern prematur, proaspat sau
pasteurizat (incidenta neglijabila a
enterocolitei, mai ales dupa 30 sapt VG)
(Lucas 1990); fortifiere ulterioara.
formule adaptate pentru prematur
(introducerea lor poate intarzia pana dupa
2-9 zile (pentru a diminua riscul de aparitie
a enterocolitei)
Componentele alimentatiei
parenterale
fluide
-lipide 20%
-proteine 6,5%
-electroliti
-vitamine
-oligoelemente
-carbohidrati (volum variabil functie de celelalte
volume care sunt fixe)
Proportia cuantificata
greutatea (greutatea de referinta =
greutatea de la nastere sau greutatea
actuala cand aceasta depaseste pe cea de la
nastere)
s-a recuperat scaderea postnatala)
varsta gestationala si postnatala
maladii supraadaugate
rezultatele monitorizarii paraclinice


NEVOILE CALORICE
Nevoile bazale:40-47 kcal/kgC/24h
Activitate dinamica specifica:5-15 kcal/kg
Stres hipotermic:0-10 kcal/kgC
Pierderi scaun:10-15kcal/kg/24h
Crestere :20-30kcal/kg/24h

TOTAL: 85-130KCAL/KgC/zi

Circumstante care cresc nevoile
calorice
o Febra-fiecare grad peste 37 C : cu 12%
o Insuficienta cardiaca: cu 15-21%
o Interventia chirurgicala: cu 20-30%
o Arsuri: cu 50-100%
o Sepsis: cu 40-50%
NECESAR
ENTERAL
105-120KCAL/kg/zi
PARENTERAL
85-100Kcal/kg/zi
Neutralitate termica
50-60 kcal/kg/zi

BALANTA HIDRO-ELECTROLITICA
La nastere apa reprezinta cea mai mare parte din greutatea corpului
VG 32 sapt.=80% din G apa
nivelul de lichide depinde de VG si varsta postnatala

A. NECESAR HIDRIC CRESCUT
Factori de mediu
-caldura radiantului
-fototerapia pierderile insensibile de apa
-umiditatea excesiva
-febra
-varsta de gestatie(pierderi crescute la varsta mica)



B.Alte pierderi excesive
Insuficienta renala:1/2 din pierderile de apa sunt de origine renala
nefrogeneza incompleta pana la35 de sapt.
capacitate redusa de concentrare a urinei
-prematuri 600mosm
-termen 800mosm
Diuretice
Pierderi gastro-intestinale
boli cardiace

C.Necesar lichidian crescut boli respiratorii


boli neurologice
perturbarea ADH= edem cerebral
A. Fluidele
80-100 ml/kgc/zi, sau cu cantitatea tolerata
anterior si la care nou-nascutul era stabil.
+/- 10-20 ml/kg/zi, functie de statusul
clinic, de curba greutatii sau diferite stari
speciale (vezi tabel 1, 2), pana la 150-175
ml/kg/zi.

NECESARUL HIDRIC
Individualizat ptr.fiecare pacient
VG
Varsta postnatala
Boala NN
Sistem de incalzire
-incubator= 65cc/kgC/zi
-masa radianta =180cc/kgC/zi
Utilizare umidificarii, fototerapiei
Suport respirator

VLBW (<30 sapt. si < 10 zile)
Necesita:
-incubatoare umidifiate (60-80%)
-incubatoare nonumidifiate + acoperire cu
plastic/folie;
-radiant termic + folie plastic (previne mai bine
pierderiule de caldura).

N.B. Caldura radianta fara folie de plastic este
nociva deoarece evaporarea este mult accentuata.

Necesarul este crescut cu
10-20%
fototerapie
febra (plus 10% pentru fiecare grad Celsius
peste 38)
mediu termic cu umiditate crescuta peste
50%

Se va suplimenta aportul hidric daca
Natremia > 150 mEq/l
Scaderea ponderala > 5%/zi
Scaderea ponderala totala > 20%
Osmolaritatea urinara > 350 mOsm/l
Densitatea urinara este crescuta (> 1020)
Necesarul scade (restrictie
lichidiana) cu 10-20%
-ventilatie mecanica cu aer umed
-insuficienta cardiaca
-detresa respiratorie
-insuficienta renala
-persistenta de canal arterial
-bronhodisplazie
-incubator cu pereti dublii.

Se va restrange aportul hidric
daca
Natremia <130 mEq/l
Scaderea ponderala zilnica <2%
Crestere ponderala exagerata zilnica.

Dezechilibrele pot conduce

In surplus + In deficit _
Insuficienta cardiaca Deshidratare prin pierderi
renale crescute prin
rinichi insuficient
Dezechilibre electrolitice
Persistenta de canal
arterial --- EUN prin
scaderea debitului
mezenteric, displazie
pulmonara
Hiperosmolaritatea
Hemoragie cerebrala.
Recomandri


Greutatea


600-800


801-1000


1001-1500


1501-2000
Caldura radiant *
Volum (ml/kg/zi)
Glucoza %
80-100
120
5

90
10

75
10

65
12,5
Incubator
Volum (ml/kg/zi)
Glucoz %
60-70
90
7,5
75
10
65
10
55
12,5
Altele cu scut de aer cald
Volum (ml/kg/zi)
Glucoz %


70
7,5


55
10


50
12,5


45
12,5
NECESAR HIDRIC
I-a zi 1 sapt.

nn.la termen:60-70ml/kgC/zi 120-150ml/kgC/zi


Prematur :80 ml/kgC/zi 150-180ml/kgC/zi


<2000g :100 ml/kgC/zi 180-330ml/kgC/zi

NN. Termen Prematur
Calorii
90-100-120kcal/kg/zi 100-150kcal/kg/zi
Proteine
2-4g/kg/zi 1-3,5g/kg/zi
Lipide
30-40% 30-40%
Glucide
35-50% 35-50%
Lichide
140-220cc/kg/zi 150-200cc/kg/zi
Fluidele
In solutia de alimentatie parenterala se adauga heparina 0,5
UI/ml (1UI/5ml daca se adm si lipide vena separata)
1fl.Heparina=5000U.I/dizolva in 500mlSF
10 U.I=1ml dil I+49 ml SF
10 U.I=50ml
1 U.I=5ml
Pentru mentinerea cailor venoase sau arteriale sol. heparina
in G5% (vena) sau ser fiziologic (artera) contabilizati
aportul pentru ajustarea fluidelor din AP!
B. Necesarul caloric
Cand un nou-nascut primeste
alimentatie parenterala, scopul final
este sa furnizam cel putin 100-110
cal/kg/zi, treptat, incepand alimentatia
enterala cu ratii mici, crescute progresiv
functie de toleranta.

Exemplu
150 ml/kg/zi gluc 12,5% = 18,75g/kg/zi = 63,75 kcal/kg/zi = 13
mg/kg/min
3 g IL 20% /kg/zi= 27 kcal/kg/zi = 15 ml/kg/zi
2,5 g aa 6%/kg/zi = 10 kcal/kg/zi = 41 ml/kg/zi
Total calorii : 63, 75 + 10 + 27 = 100, 75 cal/kg/zi
Vol total = 150+ 15+41 = 210 ml/kg/zi (la care se adauga vol. medic,
electroliti, vit., oligoelemente)

Daca vol este limitat, implicit concentratia de glucoza trebuie sa fie mai
crescuta, deci se impune cale centrala.

Daca exista A orala, vol. se scade din vol. glucozei, se reface calculul caloriilor.

Caloriile
Nevoile calorice sunt mai mici decat cele pentru alimentatia
enterala.
Trebuie sa acopere:
q metabolismul bazal,
q pierderile,
q termoreglarea,
q activitatea fizica,
q actiunea dinamic specifica (procesele de sinteza),
q si sa realizeze o crestere ponderala adecvata.

Calorii - prematuri
Pentru prematuri nevoile calorice sunt mai mari
decat ale nou-nascutului la termen
(corespunzatoare nevoilor energetice de crestere
in viata intrauterina).
Pot ajunge pana la 150-175 cal/kgc/zi (BDP sau
malformatii cardiace) pentru a obtine o crestere
adecvata.
Este nevoie de cai venoase centrale (Broviac sau
Silastic percutan) care permit administrarea de
solutii mai concentrate de glucoza (max 25%)
C. Necesarul de lipide
35-40% din totalul de calorii
Solutia 10% 1,1kcal/ml
Solutia 20% 2 kcal/ml
1 gL = 9 cal
-solutie de Intralipid 20% (mai putine TG bloc. sist.
reticulohistiocitar prudenta in infectii)
-scade osmolaritatea totala a solutiei perfuzate cu efect
protector vascular si prelungirea tolerantei venelor ;
-se administreaza pe aceeasi vena, dar nu se amesteca cu
parenterala, ci se administreaza pe o cale legata in Y, in
aval de filtrul microporos
Precautii
administrare lenta in 18-24 h, cu un ritm
maxim de 0,15 g/kg/h (sub 12 ml vol
ritm 0,5 ml/h.
flaconul se va pastra in frigider
seringa si racordul se vor feri de lumina
prin invelire in folie de aluminiu, mai ales
daca se administreaza concomitent si
fototerapie.

Doze recomandate
2,5-3 g/kg/zi,
-se incepe din prima zi (5, 15), sau a 2-a a 3-
a zi , cu doze mici, 0,5 g/kg/zi, crescand
treptat cu cate 0,25 0,5 g/kg/zi pana la 3
g/kg/zi

Factori ce influenteaza necesarul
de lipide
Cand bilirubina e intre 8-10 mg% si care au o
concentratie de albumina serica intre 2,5-3 g %
vor primi pana la 0,5-1 g /kg/zi de lipide (7).
Administrarea regimurilor hiperlipidice la copiii cu
bronhodisplazie pulmonara reduce coeficientul
respirator si rata de producere a CO2 fara a
compromite consumul de oxigen si cresterea (10).

Monitorizati trigliceridele!

ACIZII GRASI ESENTIALI
Asigura 4-10% din nevoile calorice zilnice
Deficitul de AGE se manifesta clinic prin:
Curba ponderala stationara
Trombocitopenie
Tegumente subtiri si transparente
Vindecare lenta a plagilor


Reactii adverse ATENTIE!
N.n cu icter(AGL se combina cu bilirubina in
situsurile de legare a albuminei daca
BR>8-10 mg/dl si alb=3 g/dl se vor administra
0,5-1g/kg/zi lipide
Hiperlipemia altereaza compozitia membranei eritrocitare si
intensifica formarea de cheaguri de hematii si trombocite
Nivele ridicate ale lipidelor serice blocheaza partial functia
reticuloendoteliala
N.n cu insuficienta resp.sau sepsa vor primi lipide doar
daca nivelulde trigliceride se poate monitoriza atent


MONITORIZAREA TGL
Concentratia de TGL se va verifica inainte de
prima administrare si zilnic dupa cresterea dozei:
concentratia ce trebuie mentinuta <150 mg/dl la
N.N si<300mg/dl la cei cu afectari renale
Heparina (0,5-1 U/ml) imbunatateste clearance-ul
TG prin stimularea lipazei pancreatice
D. Necesarul de proteine :
12-15% din calorii
1g proteine = 4 cal
Sol de Aminofuzin 6% sau Vaminolact
6,52%
Necesar: 2-2,5 g/kg/zi la nn la termen, cu
introducere treptata, din 1 - 2-a zi;
Prematur: 2,5-3-3,5(!) (pentru ELBW)
g/kg/zi

D. Necesarul de proteine (II)
aport caloric 60 kcal/kg/zi din surse non-proteice (altfel
proteinele vor fi folosite ca sursa de energie si nu vor mai
putea fi acumulate pentru crestere), cu o cantitate de 2,5-
3 g/kg/zi solutii de aminoacizi genereaza statusul anabolic.
-80-85 cal/kgc/zi cu acelasi aport proteic poate genera
retentie de nitrogen (2).
-pentru NN ELBW (< 1000 g), balanta proteica creste
liniar cu aportul de proteine, pana la 4 g/kg/zi, daca se
furnizeaza si baza calorica suplimentara (3). Aproximativ
70% din cantitatea de proteine administrata se depune sub
forma de material proteic la nivelul organismului
prematurului.

Probleme
Excesul de proteine favorizeaza balanta azotata
crescuta si deci acidoza metabolica si azotemie,
cu posibile efecte toxice cerebrale prin
encefalopatie uremica.

1 mg azot = mg proteine X 0,16
Necesarul parenteral de acizi aminati cu lant
scurt este de 56% din cel enteral, deci un aport
enteral minim cat mai precoce (sub forma de
priming) are avantajul protejarii rezervei
antenatale (17)
Monitorizare
acidoza (gazometrie) de diferite cauze pierderi
de bicarbonati se va opri adm. de cisteina la un
pH < 7,28 si BE 5 (poate exacerba acidoza
metabolica).
-amoniemia : <150 micromol/l incepeti sau
cresteti aportul proteic ; 150-200 micromol/l
scadeti aportul proteic ; >200 micromol/l
intrerupeti proteinele)
-ureea crescuta scadeti cantitatea de am.ac.
E. Necesarul de glucoza
50% din calorii.
-furnizeaza aproximativ 4 cal/g.
-solutie de glucoza (concentratie variabila in
functie de toleranta).
5-9 g/kg/min pe vena perif.
Concentratia de glucoza se adapteaza la sfarsit, in
functie de deducerea din tolalul de calorii a tuturor
celorlalte aporturi calorice si hidrice, si din totalul
de fluide recomandate pentru cazul respectiv.

E. Necesarul de glucoza (II)
Pe o vena periferica se admite max. 12,5% sol. de
glucoza.
Prematurul mic (sub 1000g) va incepe cu solutii
de 5%, cei mai mari cu 10%.
Cresterea concentratiilor se va face progresiv, cu
cate 0,5-1% /zi, sub controlul glicemiei ( <120
mg% se creste concentratia de glucoza, intre 120-
180 mg% se mentine aceeasi concentratie si se
controleaza glicozuria, peste 180 mg% se scade
concentratia glucozei ).

Ritmul de metabolizare a glucozei
3-5 mg/kg/min la nou-nascutul la termen
5-6 mg/kg/min la prematur.
pana la 7 mg/kg/min duce la utilizarea glucozei ca substrat energetic,
peste 7 este folosita la sinteza lipidica.
peste 20 mg/kg/min se depoziteaza sub forma de grasimi in ficat si
este de evitat.
doza crescuta CO2 la pacientii cu insuficienta
respiratorie

Calcularea ratei de glucoza perfuzata
Glucoza mg/kg/min = ritm(ml/h)x% gluc x0,166
G(kg)
Glucoza% = rata dorita(mg/kg/min)xG(kg)
0,166xritm(ml/h)
Nu se folosesc concentratii<5% care determina
hipotonicitate


5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
0,17 0,34 0,51 0,68 0,85 1,02 1,19
EXEMPLU
Glucoza(mg/kg/min)= 5ml/hx10x0,166
2,5 kg
%glucoza = 5mg/kg/minx2,5kg =15%
0,166x5ml/h

Complicatii
Diureza osmotica si deshidratare.
Intoleranta la glucoza (hiperglicemie), mai ales la ELBW

Glicozurie reflecta un prag renal scazut ptr. glucoza
Se indica scaderea initiala a concentratiei glucozei administrate
si asocierea insulinei 0,1 UI/kg, apoi 0,01 0,1 U/kgc/ora (se
incepe cu 0,05 U /kg/h) in pev. continua, pe cale venoasa
separata sau mai bine (Kuschel, 2002) in flaconul cu glucoza
Terapia in bolus determina o hipoglicemie necontrolata
Doza intermitenta de insulina : 0,1-0,2 U/kg, la 6-12 ore, sc/im.
Cantitatea de insulina (unit din dilutia 1 U/ml dilutie) de adaugat
in 50 ml = 50 X doza (U/kg/h)/ritm iv (ml/h).
1ml fiola=500 SF 1ml=49 SF
Administrarea insulinei
Indicatiile administrarii insulinei :
-hiperglicemie > 14-15 mcmoli la VLBW cu
intoleranta persistenta la insulina, in functie si de
natremie (poate fi crescuta)
-hiperkaliemie la VLBW cu stare grava.
Contraindicatii si precautii :
1. Poate induce rapid hipoglicemie
2. Hipersensibilitate la insulina (foarte rar)
3. Rezistenta la insulina (necesitatea cresterii
dozelor).

Insulina
Farmacologie clinica :
Creste captarea si utilizarea glucozei in tesuturi ;
Creste sinteza glicogenului si a grasimilor ;
Creste capterea musculara a aminoacizilor si
patrunderea intracelulara a potasiului ;
Inhiba lipoliza si gluconeogeneza ;
Timpul de injumatatire plasmatic este scurt (aprox 9
min la adult), cu degradare hepatica si renala ;
Absorbtia dupa administrarea sc sau im este variabila.

MiCROELEMENTE
Folosirea lor este critica ptr. Ca de ele depinde sistemul enzimatic celular.
N.N Copil
Crom 0,2mcg/kg 0,2mcg/kg
Max.5 mcg
Cupru 20mcg/kg 20mcg/kg
Max.300mcg
Mangan 1mcg/kg 1mcg/kg

Molibden 0,25mcg/kg 0,25mcg/kg
Max 5 mcg
Seleniu 0,8-2mcg/kg 2mcg/kg
Maxim 30 mcg
Zn 400mcg/kg-prem;250mcg/kg(termen<3luni)
100mcg/kg-termen>3 luni
50 mcg/.kg
Magneziu 10 mcg/kg


Crom-necesar in utilizarea glucozei
Cupru- deficienta este recunoscuta prin : anemie hipocroma,
leucopenie , osteopenie
- administrare excesivaciroza hepatica
Seleniu esential cu rol antioxidant
deficitul detemina-schimbarea coloritului parului,pielii, macrocitoza,
miozita, cardiomiopatie
Magneziu-important ptr.enzimele gluconeogenezei,mb.mitocondriala,
productia de MPZ;potential tonic asupra celulei nervoase
Solutia standard de microelemente =0,3 ml contin:300gZn,20 g Cu
10 g Mn ,0,2gCr , 0,8gSe.

VITAMINELE
Recomandarile de vitamine au fost recent revizuite;formulele
curente nu pot satisface vivelele normale de vitamine
Vitamine NN Termen NN Prematur 40% din
osingura doza
vidal MVI
Ped./KgC
1.5cc MVI la
orata de 150
ml/Kgc
A(g) 700 500 280 315
D (IU) 400 160 160 180
E(iU) 7 2,8 2,8 3,2
K(g)

200 80 80 90
Thiamine(mg) 1,2 0,35 0,48 0,56
Riboflavin 1,4 0,15 0,56 0,63
Niacin 17 6,8 6,8 7,65
Pantotenat 5 2 2 2,25
Piridoxin 1 0,18 0,4 0,45
Biotin 20 6 8 9
B12 1 0,3 0,4 0,45
C 80 25 32 36
Folati 140 56 56 36


Vitamina Actiune Carenta-
efecte
Doza Excesul
Vit. A Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor

Cecitate
nocturna,
Xeroftalmie,
carotenizare,rezi
stenta la infectii
1400UI Intoxicatie ac. Si
cr.,anafiloxie
Greturi,varsaturi
,anorexie, piele
uscata,cefalee,iri
tabilitate
Vit.B1Tiamina
Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor

Neuropatie periferica,
Absenta
ROT,tetanie,beriberi,
Tetanie
0,3mg Greturi,urticarie,
prurit,oboseala,t
ranspiratii,hipers
ensibilitate
Vit.B2
(Riboflavina)
Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor

Cheiloza,dermatita
seboreica,tulb.conjuncti
vale,
fotofobie,infl.corneene
arsuri
<10kg=0,4mg
Vit.B3
Niacina
Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor

Oboseala,iritabilitat
e,dermatite,
indigestie,anorexia
Anorexia,inflamatii
bucale
<10kg=5mg Scaderea
tolerantei la
lactoza,rush,
HTA posturala,

Vit B5
Ac.Pantotenic
Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor

Cefalee,greturi,obose
ala,varsaturi
<10kg=5mg
B6
Piridoxina
Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor

Boli SNC,anemia
sideroblastica,tendint
a la dezvoltare de
antagonisti la
isoniazida,
fenicilamine
<10kg=0,3mg Parestezii,
Somnolenta
Nivel scazut de
Acid folic
Vit.B7
Biotina
Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor

Descuamare
teg,greturi,anorexie,
durei musculare,
<10kg=0,3mg
Vit B12
Ciancobalami
na
Absorbtia
hidrocarburii si
Proteinelor
Anemie
pernicioasa,glosita,
constipatie,simpt.
neurologice
<10kg=0,3g
Vit.C
Vindecarea
ranilor
Petesii,
hemoragii
gingivale,
vindecare lenta
<10kg=35mg Diaree,litiaza
renala
Vit.D
Absorbtia Ca
si P
Osteomalacie,
tetanie,rahitis
m
Cresterea FA
<10kg=400UI
Oboseala,cefale
e,
Dureri
musculare,osoa
se
Gust metalic
Vit.E
Antihemoliyic,su
primarea
agregarii
plachetare
Anemie,creatinu
rie,lez.muscular
e,scheletale,cre
sterea agregarii
plachetare
<10kg=4UI
Vit.K
Promoveaza
sinteza de
protrombina
Creste tp. De
protrombina,
Singerare,hemat
urie
<10kg=1,5mg Anafilaxie,icter
Nuclear
Reactie locala la
locul injectari
Crom
utilizarea
glucozei,metabo
lismul si fctia.
nervilor
periferici
Diabet
insulinodepende
nt
neuropatii

0,14-1,2g
hipersenzitivitat
e
Cupru
Formarea Hem ,Le,
si transferinei
Anemie,
leucopenie,
neutropenie
<10kg=20g hipersenzitivitate
Magneziu
Activator
enzimatic
Scaderea greutatii
Dermatite,greturi,
modificarea culorii
parului
2-10g

hipersenzitivitate
Molibden
Activator
enzimatic
Utilizarea
aminoacizilor
hipersenzitivitate
Seleniu
Protejeaza celulele
de leziuni oxidative
Disfunctii musculare
inclusiv m.cardiac
Dureri musculare
hipersenzitivitate
Zinc
Faciliteaza
vindecarea
ranilor,hidratare
tegumentara,dezv.g
ustului si mirosului
Rush
pustuliform,dermatit
e
periorbitarre,alopeci
e,depresie,
<10kg=300g/k
g
hipersenzitivitate
Intreruperea alimentatiei
parenterale
cand aportul caloric oral este de minim 50% (60% la
prematurul <1000g)
se incepe prin intreruperea microelementelor, vitaminelor,
calciului, fosforul, magneziu, si proteinelor.
apoi se scade concentratia de glucoza cu 1-2 % pana se
ajunge la 10% (daca s-au administrat concentratii mai
mari).
lipidele se vor mai continua cateva zile pentru pentru a
furniza extra calorii intr-un volum scazut, pentru tranzitia la
alimentatie enterala completa.
de obicei se intrerupe dupa ce volumul de lapte bine
tolerat este de minim 100 ml/kgc/zi.
Principalele complicatii AP
Metabolice :
Intoleranta la glucoza : hiper/hipoglicemie
Tulburari electrolitice : Na, K, Cl, Ca, P, Mg
Acidoza : hipercloremie
Azotemie : hiperamoniemie, aminoacidemie
Tulburari lipidice : hiperlipidemie, deficit in acizi grasi esentiali
Deficit de oligoelemente
Deficit de vitamine
Hepatice
Colestaza intrahepatica (16)
(sepsis sau obstructie ce se rezolva spontan sau este ireversibila
Citoliza hepatica tranzitorie
Principalele complicatii
Infectioase :
Septicemie
Endocardita
Osteomielita
Embolie septica
Nefrita
Infectie la insertia cateterului
Colecistita
Principalele complicatii
Tehnice :
Cateter : deconexiunea tubulaturii, embolie,
infectie, perfuzie paravenoasa.
Cord : aritmie ( pentru cateterul central)
Venoase : embolie, tromboflebita, perforatie
Monitorizarea AP sapt 1
Dozari zilnice :
Sanguine
1. Ionograma
2. Glicemie
3. Turbiditatea
4. Ureea

5. Urina:
Densitatea
Acetest(corpi
cetonici)
Clinitest(glicozurie)
Proteine urinare


Monitorizare
Saptamanal
- uree,creatinina
- Calciu, PO4
- ELFO,proteinemie
- Teste hepatice
- Hemograma ,hematocrit, Trombocite
- Trigliceride
Intermitent
-colesterol
-amoniemie
-microelemente
Monitorizarea AP
Bilant de baza :

1. Hemoleucograma
2. Formula leucocitara
3. Creatinina
4. Calcemie

Monitorizarea AP
Bilant in functie de caz:
1. Transaminaze
2. Bilirubina
3. Electroforeza proteinelor
4. Imunelectroforeza
5. Fosfatemie
6. Fosfataza alcalina
7. Amilaza
8. Fe seric
9. Colesterol
10. Trigliceride ( jeune)
11. Coagulograma
12. Culturi : faringe, scaun, urina, cateter.

Saptamanile urmatoare
Zilnic :
Urina:
Densitatea
Acetest
Clinitest
Proteine urinare

De 2 ori pe
saptamana :
1. Ionograma
2. Glicemie
3. Uree
4. Turbiditate

Monitorizarea AP
N. B. Prelevarile trebuie sa se faca toate odata, si sa se
foloseasca micrometode pentru a se evita anemia
iatrogena prin recoltarea unor cantitati mari de sange!
De mare utilitate este dozarea prin micrometoda a :
-profilului acidobazic,
-statusul hematologic primar,
-electroliti serici,
-bilirubinemiei,
-lactacidemiei
dintr-o singura proba de 0,2-0,5 ml sange.

De retinut!
AP nu este o solutie fara riscuri!
Caile centrale pun pericolul infectiilor
Alimentatia orala trebuie inceputa cat mai precoce
posibil
Prepararea va respecta principii stricte de asepsie
Solutii adecvate nou-nascutului (vezi anexe)
Personal instruit
Posibilitatea monitorizarii
Necesitatea materialelor adecvate (anexe)
Fise de prescriere
Fise de monitorizare