Frazbile si granchioase

Lewiss Padgett
Nu are rost sa ncercam sa-i descriem nici pe Unthahorsten nici locurile
sale, deoarece, unu la mna, trecusera multe milioane de ani de la Anno Domini
!"# si, doi la mna, Unthahorsten nu se a$la pe Pamnt% Facea ce&a ce s-ar
putea numi stat 'os, ntr-un loc ce s-ar putea numi laborator% (e pregatea sa-si
ncerce masina timpului%
)onectnd sursa de energie, Unthahorsten si dadu seama ca )utia era
goala% Uitase lucrul cel mai important% Aparatul a&ea ne&oie de un subiect, de un
solid tridimensional care sa reactioneze la conditiile altor timpuri% Alt$el, la
ntoarcerea masinii, Unthahorsten n-ar $i putut spune ce perioada temporala
$usese acesta% Un corp solid a$lat n )utie ar $i suportat nsa entropia si
bombardamentul razelor cosmice din alta epoca, iar Unthahorsten ar" $i putut
masura la napoierea masinii, schimbarile calitati&e si cantitati&e inter&enite%
Dupa aceea, puteau intra n actiune calculatoarele, spunndu-i imediat lui
Unthahorsten daca )utia $usese n A%D% *** ***, A%D% *** sau A%D% %
De $apt, lucrul acesta era important numai pentru Unthahorsten% +ndi&idul
era destul de copilaros n mai multe pri&inte%
Nu a&ea &reme de pierdut% )utia ncepuse sa straluceasca si sa tremure%
Unthahorsten pri&i disperat n 'ur, alerga n primul glossatch si cauta ntr-o lada%
,asi acolo o gramada de lucrusoare ciudate% -da% .ucariile baiatului sau,
(nowen, pe care acesta le adusese de pe Pamnt dupa ce-si nsusise tehnicile
respecti&e% /h, oricum (nowen nu mai a&ea ne&oie de ele% De acum era educat
si trebuia sa lase deoparte copilariile% 0n plus, desi sotia lui Unthahorsten pastra
'ucariile din moti&e sentimentale, e1perimentul era cu mult mai important%
Unthahorsten parasi glossatchul si trnti maldarul de 'ucarii n )utie,
nchiznd capacul cu o clipa nainte de aprinderea semnalului de a&ertizare%
)utia disparu% Disparitia ei ustura ochii lui Unthahorsten%
Astepta%
(i astepta%
0n cele din urma, renunta sa mai astepte si construi o alta a timpului% Nici
(nowen, nici mama sa nu $usesera a$ectati de disparitia 'ucariilor asa nct
Unthahorsten goli lada n )utia celei de-a doua masini%
)on$orm calculelor sale cutia aceasta trebuia sa apara pe Pamnt, spre
s$rsitul secolului nouasprezece, A%D% Daca ntr-ade&ar asa se ntmplase,
masina ramasese acolo, deoarece nici ea nu mai re&eni%
Dezgustat, Unthahorsten hotar sa nu mai construiasca nici o alta masina
a timpului% 0nsa , raul $usese de'a $acut% /1istau doua masini, iar prima%%%
(cott Paradine o gasi cnd chiulea de la scoala% 2rebuia sa dea un
e1temporal la geogra$ie, iar (cott nu &edea nici un sens n memorarea unor
denumiri - teorie destul de re&olutionara pentru anul !"#% 0n plus, era o zi
calduta de prima&ara, cu un &nticel racoros, care mbina orice baiat sa se
ntinda pe iarba si sa pri&easca norisorii pna adormea% La geogra$ie sa se duca
prostii3 (cott atipi%
Pe la amiaza, i se $acu $oame si picioarele lui grasute l purtara pna la
pra&alia cea mai apropiata% Acolo si in&esti putina agoniseala cu o gri'a
saracacioasa si un dispret sublim $ata de sucurile gastrice% (e duse n lunca
rului, ca sa mannce%
2erminnd brnza, ciocolata si bomboanele, si golind pna la ultima
picatura sticla de suc, (cott prinse mormoloci si-i e1amina cu un interes aproape
stiinti$ic% Nu apuca, totusi, sa obser&e prea multe% )e&a se rostogoli pe mal si
cazu n mlul de lnga apa asa nct, dupa ce pri&i atent n 'ur, se grabi sa
cerceteze locul%
/ra o )utie% De $apt, era )utia% Ane1ele ei reprezentau prea putin pentru
(cott, desi se ntreba de ce era att de topita si arsa% -edita putin% Apasa si
ncerca cu briceagul, scotnd &r$ul limbii prin coltul gurii%%% 4m-mm% Nu se zarea
nimeni n prea'ma% De unde aparuse )utia5 )ine&a o lasase aici si solul, mncat
de apa se surpase sub ea%
-Asta este o spirala, decise (cott n mod gresit% Aspectul era spiralat, dar
nu era o spirala din cauza de$ormarii temporale pe care o implica% Daca obiectul
ar $i $ost un aeromodel, indi$erent ct de complicat, ar $i a&ut prea putine de
ascuns n $ata lui (cott% )utia aceasta ridica nsa probleme% )e&a i spunea lui
(cott ca era cu mult mai complicata dect motorul cu arc pe care l demontase
cu atta ndemnare cu o saptamna n urma% 2otusi, nici u baiat nu lasa o cutie
nedeschisa, doar daca este ndepartat prin $orta% (cott apasa mai tare%
Unghiurile obiectului erau ciudate% (curtcircuitate, probabil% De asta%%%u$3
6riceagul alunecase% (cott si supse degetul si rosti cte&a cu&inte pe care nu le
pomenea $ata de adulti%
Poate ca era o cutie muzicala%
(cott nu ar $i trebuit sa $ie deceptionat% Aparatul i-ar $i dat batai de cap lui
/instein si l-ar $i nnebunit pe (teinmetz% 6inenteles, necazul &enea din $aptul ca
cutia nu intrase complet n continuumul spatio-temporal unde e1ista (cott si deci,
nu putea $i deschisa% )el putin pna atunci cnd (cott a $olosit o piatra, ciocanind
si deplasnd non-spirala spiralata%
De $apt, a ciocanit-o n punctul de contact cu cea de-a patra dimensiune,
elibernd torsiunea spatio-temporala pe care o mentinea% (e auzi un pocnet sec%
)utia tremura usor si ramase nemiscata, intrnd acum n domeniul de e1istenta
a lui (cott% 6aiatul o deschise cu usurinta%
Primul lucru pe care l-a &azut a $ost casca moale, din tesatura, dar a
ignorat-o% /ra o sapca oarecare% A ridicat dupa aceea un cub de cristal,
transparent, mic de ncapea n palma-mult prea mic pentru a contine labirintul de
masinarii care se zareau nauntru% 0ntr-o clipa, (cott a rezol&at problema%
)ristalul era un $el de lupa ce marea $oarte mult lucrurile a$late n cub% (e
ntre&edeau acolo niste chestii $oarte ciudate% De e1emplu, omuleti minusculi%%%
7muletii se miscau% Aidoma $igurinelor unui ceas, desi mult mai lin% Parca
ar $i $ost la teatru% Pe (cott l interesa cum erau mbracati, dar era pur si simplu
$ascinat de miscarile lor% 7muletii construiau o casa% (cott ar $i &rut sa ia $oc
casa% Pentru a &edea ce a&ea sa $aca%
Pe cladirea neterminata aparura limbi de $oc% 7muletii strnsera incendiul,
$olosind multe instrumente ciudate%
Lui (cott nu-i trebui mult timp ca sa nteleaga% /ra totusi putin ngri'orat%
7muletii i puteau ndeplini gndurile% )nd si dadu seama de acest lucru, se
sperie si arunca cubul%
Dupa ce se ndepartase cti&a metri, se gndi mai bine si se ntoarse% )ubul de
cristal stralucea n soare, pe 'umatate a$undat n apa% /ra doar o 'ucarie% (cott
pricepu, cu instinctul per$ect al copilului% Nu-l ridica nsa imediat% -ai nti, re&eni
la cutie si e1amina restul obiectelor%
,asi cte&a de-a dreptul remarcabile% Amiaza trecu mult prea repede% 0n
cele din urma, (cott puse 'ucariile napoi n cutie si o cara acasa, g$ind si
icnind% /ra rosu la $ata cnd a'unsese la usa bucatariei% Ascunsese cutia n
$undul unui dulap din camera lui, a$lata la eta'ul casei% )ubul de cristal l strecura
n buzunarul pantalonilor, um$lat de'a cu o s$oara, o srma bobinata, doua
monede, un ghemotoc de staniol, un timbru si o bucata de mica% /mma, surioara
de doi ani a lui (cott, aparu leganndu-se pe coridor si si i spuse buna%
-6una, mototol, dadu (cott din cap, de la naltimea celor sapte ani si
cte&a luni ale sale% 7 trata pe /mma cu superioritate, dar ea nu-si dadea seama
de asta% -ica, durdulie, si cu ochii mari si rotunzi, cazu pe co&or, pri&indu-si
resemnata panto$ii%
-Leaga, (cott8, te rog%
--ototol, i spuse (cott cu blndete, legndu-i sireturile% -asa e gata5
/mma ncu&iinta din cap%
-+a sa-ti &ad minile%
(urprinzator, erau remarcabil de curate, desi probabil nu si antiseptice%
(cott si pri&i gnditor palmele si, strmbndu-se, intra n baie, unde se spala
atent% -ormolocii lasasera urme%
La parterul casei, n su$ragerie, Dennis Paradine si sotia lui, .ane, si
sorbeau cocteilurile dinaintea mesei% Dennis era un barbat mai degraba tnar, cu
parul usor spicat, $ata ngusta si gura mica9 preda $ilozo$ia la uni&ersitate% .ane
era micuta, slabuta, bruneta si $oarte $rumoasa%
-Panto$i noi, rosti ea sorbind din pahar% 0ti plac5
-(a bem pentru crima, murmura absent Paradine% )e5 Panto$i5 Nu acum%
Lasa-ma sa termin paharul% Am a&ut o zi grea%
-/1amene5
-0mh% 2ineri n$lacarati aspirnd spre barbatie% (per sa moara cu totii% 0n
chinuri groaznice% +nsh:Alah3
-;reau maslina, ceru .ane%
-(tiu, o$ta resemnat Paradine% Au trecut ani de zile de cnd n-am mai
gustat si eu una% 0ntr-un -artini, &reau sa zic% )hiar daca-ti pun sase n pahar, tot
nu esti multumita%
-7 &reau pe a ta% Fratia de snge%%% (imbolism% Asta-i moti&ul%
Paradine o pri&i amenintator si si ncrucisa picioarele lungi%
-;orbesti ca una din studentele mele%
-)a $rumusica de 6ett8 Dawson, poate5 si arata .ane ghearele% Poate ti
mai &orbeste n stilul acela o$ensi&5
--da% )opila e o problema, psihologic &orbind% 6ine ca nu sunt taica-sau%
Daca as $i $ost%%% Paradine ncu&iinta semni$icati&< constiinta se1ului si prea multe
$ilme% )red ca are nca impresia ca poate promo&a anul, aratndu-mi genunchii%
)are sunt, de $apt cam ososi%
.ane si potri&i $usta cu o mndrie neascunsa% Paradine se ridica si turna
alt -artini%
-Pur si simplu, nu &ad ce rost are sa-i n&at $ilozo$ia pe maimutoii aia% N-au
&rsta potri&ita% 7biceiurile lor, $elul de-a gndi sunt de'a $ormate% (unt oribil de
conser&atori, desi nu recunosc asta% (ingurele persoane care pot ntelege
$ilozo$ia sunt adultii maturi si copiii de &rsta /mmei si a lui (cott8%
-7ricum, nu-l nscrie pe (cott8 la cursul tau, $acu .ane% 0nca nu este gata
sa de&ina Doctor n Filozo$ie% Nu sunt de acord cu grabirea geniilor precoce, mai
ales cnd e &orba de copiii mei%
-(cott8 ar $i probabil mai bun dect 6ett8 Dawson, mormai Paradine%
-=-uri batrn si obosit la &rsta de cinci ani>, cita &isatoare .ane% ;reau
maslina%
-+a-o% Apropo, mi plac panto$ii%
--ultumesc% Uite-o si pe ?osalie% -asa5
-/ste gata, doamna Paradine, raspunse ?osalie% (a-i chem pe
domnisoara /mma si pe domnisorul (cott8%
-0i chem eu% Paradine scoase capul pe usa si racni< )opii3 La masa3
Pe scara tropaira picioruse% (cott aparu primul, spalat si pieptanat, dar cu
un smoc rebel ridicat n &r$ul capului% /mma l urma, cobornd gri'ulie $iecare
treapta% La 'umatatea drumului, renunta sa mai coboare cu $ata si se ntoarse,
terminnd parcursul n patru labe, $unduletul parnd a se descurca de minune n
aceasta misiune complicata% Paradine o urmari, $ascinat de spectacol, pna ce
receptiona n plin izbitura $iului sau%
-6una, tati3 tipa (cott%
Paradine se reculese si-l pri&i cu demnitate%
-6una% A'uta-ma pna la masa% )red ca mi-am dislocat soldul%
(cott na&alise de'a n cealalta ncapere, unde se sui pe panto$ii .anei ntr-
un acces de a$ectiune, bolborosi cte&a scuze si $ugi sa-si ocupe locul la masa%
Urmarindu-l, Paradine ncrunta o sprnceana% Degetul lui aratator se gasea n
strnsoarea disperata a mnutei /mmei%
--a ntreb ce-i cu dracusorul5
-Nimic bun, probabil, suspina .ane% 6una, scumpule% +a sa-ti &ad urechile%
-(unt curate% Le-a lins -ic@e8%
--da, limba unui Airedale e mult mai curata dect urechile tale, hotar
.ane dupa o inspectie rapida% 2otusi, att timp ct poti auzi, murdaria este numai
super$iciala%
-Fisiala5
-Adica doar un pic% .ane si ridica $etita si o aseza pe un scaun nalt% Abia
n ultima &reme, /mma dobndise demnitatea de a ser&i masa mpreuna cu
restul $amiliei si era, dupa cum remarcase Paradine, coplesita de mndrie% + se
spusese ca numai copilasii &arsa mncare% Drept urmare ducea lingura la gura
cu o ncetineala att de gri'ulie, nct lui Paradine i dadeau lacrimile cnd o
&edea%
-7 banda rulanta ar $i ideala pentru /mma, remarca el tragndu-i .anei
scaunul% Portii mici de spanac, sosindu-i la gurita la inter&ale regulate%
-asa se des$asura normal, pna cnd Paradine zari $ar$uria lui (cott%
-4ei3 /sti bolna&5 2e-ai ndopat prea mult la prnz5
(cott e1amina gnditor mncare dinaintea lui%
---am saturat, taticule, raspunse el%
-De obicei, mannci ct poti si nca ce&a pe deasupra, comenta Paradine%
(tiu ca baietii a$lati n crestere baga n ei, zilnic, tone de mncare, dar tu esti sub
norma n seara asta% Nu te simti bine5
-6a da% Aau, nu mai mi-e $oame%
-Nu mai &rei nimic5
-Nu% Am mncat alt$el%
-)e&a ce te-au n&atat la scoala, ntreba .ane% (cott clatina solemn din
cap%
-Nu m-a n&atat nimeni% Am descoperit singur% Folosesc scuipatul%
-+a mai ncearca, i sugera Paradine% Foloseste cu&ntul care se cu&ine%
-Aaa%%%(-sali&a% Da5
--da% -ai multe pepsine5 .ane, n secretia sali&ara e1ista pepsine5 Am
uitat%
-0n a mea e1ista otra&a, constata .ane% ?osaline a lasat iarasi co'i n piure%
Paradine era nsa interesat%
-;rei sa spui ca obtii tot ce ai ne&oie din hrana - ca nu irosesti nimic, si
mannci si mai putin5
-Asa cred, raspunse (cott dupa o clipa de gndire% Nu e numai
scu%%%sali&a% -asor, cum&a, ct de mult sa iau n gura si ce alimente sa combin%
Nu stiu%%% Asa $ac eu%
-4mm, pu$ni Paradine, hotarndu-se sa &eri$ice mai trziu% /ste o idee
destul de re&olutionara%
Adeseori, pustii au idei ciudate, dar aceea putea sa contina ce&a
interesant% 0si umezi buzele<
-Presupun ca, n cele din urma, oamenii &or mnca cu totul alt$el, att prin
modul de-a consuma ct si prin tipul alimentelor% ;reau sa zic ca &or mnca alte
alimente% .ane, $iul nostru da semne de genialitate%
-Da5
-A $acut o constatare importanta pentru dieteticieni% (igur ai a'uns la
concluzia asta, (cott85
-6inenteles, raspunse baiatul, creznd si el n &orbele sale%
-De unde ti-a &enit ideea5
-Ah%%%Aaa, se $oi (cott% Nu stiu% )red ca nu-i important%
Paradine era ine1plicabil de dezamagit%
-)u siguranta nsa ca%%%
-(-s-scuipat3 tipa /mma cuprinsa brusc de un acces de rea purtare,
(cuipat3, ncerca ea sa repete, reusind numai sa-si scuipe n poala%
)u un aer resemnat, .ane o ridica de la masa si o schimba, n &reme ce
Paradine l pri&ea pe (cott cu un interes usor derutat% Abia dupa cina, n salon,
se mai petrecu ce&a interesant%
-Ai de $acut lectii pentru acasa5
-N-n-nu, rosi &ino&at (cott%
)a sa-si ascunda stn'eneala, scoase din buzunar o 'ucarie gasita n cutie
si ncepu s-o deplieze% ?ezultatul semana cu un abac presarat cu bilute%
Paradine nu-l zari de la nceput, dar /mma l &azu% Dori sa se 'oace cu ea%
-Nu, se rasti (cott% (tai cuminte, mototol% (e chinui cu bilele, scotnd mici
sunete de interes%
-(cott8, l a&ertiza Paradine%
-Nu i-am $acut nimic%
---a ciupit, boci /mma%
Paradine ridica ochii% (e ncrunta si pri&i atent% )e%%%
-Acela este un abac5 0ntreba el% Da-mi-l, te rog%
Fara tragere de inima, (cott aduse 'ucaria tatalui sau% Paradine clipi de
mai multe ori% Depliat, =abacul> a&ea &reo suta de centimetri patrati si era compus
din srme subtiri, rigide care se intersectau din loc n loc% Pe srmulite se gaseau
bile colorate% Acestea se puteau deplasa nainte si napoi, precum si de pe o
srma pe alta, chiar si prin punctele de intersectie% Dar%%% o bila nu poate tra&ersa
intersectia a doua srme%%%
Deci, se parea ca nu erau $i1ate pe srma% Paradine pri&i mai de aproape%
Fiecare biluta a&ea un canal ce o ncon'ura dupa un diametru, asa nct putea sa
translateze si, simultan, sa se rostogoleasca pe srma% Paradine ncerca sa
scoata o biluta% Parea mentinuta magnetic% 7tel5 (emana mai degraba cu
plasticul%
?ama nsasi%%% Paradine nu era magnetician% 2otusi, unghiurile $acute de
srme erau cam ciudate prin lipsa lor de logica euclidiana% Alcatuiau un labirint%
Poate ca asta era 'ucaria%%% un labirint%
-De unde ai asta5
--i-a dat-o unchiul 4arr8, raspunse (cott cu o inspiratie de moment%
Duminica trecuta, cnd a &enit%
Unchiul 4arr8 era plecat din oras, lucru cunoscut de (cott% La &rsta de sapte
ani, un baiat si da seama iute ca adultii au remuscarile lor si se intereseaza de la
cine pro&in cadourile% 0n plus, unchiul 4arr8 a&ea sa lipseasca &reo doua
saptamni, o perioada de timp inimaginabila pentru (cott, iar $aptul ca, n cele
din urma, minciuna sa a&ea sa $ie descoperita, nsemna pentru el mai putin dect
a&anta'ul de a pastra 'ucaria%
Paradine constata ca pe masura ce ncerca sa manipuleze 'ucaria, era tot
mai derutat% Unghiurile erau oarecum lipsite de logica% /ra un 'oc ciudat% 6ila
aceasta rosie, daca aluneca pe srma asta pna la nodul acela, trebuia sa
a'unga acolo%%% dar nu a'ungea% Un labirint, straniu nsa, $ara ndoiala instructi&%
Paradine simti ca n-o sa mai aiba rabdare cu obiectul%
2otusi (cott a&ea, retragndu-se ntr-un colt si miscnd bilele,
acompaniindu-se cu mormaieli si e1clamatii% 6ilele ntepau atunci cnd (cott le
alegea pe cele gresite, sau ncerca sa le deplaseze n directii care nu erau
corecte% 0n cele din urma9 e1clama $ericit<
-,ata, tati3
-4e5 )e5 +a sa &ad%
Pentru Paradine, obiectul arata e1act la $el, dar (cott i ridica radiind
multumit%
-Am $acut-o sa dispara%
-)e anume5
-6ila albastra% Nu mai este%
Paradine nu putea crede asa ce&a si pu$ni% (cott se chinui iarasi cu 'ucaria%
/1perimentata% De data aceasta, nu mai receptiona ntepaturi, nici macar usoare%
Abacul i aratase metoda corecta% Acum trebuia sa $aca totul singur% Unghiurile
ciudate ale srmelor pareau mai putin derutante%
/ra o 'ucarie $oarte instructi&a%%%
Functiona, se gndi (cott, ca si cubul de cristal% Amintindu-si de cub l scoase din
buzunar si dadu abacul /mmei care era coplesita de $ericire% (e apuca imediat
de treaba, deplasnd bilele $ara sa mai protesteze acum n $ata ntepaturilor -
care, ntr-ade&ar, erau $oarte slabe - si, $iind atenta, reusi sa $aca o bila sa
dispara aproape la $el de repede ca si (cott% 6ila albastra reaparu - dar (cott nu
obser&a% (e retrasese ntr-un colt, dupa canapea, si se distra cu cubul%
0nauntrul obiectului se a$lau omuleti, manechine mititele, marite de proprietatile
ampli$icatoare ale cristalului iar acestia se miscau% )onstruiau o casa% )ladirea
lua $oc, cu niste $lacari $oarte realiste, iar omuletii se oprira%
-(tingeti $ocul3 Pu$ni (cott%
Nu se ntmpla nsa nimic% Unde era tulumba aceea ciudata cu brate rotati&e
care aparuse mai nainte5 Uite-o% Aparu si se opri% (cott o grabi%
Asta era amuzant% (emana cu regina unei piese, numai ca era mult mai reala%
7muletii $aceau ceea ce le spunea (cott n mintea sa% Daca gresea, ei se opreau
pna cnd el gasea rezol&area corecta% 0i puneau chiar si unele probleme%%%
)ubul era si el o 'ucarie $oarte instructi&a% 0l n&ata pe (cott, cu o iuteala
alarmanta - si-l n&ata n mod placut% Nu-i dadea nsa nici o in$ormatie noua%
6aiatul nu era nca pregatit% -ai trziu%%%mai trziu%%%
/mma se plictisi de abac si porni n cautarea lui (cott% Nu-l gasi n camera lui
dar, a'unse acolo, de&eni interesata de continutul dulapului% Descoperi cutia%
)ontinea o comoara - o papusa remarcata de'a de (cott, nsa abandonata cu
dispret% )hicotind /mma cobor papusa n salon, se aseza n mi'locul podelei si
ncepu sa o des$aca%
-+ubito3 )e-i asta5
-Ursuletul3
/&ident, nu era ursuletul, orb si $ara urechi, dar placut n rotun'imile sale moi%
Pentru /mma, nsa, toate papusile erau =ursuletul>%
.ane Paradine ezita%
-7 ai de la $etita cealalta5
-Nu% Al meu%
(cott iesi din coltul lui, ascunznd cubul n buzunar%
-Aaa%%%/ste de la unchiul 4arr8%
-Unchiul 4arr8 ti-a dat-o, /mma5
--i-a dat-o mie pentru /mma, se grabi (cott, adaugnd alta piatra la
temelia minciunii sale% Duminica trecuta, completa el%
-7 s-o rupi, scumpo%
/mma arata papusa mamei sale%
-Des$ace% ;ezi5
-Da5 /ste%%%uh3 .ane si trase rasu$larea% Paradine o pri&i%
-)e s-a ntmplat5
/a i aduse papusa, ezita, apoi intra n su$ragerie, aruncndu-i o pri&ire
semni$icati&a% Paradine o urma, nchiznd usa% .ane aseza papusa pe masa%
-Nu-i prea draguta, asa-i Denn85
-4mm%
La prima &edere era destul de neplacuta% Locul unui manechin anatomic era mai
degraba ntr-un liceu sanitar, dect printre 'ucariile unor copii%
.ucaria se des$acea n sectiuni< piele, muschi, organe miniaturale, dar per$ecte
din cte si dadea seama Paradine% De&eni interesat%
-Nu stiu% Pentru un copil, asemenea lucruri n-au acelasi nteles%
-Uita-te la $icat% /ste $icat, nu5
-(igur% Auzi, eu%%% ce ciudat3
-)e anume5
-Nu-i chiar att de per$ect din punct de &edere anatomic% Paradine si
trase un scaun si urma< 2raiectul digesti& este prea scurt% Nu are intestinul gros
si nici apendicele%
-Putem s-o dam /mmei5
--i-ar place si mie una% De unde Dumnezeu o are 4arr85 Nu, nu-i poate
strica% Adultii sunt conditionati sa reactioneze cu neplacere naintea organelor
interne% )opiii, nu% /i cred ca n interior sunt ca un carto$% /mma poate capata
notiuni corecte de $iziologie de la papusa asta%
-Dar aceia ce sunt5 Ner&i5
-Nu, acestia sunt ner&ii% Arterele aici9 &enele%%% astea% )iudata aorta%%%
Paradine pri&i surprins% Asta care este termenul latinesc pentru retea5 7ricum
aa5 ?ita5 ?ata5
-?al, sugera .ane la ntmplare%
-Asta este o respiratie, o corecta nemilos Paradine% Nu-mi pot da seama
ce poate $i reteaua asta luminoasa% Acopera ntregul corp, ca si ner&ii%
-(nge%
-Nu% Nu-i circulatorul, nu-i neural%%% curios3 Pare sa $ie n legatura cu
plamnii%
De&enira preocupati, studiind papusa cea stranie% /ra realizata cu o deosebita
per$ectiune a detaliilor, iar lucrul acesta era ciudat, considernd abaterile
$iziologice descoperite%
-(tai sa-l aduc pe ,ould, spuse Paradine si ncepu sa compare papusa cu
plansele anatomice% Nu gasi nimic nou, dar mirarea i spori si mai mult%
7ricum, era mai distracti& dect un labirint%
0ntre timp, n camera alaturata, /mma deplasa nainte si napoi bilele abacului%
Acum, miscarile nu mai erau att de stranii% )hiar cnd bilele dispareau% Aproape
ca putea urmari directia cea noua%%% aproape%%%
(cott o$ta, pri&ind n cubul de cristal si comandnd mintal, cu multe nceputuri
gresite, constructia unei cladiri ce&a mai complicate dect cea distrusa de $oc% (i
el n&ata%%%$iind conditionat%%%
Din punct de &edere antropomor$, greseala lui Paradine $usese ca nu scapase
imediat de 'ucarii% Nu-si daduse seama de semni$icatia lor si, atunci cnd
ntelese, circumstantele progresasera binisor% Unchiul 4arr8 nu re&enise n oras,
asa nct Paradine nu putea lua legatura cu el% 0n plus se apropiau e1amenele de
s$rsit de semestru, ceea ce nsemna e$orturi mentale deosebite si epuizare
totala n timpul noptii9 iar de o saptamna, .ane era usor racita% /mma si (cott
domneau liberi asupra 'ucariilor%
-2aticule, ntreba (cott ntr-o seara, ce este o plasta5
-Plasma5
(cott ezita%
-Nu%%% nu cred% Nu este corect plasta5
-Pare a $i termenul scotian pentru plasa% Asa merge5
-Nu &ad cum, mormai (cott si se ndeparta, pu$nind, sa se 'oace cu
abacul% 0l mnuia acum cu destula abilitate% Dar, cu instinctul copiilor de a e&ita
ntreruperile, att el ct si /mma se 'ucau de obicei pititi pe unde&a% Nu
ntotdeauna, desigur - nsa e1perientele mai complicate nu se des$asurau
niciodata sub ochii unui adult%
(cott n&ata repede% )eea ce &edea acu n cubul de cristal a&ea putine legaturi
cu problemele simple de la nceput% /rau $ascinant de tehnice% Daca (cott si-ar $i
dat seama ca educatia lui era diri'ata si supra&egheata - desi numai mecanic -
probabil ca si-ar $i pierdut interesul% Pe cnd asa, initiati&ele sale nu erau
niciodata respinse%
Abacul, cubul, papusa%%%si alte 'ucarii pe care copiii le gasisera n cutie%%%
Nici Paradine, nici .ane nu banuiau ce e$ect a&ea continutul masinii timpului
asupra copiilor% )um ar $i putut5 )opiii dramatizeaza instincti&, n scopul auto-
apararii% /i nu sunt nca adaptati e1igentelor - partial ine1plicabile pentru ei - unei
societati mature% -ai mult, &iata lor este complicata de &ariabile umane% )ine&a
le spune ca au &oie sa se 'oace n gradina, dar $ara sa rupa $lori sau pomisori%
Altcine&a le interzice cu desa&rsire 'ucatul n gradina% ?egulile nu sunt batute n
cuie9 ele &ariaza si copii depind, nea'utorati, de capriciile celor care i nasc, i
hranesc si i mbraca % (i i tiranizeaza% Puiul nu n$runta aceasta tiranie,
deoarece $ace parte integrala din natura sa% 2otusi, el are o personalitate si si
mentine integritatea printr-o lupta subtila, desi pasi&a%
/l se schimba sub ochii adultului% Atunci cnd si aminteste se straduieste sa
placa si sa atraga atentia asupra lui, aidoma unui actor pe scena% Asemenea
ncercari nu sunt straine adultilor% Acestia e1agereaza nsa mai putin - $ata de alti
adulti%
/ste greu de admis ca subtilitatea lipseste copiilor% /i se deosebesc de maturi
prin $aptul ca gndesc n mod di$erit% Putem distruge, cu mai multa sau mai
putina usurinta, pretentiile lor - dar aceeasi situatie este &alabila si pentru ei%
Nemilos, un copil poate $arma pretentiile unui adult% +conoclasmul este
prerogati&ul lor%
De pilda, scli&iseala% Aorzoanele relatiilor sociale, e1agerate pna aproape de
absurd% Un gigolo%%%
-)e =sa&oir $aire>3 )e curtoazie ra$inata3 ;adu&ele si prostutele blonde
sunt adeseori impresionate% 6arbatii $ac comentarii mai putin placute% )opilul
nsa merge direct la radacina%
-)e prostie3
)um sa priceapa o $iinta umana nedez&oltata sistemul complicat al relatiilor
sociale5 Nu poate% Pentru ea, e1agerarea politetii naturale este o prostie%
(tructura $unctionala a rutinelor &ietii este baroca% )opilul este un animal mic si
egocentric, care nu se poate imagina n postura altuia - cu siguranta nu n
postura unui adult% Fiind o unitate autonoma, aproape per$ecta din punct de
&edere natural, cu toate necesitatile suplinite de altii, copilul este asemanator
unei creaturi unicelulare, plutind ntr-u $luid &ital, caruia i se aduce hrana, si de la
care se ndeparteaza materiile e&acuate%%%
Din punct de &edere al logicii, un copil este aproape teribil de per$ect% Un prunc
ar putea $i chiar mai per$ect, dar este att de strain unui adult nct nu i se poate
aplica dect standarde de comparatie super$iciale% Procese de gndire ale unui
bebelus sunt de-a dreptul inimaginabile% )u toate acestea, pruncii gndesc, chiar
si nainte de nastere% 0n pntecele matern, ei se misca si dorm, nu numai n mod
instincti&% Noi suntem conditionati sa reactionam destul de neobisnuit la ideea ca
un embrion uman poate gndi% (untem surprinsi, e&entual rdem ca sa ne
mascam socul% Nimic omenesc nu ne poate $i strain%
Un prunc nsa nu este ce&a omenesc% Un embrion%%% si mai putin%
Din aceasta cauza, pesemne /mma n&ata de la 'ucarii mai multe lucruri dect
(cott% Desigur, baiatul si putea comunica gndurile n mod e1plicit9 /mma nu
putea, dect n $ragmente criptice% De pilda, chestiunea mzgalelilor%%%
Dati hrtie si creion unui copil si &a desena ce&a, care pentru el nseamna cu
totul altce&a dect pentru un adult% -zgalelile absurde seamana prea putin cu o
masina, totusi pentru copil ele sunt o masina% Poate chiar tridimensionala% )opii
gndesc si &ad alt$el lucrurile%
2oate acestea i treceau prin minte lui Paradine, ntr-o seara, cnd, ziarul deschis
n $ata, i pri&ea pe /mma si (cott comunicnd% (cott o ntreba ce&a pe surioara
lui% Uneori, $acea acest lucru &orbind normal% Adeseori nsa recurgea la
bolboroseli si semne% /mma ncerca sa raspunda, dar handicapul era prea mare%
0n cele din urma, (cott recurse la hrtie si creion% /mma $u ncntata% Apasnd
cu &r$ul limbii n obraz, scrise ce&a chinuindu-se, (cott lua hrtia, o e1amina si
se strmba%
-Nu-i bine, /mma, remarca el%
/mma ncu&iinta $urioasa in cap% Apuca din nou creionul si mai mzgali ce&a%
(cott medita putin, apoi zmbi so&aitor si se ridica% Disparu pe coridor% /mma
re&eni la abac%
Paradine se ridica de pe scaun si pri&i hrtia, cu ideea nebuna ca /mma
n&atase, cine stie cum, sa scrie% Nu era asa% Foaia era acoperita de mzgaleli
lipsite de sens, $amiliare oricarui parinte% Paradine si musca usor buza%
Putea $i un gra$ic reprezentnd &ariatiile mintale ale unui gndac melancolic, dar
probabil ca nu era% 2otusi, $ara ndoiala, pentru /mma mzgalelile nsemnau
ce&a% Poate era chiar portretul =ursuletului>%
(cott se ntoarse pri&ind multumit% 0ntlni cautatura /mmei si ncu&iinta% Paradine
se simti mpuns de curiozitate%
-(ecrete5
-Nu% /mma%%% aaa%%% m-a rugat sa $ac ce&a pentru ea%
-Aha%
Amintindu-si de pruncii care bolborosisera n limbi necunoscute, uluind ling&istii,
Paradine si propuse sa ia hrtia dupa ce copii a&eau sa termine cu ea% A doua
zi, la uni&ersitate, arata $oaia lui /l@ins% +ndi&idul a&ea o e1perienta bogata n
domeniile obscure ale ling&isticii, dar chicoti la ideea transpunerii mzgalelilor
/mmei n cu&inte%
-Uite o traducere libera, Dennis< )itez< Nu stiu nici eu ce nseamna asta,
dar o sa-l pacalim al naibii pe taticu:% 0ncheiat citatul%
)ei doi barbati izbucnira n rs si plecara sa-si tina cursurile% -ai trziu, Paradine
a&ea sa-si reaminteasca episodul mai ales dupa ntlnirea cu 4ollowa8% Dar
pna atunci a&eau sa mai treaca niste luni de zile, iar lucrurile a&ansara si mai
mult spre deznodamnt%
Poate ca Paradine si .ane do&edisera un interes prea mare $ata de 'ucarii%
/mma si (cott ncepura sa le ascunda, 'ucndu-se cu ele numai atunci cnd
erau singuri% Nu o mai $aceau cu nepasare, ci cu o anumita prudenta% )u toate
acestea, .ane era nelinistita%
0ntr-o seara, i &orbi lui Paradine despre ceea ce simtea%
-(tii papusa pe care i-a daruit-o 4arr8, /mmei5
-Da%
-Astazi a $ost n oras si am ncercat sa a$lu de unde pro&ine% Nici o
indicatie%
-Poate ca 4arr8 a cumparat-o din New Bor@%
.ane nu era con&insa%
-+-am ntrebat si n legatura cu celelalte lucruri% -i-au aratat toate 'ucariile -
si .ohnson:s este un magazin mare, stii doar% Ne e1ista nimic asemanator
abacului /mmei%
-4m%%% Paradine nu era prea interesat% 0n seara aceea a&eau bilete la un
spectacol si se $acuse trziu% Asa nct subiectul a $ost abandonat%
?e&eni n actualitate atunci cnd o &ecina i tele$ona .anei%
-(cott8 n-a $ost niciodata asa, Denn8% Doamna 6urns a spus ca l-a speriat
rau de tot pe Francis al ei%
-Francis5 Derbedeul ala mic si gras, nu-i asa5 (emana cu taica-sau%
7data, pe cnd eram n anul ++ de liceu, i-am spart nasul lui 6urns%
-2ermina cu laudaroseniile si asculta-ma, $acu .ane amestecnd un
cocteil% (cott i-a aratat lui Francis ce&a care l-a speriat pe pusti% N-ar $i mai bine
sa &ezi%%%
-Asa se pare% Paradine ciuli urechea% Agomotele din camera alaturata i
spusera unde se a$la $iul sau< (cott83
-6ang3 e1clama (cott si aparu zmbind% +-am omort pe toti piratii spatiali3
Ai treaba cu mine, tati5
-Da% Daca poti sa-i lasi pe pirati nengropati cte&a minute% )e i-ai $acut lui
Francis 6urns5
7chii albastri ai lui (cott e1primau o candoare uriasa%
-)um5
--ai ncearca% (unt con&ins ca-ti poti aminti%
-Aaa% Ah, aia%%% Nu i-am $acut nimic% Pe cu&nt% L-am lasat sa se uite la
tele&izorul meu si l-a%%% l-a speriat%
-2ele&izorul5
(cott arata cubul de cristal%
-Nu e chiar tele&izor% ;ezi5
Paradine pri&i 'ucaria, surprins de sistemul de ampli$icare al imaginilor% )u toate
acestea nu &edea dect un labirint de linii colorate, lipsite de sens%
-Unchiul 4arr8%%%
Paradine ntinse mna spre tele$on% (cott nghiti un nod%
-Unchiul%%% unchiul 4arr8 s-a ntors n oras5
-Da%
-6ine, eu ma duc sa $ac baie%
(cott se ndrepta spre usa% Paradine ntlni pri&irea .anei si ncu&iinta
semni$icati&%
4arr8 era acasa si nega orice amestec n legatura cu 'ucariile acela ciudate%
Destul de suparat, Paradine i ceru lui (cott sa i le aduca pe toate% 0n cele din
urma, 'ucariile au $ost asezate n sir pe masa< cubul, abacul, papusa, casca -
sapca si alte cte&a obiecte misterioase% (cot a $ost interogat% Un timp, minti cu
ncapatnare, dar n cele din urma, ceda si marturisi sughitnd%
-Adu cutia n care au $ost lucrurile astea, ordona Paradine, si apoi te duci
la culcare%
-7 sa%%% 4c3%%% ma pedepsesti, taticule5
-Da, pentru minciuni% )unosti regula% Doua saptamni, nici un $ilm nici
bani pentru pra'ituri%
(cott nghiti un nod%
-7 sa-mi iei 'ucariile5
-Nu stiu nca%
-6ine%%% :pte buna, tati, :pte buna, mami%
Dupa ce baietelul disparu pe scari, Paradine se aseza pe un scaun si studie
atent cutia% 0ntinse gnditor mecanismele de deschidere topite% .ane l pri&ea%
-)e este, Denn85
-Nu stiu% )ine sa $i lasat o cutie cu 'ucarii lnga ru5
-(-ar putea sa $i cazut dintr-o masina%
-Nu n locul acela% Dincolo de calea $erata, drumul nu trece pe lnga ru%
/ste un teren &iran%%% nimic altce&a% Paradine si aprinse o tigara< bem ce&a,
iubito5
-Pregatesc eu%
.ane se apuca de treaba, dar pri&irea i era tot ngri'orata% 0i aduse un pahar lui
Paradine si ramase napoia lui, ciu$ulindu-i parul cu degetele%
-)e&a n neregula5
-Nu, absolut nimic% Doar%%% de unde au aparut 'ucariile acestea5
-La .ohnson:s nu le cunostea nimeni, iar ei si comanda mar$a de la New
Bor@%
-Am &eri$icat si eu, recunoscu Paradine% Papusa aia, o arata el, ma pune
pe gnduri% /ste ade&arat, apar $el de $el de lucruri, dar as &rea sa stiu cine le-a
$acut pe asta5
-Un psiholog5 Abacul%%% cu ast$el de obiecte nu se $ac teste de laborator5
-Ai dreptate, pocni din degete Paradine% (i $ii atenta3 (aptamna &iitoare,
la uni&ersitate, trebuie sa tina o con$erinta un tip pe nume 4ollowa8, psiholog de
copii% Are reputatie, este un nume celebru% Poate stie ce&a despre chestiile
astea%
-4ollowa85 Nu%%%
-?e1 hollowa8% /%%% 4m - m - m3 (ta pe aici, pe aproape% )rezi ca el a
construit 'ucariile astea5
.ane e1amina abacul% (e strmba si ridica din umeri%
-Daca el le-a $acut, atunci tipul nu-mi place% 2otusi, Denn8, &ezi daca poti
a$la ce&a%
-7 sa ncerc, ncu&iinta Paradine%
6au cocteilul ncruntndu-se% /ra &ag nelinistit% Dar nu era speriat%%% nu nca%
?e1 4ollowa8 era un barbat grasut, chel si cu niste ochelari grosi, deasupra
carora sprncenele sale negre si stu$oase stateau ca niste omizi zbrlite% Dupa o
saptamna Paradine l in&ita la masa% Aparent, 4ollowa8 nu era atent la copii,
dar nu-i scapa nimic din cte $aceau sau spuneau acestia% 7chii lui cenusii, ageri
si sireti, &edeau totul%
.ucariile l $ascinara% 0n su$ragerie, cei trei aulti se strnsera n 'urul mesei pe
care se a$la cutia% 4ollowa8 le studie atent, n &reme ce-i asculta pe .ane si
Paradine% 0n cele din urma ,&orbi si el<
--a bucur c-am &enit aici n seara asta% Nu pe deplin, nsa% (titi, totul este
$oarte tulburator%
-4a5 Paradine se zgi la el, iar pe chipul .anei se ntipari consternarea%
Urmatoarele cu&inte ale lui 4ollowa8 nu a&ura darul sa-i linisteasca%
-A&em de-a $ace cu nebunie%
Ambi, &aznd pri&irile socante ale celor doi soti%
-Din punctul de &edere al adultilor, toti copii sunt nebuni% Ati citit cum&a
cartea lui 4ughes< =;nt de naltime n .amaica>5
-7 a&em%
Paradine scoase carticica din ra$t% 4ollowa8 ntinse mna, lua cartea si o $runzari
pna gasi pasa'ul dorit% )iti cu glas tare<
-=Desigur, pruncii nu sunt umani - sunt mai degraba animale si au o
cultura stra&eche si rami$icata, aidoma pisicilor, pestilor si chiar serpilor9
asemanatoare cu ale acestora, dar mult mai complicata si mai plina de &iata
deoarece, la urma urmei, pruncii sunt una dintre cele mai dez&oltate specii ale
&ertebratelor in$erioare% Pe scurt, ei au creiere care lucreaza cu termeni si
categorii proprii, ce pot $i traduse prin termeni si categorii apartinnd mintii
omenesti%>
.ane ncerca sa $ie calma, dar nu reusi%
-Nu &reti sa spuneti ca /mma%%%
-Ati putea gndi ca $iica dumnea&oastra5 ntreba 4ollowa8% Ascultati< =Un
adult nu poate gndi ca un prunc, asa cum nu poate gndi ca o albina%>
Amestecnd cocteilurile, Paradine rosti peste umar<
-Acestea sunt pure speculatii, nu-i asa5 Din cte nteleg, a$irmati ca
bebelusii au o cultura a lor, ba chiar un standard nalt de inteligenta%
-Nu neaparat% (a stiti ca nu e1ista o stacheta% /u spun doar att< copii
gndesc alt$el dect noi% Nu neaparat mai bine - asta este o chestiune de &aloare
relati&a% 0nsa, $ac cone1iuni di$erite% (e ncrunta, cautndu-si cu&intele%
-Po&esti, mormai Paradine oarecum grosolan, dar de $apt, ngri'orat n
pri&inta /mmei% 6ebelusii nu au alte simturi dect noi%
-)ine a spus asa ce&a5 ntreba 4ollowa8% /i si $olosesc mintea n mod
di$erit, att si nimic mai mult% /ste, totusi, su$icient3
-0ncerc sa nteleg, rosti ncet .ane% -a gndesc la mi1erul meu% Amesteca
maioneza si piureul, dar poate stoarce si portocale%
-)am asa ce&a% )reierul este un coloid, o masinarie $oarte complicata% Nu
stim multe despre posibilitatile sale% Nu stim nici macar ct poate cuprinde% 0nsa,
se stie ca mintea de&ine conditionata o data cu maturizarea indi&idului% /a
urmeaza anumite trasee $amiliare si ma'oritatea gndirii ulterioare este
structurata pe niste directii considerate ca atare% De e1emplu, aceasta 'ucarie%
4ollowa8 atinse abacul% Ati ncercat-o5
-Putin, raspunse Paradine%
-Dar nu prea mult, asa este5
--da%%%
-De ce5
-/ste lipsita de sens, se plnse Paradine% 7rice problema trebuie sa aiba
o logica% 0nsa unghiurile alea aiurea%%%
--intea &-a $ost conditionata de /uclid% Asta-i cauza pentru care%%% obiectul
acesta ne plictiseste si pare lipsit de sens% Dar un copil nu stie nimic despre
/uclid% 7 geometrie di$erita de a noastra nu socheaza ca $iind lipsita de logica% /l
crede ceea ce &ede%
-Nu cum&a &reti sa spuneti ca 'ucaria asta are o e1tensie ntr-o a patra
dimensiune5 ntreba Paradine%
-;izual nu, oricum, nega 4ollowa8% /u spun ca doar mintile noastre,
conditionate de /uclid, nu &ad n acest obiect dect o nclceala ilogica de
srme% Dar un copil - si n special un prunc - ar putea sa &ada mai multe% Nu din
primul moment% Ar $i o problema desigur% Numai ca un copil n-ar $i handicapat de
prea multe pre'udecati%
-(cleroza arterelor gndirii, inter&eni .ane%
Paradine nu era con&ins%
-Atunci, un copil ar putea calcula mai bine dect /instein5 Nu, nu &oiam
sa spun asta%%% 0nteleg cam ce &reti sa a$irmati% Att doar ca%%%
-6ine, $iti atent% (a presupunem ca e1ista doua $eluri de geometrie - ma
limitez tocmai pentru a $i mai clar% ,eometria noastra, euclidiana, si o alta, careia
o sa-i spunem C% C nu prea are multe legaturi cu /uclid% /a se bazeaza pe
teoreme di$erite% Doi si cu doi nu $ac neaparat patru9 pot $ace 8D, sau un numar
irational% -intea unui prunc nu este nca conditionata, dect prin intermediul unor
$actori, oarecum nesiguri, ce tin de ereditate si de mediul de &iata% 0n&atati un
copil geometria euclidiana%%%
-(armanul copil, $acu .ane%
4ollowa8 i arunca o pri&ire iute%
-Notiunile de baza%%% 6locurile al$abetice%%% -atematica, geometria, algebra
- acestea &in mai trziu% (uita aceasta de materii, de cunostinte, ne este
$amiliara% Pe de alta parte, n&atati-l pe copil principiile de baza ale logicii C%
-6locuri5 )e $el5
4ollowa8 pri&i abacul%
-Pentru noi este lipsit de sens% Dar noi am $ost conditionati de /uclid%
Paradine si turna un whis@8 sec%
-Destul de neplacut% Nu &a limitati la matematica%
-/1act3 Nu limitez nimic% )um as putea5 Nu sunt conditionat logicii C%
-Asta este raspunsul, $acu .ane oarecum usurata% )ine a $acut-o5 2rebuie
sa $ie o persoana destul de remarcabila pentru a realiza ceea ce noua ne par
drept 'ucarii%
4ollowa8 ncu&iinta, clipind din ochi napoia lentilelor groase%
-(-ar putea sa e1iste asemenea persoane%
-Unde5
-(-ar putea sa pre$ere anonimatul%
-(uperoameni5
-As $i si eu curios sa a$lu% ;edeti, apare din nou chestiunea stachetei%
Dupa standardele noastre, persoanele acestea par uluitoare, din anumite puncte
de &edere% Din late puncte de &edere, pot parea destul de limitate% Nu este o
di$erenta cantitati&a, ci una calitati&a% /le gndesc alt$el% (i sunt sigur ca noi
putem $ace lucruri pe care ele nu pot sa le $aca%
-Poate ca nu &or, inter&eni .ane%
Paradine ciocani mecanismul topit de pe cutie%
-Dar asta5 +mplica%%%
-Un scop, desigur%
-2ransport5
-/ste primul lucru la care ne putem gndi% Daca este asa, cutia putea &eni
de oriunde%
-Unde - lucrurile - sunt - di$erite5 ntreba apasat Paradine%
-/1act% Din spatiu, sau chiar din timp% Nu stiu9 sunt doar psiholog% Din
ne$ericire si eu sunt conditionat de /uclid%
-Locul acela trebuie sa $ie tare ciudat, spuse .ane% Denn8, 'ucariile astea
sa dispara%
-Asta si intentionez%
4ollowa8 ridica cubul de cristal%
-+a-ti chestionat amanuntit pe copii5
-Da, raspunse Paradine% (cott spunea ca atunci cnd a pri&it cubul pentru
prima oara, nauntrul se a$lau omuleti% L-am ntrebat ce se gaseste acum
nauntru%
-)e-a raspuns5 se apleca nainte psihologul%
-)a se construieste un loc% /1act cu&intele astea mi le-a spus% L-am
ntrebat cine l construieste - omuletii5 Nu mi-a putut e1plica%
-Nu, era de asteptat, murmura 4ollowa8% 2rebuie sa $ie ce&a progresi&% De
ct timp au copiii 'ucariile5
-)red ca de &reo trei luni%
-2imp su$icient% ;edeti, o 'ucarie per$ecta este att educati&a ct si
mecanica% 2rebuie sa $aca un lucru care-l poate interesa pe copil si, n acelasi
timp, sa-l educe, pre$erabil n mod inconstient% La nceput, probleme simple% -ai
trziu%%%
-Logica C, sopti .ane alba la $ata%
Paradine n'ura ncetisor%
-/mma si (cott sunt per$ect normali3
-(titi cum le lucreaza mintile%%%acum5
4ollowa8 nu urma ideea% 0n&rtea n mini papusa%
-Ar $i interesant de cunoscut conditiile locului de pro&enienta al acestor
obiecte% +nductia nu a'uta nsa prea mult% Lipsesc multi $actori% Nu putem
&izualiza o societate bazata pe $actorul C%%%un mediu adaptat mintilor care
gndesc con$orm structurilor C% De pilda reteaua aceasta luminoasa din papusi%
Ar putea $i absolut orice% Ar putea e1ista n interiorul nostru, dar n-am descoperit-
o nca% Atunci cnd &om gasi calea cea buna%%%0nalta din umeri< )e parere a&eti
de asta5
/ra un glob purpuriu, cu diametrul de E centimetri, cu o protuberanta pe
supra$ata%
-)ine ar putea $ace ce&a cu el5
-(cott5 /mma5
-Nu l-am &azut pna acum &reo trei saptamni% Apoi, /mma a nceput sa
se 'oace cu el% Paradine si musca buza% Dupa aceea si (cott a de&enit interesat%
-)am ce $aceau5
-0l tineau n $ata lor si-l miscau nainte si napoi% Nici o miscare mai aparte%
-Nici o miscare euclidiana, l corecta 4ollowa8% La nceput, nu puteau
pricepe scopul 'ucariei% 2rebuiau sa se n&ete cu ea%
-)e oribil, $acu .ane%
-Nu si pentru ei% Probabil ca /mma ntelege mai repede dect (cott
$actorul C, deoarece mintea ei nu este conditionata nca acestui mediu%
-0mi amintesc multe lucruri pe care le $aceam pe cnd eram copil, rosti
Paradine% )hiar pe cnd eram mic de tot%
-(i5
-/ram%%% nebun5
-Lucrurile pe care nu &i le amintiti reprezinta criteriile nebuniei, raspunse
4ollowa8% Utilizez cu&ntul =nebunie> doar ca un simbol con&enabil, desemnnd
abaterea de la norma umana cunoscuta% (tandardul arbitrar al integritatii mintale%
.ane lasa paharul din mna%
-Domnule 4ollowa8, ati spus ca inductia este di$icila% -ie mi se pare nsa
ca $aceti caz din ea din prea putine indicii% La urma urmei, aceste 'ucarii%%%
-(unt psiholog si m-am specializat n copii% Nu sunt 'udecator% Aceste
'ucarii nseamna att de mult pentru mine tocmai pentru ca nseamna att de
putin%
-(-ar putea sa gresiti%
-Ar $i mai bine% As dori sa e1aminez copiii%
.ane se ridica brusc<
-)um5
Dupa ce 4ollowa8 e1plica, ea ncu&iinta, desi cu o usoara ezitare%
-6ine% Nu sunt nsa cobai%
Psihologul si agita minile grasute%
-Doamna draga3 Nu sunt un Fran@estein% Pentru mine, $actorul primordial
este indi&idul, lucru $iresc, deoarece ma ocup de creier% Daca este ce&a n
neregula cu pustii, &reau sa-i &indec%
Paradine lasa tigara si pri&i $umul albastrui ce se unduia n sus%
-Puteti pune un diagnostic5
-7 sa ncerc% Asta este tot ce pot spune% Daca mintile lor, nca
nedez&oltate, au $ost cuplate pe canalul C, este necesar sa le readucem napoi%
Nu spun ca ar $i masura cea mai inteligenta, dar este impusa de standardele
noastre% La urma urmei, /mma si (cott &or trai n aceasta societate%
--da% -da% Nu cred ca s-a ntmplat cine stie ce%%% Par absolut normali%
-Aparent, se poate% N-au nici un moti& sa se comporte anormal, nu5 (i
cum puteti spune daca%%% gndesc di$erit5
-7 sa-i chem, rosti Paradine%
-Fi-ti ct mai natural, da5 Nu &reau sa se auto-cenzureze%
.ane arata cu barbia spre 'ucarii%
-Lasati-le acolo, ncu&inta 4ollowa8%
Dupa ce /mma si (cott sosira, psihologul nu-i ntreba nimic direct% +zbuti sa-l
atraga pe (cott, pe nesimtite, n con&ersatie, aruncnd ici-acolo cu&inte cheie%
Nimic e&ident, ca un test de cu&inte asociate9 pentru asa ce&a este necesara
cooperarea subiectului%
)el mai interesant lucru se petrecu atunci cnd 4ollowa8 lua abacul%
-;rei sa-mi arati si mie cum $unctioneaza5
(cott ezita%
-Da, domnule%%% Asa%%%
misca cu abilitate o bila prin labirint, ntr-o linie nclcita, att de iute, nct nimeni
nu a $ost sigur daca, n cele din urma, bila disparuse sau nu% (-ar putea sa $i $ost
numai iuteala de mna% Apoi, iarasi%%%
0ncerca si 4ollowa8% (cott l pri&i, strmbnd din nas%
-Asa este bine5
-Ntt%%% 2rebuie sa a'unga acolo%%%
-Aici5 De ce5
-Pai, numai asa poate $i $acut sa merga%
4ollowa8 era nsa conditionat de /uclid% Nu e1ista nici un moti& pentru ca bila sa
alunece de pe o anumita srma pe alta% Parea un $actor aleator% De asemenea,
4ollowa8 si dadu brusc seama9 anterior, cnd i aratase (cott, bila nu a&usese
aceeasi traiectorie% )el putin, asa i se parea lui%
-;rei sa-mi arati nca o data5
(cott mai arata o data si nca o data% 4ollowa8 clipi napoia ochelarilor% Aleatoriu,
da si &ariabil< de $iecare data, (cott deplasase bila pe un alt traseu%
)u toarte acestea, nici unul dintre adulti nu putea spune daca bila disparea sau
nu% Daca s-ar $i asteptat sa o &ada disparnd, reactiile lor ar $i $ost di$erite%
0n cele din urma nu se rezol&a nimic% Pe cnd si lua ramas bun, 4ollowa8 paru
stn'enit%
-Pot sa mai re&in5
-As dori, raspunse .ane% 7ricnd% )redeti nca%%%
6arbatul ncu&iinta%
--intile lor nu reactioneaza normal% (unt inteligenti, dar am impresia
incredibila ca ei a'ung la solutii ntr-un mod pe care noi nu-l ntelegem% Parca ar
$olosi algebra, pe cnd noi utilizam geometria% )oncluziile sunt aceleasi, dar
di$era caile de a'ungere la ele%
-)e-i cu 'ucariile5 ntreba Paradine%
-Ascundeti-le% As dori sa le mprumut, daca se poate%%%
0n noaptea aceea, Paradine nu dormi prea bine% Paralela $acuta de 4ollowa8
$usese prost aleasa% Ducea la teritorii care te puneau pe gnduri% Factorul C%%%
)opiii utilizau echi&alentul unei gndiri algebrice, n timp ce adultii a&eau o
gndire geometrica%%%
)orect% Numai ca%%%
Algebra ti o$era solutii pe care geometria nu le poate da, deoarece e1ista
termeni si simboluri ce nu pot $i e1primate geometric% Daca logica C ducea la
concluzii de neacceptat pentru mintea unui adult5
-La dracu3 sopti Paradine%
.ane se $oi lnga el%
-+ubitule5 Nici tu nu poti sa dormi5
-Nu%
(e ridica si trecu alaturi% /mma dormea linistita ca un ngeras, cu bratul n 'urul
ursuletului% Prin usa deschisa, Paradine zarea, pe perna, capul lui (cott%
.ane &eni n prag, lnga el% 7 cuprinse cu bratul%
-(aracutii, murmura ea% (i 4ollowa8 i numea nebuni% )red ca noi suntem
cei nebuni, Dennis%
-Da% A&em &edenii%
(cott se $oi n somn% Fara sa se trezeasca, bolborosi ce&a asemanator unei
ntrebari, desi nu parea sa $ie ntr-o limba cunoscuta% /mma gemu si ea,
ncetisor, ca un mieunat de pisica%
Nici unul nu se trezise% )ontinuau sa doarma%
Paradine se gndi nsa - si o durere l sageta prin trup - ca (cott o ntrebase
ce&a pe /mma si $etita i raspunsese%
-intile lor se schimbasera ntr-att de mult nct si%%% somnul le era di$erit5
0si alunga gndul%
-7 sa racesti% 4ai napoi n pat% ;rei sa bei ce&a5
-Asa cred, raspunse .ane, pri&ind-o pe /mma% -na i se ntinse orbeste
spre $etita9 o retrase si adauga< 4aide, sa nu-i trezim%
6aura putin coniac, n trecere% Dupa ce adormi, .ane plnse n somn%
(cott nu era treaz, dar creierul lui lucra ncet si atent% Ast$el<
=;or lua 'ucariile% 6arbatul cel gras%%% poate lista&a periculos% 0nsa directia ,horica
nu iese%%% e &an@rus dun nu le are% +ntransdectie%%% stralucitor si luminos%%%
/mma%%%Acum este mai @hoprani@a dect%%% tot nu &ad cum sa%%% tha&arar li1er8
distan%%%>
7 particica din gndurile lui (cott puteau $i ntelese% /mma nsa se conditionase
mult mai repede $actorului C%
(i ea gndea%
Nu ca un adult, sau un copil% Nici macar o $iinta umana% Poate doar ca o $iinta
umana de un tip socant de ne$amiliar pentru =genus homo>%
Uneori pna si lui (cott i &enea greu sa-i urmareasca logica%
Daca n-ar $i $ost 4ollowa8, &iata ar $i intrat ntr-o rutina aproape normala% .ucariile
nu mai erau pomenite% /mma continua sa $ie $ericita cu papusile si $ormele
pentru nisip% (cott se preocupa de baseball si de trusa chimica% Faceau tot ceea
ce $aceau si alti copii, aratnd putine, chiar deloc, stra$ulgerari ciudate% 4ollowa8
parea sa $i $ost un alarmist%
0ncercase 'ucariile si obtinuse rezultate stupide% 2rasese nenumarate gra$ice si
diagrame, corespondase cu matematicieni, ingineri si alti psihologi si aproape ca
nnebunise, cautnd sa gaseasca scopul constructiei obiectelor% )utia nsasi, cu
mecanismul ei enigmatic, nu spunea nimic% 7 mare parte a mecanismului era
topit% Dar 'ucariile%%%
7rice cercetare era data peste cap de $actorul aleatoriu% Desi denumirea era pur
semantica, 4ollowa8 era con&ins ca nu era tocmai aleator% Nu a&ea nsa
su$iciente date% De e1emplu, nici un adult nu putea lucra cu abacul% (i,
pre&azator, 4ollowa8 nu lasase nici un copil sa se 'oace cu obiectul%
)ubul de cristal era tot att de criptic% Arata o sumedenie de culori tipatoare, care
uneori se deplasau% Prin asta, aducea ca un caleidoscop, desi, n&rtindu-l si
sucindu-l nu inter&enea nici o modi$icare% Din nou $actorul aleator% (au, mai
degraba, necunoscutul% (tructura C% 0n cele din urma, Paradine si .ane re&enira
la un soi de indi$erenta, cu senzatia ca copiii se &indecasera, acum cnd cauza
$usese ndepartata% (iguri de actiunile /mmei si ale lui (cott, parasisera orice
gri'i%
)opiilor le placea sa noate, sa se plimbe cu bicicleta, sa mearga la $ilme si sa se
'oace cu 'ucariile normale la &rsta lor% /ste ade&arat ca mu stapneau unele
'ucarii mecanice, care mplineau o anumita logica% De pilda, un glob
tridimensional, care trebuia construit din elemente componente, des$acute,
'ucarie pe care, ce-i drept, abia o ntelesese Paradine%
Din cnd n cnd, mai e1istau nsa scapari% 0ntr-o smbata dupa-amiaza, (cott
se plimba cu bicicleta mpreuna cu tatal sau si se oprisera pe &r$ul unui deal%
(ub ei se ntindea o &ale superba%
-Draguta, nu-i asa5 remarcase Paradine%
(cott pri&ise cu gra&itate peisa'ul%
-/ complet gresit%
-)e - e - e5
-Nu stiu%
-)e este gresit5
-2ii%%%
(cott cazu ntr-o tacere uluita%
-Nu stiu%%%
-)opiilor le lipsira 'ucariile, dar nu mult timp% /mma se readapta cel mai
usor, desi (cott mai strmba din nas% Ducea discutii de nenteles cu sora lui si
studia hrtiile mzgalite de ea% Parca o consulta, atunci cnd apareau probleme
di$icile, care l depaseau%
Daca /mma ntelegea mai mult, (cott a&ea o inteligenta mai practica si, n plus,
do&edea abilitate manuala% )onstrui un mecanism cu trusa lui, -ecano nsa
ramase dezamagit% )auza nemultumirii sale era tocmai ceea ce l $acuse pe
Paradine sa rasu$le usurat atunci cnd &azuse constructia% /ra e1act ceea ce ar
$i $acut orice baiat de &rsta lui (cott< ce&a &ag, asemanator unei na&e cubiste%
/ra chiar prea normala pentru a-l multumi pe (cott% 7 ntreba pe /mma mai
multe lucruri, dar numai ntre patru ochi% /a se gndi un timp, apoi $acu alte
mzgaleli, cu un creion tinut cu stngacie%
-Poti citi lucrurile astea5 si ntreba .ane $iul ntr-o dimineata%
-Nu le citesc% 0nteleg ceea ce &rea ea% Nu ntotdeauna, dar de cele mai
multe ori%
-/ste o scriere5
-N - nu% Nu este ceea ce pare%
-(imbolism, sugera Paradine spre ceasca de ca$ea%
.ane l pri&i cu ochii largiti<
-Denn8%%%
/l clipi si scutura din cap% -ai trziu, pe cnd erau singuri, i spuse<
-Nu te lasa in$luentata de 4ollowa8% Nu sugeram $aptul ca pustii se nteleg
ntr-un grai necunoscut noua% Daca /mma deseneaza un patrat si spune ca e o
$loare, asta nu este dect o regula arbitrara% (cott o tine minte% Data &iitoare,
cnd ea $ace acelasi patrat, sau ncearca sa-l $aca%%% asta este3
--da, pu$ni .ane% Ai obser&at ca n ultima &reme, (cott8 citeste $oarte
mult5
-Am &azut% 2otusi, nimic deosebit% Nici Fant, nici (pinoza%
-?as$oieste cartile, doar att%
-Asa $aceam si eu la &rsta lui, raspunse Paradine si pleca sa-si tina
cursurile de dimineata%
Prnzi cu 4ollowa8, lucru care de&enise o obisnuinta zilnica, si-i po&esti de
ncercarile literare ale /mmei%
-A&eam dreptate cu simbolismul, ?e15
Psihologul ncu&iinta%
-Da% Limba'ul nostru nu este, de alt$el, dect un simbolism arbitrar% )el
putin n aplicatiile lui% Uita-te aici% Desena pe ser&etel o elipsa ngusta% )e-i asta5
-Adica%%% ce reprezinta5
-Da% )e ti sugereaza5 Poate $i o reprezentare apro1imati&a a%%% ce
anume5
--ulte, raspunse Paradine% Un pahar din hrtie &azut de sus%%% Un ou
pra'it%%% 7 $elie de $ranzela%%%7 tigara de $oi%%%
4ollowa8 adauga desenului un triunghi cu &r$ul ntr-unul din capetele elipsei%
?idica pri&irea spre Paradine%
-Un peste raspunse barbatul imediat%
-(imbolul, $amiliar pentru noi, al unui peste% )hiar $ara aripioare, ochi sau
gura l putem recunoaste, deoarece am $ost conditionati sa identi$icam aceasta
$orma particulara cu imaginea noastra mentala a unui peste% 6aza unui rebus%%%
Un simbol care pentru noi nseamna mai mult dect &edem pe hrtie% )e-ti trece
prin minte, atunci cnd pri&esti desenul acesta5
-Pai%%%cum%%%un peste3
-)ontinua%%% )eea ce &izualizezi - totul3
-Aripioare, rosti ncet Paradine, pri&ind n gol% Apa%%% (puma%%% 7chiul unui
peste%%% (olzi%%% )ulori%%%
-Deci, simbolul reprezinta mai mult dect ideea abstracta de =peste>%
7bser&a ca simbolul este un substanti&, nu un &erb% (tii, este mai greu sa
simbolizezi actiunile% 7ricum%%% sa o luam in&ers% (a presupunem ca doresti sa
simbolizezi un substanti&, sa zicem pasare% Deseneaza-l%
Paradine desena doua arce unite, cu conca&itatile n 'os%
-(imbolul cel mai comun, ncu&iinta 4ollowa8% 2endinta obisnuita este de a
simpli$ica% -ai ales atunci cnd un copil &ede ce&a pentru prima data si are putini
termeni de comparatie% /l ncearca sa identi$ice lucrul cel nou cu ceea ce i este
de'a $amiliar% Ai &azut &reodata cum deseneaza un copil oceanul5
Nu astepta un raspuns, ci continua%
-7 serie de unghiuri% Asemanatoare liniei $rnte trasate de un seismogra$%
)nd am &azut Paci$icul pentru prima oara, a&eam &reo trei ani% 0mi amintesc
destul de bine% Parea%% ascutit% 7 cmpie plana, nclinata cu un anumit unghi%
;alurile erau triunghiuri regulate, cu &r$urile n sus% De $apt, nu le &edeam
stilizate asa, dar mai trziu, amintindu-mi, a trebuit sa gasesc un termen de
comparatie $amiliar% Acesta este singurul mod de a conceptualiza un lucru inedit%
)opilul obisnuit ncearca sa deseneze triunghiurile acelea regulate, dar
coordonarea lui este nca de$ectuoasa% /l obtine o linie de tipul seismogramei%
-(i, ce &rei sa spui cu asta5
-Un copil &ede oceanul% 0l stilizeaza% (chiteaza un desen care, n
conceptia lui, simbolizeaza oceanul% -zgalelile /mmei ar putea $i tot simboluri%
Nu &reau sa spun ca n ochii ei lumea arata alt$el - poate mai luminoasa, mai
clara, mai directa si ce&a mai complicata dect o percepe ea% ;reau sa spun ca
procesele ei de gndire sunt di$erite, ca ea traduce ceea ce &ede n simboluri
neobisnuite%
-)rezi nca%%%
-Da% -intea ei a $ost conditionata ntr-un alt mod% (-ar putea ca ea sa
descompuna ceea ce &ede n elemente simple, e&idente, dnd acestor elemente
o semni$icatie pe care noi n-o putem ntelege% )a si abacul% A &azut logica n el,
desi pentru noi era ce&a complet aleator%
Paradine se hotar brusc sa renunte la prnzurile cu 4ollowa8% 2ipul era un
alarmist% 2eoriile lui erau mai $antastice ca oricnd si utiliza orice, potri&it sau nu,
care le putea sustine% ?osti, oarecum, sardonic<
-;rei sa spui ca /mma comunica cu (cott ntr-un limba' necunoscut5
-0n simboluri pentru care ea nu are cu&inte% (unt con&ins ca (cott ntelege
multe din aceste%%% mzgaleli% Pentru el, un triunghi isoscel poate reprezenta
orice, chiar si un substanti& comun% )ine&a care nu stie nimic de chimie sau
$izica ar ntelege ce nseamna 4#75 (i-ar da el seama ca simbolul poate e&oca
imaginea unui ocean5
Paradine nu raspunse% 0i po&esti, nsa, lui 4ollowa8 despre remarca
surprinzatoare a lui (cott n $ata &aii pri&ite de pe culme% Dupa o clipa, regreta
impulsul, deoarece psihologul se porni iarasi<
-(tructura gndirii lui (cott determina un total care nu-l egaleaza pe cel al
acestei lumi% Poate ca, n mod inconstient, el asteapta sa &ada lumea din care au
sosit 'ucariile acelea%
Paradine nu-l asculta9 era satul% )opiii se dez&oltau normal si singurul $actor
scitor era 4ollowa8 nsusi% 0n aceeasi seara, (cott mani$esta nsa un interes
deosebit - abia mai trziu semni$icati& - pentru tipari%
+storia naturala nu putea prezenta nici un rau% Paradine e1plica rabdator tot ce
cunostea despre tipari%
-Dar unde si depun icrele5 (au nu le depun5
-Asta continua sa reprezinte un mister% Locul lor de mperechere si
nastere este necunoscut% Poate n -area (argaselor sau n adncuri, unde
presiunea i poate a'uta la e'ectarea din pntece%
-)urios, rosti (cott, gndindu-se pro$und%
-(omonii $ac cam acelasi lucru% -erg n susul rurilor ca sa-si depuna
icrele% Paradine continua cu detalii% (cott era $ascinat%
-Dar e bine, taticule% (-au nascut n ru, iar cnd n&ata sa noate,
coboara n ocean% Apoi de ntorc si depun icrele, nu5
-/1act%
-Numai ca ei nu se ntorc, medita (cott% (i-au trimis doar icrele%
-Ar trebui un o&ipozitor $oarte lung, spuse Paradine si adauga cte&a
detalii re$eritoare la o&iparitate%
6aiatul nu era pe deplin satis$acut%
-Florile, replica el, si trimit semintele la mare distanta%
-Da, dar nu le pot diri'a% Nu toate gasesc pamnt $ertil%
-0nsa ele nu au creier% 2aticule, de ce oamenii traiesc aici5
-0n ,lendale5
-Nu%%% aici% Peste tot% )red ca mai sunt si alte locuri%
-2e re$eri la celelalte planete%
(cott ezita%
-2oate sunt numai%%% parti ale%%% locului cel mare% (eamana mult cu rul n
care merg somonii% De ce oamenii nu coboara la ocean, atunci cnd cresc5
Paradine si dadu seama ca (cott &orbea $igurati&% (imti un $ior scurt% 7ceanul%%%5
Puii speciilor nu sunt conditionati sa traiasca n lumea parintilor lor% /i intra n
lumea respecti&a dupa ce s-au dez&oltat ndea'uns% -ai trziu se mperecheaza%
7uale $ecundate sunt ngropate n nisip, n susul rului, unde mai trziu, produc%
(i ei n&ata% +nstinctul, singur, este $atal de lent% -ai cu seama n cazul unei
anumite rase, incapabila sa se descurce n lumea aceasta, incapabila sa se
hraneasca, sa bea sau sa supra&ietuiasca, daca altcine&a, pre&azator, n-a intuit
toate astea%
)opii, hraniti si ngri'iti, &or supra&ietui% ;or e1ista incubatoare si roboti% ;or
supra&ietui, dar nu &or sti cum sa noate n 'osul curentului, spre lumea mult mai
&asta a oceanului%
De aceea, trebuie n&atati% 2rebuie educati si conditionati n multe $eluri%
(ubtil, $ara dureri, $ara senzatia obligatiei% )opiilor le plac 'ucariile care $ac
lucruri%%% iar daca 'ucariile acelea te si n&ata n acelasi timp%%%
Paradine l abandonase pe 4ollowa8% .ane l detesta, natural de alt$el, pentru ca
ea dorea numai sa-si potoleasca temerile% Acum, de cnd (cott si /mma se
comportau normal, .ane se simtea multumita% /ra o multumire careia Paradine
nu i se putea asocia cu totul%
(cott continua sa-i prezinte /mmei di$erite constructii spre aprobare% De obicei,
ea clatina din cap% Uneori, pri&ea nencrezatoare% Foarte rar ncu&iinta% Urma
apoi o ora laborioasa de mzgaleli aiurea pe bucatele de hrtie si (cott, dupa ce
studia notatiile, aran'a si rearan'a pietrele, piesele mecanice, mucurile de
lumnari si celelalte gunoaie% 0n $icare zi, ser&anta le arunca, $acnd curatenie, si
n $iecare zi (cott o lua de la nceput%
6ine&oi sa-i e1plice cte ce&a tatalui sau uluit, care nu ntelegea principiul si
rostul 'ocului%
-Dar de ce sta pietricica asta tocmai aici5
-/ste tare si rotunda, taticule% Aici trebuie sa stea%
-Dar si asta este tare si rotunda%%%
-Asta are &aselina pe ea% )nd a'ungi asa departe, nu &ezi doar un obiect
tare si rotund%
-Dupa aceea ce &ine5 Lumnarea5
(cott pri&i dezgustat%
-Aia &ine la s$rsit% Acum &ine inelul de $ier%
Paradine se gndi ca totul semana cu drumul unui cercetas prin padure, cu
marca'ele unui labirint% /1ista nsa, iarasi, o &ariabila aleatoare%%% Logica se oprea
- logica obisnuita - naintea moti&atiilor lui (cott de aran'are a pieselor asa cum
$acea el%
Paradine pleca% Peste umar, l &azu pe (cott scotnd din buzunar un ghemotoc
de hrtie si un creion si ndreptndu-se spre /mma, care statea ghemuita ntr-un
colt, gndindu-se%
-da%%%
.ane prnzea cu unchiul 4arr8, iar dupa-amiaza aceea $ierbinte de duminica cu
prea a&eai ce sa $aci, dect sa citesti ziarele% Paradine lua un =)ollins>, se aciui
n locul cel mai racoros pe care l putu gasi si se cu$unda n lectura%
Dupa &reo ora, l trezi din motaiala un tropait de pasi la eta'% ,lasul lui (cott
striga trium$ator<
-Asta este mototol3 4aide%%%
Paradine se ridica repede, ncruntndu-se% )nd iesi din hol, tele$onul ncepu sa
trie% .ane promisese sa sune%%%
Puse mna pe receptor si auzi glasul /mmei chicotind agitat% (e ncrunta% )e
naiba se ntmpla la eta'5
-Uite3 tipa (cott% Asta-i calea3
)u ner&ii ine1plicabil de ncordati, Paradine uita de tele$on si urca scarile n
goana% Usa camerei lui (cott era deschisa%
)opii dispareau%
(e topeau n $ragmente, ca $umul n &nt, sau ca miscarea ntr-o oglinda
de$ormata% Dispareau, mna n mna, ntr-o directie pe care Paradine n-o putea
ntelege si , pna ce clipi, ei nu mai erau%
-/mma3 $acu el cu gtle'ul uscat% (cott83
Pe co&or se zarea o constructie din hrtii, pietricele, un inel de $ier%%% gunoaie% 7
structura aleatoare% Un ghemotoc de hrtie zbura spre Paradine%
0l prinse n mod re$le1%
-)opii3 Unde sunteti5 Nu &a ascundeti%%%
/mma3 ()722B3
La parter, tele$onul si opri tritul ascutit, monoton% Paradine pri&i ghemotocul de
hrtie%
/ra o pagina rupta dintr-o carte% 2e1tul era subliniat si adnotat pe margini de
mzgalelile lipsite de sens ale /mmei% 7 stro$a de patru &ersuri $usese ntr-att
de subliniata si mzgalita nct era aproape de necitit, dar Paradine cunostea
bine =Peripetiile Alisei n lumea oglinzii>% -emoria i completa &ersurile%
(tramina si pietrele murcoase
(e n&rtesc si pi&oteaza-n plasta -
Frazbile toate, si granchioase -
+ar clipele le trec prin poarta &asta%
/ste o prostie, se gndi el% A spus-o )oco )ocou din =Alise>% 7 plasta este cercul
de iarba din 'urul unui ceas solar% )eas%%% 2imp%%% )e&a n legatura cu timpul%%% )u
multa &reme n urma, (cott8 l ntrebase ce este o plasta% (imbolism%%%
=(tramina%%%>
7 $ormula matematica per$ecta, care o$erea toate conditiile ntr-un limba' simbolic
nteles n cele din urma de copii% ,unoaiele de pe podea%%% Pietrele trebuiau sa
$ie murdare si lunecoase - &aselina - si plasate ntr-o anumita pozitie, nct sa se
roteasca si balanseze%
Nebunie3
Pentru /mma si (cott nu $usese nsa nebunie% /i gndisera alt$el% Folosind
logica C% Notele $acute de /--A pe pagina%%% reprezentau traducerea &ersurilor
lui )arroll n simboluri care puteau $i ntelese att de ea ct si de (cott%
;ariabila aleatoare $usese descoperita de copii% 0ndeplinisera conditiile ecuatiei
spatio - temporale% =+ar clipele te trec prin poarta &asta%%%>
Paradine emise un scncet slab, adnc, n $undul gtle'ului% Pri&i structura lipsita
de sens de pe co&or% Daca ar $i putut s-o urmeze, asa cum $acusera copiii%%% Dar
nu putea%%% )onstructia nu a&ea nici un nteles% ;ariabila aleatoare l depasea%
/ra conditionat de /uclid%
)hiar daca nnebunea, tot n-ar $i reusit% Ar $i $ost tipul gresit de =nebunie>%
)reierul i se oprise de-a mai gndi% Faza de oroare uluita a&ea sa treaca%%% dupa
cte&a clipe% 6oti hrtia ntre degete%
-/mma, (cott8, rosti el cu o &oce stinsa care nu astepta nici un raspuns%
Lumina soarelui se strecura prin $erestrele deschise, stralucind pe blana aurie a
ursuletului% La parte tele$onul rencepu sa trie%