Capitolul I

1.1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a ficatului.

Ficatul este o glanda anexa a tubului digestiv, fiind cel mai voluminous organ al corpului
uman. Este considerat o glanda exocrine deoarece pe langa numeroasele functii metabolice
pe care le indeplineste, are o secretie exocrine bila cu rol deosebit in absorbtia lichidelor.
Structura ficatului.
Schema: ficat si caile biliare:
Parenchinul hepatic are o structura complexa, segmentara si lobulara. Cei doi lobi
( drept sis tang sunt formati din cate doua segmente, iar acestia din numerosi lobuli,
sunt considerati unitatile morfofunctionale ale ficatului. !obulii hepatici sunt
formatiuni spatiali, tridimensionali, de forma piramidala, cu varful rotun"it, vi#ibil cu
1
ochiul liber sub forma unor granulatii de marimea boabelor de mei. Fiecare lobul este
incon"urat de un canal perilocular si are o dubla retea vasculara: arterial si venoasa.
$epatocitele alcatuiesc parenchinul hepatic, care este situat in spatiile dintre
capilare, sunt dispuse radial (ca spatiile unei roti, de la vena centrolobulara spre
periferie, sub forma de cordoane celulare numite cordoanele lui %emac&, adesea
anastomo#ate.
'ila este produsul de secretie al hepatocitelor, in cantitate de ())*+))ml,-.h, iar
eliminarea ei in duoden are loc in timpul digestiei.
/asculari#atia ficatului

Ficatul are o dubla vasculari#atie: nutritive si functionala. /asculari#atia nutritiva
este repre#entata de artera hepatica, ramura din trunchiul celiac, care adduce la ficat,
sange oxigenat. /asculari#atia functionala este reali#ata de catre vena porta si
ramificatiile sale care aduc la ficat sange incarcat cu substante nutritive absorbite din
intestin.
2
0nterventia ficatului este asigurata de plexul hepatic din fibre vegetative simpatico si
parasimpatice.
%olul ficatului:
Ficatul numit si 1laboratorul biochimic al organismului2, are urmatoarele functii:
3 4etabolismul proteic
* lipidic
* mineral
* hormonal
* vitaminelor, fiind un important deposit de vitamina 5, '-,
'3-,6,7
- 7etoxifierea organismului
8 7istrugerea globulelor rosii imbatranite
. Secretia bilei cu rol important in digestia si absorbtia vitaminelor hiposolubile
(5,7,E,6, absorbtia fierului si a calciului alimentar.
3
1.2 Prezentarea teoretica a bolii.
1.2.1 Definitie
Ciro#a hepatica este o suferinta cronica, cu evolutie progresiva ireversibila,
caracteri#ata morphologic, prin de#organi#area arhitecturii hepatice, datorita
metapla#iei tesutului con"unctiv, care formea#a nodulii, determinate de distructia
hepatocitara si de regenerarea modulara.

4
1.2.2.Etiologie
0n ultimul timp, numarul ca#urilor de ciro#a este in crestere, varsta cu maximul de
incidenta este intre .(*9) de ani, insa primele semen apar in mod obisnuit intre 8*)*()
de ani, predominant la sexul masculine.
Cau#ele infectioase ocupa un loc important in etiologia ciro#elor in tara noastra, cele
mai multe dintre ele fiind de natura virotica( prin virusul hepatic incorect tratata,
infectii angiocolitice, cornice, sifilisul si tuberculo#a.
7intre cau#ele toxice care provoaca, amintim alcoolul si mai rar toxicele industriale (
tetraclorura de carbon, insecticide, derati#ante .
Ciro#ele nutritionale apar prin carente de protein, vitamine ca in monoalimentatie si
pelagra. 0n etiologia ciro#elor, au mai fost incriminate cause dismetabolice: obe#itate,
diabet, precum si cause endocrine: hipertiroidie, hiperfoliculinemie.
5
1.2.3. Patogenie
Este moartea celulara * necro#a celulara datorata agresiunii directe a agentiilor
patogeni, decundara unor mecanisme immune, sau prin exacerbarea apopto#ei:
* necro#a trebuie sa se produca in timp sis a nu fie masiva
* secundar necro#ei se produce colapsul parenchinului:
* fibro#a urmea#a traiectul necro#ei
* regenerarea celulara nodule compresiune pe sistemul vascular
6
1.2.4 Simptomatologie
4a"oritatea ca#urilor incep cu hepatomegalie si sfarsesc prin atrofie hepatica.
$epatomegalia se datorea#a hiperpla#iei con"uctivale, steato#ei si proceselor de regenerare, cand
aceste procese incetea#a, apare atrofia. 7ebutul poate fi as;mptomatic si necaracteristic cu :
fatigabilitate, anxietate somnolent, insomnia inapetenta, menometrorargie, ginginoragii.
0n perioada de stare, pe langa manifestarile amintite mai sus, se constata:
* pre#enta unor semen la nivelul tegumentelor stelute, tegumentele sun rosii, dand
aspectul de eritro#a palmara.
* mucoasa linguala sic ea "ugulara sunt carminate
* ficatul este marit in volum, in +)< din ca#uri are consistenta crescuta, de regula
nedureroasa.
* hipertensiunea portala se manifesta la inceput prin meteorism si prin aparitia
circulatiei colaterale externe, manifestata sub forma de edeme si intern manifestata
sub forma de varice esofagiene
* edemele apar in fa#ele mai avansate, de obicei insotite de ascite albe si moi
7
* ascita apare foarte frecvent in orice forma de ciro#a
* hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 8*. < din ca#uri
* insuficienta gonadica manifestata prin : amenoree, ginecomastie si atrofie
testiculara
* reducerea piloritatii ascilare si pubiene
* icterul survine episodic in unele forme de ciro#a
* perturbari renale manifestate prin scaderea diure#ei, iar in stadiile avansate
mergand pana la oligoanurie
* tulburari nervoase
* febra cand apare este expresia necro#ei, sau a inflamatiei hepatice, ori a unor
afectiuni supraadaugate.
1.2.5. ratament
=ratamentul ciro#elor hepatice urmareste suprimarea cau#elor, combaterea procesului
inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea
complicatiilor
=ratamentul trebuie sa fie individual, complex metodic si sistemati#at. Se recomanda
spitali#ari la .*( luni in ca#ul decompensarilor. %epausul la pat este obligatoriu in ca#ul ciro#elor
decompensate, iar in cele compensate, repausul va fi relativ pana la 3. ore,#i sic ate o luna
repaus complet la pat. /or fi inter#ise eforturile fi#ice si cele intelectuale.
ratamentul igieno!dietetic:
!imitarea eforturilor fi#ice in stadiul compensate, sunt permise eforturile fi#ice mici, iar
in stadiul decompensate, in pre#enta incterului si a ascitei repausul la pat este obligatoriu.
8
%egimul alimentar trebuie sa fie complet si echilibrat, cuprin#and toate principiile alimentare:
proteine necesare regenerarii hepatocitelor, lipide pentru aport caloric, glucide pentru mentinerea
glicogenului. 5limentatia trebuie individuali#ata in functie de fa#a evolutiva a ciro#ei, pre#enta
complicatiilor si coexistenta altor afectiuni.
ratamentul medicamentos"
0n functie cum se manifesta si cat de avansata este boala, medical tratea#a pacientul pentru
a*l aduce intr*o stare cat mai buna:
* administrarea de medicamente cum sunt:
*diureticele (cu rol in eliminarea lichidelor: Spironolactona, Furesimid
*vitamina 6 pentru tratarea tulburarilor de coagulare
*antibiotice in tratamentul peritonitei bacteriene spontane: Cefataxim,
>flaxacim, Pefloxacina, 5moseacilina
ratamentul c#irurgical :
Este un tratament de necessitate, nu se face profilactic, el influentand nefavorabil evolutia
bolii. Splenectomia este indicate in hipersplenism sever. 5nastomo#ele portocave cauta sa
suprime hipertensiunea portala. !egatura vasculara de varice esofagiene se face tot de
necessitate sic and starea bolnavului nu permite interventie de amploare. Pentru persoanele cu
ciro#a avansata, tratamentul chirurgical este transplantul de ficat de la un donator compatibil in
ca#ul in care insuficienta hepatica s*a instalat. ?n transplant de ficat este o procedura prin care
ficatul pacientului este inlocuit cu un ficat sanatos de la un donator.
9
Capitolul II
Supravegherea bolnavului din momentul internarii pana la externare si
efectuarea tehnicilor impuse de afectiune
2.1.Internarea pacientului in spital
0nternarea in spital a bolnavului cu ciro#a hepatica se face de urgenta, in ca#ul persoanelor
consumatoare de alcool sau a celor cu tulburari metabolice de tipul diabet #aharat. !a internare,
bolnavul sau apartinatorii trebuie sa pre#inte biletul de trimitere emis de medicul de familie,
10
cartea de identitate, cuponul de pensie, carnetul de asigurat sau scrisoarea de transfer daca a fost
internat pe alta sectie.
Culegerea datelor si aprecierea lor constituie primul contact al asistentei medicale cu
bolnavul. Prin interviul si istoricul bolii incep relatiile dintre asistenta medicala si pacient,
cuprin#and informatii complete obtinute de la familie, prieteni, antura", prin examen fi#ic, teste
de laborator si diagnostic medical. 5cest schimb de informatii se obtin prin comunicare
terapeutica care este un proces dinamic ce include elaborarea, transmiterea si receptarea dintre
pacient si asistenta medicala.
0n ca#ul bolnavului cu ciro#a hepatica, comunicarea dintre asistenta si pacient trebuie sa se
ba#e#e pe abilitate, empatie, caldura sufleteasca. 7atele obtinute in urma examenului fi#ic sunt
trecute in doumentatia medicala impreuna cu datele fixe, diagnosticul de internare, istoricul bolii
si problemele bolnavului, toate acestea fiind inregistrate in calculator. 7aca medicul hotaraste
internarea bolnavului, acesta este a"utat sa se imbrace in len"eria de spital, ia hainele de la
maga#ia spitalului, pe ba#a unui bon care va fi inmanat bolnavului sau apartinatorilor. ?nde este
ca#ul se efectuea#a de#infectia si depara#itarea hainelor, ele vor fi ase#ate pe umeras, invelite in
material de protectie pentru a le feri de praf si murdarie.
2.2.$sigurarea conditiilor de spitalizare
7e la serviciul de internare, bolnavul este condus in sectia de boli interne sau aneste#ie
terapie intensiva (5.=.0, in functie de starea bolnavului. Pe foaia de observatie se trec numarul
de observatie din registrul sectiei si se preda asistentei de salon care anexea#a foaia de
temperatura la aceasta. Camera va fi aerisita, temperatura camerei va fi cuprinsa intre 39*-3
grade. Se asigura igiena salonului si a sectiei de spital in timpul explorarilor si investigatilor,
tinandu*se seama de conditiile igienice, de asepsie si antisepsie. 5sistenta de salon a"uta bolnavul
la aran"area lucrurilor personale in noptiera, dupa care pre#inta bolnavului sectia, camera
asistentelor, camera medicilor, sala de tratament, grupul sanitar.
11
2.3. $sigurarea conditiilor igienice a pacientilor internati.
Pregatirea patului si a accesorilor lui.
Patul pentru bolnavul cu ciro#a hepatica trebuie sa fie confortabil, preva#ut cu accesoriile
corespun#atoare pentru bolnavul cu suferinta cronica a ficatului. Fiecare pat este preva#ut cu
unul dintre capete cu sonerie prin intermediul careia se anunta asistenta medicala in ca# de
nevoie. !en"eria de pat trebuie sa fie intinsa, pentru a nu favori#a escarelor, stiut fiind faptul ca
aceasta categorie de bolnavi isi petrec ma"oritatea timpului in pat.
Sc#imbarea len%eriei de pat.
12
Schimbarea len"eriei de pat se efectuea#a ori de cate ori este nevoie, deoarece la bolnavul
cu ciro#a hepatica pot aparea complicatii ca: hemateme#a, epistaxis, melena sau chiar coma
hepatica.
Ciro#a hepatica fiind o suferinta cronica, bolnavul poate fi imobili#at la pat, in acest ca#
schimbarea len"eriei se efectuea#a cu bolnavul in pat, fie in lungimea patului, fie in latimea
patului.
!en"eria de pat se asea#a pe un scaun in ordinea prioritatilor astfel:
* patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de
armonica
* ba#a se rulea#a impreuna cu musamaua, fie in lungime, fie in latime
* cearsaful se rulea#a fie in lumgime, fie in latime.
'olnavul este readus in decubit dorsal cu multa blandete si atentie. 'olnavul este intors
apoi in dcubit lateral stang si continua rularea len"eriei murdare care se introduce in sacul de rufe
murdare, apoi se derulea#a len"eria curate, avand gri"a sa fie bine intinsa, bolnavul fiind readus in
decubit dorsal. 0nfirmiera efectuea#a colturile, patura deasupra bolnavului se impatureste in trei
si se asea#a pe un scaun. Cearsaful curat se asea#a peste cel murder, astfel ca una din margini sa
a"unga pana la barbia bolnavului, colturile inferioare ale cearsafului vor fi prinse de bolnav, iar
infirmiera prinde colturile inferioare ale cearsafului murder si indepartea#a lasand in acelasi timp
bolnavul acoperit. Se asea#a patura peste cearsaf, rasfrangand marginea dinspre capul bolnavului
peste cearsaf, iar deasupra degetelor se plia#a impreuna cu cearsaful. 7upa efectuarea len"eriei,
asistenta medicala se asigura ca bolnavul cu ciro#a hepatica este ase#at confortabil in pat.
$sigurarea igienei personale&corporale si 'estimentare a pacientului.
0giena corporala a bolnavului se asigura inca de la internare, cand acesta va fi imbaiat. 0giena
ramane dupa internarea bolnavului in atentia asistentei, constituind una din conditiile esentiale
ale vindecarii. 7aca bolnavul cu ciro#a hepatica nu este imobili#at la pat, isi poate face singur
toaleta. 'olnavul va face doua bai generale pe saptamana si toaleta pe regiuni in fiecare #i. 0giena
13
tegumentelor si a mucoaselor, precum si ingri"irea cavitatii bucale in deosebi in ca# de
gingivoragii si gust amar sunt necesare. 7aca are prote#a dentara mobile, o va curate cu o periuta
de dinti, iar in timpul noptii o va tine intr*un pahar cu apa. 0ngri"irea parului se va face prin
spalare cu sampon. 0n ca#ul in care bolnavul cu ciro#a hepatica este in coma hepatica, toaleta lui
va fi efectuata de asistenta medicala.
Efectuarea toaletei generale sip e regiuni a pacientului.
=oaleta bolnavului cu ciro#a hepatica face parte integrate din ingri"irile de ba#a constand in
mentinerea tegumentelor si mucoaselor in stare decuratenie perfecta, pentru prevenirea aparitiei
le#iunilor cutanate.
=oaleta bolnavului cu ciro#a hepatica va fi efectuata pe regiuni, sau daca starea bolnavului
permite, se va efectua baia generala. 0naintea efectuarii toaletei, se verifica temperature camerei,
pentru a evita racirea bolnavului, evitandu*se curenti de aer prin inchiderea cu un paravan, iar
materialele necesare pentru efectuarea toaletei se pregatesc in apropierea bolnavului.
=oaleta pe regiuni se va incepe cu fata, care se va sterge cu o carpa curate, apoi urmea#a ochii
care vor fi stersi cu o compresa sterila din unghiul extern spre cel intern, schimband compresa la
fiecare ochi. ?rmea#a gatul, urechile, car vor fi curatate cu cate un tampon separat fiecare,
membrele inferioare, organelle genital si regiunea perineala isistandu*se la pliuri, sub sani, in
spatiile interdigitale, la coate si axile. 5ceste regiuni se usuca si se va face frectie cu colutie care
stimulea#a revasculari#atia regiunilor, stiut fiind faptul ca bolnavul cu ciro#a hepatica este un
bolnav cronic care isi petrece ma"oritatea timpului in pat, prevenindu*se astfel aparitia escarelor.
!a bolnavul aflat in coma hepatica, se efectuea#a #olnic toaleta cavitatii bucale, prin
introducerea departatorului de maxilar. 0n ca#ul in care ochii au ramas intredeschisi, pentru
prevenirea uscarii corneei, se aplica tampoane sterile imbibate in ser fi#iologic. 0n ca#ul
administrarii oxigenului la bolnavul comatos, se efectuea#a si toaleta na#ala pentru asigurarea
perneabili#arii cailor respiratorii. 0n ca#ul in care bolnavul pre#inta sonda na#ala, aceasta se
de#lipeste, se retrage (*9 cm, se curate tubul cu un tampon steril, ume#it cu apa oxigenata, se
aspira secretiile na#ale si se reintroduce sonda na#ala, fixandu*se cu ben#i de romplast.
14
(bser'area pozitiei pacientului in pat
0n functie de starea generala si afectiunea sa, po#itia bolnavului poate fi: active, pasiva sau
fortata. 0n ca#ul bolnavului cu ciro#a hepatica, vorbim de o po#itie active, caracteristica
bolnavului in stare buna. 7aca bolnavul este in coma hepatica, 0 se va schimba po#itia periodic,
din decubit dorsal in decubit lateral drept, apoi decubit lateral stang, apoi se revine la decubit
dorsal pentru a preveni escarele.
)rmarirea faciesului.
Expresia fetei bolnavului poate trada anumite stari ca: durere, oboseala, spaima, agitatie,
depresie, anxietate, bucurie. Fata bolnavului cu ciro#a hepatica, pre#inta paliditate, icter
con"unctival si facial. Fata poate fi congestionala cu ochii sclipitori care tradea#a o oboseala sau
o astenie grava.
Sc#imbarea pozitiei si mobilizarea pacientului.
'olnavul cu ciro#a hepatica a carei stare generala se complica prin aparitia edenelor la nivelul
membrelor inferioare, ascitei, encefalopatiei portale si chiar comei hepatice, se efctuea#a
schimbarea po#itiei in pat la interval de -*8 ore. Pentru intoarcerea bolnavului din decubit dorsal
in decubit lateral, asistenta se asea#a la marginea patului sprea partea care va fi intors bolnavul.
0ndoaie bratul bolnavului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asea#a membrul inferior
din partea opusa peste celalalt. 5sistenta se asea#a cu fata, in dreptul toracelui bolnavului, avand
piciorul dinspre capataiul patului ase#at mai inaintea celuilalt si isi flectea#a usor genunchii. Se
apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa si cu cealalta prinde soldul bolnavului
rotindul.
15
'olnavul este mentinut in aceasta noua po#itie prin aplicarea unei paturi rulate la spate.
4obili#area bolnavului cu ciro#a hepatica se efectuea#a in scopul prevenirii complicatiilor care
pot aparea din cau#a imobili#arii indelungate si pentru recastigarea independetei. 4obili#area se
face progresiv, in functie de starea generala a bolnavului, la inceput cu miscari passive si active
ale capului, degetelor, incheieturilor si membrelor inferioare, crescand progresiv miscarile. 0n
timpul mobili#arii, bolnavul va fi invatat sa asocie#e miscarile respiratorii sau efectuarea
masa"ului.
Captarea eliminarilor
'olnavului cu ciro#a hepatica i se recoltea#a eliminarile in scopul observarii caracterelor
fi#iologice si patologice, in vederea stabilirii diagnosticului.
Diureza este procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de -. de ore.
5sistenta va urmarii tulburarile de emisie urinara, cantitatea de urina emisa in -. de ore si
cantitatea urinei eliminate.
0n ciro#a hepatica, tulburarile urinare se manifesta prin :
* opsiurie consta in eliminarea intar#iata a lichidelor ingerate. 0n stare normal,
lichidele ingerate se elimina destul de rapid, in circa . ore dupa ingurgitatie, in
timp ce un cirotic elimina cea mai mare parte din apa ingerata noaptea.
* 5ni#uria consta in neregularitatea ritmului diure#ei care devine anarhaic de la o #i
la alta si constituie un semn frecvent in cursul ciro#ei portale.
* 0#uria este inversul ani#uriei, adica diure#a foarte mica, dar fixa, constanta fara
variatii #ilnice, se intalneste in fa#ele mai avansate ale bolii.
* disuria urinarea dureroasa
Cantitatea de urina scade de la valorile normale 3)))*3.))ml,-. ore la femei si 3-))*3+))
ml , -. ore la sub 9))*.))ml,-. ore. 0n urina sunt pre#ente urobilinogenul si bilirubina care au
valori crescute, uneori se depistea#a si pre#enta de albumina. 7aca bolnavul cu ciro#a hepatica
16
pre#inta icter, culoarea urinei va fi bruna inchisa si spumoasa, asistenta va masura cantitatea neta
de lichide eliminate #ilnic si va nota valorile obtinute in foaia de temperature.
Scaunul * urmarirea tran#itului intestinal si observarea scaunelor au o importanta deosebita
pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei bolnavilor, tubului digestiv si glandelor
anexe. 0n ciro#a hepatica, bolnavul pre#inta 8*. scaune pe #i de consistent sca#uta si apoasa. 0n
mod normal scaunul are culoare bruna, dar in ciro#a hepatica isi schimba culoarea si devine
galben cu un miros ranced, foarte patrun#ator, in ca#ul in care se gasesc in scaun grasimi
nedigerate, acest fenomen se numeste steotore#a. 5sistenta medicala va urmarii cantitatea si
calitatea scaunelor si va nota valoarea in foaia de temperatura.
+arsaturile bolnavul cu ciro#a hepatica nu pre#inta varsaturi, dar in ca#ul ruperii varicelor
esofagiene, bolnavul va avea varsaturi cu sange, numita hemateme#a care repre#inta o hemoragie
digestiva superioara. Sangele poate fi rosu curat cu cheaguri sau negrricios, cu aspect de #at de
cafea atunci cand sangerarea s*a produs cu cateva ore inainte si sangele a inceput sa fie digerat in
stomac. 5sistenta medicala va nota in foaia de tratament aparitia varsaturilor, cantitatea si
calitatea acestora:
* varsaturile alimentare cu cerneala albastra si un cerc
* varsaturile biloase cu culoare verde
* varsaturile cu continut sangviolent culoare rosie
17
2.4. Supra'eg#erea functiilor 'itale si 'egetati'e
ensiunea arteriala repre#inta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali, valoarea tensiunii fiind determinate de forta, contractie a inimii mai mari in sistola si
mai mica in diastole.
/alori normale:
* -)*-( de ani =a max: 3-)* 3.) mm $g
*=a min: @)*A) mm $g
* peste () de ani: * =a max : 3.) mm $g
* =a min : A) mm $g
18
=ensiunea arteriala se notea#a in foaia de temperatura cifric cu culoare rosie si se socoteste
pentru fiecare linie ori#ontalaafoii de temperatura . =ensiunea arteriala nu pre#inta modificari in
ciro#a hepatica.
Pulsul repre#inta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan osos si este
conform cu sistola ventriculara. Pulsul este marit sau sca#ut, in ciro#a hepatica oscilea#a.
/alori normale:
* adult : 9)*+) p, minut
* peste 9) de ani: +)*A) p, minut
5sistenta medicala va masura #ilnic pulsul dimineata si seara, si va nota in foaia de temperatura
cu pix rosu. Fiecare linie ori#ontala a foii de temperatura repre#inta . pulsatii pe minut. Se
urmareste ritmicitatea, frecventa si amplitudinea pulsului.
,espiratia * repre#inta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul incon"urator
necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon re#ultat din
arderile celulare.
/alori normale:
* femei 3+ r, minut
* barbati 39 r, minut
!a bolnavul cu ciro#a hepatica, respiratia este mult ingreunata din cau#a pre#entei varicelor
esofagiene. Botarea grafica a valorilor in foaia de temperatura se face verde si pentru fiecare
linie ori#ontala a foii de temperatura se socotesc doua respiratii pe minut.
emperatura * repre#inta re#ultatul proceselor de oxidare din organism generatoare de
caldura, prin de#integrarea alimentelor energetice.
/alori normale: 89 8@ C C.
19
Se notea#a cu culoare albastra si pentru fiecare divi#iune a foii de temperatura se socotesc doua
subdivi#iuni de grad. /aloarea obtinuta se uneste cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
termice. Cresterea temperaturii indica aparitia necro#ei si a inflamatiei hepatice. 5sistenta mai
supraveghea#a icterul si greutatea corporala a bolnavului.
$scita * repre#inta o situatie frecventa in evolutia ciro#ei hepatice. Se datorea#a
hipoalbuminemiei, hipertensiuni portale si sta#ei limfatice. 7iagnosticul de ascita se suspectea#a
clinic, dar se confirma ecografic. Ecografia permite si aprecierea semicantitativa a volumului de
ascita.
2.5. $limentatia bolna'ului
0n functie de starea generala a bolnavului cu ciro#a hepatica, alimentatia poate fi activa,
pasiva sau artificiala. 'olnavul cu ciro#a hepatica a carui stare generala este buna, se va alimenta
activ, servind masa in sala de mese alaturi de ceilalti bolnavi. 5sistenta din sala de mese va avea
gri"a sa cree#e un antura" estetic, prin ase#area fetelor de masa curate, ase#area tacamurilor, a
servetelelor si a regimului alimentar, supraveghind alimentatia. 'olnavul imobili#at la pat din
cau#a complicatilor, ca hemateme#a, epistaxis, in primele ore i se va oferi apa rece cu lingurita,
in a doua #i supe de legume strecurate, urmarind ca dupa #iua 8 sa se reia progresiv alimentatia.
!a bolnavul aflat in coma hepatica, alimentatia se efectuea#a artificial, fie prin sonda gastrica,
fie parenteral. 7ieta bolnavului cu ciro#a hepatica trebuie sa asigure un regim alimentar complet
si bogat in vitamine. Proteinele vor fi date in proportie de 3,( gr,&g corp,#i, aportul fiind sca#ut
20
in ca#ul encefalopatiei portale. Dlucidele se recomanda in cantitate de .))g,#i, lipidele vor fi
limitate la 9)*+) g,#i, fiind preferate cele de origine vegetala. 0n ca#ul ciro#elor biliare, pot creste
pana la 3-) g,#i sub forma de ulei.7ieta bolnavului cu ciro#a hepatica va tine seama si de
tulburarile digestive ce insotesc boala, fiind adoptata fiecarui ca# in parte. 5stfel ca in
emacromoto#a, regimul alimentar va tine seama de diabetul coexistent, in ca#urile cu ascita se va
reduce aportul de lichide, iar regimul va fi hiposodat.
0n ciro#a hepatica compensata, alimentatia bolnavului este cat se poate de completa cantitativ
si calitativ, alcatuita sub forma accesibila ficatului bolnav, cuprin#and lapte, iaurt, bran#a de
vaca, albus de ou, omleta dietetica, sufleuri, piureuri, supe de legume, fructe sub forma de sucuri,
fainoase cu lapte, carne slaba, peste slab, sosuri dietetice, paine pra"ita.
0n ciro#a hepatica compensata se vor limita proteinele, pe masura ce starea bolnavului se
ameliorea#a, se admit si grasimile vegetale si untul. Se inter#ic bauturile alcoolice, pra"elile,
condimentele, afumaturile, bran#eturile fermentate. 0n modul de preparare culinara, se vor
inter#ice pra"elile, sosurile cu rantasuri, condimentarile iritante, repaus fi#ic si psihic.
2.- $dministrarea medicamentelor si #idratarea organ ismului
4edicamentele sunt substante transformate prin operatii farmaceutice intr*o forma de
administrare (comprimante, fiole, folosite pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
%eguli de administrare a medicamentelor:
* respectarea medicamentelor prescrise
* verificarea calitatii medicamentelor
* respectarea caii de administrare
* respectarea orarului de administrare
21
* respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor: tabletele, capsulele,
solutii, picaturi, in"ectii, ovule vaginale, supo#itoare:
* anuntarea imediata a medicului in ca#ul administrarii gresite a medicamentelor
* administrarea imediata a medicamentelor descrise
0n ciro#a hepatica se administrea#a urmatoarele:
$mpicilina: sunt capsule operculate, continand ampicilina -() mg sau flacoane continand
ampicilina sodica corespun#atoare la -() mg si ())mg, ampicilina sub frma de pulbere pentru
prepararea de solutii in"ectabile, se administrea#a oral, obisnuit 3,(*. g,#i, se ia cu E deora
inainte de mese, in infectiile grave pana la +*3- g,#i intramuscular profund sau in perfu#ie
intravenos lenta.
etraciclina" sunt dra"euri continand tetraciclina -() mg sau 3-( mg,capsule operculate, se
administrea#a 3*- g , #i, in functie de gravitatea infectiei.5ntibioticile pot avea efecte adverse:
prurit, urticarie, febra, soc anafilactic.
+itamina .1" continand o fiola a 3 ml solutie apoasa in"ectabila, contine tiamina 3) mg si
fiole a - ml solutie apoasa, se administrea#a 8*. comprimante pe #i, subcutanat sau intramuscular
3) mg #ilnic.
+itamina .2: fiole a 3 ml solutie apoasa in"ectabila continand cianocobalamina () mg sau
3)) mg, se administrea#a intravenos in anemia permicioasa 3))*3)))mg #ilnic - saptamani apoi
odata pe luna.
+itamina C : sunt comprimante continand acid ascorbic -)) mg si fiole a ( ml solutie
apoasa in"ectabila, se administrea#a intramuscular sau intravenos ())*3)))mg,#i.
+itamina E : sunt capsule gelatinoase, continand a* tocaferol acetat 3)) mg sau fiole a 3 ml
solutie uleioasa in"ectabila a*tocaferol acetat 8) mg sau 8)) mg, se administrea#a oral A)*8))
mg, #i sau intramuscular 8)*8)) mg,#i.
22
/efri0" comprimante continand hidroclorotia#ida -( mg, se administrea#a ca diuretic
initial 3*- comprimante de 3,- ore pe #i, apoi intermitent o data la doua #ile sau 8*( #ile pe
saptamana.
1urasemid" fiole a - ml solutie apoasa in"ectabila, continand furasemid -) ml, se
administrea#a intravenos lent sau intramuscular .)*+)mg.
Spinoronolactona" sunt dra"euri continand spironolactona micromi#ata -( mg, se
administrea#a oral -() mg, 3g,#i intramuscula sau intravenos lent 3)) mg, 3g,#i in curs de 3(*-)
#ile.
$spatofort" se administrea#a 3) ml, - fiole,#i intravenos trofic hepatic, detoxifiant al
amoniacului indicat in hepatita cronica, alcoolism, precoma hepatica.
Silimarina " @) mg, de 8x 3,#i, este trofic si protextor, hepatic, indicata in hepatita acuta si
cronica, etilica, covalescenta si sechelele de hepatita virotica. Pot aparea reactii adverse ca
epigastralgii, diaree, reactii alergice.
Controloc" se adminsitrea#a 3*- comprimante pe #i.
2emisuscinat de #idrocortizon" fiola a ( ml solutie continand hidrocorti#on hemisuscinat
-( mg di#olvat intrun ml glicerinformal, se administrea#a intravenos in in"ectie lenta sau perfu#ie
3))mg*3g hidrocorti#on.
Clorura de calciu " fiole a 3) ml solutie apoasa in"ectabila, continand clorura de calciu
3g, se administrea#a strict intravenos (*3) ml lent, o data sau de - ori pe #i.
Ciprinol" se administrea#a 3)) ml -x3f,#i antibiotic indicat in septicimii, boli
hepatobiliare.
23
2.3.,ecoltarea produselor patologice si biologice
5sistenta efectuea#a recoltari de sange, urina, materii fecale, sucuri digestive, si le trimite la
laborator pentru efectuarea probelor functionale ale ficatului. Examenele de laborator constituie
un a"utor pretios, de multe ori necesar pentru stabilirea diagnosticului, instituirii si urmaririi
evolutiei bolii.
,ecoltarea sangelui"
Se recoltea#a sange pentru:
a hemograma* se recoltea#a - ml de sange prin punctie venoasa, pe cristale de E7=5 si se
omogeni#ea#a.
/alori normale:
* hematii : .,(*(,( milioane,mm
8
bolnavul

cu ciro#a hepatica, hematiile sunt in
numar de 8,+ milioane , mm
8
24
* leucocitele .)))*+))),mm
8
bolnavului cu ciro#a hepatica, leucocitele sunt mai
mari A()) mm
8
* trombocitele 3())))*.))))) ,mm
8
b /S$: se recoltea#a 3,9 ml sange prin punctie venoasa pe ),. citrat de sodiu
8,+<
/alori normale: (*3) la 3 ora, 3)*-) la - ore.
c =este de coagulare: se recoltea#a .,( ml sange in ciro#a hepatica, prin punctie venoasa pe
),( ml oxidat de sodiu
d Dlicemia : se recoltea#a - ml sange prin punctie venoasa pe . mg florura de sodiu,
heparina sau fara anticouagulant.
e =ransamina#e: transamina#a glulamico*piruvica( =DP si transamina#a glitamico oxalica
(=D>, se recoltea#a ( ml sange prin punctie venoasa.
/alori normale:
* =DP: .*38 ?.0
* =D>*(*3@ ?.0
* 5!7>FE!E: 3*- ?.S.!
* C>!0BES=E%5F5 : 8*+ ?,ml
f Proteinograma: se recoltea#a (*9 ml sange, prin punctie venoasa.
/alori normale:
* proteine totale @*+ g <
* albumine 8,+ .,9 g <
* globuline -,+ g <
25
* raportul 5,D, G 3
g 0munolectrofore#a: se recoltea#a (*9 ml sange prin punctie venoasa.
/alori normale:
* 0g D: 3-)) microgr ,3)) ml
* 0g 5: 3.)*.-) microgr,3)) ml
* 0g 4: (*3() microgr , 3)) ml
h Sideremia: se recoltea#a 3) ml sange direct in eprubeta cu ac de platina, fara seringa, in
sticla diferita, prin punctie venoasa.
/alori normale: A)*3.) microgr<
i Colesterolul: se recoltea#a -*. ml sange, prin punctie venoasa
/alori normale: 3()*-() mgr<
" =rigliceridele: se recoltea#a -*. ml sange prin punctie venoasa.
/alori normale: () mgr <
& !ipidograma: se recoltea#a -*. ml sange, prin punctie venoasa.
/alori normale:
* 5lfa lipoproteine 3A*..<
* 'eta lipoproteine 8A*9) <
l 'ilirubinemia: se recoltea#a - ml sange, prin punctie venoasa
/alori normale:
* 'ilirubina totala: ),. 3 mg <
* 'ilirubina directa: )*),- mg <
26
* 'ilirubina indirecta: ),-*),+ mg<
m =este de disproteinemie: =imol: se recoltea#a ( ml sange prin punctie venoasa
/alori normale: )*( ?.4c !agen
n Examenul materiilor fecale: Pentru aprecierea functiei biliare a ficatului, se examinea#a
continutul fecalelor, in pigmentii biliari. 0n conditii normale, fecalele contin numai
sterconbilinoogeni, produsi ai bilirubinei.
4ateriale necesare: tava medicala, plosca sterila, tampoane sterile montate pe portampon si
introduse in eprubete sterile purgative, eprubete cu medii de cultura, materiale pentru toaleta
perineala, musama, ale#a, lampa cu spirt, paravan.5sistenta pregateste fi#ic si psihic bolnavul si
pregateste materialele necesare si executa tehnica. Probele luate sunt trimise la laborator, pentru
examinare.
o Examenul urinii:
4ateriale necesare: urinar sau plosca, musama, ale#a, eprubete sterile, lampa de spirt.
7eterminarea urobilinogenului (?'D se face prin metoda Erlich, din urina rece. Se toarna ( ml
urina in doua eprubete, intr*una din ele picurandu*se reactiv Erlich. 7aca apare o culoare rosie,
?'D*ul este crescut.
Dradu& de po#ivitate este in functie de intensitatea culorii:
* %o# spre rosu slab po#itiv H
* %osu intens crescut HH
* %osu intens foarte intens HHH
27
2.4. Pregatirea pacientului si efectuarea te#nicilor speciale impuse de afectiune.
5sistenta medicala pregateste bolnavul cu ciro#a hepatica si materiale necesare pentru
urmatoarele investigatii:laporoscopie, scintigrafie hepatica, ecografie abdominala, punctie
biopsica a ficatului, paracente#a, reactia %ivalta.
Paracenteza"
Punctia abdominala sau paracente#a consta in traversarea peretului abdominal cu a"utorul uni
trocar, in diferite scopuri. 0n cavitatea peritoneala se poate acumula lichidul (ascita care poate
avea drept cau#a: obstacole in circulatie portala, ceea ce determina hipertensiune in ramurile
venei porte( in ciro#a hepatica, insuficienta cardiaca, tumorile peritoneala, sau inflamatia
( peritonita tuberculoasa.
Se efectuea#a in scopul:
* explorator: punerea in evidenta a pre#entei lichidului peritoneal, recoltarea
lichidului si examinarea sa in laborator pentru stabilirea naturii sale.
28
* terapeutic: evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive, pentru
efectuarea diali#ei peritoneale.
!ocul punctiei:
* pe linia 4onroe %ichter, in fosa iliaca stanga, la punctul de unire a 3,8 medii cu
cea mi"locie a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero*superioara stanga.
* pe linia ombilico*pubiana, la mi"locul ei.
Pregatirea punctiei:
* materiale de protectie a patului: musama, ale#a
* solutii pentru de#infectia tegumentelor: betadina, tinctura de iod
* instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 8*. mm, cu un
mandarin ascutit si unul bombat de re#erva, seringi sterile (*-) ml, ace sterile de
unica folosinta de (*9 mm, bisturiu, pense, manusi sterile, casoleta cu tampoane si
comprese sterile, camp chirurgical, tuburi prelungitoare.
* recipiente pentru recoltarea si colectarea lichidului: eprubete, cilindru gradat,
galeata gradata de 3) l
* materiale pentru ingri"irea locului punctiei: cearsaf impaturit in lungine, romplast
* substante medicamentoase: aneste#ice locale, tonice*cardiace
* paravan, tavita renala
=oate instrumentele si materialele se pregatesc pe o masuta acoperita cu un camp steril si se
apropie de patul bolnavului.
Pregatirea bolna'ului"
* psihic: se informea#a asupra necesitatii punctiei, i se asigura protectie si intimitate
29
* fi#ic: bolnavul este rugat sa urine#e inainte de punctie, se de#braca regiunea
abdominala, se asea#a bolnavul in po#itie decubit dorsal in pat, peste cearsaful
impaturit in lung, cu piciorul stang la marginea patului si trunchiul usor ridicat.
Efectuarea te#nicii"
* se face de catre medic a"utat de una*doua asistente
* se derulea#a in salon sau sala de tratament
* una din asistente pregateste bolnavul in po#itie corespun#atoare, iar cealalalta
de#infectea#a locul punctiei
* serveste seringa incarcata cu aneste#ic medicului, care efectuea#a aneste#ia locala,
prote"ea#a locul punctiei cu un camp steril
* medicul efectuea#a inci#ia, sau direct punctia, cu trocarul si recoltea#a in eprubete
lichidul de ascita, apoi este servit cu tuburile prelungite
* se supraveghea#a scurgerea lichidului in vasul colector
* daca se intrerupe scurgerea lichidului, asistenta va schimba po#itia bolnavului
* medicul retrage trocarul, iar la locul punctiei se face o cuta a pielii si se aplica
pansament uscat compresiv, iar apoi se sterge in "urul abdomenului, fixandu*se cu
ace de siguranta.
Ingri%irea ulterioara a pacientului"
* se asea#a comod in pat, astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului si scurgerea lichidului in continuare
* se asigura o temperatura optima in incapere si liniste
* dupa 9 ore se indepartea#a cearsaful strans in "urul abdomenului
* se masoara circumferinta abdominala si se notea#a
* se suplineste bolnavul pentru satisfacerea nevoilor sale
30
* se monitori#ea#a pulsul, =5, se notea#a valorile inregistrate in primele -. de ore
* pansamentul se schimba, respectand masurile de asepsie
Pregatirea produsului pentru e0aminare"
* examenul macroscopic consta in masurarea cantitatii de lichid evacuat, aprecierea
aspectului lui, determinarea densitatii
* pentru examenul citoloic, bacteriologic, biochimic, eprubetele etichetate se trimit
la laborator impreuna cu biletul de trimitere
,eactia ,i'alta:
Consta in examinarea biochimica a lichidului extras din cavitatea peritoneala. 0ntr*un pahar
conic se pun () ml apa distilata si o picatura de acid acetic glacial, se adauga 3*- picaturi din
lichidul de cercetat.
%eactia este po#itiva daca picatura de lichid se transforma intr*un nor, ca un fum de
tigara.%eactia este negativa cand picatura de lichid cade in pahar fara sa produca modificari
(natura lichidului este transudat, avand drept cau#a tulburari circulatorii.
31

5aroscopia
Consta in explorarea cavitatii peritoneale, destinsa in prealabil prin pneumoperitoneu
(introducerea de aer in cavitatea peritoneala, cu a"utorul unui aparat numit laroscop. Se
reali#ea#a examinarea directa, prin inspectia suprafetei ficatului, splinei, colecistului, cailor
biliare extra hepatice, tubului digestiv, peretilor abdominali, diafragmului. Este utila mai ales in
neoplasme si hepatomegaliile cu icter.
Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare"
* casoleta cu campuri sterile, manusi sterile de unica folosinta
* fenolurbitat, 4eprobanat, 5tropina
* ben#ina iodata sau tinctura de iod
* aparat de insuflat aerul, ac /eress, sistem de aspiratie, 8*. seringi de -*3) ml
sterile, de unica folosinta
* bisturiu steril, pense hemostatice sterile, fire de catgut sau agrafe
* laroscop cu toate anexele lui sterile
32
* substante analeptice si cardiotonice pentru tratamentul eventualelor accidente,
antibiotice, solutie i#otonica de clorura de sodiu sterila
* tavita renala
Pregatirea fizica a bolna'ului"
0n #iua precedenta a examenului, bolnavului i se administrea#a un regim hidric. 0n seara
precedenta si in dimineata #ilei examenului i se efectuea#a clina evacuatoare. Cu o "umatate de
ora inainte de interventie, se poate administra bolnavului o fiola de Fenobarbital sau .)) g
4eprobamat si ),( mg 5tropina. Se rade suprafata paroasa a abdomenului si se spala
tegumentele cu tinctura de iod. Se transporta bolnavul in sala de exameninare, se a"uta sa se
de#brace si sa urce pe masa de examen.
Ingri%irea pacientului dupa te#nica"
* se imbraca bolnavul si se transporta in salon, a"utandu*l sa se instale#e in pat
* se supraveghea#a atent, timp de - ore nu va manca nimic, iar in #iua respectiva va
consuma doar lichide
* se aplica punga de gheata la nivelul ficatului
* in #iua urmatoare i se efectuea#a un examen radioscopic abdominal
* daca tran#itul instestinal se opreste, se efectuea#a o clisma evacuatoare
* in a ( a #i de investigatie se indepartea#a firele de sutura sau agrafele
33
Ecografia abdominala"
Este o metoda moderna care permite obtinerea de imagini ultrasonice care sunt citite
pentru diagnostic.
34
Punctia biopsica a ficatului.
Prin punctia biopsica se intelege introducerea unui ac de punctie intr*un organ parenchimatos
pentru recoltarea unui fragment de tesut.
Scopul punctiei biopsice este de a supune fragmentul de tesut extras, unui examen
histopatologic, pentru stabilirea diagnosticului. Punctia hepatica se practica pentru diferentierea
hepatitelor epidemice prelungite de hepatitele cronice si acestea la randul lor de ciro#ele
hepatice.
!ocul punctiei:
*fata anterioara sau laterala a ficatului pe linia mediana imediat sub rebordul costal
sau in plina matitate
*de*a lungul liniei axilare posterioare, in spatiul 0I sau I intercostal drept ( daca
ficatul se mareste in limite normale sau sub aceste limite
Pregatira materialelor si intrumentelor"
* de protectie: musama, ale#a
* pentru de#infectarea pielii: tinctura de iod, betadina
*instrumente si materiale sterile: -*8 ace /im*Silverman, 4enghin, - seringi de -) ml, ace lungi
de 3) cm, manusi sterile, trocar,
35
*Bovocaina sau Iilina pentru aneste#ie locala.
*medicamente: cardiotonice, analeptice si hemostatice in fiole pentru eventualele accidente,
sange io#%h
*alte materiale: lamele de microscop, hartie de filtru, vas cu () ml ser fi#iologic, tavita renala
Pregatirea psi#ica si fizica a bolna'ului"
Pregatirea psihica: se informea#a bolnavul asupra necesitatii punctiei, in po#itia in care va sta,
se asigura ca durerea este inlaturata prin aneste#ie, se instruieste cum sa se comporte in timpul
punctiei.
Pregatirea fi#ica: se controlea#a cu catave #ile inainte timpul de sangerare, timpul de
coagulare, timpul de protombrina, numarul trombocitelor, se administrea#a cu doau #ile inaintea
punctiei, medicatie coagulanta tonicocapilara care se continua si dupa punctie 3*- #ile, bolnavul
se asea#a in decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat sau decubit lateral stang, cu mana dreapta
sub cap.
Efectuarea te#nicii"
*este facuta de medic, a"utat de doua asistente si se desfasoara in sala de tratament
*medicul impreuna cu asistentele se spala pe maini, se de#infectea#a si imbraca manusile sterile
*una din asistente asea#a bolnavul in po#itie corespun#atoare locului punctiei
*cealalata asistenta pregateste locul punctiei, de#infectea#a cu betadina
*medicul alege locul punctiei si face aneste#ia locala, apoi prote"ea#a locul punctiei cu campul
steril
*asistenta serveste medicului acul de punctie, iar acesta executa punctia, se ofera seringa pentru
aspiratie
*bolnavul se supraveghea#a in permanenta pentru a sta in inspiratie profunda, urmarind pulsul,
respiratia, culoarea fetei,
*medicul indepartea#a acul prin aspiratie
*asistenta badi"onea#a locul punctiei cu tinctura de iod si aplica pansament uscat, compresiv,
fixat cu ben#i de romplast.
Ingri%irea ulterioara a bolna'ului"
* bolnavul ramane la pat -.*.+ ore, in decubit lateral drept
36
* se supraveghea#a pulsul, =5, pansamentul timp de -. de ore
* se administrea#a calmante ale tusei daca este ca#ul
Pregatirea fragmentelor e0trase pentru trimiterea la laborator"
Fragmentele de tesuturi se indepartea#a din ac prin insuflare de aer cu seringa si sunt
pregatite de medic sub forma de amprente pe lamela de sticla sau sub forma de frotiuri, impreuna
cu biletul de trimitere sunt trimise la laborator de anatomie patologica.
E0plorari functionale cu semnificatie etio!patologica"
Cercetarile recente, indeosebi cu caracter imunologic au adus la elaborarea unor teste care
explorea#a factorii presupusi etiologici sau mecanisme patologice in bolile hepatice. Pentru
aceasta se pot face urmatoarele determinari:
* 5g $bs (antiagentul 5ustralia pre#ent in sangele bolnavilor cu hepatita virala '
* 5c $bs (anticorpul anti 5g*$bs aparitia anticorpilor are o semnificatie favorabila
pentru evolutia procesului hepatic
* 5lfa si foto*proteina sunt pre#ente in procent de @)< la bolnavii cu cancer primitiv
hepatic.
37
2.6.Educatia pentru sanatate.
?na dintre interventiile delegate si automate ale asistentei medicale, conform fisei postului,
este educatia pentru sanatate. Ciro#a hepatica este o boala in care educatia pentru sanatate are un
rol important atat pentru bolnav cat si pentru familia acestuia.
%espectarea tratamentului medicamentos, a regimului alimentar, au rol important in evolutia
ciro#ei hepatice. 5limentatia trebuie fractionata in do#e mici si dese, (*9 ori pe #i, regimul fiind
hiposodat. 5tat bolnavul cat si familia vor fi informati despre alimentele permise si inter#ise,
precum si modul de preparare a alimentelor. 5lcoolul si condimentele sunt total inter#ise,
deoarece distrug celulele hepatice.
=ratamentul medicamentos trebuie respectat cu rigurio#itate pentru prevenirea
complicatiilor. Este foarte important ca bolnavul sa efectue#e controale periodice pentru a
observa evolutia bolii, daca boala stagnea#a sau s*a complicat.
38
2.17. E0ternarea pacientului.
4edicul decide externarea bolnavului, asistenta medicala va fixa impreuna cu bolnavul ora
plecarii, pentru asigurarea alimentatiei pana in ultimul meoment. Cu 3*- #ile inante de externare,
va anunta familia asupra datei parasirii spitalului. 5profundea#a cu bolnavul indicatiile primite
de la medic si cuprinse in biletul de externare. /a lamuri prescriptiile regimului deitetic,
insistand asupra variabilitatii posibile si asupra modului de preparare culinara. /a verifica in
continuare daca bolnavul si*a insusit in mod corespun#ator tehniciile necesare pentru continuarea
tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data preci#ata de medic sa se pre#inte la
control. 0nainte de a*si lua la revedere, asistenta verifica daca bolnavul are biletul de externare si
reteta prescrisa pentru tratamentul post*spitalicesc.
39
40