Sunteți pe pagina 1din 5

Metoda biografica

Metoda biografic
Se bazeaz pe reconstituirea istoriei subiectului n vederea desprinderii acelor situaii,
mprejurri i evenimente care puteau avea un efect de maxim importan asupra devenirii i
strii lui actuale. Metoda este folosit cu precdere n psihologia personalitii.
ceasta metoda vizeaza str!ngerea c!t mai multor informatii despre principalele
evenimente parcurse de individ n existenta sa, despre relatiile prezente ntre ele ca
si despre semnificatia lor n vederea cunoasterii istoriei personale a fiecarui
individ, at!t de necesara n stabilirea profilului personalitatii sale. "ste prin
excelenta evenimentiala, concentr!ndu#se asupra succesiunii diferitelor evenimente
din viata individului, a relatiilor dintre evenimentele cauza si evenimentele efect,
dintre evenimentele scop si evenimentele mijloc. $ariantele mai noi ale metodei
biografice#cunoscute sub denumirea de cauzometrie si cauzograma si propun
tocmai surprinderea relatiilor dintre aceste tipuri de evenimente.Metoda biografica
este mai putin folosita de psihologia scolara datorita faptului ca cei investigati#
elevii nu au nca o biografie ampla care ar putea furniza cercetatorului date
semnificative. %mportanta ei creste n investigarea adolescentilor si tinerilor,
deoarece ei au o biografie mai ampla. &ustificarea teoretico#stiintifica a metodei
este data de teza potrivit careia personalitatea copilului, constiinta si
comportamentul sau se formeaza ca urmare a factorilor si evenimentelor care
actioneaza asupra sa. 'iferite evenimente neasteptate, ncarcate emotional,
frustrante sau stresante (divortul parintilor, moartea unuia dintre parinti, boli,
accidente, schimbari de domiciliu, mprejurarea de a fi copil unic sau de a trai ntr#
o familie cu mai multi copii, ncadrarea ntr#o casa de copii, etc.), lasa urme asupra
personalitatii copilului.*el mai adeseori biografia ia fie forma jurnalelor de
nsemnari fie forma anamnezei#o discutie ampla purtata de psiholog cu copilul sau
cu parintii acestuia focalizata pe depistarea unor situatii sau factori patogeni
(somatici sau psihici).
+. Metoda biografica
Metoda biografica este denumita si anamneza dupa termenul folosit in medicina, unde ea
desemneaza reconstituirea istoricului unei maladii. in psihologie, metoda biografica implica o
analiza a datelor privind trecutul unei persoane si a modului ei actual de existenta. cest studiu
al trecutului e foarte important, fiindca in primii ani ai vietii, indeosebi in familie, se pun bazele
caracterului, ale personalitatii. ici gasim cauzele primare ale comportamentului din perioada
matura, firul vietii psihice concrete, desfasurat de#a lungul anilor, ne dezvaluie motivele,
interesele, aspiratiile reale. poi, examinand modul concret de reactie al cuiva in conditiile vietii
obisnuite, ajungem la o imagine corecta asupra specificului sau, nedistorsionat de ambianta
artificiala a unui examen psihologic.
in cadrul investigatiei biografice putem disocia doua aspecte- culegerea datelor si interpretarea
lor. in adunarea datelor biografice, utilizam si procedee specifice altor metode, cel mai important
fiind convorbirea cu subiectul, convorbire pe teme biografice. 'ar convorbiri vom avea si cu
colegii, cu parintii, cu sefii persoanei in cauza. " nevoie si de observarea conditiilor in care
lucreaza si locuieste. Sunt insa si procedee specifice metodei biografice- analiza unor documente
(acte de stare civila, de stare materiala, fise medicale, matricola scolara, s.a.), cat si a unor
produse ale activitatii concrete (picturi, mulaje, caiete de teme, aeromodele etc). in unele lucrari,
acest ultim procedeu este considerat o metoda aparte (.metoda analizei produselor activitatii/),
ceea ce nu ni se pare a se justifica, importanta fiind interpretarea lor #caracteristica a metodei
biografice.
intr#adevar, aspectul esential si cel mai dificil al metodei biografice este efortul de interpretare. in
cazul tuturor metodelor, interpretarea este necesara, dar numai in anamneza ea devine esentialul,
momentul caracteristic. S#ar putea spune ca metoda biografica este .o hermeneutica/ a
materialului oferit de existenta unei persoane. 'in pacate, acest demers specific este putin
elaborat stiintific. 0sihanaliza a acordat multa atentie trecutului unei persoane, dar punctul ei de
vedere este simplist si inchistat, totul reducandu#se la cateva conflicte cu substrat erotic. celeasi
fenomene au putut fi explicate de . dler ori *. 1ogers altfel decat le descifrase S. 2reud.
u mai acordat atentie biografiei 3. 'ilthe4 (5677#5855), iar mai recent, 9. llport. *el care a
creat insa un sistem complex de interpretare (in zilele noastre) este profesorul german :.
;homae. in cartea sa 'as %ndividuum unei seine 3elt (aparuta in 58<6), el face o analiza
minutioasa a resurselor oferite de biografie. 0e langa .analiza cursului vietii/ (adica povestirea
de catre subiect a vietii sale in intregime), el a reliefat si interesul unor .microunitati biografice/ -
de exemplu, relatarea felului in care cineva isi petrece o zi de munca, din momentul trezirii pana
la culcare. =oi am verificat acest mod de descriere a vietii si ni s#au parut deplin edificatoare trei
zile- una de munca, o zi de duminica si una din concediul de odihna. flam multe detalii
importante mai ales in ce priveste interesele, preocuparile persoanei. 'ar .povestirea vietii/
ramane necesara, intrucat exista evenimente care#si pun pecetea asupra mentalitatii individului.
%n lucrarea amintita, :. ;homae arata cum poate fi analizat materialul biografic, el evidentiind
posibilitatea utilizarii a >8 de categorii, >8 de puncte de vedere prm care putem privi trecutul
persoanei. 'in pacate, el n#a reusit sa demonstreze stabilitatea insusirilor reliefate, ele
schimbandu#si ponderea o data cu trecerea anilor, astfel incat trebuie sa fie studiate in continuare.
'eocamdata, interpretarea biografiilor urmareste sa precizeze o serie de situatii si relatii care
influenteaza mult formarea personalitatii, in special cristalizarea caracterului.
Mentionam, in primul rand, insemnatatea atmosferei din familie, dependenta de relatiile dintre
parinti. *and relatiile sunt proaste, cand ei se cearta mereu, se despart, iar se impaca, din nou
intra in conflict etc. copilul este puternic stresat, mereu in tensiune. *ercetarile arata ca, desi
divortul are o influenta negativa asupra copiilor, totusi convietuirea plina de ostilitate si conflicte
este si mai daunatoare. ? situatie foarte grava intalnim cand fiecare din parinti cauta sa#si atraga
de partea sa copilul, ponegrindu#5 pe celalalt.
2oarte importante sunt raporturile dintre parinti si copil. Se pot face, indeosebi, trei mari greseli.
a) 0arintii sunt prea severi, copilul se loveste la tot pasul de interdictii, mereu este certat, uneori
batut, i se prevede un viitor sumbru etc. in felul acesta, personalitatea tanarului este strivita, n#are
vointa si initiativa, este mereu anxios. 'oar in cazul unui sistem nervos foarte puternic asistam la
formarea unui spirit anarhic, revoltat impotriva parintilor si apoi impotriva oricarei autoritati. b)
doua greseala este opusa celei dintai- parintii isi rasfata peste masura odrasla, ii satisfac toate
capriciile, nu#5 deprind cu munca, cu respectul autoritatii etc. stfel, creste un adolescent care
cunoaste doar drepturi personale, nu si indatoriri. =u invata, nu munceste, dar pretinde mereu. 0e
langa insuccesele scolare si profesionale, unii ajung chiar delincventi, desi deseori provin din
familii foarte onorabile. c) treia eroare consta in inconsecventa educativa. stazi parintii au
incasat o prima, sunt veseli si atunci copilul poate face tot ce pofteste. *hiar daca sparge ceva-
."i nu#i nimic@ Se mai intampla@ /. 'ar peste cateva zile parintii sunt nervosi si copilul e obligat
sa stea neclintit la masa, sa invete, sa nu cracneasca ceasuri de#a randul. in asemenea familii
copiii sunt dezorientati, devin incapatanati, capriciosi, foarte dificili in raporturile lor sociale.
"fecte negative pot avea relatiile neechitabile dintre parinti si copii- unul este preferat, rasfatat,
protejat, iar altul este vinovat de toate micile .accidente/ survenite in timpul convietuirii si al
jocurilor, ocarat si pedepsit. Se dezvolta animozitati intre copii, apar para, minciuna, bataile intre
frati, uneori se deformeaza caractere, se urateste viziunea tinerilor despre om. Scriitorul american
&. SteinbecA, in romanul sau Ba est de "den descrie o asemenea inegalitate de tratament intre doi
frati, care a dus la o ura reciproca atat de intensa, incat erau sa se omoare. 'in pacate, asa ceva
nu este un simplu rod al unei imaginatii poetice, ci o trista posibilitate.
'esigur, mai sunt si alte aspecte nu lipsite de importanta, cum ar fi conditiile materiale si
culturale din familie. Cn efect negativ il poate avea si cercul (.banda/) de copii din cartier, cand
e dominata de tineri certati cu moravurile. 0readolescentii (copiii de 55#5D ani) pot fi foarte
puternic influentati.
;oate asemenea aspecte pot fi depistate atunci cand se face o cercetare biografica sustinuta. "le
ne pot clarifica multe din trasaturile de caracter ale persoanei pe care o studiem.
Metoda biografica (anamneza)
Entruc!t nu ntotdeauna utilizarea observatiei ne permite sa accedem la explicatii realiste ale
comportamentului elevului, de cele mai multe ori istoria acestuia ne poate confirma sau infirma
anumite ipoteze pe care le facem atunci c!nd interpretam datele observatiei. En acest sens se
nt!mpla sa recurgem la date suplimentare care pot completa tabloul observatiilor venind din
diferite surse- analiza unor documente (documente scolare, fise medicale etc.), analiza
produselor activitatii elevului (caiete de teme,compuneri, jurnale, scrisori, desene, produse
realizate n cadrul activitatilor practice etc.), analiza cursului vietii (prin povestirea de catre elev
a ntregii sale vieti), analiza unor microunitati biografice (descrierea activitatilor unei zile de
scoala, a unei zile libere sau a unei zile de vacanta). 0ot fi utile si datele pe care le obtinem de la
alte persoane care cunosc foarte bine elevul.
Metoda biografica presupune analiza sistematica a datelor privind trecutul unei persoane si a
modului ei actual de existenta. ceasta metoda nu trebuie redusa doar la culegerea de
informatii. si aceasta ntruc!t sursele mentionate mai sus pot da doar informatii partiale.
Specificul metodei biografice consta n modul de sistematizare si interpretare stiintifica a datelor.
'ar care sunt criteriile conform carora o interpretare a datelor este validaF 0sihologul 9ordon
llport ofera n acest sens c!teva teste sau criterii pe baza carora ne putem asigura de validitatea
interpretarilor date-
Conditii de validitate a interpretarilor-
5. sentimentul de certitudine subiectiva (o interpretare este valida daca cel care o propune este
convins de adevarul ei),
>. conformitatea cu faptele cunoscute ( o interpretare valida trebuie sa poata explica toate
datele cunoscute),
7. experimentarea mentala ( 9. llport ne propune sa ne imaginam viata unei persoane fara
prezenta unui eveniment pe care l consideram important. 'aca vom considera ca viata persoanei
n#ar fi suferit modificari importante n absenta acelui eveniment, atunci evenimentul respectiv nu
este important si orice interpretare care l include este gresita),
D. forta predictiva (o interpretare este valida daca poate fundamenta predictii cu privire la
evolutia viitoare a elevului),
+. acordul social (o interpretare este valida daca mai multi profesori ajung la aceeasi
explicatie),
<. coerenta interna (contradictiile logice ale unei interpretari ridica suspiciunea de
nevaliditate).
Metoda biografica este o metoda ce poate reprezenta o resursa foarte bogata n conditiile
respectarii conditiilor de obiectivitate a interpretarii datelor.

S-ar putea să vă placă și