OBEZITATEA LA COPIL

OBEZITATEA:

= O PROBLEMA GLOBALA
= PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA (PRINCIPALA A SECOLULUI 21),
CU EXPANSIUNE PANDEMICA GREU CONTROLABILA.



INTERES MULTIDISCIPLINAR PRIN RISCURILE ADIACENTE
COMORBIDE PE TERMEN SCURT SI TERMEN LUNG.


DEFINIIE:

= UNA DINTRE PRINCIPALELE TULBURRI DE NUTRIIE A
SUGARULUI, COPILULUI I ADOLESCENTULUI
CARACTERIZAT PRIN ACUMULAREA DE GRSIME N
ESUTUL ADIPOS SAU N ALTE ESUTURI I ORGANE, CA
REZULTAT AL DEZECHILIBRULUI BALANEI ENERGETICE.



COPIL 2 ANI :

G/T PERCENTILA 95 PT VARSTA


COPIL 2 ANI:

-SUPRAPONDERAL: IMC INTRE PERCENTILELE 85-95 SAU
IMC INTRE + 1DS SI + 2DS.

-OBEZ: IMC PERCENTILA 95 SAU PESTE + 2 DS.
SITUATIA OBEZITATII IN LUME
OMS: obezitatea a depasit ca prevalenta subnutritia!
INCIDENA =VARIABIL N DIFERITE ZONE GEOGRAFICE,
FIIND LEGAT DE:
-NIVELUL SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE;

-UNELE PARTICULARITI I OBICEIURI ALIMENTARE
DIETE HIPERCALORICE I HIPERLIPIDICE

-UNELE PARTICULARITI ALE MODULUI DE VIA ACTUAL:
INACTIVITATE FIZICA,
DEPLASRI CU MIJLOACE DE TRANSPORT N COMUN,
EXCES DE VIZIONARE A PROGRAMELOR DE TELEVIZIUNE:
PREVALENA =8% N CAZUL UNUI TIMP DE VIZIONARE MAI MIC DE
1 OR/ZI I 17% N CAZUL A PESTE 4 ORE DE VIZIONARE TV/ZI).




0
10
20
30
40
50
60
70
80
Preschool School-age Adolescent
RISCUL COPIILOR OBEZI DE A DEVENI
ADULTI OBEZI
ISTORIA NATURAL A OBEZITII RELEV FAPTUL C 1DIN 3 COPII
OBEZI VA DEVENI ADULT OBEZ.

PENTRU COPIII SUPRAPONDERALI CARE AU UN PRINTE OBEZ,
RISCUL DE A DEVENI ADULI OBEZI ESTE MAI MARE COMPARATIV CU
COPIII NORMOPONDERALI :
-N PERIOADA 1-3 ANI: DE 4 ORI MAI MARE;
-N PERIOADA 3-10 ANI: DE 2 ORI MAI MARE;
-N PERIOADA DE ADOLESCENT: DE 5-20 ORI MAI MARE.



DAC AMBII PRINI SUNT OBEZI, RISCUL COPILULUI DE A
DEVENI OBEZ ESTE DE 80%.

80% DINTRE ADOLESCENII OBEZI VOR DEVENI ADULI OBEZI.


1999, FREEDMAN I COL. CITAI DE HODGES:
-COPIII 5 17 ANI I GREUTATE PERCENTILA 95
AU UN RISC MAI MARE:

-DE 2 ORI PENTRU HIPERCOLESTEROLEMII;
-DE 7 ORI PENTRU TRIGLICERIDEMII;
-DE 2,6 ORI PENTRU HIPERINSULINEMIE;
-DE 2,4 ORI PENTRU TENSIUNE DIASTOLIC CRESCUT I
DE 4,5 ORI PENTRU TENSIUNE SISTOLIC CRESCUT.





OMS: 250 MIL. OBEZI 22 MIL. COPII 5 ANI.

2025: 300 MIL OBEZI

1980-2000: OBEZITATE 6-19 ANI X 3




USA
10% DINTRE PRESCOLARI = OBEZI
(1/2 AU TOLERANTA SCAZUTA LA GLUCOZA);

1 DIN 4 COPII = SUPRAPONDERALI.

CANADA
PREVALENTA: 10% - FETE I 9%- BIEI.


MEXIC
CRETERE CU 50% A PREVALENEI OBEZITII LA COPII N ULTIMII
10 ANI.


UE: 14 mil. copii supraponderali si obezi
nr. creste cu 400.000/an







ROMANIA

LOC 3 OBEZITATEA INFANTILA

NR COPII SUPRAPONDERALI: CU 18% MAI MARE IN ULTIMII 10 ANI

40% COPII= SUPRAPONDERALI
PREVALENA SUPRAPONDERALITII I OBEZITII LA COPII
7-11 ANI N JUDEELE DIN NORD-ESTUL MOLDOVEI (IAI +
NEAM), UTILIZND CRITERIILE IOTF =24,5% (V. MOCANU)



SURSA:MS CENTRUL DE CALCUL SI STATISTICA






ROMANIA

LOC 3 OBEZITATEA INFANTILA

NR COPII SUPRAPONDERALI: CU 18% MAI MARE IN ULTIMII 10 ANI

40% COPII= SUPRAPONDERALI
PREVALENA SUPRAPONDERALITII I OBEZITII LA COPII
7-11 ANI N JUDEELE DIN NORD-ESTUL MOLDOVEI (IAI +
NEAM), UTILIZND CRITERIILE IOTF =24,5% (V. MOCANU)








RASA NEAGR ESTE MAI AFECTAT DECT RASA ALB:
19,5% DINTRE COPIII NEGRI COMPARATIV CU 11,8% DINTRE COPIII
ALBI, RESPECTIV 23,6% DINTRE ADOLESCENII NEGRI COMPARATIV
CU 12,7% DINTRE ADOLESCENII ALBI.

FETELE SUNT DE 2 ORI MAI AFECTATE DECT BIEII.

ETIOLOGIE

APARIIA BOLII ESTE INFLUENAT DE O SERIE DE FACTORI
FAVORIZANI:

-FACTORI PRENATALI: APORTUL CALORIC MATERN, DIABETUL MATERN,
DISMATURITATEA, TALIA I CIRCUMFERINA CRANIAN MICI LA
NATERE (FACTORI DE RISC CRESCUT PENTRU APARIIA ULTERIOAR A
OBEZITII ABDOMINALE).

-FACTORI PERINATALI: CLIMATUL RECE LA NATERE.

-FACTORI POST-NATALI: INTENSITATEA PROCESULUI DE CRETERE A
GRSIMII CORPORALE PN LA VRSTA DE 1 AN, ALIMENTAIA
ARTIFICIAL DE LA NATERE, GREUTATEA LA VRSTA ADOLESCENEI.
FACTORI ALIMENTARI DE RISC
Absenta alimentatiei naturale

Alimentatie artificiala sau mixta sugari
Hipercalorica
Hiperlipidica
Hiperprotidica

PREVALENTA 4,5% (2,8% alim. naturala)

Copil mare
saracia in fibre
mic dejun sarac
cina copioasa
ROLUL ALIMENTATIEI IN APARITIA OBEZITATII LA COPIL SI ADOLESCENT


FACTORI FAVORIZANTI INTRAUTERIN, PERINATAL, IN TIMPUL COPILARIEI.

FACTORI ANTENATALI:
-APORTUL CALORIC MATERN:
-INFLUENTEAZA G FATULUI, COMPOZITIA CORPORALA
-SUPRAALIMENTATIA GRAVIDEI TRIM.3 HIPERPLAZIA INS. PANCREATICE ALE
FATULUI HIPERINSULINISM.

POSTNATAL:
-MODIFICAREA BALANTEI ENERGETICE: APORT EXCESIV CALORIC, PRELUNGIT.
REDUCEREA CHELTUIELILOR ENERGETICE.
-INGESTIA CALORICA ALIMENTARA EXCEDENTARA IN 1-2 MESE/ZI = MAI OBEZOGENA
DECAT ACELASI CONSUM INGERAT IN 4-5 MESE/ZI.






CRESTEREA MARIMII PORTIILOR

SNAKSURI SARATE: 132 KCAL 225 KCAL
HAMBURGERI: 389 KCAL 486 KCAL
CARTOFI PRAJITI: 188 KCAL 256 KCAL
BAUTURI CARBOGAZOASE: 144 KCAL 195
KCAL






1 din 5
copii consum
buturi rcoritoare
CONSUMUL DE BAUTURI CARBOGAZOASE DULCI
350ml/
zi

Cte zile pentru 1 kg?
14 kg pe an
26 zile
PERIOADELE CRITICE PENTRU DEZVOLTAREA OBEZITII SUNT:

-PERIOADA PRENATAL;
-PERIOADA DE REBOUND A ADIPOZITII (ULTIMII ANI DE
PRECOLAR);
-ADOLESCENA
PATOGENIE:

=BOAL PLURIFACTORIAL CARE PRESUPUNE INTERACIUNI NTRE
FACTORI GENETICI, SOCIALI,METABOLICI,
COMPORTAMENTALI,CELULARI I MOLECULARI.

-PERTURBAREA HOMEOSTAZIEI ENERGETICE SE REALIZEAZ PRIN
CRETEREA ENERGIEI DE APORT I/SAU SCDEREA CONSUMULUI
ENERGETIC I MODIFICAREA METABOLISMULUI ADIPOCITAR.

-CRETEREA APORTULUI ENERGETIC REPREZINT MECANISMUL
DETERMINANT N MAJORITATEA CAZURILOR DE OBEZITATE.N CAZUL
APORTULUI EXCESIV, O PARTE DIN NUTRIENII PROVENII DIN
ALIMENTE VA FI STOCAT N ESUTUL ADIPOS, N MUCHI I FICAT
PENTRU UTILIZAREA ULTERIOAR CA SUBSTRAT ENERGETIC.
INGESTIA DE HRAN ESTE CONTROLAT DE CENTRUL SAIETII I DE
CENTRUL FOAMEI.

STIMULAREA CENTRULUI SAIETII (SITUAT N HIPOTALAMUSUL
VENTRO-MEDIAN) DUCE LA NTRERUPEREA CONSUMULUI DE ALIMENTE PRIN
INHIBAREA CENTRULUI FOAMEI, IAR STIMULAREA CENTRULUI FOAMEI
(SITUAT N HIPOTALAMUSUL LATERAL) DUCE LA CRETEREA INGESTIEI N
URMA INHIBRII CENTRULUI SAIETII.

PRINCIPALA FUNCIE A NUCLEILOR DIN HIPOTALAMUSUL VENTRO-
MEDIAN ESTE DE A STABILIZA DEPOZITELE ADIPOASE ALE ORGANISMULUI,
AVND UN ROL IMPORTANT N REGLAREA DE LUNG DURAT A APORTULUI
ALIMENTAR.

NUCLEII HIPOTALAMUSULUI LATERAL POTENEAZ REFLEXELE
ALIMENTARE I FUNCIILE MOTORII LEGATE DE COMPORTAMENTUL
ALIMENTAR.N MENINEREA HOMEOSTAZIEI NUTRIIONALE INTERVIN I ALI
NUCLEI CEREBRALI:PARAVENTRICULARI,
DORSOMEDIANI,ARCUAI,SUPRACHIASMATICI.

APORTUL ZILNIC DE HRAN ESTE REGLAT PE BAZA UNOR SEMNALE INTERNE CARE
INFLUENEAZ CENTRII HIPOTALAMICI

. TRANSMITEREA SEMNALELOR INTERNE LA NIVELUL SNC SE REALIZEAZ PRIN
INTERMEDIUL NEUROTRANSMITORILOR:
-NOREPINEFRINA STIMULEAZ APORTUL ALIMENTAR PRIN ACIUNEA PE CARE O
DESFOAR LA NIVELUL RECEPTORILOR A
2
-ADRENERGICI DIN NUCLEII
PARAVENTRICULARI I INHIB UNII STIMULI AI CENTRULUI SAIETII;
-SEROTONINA STIMULEAZ SAIETATEA, REDUCE ACIUNEA HIPERFAGIC A
SEROTONINEI I SCADE INGESTIA DE GLUCIDE;
-DOPAMINA INHIB INGESTIA HRANEI;
-NEUROPEPTIDUL Y STIMULEAZ INGESTIA DE ALIMENTE, N SPECIAL DE GLUCIDE,
CT I UTILIZAREA LOR PENTRU SINTEZA DE LIPIDE;
-GALANINA STIMULEAZ APORTUL DE HRAN;
-ENTEROSTATINUL STIMULEAZ SAIETATEA;
-PEPTIDUL I GLUCAGON-LIKE ARE ROL N CONTROLUL GLICEMIC;

-COLECISTOKININA ESTE UN PEPTID INTEGRATOR AL SAIETII, CARE
FUNCIONEAZ ATT LA NIVEL INTESTINAL, CT I N HIPOTALAMUS.

RECENT, AU FOST DESCOPERII DOI NEUROTRANSMITORI CARE
ACTIONEAZ TOT LA NIVELUL HIPOTALAMUSULUI LATERAL I CARE AU
FOST DENUMII OREXINE:OREXIN-A I OREXIN-B.ALTURI DE EFECTUL DE
STIMULARE A APETITULUI SE PARE C OREXINELE INFLUENEAZ
SECREIA GASTRIC ACID.

LEPTINA-O PROTEIN CU ROL DE HORMON, ESTE UN REGLATOR
IMPORTANT AL APORTULUI ALIMENTAR I AL METABOLISMULUI LIPIDIC I
GLUCIDIC.
EA I EXERCIT EFECTELE ASUPRA APORTULUI ALIMENTAR I ASUPRA
CONSUMULUI ENERGETIC PRIN INTERMEDIUL UNEI REELE NEURO-
HORMONALE.
ACIONEAZ PRIN INHIBAREA APETITULUI I A CILOR ANABOLICE,
RESPECTIV PRIN STIMULAREA SENZAIEI DE SAIETATE I A CILOR
CATABOLICE.ALTURI DE SCDEREA APORTULUI ALIMENTAR, LEPTINA
CONTROLEAZ CHELTUIELILE ENERGETICE DIRECT, PRINTR-UN MECANISM
CENTRAL I/SAU PRIN MECANISME PERIFERICE.

PRIMELE ORGANE CARE VIN N CONTACT CU ALIMENTELE SUNT
OCHII, NASUL I GURA.

MESAJELE GENERATE DE ASPECTUL, MIROSUL I GUSTUL
ALIMENTELOR SUNT TRANSMISE CENTRILOR SUPERIORI
CEREBRALI.

ACESTE MESAJE CHIMICE, SUB INFLUENA UNOR FACTORI
COMPORTAMENTALI VOLITIVI, POT DEVENI O CAUZ DE
SUPRAALIMENTAIE I OBEZITATE.



ENERGIA CONSUMAT PE PARCURSUL UNEI ZILE ESTE SUMA
DINTRE ENERGIA UTILIZAT PENTRU NEVOILE BAZALE,
ENERGIA CONSUMAT PRIN ACTIVITATEA DE TERMOGENEZ,
ACIUNEA TERMIC A ALIMENTELOR I ENERGIA CONSUMAT
PRIN ACTIVITATE FIZIC.

N COPILRIE I N ADOLESCEN ARE LOC UN CONSUM
ENERGETIC SUPLIMENTAR DATORAT PROCESULUI DE
CRETERE.

CONSUMUL ENERGETIC DIFER N FUNCIE DE VRST I
SEX.N COPILRIE SE REMARC O CRETERE CONTINU A
CHELTUIELILOR PENTRU METABOLISMUL BAZAL, AVND
VALORI MAI CRESCUTE LA BIEI.

FIZIOPATOLOGIE

-MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE OBEZITII SUNT COMPLEXE I
DETERMINATE DE EXCESUL DE ESUT ADIPOS, N SPECIAL LA NIVEL VISCERAL.

-CELE MAI IMPORTANTE PERTURBRI NTLNITE N OBEZITATE SUNT ALE
HOMEOSTAZIEI GLUCOZEI I INSULINEI, DISLIPIDEMIA I HIPERCORTIZOLEMIA.

GLUCIDELE SI OBEZITATEA

APORT CARE DEPASESTE CHELTUIELILE SI ANTRENEAZA STOCAJ DE LIPIDE

PREZENTA IN ALIMENTE CARE CONTIN SI LIPIDE SI CARE SUNT CONSUMATE IN
EXCES

ABSORBTIA LOR CA BAUTURI INDULCITE , CONSUMATE LA DISTANTA DE MASA
MAI MARE DE 1 ORA (ORGANISMUL NU LE CONTABILIZEAZA CA RATIE ENERG.
SI NU REALIZEAZA ADAPTAREA ASUPRA PRIZELOR ALIMENTARE CE URMEAZA)

INDEX GLICEMIC , PUTERE INSULINO-SECRETORIE IMPORTANTA.

LIPIDELE SI OBEZITATE

-REPREZINTA FORMA DE STOCARE ENERG. CEA MAI
ECONOMICOASA (DENS. CAL. CEA MAI MARE -9KCAL/G)

-REGLAREA POST-PRANDIALA A PRIZEI ENERGETICE = MAI
PUTIN PRECISA DUPA UN PRANZ GRAS

-INDUC MAI PUTINA SATIETATE SI O TERMOGENEZA POST-
ALIMENTARA MAI MICA DECAT GLUCIDELE.

-NATURA LIPIDELOR: AG SATURATI.

PROTEINELE SI OBEZITATEA

-FARA ROL IMPORT. IN PRODUCEREA OBEZITATII

-IPOTEZA: APORT PROTEIC CRESTEREA PRODUCTIEI FACTORI
CRESTERE HIPERPLAZIA TESUT ADIPOS.

-RAPORT AA/ GLUCOZA ELIBERARE CRESCUTA INS
CONSERVAREA EN.

CLASIFICARE

-CLASIFICARE N FUNCIE DE GRADUL DE SEVERITATE:
UOAR: EXCES PONDERAL NTRE 20-30%;
MEDIE: EXCES PONDERAL NTRE 30-50%;
SEVER: EXCES PESTE 50% DIN GREUTATEA IDEAL.

-CLASIFICARE ETIOPATOGENIC

OBEZITATE PRIMAR:-FAMILIAL SAU NEFAMILIAL;
-GENETIC(INTRINSEC) SAU DE APORT (EXTRINSEC,EXOGEN).

OBEZITATE SECUNDAR:
-ENDOCRIN: SINDROM CUSHING, INSULINOM, HIPOTIROIDISM, OVAR
POLICHISTIC;
-HIPOTALAMIC: PRIMAR(SINDROM BABINSKI-FRLICH, SINDROM
FOERSTER) SAU SECUNDAR( DE CAUZ TUMORAL:
MENINGIOM,CRANIOFARINGIOM,METASTAZE; POST-TRAUMATIC;
INFLAMATORIE:MENINGITE, ENCEFALITE; VASCULAR; BOLI INFILTRATIVE: HISTIOCITOZ,
SARCOIDOZ, GRANULOMATOZ);
-DIN UNELE BOLI GENETICE: CU TRANSMITERE AUTOSOMAL
DOMINANT( ACONDROPLAZIE, SINDROM PRADER-WILLI, OSTEODISTROFIA EREDITAR
ALBRIGHT, SINDROM ANGELMAN) SAU AUTOSOMAL RECESIV(SINDROM
ALSTRM,BIEDL-BARDET, COHEN, FANCONI-BICKEL),CU TRANSMITERE X-
LINKAT(SINDROM WILSON-TURNER, BORJESSON- FORSSMAN-LEHMANN,MEHMO);
-DIN BOLI DE STOCAJ: SINDROM MAURIAC, GLICOGENOZ TIP I;


-CLASIFICARE N FUNCIE DE DISTRIBUIA
TOPOGRAFIC A ADIPOZITII:
FORM GENERALIZAT;
FORM GINOID(GLUTEO-FEMURAL);
FORM ANDROID( CENTRAL, ABDOMINAL
, VISCERAL)
FORM FACIO-TRONCULAR.





-CLASIFICARE DUP CRITERIUL EVOLUTIV:
OBEZITATE STATIC;
OBEZITATE DINAMIC.

-CLASIFICARE DUP CRITERIUL HISTOLOGIC:

OBEZITATE HIPERPLAZIC(NUMRUL ADIPOCITELOR CRETE
PROGRESIV I SE STABILIZEAZ LA UN NIVEL SUPERIOR);
OBEZITATE HIPERTROFIC(NUMRUL ADIPOCITELOR ESTE
NORMAL, VOLUMUL LOR FIIND NS MULT MAI MARE DECT LA
NORMOPONDERALI).
TABLOU CLINIC:
A)DATELE ANTROPOMETRICE CARACTERISTICE OBEZITII SUNT:
-GREUTATE N EXCES FA DE TALIE, EXCES DE GREUTATE FA
DE GREUTATEA IDEAL A VRSTEI;
-TALIE NORMAL SAU CHIAR CRESCUT FA DE MEDIA VRSTEI;
-CIRCUMFERINA BRA MEDIU SUPERIOAR VALORILOR VRSTEI;
-GROSIMEA ESUTULUI ADIPOS SUBCUTANAT CRESCUT FA DE
VALORILE NORMALE VRSTEI;
-MATURAIA SEXUAL I SOMATIC( VRSTA OSOAS) NORMALE
SAU ACCELERATE.
B)ASPECTUL SOMATIC: DEPUNERE DE GRSIME
GENERALIZAT, SIMETRIC, MRIRE DE VOLUM I DISTENSIE A
ABDOMENULUI.LA ADOLESCENI SE OBSERV DEPUNERE
ACCENTUAT DE GRSIME I N REGIUNEA PECTORAL LA BIEI
I PE FESE I COAPSE LA FETE.PE FLANCURI I COAPSE FRECVENT
APAR VERGETURI ALBICIOASE.

C)SIMPTOMATOLOGIE: N GENERAL, STAREA DE SNTATE ESTE BUN.
DAC EXIST, SIMPTOMATOLOGIA SE NCADREAZ N UNA DINTRE
URMTOARELE CATEGORII:
-PROBLEME PSIHOLOGICE: IMAGINE PROAST REFERITOARE LA PROPRIA
PERSOAN, SENTIMENTE DE INFERIORITATE I RESPINGERE DIN PARTEA
COLECTIVITII DE COPII DE ACEEAI VRST, DEPRESIE, FRUSTRARE,
TENDIN LA COMPORTAMENT ANTISOCIAL, IMATURITATE N RELAIILE
FAMILIALE I SOCIALE, HIPERDEPENDEN.
-SIMPTOME LEGATE DE SUPRANCRCAREA MECANIC REPREZENTAT DE
EXCESUL PONDERAL:DEZADAPTARE CARDIO-CIRCULATORIE,OBOSEAL,
POLIPNEE I DISPNEE LA EFORTURI MODERATE, EDEME N ORTOSTATISM LA
MEMBRELE INFERIOARE, DURERI ARTICULARE.
-MODIFICRI CUTANATE: INTERTRIGO, IRITAIE TEGUMENTAR LA NIVELUL
PLICILOR, PRURIT, ABCESE,ACNEE.
-TULBURRI NESPECIFICE: CEFALEE, VERTIJ, ASTENIE, METEORISM,
CONSTIPAIE, DIGESTIE DIFICIL, TULBURRI MENSTRUALE LA
ADOLESCENTE.
EFECTE ASUPRA COPILULUI
DATE DE LABORATOR I PARACLINICE:

OBEZITATEA SE CARACTERIZEAZ PRIN MODIFICRI ALE
UNOR PARAMETRI METABOLICI I HORMONALI:

METABOLISMUL GLUCIDIC:PESTE 50% DINTRE COPIII OBEZI AU
TOLERANA SCZUT LA GLUCOZ.
Criteriile OMS

Criteriile ADA

Glicemia jeun <140 mg%
(7,8 mmol/l) TTGO:
glicemie=140-200 mg% la
120 minute

Glicemia jeun < 126
mg%(7 mmol/l) TTGO:
glicemia=140-200 mg% la
120 minute + glicemia 200
mg% la 30 minute sau
la 60 minute sau la 90
minute

Criteriile de diagnostic ale toleranei sczute la glucoz

METABOLISMUL LIPIDIC:
-HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERTRIGLICERIDEMIE, NIVELE CRESCUTE ALE
LDL I APOLIPOPROTEINEI B, SCDEREA HDL I APOLIPOPROTEINEI A-
I.
METABOLISMUL PROTEIC:
-CRETERE MODERAT A PROTEINELOR SERICE, A
2
- I -
GLOBULINELOR.
-PERTURBAREA METABOLISMULUI AMINOACIZILOR ESTE OBIECTIVAT
PRIN HIPERAMINOACIDEMIE I HIPERAMINOACIDURIE.
-LA UNII OBEZI ESTE MODIFICAT I METABOLISMUL ACIDULUI URIC
(URICEMIE > 6 MG%, URICURIE >0,6 G/24 ORE).
PROFILUL HORMONAL:
-NIVELE SERICE CRESCUTE DE INSULIN I CORTIZOL.
-HORMONII SEXUALI SUNT MODIFICAI , N SPECIAL DUP PUBERTATE.
-STH ESTE MAI SCZUT LA COPIII OBEZI COMPARATIV CU
NORMOPONDERALII.
-FUNCIA TIROIDIAN ESTE,N GENERAL, NORMAL.

ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC I ACIDO-BAZIC:
- RETENIA DE SODIU I EXCREIA DE POTASIU
- EXCREIA DE ALDOSTERON .

ALTE INVESTIGAII UTILE SUNT:
-HEMOGRAMA: ANEMIE , N SPECIAL LA ADOLESCENTELE OBEZE;
-TESTELE FUNCIONALE VENTILATORII :DISFUNCIE VENTILATORIE
DE TIP RESTRICTIV;
-TESTUL DE TOLERAN LA EFORT :DEZADAPTARE CARDIO-
CIRCULATORIE;
-EXAMENUL PSIHOLOGIC (CONFIRM TULBURRILE DE
PERSONALITATE I COMPORTAMENT).
DIAGNOSTIC POZITIV:
DIAGNOSTICUL POZITIV SE STABILETE PE BAZA:
-ASPECTULUI CLINIC;
-DATELOR ANTROPOMETRICE: GREUTATEA CORPORAL
RAPORTAT LA GREUTATEA IDEAL;
GREUTATEA CORPORAL RAPORTAT LA
TALIE;
PERIMETRUL BRA-MEDIU;
GROSIMEA PLICII CUTANATE.
N PRACTIC, PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV DE OBEZITATE SE FOLOSESC:

A)EXCESUL PONDERAL: POATE FI RAPORTAT LA GREUTATEA IDEAL PENTRU
VRST SAU LA CURBELE DE CRETERE STATURAL I PONDERAL STABILITE
STATISTIC PENTRU O ANUMIT POPULAIE.

EXIST MAI MULTE FORMULE DE CALCUL AL GREUTII:

FORMULA LORENTZ MODIFICAT DUP VRSTA COPILULUI:
-NTRE 2-6 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)-[(T-123) X 0,7]
-NTRE 6-14 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)- [(T-125) X 0,5]
-NTRE 14-16 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)-10

FORMULA PERRAULT: GREUTATEA IDEAL = (T-100) + V/10 X 9/10

INDICELE ROHRER = G(KG)/T(CM
3
) X 10 (VALOARE NORMAL SUB 150).

INDICELE DE MAS CORPORAL (IMC) = G(KG)/ T (M
2
); ESTE CEL MAI BUN
INDICATOR PENTRU EVALUAREA OBEZITII, CORELNDU-SE SEMNIFICATIV CU
MASA ADIPOAS TOTAL.
Vrsta


IMC

biei

fete

Sub 2 ani

20,09

19,81

2-5 ani

19,30

19,17

5-10 ani

24,00

24,11

10-15 ani

28,30

29,11

15-18 ani

30,00

30,00

Valorile IMC pentru care un copil este considerat obez (dupa OMS)
B)MRIMEA PLIULUI CUTANAT
MSURAREA SE FACE CU AJUTORUL MICROMETRELOR SPECIALE
(CALIPERS).
SEDIILE DE ELECIE PENTRU APRECIEREA GROSIMII PLIULUI
CUTANAT SUNT: SUBSCAPULAR STNG I FAA POSTERIOAR A
BRAULUI, LA JUMTATEA DISTANEI DINTRE VRFUL
OLECRANULUI I VARFUL ACROMIONULUI, BRAUL FIIND FIXAT N
UNGHI DREPT PE TRUNCHI.


N SCOP DE CERCETARE , SE FOLOSESC
METODE DE APRECIERE A GRSIMII
CORPORALE TOTALE:
-METODE DIRECTE: BAZATE PE ESTIMAREA
DENSITII SPECIFICE (CNTRIRE SUB AP)
SAU PE SOLUBILITATEA DIFERENIAT A UNI
GAZ INERT (CICLOPROPAN).
-METODE INDIRECTE: SE BAZEAZ PE
MSURAREA MASEI CORPORALE SLABE
(LBM) CU AJUTORUL IZOTOPILOR
RADIOACTIVI.
DIAGNOSTIC DIFERENIAL

-SINDROMUL LAURENCE-MOON-BIEDL BARDET:
- TALIE NORMAL / NTRZIAT, HIPOGENITALISM, DEZVOLTARE NEURO-PSIHIC
NTRZIAT, DISPOZIIE GENERALIZAT A GRSIMII N EXCES, UNEORI
MONSTRUOAS; ALTE CARACTERE DIFERENIALE: TRANSMITERE AUTOSOMAL-
RECESIV, ANOMALII CRANIENE, POLIDACTILIE, BRAHIDACTILIE, SINDACTILIE,
RETINIT PIGMENTAR, ATROFIE OPTIC, NISTAGMUS.
-SINDROMUL PRADER- WILLI : NANISM, HIPOGONADISM, DEZVOLTARE NEURO-
PSIHIC NTRZIAT, TRANSMITERE AUTOSOMAL-DOMINANT.
-SINDROMUL ALBRIGHT (PSEUDOHIPOPARATIROIDISM) : TALIA I VRSTA
OSOAS NTRZIATE, MATURARE SEXUAL NORMAL, DEZVOLTARE NEURO-
PSIHIC NTRZIAT, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES SIMETRIC I DIFUZ;ALTE
CARACTERE DIFERENIALE: BRAHIMETATARSIE, BRAHIMETACARPIE,
PAHIDERMIE, CATARACT LENTICULAR, HIPOCALCEMIE, HIPERFOSFATEMIE,
LIPS DE RSPUNS LA PARATHORMON.
-SINDROMUL CUSHING : HIPOSTATUR,VRST OSOAS AVANSAT,
DEZVOLTARE SEXUAL I NEURO-PSIHIC NORMAL, DISPOZIIA
GRSIMII N EXCES FACIAL, CERVICAL I TRONCULAR, HIRSUTISM,
ACNEE,OSTEOPOROZ, HTA, HIPERGLICEMIE.

-SINDROMUL STEIN- LEVENTHAL: TALIE NORMAL, DEZVOLTARE
SEXUAL NTRZIAT, DEZVOLTARE NEURO-PSIHIC VARIABIL,
DISPOZIIA GRSIMII N EXCES GENERALIZAT, SIMETRIC, HIRSUTISM
MODERAT, AMENOREE, MENSTRUAII NEREGULATE.
-INSUFICIEN TIROIDIAN: TALIA, VRSTA OSOAS, DEZVOLTAREA
NEURO-PSIHIC I SEXUAL NTRZIATE, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES
GENERALIZAT, SIMETRIC, FACIES MIXEDEMATOS, PALOARE,
MACROGLOSIE, CONSTIPAIE, BRADICARDIE, HIPOTERMIE.

-SINDROMUL FRLICH: VRSTA OSOAS I DEZVOLTAREA NEURO-
PSIHIC NTRZIATE, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES PE OLDURI,
COAPSE I REGIUNEA PUBIAN, DIABET INSIPID ASOCIAT (UNEORI).
-SINDROMUL KLINEFELTER: TALIE NALT, VRSTA OSOAS NTRZIAT,
HIPOGONADISM, PUBERTATE NTRZIAT, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHIC
NORMAL SAU NTRZIAT,GINECOMASTIE, DISPOZIIA GRSIMII N
EXCES PE OLDURI, PREPUBIAN I PE COAPSE.

-SINDROMUL MAURIAC: TALIA, VRSTA OSOAS I MATURITATEA
SEXUAL NTRZIATE, NEURO-PSIHIC NORMAL, DISPOZIIE FACIO-
TRONCULAR A GRSIMII, HEPATOMEGALIE, SUBICTER, GLICOZURIE,
HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE.

-GLICOGENOZA VON GIERKE: TALIA, VRSTA OSOAS I MATURAREA
SEXUAL NTRZIATE, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHIC NORMAL SAU
NTRZIAT, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES PE OLDURI, COAPSE I
REGIUNEA PUBIAN, HEPATOMEGALIE, HIPOGLICEMIE, ACIDOCETOZ,
HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERURICEMIE.


TRATAMENT

PRINCIPIILE GENERALE DE TRATAMENT
-ABORDAREA TUTUROR PROBLEMELOR COMPLEXE ALE COPILULUI I
ADOLESCENTULUI OBEZ I NU DOAR A PROBLEMEI EXCESULUI
PONDERAL;
-COOPERAREA CU BOLNAVUL, FAMILIA I COALA;
-MODIFICAREA MEDIULUI FAMILIAL, A CONDIIILOR PSIHOLOGICE I A
COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR;
-PROMOVAREA I NCURAJAREA ACTIVITII FIZICE CA ATITUDINE DE
DURAT I NU DOAR PE PERIOADA REGIMULUI DE SLBIRE;
-REDUCEREA LA MINIMUM A MEDICAIILOR ANOREXIANTE I A ALTOR
MSURI MEDICAMENTOASE;
-PROMOVAREA STRII DE SNTATE, A CRETERII I DEZVOLTRII
NORMALE A COPILULUI I ADOLESCENTULUI OBEZ.

PROTOCOLUL TERAPEUTIC CUPRINDE:

A)TRATAMENTUL DIETETIC;
B)PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC;
C)TERAPIA COMPORTAMENTAL;
D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS;
E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL;
F)TRATAMENTUL COMPLICAIILOR;
G)EDUCAIA NUTRIIONAL A FAMILIEI.
TRATAMENTUL DIETETIC=MIJLOCUL TERAPEUTIC DE BAZ.

REGIMUL DE SLBIRE N PERIOADA DE CRETERE I
DEZVOLTARE TREBUIE S ASIGURE DESFURAREA
NORMAL A ACESTORA, MOTIV PENTRU CARE NU
POT FI DEPITE ANUMITE VALORI MINIME ALE APORTULUI CALORIC I
PROTEIC AL DIETEI:
-110 CALORII/KGC/ZI LA SUGARUL SUB 6 LUNI I 90 CALORII/KGC/ZI LA
SUGARUL NTRE 6-12 LUNI;

-60 CALORII/KGC/ZI DIN GREUTATEA IDEAL PENTRU VARST LA COPILUL
PRECOLAR I COLAR SUB 12 ANI;

-LA PREPUBERI SE INDIC O REDUCERE TREPTAT A APORTULUI CALORIC CU
5-6%, IAR LA PUBERI CU 7-8%;

-850 CALORII /ZI LA ADOLESCENT N PERIOADA DE SLBIRE I 1000
CALORII/ZI DUP PERIOADA INIIAL DE MINIMUM O LUN.
LA CEI MAI MULI COPII OBEZI SE OBIN REZULTATE FAVORABILE
PRIN SCDEREA APORTULUI CALORIC ANTERIOR CU 30%.


RESTRICII MAI SEVERE SE IMPUN N CAZUL EXISTENEI UNOR
COMPLICAII AMENINTOARE DE VIA:
-HIPOVENTILAIE ALVEOLAR
-APNEEA N SOMN
-HTA IMPORTANT.


CONINUTUL DIETEI N PRINCIPII NUTRITIVE:
20% PROTEINE
40% GLUCIDE
40% LIPIDE.

APORTUL GLUCIDIC S FIE REPREZENTAT DE HIDROCARBONATE
COMPLEXE (GLUCIDELE SIMPLE STIMULEAZ INTENS SECREIA DE INSULIN
HIPOGLICEMIE CARE LA RNDUL SU ACTIVEAZ CENTRUL FOAMEI).

PROTEINELE TREBUIE S AIB O DUBL PROVENIEN:
ANIMAL : VEGETAL, IN RAPORT 1:1.

DIN RATA CALORIC ADMISA:
12-14 % AG MONONESATURAI
6-8% AG POLINESATURAI
MAXIMUM 10% AG SATURAI.

SE RECOMAND 5-6 MESE/ZI, CU URMTOAREA REPARTIIE A
CALORIILOR:
20% - MICUL DEJUN
30% - PRNZ
20% - CIN
CTE 15% LA 2 GUSTRI N VARIANTA CU 5 MESE/ZI SAU CTE 10% LA 3
GUSTRI N VARIANTA CU 6 MESE/ZI.

TIPURI DE DIETE N PERIOADA DE SLBIRE:
ADIETELE CNTRITE I MSURATE:
-APORT DE SARE NORMAL;
-PREPARARE FR GRSIMI;
-ASEZONAREA SALATEI CU OET, LMIE, PIPER, CEAP, USTUROI,
MUTAR;
-BRNZETURI CU CONINUT SUB 50% LIPIDE;
-CARNEA (CNTRIT FR OS) VA FI FIART SAU FRIPT, IAR
LEGUMELE FIERTE N AP;
-FRUCTELE NU SE VOR SERVI CU ZAHR;
-SE MNNC TOATE ALIMENTELE PRESCRISE I NU VOR FI
CONSUMATE ALTELE N PLUS;
-LICHIDELE VOR FI CONSUMATE OBLIGATORIU N CANTITILE
PRESCRISE;
-INTERVALUL DINTRE MESE VA FI DE CEL PUIN 3-4 ORE, IAR NTRE
MESE NU SE VOR CONSUMA ALIMENTE.

ADIETA PE 4 GRUPE DE ALIMENTE:
-ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE N FIECARE ZI:
PROTEINE,AP, VITAMINE;
-ALIMENTE CARE POT FI CONSUMATE N ORICE CANTITATE(CONINUT
SUB 5G GLUCIDE/100 G):VARZ, CONOPID, VINETE, ARDEI,
DOVLECEI, RIDICHI, ROII, FASOLE VERDE, CEAI, LMIE,BULION,
MUTAR,NDULCITORI ARTIFICIALI;
-ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE N CANTITI STRICTE SAU
CU MODERAIE DATORIT CONINUTULUI SUB 15 G GLUCIDE/100
G:LAPTE, CEREALE, FINOASE, SUCURI DE FRUCTE I LEGUME;
-ALIMENTE CARE TREBUIE EVITATE (CONINUT BOGAT DE GLUCIDE I
LIPIDE):BANANE, STRUGURI, NGHEAT, PRJITURI,NAPOLITANE,
DULCIURI CONCENTRATE, CARNE DE PORC I MIEL, FASOLE I
MAZRE USCAT,UNT, MARGARIN,MSLINE,GUM DE MESTECAT,
NUCI,OU.

ADIETA HIPOCALORIC A ASOCIAIEI AMERICANE PENTRU DIABET
(ADA):

-REDUCE APORTUL CALORIC LA 30-40% DIN APORTUL OBINUIT,
IAR ALIMENTELE SUNT MPRITE N 6 CATEGORII: LAPTE,
VEGETALE, FRUCTE, PINE I AMIDON, CARNE, GRSIMI.

-SE RECOMAND:20% PROTEINE, 30% GRSIMI, 50% GLUCIDE.

-DEFICITUL CALORIC ESTE REALIZAT PRIN ELIMINAREA ALIMENTELOR
CU BOGAT CONINUT CALORIC (UNT, BRNZ, MAIONEZ, SOSURI,
PRJELI, LAPTE INTEGRAL).

DIETA TRAFIC-LIGHT MPARTE ALIMENTELE N 5 GRUPE:

FRUCTE I VEGETALE, CEREALE, LAPTE I PRODUSE LACTATE, PROTEINE
CONCENTRATE, ALTE ALIMENTE.

ALIMENTELE SUNT DIVIZATE N 3 CULORI:
-VERZI (GO= PERMISE): VEGETALE CU CONINUT SUB 20 CALORII/PORIE;

-GALBENE (CAUTION): CONIN 20 CALORII/PORIE MEDIE;

-ROII (STOP= INTERZISE): CONIN PESTE 20 CALORII/PORIE.
DIETA BLACKBURN BISTRIAN PT ADULTI,
MODIFICATA DE MERRITT SUSKIND PT COPII


-TRAT. OBEZITATII SEVERE

-600-800 KCAL/ZI
-1,5 2 G PROTEINE / KG G IDEALA/ZI
-12 SAPT.

-DIETA DE MENTINERE.



ADIETA ATKINS:

ESTE UNA DINTRE CELE MAI POPULARE DIETE N SUA.

ESTE RELATIV BOGAT N PROTEINE U SCZUT N GLUCIDE,
PERMIND BOLNAVULUI S INGERE MAI MULTE CALORII I N
ACELEI TIMP S SLBEASC.
REGIMUL DIETETIC DUP AJUNGEREA LA GREUTATEA
CORESPUNZTOARE:
PROGRAMUL DE SLBIRE TREBUIE S CONIN I STRATEGIA PE
TERMEN LUNG DE MENINERE A GREUTII ATINSE.

PRINCIPIILE REGIMULUI DIETETIC DE DURAT CARE S NU PERMIT
RECTIGAREA EXCESULUI PONDERAL SUNT:
-ADMINISTRAREA DE PROTEINE LA FIECARE DIN MESELE PRINCIPALE I
NU SUB MINIMUL FIZIOLOGIC, CARE S PERMIT CRETEREA NORMAL;
-CONSUMUL DE FRUCTE I LEGUME CU CONINUT REDUS DE GLUCIDE
N ORICE CANTITATE;
-CONSUMUL CU MARE PRUDENA A ALIMENTELOR CONCENTRATE
CALORIC;
-NTRE MESE NU SE VOR CONSUMA SUPLIMENTE CALORICE;
-SPORIREA ACTIVITII FIZICE;
-CNTRIRE ZILNIC;
-COMBATEREA IMEDIAT A ORICREI TENDINE DE NGRARE.
TRATAMENTUL DIETETIC AL OBEZITII LA SUGAR

SCOPUL TRATAMENTULUI NU ESTE REDUCEREA GREUTII,
CI NCETINIREA RATEI DE CRETERE PONDERAL N RAPORT CU
CRETEREA TALIEI.

SE RECOMAND O DIET NORMAL CA APORT CALORIC I DE PRINCIPII NUTRITIVE
PENTRU A SATISFACE NECESARUL DE CRETERE.

CA REAJUSTRI DIETETICE UTILE SUNT PERMISE:
-DAC VOLUMUL DE LAPTE INGERAT ZILNIC ESTE EXCESIV (PESTE 900ML/ZI) SE
RECOMAND REDUCEREA I NLOCUIREA LUI PRIN LICHIDE SIMPLE (AP, CEAI
NENDULCIT);

-FOLOSIREA LAPTELUI SEMIECREMAT LA SUGARI DE VRSTA MAI MARE;

-FOLOSIREA ALIMENTELOR DIETETICE PREPARATE N CAS I RENUNAREA LA
PRODUSELE COMERCIALE CU DEZECHILIBRE ALE PRINCIPIILOR NUTRITIVE (EXCES DE
GLUCIDE).
B)ACTIVITATEA FIZIC
- DEINE UN ROL IMPORTANT N PROGRAMUL DE SLBIRE PRIN
REALIZAREA UNEI DISCORDANE NTRE APORTUL CALORIC I CHELTUIELILE
ENERGETICE CRESCUTE.
- ACTIVITATEA FIZIC VA FI ALEAS N FUNCIE DE PERSONALITATEA,
PREFERINELE I APTITUDINILE COPILULUI.
CA REGULI GENERALE ALE PROGRAMULUI DE PROMOVARE A
ACTIVITII FIZICE LA COPIL TREBUIE RESPECTATE URMTOARELE:
-EXERCIIUL FIZIC NU POATE NLOCUI, CI DOAR COMPLETEAZ REGIMUL
ALIMENTAR;
-PENTRU A DEVENI UN FACTOR SEMNIFICATIV N REDUCEREA GREUTII,
EXERCIIUL FIZIC TREBUIE EFECTUAT ZILNIC SAU DE 3-5 ORI/SPTMN I O
PERIOAD SUFICIENT DE LUNG;
-ODAT CU SCDEREA PONDERAL I AMELIORAREA FUNCIEI CARDIO-
PULMONARE, ACTIVITATEA FIZIC POATE FI INTENSIFICAT (DURATA INIIAL=15
MINUTE,APOI SE CRETE TREPTAT LA 30-40 MINUTE);
-SE VA ASIGURA COOPERAREA COPILULUI SAU ADOLESCENTULUI, PRECUM I A
FAMILIEI;
REGULI DE PROMOVARE A ACTIVITII FIZICE LA SUGAR:
-SUGARUL TREBUIE NFAT CT MAI PUIN RESTRICTIV PENTRU A
PERMITE LIBERTATEA MICRILOR;
-MBRCMINTEA VA FI ADECVAT SEZONULUI I TEMPERATURII;
-SUGARUL MARE VA FI PLASAT N ARC PENTRU A PROMOVA
MOBILITATEA SPONTAN;
PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC LA PRECOLAR I
COLAR:
-DUP TESTAREA REZISTENEI LA SUPRASOLICITRILE FIZICE, SE
NCEPE UN PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE EXERCIII FIZICE,
COMPLETAT CU PARTICIPAREA LA JOCURILE COPIILOR DE ACEEAI
VRST;
-SE VA ACORDA O ATENIE DEOSEBIT PERIOADELOR DE VACAN,
ORGANIZNDU-SE PROGRAME SPECIALE DE ACTIVITATE FIZIC N
AFARA COLII.
PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC LA ADOLESCENT:

-DUPA TESTAREA ACTIVITII ANTERIOARE I DUP EVALUAREA
REZISTENEI ORGANISMULUI LA SUPRASOLICITRILE FIZICE, SE
VA STABILI UN PROGRAM ZILNIC DE 2-3 ORE DE ACTIVITATE FIZIC
:MERS PE JOS, NOT, TENIS, JOCURI SPORTIVE CU PARTENERI DE
ACEEAI VRST;

-ABATERILE DE LA REGIM VOR FI CORECTATE PRIN ACTIVITATE
FIZIC SUPLIMENTAR;

-SE VOR ACORDA BOLNAVULUI RESPONSABILITI CRESCUTE N
CEEA CE PRIVETE ALEGEREA TIPULUI I DURATEI EXERCIIILOR
FIZICE.
VALORILE CONSUMULUI ENERGETIC N UNELE ACTIVITI:

-ACTIVITATE SEDENTAR: 40 CALORII/OR;
-MERS NORMAL:100-150 CALORII/OR;
-MERS RAPID: 250 CALORII/OR;
-ALERGARE N RITM MODERAT: 870-1020 CALORII/OR;
-ALERGARE RAPID: 1130-1285 CALORII/OR;
-COBORTUL SCRILOR:425 CALORII/OR;
-URCATUL SCRILOR: 600-1080 CALORII/OR;
-MERS CU BICICLETA (5KM/ORA):240 CALORII/OR;
-NOT: 260-750 CALORII/OR:
-TENIS:360-480 CALORII/OR;
-PATINAJ (ROLE, GHEA): 420-700 CALORII/OR;
-JOGGING:600-750 CALORII/OR;
-DANS:350 CALORII/OR.

C)TERAPIA COMPORTAMENTAL:
SCOPUL TERAPIEI COMPORTAMENTALE ESTE DE A CORECTA
OBICEIURILE CARE AU DETERMINAT EXCESUL PONDERAL I DE A
PROMOVA UN STIL DE VIA SNTOS.

STRATEGIA ACESTEI TERAPII CUPRINDE:
-AUTOMONITORIZAREA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR I A ACTIVITII
FIZICE (PRINTR-UN JURNAL ALIMENTAR I AL ACTIVITII FIZICE);
-AUTOMONITORIZAREA FACTORILOR DE STRESS;
-CONTROLUL STIMULILOR FAVORIZANI PENTRU OBICEIURILE
ALIMENTARE NERAIONALE;
-REZOLVAREA PROBLEMELOR INDIVIDUALE PRIN CUNOATEREA
ERORILOR COMPORTAMENTALE;
-RESTRUCTURAREA COGNITIV I SUPORTUL PSIHOLOGIC (FOARTE UTIL
ESTE TERAPIA DE GRUP).

D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: ROL MINOR.

- MEDICAIA ANOREXIANT NU ARE EFICIEN PE TERMEN LUNG.

-MEDICAIILE HORMONALE (GONADOTROFINA CORIONIC UMAN) NU A DAT
REZULTATE PE TERMEN LUNG.


-SUA I CANADA: STUDIU MULTICENTRIC CARE A URMRIT EFICACITATEA
TRATAMENTULUI CU XENICAL (ORLISTAT) 3 CAPSULE/ZI, TIMP DE 6 LUNI-2 ANI
LA COPILUL MAI MARE DE 12 ANI.

MEDICAMENTUL S-A DOVEDIT UTIL N CONSOLIDAREA REZULTATELOR TERAPIEI
DIETETICE I A ACTIVITII FIZICE, DAR S-A EVIDENIAT UN NIVEL SCZUT AL
VITAMINEI D DUP 3-6 LUNI DE TRATAMENT, SUGERNDU-SE C VITAMINA D
TREBUIE MONITORIZAR I SUPLIMENTAT N CURSUL ACESTUI TRATAMENT.
STUDIU RANDOMIZAT EFECTUAT LA ADOLESCENI: SIBUTRAMINA UN
SUPRESIV AL APETITULUI ADMINISTRAT CONCOMITENT CU TERAPIA
COMPORTAMENTAL A DEMONSTRAT O PIERDERE PONDERAL MAI
MARE COMPARATIV CU UN PLACEBO (7,8 KG, RESPECTIV 3,2 KG).

STUDII ASUPRA METFORMINULUI :POATE FI UTIL N AMELIORAREA
CRETERII PONDERALE N CAZURILE DE OBEZITATE DATORATE
MEDICAMENTELOR PSIHOTROPE (VALPROAT, RISPERIDONE,
OLANZAPINE).

OBESIMED: ABSOARBE CANTITI MARI DE AP, FORMND ASTFEL O
SUBSTAN NATURAL CARE UMPLE STOMACUL. APARE ASTFEL
SENZAIA DE SAIETATE.
-COPII 10 ANI: 2 CPS X 3/ZI, CU 1 ORA INAINTE DE MASA, IN 500 ML
APA.

E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL:

TEHNICILE CHIRURGICALE RECOMANDATE ADULTULUI NU SUNT
ADECVATE COPILULUI.

LIPOABSORBIA I NLTURAREA CHIRURGICAL A UNEI PRI DIN
GRSIMEA ABDOMINAL NU SUNT EFICIENTE, DEPOZITELE REFCNDU-SE
N TIMP.

BY-PASSUL JEJUNO-ILEAL ESTE EFICIENT, DAR ARE NUMEROASE EFECTE
ADVERSE (DIAREE INTRACTABIL, CALCULI RENALI, INSUFICIEN
HEPATIC, DEFICITE NUTRIIONALE).

PLICATURAREA GASTRIC ESTE RECOMANDAT DOAR LA ADOLESCENII
LA CARE S-A FINALIZAT PROCESUL DE CRETERE.

N UNELE CAZURI AU FOST NCERCATE TEHNICI LAPAROSCOPICE.

F)TRATAMENTUL COMPLICAIILOR:

COMPLICAIILE CARE IN DE NCRCAREA STATIC, COMPLICAIILE
RESPIRATORII, TOLERANA SCZUT LA GLUCOZ, COMPLICAIILE DE ORDIN
PSIHOLOGIC SE AMELIOREAZ PRIN REDUCEREA GREUTII CORPORALE
EXCESIVE.

COMPLICAIILE SEVERE METABOLICE LEGATE DE REGIMURILE DE
SLBIRE INADECVATE, ACIDOZA METABOLIC, CETOZA, DEPLEIA MAGNEZIAN
SUNT NDEPRTATE PRIN CONTRAINDICAIA FORMAL A REGIMURILOR
DEZECHILIBRATE.

PREVENIREA COMPLICAIILOR TARDIVE CARE POT SURVENI LA VRSTA
DE ADULT (HTA,CARDIOPATIE ISCHEMIC) SE REALIZEAZ PRIN INSTITUIREA
UNOR OBICEIURI ALIMENTARE RAIONALE I PRINTR-UN RITM DE CRETERE
PONDERAL ADECVAT N FAMILIILE CU INCIDEN CRESCUT A DIABETULUI
ZAHARAT, HTA, CARDIOPATIEI ISCHEMICE.
EVOLUIE I PROGNOSTIC

FACTORII CARE POT INFLUENA EVOLUIA I
PROGNOSTICUL OBEZITII SUNT:

-ETIOLOGIA:OBEZITATEA ENDOCRIN ESTE MAI REFRACTAR LA
TERAPIA DIETETIC COMPARATIV CU OBEZITATEA EXOGEN;
-SEVERITATEA:GRADELE MAI SEVERE RSPUND MAI SLAB LA
TERAPIE I AU RISC MAI MARE DE COMPLICAII;
-DURATA EVOLUIEI:PE MSURA NVECHIRII BOLII, OBICEIURILE
ALIMENTARE SUNT MAI GREU INFLUENABILE DE MSURILE
TERAPEUTICE;
-VRSTA:PERIOADELE CRITICE N DEZVOLTAREA OBEZITII SUNT
PERIOADA DE SUGAR, PRECOLAR I ADOLESCENT;
-RSPUNSUL LA TRATAMENTUL DIETETIC.
REZULTATELE FAVORABILE ALE REGIMULUI DE SLBIRE SUNT REPREZENTATE
DE:
-DOBNDIREA UNEI SENZAII DE BUNSTARE, COPILUL DEVENIND MAI VIOI, MAI
ACTIV, CU UN TONUS PSIHIC MAI BUN;
-SCDEREA VALORILOR TENSIONALE N PARALEL CU DISPARIIA
SIMPTOMATOLOGIEI (N SPECIAL CEFALEE CU CARACTER PERSISTENT SAU
RECIDIVANT);
-MBUNTIREA IMPORTANT A FUNCIEI CARDIACE PRIN AMELIORAREA
UMPLERII VENTRICULARE STNGI I A FRACIEI DE EJECIE;
-REDUCEREA NUMRULUI DE APNEI/OR, CRETEREA SATURAIEI SANGUINE N
OXIGEN I A CAPACITII PULMONARE;
-DIMINUAREA PN LA DISPARIIE A HIPERGLICEMIEI I A HIPERINSULINEMIEI
BAZALE I POST-PRANDIALE I REDUCEREA INSULINOREZISTENEI PRIN
CRETEREA SENSIBILITII PERIFERICE LA INSULIN;
-EFECT DE AMELIORARE A SIMPTOMATOLOGIEI OSTEO-ARTICULARE;
-MODIFICRI ANATOMO-HISTOLOGICE: RELAXAREA TEGUMENTELOR,
CRETEREA MOBILITII ORGANELOR INTERNE, REZORBIA VACUOLELOR
LIPIDICE DIN ADIPOCIT.
COMPLICAIILE OBEZITII: COMPARATIV CU ADULTUL, SUNT MAI
PUIN FRECVENTE LA COPIL.


-COMPLICAII ORTOPEDICE:
- DEFORMRI OSOASE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE (
GENU VALGUM, PICIOR PLAT, BOAL BLOUNT, COXA VARA);
-EPIFIZITA CAPULUI FEMURAL;
- NECROZA ASEPTIC DE CAP FEMURAL;
- ACCENTUAREA CURBURILOR FIZIOLOGICE ALE COLOANEI
VERTEBRALE(HIPERLORDOZ);
- DURERI ALE MEMBRELOR INFERIOARE DUP ORTOSTATISM
PRELUNGIT.

-COMPLICAII METABOLICE: DISLIPIDEMIE, HIPERINSULINISM,
REZISTEN LA INSULIN, DIABET ZAHARAT TIP II (RISC DE 12,6 ORI
MAI MARE DECT COPII NON-OBEZI), HIPERURICEMIE(RAR).

.
SINDROMUL METABOLIC
-ESTE UN FACTOR MAJOR DE RISC CARE PRECEDE BOALA CARDIO-
VASCULARA SI DIABETUL.
-PREVALENTA SA CRESTE DIRECT CU GRADUL OBEZITATII, IAR
FIECARE ELEMENT AL SINDROMULUI SE INRAUTATESTE ODATA CU
CRESTEREA GREUTATII CORPORALE.
-FACTORII CARACTERISTICI AI SINDROMULUI METABOLIC SUNT:
OBEZITATEA ABDOMINALA, DISLIPIDEMIA (TRIGLICERIDE CRESCUTE,
LDL SCAZUTE, HDL SCAZUTE), TENSIUNEA ARTERIALA CRESCUTA,
REZISTENTA LA INSULINA (CU/FARA INTOLERANTA LA GLUCOZA),
STATUSUL PROTROMBOTIC SI PROINFLAMATOR
-COMPLICAII HORMONALE: HIPERANDROGENEMIE, TULBURRI
ALE CICLULUI MENSTRUAL, HIPERCORTICISM REACTIV.


-COMPLICAII RESPIRATORII: SINDROAME DE HIPOVENTILAIE,
APNEEA OBSTRUCTIV DIN TIMPUL SOMNULUI, ASTMUL BRONIC.

-FORMA EXTREM DE MANIFESTARE A SINDROMULUI DE
HIPOVENTILAIE ALVEOLAR ESTE SINDROMUL PICKWICK DEFINIT
PRIN ASOCIEREA DINTRE OBEZITATE +SOMNOLEN +
MANIFESTRI HIPNICE RESPIRATORII + CIANOZ
+CARDIOMEGALIE+ INSUFICIEN CARDIAC DREAPT.
-COMPLICAII CARDIO-VASCULARE:
HTA, HIPERTROFIE VENTRICULAR DREAPT, ATEROSCLEROZA
CORONARIAN / GENERALIZAT.

20% DINTRE COPIII OBEZI AU CEL PUIN DOI FACTORI DE RISC PENTRU
BOAL CARDIAC.


-COMPLICAII DIGESTIVE: STEATOZ HEPATIC, LITIAZ BILIAR,
COLECISTIT.

-COMPLICAII RENALE: COPIII OBEZI AU UN GRAD MAI MARE DE
ALBUMINURIE I
2
-MICROGLOBULINURIE COMPARATIV CU COPIII CU
GREUTATE NORMAL, INDICND O DISFUNCIE PRECOCE
GLOMERULAR I TUBULAR RENAL.

-COMPLICAII PSIHOLOGICE:
DEFICITE NEURO-COGNITIVE, SENTIMENTE DE INFERIORITATE,
CONFLICTE FAMILIALE, IZOLARE SOCIAL, DIFICULTI
COLARE,ABSENTEISM, IMATURITATE EMOIONAL I PSIHIC.


-COMPLICAII ENDOCRINE:
BOAL POLICHISTIC OVARIAN.

-COMPLICAII CUTANATE:
INFECII CUTANATE MICOTICE I BACTERIENE (FRECVEN
CRESCUT), TULBURRI TROFICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE,
DISPLAZII UNGHIALE.

PROFILAXIA OBEZITATII INCEPE INAINTE DE NASTERE !

2 ELEMENTE ESENTIALE:

-CRESTEREA PONDERALA ACCELERATA IN TIMPUL SARCINII
(TREBUIE SA ALERTEZE MEDICUL).
-DIABETUL GESTATIONAL (TREBUIE RAPID DEPISTAT SI TRATAT).

COPILUL CU EXCES DE GREUTATE SAU CU RISC DE
SUPRAPONDERE TREBUIE DEPISTAT RAPID SI MONITORIZAT.

PROFILAXIA TREBUIE S NCEAP NC DIN PERIOADA
PRENATAL PRIN IDENTIFICAREA PRINILOR CU RISC FAMILIAL
CRESCUT PENTRU OBEZITATE.

N PERIOADA DE SUGAR, AU VALOARE DE PREVENIRE A OBEZITII
URMTOARELE MSURI:

-NCURAJAREA ALIMENTAIEI NATURALE SAU CU UN PREPARAT DE
LAPTE ADAPTAT, MCAR N PRIMELE 3-4 LUNI DE VIA;

-N ALIMENTAIA ARTIFICIAL, SE VOR FOLOSI DILUII CORECTE DE
LAPTE DE VAC SAU CONCENTRAII CORECTE DE LAPTE PRAF;

-DIVERSIFICAREA ALIMENTAIEI SE VA FACE N JURUL VRSTEI DE 6
LUNI, EVITNDU-SE FOLOSIREA PREPARATELOR COMERCIALE CU
CONINUT DISPROPORIONAT DE GLUCIDE I CALORII RAPORTAT LA
PROTEINE;

-SE VA EVITA SUPRAALIMENTAIA.
ALIMENTATIA NATURALA REDUCE RISCUL DE
DZ TIP 2 SI AL OBEZITATII LA COPIL.



MECANISME:

-SCADEREA NIVELULUI SATIETATII

-REDUCEREA NIVELURILOR SANGUINE DE INSULINA

-EXPUNEREA SCAZUTA LA PRODUSI CHIMICI SI NITRATI CE
ALTEREAZA FUNCTIONAREA NORMALA A PANCREASULUI.

LA COPILUL MIC I PRECOLAR, SE FAC URMTOARELE
RECOMANDRI:

-500 ML LAPTE/ZI I 3 MESE PRINCIPALE ECHILIBRATE N
PRINCIPALELE PRINCIPII NUTRITIVE;

-LA GUSTRI SE RECOMAND CARNE, UNT, FRUCTE I LEGUME
PROASPETE;

-SE VOR EVITA: CARTOFII PRJII (N EXCES), DULCIURILE,
BUTURILE NDULCITE, ALIMENTELE HIPERCALORICE,DAR CU
VALOARE NUTRIIONAL REDUS;

-LIBERALIZAREA ACTIVITII FIZICE.
LA COLAR I ADOLESCENT, MSURILE PENTRU PROFILAXIA
OBEZITII SUNT REPREZENTATE DE:

-ALIMENTAIE RAIONAL, CU EVITAREA DULCIURILOR
CONCENTRATE I A PRODUSELOR BOGATE N GRSIMI
(SNACKSURI, CHIPSURI);

-PROMOVAREA ACTIVITII FIZICE;

-ASIGURAREA ECHILIBRULUI PSIHOLOGIC.