Sunteți pe pagina 1din 8

SPEECH

Ma numesc .........................., elev in anul........si o sa sustin lucrarea


cu tema "Ingrijirea bolnavului cu Litiaza Renala".
Insuinu!mi no"iuni e nursing in carul orelor la care am #artici#at
la scoal$, voi %ncerca s$ subliniez im#ortan"a acestei a&ec"iuni'
Primul ca#itol l!am eicat notiunilor e anatomie si &iziologie ale
a#aratului urinar si anume' (#aratul urinar este un a#arat e e)#ort al
materiei, eoarece #rin el se elimina #rousii to)ici in metabolismul tisular.
Este alcatuit in cei oi rinic*i si in caile evacuatoare ale urinii' calicele,
bazinetele, ureterele, vezica urinara si uretra. Rinic*ii, organele secretoare
ale urinii, au &orma e boabe e &asole, sunt situati e o #arte si e alta a
coloanei lombare, in loja renala. (u o consecinta &erma, elastica, greutatea
lor &iin e a#ro). +,, e grame. Rinic*iul re#t este situat ceva mai jos
ecat cel stang. -iecare rinic*i este inconjurat e un strat celulo ai#os si
invelit cu o ca#sula &ibroasa, ine)tensibila, au o margine conve)a, o margine
interna concava si oi #oli' unul su#erior si altul in&erior. Situarea lombo!
abominal$ a rinic*ilor e)#lic$ e ce urerile renale #ot &i resim"ite lombar,
abominal sau #elvian, e ce tumorile renale se evien"iaz$ ca o mas$
abominal$ i e ce &legmoanele #erine&retice cu evolu"ie su#erioar$
%mbrac$ sim#tomatologie toracic$.
.nitatea anatomic$ si &iziologic$ a rinic*iului este ne&ronul, alc$tuit
in glomerul /#olul vascular0 i tubul urini&er /#olul urinar0. 1um$rul
ne&ronilor in cei oi rinic*i se evalueaz$ la 2 milioane. 3lomerulul este
#rimul element al ne&ronului i este alc$tuit intr!un g*em e ca#ilare care
rezult$ in rami&ica"iile unei arteriole a&erente, #rovenit$ in artera renal$.
4ubul urini&er, al oilea element al ne&ronului se #rezint$ sub &orma unui
canal lung e 5, mm, &ormat in urm$toarele segmente' ca#sula 6o7man,
tubul contort #ro)imal, ansa Henle, tubul contort istal i tubii colectori.
Leg$tura bazinetelor cu vezica urinar$ 8organ otat cu o musculatur$
#uternic$ i situate %n #elvis, %na#oia #ubisului 8este realizat$ #rin cele ou$
uretere. .retera, canalul e)cretor al vezicii ! are la &emeie un traiect &oarte
scurt, e a#ro). 5cm, s#re eosebire e b$rbat, la care traiectul este lung i
traverseaz$ #rostata, e une #osibilitatea com#resiunii uretrale e catre un
aenom sau cancer e #rostat$ cu r$sunet asu#ra %ntregului arbore urinar.
Rinic*iul este &i)at %n cavitatea abominal$ #rin #resiunea e)ercitat$ e
celelalte viscere abominale, &ascia renal$, #eritoneu si vasele renale.
9asculariza"ia rinic*iului este asigurat$ e artera renal$, ramur$ in aorta
abominal$ ce #$trune %n rinic*i #rin *il. :in ea se es#rin arterele
interlobale, care merg #rintre #iramiele Mal#ig*i.
In continuare am vorbit es#re a#aratul e)cretor al rinic*iului si
anume' 6azinetul este #rima #arte a ureterului, a&lat$ la nivelul *ilului renal.
(re &orm$ e #;lnie i colecteaz$ urina e la nivelul calicelor mari, iar a#oi
se %ngusteaz$ #entru a &orma conuctul ureteral. .reterele sunt conucte care
continu$ bazinetele celor oi rinic*i, cobor;n retro#eritoneal e o #arte i
e alta a coloanei vertebrale. (re o lungime e a#ro)imativ 25cm. (jung %n
#elvis e une se vars$ %n vezica urinar$. 9ezica urinar$ are o &orm$
globuloas$ la aul"i i este aezat$ %n #elvis. Prezint$ ou$ &e"e /anterioar$ i
#osterioar$0, ou$ margini, o baz$ i un v;r& orientat %n sus.La &emeie,
vezica urinar$ vine %n ra#ort #osterior cu uterul, %ntre cele ou$ #eritoneul
&ormeaz$ &unul e sac vezicouterin. 6aza vezicii urinare vine %n ra#ort cu
#rostata, veziculele seminale i canalele e&erente la barbat i cu vaginul i
colul uterin la &emeie..retra este un canal musculo! membranos care i&er$
%n ra#ort cu se)ul. La b$rbat e)ist$ un canal comun, urinar i genital, e la
vezic$ la meantul urinar.La &emei este un canal %ntins e la vezic$ #;n$ la
vulv$, #aralel cu vaginul i #osterior e el, are o lungime e cca. < cm.
Rinic*ii au urmatoarele &unctii' &unc"ia e e)cre"ie, care asigur$
eliminarea in organism a #rouilor to)ici i inutile, contribuin ast&el la
men"inerea *omeostaziei meiului intern, &unc"ia e &ormare a urinei, #rin
aceasta asigur$ e#urarea organismului e substan"e to)ice. -ormarea urinei
se atoreaz$ unui mecanism com#le) e &iltrare la nivelul glomerulilor i e
reabsor"ie i secre"ie la nivelul tubilor, &unc"ia secretorie e men"inere a
ec*ilibrului acio!bazic, rinic*iul #oate secreta i elimina unele substan"e, ca
amoniacul , cu rol &oarte im#ortant %n ec*ilibrul acio!bazic si &unc"ia e
e#ura"ie sanguin$ cu rol im#ortant %n reglarea tensiunii arteriale.
=n al oilea ca#itol am tratat no"iunile teoretice es#re boala in Litiaza
Renala. Litiaza renal$ este o a&ec"iune caracterizat$ #rin &ormarea e calculi
/concre"iuni minerale,organice i e cele mai multe ori mi)te0 ,%n bazinet i
e!a lungul c$ilor urinare /%nce#;n cu tubul urini&er si termin;n cu uretra0,
%n urma #reci#it$rii substan"elor care %n mo normal, se g$sesc izolvate %n
urin$. Calculii renali se &ormeaz$ atunci c;n balan"a %ntre a#$, s$rurile,
mineralele i alte substan"e in urin$ se moi&ic$. Moul %n care aceast$
balan"$ este moi&icat$ etermin$ ti#ul e calcul care se &ormeaz$. Cei mai
mul"i calculi renali sunt &orma"i in calciu i a#ar atunci c;n nivelul
acestuia %n urin$ se moi&ic$. -actorii e risc ac"ioneaz$ %neosebi asu#ra
#ersoanelor cu #reis#ozi"ie #entru a#ari"ia calculilor renali, %n s#ecial cele
care au su&erit eja e litiaz$ renal$'Hiratarea insu&icient$, Consumul
insu&icient e lic*ie /in s#ecial e a#a0, .nele meicamente 8 iureticele,
e e)em#lu, #ot crete riscul e &ormare a calculilor renali, Consumul
insu&icient e &ructe si legume, Consumul e)cesiv e #roteine, (citivitate
limitata sau seentarism , Luarea e su#limente e calciu intre mese,
neinsotite e alimente.-actori anatomici' congenitali sau c;tiga"i care
altereaz$ renajul urinei>-actori bacteriologici' e)ist$ unii germeni care
secret$ ureaz$ generatoare e amoniac, &avoriz;n a#ari"ia calculilor
amoniaco!magnezieni.-actori metabolici' gut$, avitaminoze.
=n &unc"ie e com#ozi"ia c*imic$ a calculilor eosebim'Calculii
caliceali' #ot &i localiza"i %n &iecare gru# caliceeal,Calculii bazinetali,
Calculii corali&ormi. Calculii con"in &recvent &os&at, carbonat, o)alat e
calciu i uneori &os&at amoniaco!magnezian, cum e cazul calculilor
corali&ormi ce a#ar %n leg$tur$ cu o in&ec"ie urinar$. .neori con"in aci uric,
cistin$ /rar0 sau o alt$ substan"$ meicamentoas$.
Princi#alii &actori e litogenez$ sunt re#rezenta"i e '
! *i#ersecre"ia substan"elor cristaloie i su#rasaturarea urinei cu una sau
mai multe s$ruri litogene/ *i#ercalciuria in HP4, *i#ero)aluria in
a&ec"iunile intestinale cronice, *i#ercistinuria0
! #H!ul urinar / <,5!?,20 moi&ic$ graul e ionizare al cristaloizilor si le
variaz$ solubilitate'! litiaze acie / uric$, cistinic$0! litiaze al@aline /&os&at
(M3, &os&at e Ca0! ini&erente/o)alic$0
! in&ec"iile urinare' germeni #atogeni #rezen"i %n c$ile urinare #rouc
materiale organice utilizabile ca nucleu #entru #reci#itare.
! leziuni ale uroteliului creeaz$ zone e aeren"$, la care se #ot ancora
calculi %n &ormare.
(natomia #atologic$'
Evien"iaz$ urmatoarea consisten"$ a calculilor'
! calculii e aci uric ! uri, e culoare galben!brun>
! calculii &os&atici ! moi i &riabili, e culoare alb$>
! calculii e o)alat e calciu ! &orm$ neregulat$ i culoare cenuie.
Sim#tomatologia litiazei variaz$ cu seiul i cu m$rimea calculilor .
Litiaza renal$ se #oate mani&esta clinic #rin urm$toarele &orme'
! calcul latent nu are nici un sim#tom clinic, #oate &i oar b$nuit la bolnavii
e gut$, in&ec"iei urinare, imobilit$"i la #at, #ara#legici. (namneza
&urnizeaz$ in&orma"ii es#re anumite obiceiuri alimentare, abuz e alimente
bogate %n #roteine /carne0 sau o)ala"i /s#anac, s&ecl$ roie, ciocolat$0 es#re
meiul evia"$ al #acientului /cal i uscat0, in&ec"ii urinare %n anteceente
sau eventuale elimin$ri anterioare e calculi.
! urerea %n urerea violent$ /colic$ renal$0 ar i sub &orm$ e nevralgie
/urere nu$, uneori oar o jen$ la nivelul regiunii lombare0 este cea mai
ti#ic$ mani&estare a litiazei renale. Colica renal$ %nseamn$ istensia acut$ a
c$ilor e)cretorii easu#ra obstacolului i s#asmul su#ra a$ugat. :ebutul
este e obicei brusc, #reci#itat e un e&ort &izic im#ortant, se mani&est$
caurere vie %n zona lombar$, e obicei unilateral, %n *i#oconru i &osa
iliac$ e aceeai #arte cu iraieri s#re organele genitale e)terne i &a"a
intern$ a coa#sei. :urerea se %nso"ete e isurie, *ematurie. Pot e)ista
&enomene re&le)e igestive /gre"uri, v$rs$turi, #arez$ intestinal$0 i
vegetative /#aloare, trans#ira"ii, ta*icarie0. :urata este variabil$, ore sau
c*iar zile, iar s&;ritul colicii #oate coincie uneori cu eliminarea calculilor.
! in&ec"ia urinar$ atorit$ stazei urinare realizate #rin obstacol i a re&lu)ului
urinar, germenii #ot in&ecta c$ile urinare, &ie #e cale ascenent$, &ie #e cale
*emetogen$ gener;n in&ec"ii e i&erite ti#uri. In&ec"iile urinare re#rezint$
com#lica"ii reutabile ale litiazei i, e multe ori, re#rezint$ singura &orm$
e mani&estare a acestuia.
Calculii renali #ot &i esco#eri"i %n tim#ul unui e)amen e rutin$, ar
%n general sunt iagnostica"i la #ersoanele care acuz$ urere lombar$ acut$
sau la #acien"i cu in&ec"ii urinare cronice.
E)amin$ri #araclinice' Raiogra&ia renal$ sim#l$, Ecogra&ia,
Pielogra&ia intravenoas$, 4omogra&ia com#uterizata, .rogra&ia intravenoas$,
Scintigra&ia renal$, Sumarul e urin$, .rocultura.
Majoritatea #ietrelor sunt eliminate %n mo s#ontan %n termen e A
s$#t$m;ni, %n s#ecial ac$ #acientul consum$ lic*ie. Pot &i aministrate
analgezice #entru reucerea urerilor /acetamino&en0, #;n$ la eliminarea
calculului. Calculii #rea mari, cei care #rovoac$ ureri violente, in&ec"ii sau
*emoragii trebuie #ulveriza"i %n &ragmente mici sau e)trai c*irurgical.
Pulverizarea sau e)tragerea calculilor se #oate realiza #rin i&erite te*nici'
Litotri#sia /litotritia0 e)tracor#oral$ 8 interven"ie ce utilizeaz$ une e oc
#rouse #e #iele i orientate irect c$tre calcul, #ulverizeaz$ calculul %n
&ragmente mici ce #ot &i eliminate e c$tre sistemul urinar.1e&rolitotomie
#ercutanat$ 8 te*nica utilizat$ atunci c;n calculul este #rea mare sau
#ozi"ionat ast&el %nc;t nu #oate &i egraat #rin litotri#sie e)tracor#oral$. Se
e&ectueaz$ #rin introucerea, #rintr!o incizie, a unui tub e observa"ie i a
unui instrument numit ne&rosco# %n rinic*i. Cu ajutorul ne&rosco#ului se
e)trage calculul. :ac$ acesta este #rea mare, el #oate &i #ulverizat cu
ajutorul unei laser sau a energiei electrice..reterosco#ia 8 o#era"ie necesar$
#entru e)tragerea calculilor localiza"i %n uretere. Const$ %n introucerea unei
sone /sau ureterosco#0 %n vezic$ #rin uretr$ i g*iat a#oi #;n$ la ureter$.
Calculii sunt a#oi &ragmenta"i sau e)trai %ntregi. (ceast$ te*nic$ #oate
a&ecta ureterele.
4abloul clinic cel mai &recvent observat %n litiaza renal$ este constituit
e colica ureteral$.=n tratamentul imeiat al colicii ureterale acute se va
aministra %n #rimul r;n meica"ia antis#astic$ i antialgic$ #e cale
intramuscular$ sau intravenoas$.analgetice' (lgocalmin, 1ovalgin
intramuscular sau intravenos> su#ozitoare sau tablete %n&orme mai uoare'
Scobutil, Lizaon> %n &ormele mai grave -ortral intramuscular> antis#astice'
#a#averina &iole intravenos sau intramuscular &oarte lent e obicei %n
asocierecu Scobutil intravenos> (tro#ina &iole a B mg. Intravenos sau
intramuscular. (#lica"ii e c$lur$' %n regiunea lombar$ /#ern$ electric$0, b$i
&ierbin"i.Cat$ urerea calmat$, se va trece la o analgezie e baz$ #rin
aministrarea #er oral sau su#ozitoare e s#asmolitice i analgetice #entru c$
se ob"ine o ilatare i o iminuare a #erstalticii c$ilor urinare, i, eci o
sc$ere a &actorilor care eclaneaz$ urerea. =n aceast$ #erioa$ este
inicat$ cura e iurez$ care &avorizeaz$ migrarea calcului.9olumul urinar
va trebui s$ e#$easc$ B,5 lD2<*. Pot &i recomanate i ceaiurile e #lante cu
ac"iune iuretic$, asociate cu inica"ia care regleaz$ inamica ureteral$.
Pentru eliminarea s#ontan$ a calcului are o mare im#ortan"$ micarea i aa
zisa ,,scuturareE a #ietrei.=n colicile violente #relungite care nu ceeaz$ la
analgetice i s#asmo&ilitice uzuale se mai asociaz$' Romergam, -enobarbial.
:ac$ nici aa urerea nu ceeaz$, se aministreaz$ Mialgin, (tro#in$. =n
cazul %n care tratamentul meical nu a at rezultate sau %n cazurile
com#licate cu insu&icien"$ renal$ se a#lic$ tratament urologic i la nevoie
c*irurgical. Se tie c$ litiaza renal$ re#rezint$ un &actor e agresiune asu#ra
#arenc*imului renal. :e aceea, orice calcul renal ale c$rui imensiuni
e#$esc #osibilit$"ile e eliminare s#ontan$ #rin ureter, trebuie s$ &ie
%ne#$rtat. Interven"iile c*irurgicale %n litiaza urinar$ sunt e + categorii '
conservatoare, #aleative i mutilante. Interven"iile conservatoare au ca sco#
e)tragerea calculilor, #$strarea rinic*iului i su#rimarea cauzelor locale care
#ot &avoriza staza urinar$. :in aceast$ categorie &ac #arte ' #ielotomia,
ne&rotomia i ne&rectomia #ar"ial$ /su#rimarea calculilor intr!un calice
%m#reun$ cu cavitatea caliceal$ care le!a at natere i #arenc*imul aiacent,
alterat mor&o!&unc"ional0. Interven"iile #aleative urm$resc renajul
cavit$"ilor renale i #$streaz$ #arenc*imul renal #entru men"inerea vie"ii
bolnavului. :e e)em#lu, %n anuria calculoas$ cu stare general$ alterat$ sau %n
#ione&rozele bilaterale se recoman$ ne&rectomie. Interven"iile mutilante
sunt re#rezentate e ne&rectomie. =n litiaza renal$, ne&rectomia trebuie s$
r$m;n$ o o#era"ie e e)ce#"ie.
Este %n general bun$, mul"i bolnavi reuin u#$ colici reciivate s$
elimine calculul. .nii bolnavi interna"i %n s#ital nu acce#t$ interven"ia
c*irurgical$ ajung;n &recvent la blocarea c$ii urinare cu scoaterea
rinic*iului in &unc"ie,/%n acest moment %nceteaz$ urerea, &a#t care bucur$
#e bolnav, ar calmarea este %nel$toare, #entru c$ ac$ #ersist$ circa ou$
luni, obstacolul istruge ireversibil rinic*iul0.E)ist$ #osibilitatea &oarte rar$
e anurie /blocarea &unc"iei renale bilaterale0, o urgen"$ e #rim orin e
iagnostic i tratament.
Com#lica"ii'
!com#lica"iile mecanice
!com#lica"iile in&ectioase
!com#lica"iile renale.
Com#lica"iile mecanice sunt eterminate e #rezen"a unui calcul #e c$ile
urinare e)cretoare, care re#rezint$ un obstacol incom#let sau com#let
#rivin e)cre"ia urinii.
Com#lica"iile in&ec"ioase sunt &avorizate e litiaza renal$. :u#$ in&ec"ia
#ielic$ se instaleaz$ #ielone&rita acut$ sau cronic$ cu insu&icien"$ renal$
ireversibil$. 4ot %n carul
2F
com#lica"iilor in&ec"ioase se men"ioneaz$'
! #ione&roza
! &legmonul #erine&ritic
! se#ticemia
Com#lica"iile renale sunt re#rezentate e ne&ro#atia obstructiv$ %nso"it$ e
ne&rit$ intersti"ial$ cronic$.
Pro&ila)ia litiazei este &oarte sim#l$. Regula general$ este c$utarea i
tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura e iurez$, eci ingestie mare,
zilnic$ e lic*ie /orice &el0 %n cantitate e #ete B5,, mlDzi, #ut;nu!se
ajunge constant la 2 !+ litriDzi.
Prognostic'
6ilateralitatea re#rezint$ un semn e #rognostic sever. 3raul i urata
obstruc"iei are o mare im#ortan"$ #rognostic$, eoarece atunci c;n este
sever$ i seiul este sus situat, va uce la o istrugere ne&rotic$ ireversibil$.