Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

Facultatea de tiin e aplicate i Inginerie


Chimia i managementul calit ii produelor de conum i a mediului

!ASTERAND"
Adina ARA#A U
Contan$a
%&'(
CU#RINS
INTRODUCERE
') #roceul plani*icarii calitatii
1.1. Diagnosticul calitatii
1.2. Analize previzionale
1.3. Stabilirea obiectivelor fundamentale in domeniul calitatii
1.4. Determinarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor calitatii
1.5. Stabilirea actiunilor optime de intreprins, prin planul strategic al calitatii
%) !etode utili+ate in plani*icarea calitatii
2.1. Qualit !unction Deploment "Q!D#
2.2. Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora "!$%A#
,) Cerintele tandardelor ISO eria -&&& re*eritoare la plani*icarea calitatii
2
INTRODUCERE
Sistemul de management al calit& ii reprezint& ansamblul de structuri organizatorice,
responsabilit& i, proceduri, procese i resurse, care are ca scop inerea sub control a unei
organiza ii 'n domeniul calit& ii. S$( este un set de elemente intercorelate sau care
interac ioneaz&, pe care le utilizeaz& o organiza ie pentru a conduce i a ine sub control modul 'n
care sunt implementate politicile referitoare la calitate i sunt atinse obiectivele calit& ii.
)n obiectiv al calit& ii reprezint& ceea ce se urm&re te sau spre care se tinde, referitor la
calitate. *n general, obiectivele calit& ii se bazeaz& pe politica organiza iei referitoare la calitate i
trebuie s& fie m&surabile. +olitica referitoare la calitate reprezint& inten iile i orient&rile generale
ale unei organiza ii, referitoare la calitate, a a cum sunt e,primate oficial de managementul de la
cel mai 'nalt nivel. +olitica i obiectivele calit& ii sunt stabilite pentru a fi,a o a,& de orientare a
organiza iei.
$anagementul calit& ii include toate activit& ile pe care organiza iile le desf& oar& pentru
a conduce, a ine sub control i a coordona calitatea. Aceste activit& i includ formularea politicii
calit& ii i a obiectivelor calit& ii, planificarea calit& ii, controlul calit& ii, asigurarea calit& ii i
'mbun&t& irea calit& ii.
+lanificarea calit& ii este partea managementului calit& ii concentrat& pe stabilirea
obiectivelor calit& ii i care specific& procesele opera ionale necesare i resursele aferente pentru
a 'ndeplini obiectivele calit& ii.
(ontrolul calit& ii este partea managementului calit& ii concentrat& pe 'ndeplinirea
cerin elor referitoare la calitate, 'n timpul opera iunilor procesului. Asigurarea calit& ii este partea
managementului calit& ii concentrat& pe furnizarea 'ncrederii c& cerin ele referitoare la calitate
vor fi 'ndeplinite.
-mbun&t& irea calit& ii este partea managementului calit& ii concentrat& pe cre terea
abilit& ii de a 'ndeplini cerin ele referitoare la calitate. Sintagma .'mbun&t& irea continu& a
calit& ii. este utilizat& atunci c/nd 'mbun&t& irea calit& ii este progresiv& i organiza ia urm&re te
oportunit& i de cre tere.
1
#lani*icarea calit ii
1
+arasc0ivescu A. 1., $anagementul calit& ii, %ditura 2e0nopress, *a i, 2334
3
5eprezinta una din functiile de baza ale managementului calitatii. +rin planificare se
stabilesc obiectivele firmei in domeniul calitatii, precum si resursele umane, financiare si
materialele necesare pentru realizarea lor. *mportanta deosebita a acestei functii deriva din faptul
ca, in prezent, circa 436738 din deficientele privind calitatea produselor comercializate se
datoreazadesfasurarii necorespunzatoare a activitatilor de planificare si de conceptie.
') #roceul plani*icarii calitatii
+lanificarea calitatii se refera la9
6 planificarea realizarii produsului, care presupune identificarea, clasificarea si
determinarea importantei caracteristicilor de calitate, precum si stabilirea obiectivelor, a
conditiilor si a constrangerilor referitoare la calitate:
6 planificarea manageriala si operationala, constand in pregatirile ce trebuie facute pentru
aplicarea sistemului calitatii, inclusiv organizarea si programarea:
6 elaborarea planurilor calitatii si stabilirea masurilor pentru imbunatatirea calitatii.
+lanul calitatii este documentul care precizeaza practicile, resursele si succesiunea
activitatilor specifice calitatii, relevante pentru un produs, proiect sau contract.
+rincipiile de baza si obiectivele fundamentale ale firmei referitoare la calitate,
fac obiectul planificarii strategice, care cuprinde urmatoarele etape9
6diagnosticul calitatii:
6analiza previzionala:
6stabilirea obiectivelor fundamentale in domeniul calitatii:
6determinarea resurselor necesare pentru realizarea acestor obiective:
6stabilirea actiunilor optime de intreprins, prin planul strategic al calitatii.
2
')') Diagnoticul calitatii
Are ca scop evaluarea performantelor firmei in domeniul calitatii, luand in considerare
conte,tul sau economic, te0nic si social. +rin diagnosticul calitatii se realizeaza o e,aminare
metodica a tuturor proceselor firmei, cu implicatii asupra calitatii produselor pe care le
realizeaza.
2
;adea !., ;agu (., Deac <., $anagementul productiei, %ditura All, 2333
4
Definirea asteptarilor
5ealizarea diagnosticului calitatii presupune parcurgerea a patru etape9
6pre6diagnosticarea:
6analiza situatiei e,istente:
6evaluarea cerintelor:
6intocmirea raportului de diagnostic "fig. 1#.

Figura ') Etapele diagnoticului calitatii
#re.diagnoticarea, reprezinta etapa in care e,pertul ia primul contact cu managementul
firmei si cu compartimentele acesteia, in vederea e,punerii metodologiei diagnosticului calitatii.
Dupa asemenea intalniri, e,pertul culege urmatoarele documentesi date, anume9
5
+rediagnosticul calitatii
%laborarea c0estionarelor
Diagnosticul calitatii
Analiza situatiei e,istente
Definirea asteptarilor
(osturile referitoare la calitate
%valuare
Studii de caz specifice
Studii de caz specifice
Analiza raportului preliminar
%laborarea raportului final
6statutul =uridic al firmei9 activitati principale, forma =uridica, structura capitalului, numar
de salariati, cifra de afaceri, fondul de salarii, beneficiul net:
6mi=loace de productie9 suprafata ocupata, principalele ec0ipamente si materiale,
capacitati de productie, situatia investitiilor:
6resurse umane9 efectivul total, efectivul din productie, organigrama, repartizarea
personalului pe functii, varsta medie a personalului, sistemul de salarizare, de instruire, climatul
social:
6comercial9 documente comerciale, referinte de la clienti, cifra de afaceri realizata cu cei
mai
importanti clienti.
Aceasta informare este esentiala pentru buna desfasurare a diagnosticului si pentru
elaborarea unor propuneri pertinente de imbunatatire a calitatii, adaptate situatiei e,aminate. >a
sfarsitul acestei etape, se stabileste programul concret al derularii diagnosticului calitatii.
Anali+a ituatiei e/itente
*n baza datelor si documentelor adunate in etapa pre6diagnosticare e,pertul stabileste fisele6
c0estionar pe care le va folosi in analiza. Aceste fise6c0estionar sunt adresate urmatoarelor
componente si activitati ale firmei9
a# managementul firmei, pentru a stabili pozitia functiei calitatii in firma si pentru a
stabili gradul de implicare a conducerii in problema calitatii: o astfel de fisa6c0estionar va
contine intrebari referitoare la9 politica firmei in domeniul calitatii, strategia calitatii, cunoasterea
pietei si a concurentilor, informarea si formarea personalului, stabilirea unor obiective clare la
nivelul lucratorilor, metodele de evaluare a performantelor firmei in domeniul calitatii.
5aspunsurile obtinute la acest c0estionar, permit e,pertului sa6si orienteze, in continuare,
intrebarile, astfel incat analiza sa fie efectuata in mod corespunzator.
b# +roiectare si dezvoltare
%,pertul prin fisele6c0estionar elaborate, va incerca sa realizeze o analiza referitoare la
interfetele client?mar@eting si mar@eting?proiectare, pentru a vedea in ce masura cerintele sunt
transpuse in datele te0nice, utilizate de compartimentele de aprovizionare si productie.
!isele6c0estionar cuprind intrebari referitoare la9
6
6 identificarea cerintelor clientilor:
6 analiza proiectului:
6elaborarea documentatiei te0nice:
6studiile de fezabilitate:
6compatibilitatea ambala=ului cu a produsului:
6normele si reglementarile aplicabile:
6conceptia sistemului calitatii:
6elaborarea planurilor de inspectie:
6validarea proceselor de fabricatie.
c# Aprovizionarea
%,pertul prin fisele6c0estionar adresate acestei activitati incearca sa obtina date despre
calitatea materiei prime utilizate, primite de la diversi furnizori. 1 fisa6c0estionar va cuprinde
intrebari referitoare la9 selectia furnizorilor: relatia firmei cu furnizorii, planul de supraveg0ere a
calitatii materialelor si produselor aprovizionate: sistemul de evaluare a performantelor
furnizorilor: costul controlului de receptie: tratarea loturilor neconforme: implicatiile
deficientelor asupra costului produsului: identificarea, depozitarea materialelor si produselor
aprovizionate.
d# +roductia
Deoarece in procesul de fabricatie a produselor intervin foarte multi factori care
influenteaza calitatea acestora, e,pertul trebuie sa se informeze asupra unei multitudini de
aspecte, referitoare la desfasurarea proceselor, starea spatiilor si a mediului de lucru: gradul de
adecvare a ec0ipamentelor la caracteristicile produsului realizat: stabilirea punctelor de control
pe flu,ul de fabricatie: identificarea si tinerea sub control a neconformitatilor: actiunile concrete
intreprinse si efectele acestora: programul de mentenanta preventiva: cunoasterea costului
inspectiilor si a defectarilor: delegarea responsabilitatilor.
e# Depozitarea si distributia
+rin fisa6c0estionar elaborata, e,pertul doreste sa obtina date referitoare la9 cunoasterea
criteriilor de verificare a produsului: tratarea neconformitatilor: mi=loacele de manipulare si
transport: depozitarea, manevrarea, manipularea si distributia produsului: tinerea sub control a
miscarii stocurilor: trasabilitatea produsului. +rin aceasta analiza se urmareste identificarea
7
punctelor slabe ale sistemului, intre momentul depozitarii produsului si cel al preluarii de catre
client.
f# %valuarea calitatii
Se cunoaste ca in procesul de fabricatie sunt efectuate inspectii si incercari asupra
produselor pentru a stabili conformitatea acestora cu specificatiile. +rin c0estionarul elaborat
pentru acest domeniu, e,pertul doreste sa obtina date despre9 etalonarea instrumentelor de
masura: identificarea si verificarea acestora in timpul utilizarii: calificarea personalului care
efectueaza inspectiile si incercarile: prelucrarea statistica a datelor: inregistrarile referitoare la
reclamatii.
Deoarece fiecare sector al firmei poate fi cauza unor erori sau deficiente, in cadrul
diagnosticului calitatii, trebuie avute in vedere si alte aspecte, nu numai cele referitoare in mod
direct la calitatea produsului, cum ar fi, de e,emplu9 erori de comanda"aprovizionare#, erori de
facturare "contabilitate# etc.
g# *nformarea si documentarea
!isa6c0estionar elaborata pentru acest domeniu trebuie sa permita e,pertului urmatoarele
date despre9 cunoasterea politicii calitatii in firma: difuzarea documentelor te0nice si tinerea lor
sub control: disponibilitatea informatiilor referitoare la produs, in diferite etape de realizare a
acestuia: accesul la informatii.
0# *dentificarea si transmisibilitatea produsului
!isa6c0estionar intocmita de e,pert contine intrebari referitoare la9 sistemul de marcare si
codificare a produselor: sistemul de documentare, incepand cu materiile prime utilizate,
continuand cu date referitoare despre fiecare etapa de fabricatie. Aceste date permit e,pertului o
analiza prin care se vor pune in evidenta deficientele, stabilirea cauzelor si propunerea de masuri
corective necesare.
i# (omercializarea produsului
%,pertul analizeaza dosarul cu reclamatiile clientilor si c0estioneaza compartimentele
A(omercialA si AServiciile post6vanzareA, in legatura cu9 numarul si motivele reclamatiilor:
frecventa si motivele investigatiilor si actiunilor corective intreprinse: raspunsurile date
clientilor: valorificarea informatiilor referitoare la comportarea in utilizare a produselor.
=# !ormarea si antrenarea personalului
8
!isa6c0estionar cuprinde intrebari referitoare la9 sistemul de formare si perfectionare a
personalului, in corelatie cu dezvoltarea te0nologica a sectoarelor in care6si
desfasoara activitatea: cresterea competentei personalului, tinand seama de nevoile firmei, dar si
de aspiratiile personale ale anga=atilor.
%valuarea costurilor referitoare la calitate, are la baza categoriile de costuri delimitate
"costuri de prevenire, evaluare si defectari# si sistemul de evidenta specific al firmei.
(osturile referitoare la calitate reprezinta o importanta deosebita pentru evaluarea
eficientei sistemului calitatii firmei in ansamblu. Aceasta evaluare se va detalia ulterior.
5aportul diagnosticului calitatii, pune in evidenta disfunctionalitatile constatate si
solutiile preconizate pentru eliminarea lor. Acesta poate fi structurat astfel9
6prezentarea firmei:
6obiectivele urmarite prin diagnostic:
6disfunctionalitatile constatate:
6observatiile privind costurile calitatii:
6concluziile si recomandarile e,pertului.
5aportul este analizat impreuna cu managementul firmei si coordonatorii sectoarelor
analizate. Dupa operarea modificarilor convenite, e,pertul prezinta conducerii firmei raportul
final.
3
')%) Anali+e pre0i+ionale
Au ca scop evaluarea evolutiei probabile a performantelor firmei in domeniul calitatii, in
conditiile modificarilor de mediu preconizate. Aceste analize previzionale iau in considerare
urmatoarele elemente9
6aparitia, in viitor, a unui nou concurent sau disparitia altuia:
6aparitia unui nou furnizor de materii prime sau materiale cu care se
aprovizioneaza firma:
6perfectarea, in perspectiva apropiata, a noi contracte importante cu clienti actuali sau
clienti noi:
6lansarea pe piata a unui produs nou, de catre concurenti, similar cu cel realizat de
firma sau care ar putea fi un substimulent:
3
$iclaus *.$., $anagementul productiei industriale, %d. (ibernetica $(, 233B
9
6sc0imbari importante, preconizate in cadrul firmei:
6evolutia situatiei economice si sociale a firmei in perspectiva.

'),) Sta1ilirea o1iecti0elor *undamentale in domeniul calitatii
Se refera la a stabili riguros obiectivele referitoare la calitatea produselor si proceselor
firmei. +unctul de plecare il reprezinta, in acest sens, identificarea cerintelor clientilor, prin studii
de mar@eting, cerinte care trebuie transpuse cat mai e,act in caracteristici de calitate a
produselor, cuprinse in specificatiile te0nice. Sunt relativ putine metode care pot fi utilizate
pentru definirea acestor caracteristici. (ea mai eficienta metoda este considerata, in prezent,
Qualit !unction Deploment "Q!D#.
')() Determinarea reurelor neceare pentru reali+area o1iecti0elor calitatii
Dupa stabilirea obiectivelor referitoare la calitate, sunt elaborate planurile operationale
ale calitatii, care cuprind9
6necesarul de resurse "forta de munca, aparatura de masura si control, financiare,
materiale#:
6necesarul de specialisti:
6necesarul de A$(:
6necesarul de resurse financiare.

')2) Sta1ilirea actiunilor optime de intreprin" prin planul trategic al calitatii
Aceste actiuni se stabilesc in functie de particularitatile activitatilor specifice fiecarei
firme.

%) !etode utili+ate in plani*icarea calitatii
(ele mai importante metode utilizate in planificarea calitatii sunt9 Qualit !unction
Deploment "Q!D# si Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora "!$%A#.
%)') 3ualit4 Function Deplo4ment 53FD6
5eprezinta o metoda utilizata in planificarea calitatii, in scopul realizarii unor produse ale
caror caracteristici de calitate sacorespunda nevoilor e,primate. A fost lansata in 1CBB de catre
10
Do=i A@ao, aplicata pentru prima data de firma $itsubis0i in 1C42, apoi de 2aoto. *n S)A
metoda a inceput sa fie aplicata incepand cu anul 1C75, de catre firma !ord, dupa care s6a e,tins
in toataS)A si %uropa.
+rincipiul de baza al metodei il reprezinta satisfacerea asteptarilor si dorintelor clientilor
sau utilizatorilor in fiecare etapa a produsului. 2oate activitatile de dezvoltare ale produsului sunt
privite din perspectiva clientului si nu al producatorului. 5ealizarea unui produs trebuie
sa inceapa cu identificarea si evaluarea cerintelor clientilor, care apoi sunt transpuse in
specificatii, pe baza carora se desfasoara activitatile de realizare a produselor. Q!D este o
metoda de grup, fiind aplicata de o ec0ipa de B67 persoane, care sa provina din toate
compartimentele firmei "mar@eting, productie, calitate, desfacere, etc.#. (a suport grafic al QD!
se utilizeaza o diaframa speciala, denumita Acasa calitatiiE "fig. 2#.
+entru aplicarea metodei se parcurg urmatoarele etape9
6determinarea cerintelor clientilor "a# si ponderea lor, in functie de importanta pe care o
prezinta pentru clienti "c#:
6stabilirea caracteristicilor de calitate, de catre ec0ipa Q!D "b#, gradul de acoperire a
cerintelor, prin specificatiile te0nice, va fi evidentiat in matricea relatiilor "d#, utilizand in acest
sens un sistem de puncta= "de la 1 la 3 sau de la 1la 13#. *mportanta caracteristicilor de calitate se
stabileste sub forma de puncta= total "e#, prin inmultirea coeficientului de importanta a cerintelor
cu puncta=ul acordat acestor caracteristici:
6stabilirea valorilor caracteristicilor de calitate care trebuie obtinute "f#, evaluandu6se si
gradul de dificultate a realizarii lor "g#. (oncomitent, se precizeaza sensul de variatie preferabil
al valorii caracteristicilor "0#9 crestere "F#, scaderea "G# sau indiferent "3#:
6evaluarea interactiunilor, se studiaza corelatiile dintre caracteristicile de calitate,
rezultatele se trec in matricea corelatiilor, aflata in zona acoperisului Acasei calitatiiE "i#.
(orelatia poate fi negativa sau pozitiva, iar in functie de valorile acesteia, corelatia poate fi
puternica, medie sau fara corelatie9 pozitive sau negative:
6analiza comparativa a produsului planificat cu produsele concurentilor, se realizeaza din
doua puncte de vedere din perspectiva clientului si comparand nivelul te0nic al acestuia cu
produsele concurentilor "=#.
11
Figura %) dia*rama 7caa calitatii8
1bservatie. QD! este aplicata Ain cascadaE in 4 faze9
!aza 19 se stabilesc caracteristicile de calitate a produsului, pe baza cerintelor clientilor:
!aza 29 plecand de la aceste caracteristici, se determina caracteristicile componentelor
produsului:
!aza 39 din specificatiile componentelor vor rezulta cerintele procesului de fabricatie:
!aza 49 pe baza acestor cerinte, sunt stabilite mi=loacele de realizare si verificare a
produsului.
4
%)%) Anali+a modurilor de de*ectare i a e*ectelor acetora 5F!EA6
4
)rsac0i *., $anagement, AS% ;ucuresti, 2331
12
%ste o metoda de analiza a defectelor potentiale ale unui produs sau proces, in scopul
planificarii masurilor necesare pentru prevenirea acestora .
$etoda a fost dezvoltata incepand cu anii 1CB3, in cadrul proiectelor HASA. Din 1C73
incepe sa se aplice in multe domenii industriale din S)A.
5eprezinta o metoda de analiza a defectarilor potentiale ale unui produs sau proces, in
scopul planificarii masurilor necesare pentru prevenirea aparitiei acestora.
!$%A se poate utiliza in urmatoarele situatii9
6dezvoltarea unor produse sau procese noi:
6modificari ale produselor sau proceselor e,istente:
6evaluarea probabilitatii de aparitie a defectarilor, in cazul unor
compartimente importante din punct de vedere al sigurantei ansamblului:
6adaptarea produselor unor noi conditii de utilizare.
1biectivul metodei consta in reducerea riscului aparitiei defectarilor in proiectarea si
realizarea produselor, de asemenea se asigura reducerea costurilor in toate etapele spiralei
calitatii.

$etoda se aplica in doua variante9 !$%A de produs si !$%A de proces.
!$%A de produs se aplica in cazul proiectarii unor produse "componente#, al
reproiectarii acestora, in scopul prevenirii erorilor in proiectare si a defectarilor produselor in
procesele ulterioare de realizare.
!$%A de proces se aplica in faza de pregatire a procesului de fabricatie are ca scop
prevenirea erorilor in planificarea procesului si a defectarilor in desfasurarea acestuia.

Aplicarea !$%A presupune urmatoarele etape9
1. *dentificarea functiilor produsului "procesului# analizat
Aplicarea !$%A de produs incepe cu identificarea functiilor produsului sau componentei
luate in considerare. De asemenea tot in aceasta faza se pun in evidenta defectarile potentiale si
cauzele defectarilor, evaluandu6se gravitatea lor.
Aplicarea !$%A de proces presupune, intr6o prima etapa descrierea functiilor procesului,
apoi se identifica defectarile potentiale si se evidentiaza etapele critice ale procesului. Se
stabilesc masurile corective necesare evitarii aparitiei defectarilor.
13
2. Analiza defectarilor
(onsta in inventarierea tuturor defectarilor posibile ale produsului componentei sau
procesului si in stabilirea modurilor de defectare. Aceasta etapa este realizata de specialisti sau
grupe de lucru.
3. %valuarea efectelor si importantei "criticitatii# defectarilor
Defectarile sunt evaluate prin prisma a doua criterii9 6probabilitatea aparitiei "A#:
probabilitate de detectare "D#.
*n evaluarea importantei defectarilor este necesara respectarea urmatoarelor reguli
generale9
6importanta unei defectari este aceeasi pentru toate cauzele potentiale ale defectarilor:
6defectarile care genereaza aceleasi efecte, vor avea aceeasi importanta:
6pentru diferite cauze ale unei defectari, probabilitatile A si D pot fi diferite:
6defectarea care are cea mai mare probabilitate de a fi identificata de client, va fi
notata cu puncta=ul ma,im "13 puncte#.
5

Ta1elul ') E0aluarea importantei de*ectarilor e reali+ea+a utili+and cara de notatii
(riterii generale de evaluare a importantei defectarilor +uncta=
Defectari deosebit de grave, care afecteaza siguranta produsului sau procesului C,13
Defectari grave, care vor fi in mod cert detectate de client, necesitand operatii de
remediere
4,7
Defectari de gravitate medie, care vor fi detectate de client, generand acestuia
insatisfactii
4,5,B
Defectari neimportante, care vor fi numai in mica masurareclamate de client 2,3
Defectari, care vor fi, probabil, sesizate de client 1
5
$iclaus *.$., $anagement, %d. Dacia, 2335
14
+e baza probabilitatilor A si D si a importantei *, se determina coeficientul de risc (5, cu
relatia9 (5 I A , D , *, unde9
* 6 evaluarea importantei defectarilor, care se realizeaza utilizand urmatoarea scara de
notatii9
(oeficientul de risc ia valori intre 3 si 1333. Se considera ca sunt necesare masuri pentru
prevenirea defectarilor potentiale, atunci cand (5 este mai mare de 133.
(oeficientul de risc al produsului?procesului se obtine prin inmultirea coeficientilor de risc
determinati pentru fiecare defectare in parte.
+osibilitatile de influentare, prin masuri de imbunatatire a valorii factorilor A, D, *, depind de
etapa in care sunt luate masurile respective.
+e masura ce ne indepartam de etapa conceptiei produsului, aceste posibilitati se
diminueaza "tabelul 2#.
A D * !aza
, , , modificari ale proiectului
, , modificari ale procesului
, , incercari
, controlul calitatii
,) Cerintele tandardelor ISO eria -&&& re*eritoare la plani*icarea calitatii
>a implementarea unui model de asigurare e,terna a calitatii, potrivit standardelor *S1
seria C333, firma trebuie sa defineasca in scris cum vor fi satisfacute cerintele referitoare la
calitate.
Deci planificarea calitatii trebuie sa fie corelata cu ansamblul cerintelor sistemului
calitatii firmei si sa asigure ca cerintele specificate pentru produse, proiecte si contracte vor fi
15
satisfacute. *n realizarea unei planificari a calitatii corespunzatoare trebuie acordata importanta
cuvenita urmatoarelor activitati9
6elaborarea planurilor calitatii:
6identificarea si procurarea tuturor mi=loacelor necesare pentru tinerea sub control a
activitatilor, proceselor, ec0ipamentelor "inclusiv a celor de inspectie si incercari#, resurse
umane, care pot fi necesare pentru obtinerea calitatii cerute:
6asigurarea compatibilitatii proiectelor, proceselor de productie, serviciilor asociate,
procedurilor de inspectie si incercari si a documentatiei aplicate:
6actualizarea permanenta a te0nicilor de tinere sub control a calitatii, a te0nicilor de
inspectie si incercari si dezvoltarea unor instrumente noi:
6identificarea tuturor cerintelor metrologice:
6identificarea sistemelor de verificare corespunzatoare pentru fiecare din fazele realizarii
produsului:
6clarificarea normelor de acceptare pentru toate caracteristicile si cerintele, inclusiv a
celor care contin elemente subiective:
6identificarea si pregatirea inregistrarilor referitoare la calitate.
+lanul calitatii poate sa faca parte dintr6un plan mai general al firmei sau poate fi elaborat
pentru anumite produse sau procese. Acestea trebuie corelate cu manualul calitatii firmei.

Standardul ISO -&&( recomanda ca pentru toate produsele si procesele, conducerea
firmei sa asigure elaborarea si tinerea la zi a unor planuri scrise, referitoare la calitate, care
sa defineasca9
6obiectivele calitatii care trebuie realizate:
6etapele proceselor firmei:
6atribuirea responsabilitatilor specifice, a autoritatilor si mi=loacelor corespunzatoare
diferitelor faze ale proiectului:
6procedurile si instructiunile scrise, specifice, care trebuie aplicate:
6programe de incercari, inspectii, e,aminare si audit, corespunzatoare diferitelor faze:
6o procedura scrisa, referitoare la modificarile si completarea flu,ului calitatii:
6o metoda care sa permita determinarea gradului de indeplinire a obiectivelor calitatii:
16
6alte actiuni necesare pentru realizarea obiectivelor calitatii.
B
9I9:IO;RAFIE
1. +arasc0ivescu A. 1., $anagementul calit& ii, %ditura 2e0nopress, *a i, 2334
2. ;adea !., ;agu (., Deac <., $anagementul productiei, %ditura All, 2333
3. $iclaus *.$., $anagementul productiei industriale, %d. (ibernetica $(, 233B
4. )rsac0i *., $anagement, AS% ;ucuresti, 2331
5. $iclaus *.$., $anagement, %d. Dacia, 2335
B. S5 %H *S1 C33192331, Sisteme de management a calitatii, (erinte
6
S5 %H *S1 C33192331, Sisteme de management a calitatii, (erinte
17