Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA NATIONALA

DE APARARE CAROL I
PLANIFICAREA APRRII
RAFA EVODIA PAULA
ANUL I, GRUPA 13
-2014-
CUPRINS
I. Conceptul de planificare...................................................................3
II. Sistemul de planificare a apararii.....................................................6
II.1 Documentele strategice fundamentale de planificare a
apararii..............................................................................................6
II.2 Documentele de planificare strategica la nivel de
departament......................................................................................9
III. Sistemele de planificare,programare,bugetare si evaluare.............12
IV. lanificarea apararii in !"#$ si %&.............................................13
IV.1 lanificarea apararii in !"#$'''''''''''13
IV.1.1 lanificarea la nivel inalt(conceptul
strategic''''''''''''''''''''.1)
IV.1.2 Documentele planificarii apararii in !"#$ ''1*
IV.2 lanificarea apararii in %&'''''''''''''21
IV.2.1 olittica &uropeana de "parare inainte de stratregia
de securitate''''''''''''''''''21
IV.2.2 Strategia de securitate a %&'''''''''2+
V. Conclu,ii''''''''''''''''''''''2*
PLANIFICAREA APARARII Page 2
1. Conc!"#$ % !$&n'('c&)
-nc. din antic/itate a fost apreciat. importan0a planific.rii care putea certifica 1ns.2i
calitatea de strateg a diver2ilor conduc.tori, Sun #,u
1
vorbind despre 3diriguitorul de
planificare strategic4. C/iar dac. nu putem pune semnul egalit.0ii 1ntre cele dou. concepte
5Strategie 6 3parte component a artei militare care se ocup cu problemele pregtirii,
planificrii i ducerii rzboiului i operaiilor militare7
2
, pare evident c. strategia 2i planul
au o mul0ime de elemente comune. -n fapt, 1ntreaga oper. a cunoscutului autor c/ine, se
a8ea,. pe ceea ce ast.,i numim planificarea ap.r.rii, abordarea fiind asem.n.toare cu
planificarea pe ba,. de capabilit.0i, concept aplicat ast.,i 1n unele ministere ale ap.r.rii din
cadrul "lian ei !ord("tlantice.
Definirea planific.rii ca atribut 5func0ie7 al conducerii 5managementului7 apar0ine lui
9enri :a;ol, un inginer minier france,, care a descris managementul 1ntr(un mod care a
re,istat anilor. Dup. speciali2tii anglosa8oni
3
, 3esena contribuiei lui Henri Fayol este
definirea managementului ca un tot care cuprinde cinci elemente:
1. Preedere i planificare !"n limba francez #pr$oyance#%: &'aminarea
iitorului i "ntocmirea planului de aciune#.
(. )rganizare: #*rearea structurii materiale i umane a "ntreprinderii#.
+. *omand: #,eninerea actiitii "n r-ndul personalului#.
.. *oordonare: #*orelarea, unificarea i armonizarea tuturor actiitilor i
eforturilor#.
/. *ontrol: #0upraeg1ere, astfel "nc-t totul s se desfoare "n conformitate cu
regulile stabilite i ordinele transmise#.
!umite de unii func0iile conducerii, de al0ii atributele managementului, cele cinci
elemente preci,ate de inginerul france, <au oferit un sistem de concepte, cu a2utorul crora
managerii "i pot clarifica modul de a g-ndi "n legtur cu ceea ce au de "ndeplinit4
+
.
Se poate remarca, desigur, c. primul dintre elementele lui :a;ol este planificarea.
entru a demonstra generalitatea acestui element al managementului, :a;ol a argumentat, 1n
1
Sun #,u, 31e 4rt of 5ar, $8ford %niversit; ress, !e= >or?, 19*1, pag.1+6
2
@@@A 6&7 8 6icionarul e'plicati al limbii rom-ne, &d. %nivers &nciclopedic, Bucure2ti, 199C,
pag.1D2+
3
$pen %niversit; Business Sc/ool, 9reiar 8 4ne' la cursul de ,anagement *ompetiti, &d.
C$D&CS, Bucure2ti, 1993, pag.92
4
$pen %niversit; Business Sc/oolA 9reiar 8 4ne' la cursul de ,anagement *ompetiti, &d.
C$D&CS, Bucure2ti, 1993, pag.93
PLANIFICAREA APARARII Page 3
1916, necesitatea unui plan na0ional pentru :ran0a, elaborat la nivel guvernamental. -n noul
mileniu, vi,iunea asupra planific.rii a r.mas foarte asem.n.toare cu vi,iunea lui :a;ol,
Eer,ner
)
identificFnd urm.toarele nou. componente principale ale fa,ei de planificareA
obiectivulG programulG planulG bugetulG progno,aG organi,areaG politica de ac0iune
5modalitatea7G proceduraG standardul.
Eer,ner define2teA 3planificarea poate fi definit ca funciunea de alegere a unor
obiectie de "ntreprins i de stabilire a politicilor, procedurilor i planurilor necesare pentru
atingerea lor
6
4
9enr; Hint,berg, teoreticianul de renume mondial, a 1nlocuit lista lui :a;ol, care ne
arat. ceea ce trebuie s. fac. managerii, cu propria sa list., 1n care arat. ce fac, de fapt,
managerii 2i care sunt rolurile lor principaleA interumane, informa0ionale, deci,ionale. entru
a stabili scopul planific.rii Hint,berg
*
enumera r.spunsurile formulate de planificatori la
1ntreb.rile D& C&I planific.mA
a. )rganizaiile trebuie s planifice, pentru a8i putea coordona actiitile.
b. )rganizaiile trebuie s planifice, pentru a aea sigurana c se ine cont de
iitor.
c. )rganizaiile trebuie s planifice, ca s fie :raionale.
d. )rganizaiile trebuie s planifice, pentru a putea controla.
"stfel, scopul planific.rii trebuie s. fie un 3amestec4 al acestora, care s. nu piard. din
vedere motivele care ne(au 1ndreptat spre planificare. "m putea spune c. planific.m pentru a
aJunge la re,ultatele dorite 51n viitor7 prin descompunerea 2i recompunerea ac0iunii integrale
1n componente relativ independente 5activit.0i7 c.rora s. le putem aloca resurse 1ntr(o
manier. convenabil. 5ra0ional.7 2i pe care s. le putem modifica oridecFteori sesi,.m c.
re,ultatele lor impietea,. asupra 0intei stabilite 5control7.
utem afirma c. planificarea nu este nicidecum procesul de reali,are a obiectivelor, ci
numai proiectul acestuia, procesul au8iliar care poate aJuta procesul principal s. se desf.2oare
1n condi0ii mai bune. "stfel, esen0a planific.rii, derivat. din scopul ei, ar putea fi urm.toareaA
17 stabilim 0inta 5obiectivul7 definind(o cFt mai e8actG 27 descompunem obiectivul 1n
subobiective a c.ror atingere generea,. activit.0iG 37 stabilim resursele necesare desf.2ur.rii
activit.0ilorG +7 compar.m resursele necesare cu resursele disponibileG )7 redefinim 0inta 2i
relu.m procesul de planificare sau decidem 1nceperea procesului propriu(,isG 67 control.m
procesul principal 2i compar.m cu planulG *7 relu.m procesul de planificare sau continu.m
procesul principal sau redefinim 0intaG C7 evalu.m re,ultatul final.
5
Eer,ner, 9.A ,anagement de proiect, &d. C$D&CS, Bucure2ti, 2D1D, pag. +2C
6
Eer,ner, 9.A ,anagement de proiect, &d. C$D&CS, Bucure2ti, 2D1D, pag. +2)
7
Idem, pag.3+
PLANIFICAREA APARARII Page +
Din punct de vedere calitativ, esen0a planific.rii const. deci 1n oferirea unui proiect
ata2at procesului, care s. permit. evaluarea periodic. a 2anselor de 1ndeplinire a 0intei
5atingerea obiectivului7 2i luarea m.surilor necesare pentru reali,area tuturor sub(obiectivelor
1n condi0ii de eficien0. 2i siguran0..
Ca orice proces, planificarea ap.r.rii are intr.ri proprii, ie2iri proprii, opera0iuni
proprii 5prin opera0iuni 1n0elegem componente ale procesuluiA activit.0i, ac0iuni, fa,e,
evenimente etc., a2a cum sunt ele definite 1n literatura engle,. de management
C
7 2i are
propriile sale bucle de feed(bac?, care asigur. leg.tura cu procesul principal.
lanificarea nu este suficient. atingerii scopului. $ricFt de performant ar fi procesul
de planificare, el nu asigur. succesul final, din pricina multiplelor incertitudini ce afectea,.
fiecare din componentele principale ale unui plan comple8. e de alt. parte, planificarea
descrie apro8imativ, dar logic, succesiunile 2i condi0ion.rile e8istente 1ntr(o mul0ime de
componente care pot fi tratate, fiecare dintre ele, ca un proces 2i, evident, posibil de supus
unei planific.ri proprii. Cu alte cuvinte, un plan perfect nu garantea,. succesul procesului
principal, dar o planificare gre2it. poate compromite obiectivele fi8ate.
2. S'*"+#$ % !$&n'('c&) & &!,),)''
Defini0ia conceptului de <planificare a aprrii4, stabilit. prin legea planific.rii
ap.r.rii este urm.toareaA <Planificarea aprrii, atribut i component esenial a politicii
de aprare, reprezint un comple' de actiiti i msuri care izeaz promoarea intereselor
naionale, definirea i "ndeplinirea obiectielor securitii naionale a ;om-niei "n domeniul
aprrii.
9
4.
rocesul de planificare a ap.r.rii este un proces au8iliar care ini0ia,. procesul numit
ap.rare 2i ca urmare putem vorbi despre un sistem al planific.rii ap.r.rii. Ke,ultatele
sistemului de planificare constau 1n documente de planificare elaborate 2iLsau adoptate la
nivelurile superioare ale ierar/iei statului 5re2edin0ie, Muvern, arlament7. "stfel, politicile
2i strategiile privind ap.rarea na0ional. sunt consemnate 1n Strategia na0ional. de ap.rare,
rogramul de guvernare, Carta alb. a ap.r.rii 2i Strategia militar. a KomFniei, fiecare avFnd
un anumit grad de detaliere.
2.1. Doc#+n"$ *")&"-'c (#n%&+n"&$ % !$&n'('c&) & &!,),)''
otrivit acelea i legi a planific.rii ap.r.rii, documentele strategice fundamentale ale
planific.rii ap.r.rii sunt Strategia na0ional. de ap.rare a 0.rii 2i rogramul de guvernare.
8
Idem, pag.92
9
@@@A <egea .=+>(??. priind planificarea aprrii, art.1.
PLANIFICAREA APARARII Page )
Strategia !a0ional. de "p.rare a N.rii, formulea,. riscurile 2i amenin0.rile cu care se
confrunt. KomFniaA 3@n ederea aprrii i promorii intereselor naionale, trebuie aut "n
edere comple'itatea mediului de securitate, aflat "ntr8o continu sc1imbare. <a formele
clasice de riscuri i ulnerabiliti regionale se adaug noi ameninri asimetrice,
neconenionale i transfrontaliere care se amplific "n intensitate i ca arie de manifestare.
) agresiune conenional pe scar larg "mpotria spaiului euroatlantic rm-ne "n
continuare foarte improbabil pe termen mediu. 3erorismul internaional, precum i
proliferarea armelor de distrugere "n mas or reprezenta principalele ameninri asimetrice
la adresa securitii internaionale. Anstabilitatea datorat crizelor i conflictelor regionale,
respecti potenialul de actiare a unor conflicte #"ng1eate#, disponibilitatea crescut a
noilor tipuri de arme conenionale, crima organizat transfrontalier, folosirea "n scopuri
distructie a noilor te1nologii, "ntreruperea flu'ului de resurse itale, migraia ilegal i
efectele dezastrelor naturale or fi cele mai probabile proocri pe termen mediu.
Buernarea ineficient este un alt pericol pentru e'ercitarea drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului i afecteaz "ndeplinirea obligaiilor internaionale ale unor state,
e'ist-nd riscul producerii unor crize umanitare cu impact transfrontalier. 4ceste ameninri
sunt interrelaionate, cel mai mare pericol la adresa ieii i libertii oamenilor, a
democraiei i a celorlalte alori fundamentale pe care se "ntemeiaz comunitatea statelor
democratice fiind reprezentat de terorismul internaional, structurat "n reele transfrontaliere
care pot dispune de arme de distrugere "n mas
1?
.4
Ke0inem c. 3amenin0.rile cele mai semnificative la adresa comunit.0ii globale, la
1nceputul acestui mileniu suntA proliferarea armamentelor, criminalitatea organi,at., violen0a
etnic. 2i religioas., conflictele teritoriale 2i terorismul interna0ional
11
4 2i observ.m c.
KomFnia recunoa2te acelea2i amenin0.ri pentru securitatea na0ional.. "p.rarea urmea,. a fi
planificat. pentru astfel de amenin0.ri.
Hodul 1n care este elaborat. 2i adoptat. Strategia !a0ional. de "p.rare a N.rii este
clar preci,at de legeA
C!1% 0trategia naional de aprare a ;om-niei este documentul de baz care
fundamenteaz planificarea aprrii la niel naional. Preedintele ;om-niei, "n termen de
cel mult D luni de la data depunerii 2urm-ntului, prezint 0trategia naional de aprare
Parlamentului, care o dezbate i o aprob, prin 1otr-re, "n cadrul unei edine comune.
1(

%ltimul proiect al S!" a fost adoptat 1n CS"N, prin 9ot.rFrea nr. *+ din
22.D6.2D1D, cu titlul 3entru o KomFnie care garantea,. securitatea 2i prosperitatea
10
@@@A 0trategia Eaional de 4prare a Frii, cap.1.2., Hediul de securitate
11
:run,eti, #.A Beostrategie, &d. Centrului #e/nic &ditorial al "rmatei, Bucure2ti, 2DD9, pag.3C1
12
@@@A <egea .=+>(??. priind planificarea aprrii
PLANIFICAREA APARARII Page 6
genera0iilor viitoare< 2i a fost discutat 2i avi,at la nivelul Comisiilor de ap.rare, ordine
public. 2i siguran0. na0ional. ale celor dou. camere ale arlamentului, 1n lunile august(
septembrie 2D1D. roiectul nu a fost aprobat 1n 2edin0a reunit. a celor dou. camere ale
arlamentului, considerFndu(se c., de2i are o valabilitate de ) ani 2i trebuie elaborat. de
re2edinte pFn. la 6 luni de la 1nvestitur., la realegere, re2edintele nu mai este obligat s.
elabore,e o nou. strategie dac. nu apar sc/imb.ri maJore 1n mediul de securitate. Ca urmare,
pentru elaborarea celorlalte documente strategice prev.,ute de lege 1n domeniul planific.rii
ap.r.rii, se ia 1n calcul S!"pN aprobat. prin 9ot.rFrea arlamentului nr. 3DL2DDC.
De2i nu era prev.,ut. 1n Constitu0ie 2i 1n legile 1n vigoare la aceea dat., re2edintele
KomFniei a emis 1n 2DD6, 1n preg.tirea ader.rii la %niunea &uropean. 5%&7, o Strategie de
securitate na0ional., care s. repre,inte, dup. accep0iunea european. 2i nu cea aliat., modul 1n
care statul asigur. securitatea 2i ap.rarea 0.rii 2i a cet.0enilor s.i 1n cadrul securit.0ii europene
comune. "stfel, c/iar dac. nu este un document legiferat, aceast. strategie repre,int. o
abordare corespun,.toare 2i necesar. ader.rii KomFniei la %& 2i, totodat., un document
strategic de nivel O&K$, care st. la ba,a elabor.rii celorlaltestrategii sectoriale. Strategia a
fost adoptat. 1n 2edin0a Consiliului Suprem de "p.rare a N.rii 5CS"N7, prin 9ot.rFrea nr. 62
din 1*.D+.2DD6, cu titlul 3KomFnia &uropean., KomFnia &uroatlantic.A pentru o via0. mai
bun. 1ntr(o 0ar. democratic., mai sigur. 2i prosper.<. "cest document are meritul de a oferi o
vi,iune clar. asupra ap.r.riiA
3;om-nia urmrete crearea unei armate moderne, deplin profesionalizate,
dimensionat i nzestrat corespunztor, cu fore expediionare mobile i multifuncionale,
rapid dislocabile, fle'ibile i eficiente, capabile s asigure credibilitatea aprrii teritoriului
naional, ndeplinirea angajamentelor asumate n cadrul aprrii colective i participarea
la misiuni internaionale, "n conformitate cu prioritile i cerinele politicii e'terne i de
securitate. 0e a urmri "mbuntirea capacitii de operare "ntrunit i "n cadru
multinaional, sporirea eficacitii procesului de generare a forelor i a eficienei utilizrii
resurselor.
1+

"2a cum este stipulat 1n rogramul de guvernare, al doilea document fundamental de


planificare a ap.r.ii 3olitica de ap.rare a Muvernului KomFniei
1n perioada 2D13(2D16 va asigura elementele de continuitate strategic. pe dimensiunea
!"#$, %& 2i a arteneriatelor strategice, 1n mod deosebit arteneriatul strategic pentru
secolul PPI cu S%" va genera condi0iile cre2terii
capacit.0ii opera0ionale a for0elor 2i va asigura implementarea unui model de management al
resurselor umane care s. permit. de,voltarea motiv.rii profesionale 2i evolu0ia 1n carier.<.
13
@@@A 0trategia de 0ecuritate Eaional a ;om-niei, 2DD*
PLANIFICAREA APARARII Page *
2.2. Doc#+n"$ % !$&n'('c&) *")&"-'c, $&.o)&" $& n'/$ %!&)"&+n"&$
"2a cum re,ult. din te8tul legii planific.rii ap.r.rii, la nivelul departamental
5Hinisterul "p.r.rii !a0ionale7 se elaborea,. dou. documente de referin0., unul cu caracter
de politic. de ap.rare 5Cartea "lb. a "p.r.rii7 2i unul cu caracter politico militar 5Strategia
Hilitar.7.
-n ceea ce prive2te Cartea "lb. a "p.r.rii, prevederile legale sunt urm.toareleA :!1%
@n ederea realizrii preederilor 0trategiei naionale de aprare, a implementrii liniilor
directoare ale politicii de aprare stabilite prin Programul de guernare i "n conformitate
cu preederile *onceptului strategic al E43), ,inisterul 4prrii Eaionale elaboreaz
*arta alb a aprrii, prin care se stabilesc: obiectiele politicii de aprare, msurile i
aciunile aute "n edere pentru "ndeplinirea acestora, misiunile i cerinele specifice pentru
armata ;om-niei, resursele naturale, umane, materiale, financiare i de alt natur, care
urmeaz s fie asigurate anual, "n ederea generrii capabilitilor militare necesare
"ndeplinirii misiunilor armatei. !(% *arta alb a aprrii are un orizont de acoperire pe
termen mediu de . ani i conine i preederi pe termen lung pentru realizarea obiectielor
naionale i colectie de securitate i aprare. 6up ce este "nsuit de Buern i aizat de
*onsiliul 0uprem de 4prare a Frii, *arta alb a aprrii se supune spre aprobare
Parlamentului "n termen de cel mult D luni de la acordarea "ncrederii Buernului.
1.

#rebuie s. remarc.m faptul c. ori,ontul de timp al Cartei "lbe este de patru ani, iar
termenul 1n care ea trebuie adoptat. este de 2ase luni de la acordarea 1ncrederii Muvernului.
CoroborFnd aceste limite cu cele preci,ate pentru Strategia !a0ional. de "p.rare a N.rii 2i
observFnd c. S!"N este 5al.turi de programul de guvernare7 principalul i,vor al Cartei,
conc/idem c. e8ist. 1nc. un motiv serios pentru revi,uirea legii planific.rii, astfel 1ncFt s. nu
ne afl.m 1n situa0ia de elabora 2i adopta, permanent, noi documente de planificare.
-n leg.tur. cu Strategia Hilitar., principalele sale tr.s.turi sunt descrise 1n aceea2i
lege a planific.rii ap.r.riiA
CPe baza 0trategiei naionale de aprare, a *artei albe a aprrii i a 6irectiei
ministeriale E43), ,inisterul 4prrii Eaionale elaboreaz 0trategia militar, care
cuprinde: ealuarea mediului internaional de securitate din punct de edere strategico8
militar, identificarea potenialelor riscuri i ameninri militare, definirea obiectielor
militare naionale, stabilirea conceptelor strategice i operaionale pentru "ndeplinirea
acestor obiectie i a misiunilor armatei.
!(% 0trategia militar are un orizont de acoperire pe termen mediu i lung analog cu
cel al *artei albe a aprrii. 6up ce este aizat de *onsiliul 0uprem de 4prare a Frii,
14
@@@A <egea .=+>(??. priind planificarea aprrii
PLANIFICAREA APARARII Page C
0trategia militar se supune spre aprobare Buernului "n termen de cel mult + luni de la
aprobarea *artei albe a aprrii.
-n aval de aceste dou. documente, apar documente de lucru, cum suntA Directiva de
planificare a ap.r.rii, prin care se planific. structura 2i capabilit.0ile militare, pe ba,a c.rora
se stabilesc rogramele maJore 2i se aloc. resursele pentru ap.rare 5elaborat. pe un ori,ont de
timp de 6 ani 2i se revi,uie2te anual7G rogramele maJore care cuprind totalitatea ac0iunilor 2i
a m.surilor concrete desf.2urate pentru constituirea, moderni,area, 1n,estrarea, instruirea,
1ntre0inerea la pace 2i preg.tirea pentru situa0ii de cri,. 2i r.,boi a unit.0ilor militare,
asigurarea condi0iilor optime de via0. pentru personal, asigurarea spriJinului logistic 2i a
re,ervelor pentru mobili,are 2i r.,boi, crearea 2i 1ntre0inerea infrastructurii pentru ac0iuni
militare 1n cadrul ap.r.rii comune a !"#$, participarea la ac0iuni de cooperare interna0ional.
cu alte state, precum 2i resursele necesare anual pentru reali,area acestora 5elaborate pentru o
perioad. de 2ase ani 2i revi,uite anual7G lanurile opera0ionale de 1ntrebuin0are a for0elor
cuprind misiunile "rmatei 2i cerin0ele specifice componentelor categoriilor de for0e,
scenariile probabile, for0ele 1ntrebuin0ate, resursele alocate 2i modalit.0ile de ac0iune pentru
e8ecutarea acestora.
$ men0iune deosebit. trebuie acordat. unui document care este omis de legea
planific.rii ap.r.rii, dar care este considerat ca foarte important de c.tre conducerea "rmateiA
Strategia de #ransformare a "rmatei KomFniei. "cest document poate deveni documentul
vi,ionar 2i pragmatic care va permite "rmatei s. se integre,e deplin 2i f.r. comple8e 1n
structurile militare ale !"#$ 2i ale %niunii &uropene.
3. S'*"+#$ % P$&n'('c&), P)o-)&+&), 0#-"&) 1' E/&$#&)
%n pas important 1n moderni,area armatei l(a constituit introducerea sistemului de
planificare, programare, bugetare 2i evaluare 1n procesul de planificare a ap.r.rii, dup. cum
suntem convin2i c. armata a fost primul model de succes al rea2e,.rii KomFniei 1n familia
din care provine, un motor important al accederii sale 1n structurile europene 2i euroatlantice.
Ceea ce ni se pare esen0ial 1n aceast. abordare a domeniului este a2e,area pe paliere
distincte ale celor trei componente inseparabile 5lanificare, rogramare, Bugetare7,
pornindu(se de la dou. principii clareA palierele se refer. la activit.0i cu ori,onturi diferite, iar
determinarea reciproc. are loc 1n ambele sensuri. "stfel, planificarea strategic. de nivel 1nalt
5termen lung7 determin. a2e,area activit.0ilor 1n ordinea lor logic. 5programare Q planificarea
1n sens de plan de ac0iune Q termen mediu7, care determin. estimarea costurilor necesare
atingerii 0intelor 5bugetare Q planificare 1n sens de alocare a resurselor financiare Q termen
PLANIFICAREA APARARII Page 9
scurt7. Invers, constrFngerile imediate de natur. financiar. 5bugetarea7 determin. aJustarea
planului de ac0iuni 5programarea7, care poate determina reevaluarea politicii 5planificarea7.
-n ceea ce prive2te KomFnia, implementarea Sistemului de lanificare, rogramare,
Bugetare 2i &valuare 5SB&7 1n Hinisterul "p.r.rii !a0ionale a 1nceput 1n anul 199C, cu
spriJinul e8per0ilor americani din cadrul Institutului pentru "nali,e 1n domeniul "p.r.rii.
rocesul de implementare a durat pFn. 1n anul 2DD2, cFnd sistemul a devenit complet
opera0ional. Cadrul legislativ a evoluat pe ba,a e8perien0ei acumulate 2i consult.rilor derulate
1n cadrul procesului de aderare la !"#$ 5procesul Hembers/ip "ction lan7. rimul act
normativ a fost elaborat 1n anul 199C, $rdonan0a Muvernului )2 privind planificarea ap.r.rii
na0ionale, aprobat. cu modific.ri prin Regea 63L2DDD. "ctualmente este 1n vigoare Regea
+*3L2DD+ privind planificarea ap.r.rii.
rincipalul obiectiv al SB& const. 1n integrarea eforturilor structurilor H"p!
pentru utili,area resurselor disponibile 1ntr(un mod eficient 1n vederea reali,.rii
capabilit.0ilor militare planificate. SB& asigur. atFt nevoile de management intern, cFt 2i
elaborarea documentelor de planificare solicitate de !"#$.
4. P$&n'('c&)& &!,),)'' 2n NATO 1' 2n Un'#n& E#)o!&n,
Caracteristica actual. a statului romFn, 1n privin0a asigur.rii securit.0ii 2i ap.r.rii sale,
o constituie apartenen0a sa la !"#$ 2i la %niunea &uropean.. "ceast. stare de fapt presupune
costuri maJore, dar nu mai mari decFt cele ce ar fi necesare 1n condi0iile 1n care KomFnia nu
ar fi membru al celor dou. organi,a0ii. De fapt, acesta este 2i sensul ader.rii. -n asemenea
condi0ii, consider.m c. nu este Justificat. 1n niciun fel tentativa repetat. de a pune 1ntre
parante,e beneficiile ap.r.rii colective, atunci cFnd se proiectea,. necesit.0ile de ap.rare pe
termen scurt, mediu sau lung.
C/iar dac. sistemul de planificare a ap.r.rii colective este sensibil diferit de cel al
ap.r.rii na0ionale, consider.m c. este util s. pre,ent.m cele dou. sisteme, mai ales c., 1n
domeniul documentelor strategice, e8ist. o serie de similitudini demne de semnalat.
4.1. P$&n'('c&)& &!,),)'' 2n NATO
entru !"#$, planificarea ap.r.rii constituie procesul fundamental care permite
membrilor s.i s. beneficie,e de avantaJele politice, militare 2i economice ale ap.r.rii
colective 2i ale celorlalte ac0iuni dedicate asigur.rii securit.0ii 2i stabilit.0ii. :oarte simplu
spus, prin planificarea comun. a ap.r.rii este evitat. re1ntoarcerea la politici de ap.rare
individuale 2i foarte costisitoare, f.r. a se atinge suveranitatea na0ional.. "ceste preci,.ri,
preluate din documente oficiale ale "lian0ei
1)
, sublinia,. 1nc. o dat. ideea c. scopul ap.r.rii
15
===.nato.org accesat la 3D septembrie 2DD9
PLANIFICAREA APARARII Page 1D
colective const. 1n cre2terea eficien0ei sistemului de ap.rare comun, care presupune
minimi,area c/eltuielilor necesare pentru 1ndeplinirea scopurilor comune. De aici apare 2i
oportunitatea ca planificarea ap.r.rii la nivel na0ional s. porneasc. de la condi0ia de membru
al "lian0ei, adic. s. se aib. 1n vedere c. KomFnia trebuie s. 12i reali,e,e interesul de
securitate 1mpreun. cu alia0ii, pe ba,a for0elor 2i miJloacelor comune. "m considerat necesar.
aceast. subliniere din pricina multiplelor opinii conform c.rora 0ara noastr. va trebui s. se
apere singur. de amenin0.ri 2iLsau agresiuni militare pFn. la deci,ia alian0ei de a se implica
efectiv 1n lupt.. unctul nostru de vedere este c. deci,ia !"#$ este ferm. 2i nu e8ist.
nicidecum riscurile unui abandon.
"2adar, prin procesul de planificare la nivel aliat se ob0in condi0iile suficiente pentru
armoni,area planurilor na0ionale, astfel 1ncFt nevoile militare agreat de !"#$ s. primeasc.
r.spunsul eficace, 1n condi0ii de ma8im. eficien0.. Cu alte cuvinte, scopul planific.rii ap.r.rii
1n cadrul !"#$ este de a se asigura reali,area obiectivelor comune cu c/eltuieli minimi,ate,
atFt la nivel na0ional cFt 2i la nivel aliat. KeducFnd din nou teoria la ideile comune umanului,
prin acest sistem de planificare se propune eliminarea redundan0elor costisitoare inutile,
dedicate reali,.rii scopului comun al 0.rilor aliateA de a se ap.ra 1mpreun. 1n fa0a unui
eventual agresor. 3lanificarea ap.r.rii are ca obiect s. veg/e,e ca "lian0a s. dispun. de
for0ele, miJloacele, instala0iile 2i capacit.0ile necesare pentru a(2i 1ndeplini sarcinile, pentru
toat. gama de misiuni, 1n conformitate cu Conceptul Strategic. -n acest mod, ea cuprinde atFt
propriile capacit.0i ale !"#$, cFt 2i cele ale "lia0ilor4
16
. S. men0ion.m, 1n acest moment,
leg.tura direct. 1ntre procesul de planificare propriu(,is 2i planificarea strategic. a ap.r.rii,
repre,entat. de Conceptul strategic.
Ra nivelul "lian0ei, planificarea ap.r.rii 5ca planificare propriu(,is.7 este 1n0eleas. ca
o activitate comple8. ce cuprinde 2apte activit.0i de planificare diferite, 1ntre care primele trei
sunt considerate principale 5planificare for0elor, a resurselor 2i a armamentelor7, iar
urm.toarele patru de sus0inere 5planificare logistic., nuclear., planificarea C3 2i planurile
pentru urgen0e civile7. Hai mult, planificarea ap.r.rii este legat. de domenii cone8e ca
planificarea ap.r.rii aeriene, standardi,area, 1nv.0.mFntul, planificarea opera0iilor 2i
constituirea for0elor.
4.1.1. P$&n'('c&)& $& n'/$ 2n&$" - Conc!"#$ S")&"-'c
Conceptul strategic este documentul oficial care fundamentea,. planificarea ap.r.rii
1n cadrul !"#$, pre,entFnd natura 2i obiectivele organi,a0iei, precum 2i sarcinile esen0iale
pentru securitate. e de(o parte, Conceptul Strategic descrie tr.s.turile principale ale
mediului interna0ional de securitate 2i modul 1n care "lian0a urmea,. s. le aborde,e, iar pe de
alta stabile2te direc0iile principale pentru adaptarea eficient. a for0elor la noile riscuri 2i
16
===.nato.org accesat la 2C mai 2D1+
PLANIFICAREA APARARII Page 11
amenin0.ri. Conceptul Strategic aflat 1n vigoare a fost lansat 1n 1999, cu oca,ia summit(ului
de la Sas/ington, fiind completat prin Directiva olitic. Meneral. de la Kiga 52DD67, care
actuali,a orientarea strategic. a !"#$, pornind de la evenimentele importante de dup. 1999.
Fn. 1n 1991, documentele strategice ale !"#$ nu au fost publice. -n acea perioad.,
confruntarea dintre cele dou. blocuri domina scena rela0iilor interna0ionale, cursa 1narm.rilor
p.rea f.r. sfFr2it, transparen0a 1ntr(un asemenea domeniu nu putea fi nici 1nc/ipuit.. "u fost
elaborate patru concepte strategice 2i dou. rapoarte care pot fi ec/ivalate ca importan0.. -n
ordine cronologic., primul document strategic a fost aprobat 1n luna ianuarie, anul 19)D, 2i
stipula faptul c. principala sarcin. a "lian0ei este de a descuraJa agresiunea adversarilor,
folosirea for0ei fiind posibil. numai dup. declan2area agresiunii.
Ra 3 decembrie 19)2 este aprobat de c.tre Consiliul !ord "tlantic, cel de(al doilea
concept strategic, devenit necesar ca urmare a r.,boiului din Coreea 2i a e8tinderii
organi,a0iei 5Mrecia 2i #urcia7. Conceptul nu diferea prea mult de cel anterior, modific.ri mai
importante g.sindu(se la nivelul directivei militare corespun,.toare.
"l treilea concept strategic difu,at 1n form. definitiv. la 23 mai 19)* este primul
concept strategic care se refer. la 3represalii masive4 1n ca,ul unei agresiuni, aceast.
sintagm. devenind definitorie pentru 3r.,boiul rece4 din acea perioad..
Cel de(al patrule concept strategic a fost adoptat la 12 decembrie 196* iar versiunea
final. a fost difu,at. 1n ianuarie 196C. 3*onceptul de descura2are al 4lianei este
fundamentat pe sigurana eentualului agresor c reacia E43) "nseamn un risc mult prea
mare pentru a "ncerca reo agresiune
1*
4. &l definea trei tipuri de r.spuns militarA 17 "p.rarea
normal., la intensitatea pe care o propune inamicul, 27 &scaladarea deliberat., care induce
pericolul recurgerii la arme nucleare 2i 37 Kiposta nuclear. general., ca miJloc de descuraJare
ultim.
-n aceea2i perioad., au fost adoptate dou. rapoarte 5Kaportul celor trei 1n0elep0i 2i
Kaportul 9armel7 cu caracter de document programatic de 1nalt nivel.
Din 199D, dup. pr.bu2irea %niunii Sovietice 2i terminarea r.,boiului rece, "lian0a a
adoptat dou. concepte strategice. rimul dintre ele a fost adoptat 1n 1991 2i este declasificat,
avFnd un ton cu totul diferit de cele anterioare. &vident, confruntarea dintre blocuri devenise
deJa improbabil., iar dispropor0ia dintre for0a militar. era deJa imens.. 3Prezentul concept
strategic reafirm caracterul defensi al E43) i 1otr-rea membrilor si de a8i apra
securitatea, sueranitatea i integritatea teritorial. Politica de securitate a 4lianei const
"n dialog, cooperare i aprare colecti eficient, care constituie mi2loace complementare
de pstrare a pcii. Gtiliz-nd din plin noile posibiliti, 4liana a menine securitatea pe
17
***: <e Huatrieme concept strategiHue de lI)34E, 196*
PLANIFICAREA APARARII Page 12
baza celui mai sczut niel al forelor care satisface neoile de aprare. 4stfel, E43) aduce
o contribuie esenial la instaurarea unei pci durabile
1J
.
Conceptul Strategic pecedent a fost fundamentat pe o defini0ie a securit.0ii care
recunoa2te importan0a factorilor politici, economici, sociali 2i de mediu asupra dimensiunii
ap.r.rii. &a se traduce prin cFteva tr.s.turi ferme, cum suntA p.strarea leg.turii transatlanticeG
men0inerea capacit.0ii militare necesare 1ntregii game de misiuniG de,voltarea capacit.0ii
europene de ap.rare, 1n interiorul "lian0eiG angaJarea permanent. pentru prevenirea
conflictelor 2i gestiunea cri,elorG 1ncuraJarea parteneriatului, a cooper.rii 2i a dialoguluiG
e8tinderea "lian0ei 2i desc/iderea pentru primirea de noi membriG spriJinul constant pentru
controlul armamentelor, de,armare 2i neproliferare.
Conducerea !"#$ a luat o prim. m.sur. privind adaptarea planific.rii strategice prin
adoptarea unei directive politice globale 5noiembrie 2DD67, care definea pentru un ori,ont de
timp de ,ece(cincispre,ece ani cadrul 2i priorit.0ile referitoare la capacit.0i militare, domenii
de planificare 2i activit.0i de instruire 1n "lian0.. Directiva anali,a mediul de securitate 2i
evolu0ia sa probabil. 2i recuno2tea c. e8ist. posibilitatea apari0iei unor evenimente absolut
imprevi,ibile. De aici, decurg tipurile de opera0ii pe care !"#$ trebuie s. fie 1n m.sur. s. le
desf.2oare 2i tipurile de capacit.0i pe care trebuie s. le posede.
-n consecin0., summit(ul de la Strasbourg din aprile 2DD9 a decis stabilirea unui nou
concept strategic, care a fost aprobat 1n cadrul summit(ului de la Risabona 1n 2D1D.
4.1.2. Do+n''$ !$&n'('c,)'' &!,),)'' 2n NATO
Planificarea forelor
entru a(2i putea 1mplini menirea, "lian0a are nevoie de for0e 2i capacit.0i ale
membrilor s.i care s. 1i permit. s. e8ecute 1ntreaga gam. de misiuni, 1n conformitate cu
prevederile principalului s.u document de planificare la nivel 1nalt Q Conceptul strategic.
Kolul principal al planific.rii for0elor 1n cadrul !"#$ este cel de a asigura aceste for0e 2i
capacit.0i. lanificarea for0elor are ca obiect de activitate crearea condi0iilor necesare
esisten0ei 2i func0ionalit.0ii unor for0e moderne, dislocabile, apte s. sus0in. opera0iuni
prelungite, interoperabile 2i capabile s. 1ntre0in. opera0iuni 1n str.in.tate cu contribu0ii
minime ale 0.rii de destina0ie. "cest proces este fundamentat pe trei piloni succesivi A
orient.rile politice, obiectivele de planificare 2i e8amenele de ap.rare. $rient.rile politice
preci,ea,. obiectivele generale, obiectivele de planificare definesc nevoile !"#$ 2i fi8ea,.
maniera de reali,are a r.spunsului la aceste nevoi, iar e8amenele de ap.rare constituie
miJlocul prin care se evaluea,. m.sura 1n care au fost 1ndeplinite obiectivele de planificare.
18
***: Primul concept strategic al E43) de dup terminarea rzboiului rece, 1991
PLANIFICAREA APARARII Page 13
"supra acestei componente 5domeniu, disciplin.7 a planific.rii ap.r.rii trebuie f.cute
unele men0iuni legate de confu,ia care apare destul de des 1ntre concepte apropiate, dar
diferite. In acest ca,, planificarea for0elor este adesea confundat. cu planificarea ap.r.rii Q
obiect principal al studiului nostru Q 2i cu planificarea opera0iilor, care este un domeniu
apropiat. Hotivele primei confu,ii provin din ra0ionamentul logic ce este indus de puternicul
specific militar al !"#$ A "lian0a trebuie s. se asigure c. de0ine suprema0ia 1n ca,ul unui
conflict armat, drept pentru care una dintre componentele sale fundamentale 5for0a armat.7
devine identic. cu 1ntregul 5ap.rarea7. Hai mult, ierar/i,area temporal. a celor trei piloni
5e8istent., 1n forme asem.n.toare 1n orice proces de planificare7, duce la cre2terea
probabilit.0ii de confundare a celor dou. concepte. $ tratare reduc0ionist. a ca,ului, care
poate clarifica lucrurile cu riscul diminu.rii acurate0ei descrierii 5risc pe care ni(l asum.m7, ar
separa cele dou. concepte prin dimensiunea preponderent militar. a planific.rii for0elor.
Planificarea resurselor
-n cadrul !"#$, planificarea resurselor se refer. la acele resurse pe care 0.rile
membre le transmit spre consum 1ntr(un cadru !"#$. Ca urmare, nu este vorba de un volum
de resurse imens, a2a cum ar putea p.rea la prima vedere, care este ec/ivalent cu un procent
de D.3T din totalul bugetelor de ap.rare ale "lia0ilor. -n "lian0., resursele sunt 51n maJoritate7
na0ionale, dar e8isten0a acestor resurse este esen0ial. pentru coe,iunea organi,a0iei 2i pentru
integrarea capacit.0ilor de care dispune. $bserv.m c. planificarea resurselor se refer.
e8clusiv la resurse financiare, resurse care alimentea,. trei bugete diferite A bugetul civil
5acoper. costurile de func0ionare ale sediului !"#$7, bugetul militar 5acoper. 1n principal
costurile de func0ionare ale structurii comandamentului militar integrat 2i re0elele de
telecomunica0ii 2i de ap.rare aerian. la nivelul !"#$7 2i programul de investi0ii pentru
securitate.
Planificarea armamentelor
%na dintre principalele componente ale procesului planific.rii ap.r.rii 1n !"#$ este
planificarea armamentelor, care are ca scop atingerea obiectivelor militare 2i politice ale
"lian0ei 1n privin0a dot.rii 2i care este a8at. pe elaborarea de programe multina0ionale, dar
nefinan0ate 1n comun. &ste favori,at. ac/i,i0ia de armament pe ba,a raportului optim
costLcalitate 2i de,voltarea produc0iei de armament 1n cooperare. &ste puternic 1ncuraJat.
interoperabilitatea 2i cooperarea te/nologic. 2i industrial. 1ntre "lia0i, precum 2i 1ntre "lia0i 2i
arteneri. -n cadrul !"#$, responsabilitatea cooper.rii 1n domeniul armamentelor o poart.
Conferin0a directorilor na0ionali de armamente, care dispune de un plan de administrare a
activit.0ilor, actuali,at anual. lanurile de armamente transform. obiectivele strategice ale
!"#$ 1n obiective specifice domeniului, definindu(se priorit.0ile. &c/ilibrul se stabile2te
PLANIFICAREA APARARII Page 1+
1ntre nevoile statului 2i cele ale "lian0ei, pornindu(se de la principiul conform c.ruia
ac/i,i0ionarea bunurilor pentru ap.rare r.mFne o responsabilitate na0ional..
-n perioada actual., aten0ia responsabililor din domeniu se 1ndreapt. c.tre procesul de
transformare a !"#$ 51ndeosebi asupra cre.rii capabilit.0ilor 1n sectoare considerate
deficitare7, c.tre un cadru adecvat planific.rii armamentelor, pornind de la capabilit.0ile pe
termen mediu 2i lung definite de strategii 2i c.tre desemnarea organismelor responsabile 2i a
celor care contribuie la 1ndeplinirea obiectivelor.
Planificarea logisticii
lanificarea logistic. face parte, simultan 5ca 2i la nivelul statelor membre7, atFt din
planificarea ap.r.rii cFt 2i din planificarea opera0iilor 2i are ca scop inventarierea
capabilit.0ilor logistice necesar a fi acoperite de membrii "lian0ei pentru a corespunde
cerin0elor Directivei ministeriale referitoare la planificarea ap.r.rii 2i pentru a r.spunde
necesit.0ilor pe care le presupun opera0iile aflate sub egida !"#$. lanificarea logistic. este
produsul cooper.rii 1ntre "lia0i 1n vederea 1mbun.t.0irii integr.rii logistice 1ntre statele
membre 2i !"#$ 1n timp de pace, cri,. sau conflict.
Din punct de vedere al organi,.rii acestei activit.0i, trebuie men0ionat c. ea se
desf.2oar. sub patronaJul Conferin0ei 1nal0ilor responsabili pentru logistic. a !"#$ care,
pornind de la nivelul de ambi0ie stabilit, fi8ea,. vi,iunea 2i obiectivele de natur. logistic..
rocesul acoper. aceea2i perioad. ca planificarea ap.r.rii 2i vi,ea,. integrarea deplin. a
planific.rii logistice cu celelalte activit.0i de planificare a ap.r.rii, precum 2i cu activit.0i
cone8e, cum sunt standardi,area 2i planificarea opera0iilor.
Planificarea nuclear
"lian0a va men0ine, 1n viitorul previ,ibil, o combina0ie ec/ilibrat. de for0e nucleare 2i
for0e conven0ionale pe teritoriul european. "ceast. op0iune este dedicat. p.str.rii p.cii 2i
prevenirii oric.ror forme de agresiune, inclusiv r.,boiul, iar cele dou. elemente nu se pot
1nlocui unul pe cel.lalt. "vFnd 1n vedere noul mediu de securitate, !"#$ a redus radical rolul
for0elor sale nucleare ca miJloc principal de asigurare a propriei securit.0i 2i a men0inut
controlul politic al armelor nucleare ca prim principiu al planific.rii nucleare. In acest
conte8t, pornind de la obiectivul global ce prevede men0inerea p.cii 2i a stabilit.0ii cu un
nivel al for0elor minimi,at, for0ele nucleare au suferit reduceri spectaculoase de pFn. la C)T.
"st.,i, aceste for0e ale "lian0ei nu sunt 1ndreptate 1mpotriva unei amenin0.ri sau a unor state
anume, neamenin0Fnd 1n mod special nicio 0ar..
lanificarea nuclear. trebuie s. se asigure c. dispo,itivul nuclear al !"#$ este
perceput ca o component. credibil. 2i eficient. a strategiei de prevenire a unui eventual
r.,boi al !"#$. entru a fi credibile 2i eficiente, aceste for0e trebuie s. aib. caracteristicile
PLANIFICAREA APARARII Page 1)
necesare momentului actual 2i este necesar ca de,voltarea lor s. 0in. ritmul de,volt.rii
te/nologice. Cu e8cep0ia :ran0ei, membrii !"#$ particip. la formularea politicii nucleare a
!"#$, la consult.ri, procesul de luare a deci,iilor 2i la planificarea nuclear., c/iar dac. nu
posed. astfel de arme, lucru ce demonstrea,. solidaritatea 2i angaJamentul comun pentru
prevenirea r.,boiului.
Planificarea C3
Sistemele C3 cuprind sistemele de telecomunica0ii, de informa0ii, de naviga0ie 2i de
identificare, ca 2i sistemele de supraveg/ere 2i instala0iile de alertare care func0ionea,. 1n
re0ea sub form. integrat., pentru a r.spunde nevoilor !"#$. lanificarea coordonat. a C3
este esen0ial. pentru a avea capacit.0i C3 rentabile, interoperabile 2i sigure.
Planurile de urgene civile
"ceste planuri sunt o activitate de mic. anvergur. care conduce spre alte domenii ale
planific.rii 2i opera0iilor civile 2i militare. Kolul lor principal este de sus0ine opera0iile
militare 2i de a r.spunde cri,elor 2i autorit.0ilor civile 1n ca, de urgen0e cu caracter civil 2i de
a asigura protec0ia popula0iei civile. &le se ocup., de asemenea de preg.tirea popula0iei
pentru a face fa0. riscurilor unor atacuri cu arme c/imice, biologice sau radiologice.
4.2. P$&n'('c&)& &!,),)'' 2n Un'#n& E#)o!&n,
-n deceniul trecut, statele membre ale %niunii &uropene au aJuns la un compromis
referitor la politica de ap.rare a %niunii, c/iar dac. opiniile lor sunt destul de 1mp.r0ite, unele
sus0inFnd o armat. european., altele considerFnd c. efortul sus0inerii unei ap.r.ri comune nu
este necesar.
4.2.1. olitica european. de ap.rare 1nainte de Strategia de Securitate
olitica de Securitate 2i "p.rare Comun. 5S"C7 este deJa un fapt 1mplinit, dup.
mul0i ani de discu0ii 2i tratative 1n interiorul 2i 1n e8teriorul %niunii. rimele preocup.ri 1n
acest sens au fost vi,ibile 1nc. din momentul semn.rii, la 1* martie 19+C, de c.tre Belgia,
:ran0a, $landa 2i Harea Britanie, a #ratatului de Cooperare Cultural., Social., &conomic. 2i
de "p.rare Colectiv.. Conceput ca r.spuns la tendin0ele e8apansioniste ale %niunii Sovietice,
tratatul s(a integrat organi,a0ional 1n !"#$ 1n decembrie 19)D, ulterior semn.rii #ratatului de
Sas/ington 5+ aprilie 19+97, care consfin0ea, simultan cu angaJarea Statelor %nite 2i Canadei
1n sus0inerea 2i consolidarea securit.0ii europene, apari0ia celei mai importante alian0e
destinate ap.r.rii colective Q !"#$. " urmat %niunea &uropei $ccidentale, creat. 1n
octombrie 19)+ de c.tre statele semnatare ale #ratatului de la Bru8elles 2i de c.tre Italia 2i
Kepublica :ederal. Mermania 5a c.rei integrare 1n cadrul sistemului de securitate european
devenise o necesitate7. -n condi0iile unui costisitor 3r.,boi rece4 ba,at preponderent pe
amenin0area unei riposte devastatoare 1n ca,ul unei agresiuni asupra membrilor !"#$,
PLANIFICAREA APARARII Page 16
embrionii din diverse etape de de,voltare a organismului ce avea s. devin. %niunea
&uropean. au reu2it arareori s. pun. 1n de,batere problemele securit.0ii 2i ap.r.rii proprii,
deci,ia cea mai tran2ant. privind cre2terea rolului %&$ 1n gestionarea securit.0ii europene
fiind luat. abia 1n 2* octombrie 19C*, moment 1n care a fost semnat. latforma de la 9aga.
"cest document stabilea coordonatele viitoarelor activit.0i ale %&$, preci,Fnd c. 3reali,area
unei &urope integrate nu poate fi 1nf.ptuit. f.r. ca aceasta s. includ. securitatea european.4,
dar subliniind c. securitatea !"#$ este indivi,ibil., statele membre ale %niunii &uropei
$ccidentale urmFnd s. consolide,e pilonul european 1n cadrul "lian0ei.
-n februarie 1992 a fost adoptat #ratatul de la Haastric/t, actul de na2tere al %niunii
&uropene 2i, totodat., asumarea oliticii &8terne 2i de Securitate Comun. 5&SC7 1n cadrul
c.reia era nevoie 2i de 3un poten0ial cadru al unei politici comune de ap.rare4. -n luna iunie a
aceluia2i an, Declara0ia adoptat. la 9otel etersberg din Bonn de c.tre mini2trii de e8terne 2i
ai ap.r.rii din %&$, stabilea gama misiunilor organi,a0ieiA misiuni umanitare 2i salvare, de
men0inere a p.cii 2i misiuni ale for0elor combatante pe timpul derul.rii unor opera0ii de
managemnet al cri,elor. " urmat #ratatul de la "msterdam din 199C, prin care Consiliul
&uropean a dobFndit competen0e sporite 1n privin0a securit.0ii 2i ap.r.rii 2i prin care a fost
creat postul de -nalt Kepre,entant pentru olitica &8tern. 2i de Securitate Comun.. #ragicele
evenimente petrecute 1n &uropa de sud(est 5Balcanii de Vest7 au determinat noi de,volt.ri, 1n
sensul identific.rii ca necesitate a de,volt.rii capabilit.0ilor europene de ap.rare. Dup.
declararea nevoii ca %niunea &uropean. 3s. aib. capacitatea de ac0iune autonom., spriJinit.
de for0e armate credibile, de miJloacele de a decide folosirea lor 2i de preg.tirea necesar., 1n
scopul de a r.spunde la cri,ele interna0ionale4, Summit(ul franco(britanic de la St. Halo
5dec.199C7 preci,a c. %& va trebui 3s. 12i cree,e structurile corespun,.toare 2i capacitatea de
a anali,a situa0iile, surse proprii de intelligence 2i capacitate de planificare strategic.
proprie4. Hembrii %& au spriJinit aceste idei, astfel c. platforma politic. de ac0iune adoptat.
la Eoln 5iunie 19997 stabilea c. %niunea &uropean. trebuie s. 3de0in. capacitatea de a derula
ac0iuni autonome, sus0inute de for0e armate credibile, instrumente de deci,ie corespun,.toare
2i disponibilitatea de a le folosi pentru a r.spunde la cri,e interna0ionale, f.r. a aduce un
preJudiciu !"#$4.
utem spune c., de(acum, au fost 1ntrunite toate condi0iile pentru crearea oliticii de
Securitate 2i "p.rare Comun., ca parte integrant. a &SC, pilonul II institu0ional al %niunii
&uropene 5fig.117.
Consiliul &uropean de la 9elsin?i 5decembrie 19997 a dat consisten0. &S" prin
adoptarea obiectivului s.u global Q 9e?sin?i 9eadline Moal 59M 2DD37 Q document tipic de
planificare, care prevedea punerea la dispo,i0ia %& a unui pac/et de for0e 2i capacit.0i care s.
PLANIFICAREA APARARII Page 1*
permit. misiuni de tipul celor prev.,ute 1n declara0ia mini2trilor de e8terne 2i ai ap.r.rii din
statele membre %&$ de la Bonn, 1n 1992 5misiuni de tip etersberg7. Concret, statele s(au
angaJat ca pFn. 1n 2DD3 s. cree,e o :or0. de Keac0ie Kapid. 5un corp de armat. de )D(6D de
mii de oameni, dispunFnd de spriJin corespun,.tor, capabil s. fie dislocat 1n termen de 6D de
,ile 2i putFnd fi men0inut 1n teatru pentru cel pu0in un an.
re2edin0ia france,. a Consiliului %& a organi,at 52DDD7 prima Conferin0. de
"ngaJament pentru -ndeplinirea 9M 2DD3, 1n urma c.reia a fost elaborat primul Catalog de
:or0e al %niunii &uropene. "cesta a ar.tat c. e8ist. o serie de deficien0e 1n diferite domeniiA
transportul strategic aerian, C3I, informa0ii etc. entru remedierea deficien0elor, a fost lansat
lanul &uropean de "c0iune 1n Domeniul Capacit.0ilor 5&C"7, pe ba,a evalu.rii acestuia
desf.2urFndu(se 5mai 2DD37 o nou. Conferin0. de "ngaJament. Hai not.m faptul c., 1n
decembrie 2DDD, Consiliul &uropean de la !isa a decis integrarea complet. a structurilor 2i
for0elor %&$ 1n %niunea &uropean.. De asemenea, 1n aceea2i perioad. au avut loc
evenimentele de la 11 septembrie 2DD1, care au dus la includerea 1n spectrul de misiuni
etersberg a celor destinate combaterii terorismului 5Sevilla, iunie 2DD27. -n acela2i an
5Copen/aga, decembrie 2DD27, au fost adoptate acordurile 3Berlin U4, acorduri 1ntre !"#$ 2i
%& care prevedeauA accesul %& la capacit.0ile de planificare ale !"#$, 1n vederea derul.rii
unor opera0iiG pre,um0ia de disponibilitate pentru %& a capacit.0ilor 2i miJloacelor colective
ale "lian0eiG identificarea op0iunilor europene de comand. pentru DS"C&%K pe timpul
derul.rii unei oper0ii %& cu recurs la miJloacele 2i capacit.0ile !"#$.
4.2.2. Strategia de Securitate a %niunii &uropene
Documentul care fundamentea,. planificarea ap.r.rii 1n %niunea &uropean. a fost
elaborat sub coordonarea -naltului Kepre,entant pentru &SC, Vavier Solana, fiind adoptat cu
prileJul 1ntFlnirii la vFrf 5summit7 din decembrie 2DD3. Intitulat. 3$ &%K$W H"I SIM%KW
-!#K($ R%H& H"I B%!W4, Strategia &uropean. de Securitate 5S&S7 constituie dovada c.
%niunea a reu2it s. dep.2easc. ceea ce 3criticii proceselor de integrare european. 1n
domeniile securit.0ii 2i ap.r.rii marcau ca pe o limitare serioas.A incapacitatea de elaborare 2i
adoptare a unei strategii de securitate
19
4. S&S devenea astfel un 3concept strategic european4,
un g/id pentru deciden0i cu privire la oportunitatea interven0iilor militare sau a ac0iunilor
non(militare referitoare la gestionarea situa0iilor de cri,.. &vident, punerea de acord a statelor
membre cu privire le te8tul strategiei nu a fost facil. 2i, ca urmare, documentul pare a avea un
caracter foarte general 2i eminamente politic. e de alt. parte, el con0ine prevederi foarte
importante pentru de,voltarea politicii de ap.rare 2i, 1n consecin0., pentru procesul de
planificare a ap.r.rii.
19
#ibil, M.A Politica &uropean de 0ecuritate i 4prare, 2DD9, pag.+
PLANIFICAREA APARARII Page 1C
ornind de la principalele provoc.ri cu care se confrunt. lumea de ast.,i 5percep0ia
diferit. a procesului de globali,are, s.r.cia 2i starea precar. de s.n.tate, frustr.rile locale 2i
regionale, concuren0a pentru resurse naturale, dependen0a energetic.7, S&S identific.
principalele amenin0.ri la adresa securit.0iiA terorismul, proliferarea armelor de distrugere 1n
mas., conflictele regionale, e2ecul statal 2i criminalitatea organi,at.. rin combinarea acestor
amenin0.ri poate ap.rea un efect sinergetic foarte periculos pentru lumea civili,at. 2i este
1ndeaJuns s. ne gFndim cum organi,a0ii teroriste 2i organi,a0ii criminale se asocia,.
1mpotriva unui stat sau grup de state, 1n condi0iile 1n care dispun de arme de distrugere 1n
mas. performante. -n figura 12 este repre,entat tabloul acestor provoc.ri 2i amenin0.ri.
#rebuie, totu2i, s. subliniat faptul c. documentul european evit. s. numeasc. drept
3probleme de securitate4 conflictele cu caracter etnic sau religios, lucru care poate fi cau,at
atFt de 3diploma0ia4 european., cFt 2i de 1n0elegerea faptului c. cele dou. aspecte sunt mai
degrab. prete8te 2iLsau miJloace de manipulare colectiv. decFt cau,e reale ale conflictelor ce
atentea,. la mediul de securitate global, regional sau local. Consider.m c. aceast. ultim.
interpretare este corect. 2i recomand.m abordarea %niunii &uropene 1n aceast. strategie.
-n capitolul II, Strategia &uropean. de Securitate identific. obiectivele strategice ale
%niunii 5fig.137, a c.ror 1ndeplinire ar permite ap.rarea securit.0ii 2i promovarea valorilor
%&. &le se refer. la modul de abordare a amenin0.rilor, la construirea securit.0ii 1n
vecin.tatea noastr. 2i la ordinea interna0ional. ba,at. pe multilateralism eficient. #oate
acestea, pornind de la dou. ipote,e definitoriiA 317 Viitorul va depinde par0ial de ac0iunile
noastreG 27 #rebuie 2i s. gFndim global, 2i s. ac0ion.m local.4
2D
.
"stfel, filo,ofia %niunii &uropene 1n domeniul securit.0ii porne2te de la recunoa2terea
unei st.ri relativ 3lini2tite4 1n interiorul grani0elor sale, prevenirea deterior.rii acestei st.ri
organi,Fndu(se pe ba,a anali,ei mediului 2i a prevenirii eventualelor turbulen0e dinafara %&,
dinspre e8teriorul mai 1ndep.rtat 2i apoi din vecin.tate. $ astfel de abordare, departe de a fi
nerealist., ar trebui s. conduc. la preluarea sa 1n documentele na0ionale, m.car 1n ceea ce
prive2te rela0iile bilaterale cu alte 0.ri europene.
$ prim. idee de ba,. legat. de primul obiectiv strategic este eficacitatea preg.tirii de
anulare a amenin0.rii 1nc. 1nainte ca ea s. se transforme 1n conflict, 1n condi0iile 1n care, de
cele mai multe ori, 3prima linie de ap.rare se va situa 1n afara grani0elor4
21
. De asemenea este
notabil. observa0ia prin care, 1n condi0iile 1n care niciuna dintre noile amenin0.ri nu este pur
militar., problemele nu se pot re,olva prin ac0iuni e8clusiv militare, ci printr(o combina0ie de
instrumente Q politice, economice, civile, militare.
20
@@@A 0trategia &uropean de 0ecuritate, cap.II Q $biective strategice
21
Idem
PLANIFICAREA APARARII Page 19
Cel de(al doilea obiectiv strategic 5construirea securit.0ii 1n vecin.tatea %niunii7 este
legat de necesitatea ca e8tinderea %niunii &uropene s. nu 3produc.4 noi linii de separa0ie 1n
&uropa, care s. genere,e noi amenin0.ri pentru securitatea european.. entru a 1ndeplini acest
obiectiv, %& va spori cooperarea politic. 2i economic. cu statele aflate 1n apropierea sa,
nominali,Fnd 0.rile din Cauca,ul de Sud, va aloca resurse pentru solu0ionarea conflictului
arabo(israelian 2i va intensifica cooperarea cu 0.rile aflate 1n regiunea mediteranean..
-n sfFr2it, te8tul care pre,int. cel de(al treilea obiectiv strategic pledea,. pentru
reali,area ordinii interna0ionale pe ba,a cooper.rii 1ntre organi,a0iile e8istente, 1ntre care un
rol fundamental 1i revine $rgani,a0iei !a0iunilor %nite. Sunt amintite ca alte institu0ii c/eie
$rgani,a0ia Hondial. a Comer0ului, !"#$, $SC&, Consiliul &uropei, "S&"!,
H&KC$S%K, %niunea "frican., Curtea enal. Interna0ional.. $ aten0ie deosebit. poate fi
acordat. mesaJului pe care strategia 1l adresea,. statelor care se situea,. voluntar 1n afara
unei astfel de ordiniA 3%n num.r de state s(au plasat c/iar ele 1n afara /otarelor societ.0ii
interna0ionale. %nele au optat pentru i,olareG altele au 1nc.lcat 1n mod repetat normele
interna0ionale. &ste de dorit ca asemenea state s. se al.ture din nou comunit.0ii interna0ionale
2i %& ar trebui s. fie preg.tit. s. le ofere asisten0.. Statele care nu doresc s. fac. acest lucru
ar trebui s. 1n0eleag. c. este un pre0 care trebuie pl.tit, 1nclusiv 1n rela0iile lor cu %niunea
&uropean..
22
4.
3. Conc$#4''
Conc/idem c. planificarea ap.r.rii poate fi definit. ca un atribut al conducerii
sistemului de ap.rare, atFta timp cFt aceast. conducere, conform regulilor statului democratic,
este preci,at. de politica de ap.rare. -n acela2i timp, planificarea ap.r.rii constituie, la nivelul
s.u de vFrf, o component. esen0ial. a politicii de ap.rare, component. esen0ial., la rFndul
s.u, a politicii de securitate na0ional..
-n general, organi,a0iile din domeniul ap.r.rii 12i def.2oar. activitatea pornind de la
acelea2i tipuri de documenteA o strategie na0ional. de securitate pre,entat. de nivelul cel mai
1nalt al statului, o strategie na0ional. de ap.rare elaborat. la nivel guvernamental sau
departamental 2i o strategie militar. elaborat. de organismul militar.
Hodelul de planificare folosit 1n KomFnia nu este foarte diferit de modelele e8istente
1n alte 0.ri. "stfel, avem un document strategic pre,entat de 2eful statului, care devine ba,. de
lucru pentru un altul asumat de Muvern 2i pentru unul asumat de armat..
!ivelul de vFrf al planific.rii se concreti,ea,. 1n toate ca,urile 1ntr(un document
strategic a c.rui adoptare revine politicului. Indiferent c. se nume2te concept strategic,
strategie de securitate 2iLsau ap.rare, cart. alb. a ap.r.rii sau altfel, documentul de vFrf
22
Idem
PLANIFICAREA APARARII Page 2D
fi8ea,., pe de(o parte, tr.s.turile relevante ale mediului actual 2i al celui viitor 2i creionea,.
ac0iunile 2i m.surile necesare pentru asigurarea securit.0ii 2i ap.r.rii la nivel na0ional 2i
interna0ional.
Din acest punct de vedere, o particularitate a 0.rii noastre const. 1n e8isten0a mai
multor documente strategice de vFrfA Strategia de Securitate !a0ional. a KomFniei, Strategia
!a0ional. de "p.rare a N.rii, Carta "lb. a "p.r.rii, Strategia Hilitar.. Ra acestea se adaug.,
cu preten0ii 1ndrept.0ite de importan0., Strategia de #ransformare a "rmatei KomFniei, care se
refer. la un ori,ont de timp e8tins.
"stfel, strategia na0ional. de ap.rare a 0.rii devine parte a strategiei de securitate
na0ional. a KomFniei, document ine8istent 1n legea fundamental., dar foarte important pentru
fundamentarea planific.rii.
KomFnia, sistemul de planificare a ap.r.rii este func0ional, din punct de vedere
legislativ, domeniul fiind acoperit, institu0iile participante preci,ate, iar algoritmii de
elaborare 2i adoptare a documentelor strategice descri2i.
&ste evident c. modelul folosit pentru planificarea ap.r.rii 1n KomFnia este inspirat
din modelele folosite 1n cadrul alian0elor din care KomFna face parte. "tFt legisla0ia din
domeniu, cFt 2i documentele de planificare strategic. sau metodele de aplicare a planific.rii
au asem.n.ri consistente cu modelele ce au servit la construc0ia sistemului de ap.rare
auto/ton.
"stfel, 1n ciuda unor opinii contrare, Sistemul de lanificare, rogramare, Bugetare 2i
&valuare 5B&S7 este aproape identic cu cel folosit 1n Statele %nite 1nc. de acum patru
decenii. Hai mult, acest tip de sistem de planificare multianual. pe niveluri demarcate de
comple8itate 2i speciali,ate este folosit de c.tre cei mai mul0i dintre alia0ii 2i partenerii
!"#$. HergFnd mai departe, 1mp.r0irea planific.rii pe domenii 5discipline7 este preluat. 1n
legea planific.rii ap.r.rii 5aproape identic Q lipse2te planificarea nuclear., din motive lesne
de 1n0eles7 din planificarea !"#$, 1n ciuda caracteristicilor diferite dintre filo,ofia de
planificare na0ional. 2i cea de planificare 1n cadrul alian0elor.
lanificarea ap.r.rii colective difer. sensibil de planificarea ap.r.rii na0ionale, 1n
special din pricina diferen0elor 1n modul de alocare a resurselor, principalele intr.ri 1n sistem.
e de alt. parte, omiterea avantaJelor pe care le ofer. sistemele de ap.rare colectiv. duce la
risipirea resurselor, afectFnd 1ns.2i securitatea statelor ce procedea,. astfel.
PLANIFICAREA APARARII Page 21