Scoala Generala nr.

30, Brasov
PORTOFOLIU
ARHITECTURA ISLAMIC
Clasa a I!a B
ARHITECTURA ISLAMIC
Arhitectura islamic este un termen care desemneaz un numr mare de stiluri, att
religioase, ct i laice, care au aprut i au evoluat din momentul fondrii islamului i pn n
zilele noastre, influennd proiectarea i realizarea construciilor i structurilor din cadrul
culturii islamice.
Principalele structuri islamice sunt moscheea, mormintele, palatele i forturile. Influen ele
islamice se regsesc i n Occidentul zilelor noastre, n special n i, fntni i n designul
interior.
ARHITECTURA PERSA"
CASA TABATABAI, KASHAN IRA (Iran)
!"haneh #aataaei $ha! este numele uneia dintre cele mai frumoase opere
arhitecturale iraniene. %onstruit n &'() n "ashan, n provincia Isfahan, !"haneh
#aataaei $ha! * %asa #aataai+ a fost proprietatea uneia dintre cele mai influente familii
iraniene.
Casa Tabatabai, exterior, Kashan, Iran

Aceast frumoas cas are toate elementele arhitecturale ale unei reedine
tradiionale din "ashan, inclusive elemente Persane ca !iruni, sau !andaruni,. !-iruni, este
partea pulic a casei, pe cnd !andaruni, este un sector privat al reedinei, rezervat pentru
femeile casei. .n sectorul !andaruni, doar proprietarul casei i fii si aveau dreptul s intre.
%asa #aataai a fost proiectat de /stad *maestrul+ Ali 0ar1am, unul dintre cei mai
importani !mimar, *arhiteci+ ai secolului &2 din Persia. %onstrucia casei a durat &) ani i a
fost finalizat n &'(). Aceast reedin se ntinde pe o arie de (3)) de metri ptrai i
include () de camere, patru curi interioare, 4 captatoare de vnt i doua canale suterane.
%asa fost reconstruit de cateva ori, dupa o serie de cutremure n secolul &', i mai trziu n
&22( i &223. Astzi, !"haneh #aataaei $ha! este un muzeu deschis pulicului, i este
prote5at de Iran %ultural 6eritage Organization.
MOSCHEEA REGALA DIN ISPAHAN (Iran)
0oscheea 7egala din
Ispahan constituie o
adevarata oaza de
arhitectura sacra si de
spiritualitate islamica,
aceasta nefiind egalata
de nici o alta locatie
din Iran. 0oscheea
7egala se afla la o
distanta de 8)) de
mile sud fata de
#eheran.

%el care a facut din
Ispahan unul dintre
cele mai frumoase
orase din lume este
sahul Aas I cel 0are *&9''$&:82+ din dinastia persana a ;afavizilor. <l este cel care a
insufletit orasul prin ridicarea pietei numita 0aidan si a faimoaselor moschei =uftullah si
0oscheea 7egala, care ilustreaza gloria artei safavide.

>inastia ;afavizilor din Persia, astazi Iran, a fost fondata in anul &9)& de un anume Ismail,
care dupa decenii de tulurari interne a reusit printr$o serie de victorii militare asupra
oponentilor sai, sa puna azele unui stat centralizat.
%and sahul Aas a venit la putere, acesta a asigurat granitele in fata atacurilor din e?terior, a
inausit revoltele interne si a initiat un vast program de constructii ce includea moschei,
palate, o retea de drumuri pavate si caravanseraiuri $ hanuri, precum si retele de irigatii.
@ustul sau pronuntat pentru frumos a fost transpus in caramida, tigla si mortar, un drum larg,
numit %hahar -agh, a fost construit pentru a impresiona vizitatorii ce intrau in oras. Prin
mi5locul acestei artere largi de peste (9 de metri trecea un canal de apa construit in terase si
punctat din loc in loc cu incrustatii de oni?, pe care pluteau vara flori de trandafir.
%el mai somptuos monument edificat de Aas a fost 0oscheea 7egala, care inca mai
domina capatul sudic al 0aidanului. >easupra moscheii se inalta o cupola cu varf ascutit de
un alastru electric, ca si cand si$ar fi luat culoarea de la penele pasarii paradisului.
>in varful indreptat spre cer, impodoit cu
un ornament aurit, o cascada de araescuri
$ lu5eri ali si maro$auriu cu margini negre
$ se revarsa peste o mare de turcoaz.
%upola insasi este sustinuta de un tamur
de 5ur impre5urul caruia se desfasoara o
fasie de un alastru intunecat inscriptionata
cu versete sacre caligrafiate in al, cu
caractere arae.
Intrarea in moschee este marcata de un
portal imens de 8' de metri, care se
deschide spre 0aidan ca o gura cascata.
In centrul curtii, apa unui azin pentru purificari rituale reflecta decorul magnific de ceramica
alastra si simolizeaza starea de puritate rituala in care treuie sa se afle credinciosii ce intra
in sala de rugaciuni.
%ele doua puncte principale sunt cupola cu elanul ei vertical si medalionul auriu ca un soare
si mihraul de marmura, o nisa in peretele sud$vestic, care indica directia orasului sfant
0ecca. <l functioneaza ca o cutie de rezonanta amplificand cuvintele celui ce conduce
rugaciunea.
Pentru economie de timp s$a utilizat faianta haftrangi $ Asapte culoriA. In timp ce placutele de
mozaic erau monocolore si treuiau taiate cu mare atentie pentru a se a5usta perfect, tehnica
haftrangi, care comina mai multe culori, era mai ieftina si putea fi folosita pentru a imraca
peretii mai rapid, insa luciul lor nu era atat de intens.
%u toate acestea, universul alastru ogat decorat al 0oscheii 7egale ramane unul dintre cele
mai feerice spectacole din lume.
GRADINILE PERSANE (Iran)
Drept model a gradinilor persane au
servit parcurile occidentale antice, mai
ales cele imperiale. ;e stie, e?istau parcuri
intinse si gradini mai reduse, incon5urate
de ziduri si ca aveau suprafata impartita
geometric de doua canale principale care
se intretaiauB in mi5loc, la incrucisarea
aleilor ce margineau canalele, se afla un
pavilion, o fintina, un chiosc. Arorii
decorativi amestecati cu pomi fructiferi
erau dispusi ordonat, in siruri distincteC
florile ogat colorate si numeroase
aminteau de pa5istile inflorite ale muntilor de unde veneau. <le cresteau intr$o dezordine
naturala, pe spatii orientate strict geometric. Ane?a parcului o forma un parc de vinatoare , in
care cei ogati isi tineau salaticiunile vinate de ei sau e?emplarele e?otice.
Araii, cucerind Persia, au respectat geometria gradinilor persane si le$au imogatit cu
elemente decorative specifice, iar maestrii in arta irigatiei au sporit retelele de canale care
udau pa5istile inflorite. %analele si azinele nu aveau marginile inaltate, astefel ca trecerea
de la vegetatia pa5istei la apa se facea direct. Platanii,ulmii,chiparosii , arorii rasinosi erau
iuiti de persi, pentru ca intruchipau miticul Acopac al vietii.A =a fiecare &) feruarie,
curtenii ofereau regelui lor mici gradini pictate pe ceara, destinata sa impodoeasca masa
regelui, care pastrau in timpul iernii, misterul fecunditatii naturii. O insemnatate foarte mare
o avea covorul $gradinaC suveranul treuia, privind o imagine a gradinii, o reprezentare a ei,
sa mentina tot timpul anului legatura cu natura, si , prin rege aceasta legatura o realiza si
poporul.
%ovoarele persilor erau talourile cu flori ale europenilor de mai tirziu.
>upa ce musulmanii au cucerit imperiul persan, gradina persana a intrat intr$o noua epoca de
stralucire si s$a transmis celorlalte civilizatii.
ARHITECTURA MAUR
Aleea Ala!a"#lla$ Mala%a, Span#a
>up o scurt
plimare dinspre
Piaa Aduana
a5ungem fa n fa
cu impresionantul
zid al cetii
Alcazaa, un punct
important de
referin n 0alaga.
Dortreaa dateaz
din secolul EIII, cu
toate c cea mai
mare parte a
structurii aparine secolului FI. Intrarea n cetate se realizeaz pe poarta %risto, unde s$a
celerat prima liturghie dup recucerirea oraului 0alaga de ctre cretini.
Dortreaa este unul dintre muzeele maure cel mai ine conservate din ;pania. Aceast
fortrea a fost sistemul de aprare a oraului ara 0alaga mpreun cu zidurile cetii
disprute ntre timp.
%etatea Alcazaa a fost ridicat deasupra unui zid dulu i turnuri rectangulare. 7ampa de
acces ncepe urcuul n zigzag pe strada Alcazailla de unde se poate oserva cum ruinele
zidului cetii urc pe deal.
Aleea ce urc este ornamentat de pori fortificate,
nfrumuseate cu coloane i AcapitelesA romane. =airintul de
intrri i cotituri transform lungul urcu intr$un 5oc distractiv.
Imediat dup ce traversezi arcul %risto dai peste grdinile
arae cu minunatele lor vegetaii rodate cu flori de iasmin i
caprifoi.
Odat a5uni sus pe zid putem admira peisa5ul atractiv ce ne
ofer oraul 0alaga i portul.
Ca&tel'l G#"ral(aro (Mala%a, Span#a)
Aceast magnific construcie dateaz
din secolul FIE i a fost nlat din
ordinul lui Gusef I din @ranada, pe un
vechi aezmnt i far fenician, de
unde provine numele castelului
Ageel$faroA* stnca farului+.
%astelul este renumit, fiind scenariul
final de cucerire a oraului 0alaga de
ctre 7egii %atolici n anul &('3.
>up un asediu de 4 luni armata
castellan a reuit s ocupe oraul
aprat cu dinii de ctre &9 ))) soldai
africani i rzoinici malagheni.
Acetia au cedat doar n faa foametei,
dup ce regele Derdinand a pus stpnire pe cetate. #ot ce a mai rmas n picioare din acest
monument sunt turnurile de aprare ce se ridic maiestuoase deasupra pdurii de pini i
eucalipi.

ARHITECTURA TUR#ESTA"
Ma'&ole'l A)*med +a&&a,# (#n T'r)e&tan, Ka!a*&tan)
0ausoleul de "haHa5a Ahmed GasaHi este situat n partea de nord$est a orasului modern
#urIestan *cunoscut anterior ca 6azrat$e #urIestan+, un centru vechi al comer ului caravan
cunoscut anterior ca "hazret i mai trziu ca Gasi, n partea de sud a "azahstanului. ;tructura
este n imediata apropiere a unei cet i istorice care este acum un sit arheologic.
7amasite ale structurilor medievale, cum ar fi alte mausolee,
moschei i case de aie caracterizeaz zona arheologic. =a
nord de 0ausoleul de "haHa5a Ahmed GasaHi, o sec iune
reconstruita a peretelui cetate din &23) separ zona istoric
de evolu ia orasului modern.
%azan din #urIestan $ diametru $ 8,(9 m, greutate $ dou
tone
ARHITECTURA FATIMI$
MOSCHEEA -.MEIRAH /
EMIRATELE ARABE .NITE, D.BAI
%onstruita in &22', 0oscheea Jumeirah este
un fascinant e?emplu de arhitectura islamica
moderna. %onstruita din piatra ala neteda,
moscheea, cu cele doua minarete ogat
decorate si cupola sa maiestuoasa, a devenit
simol al orasului si un important loc de
rugaciune. %ladirea poate fi admirata mai
ales noaptea deoarece este frumos luminata.
>e mentionat este faptul ca 0oscheea
Jumeirah este singura deschisa celor de alta
religie.
MAROC $ MEDINA ASILAH
/n ritual de pictare in
al a zidurilor atrage
anual milioane de
turisti.
=a nord, in muntii 7if$ului, se afla
CHE0CHE.EN, veche asezare
medievala, dispusa in trepte pe
colinele cultivate de mii de ani cu
canais. Aici strazile stramte si
lairintice sunt aproape in intregime
pictate in alastru, iar localnicii sunt
imracati in traditionalele 5alaa. In
partea de rasarit a tarii, la granita cu
Algeria, se gasesc si pensiuni in stil
casah $ case fortificate construite
din pamant.
EGIPT
.n <gipt, dezvoltarea
arhitecturii este strns legat
de construcia oraelor, de
religie i de cultul morilor.
Arhitectura este dominat
de ideologia monarhic i
religioas, de ideea
continurii e?istenei dup
moarte. >e aici i
construirea unor cavouri
funerare monumentale nzestrate cu veminte, podoae, arme care au aparinut defunctului,
simoliznd slaul etern al faraonului. %ele mai vechi construcii funerare, aprute n epoca
predinastic, snt mastaele, n form de prisma trapezoidal din piatr sau crmid, nlat
deasupra gropii cu fntn, la fundul creia era depus corpul celui decedat.
/n nou tip de monument funerar l
reprezint piramidele n trepte,
zidite, conform tradiiei, de vizirul
Imhotep pentru faraonul >5oser.
Aceste construcii reprezint o
suprapunere a mai multor mastae
de diferite dimensiuni. /mplerea
golurilor ntre trepte a dus la
apariia tipului clasic al piramidelor
care au devenit simolul civilizaiei
egiptene. %ele mai cunoscute
piramide snt cele construite la
@iseh. 0a5oritatea cercettorilor
snt de prerea c piramidele au fost
zidite n calitate de cavouri pentru
faraonii din regatul EechiC "heops, "ephren, 01Ierinos. >up acetia dimensiunile
piramidelor se micoreaz, iar ncepnd cu perioada 7egatului 0i5lociu piramide se
construiesc foarte rar.
ARHITECTURA MAMELU#
/n mameluc Ade inutA a fost ini ial un soldat sclav convertit la Islam care
servea califii musulmani i sultanii A11uizi n <vul mediu. %u timpul au devenit
o cast militar puternic *>inastia 0ameluc+, i de mai multe ori aceste trupe
de cavalerie au acaparat puterea pentru ei n i i, de e?emplu n <gipt ntre &89) i &9&3
respectiv ;iria. .n ceea ce prive te originea lor etnic, mamelucii au fost recruta i mai ales din
rndurile semin iilor convertite la religia musulman din %aucaz i regiunile nvecinate 0rii
Kegre, cum au fost mai ales cerchezii dar i succesori ai cumanilor ca turcii LIpciaIL
*IipciaI+ respectiv ttari din %rimea sau turcomanii iuruci.
MIHRAB, Mo&*eea AL$A1HAR, CAIRO
0oscheea Al$Azhar Amoschee din cele mai strlucitoareA este
o moschee din %airo, n <gipt. %onstruc ia sa a fost
comandata pentru capitala nou$ nfiin at n 23). Kumele su
este gandit pentru a face aluzie la fiica Datimah a islamicului
Profet 0uhammad, venerat n Islam, care a dat titlul
Az$Mahra *A cel strlucitor A+ . A fost prima moschee la %airo,
un oras care are de la c tigat porecla de Aora ul celor o mie
de minarete .A
>up inaugurarea ei de la 238, i cu anga5area de ctre
autorit i a 49 de oameni de tiin n 2'2, moscheea s $a
dezvoltat ncet n ceea ce este astzi a doua cea mai veche
universitate din lume, dup Al "araouine. Al$Azhar
/niversit1 a fost mult timp considerat ca prima institu ie n
lumea islamic pentru studiul teologiei sunni i i ;haria, sau
legea islamic.
>e$a lungul istoriei sale de peste un mileniu, moscheea a fost
alternativ negli5ata i foarte apreciata. In timpul ;ultanatului 0amluI au avut loc numeroase
e?tinderi si renovari. Astzi, Al$Azhar rmne o institu ie profund influenta n societatea
egiptean i un simol al <giptului islamic.
CAIRO
>e la stnga la dreapta, doua cupole din %omple?ul funerar al sultanului Al$Ashraf -arsa1,
mausoleul lui Amir @ani -aI al$Ashrafi, %omple?ul funerar de Amir NurOumas, 0oscheea
;ultan al$Ashraf Inal i cele dou minarete ale comple?ului funerar ;ultan In -arOuO.
ARHITECTURA I"$O!ISLAMIC
Arhitectura indo$islamica cuprinde o gam larg de stiluri din diverse medii care a a5utat
modelarea arhitecturii pe sucontinentul indian de la apari ia a Islamului n sucontinentul
indian n 5urul secolului al 3$lea. Acesta a lsat influen e in arhitectura moderna indiana,
paIistaneza i a -angladeshului.
IMPERI.L MOG.L / mormant'l l'# A)"ar el Mare
Imperiul islamic modern, care a durat n
India intre anii &98:$&3:( a influentat
arhitectura indiana, care a fost un amestec
de islamic, persan, arhitectura turc, indian
i nativ. /n aspect important al arhitecturii
0ogule este natura simetrica a cldirilor i
cur ilor. AIar, care a domnit n secolul al
&:$lea, a adus contriu ii ma5ore la
arhitectura 0ogul. <l a proiectat n mod
sistematic forturi i ora e in stiluri simetrice
similare care amestecau stilul indian cu
influen ele e?terioare.
TA- MAHAL
%el mai cunoscut i viziil e?emplu de arhitectura 0ogula este #a5 0ahal. A fost construit
pentru so ia lui ;hah Jahan, care a murit n &:4&. Principalele idei i teme ale mormintelor au
fost de5a e?plorate de imparatii moguli timpurii, si toate acestea au culminat intr$o marca
nationala. 0ormntul al de &3& de metri se reflecta intr$o piscina si peste o grdin
deoseita. Patru minarete incadreaza mormntul pe la col uri, care are un dom uria al n
centru.
ARHITECTURA CHI"O!ISLAMIC
MOSCHEEA DAR.L AMAN CHIANG RAI (T*a#landa)
Prima moschee din %hina a fost nfiin at n secolul al 3$lea
n timpul dinastiei #ang n FiLan. 0area 0oschee din FiLan,
a carei cldiri dateaza din timpul dinastiei 0ing, nu
reproduce multe din caracteristicile de multe ori asociate cu
moscheile tradi ionale. .n schim, urmeaz arhitectura
tradi ional chinez. /nele moschei chineze n zone din
vestul %hinei au incorporat minarete i cupole n timp ce
moschei din estul %hinei seamana mai mult cu pagodele.
O caracteristic importanta n arhitectura chinez este
accentul pus pe simetrie, care conoteaz un sentiment de
grandoareC acest lucru este valail pentru orice, de la palate
la moschei. O e?cep ie notail este n proiectarea de
gradini, care tind s fie cat de asimetrice posiil, ca si
picturile chinezesti. Principiul care st la aza compozi iei
grdinii este de a crea flu?ul, de a permite vizitatorului sa
rtceasc, la fel ca n natura.
%ldirile din %hina pot fi construite cu crmizi, fie ro u sau gri, dar structurile din lemn sunt
cele mai comune, acestea sunt mai capaile s reziste la cutremure, dar sunt vulneraile la
foc. Acoperi ul unei cldiri tipic chinezesti este curat, e?ist clasificri stricte de tipuri de
fronton, comparaile cu ordinele de coloane clasice europene.
%ele mai multe moschei au anumite aspecte n comun unele cu celelalte, cu toate acestea, ca
i n alte regiuni ale arhitecturii islamice din %hina reflect arhitectura local, n stilul su.
%hina este renumita pentru moscheile sale frumoase, care seamn cu templele. %u toate
acestea, n vestul %hinei moscheile se aseamana cu cele din lumea ara, cu minarete nalte,
su iri, arcuri curate i acoperi uri n form de dom. 0oscheile au acoperi uri n stil udist,
arcade cu miniature, cupole i minarete.
ARHITECTURA SUB!SAHARIA"
MAREA MOSCHEE d#n D-ENNE, MALI
0area 0oschee
din >5enne, n
0ali, este cea mai
mare cldire din
lut in lume.
0oscheea a fost
ini ial construita
cndva n secolul
al &4$lea cnd
Imperiul 0ali
puternic i ogat a
fost la apogeu.
0oscheea a fost
renovata i
reconstruita n
&2):.
0ASIL GHEBBI / a&tel #n nord'l Et#op#e#
@hei Dasil, un
castel la @ondar,
in nordul
<tiopiei, a fost
construit n
timpul domniei
regelui Dasilides
*r.&:48$&::3+. <l
a servit ca sediu
al mpra ilor din
<tiopia, in secolul
al &'$lea.