Sunteți pe pagina 1din 43

1.

Molecule celulare, surse directe de energie


Sursele primare de energie pentru activitatea musculara sunt glucoza si acizii
grasi, dar celula nu le poate utiliza ca atare. Celula contine un numar de
molecule cu inalta energie care intra imediat in reactie energetica de
contractie musculara.
a)Adenozin-trifosfatul(ATP) care apare din reactiile energetic clivarea lui
elibereaza 7,3 cal!mol b)Nicotinamid-adenin- dinucleotid(NAD) are rol
central in metabolismul o"idative. #A$ poate trans%era & electroni si un ion
de 'idrogen la (& eliberand )&,*cal!mol. Aceasta energieeliberata este
su%icienta sa sintetizeze de la A$P(adenozin+di%os%at) si %os%or, 7,& molecule
ATP (teoretic, deoarece practic sintetizeaza doar 3 molecule). c)Flavin-
adenin-dinucleotid poate elibera ,3,,cal!mol, energie care poate resintetiza
aproape * molecule ATP (practic & molecule). d)Creatin-fosfat, o %orma
%os%orilata a creatinei sub care se poate stoca energie. Stocarea de energie in
celula musculara este necesara deoarece aceasta cere %oarte repede energie
pentru contractie pe care metabolismul normal nu o poate %urniza in termen.
-mportanta creatinei in metabolismul energetic reiese si din valoarea
turnoverului ei . &g!zi, respectiv & g sunt degradate si & g resintetizate,
realizandu+se in permanenta un ec'ilibru al creatininei circulante si
intracelulare. /usc'ii omului au o capacitate ma"ima de stocare de 0)1
mmol creatinina!g de musc'i. Prin alimente(carne) se realizeaza un aport
suplimentar de creatina(musc'ii contin 1,)2 creatina din masa lor) in care
caz sinteza ei in organism este redusa pentru mentinerea unui ec'ilibru.
2. Metabolism bazal (BMR), reprezint3 cantitatea minim3 de energie
consumat3 (cal!4) de corpul uman pentru a ne 5ine 6n via53, c7nd se a%l3 6n
stare de repaos complet, cu o activitate psi'ic3 normal3, 6ntr+un mediu cu
temperatur3 neutr3 8i cu inactivitate a sistemului digestiv.
092 din aceasta energie este %olosite pentru necesitatile metabolice ale
sistemului nervos, &92 este utilizata de %icat, 012 de catre inima, 72 de
catre rinic'i, 0:2 de catre muculatura. ;ata metabolismului bazal la adultul
normal este in medie de 71 cal!ora (apro"imativ *)+71 2 din c'eltuiala
energetica totala). Pentru barbati valoarea calculata a metabolismului bazal
este de 0 cal!ora!gcorp, iar la %emei este de 1,9 cal!ora!gcorp.
Factorii ce influenteaza metabolismul bazal sunt.
Sexul + b3rba5ii au o mas3 muscular3 mai mare 8i ard mai multe calorii
dec7t %emeil < Vrsta + cu v7rsta metabolismul bazal scade cu &2 pe
deceniu dup3 v7rsta de &1 ani Greutatea + metabolismul bazal cre8te
odat3 cu greutatea ieta + %oamea poate sc3dea metabolismul bazal 8i
arde mai pu5ine calorii !em"eratura extern# + e"punerea la %rig, cre8te
0
metabolismul bazal Glande + t'=ro"in este un %actor important 6n
cre8terea metabolismului bazal. Cu c7t mai mult t'=ro"in e produs, cu at7t
mai mult cre8te metabolismul. Adrenalina de asemenea cre8te metabolismul
bazal. Gr#simea cor"oral# + persoanele cu un raport de gr3sime mai
mic3, au un metabolism bazal mai mare. $xerci%ii + e"erci5iile %izice nu
doar in%luen5eaz3 greutatea corpului 8i arderea de calorii, dar au 8i in%luen53
asupra metabolismului bazal.

&. 'actorii care in(luenteaza necesarul energetic
C'etuielile energetice determinate de activitatea %izica variaza direct
proportional cu intensitatea activitatii depuse si reprezinta componenta cea
mai variabila a c'eltuielilor energetice. Contributia activitatii %izice la
energia totala variaza in limite %oarte mari. de la 012 la persoanele
imobilizate la pat, la peste )12 la persoanele %oarte active, cum sunt
sportivii. C'eltuiala de energie include atat energia consumata voluntar, cat
si involuntar in activitati precum masticatia, deglutitia (ing'itirea),
mentinerea posturii. >actorii care in%luenteaza energia c'eltuita in cursul
activitatii %izice depind de. 1. Tipul activitatii fizice desfasurate Pentru o
persoana consumul energetic este. in timpul somnului 0,& cal!min in
repaus + 0,3 cal!min in timpul spalatului si imbracatului + &,, cal!min
in timpul activitatilor casnice + &,9 cal!min e%ort %izic usor (plimbare)
+ 3,0 cal!min dintre pro%esii, cea mai ?economica? este cea de pictor +
3,) cal!min@ cele mai multe calorii sunt consumate de taietorii de copaci
(01,3 cal!min) activitatea sportica cu cel mai mic consum energetic este
biliardul (0,: cal!min), iar mai intense sunt tenisul (7,0 cal!min), inotul,
sc'iatul (0, + 0) cal!min) Calculul aportului caloric.
+ activitate sedentara &)+31 cal!gcorp!zi + activitati %izice usoare 31+3)
cal!gcorp!zi. + activitati %izice medii 3*+,1 cal!gcorp!zi + activitati %izice
mari ,0+,) cal!gcorp!zi. munci agricole nemecanizate, %orestieri, mineri,
turnatori, dansatori, unele sporturi de per%ormanta + activitati %izice
e"ceprionale A ,) cal!gcorp!zi. taietorii de lemne, pietrari, maratonisti,
bo"eri, canotori 2. e!ul + in general, barbatii des%asoara o activitate %izica
mai intense, au o supra%ata corporala mai mare si o proportie crescuta de
masa musculara comparativ cu %emeile. ". #arsta + inaintarea in varsta este
asociata cu reducerea nivelului activitatii %izice, scaderea masei slabe si
cresterea adipozitatii. #evoile energetice sunt mai mari in perioadele de
crestere@ ast%el, nou+nascutii necesita 00) cal!corp@ sugarii necesita
apro"imativ 01) cal!gcorp, copii intre 0+01 ani necesita apro"imativ :1
cal!gcorp. $e asemenea si adolescentii au necesar caloric crescut (pentru
%ete 3: cal!gcorp si pentru baieti ,) cal!g corp).
&
). '*+!,R-- +*R$ -.'/0$.1$*23 .$+$S*R0/ $.$RG$!-+
a.) /BTAC(D-S/ED CAFAD (/C) b.) C(/P(F-G-A AD-/B#TBD(;
c.) ACT-H-TATBA >-F-CI
4. *m"litudinea de miscare (*.M.)
/obilizarea unui segment al corpului implica interventia urmatorilor
%actori . articulatia luata in discutie , structurile adiacente ale articulatiei
ligament,tendoane,%ascii, vase, nervi, tegumente. $e%icitul de A/ apare in
numeroase a%ectiuni ale aparatului locomotor, a%ectiuni de etiologie diversa .
reumatismala, posttraumatica, neurologica.
Dimitarea A./. poate interesa miscarea activa, miscarea pasiva, miscarea
activo pasiva. A./. este realizata de articulatie si de tesuturile peri+
articulare Fle!ibilitatea( este sinonim pt. mobilitatea articulara) si se
de%ineste ca %iind.,, amplitudinea ma"ima intr+o articulatie care poate %i
atinsa intr+un e%ort de moment cu aJutorul unui asistent sau a unui
ec'ipamentK. >le"ibilitatea este de 3 %eluri .
$Fle!ibilitatea dinamica (inetica) reprezinta amplitudinea de miscare
ma"ima care se obtine printr+o miscare activa. $Fle!ibilitatea stato %
activ(sau activa) este A/ ma"ima realizata printr+o miscare activa mentinuta
la acest nivel in mod voluntar prin contractia agonistilor si a sinergistilor si
prin intinderea antagonistilor. $Fle!ibilitatea stato % pasiva(sau pasiva) este
A/ ma"ima mentinuta intr+o pozitie e"trema prin propria greutate corporala
cu aJutorul unui asistent sau al unui ec'ipament. Cel maigreu de obtinut la
recuperare este cea stato+activa.
A/ la nivelul unei articulatii depinde de mai multi %actori clasi%icandu+se in
interni si e"terni. 'actorii interni tin de. + tipul articulatiei , gradul de
congruenta articulara, de structura capsulei articulare si ligamentare, +de
modi%icarile structural articulare, +de elasticitatea musculara, +de elasticitatea
structurilor conJuctive ( tendoane, ligamente, capsule), de elasticitatea pielii,
+capacitatea musc'iului de a se contracta si rela"a pentru a permite o A/
ma"ima, +de e"cesul de grasime, +de temperatura tisulara (T cu 0+&L mai
mult mareste semni%icativ %le"ibilitatea), +gradul de 'idratare tisulara
(ingestia de apa) creste %le"ibilitatea.
'actorii externi tin de. + varsta (scade odata cu varsta), +se"ul (%emeile sunt
mai %le"ibile cauza endocrina), +temperatura mediului (temperaturile mari
cresc amplitudinea),+momentul din zi ( A/ este mai scazuta dimineata si
este ma"ima in intervalul 0,.31 + 0* ), +stadiul vindecarii tisulare dupa
diverse leziuni , +abilitatea individuala de a per%orma miscari, +restrictia sau
leJeritatea 'ainelor.
3
5. Redoarea articulara . este di%icultatea de a realiza miscarea unui
segment dar aceasta miscare se poate realiza. Bste cauzata de modi%icari la
nivelul tesuturilor moi periarticulare care duc la cresterea rezistentei , la
alungirea %ibrelor de colagen si a celor musculare. Da instalarea unei redori,
participa. MCapsula articulara si ligamentara (,72) M>ascia musculara (,02)
MTendonul (012) MPielea (&2) >actorul determinant al redorii este lipsa de
miscare pe intreaga amplitudine sau !si precede unei perioade mai lungi de
repaus. $in categoria redorii articulare vom detalia Ti"otropia si
deconditionarea batranilor. *n6iloza 7 este de%inita prin absenta totala, a
oricarei miscari la nivelul unei articulatii, ceea ce nu corespunde realitatii
din punct de vedere mecanic decat in %uziunea osoasa.
8. !-9,!R,:-*+ este denumita ca o senzatie de greutate in miscari ,
resimtita dimineata sau dupa ce articulatia a %ost mentinuta mult timp intr+o
pozitie %i"a. $i%icultatea dispare daca se e"ecuta cateva miscari ample pe
toate directiile de miscare posibile.Aceste e"ercitii NrupK vascozitatea
tisulara si restabilesc %le"ibilitatea. Dipsa de miscare determina la nivelul
tesutului sinovial o serie de modi%icari reversibile . +des'idratarea tisulara,
+cresterea ionilor de calciu intracelular, +lubri%ierea articulara de%icitara,
+staza circulatorie locala, +control motor incomplet).
1;. econditionarea (izica a batranilor este un proces lent care se
instaleza in ani de zile ducand cu timpul la modi%icari structurale. Ena dintre
mani%estari este si limitarea A/. Da inceput se mani%esta ca o redoare cu
posibilitati de recuperare. Cu timpul, redoarea se trans%orma in limitare a
A/ prin procese de scurtare adaptativa, aderente, metaplazii tisulare cu
tras%ormari colagenice. Dimitarea amplitudinii de miscare poate avea 3
cauze.a)A%ectarea tesutului moale (musc'i, %ascii, tendoane, piele)
b)A%ectarea supra%etelor articulare si !sau a capsulei articulare c)A%ectarea
tesutului moale, a supra%etelor articulare si!sau a capsuleiarticulare.
,
11. /imitarea *M cauzata de a(ectarea tesutului moale + orice restrictie
in mobilizarea unei articulatii duce la limitarea A/. Cauze ale restrictiei .
MColi generale care cer repaus absolut(insu%icienta respiratorie, cardiaca)
MColi care nu permit miscarea din cauza durerilor cu caracter in%lamator
(poliartrita reumatoida, spondilita anc'ilopoietica, miozite)
MStari patologice locale (traumatisme, isc'emie, in%lamatie, spasm
muscular,scaderea %ortei musculare, edem, arsuri)
M$econditionarea aparatului locomotor la persoanele de varsta a 3+acare
utilizeaza segmentele pe sectoare de amplitudine redusa.
MSedentarismul + ;estrictia de mobilitate produce o scurtare adaptativa a
tesuturilor moi, denumita C(#T;ACTE;A (scurtarea %ibrelor tesutului
moale+ musc'i, structuri cognitive care incruciseaza o articulatie
determinand o limitare a A/ a articulatiei respective). -n %unctie de situatia
tesutului scurtat , contractura, poate %i de %le"iune, e"tensiune,
abductie,adductie.
12. +ontractura
;estrictia de mobilitate produce o scurtare adaptativa a tesuturilor moi,
denumita C(#T;ACTE;A (scurtarea %ibrelor tesutului moale+ musc'i,
structuri cognitive care incruciseaza o articulatie determinand o limitare a
A/ a articulatiei respective). $in punct de vedere clinic , contractura
musculara este de 3 %eluri. 0.C(#T;ACTE;A A#TADO-CA (de aparare)
apare cu scopul de a bloca o articulatie dureroasa. Bste un re%le" cu punct de
plecare la e"teroreceptori care creste raspunsul neuronului motor .
Contractura este secundara unui proces patologic de vecinatate si trebuie
respectata pana se va indeparta cauza. &.C(#T;ACTE;A ADO-CA este un
re%le" nociceptiv. Bste considerata a %i primara deoarece este autointretinuta
printr+un %eedbac pozitiv cu punctde plecare , musc'iul. Cel mai %recvent
stimul nociceptiv muscular este -SCPB/-A , dar mai poate %i
D(/AT(/ED, leziunea directa, ruptura %ibrilara,depozitele calcare.
3.C(#T;ACTE;A A#ADO-CA desemneaza 3 tipuri di%erite de
contractura M/iostatica care apare in caz de imobilizare a unui segment in
pozitie de scurtare musculara. $upa mai multe saptamani devine ireversibila
M/iotatica este suportul spasticitatii din leziunile de neuroni motori centrali.
MCongenitala au la baza mecanisme centrale si peri%erice
1&. <Modi(icari ada"tati=e musculare
-mobilizarea unui membru intr+o anumita pozitie determinata in timp o%era
doua %eluri de modi%icari adaptative . MPe partea de angulare musc'iul se
scurteaza, nr. de sarcomeri scade,creste cantitatea de tesut conJunctiv
)
(caracter protector pt. %ibra musculara la reluarea miscarii) MPe partea de
intindere a segmentului imobilizat se produce o alungire spastica a
musc'iului si o crestere a nr. sarcomerilor. /odi%icarea este tranzitorie daca
musc'iul revine la lungimea normala.
1>. <Modi(icari ada"tati=e ale tesutului con?uncti=
/odi%icarile sunt prezente la nivelul capsulei articulare, tendoanelor,
ligamentelor,%asciilor. Pe partea de angulare a segmentelor se produc scurtari
adaptive. #r. si volumul %ibrelor de colagen scade, crescand proportional nr.
%ibrelor de elastina. $esi %ibrele de elastina au o capacitate de elongare mai
mare decat cele de colagen, acestea se rup maiusor la intindere. Scaderea
colagenului lasa tesutul moale vulnerabil deoarece colagenul absoarbe cea
mai mare parte a stresului. ,,Scurtarea adaptativaK sau ,,contracturaK
tesutului moale(musc'i, tesut conJunctiv) sta la baza limitarii A/.
Contractura musculara si ! sau a tesutului conJunctiv poate avea mai multe
aspecte. 1.Contractura miostatica poate aparea ca . M( scurtare adaptativa a
structurii musculo+tendinoase (stare patologica) M( stare de incordare
musculara cu usoara scurtare tranzitorie care apare mai ales la musc'ii
articulari si dispare dupa cateva e"ercitii (stare nepatologica) 2.Contractura
data de cicatricile tisulare .+Cicatricea este o %orma densa de tesut
conJunctiv care se %ormeaza atunci cand tesutul conJunctiv lezat este lasat sa
se vindece in imobilizari. ". Contractura prin aderente fibrotice apare in caz
de proces in%lamator insotit de edem. &.Contractura ireversibila este cauzata
de inlocuirea tesutului conJunctiv cu tesut %ibros,cu sau %ara calci%ieri sau cu
os. ;e%acerea A/ se poate realiza numai c'irurgical '.Contractura pseudo-
miostatica sau spasticitatea este o 'ipertonie musculara cauzatade leziuni ale
S#C.
1@. /imitarea *M de cauza osoasa poate %i cauzata de procese distructive
sau de procese proli%erative. Scaderea A/ apare mai usor si mai repede la
articulatiile cu congruenta mare. Cauze mai des intalnite.
M%racturi cu %ragmente osoase intra+articulare Mcalus voluminos dupa %racturi
intra+articulare Mprocese osteo+productive in reumatismul degenerativ
Manomalii osoase care compromit congruenta si alunecarea capetelor osoase
Mprocese tumorale primare sau secundare Mprocese osteo+necrotice ale
supra%etelor articulare Mprocese in%ectioase cu bacilul Q(CP (tbc osos)
Martropatii , diabet, si%ilis, lepra Martroze c'irurgicale in scop terapeutic-n
toate aceste cazuri, tratamentul este c'irurgical ortopedic. $upa
interventiac'irurgicala , inetoterapia are ca obiective corectarea A/ care
tine de tesuturile moi si toni%ierea musculaturii periarticulare.
*
1). </imitarea *M de cauza ca"sulara
+ Capsula articulara are doua roluri importante.Participa la mentinerea
capetelor articulare in pozitie %unctionala dar si asigura Jocul liber al acestora
in timpul miscarii segmentelor. Capsula se insera la distante variabile %ata de
supra%ata articulatiei permitand un Joc mai mic sau mai mare al acestora.
/iscarile segmentelor sunt denumite miscari de pendulare. Acestea rezulta
din miscarile de alunecare sau de rulare care au loc intre supra%etele
articulare (Joc articular). 4ocul articular este blocat %ie de leziuni ale
capetelor osoase, %ie de leziuni ale capsulei articulare.
Cauzele a%ectarii capsulei .
+procese in%lamatorii ale sinovialei deoarece in aceste situatii articulatia este
imobilizata, apar %ibrozari si retracturi ale capsulei cauzate de imobilizare.
+procese in%lamatorii articulare si periarticulare +traumatisme articulare cu
interesarea capsulei. Se pot vindeca cu sec'ele capsulare. +traumatisme
locale care se vindeca cu aderente care pot interesa si capsula articulara.
Dimitarea A/ de cauza capsulara este di%icil de recuperat , necesita timp
indelungat simetode speci%ice.
14. $=aluarea am"litudinii articulare.
Bvaluarea amplitudinii articulare sau bilantul articular consta in aprecierea
gradului de mobilitate intr+o articulatie, prin masurarea analitica a
ung'iurilor de miscare, pe directiile anatomice posibile, in planurile si a"ele
corespunzatoare. -mportanta evaluarii A/ pentru inetoterapeut poate %i
sintetizata ast%el. Pentru determinarea limitarilor de miscare care
inter%ereaza cu %unctia segmentului si care pot produce de%ormari Pentru
determinarea necesitatilor de recuperare %unctionala in vederea evitarii atat a
dis%unctionalitatii, cat si a instalarii di%ormitatilor Pentru determinarea
necesitatilor de ortezare sau a obiectelor de aJutorare. Pentru
determinarea progresului(sau regresului) spontan sau sub tratament a A/
Bvaluarea A/ trebuie sa aprecieze atat miscarea pasiva, cat si cea activa,
stiind ca cea pasiva da ung'iuri de miscare mai mari. Bvaluarea de baza a
A/ se realizeaza clinic prin ,,testing articularK sau ,,bilant articularK.
$esi testingul articular pare o investigatie simpla, nu e c'iar asa.
Qinetoterapeutul %ace nu numai o masuratoare de ung'iuri de miscare, ci si
aprecieri comple"e.
15. +onditii de a"licare a goniometrelor
Goniometrele sunt de di%erite modele si marimi, adaptate dimensiunilor
segmentelor de studiat. Se compun dintr+un raportor (1+0:1L) si doua brate.
7
unul %i" si celalat mobil. Cele doua brate se intalnesc intr+un punct, care
reprezinta a"ul goniometrului. Conditii de aplicare ale (oniometrului)
. raportorul se plasaza in planul miscarii@ . a"ul goniometrului se aseaza in
a"ul biomecanic al miscarii, mai precis pe proiectia lui cutanata, de%inita cu
precizie clinica relativa, respectiv prin repere vizibile sau palpabile@
. bratele se aseaza paralel cu a"ele longitudinale ale segmentelor care
%ormeaza ung'iul articular ce urmeaza a %i masurat, ast%el. bratul %i" pe
segmentul %i", iar bratul mobil pe segmentul mobil care e"ecuta miscarea,
deci practic se aliniaza pe segmentele situate de o parte si de alta a
articulatiei@ . nu se va presa pe segmente, ci va %i aplicat usor, pentru a nu
limita miscarea@ . articulatia de testat, va %i pozitionata in zero (1) anatomic
(pozitie neutra) sau intr+o pozitie pre%erentiala@ . pozitia subiectului va %i
comoda si rela"anta, subiectul dezbracat la nivelul segmentului de e"aminat
pentru a permite o evaluare corecta a amplitudinii de miscare in articulatia
testata@ . pozitia inetoterapeutului va %i de asemenea comoda si rela"anta,
pentru a asigura o ma"ima te'nicitate@ . testarile se vor realiza prin
mobilizari active sau pasive.
18. :ozitia de (unctiune (utilitate) reprezinta pozitia de ma"ima utilitate a
articulatiilor, care asigura independenta %unctionala individului. -mobilizarile
prelungite se e%ectueaza in pozitia de %unctiune, tocmai pentru a o conserva,
in eventualitatea instalarii anilozelor secundare.
$aca pierderea a 0)+&1L amplitudine spre s%arsitul cursei de miscare nu are
importanta %oarte mare, pierderile cu aceeasi valoare, de o parte si de alta a
pozitiei de %unctiune, pot trans%orma individul intr+un disabilitat motor, cu
imposibilitate de autoingriJire, autoservire sau deplasare. Haloarea totala a
acestor amplitudini, mici in aparenta (31+,1L), care incadreaza pozitia de
%unctiune, constituie sectorul util de mobilitate.
+oe(icientul global (unctional de mobilitate, stabilit de C'. ;oc'er este
utilizat in mod curent in evaluarea amplitudinii articulare. Calcularea lui
presupune.
+descompunerea %iecarei miscari, posibile in articulatia respectiva in mai
multe sectoare*
+e%ectuarea produsului intre primul sector de mobilitate, pentru miscarea
respectiva, si coe%icientul standard pentru acel sector (se e"prima in
procente)@
+e%ectuarea di%erentei intre valoarea ma"ima si cea minima a sectorului
urmator de mobilitate@
+calcularea produsului dintre valoarea obtinuta si coe%icientul standard
pentru acest sector de mobilitate@
:
+repetarea operatiunilor si pentru urmatoarele sectoare de mobilitate, atunci
cand miscarea este descompusa in trei sau patru sectoare@
+calcularea sumelor produselor tuturor sectoarelor de mobilitate pentru
miscarea respectiva, suma care reprezinta coeficientul functional elementar,
+repetarea operatiunilor amintite, pentru %iecare miscare posibila in
articulatia respectiva, %inalizata cu obtinerea tuturor coe%icientilor %unctionali
elementari@
+calcularea sumei tuturor coe%icientilor %unctionali elementari, suma care
reprezinta coeficientul (lobal functional si are, pentru articulatiile cu
mobilitate normala, valoarea 0112
21. StretcAingul (intinderea) reprezinta denumirea manevrelor care
alungesc tesutul moale scurtat patologic. ;ezultatul este cresterea
amplitudinii de miscare.
22.. StretcAingul muscular .
Pe musc'iul scurtat, realizeaza des%acerea actinei de miozina prin ruperea
puntilor trans%ormale. Se aJunge ast%el la lungimea de repaus a musc'iului.
$aca se e"ecuta o intindere suplimentara, musc'iul se poate intinde peste
lungimea de repaus dar dupa incetarea actiunii %ortei e"terne, musc'iul
revine tot la tensiunea de repaus. $aca se aplica o intindere mai intensa nu se
va obtine o intindere mai mare a musc'iului deoarece %orta de intindere este
preluata de tesutul conJunctiv. -n timpul stretc'ingului nu toate %ibrele
musculare se alungesc. Enele raman la lungimea initiala sau la cea de
repaus. Dungimea la care aJunge musc'iul prin intindere este in %unctie de
nr. %ibrelor care se alungesc. Tipuri de stretc'ing pentru musc'i
a)tretc+in(ul balistic (nu se mai utilizeaza) se realizeaza activ cu utilizarea
musc'iului intins ca pe un resort care va arunca segmentul in directie opusa.
Bste periculos, stretc'ingul balistic,deoarece poate produce leziuni
musculare ducand la o contractie musculara care ani'ileaza obiectivul
urmarit. $e asemenea tensiunea musculara este de doua ori mai mare %ata de
o intindere lenta. b)tretc+in(ul dinamic se realizeaza prin miscari voluntare
lente ale segmentului,incercand sa se treaca usor peste punctul ma"im al A/
posibile. Se va creste treptat amplitudinea si ! sau viteza de e"ecutie. Se %ac
:+01 repetari. Se opreste in momentul obosirii musc'iului. /usc'iul obosit
are o elasticitate scazuta care duce la scaderea A/. Bste o metoda %oarte
buna pentru incalzirea musc'iului inainte de e"ercitiile aerobice.
c)tretc+in(ul activ(stato-activ) se e%ectueaza prin miscare voluntara spre
amplitudinea ma"ima posibila. -n aceasta pozitie, segmentul este mentinut
01+0) secunde prin contractia agonistilor %ara aJutor e"terior. Tensiunea
crescuta in agonisti (care realizeaza o contractie concentrica) va induce
9
re%le" prin ,,in'ibitie reciprocaK, rela"area antagonistilor (care au realizat o
contractie e"centrica). Antagonistii au reprezentat obiectivul stretc'ingului
activ. Bste o metoda buna de ameliorare a %le"ibilitatii active, %olosita in
e"ercitii de tip Roga.
d)tretc+in(ul static (pasiv)se realizeaza nu prin %orta muscular proprie, ci
de catre o %orta e"terioara (alte parti ale corpului, propria greutate corporala,
inetoterapeutul sau un aparat).
e)tretc+in(ul izometric se combina stretc'ingul pasiv cu o contractie
izometrica in pozitia de intindere pasiva realizata de inetoterapeut.
22..StretcAingul tesutului con?uncti=
Pentru intinderea tesutului conJunctiv( ligamente, tendoane, capsule, %ascii),
nu se pot %olosi metode utilizate pentru intinderea musc'iului pentru ca
%ibrele de colagen au proprietati mecanice particulare. A/ limitata prin
scurtarile tesutului conJunctiv poate %i recastigata %ie prin reintinderea
tesutului %ie prin sectionarea lui.
-ntinderea tesutului necontractil este posibila atat pentru %ibrele elastic
conJunctive care au un modul de alungire relative mare, cat si pentru %ibrele
de colagen care sunt mai greu e"tensibile. B%ectul tractiunii asupra %ibrei
conJunctive depinde de marimea %ortei aplicate, de viteza tractiunii, de
durata tractiunii si de structura %ibrei. ;ezultanta tractiunii tesutului
conJunctiv este dependenta de curba tensiune+de%ormare a %ibrei(,,stress+
strainK) ,,Stress+strainK este raportul dintre %orta de tractiune si marimea
supra%etei de sectiune a tesutului tractionat (deci %orta!unitate de supra%ata).
>orta de intindere mai este de%inite ca ,,tensiuneK si ea se aplica
perpendicular pe supra%ata de sectiune. >ac aceasta precizare deoarece mai
e"ista & tipuri de stress si anume ,, compresiaK in care caz %orta se e"ercita
perpendicular spre supra%ata de sectiune , precum si ,, %or%ecareaK in care caz
%orta este paralela cu sectiunea tesutului. Strain reprezinta raportul dintre
gradul de de%ormare(alungire) a tesutului %ata de lungimea sa initiala.
2&. Bene(iciile S!R$!+B-.G0/0-C
Meste o metoda %oarte utila pentru obtinerea unei amplitudini de miscare
normala. Mcreste supletea tesuturilor(%le"ibilitatea) Mcreste abilitatea de a
invata sau per%orma unele miscari Mdetermina rela"area %izica si psi'ica
Mdetermina o constientizare propriului corp Mscade riscul de traumatism ale
aparatului locomotor prin e"ercitii %izice, munca, sport Mdetermina o stare
,,de bineK %izica Mscade durerile si tensiunea musculara Mrealizeaza incalzirea
tesutului inainte de un e%ort %izic
01
2>. Reguli obligatorii de a"licare a stretcAingului
0.Bvaluarea corecta a pacientului inainte de aplicarea stretc'ingului . Mcauza
si structurile care determina scaderea A/ Malegerea medodei corecte de
re%acere a A/ Maprecierea eventualelor contraindicatii sau restrictii partiale.
&.$aca in zona in care trebuie sa aplicam stretc'ingul e"ista dureri se vor
analiza %oarte bine cauzele. 3.Pregatirea pacientului pentru stretc'ing.
Mincalzirea tesutului ,deoarece un tesut incalzit se alungeste cu mai multa
usurinta (%ie aplicatii de para%ina). Bste indicat ca stretc'ingul sa %ie e%ectuat
in apa calda. Maplicarea , inainte de stretc'ing, de procedee de rela"are
generala si locala prin masaJ Mprocedeul de stretc'ing ales trebuie sa %ie
adecvat pentru pacient. Trebuie aleasa pozitia corecta care sa permita
intinderea reala atesutului.
,.Stretc'ingul trebuie aplicat corect din p.d.v.al parametrilor.
Mdurata, intensitatea, ritm al ciclurilor
Mse va incepe cu articulatiile distale, trecand spre cele pro"imale. Da inceput
se intinde numai o articulatie, apoi se poate e"ecuta si peste & sau 3
articulatii.
Mevitarea compresiei articulare in timpul stretc'ingului (in%lamatie sau durere
articulara) se realizeaza concomitent o usoara tractiune in a".
Mtrebuie evitata supraintinderea(overstetc'ing), cauza %recventa a durerilor si
a rupturii %ibrelor musculare si conJuntive. Acesta este motivul pentru care
zona trebuie incalzita.
Min stretc'ingul activ este %oarte important controlul respiratiei, intinderea se
va %ace pe o e"piratie lenta si prelungita .;espiratia sa %ie de tip abdominal,
ast%el ca respiratia este utilizata ca o ,,pompaK in timpul stretc'ingului pentru
cresterea %lu"ului sanguine intramuscular.
). ;espectarea precautiilor in intinderea si aplicarea stretc'ingului.
+intinderea tesuturilor care au %ost in imobilizare prelungita, trebuie realizata
cu multa griJa, e"istand riscul ruperii %ibrelor conJunctive, datorita %ragilitatii
potimobilizare +pacientii cu osteoporoza pot %ace smulgeri de oase la
insertiile tesuturilor intinse +la pacientii cu %racturi recente incomplet
consolidate pot aparea dislocari +musculatura antigravitationala cu %orta
slaba nu trebuie supusa unui stretc'ing preaintens +tesuturile in%lamate,
edematiate, suporta greu strtc'ingul(durerea) dar au si o rezistenta scazuta.
+o atentie deosebita trebuie acordata pacientilor cu tulburari psi'ice si de
comportament.
*. Trebuie sa tinem cont de contraindicatiile stretc'ingului
+cand limitarea A/ este de cauza osoasa, %ractura recenta neconsolidata,
+cand e"ista durere persistenta la orice miscare articulara, in cazul proceselor
in%lamatorii acute sau in%ectioase, intraarticulare sau periarticulare, +in
00
prezenta unui 'ematom sau a semnelor de leziune a tesutului moale, atunci
cand scurtarea adaptativa care limiteaza A/ realizeaza d.p.d.v. %unctional o
stabilitate crescuta articulara.
2@. -.B-B-!-* *+!-V*
Se aplica numai tesutului contractil. Are la baza inducerea re%le"a a rela"arii
musculare prin intermediul unor te'nici care %ac parte din te'nicile de
%acilitare neuro proprioceptiva. /etoda se aplica numai pe musc'iul
normal inervat si sub control voluntar normal. #u se %oloseste in caz de %orta
musculara accentual scazuta, in spasticitatea piramidala, in miopatii severe.
>olosita pentru cresterea mobilitatii, in'ibitia activa se realizeaza inaintea
stretc'ingului. Se pregateste ast%el musc'iul pe care il rela"eaza inainte de a
%i intins. Tesutul contractil %iind decontractat prin -A, stretc'ingul va reusi cu
usurinta sa %aca sa cedeze sarcomerii.
Pentru obtinerea in'ibitiei active se utilizeaza mai %recvent, 3 te'nici .
Mte'nica contractie+ rela"are('old+rela") Mte'nica contractie rela"are
contractie('old+rela"+contraction) Mte'nica contractiei agonistului
2). M,B-/-2*R-/$
$enumirea completa a te'nicii este de Nmobilizarea articulatiei peri%ericeK
(/AP). -mpreuna cu manipularea , %ace parte din terapia manuala. /AP este
o miscare pasiva e"ecutata %oarte lent (pacientul ar putea sa o opreasca la
dorinta), miscarea poate %i oscilatorie sau continua de intindere. Scopul este
cresterea A/ sau reducerea durerii. Se aplica la cei la care A/ scazuta din
cauza a%ectarii capsulei articulare, capsula blocand ,,Jocul articularK al
capetelor osoase.
/iscarea segmentelor la nivelul unei articulatii este de doua %eluri .
M miscari pendulare sau oscilatorii M miscari accesorii
,iscarile pendulare sau oscilatorii (sSing) descrise dupa directia lor %ata de
a"ele de miscare(%le"ie, e"tensie, abductie, adductie, rotatie), se masoara
goniometric. /arimea acestei miscari este numita A/ ( amplitudine de
miscare). /iscarile pendulare se e"ecuta activ si pasiv.
,iscarile accesorii se realizeaza involuntar si nu poti %i controlate. Acestea
sunt de doua tipuri. Mmiscari componente + acele miscari care apar in mod
normal ca insotitoare obligatorii ale miscarilor pendulare MJocul articular
/iscarile componente care insotesc obligatoriu miscarile pendulare ( rotatia
tibiei in timpul %le"iei si e"tensiei gambei, rotatia claviculei si scapulei in
%le"ia umarului)
0&
24. Docurile articulare reprezinta miscarile intraarticulare ale capetelor
osoase si realizeaza sc'imbarea raporturilor dintre punctele de pe cele &
supra%ete articulare. /obilizarea articulatiei peri%erice se adreseaza Jocului
articular. 4ocul articular permite segmentului de membru sa+si ia directia de
pendulare dorita. /iscarile Jocului articular sunt. ;ularea + rolling
Alunecarea + sliding ;asucirea + spinning Compresia compression,
adica %oarte apropiat Tractiunea traction, separation . 4oc articular au
doar articulatiile mobile si anume cele ovoide(un os cu supra%ata concave,
iar celalalt conve"a) si selara( supra%ata concava intr+o directie si conve"a in
alta, iar cealalta supra%ata invers)
25. Rularea Prin aceasta miscare , punctele noi de pe supra%ata unui os intra
in contact mereu cu punctele noi de pe supra%ata unui alt os. Pentru
producerea rularii intre supra%etele articulare, trebuie sa %ie spatiu su%icient.
Capetele articulare au %orma concava unul si %orma conve"a celalalt.
/iscarea de pendulare a segmentului realizeaza un ung'i articular si se
numeste miscare angulara. ;ularea capului articular concav sau conve" se
%ace intotdeauna in aceeasi directia cu angulare. Spre directia de angulare,
rularea determina o zona de compresiune a capetelor osoase iar in partea
opusa, o zona de reparare a capetelor osoase. $e cele mai multe ori,rularea
este combinata cu alunecarea si rasucirea.
28. *lunecarea se realizeaza in articulatiile congruente cu supra%ete plate
sau usor curbe. Conditia %izica a unei alunecari este ca un punct de pe o
supra%ata articulara sa vina in contact mereu cu puncte noi de pe cealalta
supra%ata. $irectia alunecarii este in %unctie de %orma supra%etei
articulare(concave sau conve"a) care se misca. Acest proces se numeste ,,
regula concavitatii+conve"itatiiK. $aca aluneca osul conve", alunecarea se
%ace in directia opusa angularii segmentului de membru. $aca aluneca osul
cu supra%ata concava, alunecarea se %ace in acelasi sens cu angularea
segmentului. ;ularea si alunecarea se continua in proportie variabila in
%unctie de gradul de congruenta articulara. -n articulatiile incongruente,
predomina rularea iar alunecarea, in cele congruente. -n te'nicile de
mobilizare este %olosita %recvent alunecarea, deoarece nu are contraindicatii,
nedeterminand presiuni intraarticulare. $aca inetoterapeutul misca pasiv
supra%ata articulara dupa regula concavitatii+ conve"itatii, te'nica se
numeste ,,glisare translatoricaKsau ,,glisareK. $aca se e"ecuta concomitent
cu un stretc'ing pasiv, manual, glisarea evita aparitia durerii.
&;. Rasucirea este o rotatie a segmentului, respective a capului osos
articular in Jurul a"ului longitudinal al osului. Prin rasucire, un punct de pe
supra%ata care se roteste realizeaza un arc de cerc mai mic sau mai mare in
03
%unctie de gradul rasucirii. Se poate combina cu alunecarea si ! sau rularea.
Se %oloseste des in mobilizare.
&1. +om"resia este o miscare de apropiere a capetelor osoase articulare cu
micsorarea spatiului articular. Apara in . incarcatura articulara @. e"emplu
pozitia ortostatica pt.articulatiile importante membrului in%erior. in
contractia musc'ilor care traverseaza o articulatie se realizeaza o
compresiune numita Nos pe osK. momentul rularii osului pe partea de
angulare. /iscarile de compresie intermitente au rol important in
stabilizarea lic'idului sinovial. Se pare ca %olosind compresia articulara in a"
putem creste %orta musculara prin intermediul re%le"elor proprioceptive.
-n asimetrii articulare(displazii)
&2. !ractiunea este miscarea de separare a capetelor osoase cu cresterea
spatiului articular. #u se produce spontan. Bste %olosita in re%acerea Jocului
articular mai ales pentru %acilitarea altei mobilizari(rulare, glisare).
-ndepartarea capetelor articulare prin tractiune in a" , reprezinta o te'nica cu
e%ect antialgic pentru a %ace stretc'ingul mai suportabil. #u intotdeauna
tractiunea pentru decoaptare (indepartare) se %ace in a"ul longitudinal al
osului.B"emplu . articulatia scapulo+ 'umerala si co"o%emurala, aici daca s+
ar %ace tractiunea in a" longitudinal, s+ar realiza o alunecare, tractiunea va %i
realizata spre lateral. Tractiunile prelungite se %ac in procesele in%lamatorii
articulare si in spasmul muscular periarticular.
&&. $ta"ele ?ocului articular.
Masigura miscarile segmentelor in articulatiile peri%erice Mreprezinta un
stimul biologic tro%ic deoarece asigura repartitia %iziologica a lic'idului
sinovial pe supra%ata cartilaJului articular, proteJand cartilaJul si
%ibrocartilaJul intraarticular(meniscul) Mbloc'eaza dezvoltarea tesutului
%ibro+grasos intra+articular care apare in mobilizarile prelungite@ impiedica
%ormarea de aderente, mentinand supletea articulara. Mmentine prezente
impulsurile a%erente ale re%le"elor proprioceptive de la nivel articular.
Potentialul senzitiv a%erent articular controleaza e%ecte biologice prin
receptorii. o Tip - prezenti in zona super%icial a capsule si care controleaza
postura static si sensul miscarii o Tip -- plasati in straturile pro%unde ale
capsule si care in%ormeaza asupra modi%icarilor in viteza de mobilizare
articulara o Tip --- care contribuie direct la reglarea tonusului muscular.
-mpreuna cu e"teroceptorii senzitivi si de aderentele %usului muscular,
participa la %eedbac+ul proprioceptiv al controlului motor.
M are e%ecte antalgice prin e"citarea mecanoreceptorilor articulari ce
bloc'eaza transmiterea spre maduva a stimulilor durerosi(nociceptivi)
0,
&>. -ndicatiile re(acerii ?ocului articular. +limitarea amplitudinii de
miscare prin a%ectarea capsulei articulare +scaderea durerii articulare
+mentinerea %eedbac+ului proprioceptiv articular +rol pro%ilactic in
mobilizarile prelungite si in paralizii +mentinerea %unctionalitatii normale
articulare
&@. tenAici si "recautii de realizare a imobolizarilor
-recautii )+articulatia in%lamata si %oarte dureroasa la care durerile apar c'iar
la inceputul mobilizarilor necesita amanarea mobilizarilor+boli osoase,
neoplazii, %racturi ( os bolnav os patologic) +protezele totale
!eAnicile mobilizarilor B"ecutarea /AP se realizeaza doar de catre
inetoterapeut sau persoane abilitate. ;eguli . < pozitia pacientului sa %ie
comoda, rela"ata < pozitia articulatiei sa permita o cat mai buna rela"are
locala, < inetoterapeutul sa aiba o pozitie comoda si posibilitatea de a
mobiliza articulatiile, < segmentul articular care nu va %i mobilizat va trebui
bine stabilizat printr+o curea sau mainile unui aJutor sau in lipsa de o mana a
inetoterapeutului < mana inetoterapeutului care %ace mobilizarea sa aiba
contact cat mai larg pe articulatie. $irectia de miscare a mobilizarii sa tina
seama deNplanul de tratamentK si anume sa %ie paralel cu el in miscarea de
alunecare si perpendicular in miscarea de tractiune. < Planul de tratament
este planul perpendicular pe o linie care uneste centrul capului osos conve"
cu miJlocul supra%etei concave. < aplicarea mobilizarii e usurata de
incalzirea zonei articulare si de un masaJ de cateva minute. < se va respecta
principiul progresivitatii in ce priveste intensitatea si amplitudinea de la o zi
la alta < inaintea mobilizarii si dupa se controleaza gradul de amplitudine
< daca mobilizarea intr+o directie e blocata din cauza durerii se lucreaza
intai pe directiile libere apoi se revine la cea blocata.
B"ista doua te'nici utilizate mai %recvent (te'nica oscilatiei gradate si
te'nica Jocului articular translatoriu).
&4. Modi(ic#rile mecanice osoase datorate "rocesului de Emb#trnire
Tmb3tr7nirea este acompaniat3 de multiple anomalii, printre care tendin5a
apari5iei %racturilor datorit3 %ragiliz3rii osului. ,odific.rile rezisten/ei osului
la v0rstnici + /aJoritatea autorilor au demonstrat c3 osul devine mai pu5in
rezistent 8i mai pu5in de%ormabil la v3rstnici. (sul spongios 8i cel cortical nu
evolueaz3 la %el 6n %unc5ie de v7rsta. Ast%el, rezisten5a mecanic3 a osului
spongios este a%ectat3 mai mult de procesul de 6mb3tr7nire, %apt e"plicabil
prin di%eren5ele de ar'itectur3 6ntre aceste dou3 tipuri de structuri osoase.
,odific.rile or(aniz.rii osoase la v0rstnici + (dat3 cu 6naintarea 6n v7rst3,
osul su%er3 modi%ic3ri geometrice, reprezentate de cre8terea diametrului
cortical 8i a celui endosteal, ceea ce duce la e"pansiunea global3 a dia%izei 8i
0)
a canalului medular. Ast%el, redistribuirea geometric a osului este o metod3
e"celent3 de a camu%la 8i de a atenua diminuarea global a cantit35ii8i calit35ii
osului, odat3 cu 6mb3tr7nirea. Ast%el, avansarea 6n v7rst3 antreneaz3
modi%ic3ri ale rezisten5ei mecanice a osului, dar rare%ierea osoas3 mai
pronun5at3 la nivelul osului spongios 8i la %emei e"plic3 cre8terea %recven5ei
%racturilor. Alte modific.ri caracteristice v0rstnicului + ( alt3 modi%icare
caracteristic3 H7rstnicului este diminuarea sau pierderea vigilentei, care
prin absen5a contrac5iei musculare 6n timpul c3derii conduce la apari5ia de
%racturi 6n cazul unor traumatisme minime. $e asemenea, dezec'ilibr3rile
sunt %recvente, ca 8i tulbur 3rile de vedere 8i de auz, care reprezint3 %actori
agravan5i.
&5. 'actori care in(luen%eaz# consolidarea (racturilor
Factori circulator) i Anemia 6nso5it3 de 'ipovolemie antreneaz3 o diminuare
a elasticit35ii osului8i o 6nt7rziere 6n consolidare, acelasi e%ect av7ndu+l 8i
'ipo"ia cronic3. Factori +ormonali. Pormonii care stimuleaz3 consolidarea
sunt reprezenta5i de 'ormonul de cre8tere 'ipo%izar (OP)8i tiro"ina, iar
ACTP+ul are e%ecte inverse. Factori nutri/ionali ( alimenta5ie cu un
con5inut normal 6n vitamina C (necesar3 sintezei colagenului), calciu
si vitamina $ poate r3spunde necesit35ilor metabolice ale osului %racturat.
Factori mecanici B%ectele imobilizarii asupra masei osoase + -mobilizarea
provoac3o pierdere osoas3 cu at7t mai important cu c7t osul este situat mai
distal. B%ectele imobiliz3rii depind de v7rsta pacientului 8i de natura osului
%racturat (compact sauspongios). (bserva5iile clinice con%irm e"istenta
osteoporozei de neutilizare, %iind bine cunoscut3 pierderea masei osoase
dup3 o imobilizare gipsat3 prelungit3, ca 8i reconstituirea incomplet3 a masei
osului dup3o neutilizare prelungit3. /obilizarea intempestiv3 6mpiedic3
consolidarea, compresiunea inter%ragmentar3 cresc7nd stabilitatea, dar nu 8i
osteogeneza.
0*
&8. Ra"ortul intre "atologia osului si 6inetotera"ie
-mplicarea inetoterapiei in a%ectarea osului este limitata deoarece osul nu
este o componenta dinamica articulara. $upa Tudor Sbeng'e se pot
mentiona , directii de implicare. Ena cu caracter pro%ilactico+terapeutica
se re%era la in%luentarea prin e"ercitii a masei osoase. B"ista lucrari cu
obiectivizare prin osteodensitometrie ca e"ercitiile de toni%iere a
musculaturii paravertebrale la %emeile cu osteoporoza vertebrala au
determinat dupa 3+* luni o crestere neta a densitatii osoase vertebrale A
doua directie reprezinta momentul inceperii e"ercitiului %izic, respectiv al
mersului dupa %ractura A treia directie se re%era la in%luentele negative ale
inetoterapiei asupra osului. Bste vorba de inetoterapia intempestiva la
pacientii varstnici, osteoporotici (pericol crescut de %ractura), de
contraindicatiile miscarii in in%ectiile osoase sau de atentia deosebita data
incarcarii prea precoce sau a mobilizarii segmentului cu %ractura inca
incomplet calusata A patra directie este reprezentata de ,,%ractura de
obosealaK, rara, dar care apare ca rezultat al e%ortului
>;. Re"ararea osului
Abordarea pe scurt a proceselor de reparare a structurilor care participa la
miscare este utila deoarece completeaza notiunile teoretice si practice care
stau la baza gandirii asupra unui program inetoterapeutic care se des%asoara
de la aparitia lezionala pana la vindecarea sau stabilizarea sa. >iecare tesut
are un proces propriu de ,,cicatrizareK, vindecare, care va determina sau nu o
,,sec'elaK anatomica ce poate %i(sau nu) cauza sec'elei %unctionale. Pentru
os leziunea este (ractura. 1sul este capabil de o re(enerare(reparare)
completa. $upa %ractura se parcurg ) stadii care conduc la re%acerea
osului.stadiul de 'ematom, de proli%erare celulara, de calus, de consolidare si
de remodelare. -ntr+un %ocar de %ractura pot %i simultan &+3 stadii de %ractura.
1.tadiul de +ematom. $e %apt este vorba de edemul care asigura materialul
biologic de re%acere a osului, asigura continuitatea tesuturilor si contactul
intre marginile osului rupt (multiplicarea celulara nu se poate realiza in spatii
goale), creaza mediul in care se va %ace multiplicarea celulara. Pematomul,
respectiv edemul, provine din %ocarul de %ractura ca si leziunile tesutului
moale din Jur. -n acest stadiu se produce moartea tisulara a capetelor
%racturate(prin isc'emie locala), osteocitele mor pe o distanta de cativa mm.
Se produce de asemenea si osteoliza.
2.tadiul de proliferare celulara . /oartea celulara din stadiul anterior
declanseaza in%ormatic mitozele si proli%erarea celulara. Aceasta se produce
in cele doua locuri %ormatoare de os adica subperiostal si subendostal unde
se a%la precursorii osteoblastilor. Aceasta proli%erare celulara %ormeaza punti
07
tisulare intre capetele de %ractura. /oartea celulara este semnal nu numai
pentru %ormarea celulara, ci si pentru proli%erarea osteoclastelor care vor liza
osul mort de la capetele %racturate.
".tadiul de calus de %apt nu e obligatoriu daca ar e"ista o impactare per%ecta
a %ocarului de %ractura ceea ce ar permite o vindecare per%ecta %ara calusare.
$ar se stie ca in mod curent vindecarea %racturii trece prin stadiul de calus.
Tesutul proli%erat din %iecare %ragment atinge un prag de maturare cand
celulele precursoare dau nastere la osteoblastii care incep sa sintetizeze
matricea osoasa (colagenUmucopoliza'aride) ce va incepe captarea de
apatite (saruri de calciu). Acesta este calusul moale. Acest calus oblitereaza
canalul medular.
& . Stadiul de consolidare reprezinta trans%ormarea continua a calusului
moale prin apozitie minerala (calciu) pentru capatarea unei rezistente tot mai
bune. -maginile radiogra%ice semnaleaza imagistic aceasta trans%ormare.
). tadiul de (re) modelare. Stadiul anterior se termina cu %ormarea unui
,,mansonK care inconJoara osul, canalul medular continuand sa %ie obliterat.
>1. +alusul este tesutul osos nou care sudeaza capeteleoaselor %racturate. Da
maturitate cartilaJele de crestere si periostul isi inceteaza activitatea. -n cazul
%racturilor, periostul se reactiveaza asigurand sudarea capetelor osoase
%racturate prin %ormarea de calus (osi%icare de membrana). $B aceea,
capetele osoase trebuie aliniate corespunzator prin atele sau %esi gipsate si
imobolizate in pozitie corecta pt a realiza reparatia osoasa.Calusul este cu
atat mai Ai"ertro(ic cu cat. +periostul a %ost mult decolat@ +a e"istat un
'ematom mare@ +imobilizarea a %ost instabila permitand mici %racturari ale
calusului de apozitie. Calusul este mic cand. +imobilizarea este %erma@
+%ocarul de %ractura a %ost impactat cu presiune(osteosinteza metalica, %i"are
e"terna). Stadiul de modelare reprezinta o suita de procese de resorbtie a
calusului cu re%ormarea osului pe directiile de %orta normale care in %inal
re%ac ar'itectura normala a osului. Practic nu putem vorbi despre o
,,modelareK unica, ci de secvente succesive de ,, remodelariK pana la
repararea %inala. Principalii %actori de consolidare a unei %racturi sunt.
+Harsta. durata consolidarii creste cu varsta@ +Sediul %racturii. +oasele
spongioase se re%ac de & ori mai repede decat osul compact@
+zonele osoase bine acoperite de musc'i consolideaza mai repede decat cele
subcutane sau intraarticulare. +Aspectul %racturii.+cele oblice sau spiralate se
re%ac mai repede decat cele transversale@
0:
>2..$lementele anatomice care "artici"# la biomecanica articular#
a. uprafe/ele articulare. Acestea pot %i s%erice, cilindrice, eliptice 8i plane.
Aceste supra%e5e, geometric, sunt de dou3 %eluri. plane 8i s%eroidale.
Tn articula5iile plane(de8i nu e"ist3 articula5ii plane cu adevarat) mi8c3rile
sunt reduse. Tn cele cu supra%e5e s%eroidale e"ist3 por5iuni osoase conve"e
care corespund unor por5iuni concave. /i8c3rile sunt mult mai 6ntinse.
b. Cartila2ul articular este cartilaJ 'ialin, de culoare alb3+side%ie, care
acoper3 supra%e5e osoase ce vin 6n contact. Prezint3 dou3 supra%e5e. una
liber3, neted3, lucioas3, care vine 6n contact cu supra%a5a articular3 opus3 si
una aderent3, ce se %i"eaz3 pe supra%a5a articular3 a osului.
c. 3lementele anatomice de con(ruen/. sunt %orma5iuni ce asigur3
concordan5a 6ntre dou3 supra%e5e articulare care nu se NpotrivescK. Ca 8i
structur3 elementele de convergen53 sunt %ibrocartilaJe.
d. Capsula articular. este un tesut conJunctiv %ibros in continuarea
periostului, prinzandu+se ca un manson de epi%ize, periost, bureletul
%ibrocartilaginos, dar nu si de cartilaJ. Da articulatiile %oarte mobile capsula
se intinde si cativa cm prinzandu+se de meta%iza. -n anumite zone, capsula
poate %i intarita cu structuri %ibroase %asciculare(,,ligamente capsulareK) care
maresc rezistenta. Capsula nu este continua, lasand goluri prin care
sinoviala(stratul intern al capsulei) se invagineaza sub musculatura
periarticulara %ormand %unduri de sac, pungi sinoviale, %orma5iuni care
%aciliteaza alunecarea tendo+musculara in timpul miscarilor articulare, dar
are rol 8i de protec5ie a supra%e5elor articulare. Capsula are inerva5ie 8i
vasculariza5ie bogat3. Capsula delimiteaza cavitatea virtual
articulara(cavitatea sinoviala) si toate structurile care se a%la in aceasta
cavitate reprezinta structure ,,intraarticulareK(capetele osoase, ligamente
+cum ar %i ligamentul rotund al soldului sau cele incrucisate ale
genunc'iului). Capsula prezinta. structura conJunctiv3. strat e"tern %ibros,
continuare a periostului@ strat intern sinovial@ prezint3 ligamente. capsulare
la e"terior (%ascicole %ibroase) 8i ligamente interosoase
intraarticulare(ligamentul rotund, ligamente incruci8ate etc.) cu rol 6n
%r7narea mi8c3rilor@ 6n anumite locuri are stratul %ibros e"trem de sub5ire sau
c'iar lipse8te 8i are loc 'ernierea sinovialei 6n Jurul tendonului sau c'iar sub
musculatura periarticular3 V %unduri de sac (pungi sinoviale)@ are numeroase
termina5ii nervoase senzitive apar5in7nd %ibrelor dureroase, proprioceptori
specializa5i (baro+ 8i mecanoreceptori) 8i %ibre simpatice postganglionare cu
rol vasomotor@ se prinde ca un man8on de epi%iza periostuluiUbureletul %ibro+
cartilaginosUcartilaJul articular (la articula5iile cu mi8c3ri mai ample
6nvele8te 8i c75iva centimetri din meta%iz3).
09
43. e. Ligamentele articulare sunt %orma5iuni anatomice %ibroase, sub %orm3
de benzi, care se inser3 pe oasele ce %ormeaz3 o articula5ie, aJut7nd la
men5inerea lor 6n contact.;olurile ligamentelor 6n biomecanica articular3
sunt. < 6nt3resc capsula articular3@ previn dep38irea limitei %iziologice a
mi8c3rii@ sunt su%icient de %le"ibile 6nc7t s3 nu 6mpiedice e"ecutarea
mi8c3rilor@ sunt su%icient de rezistente 8i ine"tensibile 6nc7t s3 men5in3 6n
contact supra%e5ele articulare. sunt e"terioare articula5iei@ sunt sediul
unei bogate re5ele de termina5ii nervoase
f. ,embrana sinovial.. Tmpreun3 cu lic'idul sinovial %ace parte din
miJloacele de alunecare ale unei articula5ii. Bste o membrana subtire neted3
8i lucioas3 ce acoper3 toate %orma5iunile situate 6n interiorul capsulei
articulare( cu e"ceptia discurilor si meniscurilor, oprindu+se la marginea
cartilaJului), continuandu+se si in zonele %ara capsula, in %undurile de sac. Ba
%ormeaz3 stratul pro%und al capsulei articulare. Sinoviala ca si capsula au
vasculariza5ie 8i inerva5ie bogat3. Circulatia din sinovie asigura prin dializa
plasmei sanguine %ormarea lic'idului sinovial. ;eceptorii capsulei si
sinovialei sunt proprioceptori importanti in mecanismul de %eedbac al
controlului motor, alaturi de receptori algogeni si mecanoreceptori.
$esi membrana sinoviala articulara are %unctii importante (organ
proprioceptor si nociceptor, rol de ,, curatireK a articulatiei prin %unctia
macro%agica, %abrica lic'idul sinovial, %iltru plasmatic) totusi e"ista situatii
cand poate %i e"tirpata(sinovectomii) %ara ca ulterior articulatia sa aiba de
su%erit prea mult. Ba se poate re%ace in cateva luni+pana la & ani, daca au
ramas resturi de sinoviala.
>>.g. Lichidul sinovial un veritabil ,,tesutK lic'idian (ca si sangele) deoarece
este %ormat printr+un proces de ultra%iltrare plasmatica la care se asociaza o
celularitate variata ( globule albe, mononucleare, lim%ocite, %agocite+cca
311!mmW). Bste un lubre%iant ideal. Hascozitatea lui este data de acidul
'ialuronic si in situatia scaderii acestuia apare o proasta lubre%iere, rezistenta
intraarticulara la miscare creste, cartilaJul se uzeaza. Harsta si imobilizarea
sunt cauze ,,%iziologiceKale scaderii lubre%ierii e"istand si cauze patologice.
Bste un lic'id g3lbui, v7scos, care are rol . +de lubri%iant al supra%e5elor
articulare 6n mi8care, +nutritiv pentru cartilaJ@ + caraus al detrisurilor
articulare. Se %ormeaz3 prin trecerea plasmei sanguine 6n cavitatea articular3,
prin pere5ii capilarelor.
&1
>@. +artila?ul articularC
structura cartilaginoas3 'ialin3, neted3 8i lucioas3, %ormat3 dintr+o mas3
de %ibre colagenice orientate reticular, prinse intr+o solu5ie concentrat3 de
proteoglicani avand ca elemente celulare condrocite dispuse in 3 straturi 8i
secretand condro+mucoproteina, %iind per%ect organizat pentru rolul de
amortizor de presiune. CartilaJul este un material vasco+elastic adica isi
modi%ica grosimea cand este supus presiunii prin sc'imbari ale repartitiei
apei continute. grosimea lui este mai mare in zonele de presiune 8i in
centrul capetelor articula5iilor s%erice@ este lipsit de vasculariza5ie 8i deci
nu se poate cicatriza sau regenera dar rezist3 mai bine la agresiuni@ 'rana
provine din vase osului subcondral , se pare ca e"ista o circulatie 'idrica
permanenta intre aceasta si cartilaJ@ cartilaJul , desi contine *1+:12 apa,
ramane cu o a%initate mare de imbibitie de apa, proces care sta la baza 'ranei
lui. Aceasta 'rana vine din lic'idul sinovial prin miscarea continua a apei din
interiorul lui, determinata de presiunile si mobilizarea permanenta la care
este supus. $e aceea a aJuns aproape o lege ca ,, mobilizarea articulara este
necesara vietii cartilaJuluiK. este lipsit de inerva5ie, deci lezarea sa nu este
dureroasa@ este %ormat de %ibre colagene arcuate 8i ast%el are propriet35i de
compresibilitate, elasticitate 8i porozitate. cartilaJul are o lubri%icare
e"ceptionala care realizeaza un coe%icient de %recare %oarte mic. Pentru
comparatie %recarea pe o supra%ata metalica lucioasa si data cu ulei are un
coe%icient de %recare de 1,1). ( patina neincarcata, pe g'eata, realizeaza
1,13. >recarea cartilaJului are un coe%icient de 1,11)+1,10. Aceasta
lubri%icare este realizata in & moduri(Proctor, Qell= 09:9).
prin ,, lubri%icarea de inter%ataK data de absorbtia glicoproteinei(lubricin)
prin supra%ata cartilaJului articular, process pus in valoare mai ales atunci
cand contactul supra%etelor este sustinut printr+o incarcare mare si pe
perioada mai lunga.
Prin %ilmul %luid lubri%icat %ormat din amestecul condromucoproteinei
secretata de condrocite si acidul 'ialuronic al lic'idului sinovial. Acest
mod de lubri%icare actioneaza atunci cand incarcarea este mica, dar capetele
articulare se misca repede.
compresibilitatea si elasticitatea cartilaJului sunt cele & proprietati care
asigura rolul de amortizor pentru osul subiacent. /iscarea apei in interiorul
lui are rol esential. -n zonele de presiune %luidul este repartizat spre zonele
vecine si revine la pozitia initiala dupa incetarea presiunii. $ar pentru o
presiune de durata %luidul este evacuat spre tesuturi ,,storcandK de lic'id
cartilaJul presat. ( compresiune prelungita aduce mari preJudicii 'ranirii
cartlaJului si grabeste procesul degenerativ.
&0
grosimea cartilaJului variaza intre 0+7mm in %unctie de gradul de
congruenta a supra%etelor articulare. $e e". -n artulatia gleznei el este mai
subtire decat la genunc'i sau la sold.
in a%ara miscarilor realizate de apin cartilaJ, rolul amortizor este dat si de
celulele cartilaginoase raspandite in oc'iurile matricei. Se pare ca un rol
important il au condrocitele in reglarea tensiunilor in masa cartilaginoasa
e"act pe principiul unor pneuri celulare.
CartilaJul dureaza toata viata, el nu re(enereaza. Dezarea lui este
ireversibila, apare o cicatrice conJunctiva (tesut nedi%erentiat)care, c'iar daca
ia %orma cartilaJului, nu are si propritatile de amortizare si glisare ca lae
cartilaJului. Condrocitele distruse nu se mai re%ac niciodata.
>). Ra"ortul intre "atologia cartila?ului si 6inetotera"ie
Acest raport se reduce la trei aspecte.
< /enaJarea incarcarii articulare(articulatii portante), cand con%lictul intre
incarcare si rezistenta cartilaJului este desc'is indi%erent in ce parte.
;ezolvarea inseamna purtarea bastonului, scadere in greutate, evitarea
ortostatismului prelungit, a pozitiilor %i"e prelungite, inainte si dupa
interventiile operatorii corectoare deposturarilor. < Pro%ila"ia degradarii
cartilaJului prin mobilizari articulare si scaderea incarcarii < Consolidarea
stabilitatii(congruentei) articulatiei prin antrenarea stabilitatii musculare
pentru a evita uzura cartilaJului la nivelul articulatiilor instabile.
&&
>4. Ra"ortul intre "atologia articulara si 6inetotera"ie
Cavitatea articulara este sediul unor stari patologice diverse care cor
determina de%icit %unctional mai mult sau mai putin sever respectiv redoare
(limitarea mobilitatii articulare), anc'iloze (pierderi de%initive ale
mi8c3rilor), la care adaugam durerea, element cauzal important al
dis%unctionalitatii. Blementele intraarticulare generatoare de de%icit motor
sunt.
>ractura intraarticulara si apoi calusul e"uberant sau corp strain
intraarticular. Acest aspect nu are tratament conservator, ci numai
ortopedico+c'irurgical@
Du"atia capetelor osoase+rezolvare ortopedica@
;etractia (contractura) capsulei care compromite Jocul articular al
capetelor osoase si in acest %el bloc'eaza miscarile oscilatorii ale
segmentelor adiacente@
-n%lamatia (sinovita) in stadiul acut este dis%unctionala prin durere.
-n%lamatia cronica este distructiva pentru toate structurile intra+articulare
inclusiv cartilaJul osos.
Proli%erarea tesutului %ibrograsos invadant intr+o articulatie imobilizata
mult timp@
Procesul degenerativ primar, dar mai ales secundar articular.
(biectivele inetoterapiei vor %i.
/entinerea mobilitatii articulare inca de la inceputul procesului patologic
(mobilizari pasive cu mana sau cu aparate automate, mobilizari autopasive si
active). Stretc'ingul nu se voloseste decat atunci cand este implicata capsula
in de%icitul de mobilizare@
Posturarea de mentinere sau de redresare a alinierii segmentelor@
/obilizari pasive de re%acere a Jocului articular@
Scaderea incarcarii (pentru articulatiile portante).
>5. !endonul si ligamentul
Tendonul leaga musc'iul de os, iar ligamentul leaga os de os, ceea ce
determina di%erente in organizarea structurii %ibrelor de colagen.
AranJamentul %ibrelor colagenice e"plica de ce tendonul rezista %ara
de%ormare la %ortele de tractiune in a" (%ortele declansate de musc'i), dar se
de%ormeaza repede la %ortele latero+laterale (de %or%ecare) sau de compresie.
Digamentul care trebuie sa stabilizeze articulatia in diversele ei directii de
mobilizare nu este de%ormat de nicio %orta (%or%ecare, tractiune sau
&3
compresie). -n tendon %ibrele colagenice au dispozitie longitudinala, in timp
ce ligamentul are %ibre aliniate paralel, oblic si spiralat.
Digamentul si tendonul sunt structuri conJunctive %oarte dense, rezistente,
%ormate din. %ibre colagenice si elastina, proteoglicani, apa si celule
(%ibroblasti) care sintetizeaza si secreta proteine colagenice si de elastina.
Predomina colagenul de tip - cu mare stabilitate si rezistenta cca 71+:12.
>ibra de colagen a acestor structuri are cea mai mare rezistenta, comparabila
cu %ibra de otel pentru un acelasi diametru. Combinatia proteoglicanilor cu
apa da un gel cu o vascozitate variabila, determinata de activitatea %izica
(miscarea %ace sa scada vascozitatea). Aceasta proprietate a unui tesut de a+si
modi%ica vascozitatea in %unctie de miscare se numeste ti"otropie. Asa se
e"plica de ce dimineata la sculare dupa un repaus prelungit nocturn se
resimte stare de redoare, si invers, usurinta de a e"ecuta activitati ample
%izice dupa un scurt program de ,, incalzireK adica de mobilizari ample si
repetate. >ibra tendonului este cea mai lunga %ibra din corpul uman,
deoarece ia nastere din perimisiumul musc'iului aJungand in structurile
osoase pro%unde. Structura intima a tendonului si ligamentului e"plica
proprietatile %izice si respectiv %unctionale ale lor.
-n ultimul timp au %ost puse in evidenta in corpul tendonului %ilamente de
actina si miozina ceea ce a %acut sa se considere ca tendonul nu este doar un
transmitator simplu al contractiei, ci si un element activ in lantul inetic
musc'i+tendon+os. Tendonul este proJat de o ,,teaca %ibroazaK in portiunea
unde el culiseaza in santul osos. Aceasat teaca este un tesut %ibrocartilaginos
ce tapiseaza culisa osoasa si tavanul %ibros al culisei.
!endonul are 8i el structur3 de organ. Gesutul esen5ial este cel tendinos
grupat cu aJutorul unui 5esut conJunctiv 6n %ascicule tendinoase primare,
secundare 8i ter5iare dup3 acela8i mod ca 8i 6n mu8c'i. Tendonul este alc3tuit
din. substan5a %undamental3 (ca un ciment)@ tendon 8i una parietal3 pe
canalul osteo%ibros@ Enele tendoane sunt inconJurate de o ,, teaca sinovialaK
%ormata dintr+o %oita paritala (pe peretele canalului osteo%ibros traversat de
tendon) si o %oita viscerala, pe tendon. -n zonele de mare %recare sau
presiune a tendoului e"ista bursele sinoviale, pernite amortizoare umplute cu
lic'id sinovial. Tendonul este bogat inervat si are un aparat senzitiv
specializat, reglator al contractiei musculare(aparatul Oolgi). /ult timp s+a
considerat ca tendonul este un organ prost vascularizat. -n realitate el
primeste o vascularizatie relativ buna de la vasele musc'iului, periostului si
mai ales ale tecilor peritendinoase. Tendonul indeplineste dpdv %unctional un
triplu rol.
+organ de transmitere a %ortei de contractie
+organ de modulare a contractiei brutale, deci rol de amortizor
&,
+organ de ampli%icare a contractiei musculare de+abia perceptibila.
>8. Ra"ortul intre "atologia articulara si 6inetotera"ie
Cavitatea articulara este sediul unor stari patologice diverse care cor
determina de%icit %unctional mai mult sau mai putin sever respectiv redoare
(limitarea mobilitatii articulare) , anc'iloze (pierderi de%initive ale
mi8c3rilor), la care adaugam durerea, element cauzal important al
dis%unctionalitatii.
Blementele intra+articulare generatoare de de%icit motor sunt. < >ractura
intraarticulara si apoi calusul e"uberant sau corp strain intraarticular. Acest
aspect nu are tratament conservator, ci numai ortopedico+c'irurgical@
< Du"atia capetelor osoase+rezolvare ortopedica@ < ;etractia (contractura)
capsulei care compromite Jocul articular al capetelor osoase si in acest %el
bloc'eaza miscarile oscilatorii ale segmentelor adiacente@
@;. $ta"ele controlului motor Controlul, coordonarea si ec'ilibrul %ac
parte din procesul numit ,,controlul motorK. Acesta poate %i de%init ca
,,abilitatea de a realiza aJustari ale posturii dinamice si a regla miscarile
corpului si membrelorK. Controlul motor se dezvolta in etape de la nastere pe
masura maturizarii sistemului nervos al copilului. B"ista , etape.
+Mobilitatea + abilitatea de a initia si a e"ecuta o miscare pe toata
amplitudinea ei %iziologica
+Stabilitatea 7 capacitatea de a mentine posturile gravitationale si
antigravitationale, ca si cele mediane ale corpului. Ba se realizeaza prin
re%le"ele tonice posturale ca si prin procesul de cocontractie
+Mobilitatea controlata + capacitatea de a e"ecuta miscari in timpul oricarei
posturi de incarcare prin greutatea corporala cu segmentele distale %i"ate
(lant inc'is). Ca o completare este si capacitatea de a rota capul in Jurul
a"ului longitudinal in timpul ortostatismului si a mersului.
+*bilitatea + capacitatea de a manipula si e"plora mediul inconJurator,
segmentul distal %iind liber (lant desc'is). $eci abilitatea este aptitudinea de
a misca segmentele in a%ara posturii sau locomotiei.
@1. Metode de antrenare a controlului muscularC
+Stretc' re%le"ul + realizeaza contractia musc'iului a carui tendon l+am
intintins repede. Se utilizeaza in leziuni de #/P.
+Te'nici de %acilitare proprioceptive in leziuni de #/C. >acilitarea trebuie
sa %ie cu atat mai intensa cu cat este mai slab controlul volitional.
&)
+B"citatia cutanata (metoda ;ood) deasupra musc'iului ce trebuie antrenat
este o metoda tot de %acilitare (e"teroceptiva) care intareste stretc'+re%le"ul
promovand controlul musc'iului paretic.
+Activarea imaginativa adica concentrarea asupra actiunii unui musc'i
realizata doar in gandirea noastra in timp ce ramanem pasivi dpdv motor.
+Antrenarea perceptiei contractiei + se re%era la constientizarea asupra
%enomenului de contractie a musc'iului. Cel mai simplu aceasta
constientizare se %ace printr+o %oarte usoara rezistenta opusa miscarii
realizata de musc'i ceea ce inseamna un mic e%ort ce va grabi
antrenamentul. (rice e%ort mai intens va declansa o raspandire a e"citatiei si
la alte grupe de musc'i.
+Blectro+stimularea neuromusculara selectiva pentru un musc'i la nivelul
punctului motor poate %i utila mai ales daca pacientul cauta sa intre prin
comanda voluntara in ritmul contractiilor stimulate.
Antrenarea controlului muscular nu trebuie sa produca durere sau oboseala.
Se e"ecuta 3+) contractii intr+o sedinta pentru %iecare musc'i, repetandu+se
in timpul zilei. Pe masura ce musc'iul isi creste %orta si anduranta, suita de
contractii poate creste pe sedinta , dar se recomanda ca dupa &+3 contractii sa
se %aca o scurta pauza, apoi se va continua. Tot timpul se va controla ca sa nu
%ie implicati si alti musc'i.
@2. 'actorii care cresc incoordonarea
Coordonarea este un proces comple" neuromuscular care se castiga, dar se
poate si estompa sau pierde. Cauza principala a instalarii incoordonarii este
patologia. >actorii care perturba coordonarea sau cresc incoordonarea.
+un e%ort muscular intens determina o iradiere a impulsurilor in S#C ceea ce
a%ecteaza in'ibitia care asigura coordonarea per%ecta a miscarilor care
e"ecuta e%ortul. $e aici si posibile accidente in timpul e%ortului
+repetarea %recventa a unor activitati secundare %ara legatura cu activitatea de
baza engramata o poate perturba ducand la incoordonari. Bste ceea ce se
spune ,, a %ace & lucruri dintr+o dataK +in conditia unei incarcari a corpului in
spriJin (e" ortostatism) trebuind sa invinga rezistente crescute %ata de
capacitatea muscular, se instaleaza incoordonarea +in starile de an"ietate,
teama, se produce o raspandire a e"citatiei in S#C care va crea incoordonari
pe perioada respectiva +in starile emotionale, c'iar pozitive, starile de
e"citabilitate crescuta (spontane sau induse prin drog) maresc incoordonarea
+durerea si cresterea stimulilor senzitivi peri%erici maresc iradierea e"citatiei
cu e%ect asupra coordonarii +oboseala este principalul si cel mai obisnuit
dusman al coordonarii ca mecanism prioritar in crearea incoordonarii este
inducerea unei perturbari a centrilor in'ibitori care nu mai limiteaza e"citatia
la sc'ema motorie preprogramata +inactivitatea %izica, respectiv scaderea
&*
utilizarii ,, zestreiK de engrame + asa sunt sportivii care ,, ies din %ormaK prin
intreruperea antrenamentelor pentru un motiv sau altul
@&. Metode de antrenare a coordonarii mentinam.
+mobilizarile articulare si "oliarticulare derivate din te'nicile analitice
antreneaza musc'i si grupe musculare care %ac parte din sc'eme de
miscareobisnuite, cum ar %i triplele %le"ii si triplele e"tensii. /obilizarile
poliarticulare cauta sa cuprinda in sc'ema musculatura care declanseaza
activitatea sau intareste alte grupe musculare. Prima grupa musculara este
denumita Xmusc'i+tragaciK, iar cea de+a doua Xmusc'i+tintaK.-n %unctie de
necesitati, se introduce rezistenta manuala sau prin scripete cu greutati, pe
segmentul si miscarea dorita.-n cadrul acestei mobilizari poliarticulare intra
binecunoscutele ,, e"ercitii >renelK care urmaresc coordonarea miscarilor
membrelor in%erioare din decubit, sezand sau ortostatism. Ble cresc controlul
proprioceptiv al membrelor in%erioare in diverse tulburari neurologice.
Procedeul mobilizarilor articulare se aplica si la membrul superior ca si
pentru obiectivul special al re%acerii pre'ensiunii, a penselor. Toate
principiile antrenarii coordonarii raman valabile. mobilizari lente, %ara
incarcare, cu repetitii multiple pe subdiviziuni de miscari. Progresia se
realizeaza prin cresterea vitezei si a incarcarii (rezistentei) treptate.
7 teAnicile de (acilitare neuromusculara si "ro"rioce"ti=a
0. metoda Qabat &. metoda Cobat' 3. metoda >renel
7tera"ia ocu"ationala + este metoda care supune antrenamentului de
coordonare acele miscari utilizate in viata de %iecare zi. -n aceasta categorie
intra si reantrenarea mersului si a pre'ensiunii. 7 coordonarile "aliati=e
reprezinta e"ersarea unor coordonari ne%iziologice, dar necesare intr+un
anumit moment, si anume adaptarea la mersul cu carJe sau baston, mersul cu
un picior paretic,etc.. 7gestualitatea coordonata este element de progresie
a mobilizarilor poliarticulare. En gest coordonat este rezultatul unei
activitati muscular optimal, armonioase.Antrenamentul prin aceasta metoda
inseamna antrenarea la un loc a &+3, apoi a mai multor subunitati de miscare
care %ormeaza o actiune comple"a.
@>. /egile lui Fott6e privind antrenamentul coordonarii.
+ e"ercitiile de coordonare trebuie sa se e"ecute de cateva ori!zi, %ara
intrerupere , pana ce coordonarea este obtinuta@+ orice contractie a
musculaturii care nu este necesara unei activitati date trebuie evitata@+ pentru
a intari perceptia senzoriala corecta a unei engrame corecte se vor utilize
toate miJloacele posibile. e"plicatii verbale, inregistrari cinematice, desene@
+e"ercitiile de coordonare cer concentrare din partea pacientului. (rice semn
de oboseala sau c'iar de plictiseala este un indiciu de oprire a
&7
antrenamentului@ + precizia unei miscari nu necesita %orta mare, aceasta c'iar
preJudiciind coordonarea@ Cu cat rezistenta opusa miscarii va %i mai slaba, cu
atat iradierea e"citatiei in S#C va %i mai redusa, deci coordonarea mai buna.
@@. $cAilibru 7 un corp este 6n ec'ilibru c7nd suma tuturor %or5elor care
ac5ioneaz3 asupra unui corp este zero (abilitatea de a mentine sau mobiliza
corpul %ara a cadea) . Bc'ilibrul inseamna mentinerea liniei gravitationale a
corpului in interiorul poligonului de spriJin. Stabilitate un sistem este
stabil c7nd scos din starea de ec'ilibru el se re6ntoarce la ea %3r3 s3 cad3.
;ecastigarea ec'ilibrului se %ace prin interventia sistemului musculo+
sc'eletal. Stabilitatea este invers proportionala cu inaltimea centrului de
gravitatie al corpului si direct proportionala cu marimea bazei de sustinere.
Principalele elemente care inter%ereaza ec'ilibrul corpului sunt. stabilitatea
supra%etei de spriJin, localizarea centrului de gravitatie, limita de stabilitate,
marimea supra%etei de spriJin, capacitatea de vizualizare a mediului
inconJurator, activitatile motorii abordate de individ, integritatea si
interactiunea mecanismelor controlului postural. B"ista 3 surse care
participa la controlul postural. +sistemul somatosenzitiv peri%eric, reprezentat
de receptorii din articulatii, musc'i, tendoane, ligament, piele (adica e"tero
si proprioreceptori) care in%ormeaza centrul asupra lungimii musc'ilor, starii
de contractie si tensiune musculara, pozitia segementelor, temperatura,
durere,etc +receptorii vizuali care %urnizeaza in%ormatii speci%ice.
o central sau %ocale + prin care se realizeaza orientarea in mediu, se percepe
starea de verticalitate a corpului, prezenta miscarii obiectelor din Jur,etc
o peri%erice sau ambientale + vazul in%ormeaza asupra miscarilor proprii in
raport cu mediul inconJurator, ceea ce se realizeaza prin miscarile corpului,
declansand re%le"e posturale. ;eceptia vizuala creeaza posibilitatea
anticiparii actiunilor. +receptorii vestibulari detecteaza si in%ormeaza asupra
pozitiei corpului in raport cu linia gravitationala dar si cu miscarile capului.
Toate semnalele receptionate prin cele 3 surse sunt integrate in structurile
senzitive care au menirea sa compare in%ormatiile venite prin cele 3 sisteme,
dar si pe cele & laturi ale corpului si sa realizeze organizarea intr+un tot
in%ormational.
-n %inal centrii superiori trebuie sa combine toate in%ormatiile puse la
dispozitie de receptori si sa creeze raspunsul care sa realizeze ec'ilibrul.
;eceptia peri%erica si perceptia centrala %ac parte din sistemele senzitive ale
sistemului nervos care pun in relatie individul cu mediul sau e"terior, in timp
ce programul motor reprezinta etapa prin care se realizeaza legatura intre
individ cu bagaJul in%ormativ si activitatea %izica, miscarea ce trebuie
e"ecutata.
&:
Componentele motorii ale ec'ilibrului sunt. +re%le"ele +r3spunsurile
posturale automate +r3spunsurile posturale anticipatorii +mi8c3rile posturale
voli5ionale
@). Modi(icarile digesti=e in e(ort
-n repaus, la antrenati, sub actiunea sistemului nervos parasimpatic are loc o
intensi%icare a %unctiilor digestive (motorii, de absorbtie).-n e%ort insa
asistam la o reducere a acestor %unctii in scopul maririi potentialului de e%ort
al organismului. Da nivelul %icatului e%ortul %izic are o actiune stimulatoare,
ast%el incat spre deosebire de stomac si intestin la acest organ apare o
vasodilatatie cu o irigare consecutiva mult imbunatatita. $e asemenea creste
secretia de bila cu %avorizarea digestiei lipidelor. Ca urmare a aparitiei
acidozei va creste aciditatea gastrica (eliminarea ionilor PU).
@4. Modi(icarile sangelui in e(ort (com"ozitie, "ro"rietati)
Plasma su%era modi%icari atat in ceea ce priveste volumul cat si compozitia.
+ proteinele totale sanguine cresc in e%ort cu peste 002. (glinda
catabolismului proteic o reprezinta ureea sanguina si acidul uric care cresc
dupa e%ortul %izic.
+ lipidele (lipemia) su%era o scadere prin intensi%icarea metabolismului
acizilor grasi (creste lipaza lipoproteica)
+ glucidele (glicemia) variaza in general intre limitele normale, e"istand un
ec'ilibru intre glicogenoliza si gliconeogeneza. -n e%orturile de scurta durata
glicemia nu se modi%ica, in cele de lunga durata apare 'ipoglicemia pana la
*1 mg2. in urma glicolizei anaerobe ce caracterizeaza e%orturile de scurta
durata si intensitate ma"imala se acumuleaza acid lactic (valori normale 0)
mg2@ in e%ort de )1+*1 secma"imul poate aJunge la 311 mg2).
+ sodiul si clorul plasmatic cresc usor in
+ potasiul plasmatic creste cu 01+3)2 %ata de valorile din repaus
('iperglicemie, acidoza metabolica si respiratorie)@
Blementele %igurate su%era si ele o serie de modi%icari caracteristice in e%ort,
si anume.
+ numarul 'ematiilor creste pentru satis%acerea cererilor de (& , ca si
cantitatea de 'emoglobina (,11111+)11111 B!mmW @ 07+0: g2)@
+ leucocitele cresc dupa e%ort pana la 01111+0&111!mmW sange in special pe
seama granulocitelor neutro%ile care cresc de la &)11+)111 la *111+
:111!mmW sange@ Aceasta crestere nu este reala, ci constituie doar o
deplasare a leucocitelor dinspre organele abdominale spre musc'i si tesuturi
peri%erice ca e"presie a solicitarilor crescute in e%ort.
B%ortul %izic in%luenteaza si proprietatile %izice ale sangelui@ sc'imbarile se
datoresc in principal modi%icarilor mari su%erite de volumul plasmatic.
&9
$atorita piederilor prin transpiratie (e%ort %izic de lunga durata, conditii de
micro si macroclimat deosebite) ce se realizeaza pe seama volumului
plasmatic apare o crestere a densitatii sanguine si a vascozitatii prin
'emoconcentratie secundara scaderii volumului plasmatic.
+ pP+ul sanguin vireaza spre aciditate prin acumulare de cataboliti acizi (acid
lactic). Halorile normale ale pP+ului sanguin sunt de 7.3+7.,&@ in e%ort apare
deci acidoza metabolica.
+ rezerva alcalina scade in timpul e%ortului (valori normale )1+)) vol2 C(Y).
+ presiunea coloid osmotica (dependenta de cantitatea de proteine
plasmatice) creste@
+ presiunea osmotica (dependenta de concentratia di%eritelor elemente
anorganice cristaloide) su%era modi%icari minore@
+ coagularea scade proportional cu parametrii e%ortului in timpul si dupa
e%ort.
@5.*"recierea starii de nutritie
Starea de nutritie se poate aprecia prin e"amenul somatoscopic, cat si prin
cel antropometric, precum si prin calcularea compozitiei corporale.
B"amenul somatoscopic permite aprecierea aspectului general al corpului
(rotunJit, plin, cu proeminente osoase sterse dac3 e"ist3 un e"ces de nutritie
si invers, cu proeminente osoase %oarte e"primate, colturoase in caz de
subnutritie). Spatiile intercostale %iind pline cu tesut adipos la cei grasi, nu se
pot observa@ in sc'imb la cei slabi, cu tesut adipos slab reprezentat, sunt mai
adanci decat la cei normali, observandu+se cu usurint3 si punand in evident3
coastele (indivizi costelivi). -n cazul unei st3ri de nutritie in e"ces tesutul
adipos subcutanat are o grosime mai mare pe tot corpul, depunandu+se totusi
pre%erential, pe abdomen, solduri, %ese si coapse. /3surarea plicii cutanate
d3 posibilitatea aprecierii e"acte a grosimii stratului de gr3sime subcutanat3.
intr+o nutritie optim3 plica tegumentar3 are o grosime de 0 cm la b3rbat si &
cm la %emeie. Da cei subnutriti ea este mai subtire, iar la cei cu nutritie in
e"ces este mai groas3. Cu aJutorul plicilor cutanate se poate determina
compozitia corporal3 prin metoda indirect3, asa cum se
va vedea mai tarziu. -n acest capitol ne vom ocupa in principal de indicele de
nutritie.
-ndicii de nutritie au o valoare deosebit3 in aprecierea st3rii de nutritie.
B"ist3 o multitudine de %ormule pentru aprecierea indicilor de nutritie, in
%unctie de opinia diversilor autori in privinta semni%icatiei si valorii ce o
acord3 di%eritilor parametri care sunt luati in calcul.
31
$e o larg3 r3spandire se bucur3 aprecierea st3rii de nutritie prin calcularea
greut3tii corporale optime dup3 di%erite metode si %ormule de calcul. -ntre
acesti indici mention3m.
4ndicele 5roca + stabileste greutatea optim3 sc3zand ci%ra 011 din in3ltimea
m3surat3 in centimetri. Or (g) V - (cm) + 011.
4ndicele 5ru(sc+ + propunand acest indice, autorul incearc3 s3 inl3ture
neaJunsul indicelui Croca, preconizand ca greutatea optim3 s3 se calculeze
di%erit, pe grupe de in3ltime, dup3 cum urmeaz3.
+ la in3ltimea de pan3 la 0*, cm O V - +011 (ca la %ormula lui Croca)
+ pentru in3-timile cuprinse intre 0*) +07, cm O V - +01)
+ pentru cei cu in3ltimile intre 07) +0:) cm O V -+001
Da sportivi, valorile di%eritilor indici de nutritie se deosebesc de cele ale
populatiei obisnuite, %3r3 a le considera iesite din cadrul normalului.
/3sur3toarea pentru determinarea compozi5ei corporale este %oarte
important3 6n evaluarea st3rii de nutri5ie. Ba ne o%er3 in%orma5ii despre a8a+
numitele compartimente ale organismului.
+ /as3 gras3 (gr3sime, 5esut gras), denumit3 8i >at /ass (>/)
+/as3 muscular3, mai corect spus masa celular3 activ3 a corpului (Xactive
Cod= Cell /assK, CC/)
+Ap3 e"tracelular3 (B"traCellular Zater, BCZ)
@8.!onusul muscular este un %enomen care apare imediat dupa e%ectuarea
unui e%ort muscular (manevrarea greutatilor) si reprezinta un stimulant
pentru incepatorii in activitatea in culturism. $e%initie $in considerente
clinice, tonusul muscular poate %i de%init ca o rezistenta la miscari pasive a
unui membru. Tonusul muscular depinde de gradul de contractie musculara
si de proprietatile mecanice ale musc'iului si tesutului conJunctiv. Oradul
contractiei musculare depinde la randul sau de activitatea neuronilor
cornului anterior, care este guvernata de mecanismele spinale si
supraspinale. Tonusul muscular este evaluat prin observarea pozitiei
e"tremitatilor in repaos, prin palparea musc'ilor, si in special prin
determinarea rezistentei la intindere si miscari pasive. $ereglarile posturale
pot rezulta din acitivitatea crescuta a anumitor grupuri musculare cauzata de
tulburarea %unctiilor re%le"e, cum este cazul posturii 'emiplegice tipice
%le"ia membrului superior si e"tensia membrului in%erior ipsilateral la
multi pacienti cu un AHC. Pentru evaluarea rezistentei la miscari pasive,
pacientul este rugat sa se rela"eze in timp ce %iecare membru este e"aminat
prin miscarea pasiva, imprimandu+i intregul spectru de miscari depline de
care este capabil cu viteze di%erite si estimand daca %orta necesara este mai
mare sau mai mica.
30
Bi"ertoniaPot %i distinse doua tipuri de 'ipertonie6 pasticitatea %
pasticitatea consta in cresterea tonusului muscular care a%ecteaza di%erite
grupuri musculare in masura di%erita. -n maini, tonusul este crescut intr+o
masura mai mare in musc'ii %le"ori decat cei e"tensori@ in membrele
in%erioare, tonusul este crescut intr+o masura mai mare in musc'ii e"tensori
decat in cei %le"ori. /ai mult, rezistenta musc'ilor a%ectati nu este aceeasi pe
intreaga durata a miscarilor pasive dar tinde sa %ie mult mai pronuntata la
initierea miscarilor pasive, dupa care diminueaza odata cu continuarea
miscarii (%enomenul lamei de briceag). Cresterea tonusului muscular este
dependenta de velocitate (viteza miscarii), ast%el ca miscarile pasive cu o
velocitate crescuta insa nu cele cu o viteza mai mica pot %i intimpinate cu
o rezistenta crescuta. Spasticitatea este cauzata de leziunea neuronului motor
superior, cum ar %i accidentul vascular cerebral care implica corte"ul motor
suplimentar sau tractul corticospinal. Totusi, spasticitatea poate sa nu %ie
evidenta pe parcursul a catorva zile dupa debutul leziunii acute.
6 7i(iditatea % 7i(iditatea este determinata de cresterea rezistentei la
miscari pasive care este independenta de directia miscarii membrului, adica
aceasta a%ecteaza grupurile musculare agoniste si antagoniste intr+o masura
egala. Ca urmare 'ipertonusul rezultat este constant pe intreaga durata a
miscarii. -n scopuri descriptive au %ost propusi termenii Nrigiditate plasticaK,
Nde cearaK, Nin tub de plumbK. Termenul Nrigiditate in roata dintataK este
utilizat pentru a descrie rigiditatea sacadata, cu intreruperi, care probabil este
datorata suprapunerii tremorului. -n general, rigiditatea, atat cea plastica cat
si in roata dintata, indica a%ectarea sistemului e"trapiramidal si este datorata
leziunii ganglionolor bazali (boala Parinson).
Bi"otonia(%laciditate)este caracterizata printr+o %laciditate e"cesiva o
reducere a rezistentei la miscari pasive. -n membrele 'ipotonice este %recvent
posibil de a 'ipere"tinde membrele, iar bosele musculare pot aparea
aplatizate si mult mai moi la palpare decat de obicei. Ca regula 'ipotonia ne
vorbeste despre a%ectarea neuronului motor in%erior. Totusi, aceasta poat
aparea si in a%ectarea musculara primara, lezarea caii a%erente (senzitive) a
arcului re%le", maladiile cerebelare si in unele patologii e"trapiramidale asa
ca maladia Puntington, la %el ca si in stadiul acut al leziunilor piramidale.
:aratonia Enii pacienti dau impresia de incapacitate de a se rela"a si vor
incerca sa miste sau sa opuna rezistenta in timpul miscarilor pasive ale
membrului de catre e"aminator, in ciuda instructiunilor contrare. -n cazurile
mai avansate, se poate observa rigiditate in timpul miscarilor pasive rapide a
membrelor si normotonie in timpul miscarilor mai lente. Aceste %enomen
3&
paratonia apare in special la pacientii cu patologii a lobului %rontal sau
cerebrale di%uze.
);. +ontractiile musculare
>ibra muscular3 se supune legii ?totul sau nimic?, dar mu8c'iul ?in situ? are
contrac5ie gradat3. Oradarea se realizeaz3 prin cre8terea num3rului unit35ilor
motorii activate, 6n %unc5ie de intensitatea 8i %recven5a stimulilor. >or5a de
contrac5ie este ma"im3 c7nd intr3 6n activitate toate %ibrele mu8c'iului
respectiv 8i varaz3 6ntre 3,* + 01 g!cmY. /u8c'ii netezi se contract3 mai
lent, deoarece lipse8te sistemul transversal de tuburi, iar reticulul
sarcoplasmic este slab dezvoltat. -onii de Ca, necesari cupl3rii proteinelor
contractile, p3trund din mediul e"tracelular prin sarcolem3 6n urma
depolariz3rii 8i sunt e"pulza5i dup3 re%acerea poten5ialului de substan5e
energetice, deci prezint3 o dependen53 mi mare %a53 de degrad3rile aerobe.
/u8c'ii netezi, neav7nd inser5ie pe oase, au o libertate de contrac5ie 8i
e"tensie mai mare, put7nd %i supu8i unor de%orm3ri mult mai importante.
+ontractia muscular#
+ontrac%ia izometric# modi%ic3 tensiunea mu8c'iului, dar lungimea r3m7ne
constant3. Caracterizeaz3 musculatura postural3. #u produce lucru mecanic,
ci c3ldur3.
+ontrac%ia izotonic# este aceea 6n care tensiunea r3m7ne constant3, dar
variaz3 lungime. Bste caracteristic3 maJorit35ii mu8c'ilor sc'eletici.
;ealizeaz3 lucru mecanic 8i produce mi8care. Tn activitatea obi8nuit3,
mu8c'iul trece prin %aze de contrac5ie izometric3 8i izotonic3, ini5ierea
oric3rei contrac5ii %iind, de obicei, izometric3.
+ontractia auxotonica Trebuie mentionat ca cele doua %orme de contractie
(izometrica si izotonica) sunt cazuri de limita e"trema, care in conditii
naturale (miscare obisnuita) se intalnesc rar in %orma pura (cum ar %i
contractia predominant izometrica la musc'ii ce mentin postura)@ ele apar,
de regula combinat. -n concluzie, miscarea naturala (deplasarea) nu este o
contractie pur izotonica, ci o succesiune de %aze izometrice, izotonice si
au"otonice, care, impreuna, realizeaza tetanosul %iziologic muscular.
)1. ,boseala musculara se mani%esta prin diminuarea capacitatii de
travaliu muscular.Se datoreaza scaderii randamentului energetic, acumularii
de acid lactic, lipsei de (&,epuizarii substantelor macroergice si a
mediatorilor c'imici la nivelul placii motorii.
,boseala "atologica se di%erentiaza de cea %iziologica care apare normal in
e%ortul sportiv si poate %i prevenita si corectata prin miJloacele re%acerii.
33
Aceasta stare implica discon%ort %iziologic, %iind insotita de senzatii
neplacute si o scadere accentuata a randamentului %izic, psi'ic sau mi"t.
Su"raincordarea reprezinta %orma acuta a oboselii patologice, constand in
discordanta dintre solicitare si capacitatea de raspuns pe moment, a
organismului, cu alte cuvinte, organismul este depasit de e%ortul respectiv. A
%ost descris ca inima %ortata, clacaJ cardiac, dupa sediul mani%estarii clinice,
clacaJ muscular, sau a %ost con%undata cu socul de gravitatie, care este in %apt
o tulburare 'emodinamica ce poate sa apara la sc'imbarea brusca de pozitie.
Aceasta mani%estare, din ce in ce mai rara astazi la per%ormeri, poate aparea
mai ales la persoanele neantrenate, in convalescenta dupa boli in%ectioase
sau contagioase, in cazuri de dopaJ, cand in'ibitia de protectie este a%ectata
prin droguri. Su"raantrenamentul (ne=roza de su"rasolicitare) reprezinta
%orma clinica a oboselii patologice cronice, care consta in a%ectarea pro%unda
a intregului organism (de unde rezulta rolul S#C) in geneza acestei a%ectiuni
sportive. Simptomatologia este impresionant de polimor%a, iar randamentul
sportiv este constant scazut. S+au descris doua %orme clinice. tiroidiana
('iper%unctie) si suprarenala ('ipo%unctie).
)2. !eorii "ri=ind mecanismele oboselii.
+ teoria epuizarii substratului energetic, Sc'i%%@ +teoria to"inei speci%ice,
Zeic'ardt, c'enoto"ina@ +teoria into"icarii cu cu metaboliti intermediari,
rezultati in musc'i, Pill si Pluger, cum ar %i acidul lactic@ + teoria
'eterocronismului, dereglarea raportului dintre 'ipere"citabilitatea nervului
si a musc'iului)
Aceste teorii s+au s+au dovedit a evidentia mai mult e%ectele oboselii si nu
cauzele acesteia.
)&. Re(acerea "ost e(ortC >iind o componenta a antrenamentului sportiv,
re%acerea dupa e%ort, se supune legitatii antrenamentului sportiv, care are
doua %atete. una ergotropa (antrenamentul propriu+zis) si cea tro%otropa
(re%acerea, restabilirea dupa e%ort). ;e%acerea dupa e%ort %oloseste miJloace
tro%otrope, diriJate in vederea reeditarii starii 'omeostatice dinainte de e%ort
si mai ales a depasirii acesteia. Mi?loacele %olosite sunt. antrenamentul
sportiv, dieta de re%acere, reec'ilibrarea 'idroelectrolitica, miJloacele
%armacologice, miJloacele psi'ice, odi'na activa si pasiva, cura de altitudine
Joasa (*11+:11m) etc. ;e%acerea diriJata completeaza, compenseaza,
accelereaza re%acerea naturala a organismului (nu o poate substitui) care are
loc intr+o anumita succesiune. indicatorii vegetativi revin in minute@
indicatorii metabolici revin in ore@ indicatorii neuro'ormonali, enzimatici
etc. revin in 0+3 zile. ;e%acerea se adreseaza unor organisme sanatoase,
a%ectate de e%ortul sportiv. Privind in mod pragmatic lucrurile avem in
3,
vedere o re%acere dupa antrenament, dupa o zi de e%ort sportiv, dupa un ciclu
saptamanal sau de etapa, dupa acele miJloace care pot actiona e%icient si
rapid asupra substratelor %iziologice stresate de e%ortul din antrenamente
si!sau concursuri.
)>. Mi?loacele de re(acere du"a e(ort se pot clasi%ica .
1. Dupa efectele exercitate :+ #europsi'ice@ + #euromusculare@ +
Bndocrinometabolice@ + Cardiorespiratorii.
2. Dupa apartenenta miloacelor de recuperare
+ Calneo%izio'idroterapice ('idroterapie calda, sauna, masaJ+automasaJ,
o"igenare naturala+arti%iciala, aeroionizare negativa natural+arti%iciala,
acupuncturapresopunctura, =oga etc.)@ + Psi'oterapice (sugestia+autosugestia,
training autogen, rela"are neuromusculara, medicatie neurotropa+
psi'otropa)@ + $ietetice (alcalinizante, 'idro+za'arata, bogata in vitamine si
oligoelemente, etc.)@ + >armacologice (compensatorii, substitutive)@ + (di'na
activa+odi'na pasiva (somnul).
$e asemenea, distingem.
Mi?loace care accelereaza re(acerea neuro"siAicaC + Psi'oterapice
(convorbiri, sugestia+autosugestia, trainingul autogen, te'nici de rela"are
neuropsi'ice, =oga etc.)@ + Acupunctura, presopunctura@ + ("igenarea
naturala si!sau arti%iciala@ + Aeroionizarea negativa naturala si!sau arti%iciala@
+ (di'na activa si pasiva (somnul)@ + Pidroterapie calda (dus, cada, bazin, cu
plante, sare Cazna, minerale)@ /asaJ (vibromasaJ, 'idromasaJ, masaJ
subacvatic, manual etc.)@ + /edicatie
Mi?loace care accelereaza re(acerea neuromuscularaC + Pidroterapie
calda, sauna, masaJ@ + Training autogen, =oga, acupunctura@ + (di'na activa
si pasiva@ + $ieta (alcalina, 'idroza'arata, bogata in vitamine si minerale)@
Mi?loace care accelereaza re(acerea endocrinometabolicaC + ("igenarea
si aeroionizarea negativa@ + Te'nici de rela"are neuromusculara@ +
;eec'ilibrarea 'idroelectrolitica@ + Psi'oterapie@ + /asaJ, acupunctura,
presopunctura@ + (di'na activa (eventual la *11+:11m altitudine)@ Mi?loace
care accelereaza re(acerea cardiores"iratorieC
+ ("igenarea naturala si!sau arti%iciala@ + ;eec'ilibrarea 'idroelectrolitica@ +
(di'na activa si pasiva@ + Pidroterapie calda@ + Sauna (0)min saptamanal),
masaJ (zilnic)@ + Training autogen, acupunctura, presopunctura, =oga@ + $ieta
(alcalina, bogata in glucide, vitamine, oligoelemente)@
)@. Bi"ertermia si reactia (ebrila. >iziopatologic de%inim dou3 categorii de
tulbur3ri a termoregl3rii 'ipertermia 8i 'ipotermia. Bi"ertemia este
caracterizat3 prin cre8terea temperaturii corporale care dup3 modul de
producere se clasi%ic3 6n. +starea %ebril3 + c7nd se produce o dereglare a
sistemului 'ipotalamic de control iar cre8terea temperaturii are loc prin
3)
termogenez3 e"acerbat3. +sindroame de supra6nc3lzire c7nd mecanismele de
termoreglare %unc5ioneaz3 corect dar sunt dep38ite %unc5ional. Reac%ia
(ebril# Starea %ebril3 este o mani%estare reactiv3, caracterizat3 prin cre8terea
temperaturii mediului intern care se 6ncadreaz3 6n ansamblul %enomenelor de
ap[rare ale organismului 6mpotriva unor agresiuni de natur3 variat3. >ebra
este de%init3 cantitativ ca o cre8tere a temperaturii organismului peste 37,& L
C diminea5a 8i 37,7LC dup3 amiaz3 m3surat3 oral. ( %ebr3 mai mare dec7t
,0,)LC se nume8te 'iperpire"ie. Cauzele %ebrei sunt. in%ec5iile,
traumatismele, tumorile, tulbur3ri ale sistemului 'ematopoetic, accidente
vasculare, boli auto imune, boli metabolice. /ecanismul de producere al
%ebrei implic3 e"isten5a unor substan5e pirogene care sunt e"ogene sau
endogene. Ast%el, pirogenii e"ogeni sunt bacterii 8i endoto"inele bacteriene,
virusuri, pungi, protozoare, droguri. Bndoto"ina lipopoliza'aridic3 a
bacteriilor gram negative este unul din cel mai bine studia5i pirogeni
e"ogeni. Cacteriile gram pozitive produc 8i ele pirogeni de tipul
peptidogiicanilor, e"oto"ine 8i endoto"ine. Pirogenii endogeni sunt citoine
produse de o mare varietate de tipuri de celule care p3trund 6n circula5ia
sanguin3 8i ac5ioneaz3 la nivelul 'ipotalamusului pentru a produce %ebra.
)). !ermostatul uman Bste alc3tuit din.
Centri termoregl3rii Situa5i 6n dience%al, cei doi centri, proceseaz3
in%orma5iile termice, compar7ndu+le cu valorile prag, de reglare central3 8i
au ac5iuni opuse. +centrul regl3rii pierderii de c3ldur3 (termoliz3), se opune
supra6nc3lzirii. Acest centru este situat 6n regiunea preoptic3 a
'ipotalamusului anterior. +centrul, care stimuleaz3 termogeneza, se opune
pierderii de c3ldur. Bste situat 6n 'ipotalamusul posterior.
Termoreceptorii. +peri%erici. sesizeaz3 modi%ic3rile termice ale mediului
(e"tern sau intern) 8i deobicei, sesizeaz3 8i e"citan5ii durero8i (receptori
termalgezici) +centrali. sesizeaz3 modi%ic3rile temperaturii s7ngelui, care
aJunge la nivelul dience%alului.
C3ile termalgezice +C3i a%erente. transport3 in%orma5iile termice spre
'ipotalamus 8i corte", particip7nd la realizarea comportamentului voluntar,
care se traduce prin adoptarea atitudinii, necesar3 men5inerii temperaturii
corpului, c7t mai apropiate de limitele %iziologice. +C3i e%erente. e"ercit3
controlul asupra organelor e%ectoare implicate 6n procesele de termogenez3
sau termoliz3. mu8c'i sc'eletici, glande sudoripare, glande cu secre5ie
e"tern3, musculatura neted3 din vasele sanguine . C3ile e%erente somato+
motorii asigur3 selectarea comportamentuilui voluntar iar c3ile simpato+
parasimpatice asigur3 distribuirea c3ldurii 8i adaptarea metabolismului, la
condi5iile de moment, prin direc5ionarea activit35ilor. neuro+muscular3,
3*
neuro+vascular3, neuro+glandular3, reglarea tonusulului muscular,
transpira5ia, producerea metabolic3 a c3ldurii, pentru men5inerii temperaturii
corpului.
)4. !ermogeneza Producerea 8i p3strarea (pierderea) c3ldurii corpului
uman. Centrul termoregl3rii din 'ipotalamus, %unc5ioneaz3, prin activarea
unor mecanisme, supuse regl3rii de tip %eedbac negativ. Cre8terea
temperaturii centrale activeaz3 mecanismele, care permit pierderea de
c3ldur3, 6n timp ce sc3derea ei, le activeaz3 pe cele implicate 6n acumularea
de c3ldur3. Tn componen5a termostatului se descriu. +;eceptorii, care
6nregistreaz3 temperatura central3. +B%ectorii. vasomotori, metabolici 8i
glandele sudoripare. +Structurile, care sesizeaz3 dep38irea limitelor
oscila5iilor temperaturii actuale ( peste limita superioar3 sau sub limita
in%erioar3). !ermogeneza VProducerea de c3ldur3 este asigurat3 de
urm3toarele surse. metabolismul celular ('epatic, muscular)@ eliberarea
energiei, prin scindare ATP+ului (la nivel mitocondiral)@ activitatea
mu8c'ilor sc'eletici (tonusul muscular ). Adaptarea vitezei metabolismului,
la solicit3rile organismului, const3 6n eliberarea energiei, ca urmare a
activ3rii sistemelor 'ormonale, care cresc viteza de des%38urare a
termogenezei. rapid. catecolaminele.@ lent. 'ormonul tiroidian.
Mecanismele termogenezei. Producerea 8i pierderea de c3ldur3 sunt
asigurate prin mai multe miJloace. + /odi%icarea %lu"ului sanguin din
peri%erie (piele 8i aria subcutanat3). Hasoconstric5ia permite cre8terea
acumul3rii de c3ldur3 iar vasodila5ia pierderea ei. +/odi%icarea tonusului
muscular. /odi%ic3rile valorilor temperaturii cu peste 3LC, nu produc
6ntreruperea %unc5iilor vitale. Da copii 6ns3, este indus3 apari5ia spasmelor
sau convulsiilor, odat3 cu ascensiunea %ebril3, rapid3. Cre8terea valorilor
temperaturii peste ,&,& LC, determin3 modi%ic3ri mor%o+%unc5ionale tisulare,
ireversibile. Sc3derea valorii temperaturii sub 3&,:LC determin3 alterarea
%unc5iilor cognitive. con%uzii 8i pierderea progresiv3 a con8tien5ei. Sc3derea
continu3 sub 31 LC determin3 %ibrila5ie ventricular3 8i moarte. Prezen5a a
dou3 tipuri de gr3sime, brun3 8i alb3, la nou n3scu5i 8i copii, are rol
important 6n termogenez3. Bste bogat vascularizat3 iar celulele sale au
mitocondrii %oarte mari. Se apreciaz3 c3 gr3simea alb3 ac5ioneaz3 ca un pat,
iar cea brun3, ca o pern3 electric3. Persoanele adulte au %oarte pu5in3
gr3sime brun3, temperatura, optim3, necesar3 reac5iilor enzimatice, ale
termogenezei, %iind reglat3 de c3tre 'ormonii tiroidieni Ace8tia stimuleaz3
cre8terea producerii de c3ldur3, ca urmare a activ3rii proceselor metabolice,
prin care energia este eliberat3, predominent, sub %orm3 de c3ldur3. Cea mai
important3 reac5ie, generatoare de c3ldur3 este des%acerea ATP+ului, din care
rezult3 ),4 (elibera5i de c3tre un singur mol de ATP). /u8c'ii sc'eletici,
37
%icatul, organele interne (splan'nele) 8i creierul sunt cei mai mari
produc3tori de c3ldur3 din organism, mu8c'ii sc'eletici devenind cei mai
mari produc3tori de c3ldur3, 6n timpul activit35ii %izice sau e%orturilor.
/ecanismele %iziologice ale digestiei sunt 8i ele, surse generatoare de
c3ldur3.
)5. !ermoliza. Const3 6n omogenizarea termic3 6n organism, prin trans%erul
de c3ldur3. Acest trans%er se %ace dinspre interior (temperatura central3) spre
supra%a5ele, care vin 6n contact cu mediul ambiental (piele, mucoasele.
digestiv3 8i genito+urinar3) Mecanismele termolizeiC 7>izice. radia5ie,
convec5ie, conduc5ie, evaporare. >iziologice. +controlul trans%erului energiei
calorice.spre peri%erie, prin vasodilata5ie peri%eric3. +controlul pierderii de
ap3, prin. +transpira5ie, sudora5ie +perspira5ie insensibil3. +respira5ie +v7rstele
e"treme Patologice. malnutri5ia, alcoolismul, medica5ia neuroleptic3,
'ipotiroidismul, imobilizarea, bolile mentale, etc. $istribu5ia c3ldurii 6n
organism se %ace cu aJutorul circula5iei s7ngelui., ast%el, c3ldura rezultat3 din
activitatea %iec3rei celule, trece 6n lic'idul e"tracelular 6nconJur3tor 8i apoi,
6n s7nge. +>actorul modulator al pierderii de c3ldur3 este volumul (debitul)
de s7nge, care circul3, c3tre supra%a5a tegumentelor. Cre8terea %lu"ului
sanguin, 6n aria subcutanat3 8i piele, determin3 pierderea de c3ldur3, prin
trans%erarea acesteia mediului 6nconJur3tor. +Sudora5ia asigur3 pierderea de
c3ldur3, care poate %i rapid realizat3, prin eliminarea unui volum de
apro"inativ 0 litru, de sudoare..
)8. -ncalzirea si bene(iciile ei.Pregatirea %izica si mentala pentru un
antrenament incepe cu incalzirea. $egeaba te alimentezi corect si degeaba
te prezinti odi'nit la antrenament daca nu+ti racordezi organismal la e%ortul
pe care urmeaza sa+l %aci. Cei care obisnuiesc sa sara peste incalzire sau cei
care o %ac doar pentru a o bi%a au toate NsanseleK sa se accidenteze. -n mare,
incalzirea este ceea ce+i spune si numele. cresterea temperaturii generale a
corpului. -ntrand insa in detalii, aceasta crestere a temperaturii este doar
e%ectul %oarte usor de sesizat din e"terior. $incolo de aceasta, incalzirea are
rolul de+a constientiza organismul inclusiv la nivel mental ca urmeaza sa
%aca e%ort %izic, de+a imbunatati coordonarea generala, de+a imbunatati
elasticitatea si contractibilitatea musc'ilor si de+a pregati sistemul respirator
si cel cardiovascular pentru e%ort. -n timpul miscarilor de incalzire,
inc'eiturile sunt lubri%iate suplimentar de lic'idul sinovial si permit ast%el
miscarea rapida si %ara rezistenta a membrelor. ( incalzire serioasa nu scade
doar riscul accidentarii, ci si o%era o serie importanta de bene%icii pentru
organism printre care. creste mobilitatea articulatiilor@creste viteza de
contractie si rela"are a musc'ilor@ reduce rigiditatea musculaturii, stare
asociata des cu accidentarile@ %aciliteaza utilizarea o"igenului din sange de
3:
catre musc'ii implicati in e%ort@ dilata vasele de sange ceea ce duce la o
scadere a stresului asupra musc'ilor inimii@ creste productia de 'ormoni
implicati in gestionarea capacitatii de e%ort.
4;. Reactiile organismului la e(ort
/edicina sportiv3 sistematizeaz3 reac5iile organismului la e%ort dup3 3
criterii %undamentale.%iziologice, bioc'imice, psi'ice Reac%iile (iziologice
sunt identi%icate la nivelul urm3toarelor sisteme. Sistemul cardiovascular,
sistemul respirator, sistemul neuroendocrin, sistemul cerebral, sistemul
nervilor peri%erici, sistemul neuromuscular etc. Reac%iile biocAimice sau
metabolice dezv3luie o serie de in%orma5ii despre rezervele de ATP, CP,
viteza de trans%er a CP U A$P, AT>, CP, procesele de glicoliz3 anaerob3,
apari5ia lactacidemiei, capacitatea de adaptare la acumul3rile de lactat etc.
Reac%iile "siAice sunt utilizate pentru selec5ie, preg3tire 8i diagnoza
capacit35ii ma"ime de per%orman53. -denti%icarea lor este necesar3 6n scopu
pro%ilactic 8i terapeutic.
41. !i"uri de e(ort Gi resursele de energie
3fort de anduran/.) poate %i e%ectuat %oarte mult timp, de la c7teva minute
p7n3 la c7teva zile. >actorul psi'ic este primul care opre8te continuarea
acestui e%ort, apoi cel muscular. Sursa de energie 6n acest tip de e%ort este
glicoliza aerob3, iar pe m3sur3 ce e%ortul se prelunge8te, intervine lipoliza.
Substan5ele energetice de baz3 sunt lipidele 8i trigliceridele.
3fort de rezisten/.. orice tip de solicitare ma"im3 poate %i sus5inut3 de
organism timp de *1 sec. Tn aceast3 perioad3, organismul nu are timp s3+8i
procure o"igenul necesar arderii acidului lactic, care se acumuleaz3 6n
organism. Practic, 6n aceast3 perioad3, energia este %urnizat3 de procesele
interne %3r3 aport de o"igen (anaerob). En anumit timp (p7n3 la 01+0) sec.,
dup3 unii autori), energia este %urnizat3 de ATP (adenozintri%os%at) 8i CP
(creatin%os%at), iar apoi prin glicoliza anaerob3 care st3 la baza e%ortului de
rezisten53. 3fort foarte scurt. p7n3 la 01 sec., speci%ic %or5ei pure, vitezei
pure, a rela5iei dintre acestea (HU>@ >UH), a rela5iei acesteia cu alte sau
procedee te'nice 6n regim de calit35i motrice. >urnizorul de energie 6n
e%orturile scurte este CP (creatin%os%atul) 8i ATP (adenozintri%os%atul).
3forturile de scurt. durat.) sunt 6nt7lnite 6n sprinturi p7n3 la :1 m. (libere,
demarcaJe, p3trunderi, s3rituri, transmiterea paselor, 8utul sau arunc3rile la
poart3!co8, ac5iuni tactice individuale e"ecutate rapid etc.
42. -n(luenta e(ortului (izic asu"ra sistemului ner=os
B%ortul %izic determina reactii de adaptare din partea 6ntregului organism,
6ncep7nd cu sistemul nervos somatic, ce coordoneaza motricitatea voluntara
si involuntara si s%7rsind cu %unctiile vegetative (digestiva, cardiovasculara,
39
repsiratorie) si endocrino+metabolice, necesare asigurarii surselor energetice
ale contractiei musculare. Tnca inaintea 6nceperii e%ortului %izic se constata o
cresterea e"citabilitatii corticale si o crestere a activitatii organelor
vegetative pentru sustinerea e%ortului, %enomene ce caracterizeaza starea de
start. >actorii psi'o+emotionali datorita stresului (e%ortul) se mani%esta la
nivelul sistemului neuro+endocrin (a"a 'ipotalamo+'ipo%izo+
corticosupralenalian) cu descarcari de catecolamine 6nca 6naintea 6nceperii
e%ortului. Tn timpul e%ortului %izic, di%eriti centri nervosi sunt pusi 6n stare de
e"citabilitate crescuta prin a%erente pornite c'iar de la nivelul aparatului
locomotor. Tn e%orturile de durata se instaleaza starea de Xe"citatie de lucruK
a S#C, mani%estata prin cresterea sensibila a %ortei si rapiditatii reactiilor
re%le"e, ca urmare a iradierii e"citatiei din centrii motori corticali 6n zone
largi corticale si subcorticale. Cu timpul, 6n antrenamente, pe masura ce
miscarile se automatizeaza, starea de e"citatie diminueaza. Da un e%ort
prelungit si obositor, pe scoarta se instaleaza in'ibitia de protectie,
evidentiata prin slabirea si 6ncetinirea reactiilor re%le"e. -ntrarea 6n activitate
a aparatului locomotor mobilizeaza implicit si zona de integrare vegetativa
simpatica ergotropa din 'ipotalamusul postero+lateral care, produce.
ta'icardie, 'ipertensiune, midriaza, piloerectie, 'iperglicemie, cresterea
metabolismului si termogenezei. Tn %inal, reactiile vegetative simpatice trec
6n %aza parasimpatica comandata de zone de integrare vegetativa tro%otropa
din 'ipotalamusul antero+median, la care contribuie si 'ormonii STP,
aldosteron, androgeni, cu e%ect anabolic. B%ectele parasimpatice. sunt
bradicardie, 'ipotensiune, sudoratie, glicogenogeneza etc.
4&. -n(luenta e(ortului (izic asu"ra sistemului neuro7endocrin
Tn e%ortul %izic si mai ales 6n cresterea per%ormantei sportive, o importanta
deosebita o au sursele eliberatoare de energie. Tn mobilizarea acestora
intervin o serie de 'ormoni. Ast%el, 6n reglarea 'ormonala a glicemiei 6n e%ort
6n doua procese importante cum sunt glicogenoliza 'epatica si musculara
precum si gluconeogeneza (sinteza de glucoza din compusi neglucidici)
intervin 'ormonii glucagonul, catecolaminele (adrenalina si noradrenalina),
cortizolul, 'omonul de crestere si 'ormonii tiroidieni. Tn reglarea 'ormonala
a metabolismului lipidic 6n e%ort, enzima lipaza este activata de 'ormonii
cortizol, care contribuie si la mobilizarea si accelerarea utilizarii lipidelor 6n
e%ort, iar adrenalina, noradreanalina si 'ormonul de crestere 6n timpul
e%ortului prelungit sunt la valori ridicate, 6n paralel cu nivelul crescut al
acizilor grasi, ceea ce 6nseamna ca acestia %avorizeaza scoaterea din depozite
a acizilor grasi si o"idarea lor. Tn reglarea ec'ilibrului 'idro+electrolitic 6n
e%ort, esential pentru mentinerea %unctiilor cardiovasculara si
termoreglatoare, importanti sunt 'ormonul antidiuretic care creste
,1
reabsorbtia apei la nivelul tubilor renali si conservarea apei 6n organism, iar
aldosteronul care reabsoarbe sodiul si implicit apa, restabilind volumul
plasmatic si mentin7nd tensiunea arteriala la valori normale.
>. 'orme de consum energetic
-n e%ortul %izic, organismul are posibilitatea de a trans%orma energia c'imica
potentiala continuta 6nv alimente (glucide, lipide, proteine) 6n energie
mecanica cu eliberare de caldura. Sursa energetica primara care %urnizeaza
energia c'imica necesara contractiei musculare este acidul adenozin tri%os%at
(ATP). Bl este un comple" molecular %ormat din adenozina si trei radicali
%os%at uniti prin doua legaturi %os%at + macroergice., 6nmagazin7nd o mare
cantitate de energie. Prin ruperea unei legaturi %os%at, se elibereaza e"ploziv
o cantitate de energie direct utilizabila 6n contractia musculara dar si 6n alte
procese biologice cum sunt. transportul activ prin membrana, secretie
glandulara, conductibilitate nervoasa, transmitere sinaptica etc.
/usc'iul %oloseste 6n contractie numai energia eliberata din legaturile %os%at
macroergice din ATP. Acest comple" macroergic (ATP) se gaseste 6n
musc'iul 6n repaus, 6ntr+o anumita cantitate. Prin descompunerea lui se
obtine acid adenozin di%os%oric (A$P), %os%or si energie.
ATP ++++++++\ A$P U P U Bnergie (-)
Pe masura ce musc'iul se contracta si ATP+ul este consumat, re%acerea lui se
realizeaza prin reactie inversa degradarii.
A$P U P U Bnergie V ATP (--)
Alta modalitate de re%acere a ATP+ului este pe seama unui alt compus
macroergic creatin %os%atul (CP). Acesta, 6n prezenta enzimei
creatin%os%oc'inaza, se descompune 6n creatina si %os%or anorganic
CP++++++++++++\ C U P U Bnergie.
>os%orul eliberat se combina cu A$P+ ul rezultat din prima reactie.
P U A$P U Bnergie ++++\ ATP U Bnergie (---)
Tn musc'i concentratia de ATP, dupa cum spuneam,este limitata adica ,+*
m/!Qg si cea de CP este de 0)+07 m/!Qg. Acestea ar %i su%iciente doar
pentru sustinerea a &1+31 contractii ma"ime. $e aceea, 6n e%orturile
ma"imale cu durata de 7+01 secunde, cantitatea de ATP scade putin, 6n timp
ce CP se epuizeaza si activitatea contractila se reduce.
( alta modalitate de re%acere a ATP+ului este combinarea a doua molecule de
A$P, reactie din care mai rezulta si A/P (acid adenozin mono%os%at).
A$P + A$P VVVVVVVV\ ATP ++ A/P
/ai departe, A/P se descompune 6n inozina si ion de amoniu (#P, ).
Aparitia ionului de amoniu 6n concentratie mare 6n %ibrele albe, %azice, este
un indiciu al unei solicitari musculare ma"imale.
,0
Pe seama energiei rezultate din reactiile -, --, ---, e%ortul poate %i mentinut
doar 01+0) secunde, dar intensitatea este ma"imala si debitul energetic
(cantitatea de energie 6n unitate de timp) este si el ma"im.
( alta modalitate de resinteza a ATP+ului %oloseste ca sursa glucidele.
Olucidele se pot degrada pe doua cai anaeroba si aeroba.
8licoliza anaeroba este degradarea anaeroba a glucozei sau a glicogenului
cu %ormare de acid piruvc care trece 6n acid lactic si energie, energie care
serveste la resinteza a &+3 moli ATP. Cu aceasta energie, musc'ii au
posibilitatea unui e%ort intens cu durata de p7na la un minut >ormarea de
acid lactic scade pP+ul intramuscular si sanguin si reduce contractilitatea
musculara. Acumularea masiva de acid lactic poate in'iba glicoliza, %erind
ast%el organismul de o acidi%iere ce nu ar putea %i suportata. -n repaus,
concentratia acidului lactic este de 9+0& mg ! 011 ml s7nge dar, dupa un e%ort
intens anaerob, se poate aJunge la o concentratie de 01+&1 ori mai mare,
duc7nd la scaderea pP+ului p7na la *,)+*,3.
(rganismul 6nsa, are posibilitatea de a metaboliza acidul lactic ast%el.+ *) 2
este o"idat 6n ciclul Qrebs 6n %ibrele musculare rosii+ &) 2 serveste la
resinteza de glucoza 6n %icat+ 01 serveste la resinteza de proteine
( alta modalitate de resinteza a ATP+ului este (licoliza aeroba
Olicoliza aeroba este continuarea degradarii glucozei sau a glicogenului de
la stadiul de acid piruvic care, 6n prezenta o"igenului trece 6n
acetilcoenzimaA, %orma sub care intra 6ntr+un sir de reactii caracteristice
ciclului Qrebs si lantului respirator. $in aceste reactii rezulta pe r7nd dio"id
de carbon ce di%uzeaza 6n s7nge si este eliminat prin plam7ni, apa si o
cantitate de energie de 3* moli ATP
1 alta sursa aeroba de ener(ie este reprezentata de lipide
Dipidele sub %orma de acizi grasi rezultati din digestie intra 6n mitocondrii
%olosind carnitina ca transportor, apoi se disociaza de ea si trec 6n stadiul de
acelilcoenzima A. Sub aceasta %orma, asemeni glucidelor, intra 6n ciclul
Qrebs si 6n lantul respirator, de unde rezulta o cantitate mult mai mare de
energie 0,1 moli ATP (deci bilantul energetic al lipidelor este mult mai
mare) dar si cantitatea de o"igen necesara
este mult mai mare. Aceasta cantitate de o"igen poate %i cedata tesuturilor
numai 6n conditii de repaus sau 6n e%orturile de lunga durata si de intensitate
moderata sau mica, e%ortul put7nd %i mentinut timp 6ndelungat.
1 alta sursa aeroba de ener(ie este data de proteine.
Aminoacizii rezultati si ei din digestia proteinelor, de aceasta data, %ie
servesc la %ormarea de glucoza prin gluconeogeneza, %ie parcurg %azele
degradarii o"idative 6n %icat si musc'i. $egradarea lor este %olosita 6n
,&
e%orturile intense si prelungite. Produsii de catabolism proteic (acid uric,
uree, creatinina) sunt un indiciu al intrarii proteinelor ca sursa de energie.
,3