Sunteți pe pagina 1din 30

CAPITOLUL 2

INFRASTRUCTURI PENTRU CLADIRI CIVILE

















1. Introducere
n calculul la aciuni seismice a structurilor, interaciunea dinamic dintre construcie
i masivul de pmnt poate influena sensibil rspunsul structural. Masivul de pmnt
acioneaz, n conlucrarea lui cu construcia, indirect ca filtru frecvenial i direct ca reazem
deformabil pe o zon activ situat n vecintatea acesteia. Rolul de reazem deformabil i filtru
dinamic se intercondiioneaz reciproc i au o importan hotrtoare asupra rspunsului
seismic al structurii.
Proprietile dinamice ale subsistemelor aflate n intercondiionare reciprocstructura
i masivul de pmnt - conduc la efecte neglijabile n cazul unor medii de fundare rigide, ns
devin semnificative pentru medii de fundare slabe, deformabile.
Analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural s-au dezvoltat
n ultimele decenii odat cu proiectarea centralelor nuclearo-electrice pe terenuri nestncoase
(vs1100 m/s), situaie n care rspunsul seismic este influenat semnificativ de comportarea
dinamic a masivului de pmnt pe care acestea sunt amplasate.
Rigurozitatea analizei de interaciune mediu de fundare sistem structural la aciuni
seismice este legat de corectitudinea modelrii sistemului alctuit din structur i masivul de
pmnt, de acurateea valorilor atribuite parametrilor care definesc excitaia seismic i de
proprietile fizico-mecanice ale pmntului. Dei afectate nc de incertitudini, analizele de
interaciune seismic mediu de fundare sistem structural au fcut, pe plan mondial, progrese
remarcabile n formularea modelelor de calcul pentru definirea excitaiei seismice i evaluarea
corect a caracteristicilor dinamice ale masivului de pmnt. Cercetrile n acest domeniu s-au
dezvoltat considerabil i stadiul cunotinelor este foarte avansat. n ultima perioad exist o
tendin de implementare n practica de proiectare a centralelor nuclearo-electrice a analizelor
seismice pe modele stochastice care permit nu numai fundamentri mai riguroase n definirea
excitaiei seismice i a rspunsului structural, ci i cuantificri ale riscurilor seismice de
avariere structural.
Investigaiile teoretice i experimentale efectuate n ultimul timp abordeaz o serie de
aspecte n care efectele n interaciunea seismic mediu de fundare sistem structural pot fi
semnificative i pentru care abordrile actuale sunt nesatisfctoare: structuri ngropate i
partial ngropate (construcii speciale, tuneluri, conducte etc.), fundaii flexibile i fundaii pe
piloi, presiuni seismice pe pereii substructurilor, etc. Evident c aceste investigaii vor
continua i n viitor cu efecte favorabile n mbuntirea acurateei rezultatelor obinute din
analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural, prezentnd interes n
primul rnd pentru construcii speciale la care aplicarea n procesul proiectrii este justificat.
Pentru central nuclearo-electrice parte din aspectele menionate mai sus au fost n ultimul timp
aplicate n proiectare. S-a creat n momentul de fa un decalaj mare ntre stadiul de cunoatere
la nivelul cercetrii, al aplicrii analizelor de interaciune seismic mediu de fundare sistem
structural la construcii speciale, n primul rnd Centrale Nuclearo-Electrice, i cunotinele
inginerilor proiectani ai construciilor convenionale, curente. Pentru a promova aplicarea
practic a procedeelor de evaluare a efectelor interaciunii seismice mediu de fundare sistem
structural, inginerii proiectani trebuie s fie convini de necesitatea evalurii acestor efecte.
Procedeele de evaluare trebuie s devin parte integrant din calculul la aciuni seismice
globale i din procesul de proiectare.
Codurile de proiectare pentru construcii curente, ale unor ri avansate bazate pe
comportarea unui sistem cu un singur grad de libertate dinamic, introduc ca efecte ale
interaciunii seismice mediu de fundare sistem structural numai creterea perioadei de
oscilaie i a amortizrii pentru modul fundamental al sistemului structural, neglijnd
introducerea altor efecte semnificative (dispersia micrii de input seismic, neliniariti etc.).
n felul acesta codurile nu promoveaz procedee de evaluare corect a interaciunii seismice
mediu de fundare sistem structural n procesul de proiectare.
n Fig.1.1 este prezentat schema ansamblului sistem structural structur de fundare
mediu de fundare, acionat de unde seismice. Influena caracteristicilor masivului de pmnt
asupra rspunsului dinamic al structurii se realizeaz prin efecte indirecte i directe. n cazul
efectelor directe, masivul de pmnt influeneaz ca filtru dinamic, iar cazul efectelor indirecte
ca reazem deformabil pe o zon activ situat n imediata vecintate a acesteia, avnd o
ntindere comparabil cu dimensiunile n plan ale construciei. n studiul fenomenului de
interaciune mediu de fundare sistem structural, proprietile dinamice ale subsistemelor
aflate n intercondiionare reciproc duc la efecte neglijabile n cazul unor medii de fundare
rigide, dar pot deveni semnificative pentru medii de fundare deformabile.
n Fig.1.2 se prezint influena caracteristicilor masivului de pmnt asupra rspunsului
dinamic al structurii.

Fig. 1.1. - Schema ansamblului sistem structural structur de fundare i mediu de fundare
acionat de unde seismice


Fig. 1.2 - Influena caracteristicilor masivului de pmnt asupra rspunsului dinamic al
structurii
2 Interaciunea seismic dintre mediul de fundare i sistemul structural
Pentru a ilustra aspectele eseniale ale fenomenului de interaciune seismic dintre
mediul de fundare i sistemul structural al unei construcii, se consider cazul unei structuri
ideal elastic, fr amortizare (rigiditatea structurii constituind factor semnificativ privind
nelegerea fenomenului), cu un singur nivel, cu fundaie de suprafa, n dou situaii de
rezemare:
a) pe suport rigid, indeformabil;
b) pe suport flexibil.
Structura este reprezentat printr-un sistem cu un grad de libertate. Se consider masa
m la nlimea h. Se noteaz cu k rigiditatea structurii.

a. Cazul n care structura reazem pe
suportul rigid, indeformabil (Fig.1.3)
b. Cazul n care structura reazem pe
suportul flexibil (Fig.1.4)

Excitaia seismic orizontal, generat de
unde de forfecare cu propagare vertical,
produce deplasarea absolut y a masei
sistemului;
y = y
g
+y
1

unde:
yg = deplasarea terenului n camp liber
datorat micrii seismice;
y1 = deplasarea fa de baza a masei m
datorit flexibilitii structurii.
Ecuaia de micare a sistemului neamortizat
se scrie:

1
+
1

1
= 0
iar dac se ine seama de expresia deplasrii
absolut y, rezult:

1
+
1

1
=
1


Pulsaia proprie a vibraiilor structurii, pe o
baz rigid, fr interaciune mediu de
fundare sistem structural este:

0
=

1

= numrul de oscilaii ntr-un interval de
timp t = 2 sec
Deplasarea absolut y a masei sistemului:
=

+
0
+
1

0
+
1

unde:
yg = deplasarea terenului n camp liber
datorata micrii seismice;
y0 = deplasarea datorat deformabilitii
mediului de fundare;
h10= deplasarea datorat rotirii (0) de corp
rigid a structurii cauzat de deformabilitatea
la rotire a mediului de fundare;
y1 = deplasarea fa de baza a masei m1
(deplasare din rigiditate).
Rigiditile elementelor sistemului sunt
notate astfel:
k1 = rigiditatea structurii;
kx = rigiditatea la translaie a fundaiei;
k = rigiditatea la rotire a pmntului.
Deoarece efortul de legtur este unic, se pot
scrie relaiile:

1
=

1
=

0

Ecuaia de micare a sistemului neamortizat
rezult:

1
+
1

1
= 0
Daca se ine seama de expresia deplasrii
absolute n cazul n care structura reazem pe
suportul flexibil rezult:

+
1

1

1
2

1
+
1

1
+
1

1
=

1
(

+

1

1
2
+1) +
1

1
=
1




Se constat ca deformabilitatea mediului de fundare flexibilizeaz sistemul.
Descreterea frecvenei proprii depinde de raportul mediu de fundaresystem structural prin
termenii:

si

1
2

.

Dac primul termen este predominant, efectul interaciunii este datorat n principal
micrii de translaie a bazei; dac cel de-al doilea termen este predominant, efectul
interaciunii este datorat micrii de rotaie a bazei. Amortizarea sistemului la pulsaia proprie
se poate exprima aproximativ prin relaia:
=

[1 (

0
)
2
] + (

0
)
2
[

1
2

]

unde:
Ds = amortizarea intern a structurii de tip histeretic;
Dt = amortizarea intern de material a pmntului de tip histeric;
Cx; C, = amortizarea vscoas la translaie, respectiv la rotaie.
n cele mai multe cazuri Dt>Ds , astfel nct efectul interaciunii produce o cretere a
amortizrii.


3 Caracteristicile dinamice ale masivului de pamant
n cadrul acestui subcapitol se prezint o caracterizare a materialelor, care trebuie avut
n vedere n studiul comportrii la aciuni dinamice a masivelor de pmnt.
Efectuarea unei analize de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural,
ntmpin dificulti legate att de corectitudinea modelrii mediu de fundare sistem
structural, ct i de acurateea valorilor atribuite parametrilor care definesc excitaia seismic
i proprietile fizico-mecanice ale pmntului. Proprietile dinamice ale celor dou
subsisteme aflate n interaciune, sistemul structural i mediul de fundare, au o importan
semnificativ asupra efectului fenomenului de interaciune.
Una din dificultile ce se manifest nc n momentul de fa n cazul analizelor de
interaciune seismic mediu de fundare sistem structural, o constituie evaluarea
caracteristicilor dinamice ale mediului de fundare.
Principalii parametri ce caracterizeaz comportarea dinamic a pmnturilor sunt:
densitatea (), coeficientul lui Poisson (), vitezele de propagare ale undelor seismice (vs, vT),
modulul de forfecare (G), raportul de amortizare (D).
Analiza rspunsului seismic al mediului de fundare, lund n considerare neliniaritatea
real a deformaiilor pmntului, se poate face fie prin metoda echivalenei liniare, fie prin
metoda integrrii pas cu pas.

3.1 Definirea modulului de forfecare (G) i a raportului de amortizare (D) n funcie de
deformaia lor specific tangenial ()
Pentru determinarea vibraiilor induse de aciunea seismic n masivul de pmnt, este
necesar folosirea celor doi parametri dinamici ai straturilor ce constituie mediul de fundare:
modulul de forfecare (G) i raportul de amortizare (D). Pentru determinarea celor doi parametri,
se folosesc o serie de metode, att de laborator, ct i in situ. Din gama metodelor de laborator,
sunt aparatul de compresiune triaxial ciclic i aparatul de forfecare direct ciclic. Prin
folosirea acestor tipuri de aparate, n care solicitarea este exercitat n mod ciclic, exist
posibilitatea stabilirii unei corespondene ntre solicitarea seismic i cea ciclic uniform.

3.1.1 Analiza situaiei de solicitare ciclic a pmnturilor

Fig. 2.1. Relaia efort unitar-deformaie pentru situaia de solicitare ciclic a pmnturilor

Modelarea comportrii pmntului la solicitri ciclice, se face de obicei stabilind o
relaie pentru ncrcarea primar, de tipul = f() i trasnd apoi curba-schelet" (Fig.2.1).
reprezint efortul unitar tangenial, iar reprezint deformaia de forfecare. Dac ntr-un punct
A (a,a) , apare o solicitare invers, atunci ecuaia curbei efort unitar-deformaie pentru ramur,
va avea forma:

2
= (

2
)

Dac curba definit de relaia de mai sus, atinge punctual B de pe partea opus a
curbeischelet, atunci se presupune c n continuare, n lipsa ncrcrii, relaia efort unitar
deformaie va fi cea corespunztoare curbei-schelet'' pe poriunea negativ (B0) Dac, ns, in
punctul B are loc rencrcarea, atunci curba efort unitar - deformaie pentru aceast deformaie
va fi dat de o relaie de forma:

+

2
= (
+

2
)

Dac, din nou, n timpul rencrcrii este intersectat curba-schelet n punctul A, n
continuare, ncrcarea va corespunde curbei din domeniul respectiv. Presupunnd c
proprietile pmntului nu se modific odat cu mrirea numrului de cicluri, atunci curba
efort unitar - deformaie rmne neschimbat pentru cicluri de ncrcare-descrcare de
amplitudine constant.
n continuarea capitolului este prezentat cazul unei categorii specifice de pmnt supus
unei ncrcri ciclice simetrice, aa cum este de ateptat la o anumit adncime fa de suprafaa
terenului i departe de cldirile adiacente. Comportarea acesteia ar putea fi prezentat printr-o
bucl de histerezis de tipul celor prezentate n Fig.2.2.

Fig. 2.2.

3.1.2 Aspecte privind corespondena ntre solicitarea seismic real i solicitarea ciclic
uniform
Solicitarea seismic are un caracter ciclic neregulat, prezentnd o amplitudine maxim.
S-a stabilit c aceast solicitare neregulat n timp se poate echivala cu un numr determinat
de N solicitri ciclice uniforme de amplitudine bt max (Fig.2.3). Prin termenul echivalent", se
nelege c efectul solicitrii seismice reale, neregulate, din Fig.2.3,a, asupra stratului de
pmnt considerat este acelai cu cel rezultat din N solicitri ciclice uniforme (Fig.2.3,b).

Fig. 2.3.

3.1.3 Estimarea modulului de forfecare (G0)
Modelele care descriu relaiile neliniare eforturi unitare - deformaii ale pmntului sunt
modelul hiperbolic propus de Hardin i Drnevich [26] i modelul propus de Ramberg-Osgood
[58]. Bazai pe o serie de rezultate experimentale, Hardin i Drnevich au propus o metod
generalizat potrivit creia variaia efortului unitar de forfecare n funcie de deformaia de
deformare (pentru toate categoriile de pmnturi) poate fi aproximat de un model de
comportare definit de relaia hiperbolic:
=

1


unde s-a notat cu:
= efortul unitar de forfecare;
= deformaia de forfecare;
max = efortul unitar de forfecare maxim corespunztor momentului cedrii;
G0= modulul de forfecare iniial al pmntului pentru deformaii cu valori reduse.

n prezent exist un numr mare de date experimentale, stabilite n laborator sau in
situ, privind evaluarea modulului de forfecare, al pmntului la deformaii mici. S-au putut
stabili o mulime de relaii empirice, pentru diferite tipuri de pmnturi, dintre care n tez sunt
amintite pentru pmnturi necoezive cele ale lui Iwasaki i Tatsuoka, 1977, iar pentru
pmnturi coezive cele ale lui Hardin i Black, 1969, Marcuson i Wahls, 1972, sau Kokusho,
1982.

3.1.4 Estimarea raportului de amortizare D
Se introduce parametrul D0 care reprezint raportul de amortizare la deformaii mari,
cnd modulul de forfecare (G) devine foarte mic n raport cu valoarea iniial (G). Introducerea
noului parametru (D0), conduce la o mai bun concordan ntre datele experimentale i
modelul adoptat. ntre parametrii G i G0 respectiv D i D0, exist relaia stabilit de Hardin i
Drnevich:

= 1

0

Deoarece

0
=
1
1+

, rezult:

= 1
1
1+

1
1+



ntr-un mod similar cu cel folosit pentru modulul de forfecare, i n acest caz poate fi
definite o deformaie hiperbolic avnd expresia:

[1 +
1

1
(

)
]
Constantele deformaiei hiperbolice a1 i b1 au valori caracteristice tipului de pmnt
considerat. innd cont de aceast corecie, prin introducerea deformaiei hiperbolice, pentru
pmnturile reale se poate defini amortizarea relativ:

1 +



4 Metode de evaluare a interaciunii seismice dintre mediul de fundare i
sistemul structural
Metodele care permit evaluarea interaciunii dinamice dintre mediul de fundare i
sistemul structural i care sunt prezentate n teza de doctorat sunt:

1. Metoda direct sau metoda elementelor finite
Mediul de fundare i sistemul structural sunt incluse n acelai model i analizate ntr-
o singur etap; mediul de fundare este discretizat n elemente finite de tip solid, iar sistemul
structural n elemente finite tip bar (calcul spaial).
Unul dintre modelele tipice folosite pentru sistemul teren-structur n cadrul acestui
procedeu, utilizeaz elemente finite tridimensionale (Fig.3.1). ntr-o prim etap a analizei se
obine o estimare raionala a micrii seismice la baza structurii. Componentele acestei micri
se introduc n urmtoarea etap ntr-un model structural care furnizeaz rspunsul detaliat al
structurii. Modelele bidimensionale sunt frecvent folosite. Ele pot reprezenta corect diferite
elemente structurale, cu deformaii axiale, tangeniale i de ncovoiere, excentriciti ntre
centrele de rigiditate i de mas la diferite planee. n realitate, masivul de pmnt este practic
infinit.



Fig. 3.1. Fig. 3.2.

Pentru reprezentarea sa ntr-un model cu elemente finite, este necesar crearea unui
domeniu limitat de discretizare. Limitarea domeniului se face la partea inferioar i pe prile
laterale (Fig.3.2).
De regul, programele cu elemente finite consider partea inferioar rigid, neglijnd
efectul radiaiei verticale. Ipoteza este corect n cazul n care frontiera se gsete la interfaa
dintre teren i stnc. Dac ns caracteristicile masivului de pmnt se pstreaz constante sau
variaz nesemnificativ cu adncimea, considerarea unei frontiere rigide la partea de jos poate
introduce o eroare. Mrimea erorii depinde de adncimea la care este plasat frontiera i de
valoarea amortizrii interne a terenului. n aceast situaie, pentru plasarea corect a frontierei
sunt necesare calcule prealabile pe modele simplificate care s asigure c frecvena
fundamental a sistemului teren-structur este deasupra frecvenei proprii a masivului de
pmnt.
Frontierele elementare trebuie s reproduc corect vibraiile straturilor orizontale ale
masivului de pmnt acionat de unde seismice. n condiii de interaciune, vibraiile structurii
produc unde suplimentare care radiaz n teren. La ntlnirea cu frontierele, aceste unde se
reflect spre zona central, crend un efect de cutie. Consecina acestui efect este distorsionarea
rezultatelor. Alegerea corespunztoare a distanelor la care se plaseaz frontierele, poate
conduce la atenuarea acestui efect.
Frontierele vscoase prezint o mbuntire fa de frontierele elementare. Ele absorb
sau transmit trenuri de unde plane de adncime care ntlnesc frontierele sub anumite unghiuri.
Datorit naturii complexe a undelor generate de vibraia structurii, frontierele vscoase se
consider aproximative i sunt plasate la o distan suficient de fundaie pentru garantarea
unei soluii acceptabile.
Frontierele consecvente au fost dezvoltate iniial pentru modelul bidimensional. Pentru
depozite cu stratificaie orizontal ce reazem pe o baz rigid, ele permit rezolvri exacte.
Plasarea lor se poate face lng fundaie, dac geometria i proprietile terenului nu se
modific pe o direcie orizontal sau radial. Dac se ine seama de comportarea neliniar a
pmntului, ele trebuie plasate la o anumit distan de fundaie.
Principalele etape n soluia direct a cazurilor de interaciune mediu de fundare sistem
structural sunt urmtoarele:
selectarea unui model discret al sistemului (2D, cilindric, 3D, elemente finite, diferene
finite etc.); modelul 2D este larg utilizat, dei induce diferene de pn la 50% n
spectrul de rspuns;
selectarea unui domeniu finit i a unor condiii de frontier adecvate acestui domeniu;
pentru a asigura faptul c modelul simuleaz corespunztor comportarea problemei
fizice reale, trebuie impuse condiii de frontier adecvate la marginile domeniului finit;
pentru problema interaciunii mediu de fundare sistem structural, vibraiile structurii
vor cauza unde suplimentare care se propag n mediul suport; cnd acestea ating
frontierele se reflect napoi n domeniul ales; dac aceste condiii nu exist n problema
real, soluia nu va fi corect; pentru a depi aceasta problem au fost dezvoltate cteva
tipuri de frontiere care absorb sau transmit energia respectiv (frontiere vscoase i
frontier consistente);
frontierele vscoase sunt create prin plasarea unor amortizoare vscoase de-a
lungul marginilor mediului de fundare, absorbind undele plane care ajung sub
un unghi specific i care trebuie plasate la o distan suficient de mare de
fundaia structurii;
frontierele consistente sunt obinute prin utilizarea soluiei analitice exacte
pentru propagarea undelor pe direcie orizontal i o expansiune/extindere a
deplasrilor asemenea celei din domeniul elementului finit pe direcie vertical:
frontierele consistente sunt numai pentru frontierele laterale i dau soluia
exact cu exactitatea discretizrii n elemente finite pentru depozite orizontale
dispuse pentru roca rigid; dac domeniul suport este omogen i izotrop pe
direcie radial, frontierele consistente pot fi plasate direct la marginea
fundaiei;
determinarea micrii compatibile la frontierele domeniului finit ca o excitaie a
sistemului; cutremurul este de obicei specificat ca o micare n cmp liber la roca de
baz: este necesar s se determine micrile compatibile la cteva, sau la toate,
frontierele modelului de mediu de fundare: calculul micrii compatibile este n fapt o
problem de rspuns la amplasament: dac micarea compatibil este calculat din
micarea cunoscut la roca de baz, procedura reprezint convoluie; dac micarea la
roca de baz este determinat mai nti, pornind de la micarea n cmp liber cunoscut
la suprafa, procedura reprezint o deconvoluie;
selectarea unui model structural corespunztor.

2. Metoda indirect sau metoda funciilor de impedan:
Prin procedeul indirect, analiza sistemului mediu de fundare sistem structural se
realizeaz n trei etape:
determinarea unei micri seismice compatibile pentru fundaie;
determinarea rigiditilor fundaiei;
calculul la aciuni dinamice a structurii rezemat pe un mediu elastic, supus aciunii
seismice calculat n prima etap.
n Fig.3.4 sunt prezentate, ntr-o form schematic cele trei etape n abordarea pe
sisteme structurale. Pentru simplificare, mediu de fundare este reprezentat prin resoarte i
amortizori; resoartele reprezint matrici de rigiditate ai cror termeni sunt funcii complexe de
impedan.
Proprietile mediului de fundare, valorile modulului de forfecare i ale amortizrii,
folosite n primele dou etape, se determin n cadrul unei analize preliminare.
Analiza preliminar este efectuat pe un model unidimensional, corespunztor propagrii
verticale a undelor seismice, n domeniul frecven i folosind o abordare iterativ.
Pentru o fundaie rigid, rigiditile dinamice se obin de regul aplicnd fundaiei
deplasri i rotiri armonice unitare i calculnd forele i momentele rezultante. In cazul general
al unei fundaii dreptunghiulare, trebuie considerate ase grade de libertate. Pentru o fundaie
circular sau ptrat trebuie calculai: fora orizontal i momentul pentru o deplasare unitar
orizontal, momentul corespunztor unei rotaii orizontale unitare, fora vertical pentru o
deplasare vertical i momentul de torsiune corespunztor unei rotaii de torsiune unitare.
Pentru o fundaie flexibil este necesar s se aplice deplasri armonice unitare n trei
direcii ortogonale, n fiecare din punctele de contact considerate ntre mediul de fundare i
fundaie: se obin forele corespunztoare n toate aceste puncte.

Fig. 3.4.


5 Efectele interaciunii seismice mediu de fundare sistem structural la
construtii
5.1 Abordri deterministe. Procedee de calcul pentru analiza fenomenului de interaciune
seismic dintre sistemul structural i masivul de pmnt
Analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural s-au dezvoltat
n ultimele decenii, aa cum s-a artat odat cu proiectarea centralelor nuclearo-electrice pe
medii nestncoase (vs1100 m/s) Pentru aceste construcii rigide, rspunsul seismic este
influenat semnificativ de comportarea dinamic a masivului de pmnt pe care acestea sunt
amplasate. Experiena cptat n proiectarea construciilor nucleare a permis extinderea celor
dou procedee n analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural i la
construcii convenionale, de regul rigide, fundate pe medii nestncoase, de suprafa,
semingropate i ngropate.
n ultimul timp se manifest mai mult tendina abordrilor probabilistice bazate pe
natura aleatoare a factorilor ce intervin n analizele de interaciune seismic mediu de fundare
sistem structural.

5.1.2 Procedeul direct. Metoda elementelor finite.
n cadrul procedeului direct, ansamblul sistem structural-masiv de pmnt este
analizat ntr-o singur etap (Fig.4.1). Structura este modelat prin elemente finite i liniare,
n timp ce masivul de pmnt este discretizat prin elemente finite. Utilizarea unui model discret
pentru reprezentarea spaiului semi-infinit face necesar introducerea unor condiii de margine
adecvate care s simuleze situaia real a masivului de pmnt. Posibilitatea unei analize
riguroase neliniare de interaciune mediu de fundare sistem structural reprezint un avantaj
esenial al procedeului direct. Efectuarea analizei presupune ns un model complet
tridimensional, costisitor i un set adecvat de ecuaii constitutive neliniare pentru mediul de
fundare, dificil de obinut. n practic, cele dou cerine, determinate de rigurozitatea abordrii,
sunt rar ndeplinite.
n cele mai multe cazuri, procedeul direct folosete modele bidimensionale sau modele
tridimensionale i aproximeaz comportarea neliniar prin formulri echivalent-liniare. n plus,
aplicarea acestui procedeu face necesar determinarea prealabil a micrii seismice la
marginea domeniului discretizat i n multe cazuri o analiz ulterioar pe un model structural
mai rafinat.

Fig. 4.1. Reprezentare schematic a analizei de interaciune mediu de fundare sistem
structural, pe baza metodei elementelor finite [42]

n Fig.4.2 i Fig.4.3 se prezint dou modele tipice pentru sistemul mediu de fundare
sistem structural utilizate n procedeul direct. n primul caz att sistemul structural, ct i
mediul de fundare sunt modelate cu elemente finite, n coordonate cilindrice. n cel de-al doilea
caz, att sistemul structural ct i mediul de fundare sunt modelate cu elemente finite
tridimensionale, corespunztor condiiei de deformare plan. Modelul este corect pentru studiul
rspunsului dinamic pe direcia transversal a unor structuri dezvoltate n lungime (ziduri,
baraje etc.)


Fig. 4.2. Model axial simetric cu elemente
finite toroidale [42]
Fig. 4.3. Procedeul direct. Metoda
elementelor finite. Semistructuri [42]
Dac structura este reprezentat bidimensional, este evident c analiza nu poate furniza
valori pentru tensiuni n structur; se poate obine ns o estimare raional a micrii seismice
la baza acesteia. Componentele micrii se introduc, ntr-o a doua etap, ntr-un model
structural rafinat care furnizeaz, ca n cadrul analizei suplimentare, rspunsul detaliat al
structurii. O mbuntire se obine prin modelarea structurii prin elemente liniare (Fig.4.4).

Fig. 4.4. Procedeul direct. Metoda elementelor finite. Model structural condensat (stick) [42]

O variant mbuntit a modelului bidimensional este cuprins n programul de calcul
FLUSH [42]. n timp ce caracteristicile de rigiditate ale sistemului structural i ale mediului de
fundare pstreaz caracterul bidimensional, amortizarea de radiaie suplimentar este luat n
considerare prin introducerea pe cele dou pri ale fiei considerate a unor amortizori vscoi
(Fig.4.5).

Fig. 4.5. Model tridimensional simplificat cu elemente finite (program FLUSH) [42]

5.1.3 Determinarea micrii seismice la frontierele modelului discretizat
De regul se admite ipoteza stratificaiilor orizontale i propagarea vertical a undelor
seismice. Se pot aplica dou procedee de baz pentru a determina micri compatibile pentru
modelul discretizat:
analiz direct n care micrile sau tensiunile la diferite nlimi i la suprafa sunt
calculate din micarea la roca de baz sau din micarea pe o suprafa liber ipotetic a
semi-spaiului reprezentnd masivul de pmnt; procesul este cunoscut sub denumirea
de convoluie;
analiz invers n care micarea la roca de baz sau la o suprafa ipotetic a
semispaiului este calculat din micarea la suprafa; procedeul este cunoscut sub
denumirea de deconvoluie (Fig.4.7).

Fig. 4.7. Schema analizei de interaciune dinamic mediu de fundare sistem structural la
aciuni seismice [72]

5.1.4 Comportarea neliniar a masivului de pmnt
Este unanim acceptat c pentru a studia propagarea undelor seismice prin masivul de
pmnt la cutremure de intensitate medie sau mare este necesar s se in seama, cel puin
aproximativ, de comportarea neliniar a pmntului. n acest scop pot fi folosite dou procedee:
- analiza neliniar n domeniul timp folosind un set adecvat de ecuaii constitutive pentru
pmnt, bazate pe modelul Ramberg-Osgood;
- analize liniare iterative folosind tehnici de echivalare liniar.

5.1.5 Programul de calcul FLUSH n procedeul direct [42]
Programul de calcul FLUSH aplic:
metoda rspunsului complex la rezolvarea ecuaiilor de micare ale ansamblului unitar
discretizat mediu de fundare sistem structural;
algoritmul FFT (Fast Fourier Transformation) pentru un calcul rapid i eficient;
consider comportarea neliniar a pmnturilor din jurul structurii, comportare
modelat prin metoda liniar echivalent propus de Seed i Idriss [66], [67].
Soluia final se obine iterativ prin analize liniare succesive pn la realizarea
compatibilitii ntre rigiditi i amortizri i amplitudinile deformaiilor tangeniale n toate
punctele sistemului.

5.2 Concluzii partiale
Se pot trage urmtoarele concluzii:
1) Influena modulului de forfecare dinamic al pmntului asupra rspunsul seismic al
cmpului liber este esenial. Principalele efecte ca rezultat al reducerii modulului de forfecare
sunt:
creterea acceleraiei maxime absolute la nivelul bazei;
diminuarea solicitrii maxime la forfecare a stratului;
amplificarea vrfurilor cu translaia acestora n domeniul frecvenelor joase;
modificarea vrfurilor spectrale (acceleraia absolut spectral, viteza relative spectral
i deplasarea) i a frecvenelor la care apar.
Variaia de mai sus a rspunsului cu modulul de forfecare are undele excepii,
evideniate de unele studii parametrice.
2) Pentru cldirile masive rigide, i n special pentru cldirile ngropate, influena
reducerii modulului de forfecare al masivului de pmnt asupra rspunsului seismic este
esenial.
Cele mai importante efecte sunt urmtoarele:
modificarea vrfurilor orizontale spectrale (acceleraia absolut spectral, viteza
relativ spectral i deplasarea) i frecvenele la care acestea apar;
micarea de balansare (rocking) crete semnificativ. Amplificarea vrfurilor,
acceleraiilor absolute spectrale i deplasarea acestora se modific n domeniul
frecvenelor joase;
acceleraia absolut maxim- vertical i orizontal este, n general, redus;
momentele de ncovoiere maxime, forele tietoare i forele axiale cresc; variaia de
mai sus a rspunsului seismic cu modulul de forfecare poate prezenta unele excepii
evideniate de studiile parametrice.


5.3 Presiunea seismic lateral a masivului de pmnt asupra construciilor ngropate,
evaluat prin analize de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural.
Abordri n literatura tehnic de specialitate.
Dup marele cutremur japonez Kanto din 1923, s-au studiat efectele micrii seismice
asupra zidurilor de sprijin de ctre Okabe n anul 1926 [53] i de ctre Mononobe i Matsuo n
anul 1929 [47]. Metoda propus atunci, este cunoscut sub numele Mononobe - Okabe (metoda
M-O) i se bazeaz pe teoria lui Coulomb, a presiunii statice a masivului de pmnt, teorie
dezvoltat cu peste 200 de ani nainte. Metoda M-O se aplic la ziduri de sprijin de greutate
care suport micri relativ mari de natur s iniieze alunecarea prismei de pmnt din spatele
zidului i s exercite asupra zidului presiuni n stare activ.
n ultimii 30 de ani au fost efectuate numeroase cercetri teoretice i experimentale
pentru a evalua gradul de valabilitate al metodei n diverse situaii i a o mbunti. Astfel, n
1970, Seed i Whitman [69] au simplificat metoda M-O i relaiile analitice corespunztoare
pentru proiectarea zidurilor de sprijin la ncrcri dinamice. SEED i Whitman au considerat
c pentru ziduri de sprijin de greutate respectarea n aplicaiile practice a ipotezelor aflate la
baza elaborrii metodei M-O este justificat. Aceste ipoteze sunt prezentate n paragraful
urmtor al tezei, odat cu prezentarea mai detaliat a metodei.
n 1979 Richards i Elms [59] au propus o metod practic pentru proiectarea zidurilor
de sprijin la care limitarea deplasrilor orizontale nu mai constituia o ipotez de interes. Metoda
propus de Richards i Elms folosea metoda M-O i propunea o metod bazat pe deplasri
controlate care includea parametri de baz ai micrii seismice (acceleraia maxim i viteza
maxim) i reducea astfel presiunea seismic a masivului de pmnt corespunztor unei micri
acceptabile zidului.
n 1973 Wood a dezvoltat [76] o soluie echivalent static, n domeniul elastic, pentru
determinarea presiunii seismice la ziduri de sprijin cu baz fix. Soluia se baza pe o analiz cu
elemente finite a sistemului masiv de pmnt structur aplicat la un zid de sprijin cu baz
rigid i un strat de pmnt omogen n spatele acestuia.
n 1994 Veletsos i Younan [72], [73] au dezvoltat un model analitic pentru calculul
presiunii seismice a masivului de pmnt pentru ziduri rigide, verticale, rezemate pe o baz
rigid. Modelul propus de Veletsos i Younan se baza pe modelarea pmntului din spatele
zidului printr-o serie de bare orizontale rezemate elastic semi-infinite i cu o distribuie a
maselor de natur s modeleze pmntul din spatele zidului. Modelul a fost dezvoltat avnd la
baz ipoteza propagrii pe direcie vertical a undelor de forfecare precum i ipoteza potrivit
creia variaia orizontal a deplasrilor verticale n masivul de pmnt este neglijabil. Contrar
soluiei echivalent statice a lui Wood, n acest model era luat n considerare amplificarea
micrii pmntului din spatele zidului. Modelul evidenia efectele mai multor parametri,
inclusiv a frecvenei de vibraie asupra intensitii i distribuiei presiunii seismice a
pmntului. Modelul
Veletsos i Younan a fost aplicat la studierea unor construcii ngropate, rezervoare
cilindrice i depozite. Se prezinta un exemplu pentru un zid de sprijin (Fig.4.20).
Sistemul este alctuit dintr-un material vscoelastic, semi-infinit,liber la fata
superioara, legat la o fundaie rigid, sprijinit de un perete vertical. Peretele i fundaia sunt
supuse unei excitaii seismice, iar acceleraia la orice moment este

(). Amortizarea
materialului pentru mediu este considerat a fi constanta de tip histeretic [46].

Fig. 4.20. Sistemul considerat

5.3.1 Modelul Scott [65]
Modelul Scott este prezentat n figura alturat. Acest model const dintr-o consol
supus unei solicitri de forfecare, reprezentnd aciunea stratului semi-infinit de pmnt i un
set de resoarte distribuite linear, orizontal, conectnd consola cu peretele de sprijin.

Proprietile materialului si nlimea consolei sunt considerate egale cu cele ale
stratului de pmnt. Rigiditatea resoartelor este:

=
8(1)
10(12)

= 0.40
0
2

cu
0
=
2(1)
12

Peretele i consola sunt excitate la aceeai micare a pmntului. Pentru acest model
numai amortizarea corespunztoare consolei, lucrnd la forfecare, este luat n considerare.
Acest model are urmtoarele dezavantaje:
Considernd c presiunile pe perete i forele sunt proporionale cu ks, unele erori
implicate n definirea rigiditii, afecteaz direct rezultatele. Trebuie menionat c
dacu tinde spre 0,5 ks, presiunile pe perete i forele asociate devin infinite.
Se presupune c micarea masivului de pmnt este caracterizat prin rezistena la
aciunea de forfecare a mediului n cmpul semi-infinit i, prin extensie, la aciunea
coloanei de pmnt ntre cmpul semi-infinit i perete.
Modelul nu poate include capacitatea de amortizare prin radiaie a mediului i, deci,
poate conduce la erori semnificative.

5.3.2 Modelul Veletsos [72]
Pentru estimarea presiunilor dinamice pe perete i, respectiv fora tietoare i momentul
la baz, aciunea stratului de pmnt poate fi reprezentat mai corect prin modelul prezentat
alturat. Masa acestui model m* este determinat astfel nct fora total pe perete, sau fora
tietoare la baz, s egaleze valoarea exact definit prin expresiile de mai jos.


2
4
2

= 1.339

cu

= 0.543

= 0.543


2


5.3.3 Modelul Miller i Constantino [46]
n analiza de interaciune seismic dintre structur i masivul de pmnt s-a folosit
modelul cu resoarte i amortizoare distribuite pe suprafaa peretelui, pentru a face posibil
evaluarea presiunilor n diferite puncte (Fig.4.23,b).

Fig.4.23. Modelul SSI al rezervorului cu anvelopa de beton armat (Miller i Constantino)

Importana evalurii corecte a presiunii pmntului asupra pereilor construciilor
ngropate sau parial ngropate este pus n eviden de numeroasele degradri i avarii produse
de seismele severe care au avut loc n diferite ri ale lumii. Literatura tehnic de specialitate
consultat menioneaz astfel de situaii: ziduri de sprijin (San Fernando, 1971), culei de poduri
(Noua Zeeland, 1968; Niagara, 1964; Lima, 1974), rezervoare (San Fernando, 1971). n
majoritatea cazurilor avariile i degradrile sunt atribuite creterii presiunii masivului de
pmnt n timpul cutremurelor.

6 Modelarea interactiunii teren structura in practica curenta de proiectare


Fig. 4.24. Ilustrare schematic a modului de abordare pentru infrastructura pentru
interactiunea teren-structura utilizand (i) fundatii rigide sau (ii) fundatie flexibila

Pentru realizarea calculelor structurale, trebuie verificate conceptual atat capacitatile de
rezistenta cat si rigiditatea suprastructurii in comparatie cu infrastructura (alcatuita din
substructura si structura de fundare).
Meoda actuala de proiectare a suprastructurii este cea a capacitatilor de rezisteta, in
scopul obtinerii unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice. Pentru zona de
infrastructura pot sa fie acceptate urmatoarele ipoteze:
1. Infrastructura sa lucreze perfect elastic substructura si structura de fundare. De
asemenea masivul de teren sa lucreze elastic.
2. Elementele verticale ale substructurii sa lucreze in stadiul elastic iar o parte dintre
riglele/grinzile acesteia sa se plastifice. Structura de fundare si masivul de teren sa
lucreze perfect elastic.
3. Infrastructura sa lucreze elasto-plastic iar masivul de teren sa lucreze elastic.

Ipotezele convenabile sunt 1 si 2.
In functie de raportul in care se afla atat capacitatile de rezistenta cat si rigiditatile
suprastructurii si infrastructurii se pot intalni in practica curenta doua ipoteze de lucru:
- Daca infrastructura este mai rezistenta si mai rigida decat suprastructura (cutie
rigida si rezistenta) atunci calculele se pot efectua separat pentru zona de
suprastructura si apoi pentru infrastructura. In acest caz se considera suprastructura
incastrata la nivelul superior al infrastructurii si se realizeaza calculele corespunzatoare
unei dimensionari cu metoda capacitatilor de rezistenta rezultand astfel capacitatile
de rezistenta pentru elementele structurale ale suprastructurii. Infrastructura se
modeleaza si calculeaza separat, considerand ca incarcari asupra acesteia capacitatile
de rezistenta determinate pentru suprastructura. Calculele pot fi realizate cu sau fara
influenta masivului de teren, ca rigiditate.
- Daca infrastructura nu este mai rezistenta si mai rigida ca suprastructura
modelarea si calculele se fac pentru intreaga cladire, suprastructura si infrastructura,
incastrarea realizandu-se la nivelul masivului de teren. Calculele pot fi realizate cu sau
fara influenta masivului de teren, ca rigiditate.





Fig. 4.25. Ilustrare schematic a unor modele de calcul utilizate in practica inginereasca
pentru reprezentarea problemei de interactiune teren-structura


Pentru modelarea comportarii masivului de teren se pot adopta diferite solutii dar cea
mai utilizata in proiectarea curenta este aceea prin care terenul se modeleaza cu elemente de
legatura de tip resort, atat pentru translatii cat si pentru rotiri (3 translatii si 3 rotiri maxim).
In literatura de specialitate se intalnesc o serie de moduri de determinare a rigiditatilor
corespunzatoare pentru astfel de resoarte, in prezentul capitol fiind adoptat modelul realizat de
profesorii Newmark si Rosenblueth.

Varianta 1 privind modelarea interactiunii teren-structura

Directie Rigiditate Amortizare Masa
Verticala
=
4
1
1.79
3
1.50
3

Orizontala = 18.2
(1
2
)
(2 )
2
1.08
3
0.28
3

Rotire = 2.7
3
2.7
3
0.49
3

Torsiune = 5.3
3

5.3
3

0.70
3

Unde: r=raza placii; G=modul de rezistenta transversal;
= coeficientul lui Poisson; =densitate
Adoptat dupa Newmark si Rosenblueth




Varianta 2 privind modelarea interactiunii teren-structura
O astfel de modelare este de obicei greoaie si laborioasa. In practica curenta, avand in
vedere observatiile in urma seismelor majore, se poate accepta urmatoarea ipoteza
simplificatoare: in timpul miscarii seismice, infrastructura (substructura si structura de fundare)
se translateaza o data cu masivul de pamant si nu se poate roti in jurul axului vertical (torsiune).
Astfel la interfata structura de fundare-masiv de teren se pot bloca 3 grade de libertate:
cele doua translatii in plan (pe x si pe y) respectiv rotirea in jurul axului vertical (torsiunea in
jurul axului z).
Rotirile elementelor in jurul axelor orixontale (rotire in jurul axei x respectiv in jurul
axei y) sunt permise iar pentru deplasarea pe verticala (tasare sau desprindere) pe directia axei
verticale, in model se prevad resoarte cu anumite rigiditati, determinate prin calcul, avand ca
suport datele oferite de studiile geotehnice complexe realizate pe amplasament.
La fiecare nivel al infrastructurii se pot adopta urmatoarele variante de interactiune cu
terenul:
- Resoarte de translatie in plan orizontal, determinate in functie de caracteristicile
teremului, oferite de catre studii geotehnice complexe;
- Blocarea deplasarilor pe x sau y;
- Infrastructura este lasata libera pe verticala.

In practica curenta, pentru modelarea cu programele curente (ETABS, SAP, etc) a
interactiunii teren-structura (ITS) se accepta urmatoarele ipoteze:
- Modelarea terenului pentru o comportare elastica se face tinand seama de ipotezele
Winkler (mediu elastic de tip Winkler);
- Se cunoaste coeficientul de deformabilitate de tip Winkler (coeficientul de pat) pentru
conditii de comportare statica ks (care de principiu reprezinta raportul dintre presiunea
respectiv tasarea admisibile si ca unitate de masura este de tip [F]/[L
3
]);


- Miscarea infrastructurii in terenul de fundare (cele doua translatii orizontale pe x si y
respectiv torsiunea in jurul axei z) este impiedicata. Baza se misca o data cu terenul.
Asadar raman libere numai rotirile in jurul axei x respectiv y. Translatia pe axa z este
permisa numai in sensul de tasare (valori negative) si nu si de intindere (desprinderi).
Pentru modelarea acesteia se folosesc elemente finite LINK de tip GAP (sau SPRING-
uri care sa lucreze numai la tasare, etc), introduse in fiecare nod al grinzilor de fundatie
sau radierelor.
- Pentru comportarea dinamica a terenului, tranzitorie, conform literaturii de specialitate
se considera un coeficient de deformabilitate de tip Winkler de cca 10 ori mai mare
decat cep pentru conditii statice kd10ks.
Determinarea rigiditatii echivalente a terenului:
- Se cunoaste pentru fiecare zona de grinda de fundatie/radier, latimea ariei de contact cu
terenul. (nu intotdeauna latimea acesteia este egala cu latimea talpilor de fundatie, daca
mai exista sub aceasta un bloc de beton simplu in acest caz este vorba de latimea
blocului de beton simplu interfata teren-fundatie) Bf;
- Se cunoaste distanta dintre doua noduri consecutive, de pe traseele grinzilor de
fundare/radierului, avand in vedere ca elementele LINK de tip GAP (SPRING, etc) se
vor introduce in aceste noduri. (fig. 4.26));
- Se determina Aaferent,nod=lnxBf
- Rigiditatea GAP-ului/SPRING-ului pe directie verticala (in cazul GAP-ului lucrand
numai pe aceasta directie o sa fie directia 1) Kz,s= Aaferent,nodxks si Kz,d= Aaferent,nodxkd
sau Kz,d 10Aaferent,nodxks.


Figura 4.26. - Caracteristici geometrice

Deoarece programele curente de proiectare nu accepta pentru nici un tip de element
structural sau de legatura mai multe seturi de rigiditati, trebuie sa existe doua tipuri de modele,
unul pentru calcul gravitational (utilizand kz,s) iar celalalt pentru calcul seismic (utilizand kz,d).
Infasuratoarea de deformatii/eforturi se poate realiza cu utilizarea de programe specializate de
tip Excel sau Numbers.

Exemplu considerand ca in urma studiului geotehnic pe amplasament ks=30000KN/m
3

respectiv kd=300000KN/m
3
iar Aaferent,nod= 0.50x1.05=0.525m
2
rezulta
Kz,s=30000x0.525=15750 KN/m respectiv Kz,d=300000x0.525=157500 KN/m

Modelarea elementelor structurale ale infrastructurii si structurii de fundare este
esentiala. Daca pentru suprastructura, elementele planare verticale (la care raportul laturilor
sectiunii transversale este mai mare decat 4) poarta denumirea de pereti structurali, la
infrastructura aceste elemente structurale, conlucrand cu talpa de fundare sau cu radierul sunt
considetate grinzi-pereti si din acest motiv comportarea este mai apropiata de cea de grinda si
nu de perete.

INFRASTRUCTURA se poate defini (substructura+structura de fundare) sub forma
unor grinzi-pereti de fundatie. Pentru a nu pierde incarcarile din planseul peste subsol, mai intai
se va introduce o placa de planseu, similara celei de la peste parter, de exemplu. Este o prima
posibilitate recomandata. Se disting mai multe cazuri, ca sectiuni caracteristice prin aceste
grinzi pereti:
Sectiune prin gol de usa (a)
Sectiune prin gol de fereastra (b)
Sectiune prin plin (c)


Sectiune prin gol de usa (a) Sectiune prin gol de
fereastra (b)
Sectiune prin plin (c)
Figura 4.27 Sectiuni caracteristice prin grinzi-pereti

- Pentru primele doua tipuri de sectiuni (a si b) se vor descrie grinzile de fundatie prin
caracteristici geometrice de tip arie (A), arie de forfecare (Af) si moment de inertie (I);
- Pentru al treilea tip de sectiune se poate opta fie pentru o descriere similara celei de mai sus
fie folosind descrierea unei sectiuni T din b.a. care apare in program;
Presupunand de exemplu ca:
- pereteledin b.a. are grosimea de 25 cm;
- talpa are latimea de 105 cm (40+25+40) si inaltimea de 40 cm (minimul acceptabil);
- inaltimea totala a grinzii de fundatie este de 3.00 m (300 cm=260+40),
- golul de usa este de 210 cm ceea ce ne conduce la o inaltime a zonei de deasupra acestuia
de 50 cm;
- golul de fereastra are 60 cm inaltime iar parapetul este de 150 cm;
- Aria de forfecare Af=Aria inimii/k (unde pentru sectiuni T sau L k=1.10);
se pot calcula caracteristicile geometrice pentru cele trei tipuri caracteristice de sectiuni:
Sectiune/caracteristica Tip a Tip b Tip c
Arie A [m
2
] 0.5450 0.9200 1.0700
Arie de forfecare Af [m
2
] 0.2050 0.5000 0.6820
Moment de inertie I [m
4
] 0.6346 0.7345 0.9458

In mod corect, pentru un caz concret, se cunosc capacitatile de rezistenta ale tuturor
elementelor structurale verticale (stalpi/pereti din b.a. sau din zidarie). In lucrarile cu caracter
didactic sau in scopul unor predimensionari, se cunosc capacitatile unor elemente dar
insuficiente.
Din acest motiv se accepta ca pentru un mecanism de disipare a energiei optim, cu
plastificarea tuturor elementelor la baza, coeficientul seismic de baza ajunge sa fie de circa
1.50-2.50 ori mai mare decat cel calculat corespunzator Codului P100/1-2013. In acest caz se
accepta calculul intregii structuri (suprastructura+infrastructura+structura de fundare) cu
influenta masivului de teren. Raspunsurile structurale obtinute, ca deformatii sau eforturi, in
acest caz, sunt valabile numai pentru zona de infrastructura.
In cazul radierelor trebuiesc realizate si verificari suplimentare la strapungere.

7 Calcule simplificate pentru verificarea tendintei de desprindere a talpilor
La predimensionarea elementelor structurii de fundare, deseori se prefera realizarea
unor investigatii simpliste dar acoperitoare cu privire la tendinta de desprindere a structurii de
fundare fata de masivul de teren.
Avand ca exemplu un radier din beton armat, cu dimensiunile in plan L si T se pot face
urmatoarele aprecieri:
- Se cunosc:
o Forta axiala totala la interfata teren-fundatie, atat in gruparea fundamentala cat si in
gruparea speciala de incarcari

si

;
o Mov Momentul de rasturnare in gruparea speciala de incarcari;
o VB Forta taietoare de baza in gruparea speciala de incarcari;
o Inaltimea infrastructurii Hf.
- Se determina:
o Pozitia samburelui central in concordanta cu forma structurii de fundare in plan;
o momentul de rasturnare la interfata teren-fundatie

)fig. 4.29
o excentricitatea de aplicare a fortei axiale totale: =

locul geometric al acestei


pozitii, avand in vedere directia si sensul actiunii seismice este un cerc de raza e;
- se verifica daca raza e se afla in interiorul samburelui central rezultand urmatoarele
variante:
o raza e se afla in interiorul samburelui central structura de fundare nu are tendinta
de desprindere;
o raza e se afla pe una dintre directii in afara samburelui central rezulta ca structura
de fundare are tendinta de desprindere pe directia/sensul respectiv;
o raza e se afla complet in afara samburelui central rezulta ca structura de fundare
are tendinta de desprindere indiferent de sensul sau directia actiunii seismice.

Fig. 4.28 Radier din beton armat vedere in plan
- daca structura de fundare nu are tendinta de desprindere, in principiu se pot folosi la
modelare orice tip de LINK;
- daca structura de fundare are tendinta de desprindere, la modelarea cladirii se va tine seama
de aceasta si se vor alege elemente de tip LINK care sa lucreze numai la compresiune si nu
si la intindere (GAP, SPRING-uri speciale, etc.).

Fif. 4.29 Eforturi de sistem structural

Cunoscand toate caracteristicile geometrice ale structurii de fundare in plan (Ixx, Iyy,
A, Wxx, Wyy, razele de giratie, etc) se pot realiza calcule suplimentare de predimensionare:
- se determina:
o

cu Wf in functie de directie si sens a actiunii seismice


o
1
=

si
2
=


o Daca p1 si p2 sunt 0 atunci nu exista tendinte de rasturnare;
o Daca p1=0 si p2>0 structura de fundare inca nu are tendinta de desprindere;
o Daca p1<0 si p2>0 la capatul din stanga exista tendinta de desprindere.
Exemplul din figura 4.30 este pentru o actiune seismica pe directie x in sensul stanga-
dreapta. Acelasi mod de calcul se aplica pentru ambele sensuri si directii ale actiunii seismice.

Fig. 4.30 Determinarea presiunilor efective pe talpa de fundare
BIBLIOGRAFIE
1. Andersen, L., Hausgaard Lyngs, J. (2009). Shortcomings of the Winkler Model in the
Assessment of Sectioned Tunnels under Seismic Loading, DCE Technical Memorandum
No. 10, Aalborg University.
2. Anderson, D.G., Richart, F.E. Jr. (1976). Effects of Straining on Shear Modulus of Clays,
Journal of Geotechnical Engineering, Division ASCE, pp.1-27.
3. ASCE Standard 4-86 (1986). Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and
Commentary on Standard for Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures,
Published by the American Society of Civil Engineers.
4. Bazavan Domnita Efectele interactiunii seismice teren-structura la constructii partial
ingropate si ingropate Teza de doctorat UTCB 2010
5. Bilotta, E., Lanzano, G., Gianpiero, R. et.al. (2007). Pseudostatic and Dynamic Analyses
of Tunnels in Transversal and Longitudinal Directions, 4th International Conference on
Earthquake Geotechnical Engineering, Thessaloniki, Greece.
6. Biswal, K., Bhattacharyya S. K., Sinha, K. (2003). Dynamic Characteristics of Liquid
Filled Rectangular Tank with Baffles, IE (I) Journal, Vol 84, August.
7. Boncheva, H. (1977). Soil Amplification Factor of Surface Waves, Proceedings of the 6
th

World Conference on Earthquake Engineering, January, New Delhi.
8. Bozorgnia, Y., Bertero, V.V. (editors, 2004). Earthquake Engineering from Engineering
Seismology to Performance-Based Engineering, CRC Press. C23992 (1993). ndrumtor
tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii pmntului pe lucrri
de susinere i al stabilitii taluzurilor i versanilor la aciuni seismice, Buletinul
Construciilor, vol. 3/1993.
9. Chang, C.Y., Power, M..S., Mok, C.M., Tang, Y.K., Tang, H.T. (1990). Analysis of
Dynamic Lateral Earth Pressures Recorded on Lotung Reactor Containment Model
Structure, Proceedings, 4th U.S. National Conference on Earthquake Engineering, pp. 643-
652, EERI.
10. Chen, W-F., Scawthorn, C. (editors, 2003). Earthquake Engineering Handbook, Vol.1,
CRC Press.
11. Chopra, A.K. (2007). Dynamics of Structures. Theory and Applications to Earthquake
Engineering, Pearson, Prentice Hall, NJ.
12. Das, B.M. (2004). Principles of Foundation Engineering, 2nd Edition, PWSKENT
Publishing Company, Boston.
13. Day, R.W. (2002). Geotechnical Earthquake Engineering Handbook, McGraw-Hill
Handbooks.
14. Duke, C.M. (1960). Foundations and Earth Structures in Earthquakes, Proceedings of the
Second World Conference on Earthquake Engineering, Vol.1, Tokyo and Kyoto, Japan,
pp.435-455.
15. Electric Power Research Institute (1989). Proceedings: EPRI/NRC/TPC Workshop on
Seismic SoilStructure Interaction Analysis Techniques Using Data from Lotung, Taiwan,
Report No.EPRI/NP-6154, March, Palo Alto, California.
16. Electric Power Research Institute (1991). Post Earthquake Analysis and Data
Correlations for the - Scale Containment Model of the Lotung Experiment, EPRI
Publication No.EPRI/NP7305SL, October, Palo Alto, California.
17. Erdey, C.K. (2007). Earthquake Engineering, Application to Design, John Wiley&Sons,
Inc.
18. Ghiocel, D. (2004-2006). Comunicri personale.
19. Ghiocel, D.M. (1996). Seismic Motion Incoherency Effects on Dynamic Response, 7th
ASCE EMD/STD Joint Specialty Conference on Probabilistic Mechanics and Structural
Reliability, Worcester M.A.
20. Ghiocel, D.M. (1998). Uncertainties of Seismic SoilStructure Interactions Analysis:
Significance, Modeling and Examples, US-Japan Workshop on SoilStructure Interaction,
San Francisco.
21. Ghiocel, D.M. (1999). SUPER SASSI/PC: A Complete Dynamic Soil-Structure Interaction
System on Personal Computers, Advanced Computational Software, INC. Pittsford, N.Y.
22. Hadjian, A. H., Tang, H.T. (1991). Soil Spring SSI Improvements Based on Test
Correlation of the Lotung SSI Experiment Horizontal Excitation, Proceedings of the 2nd
International Conference on Recent Advances in Geotechnical Earthquake Engineering and
Soil Dynamics, St. Louis, Missouri, March 11-15.
23. Haiano, K., Matsumoto, M., Tatsuoka, F., Koseki, J. (2001). Evaluation of Time-Dependent
Deformation Properties of Sedimentary Soft Rock and Their Constitutive Modeling, Soils
and Foundations, Japanese Geotechnical Society, Vol.41, No.2, 21-38, April 2001.
24. Hani M. (1992). Soil-Structure Interaction under Random Excitation, Ph.D. Thesis, I.C.B.
25. Hardin, B.O., Black, W.L. (1969). Closure to Vibration Modulus of Normally Consolidated
Clays, Proceedings ASCE: Journal of the Soil Mechanics and Foundations Division, Vol.95
(SM6), pp.15311537.
26. Hardin, B.O., Drnevich, V.P. (1972). Shear Modulus and Damping in Soils: Design
Equations and Curves, Proceedings of ASCE: Journal of the Soil Mechanics and
Foundations Division, Vol. 98 (SM7), pp.667692.
27. Hirota, M., Sugimoto, M., Onimaru, S. (1992). Study on Dynamic Earth Pressure through
Observation. Proceedings of 10th WCEE, Madrid, Spain.
28. Idriss, I.M., Boulanger, R.W. (2008). Soil Liquefaction during Earthquakes, EERI
Monograph, MNO-12.
29. Iwasaki, T., Tatsuoka, F. (1977). Effects of Grain Size Dynamic Shear Modulus of Sands,
Soils and Foundations, Vol. 17, No.3., pp.19-35.
30. Iwasaki, T., Tatsuoka, F., Takagi, Y. (1978). Shear Moduli of Sands under Cyclic Torsional
Loading, Soils and Foundations, Vol. 18, No. 1, pp. 39-56.
31. Kausel, E. et all. (1978). The Spring Method for Embedded Foundation, Nuclear
Engineering and Design, No.48, North Holland Publishing Company.
32. Kokusho, T., et.al. (1982). Dynamic Properties of Soft Clay for Wide Strain Range, Soil
Foundations, Vol.22, No.4, pp.1-18.
33. Koyama, K., Kusano, N., Ueno, H., Kondoh, T. (1992). Dynamic Earth Pressure Acting
on LNG inGround Storage Tank During Earthquakes, Proceedings of 10th World
Conference on Earthquake Engineering, July, Madrid, Spain.
34. Koyama, K., Watanabe, O., Kusano, N. (1988). Seismic Behavior of In-Ground LNG
Storage Tanks During Semi-Long Period Ground Motion, Proceedings of 9th World
Conference on Earthquake Engineering, August 29, Tokyo-Kyoto, Japan.
35. Kusano, N., Koyama, K., Ueno, H., Kondoh, T. (1992). Dynamic Earth Pressure Acting
on LNG In-Ground Storage Tank During Earthquakes, Proceedings of 10th World
Conference on Earthquake Engineering, July, Madrid, Spain.
36. Kramer, S.L. (1996). Geotechnical Earthquake Engineering, Prentice-Hall, Englewood
Cliffs, NJ.
37. Lee, K.L., Chan, K. (1972). Number of Equivalent Significant Cycles in Strong Motion
Earthquakes, Proceedings of the International Conference on Microzonation for Safer
Construction Research and Application, Vol. 2, October 30-November 3, Seattle,
Wahington, pp.609-627.
38. Lee, W.H.K., Kanamori, H., Jennings, P.C., Kisslinger, C. (editors, Part A: 2002. Part B:
2003). International Handbook of Earthquake & Engineering Seismology, Academic Press.
39. Loganathan, N., Poulos, H.G., Xu, K.J. (2001). Ground and Pile-Group Responses Due to
Tunneling, Soils and Foundations, Japanese Geotechnical Society, Vol.41, No.1, 57-67,
February.
40. Luco, J.E. (1974). Impedance Functions for a Rigid Foundation on a Layered Medium.
Nuclear Engineering and Design, No.31 (2), pp.204-217, North Holland Publishing
Company.
41. Lysmer, J., TabatabaieRaissi, M., Tajirian, F, et al. (1981). SASSI, A System for Analysis
of SoilStructure Interaction, Report No.GT (2), pp.1-54, University of California at
Berkeley.
42. Lysmer, J., Udaka, T., Tsai, C.F., Seed, H.B. (1975). FLUSH a Computer Program for
Approximate 3D Analysis of Soil-Structure Interaction Problems, Earthquake Engineering
Research Center, Report no. EERC 75-30 November 1975, College of Engineering,
University of California at Berkeley, California, U.S.A.
43. Lysmer, J., Udaka, T., Tsia, C.F., Seed, H.B. (1975). FLUSHA Computer Program for
Approximate 3D Analysis of SoilStructure Interaction Problems, Report EERC No.75-30,
pp.1-83, Earthquake Engineering Research Center, University of California at Berkeley.
44. Marcuson III, W.F., Wahls, H.E. (1972). Time Effects on Dynamic Shear Modulus of Clays,
Journal of the Soil Mechanics and Foundations Division, Vol.98, No.12, pp.1359-1373.
45. Matsumoto, H., et.al. (1991). Earthquake Observation of Deeply Embedded Building
Structure, Proceedings of 6th Canadian Conference on Earthquake Engineering, June,
Toronto, Canada.
46. Miller, C.A., Constantino, C. (1994). Seismic Induced Earth Pressures in Buried Vaults,
Natural Hazard Phenomena and Mitigation, ASME, Vol.271, pp.3-11.
47. Mononobe N, Matsuo H. (1929). On the Determination of Earth Pressures during
Earthquakes, Proceedings of World Engineering Conference, Vol.9, Paper 388.
48. Nadim, F., Whitman, R.V. (1984). Coupled Sliding and Tilting of Gravity Retaining Walls
During Earthquakes, Proceedings of the 8th World Conference on Earthquake
Engineering, Vol.3, San Francisco, pp.477-484.
49. NIST GCR 12-917-21 - Soil-Structure Interaction for Building Structures - 2012
50. Normativ P100-1-2006 (2006). Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de
proiectare pentru cldiri, MTCT, Bucureti.
51. Nuclear Regulatory Commission (1991). Proposed Staff Positions on Lateral Earth
Pressures on Retaining Walls and Embedded Walls of Nuclear Power Plant Structures,
Civil Engineering and Geoscience Branch, Division of Engineering of Nuclear Reactor
Regulations.
52. Ohtsuka, Y., Fukuoka, A., Akino, A., Ishida, K. (1996). Experimental Studies on
Embedment Effects on Dynamic Soil-Structure Interaction, Proceedings of 11th World
Conference on Earthquake Engineering, Acapulco, Mexico, Paper 59.
53. Ohtsuka, Y., Fukuoka, A., Yanagisawa, E., Fukudome, H. (1992). Embedment Effects on
Dynamic Soil-Structure Interaction, Proceedings of 10th World Conference on Earthquake
Engineering, Madrid, Vol.3, pp.107-1712.
54. Okabe, S. (1926). General Theory of Earth Pressure, Journal, Japanese Society of Civil
Engineers, Vol. 12, No. 1, Tokyo.
55. Onimaru, S., Sugimoto, M., Ohmiya, Y., Sugawara, Y., Ogihara, M. (1995). Study of
Dynamic Earth Pressure Acting on a Deeply Embedded Structure, Transactions of the 13
th
International Conference on Structural Mechanics in Reactor Technology, Eschola de
Engenharia Universidade Federal do Rio Grande do Sul, Porto Alegre, Brasil.
56. Ostadan, F., White, W.H. (1997). Lateral seismic Soil Pressure an Updated Approach,
Bechtel technical grant report, Bechtel Corporation, San Francisco, California.
57. Ostadan, F., White, W.H. (1998). Lateral seismic Soil Pressure An Updated Approach,
USJapan SSI Workshop, September 22-23, USGS, Menlo Park, California.
58. Prange, B. (1977). Parameters Affecting Damping Ratio, Proceedings of dynamic Methods
in Soil and Rock Mechanics, Vol. 1, September, pp.61-78.
59. Ramberg, W., Osgood, W. T. (1943). Description of Stress-Strain Curves by Three
Parameters, Technical Note 902, National Advisory Committee of Aeronautics,
Washington DC.
60. Richards, R., Elms, D.G. (1979). Seismic behavior of gravity retaining walls, Journal of
Geotechnical Engineering Division, ASCE 105 GT4, pp. 449464.
61. Romo M.P., Chen, J.H., Lysmer J., Seed, H.B. (1980). PLUSHA Computer Program for
62. Probabilities Finite Element Analysis of Seismic SoilStructure Interaction, Report EERC
No.7701, Earthquake Engineering Research Center, University of California at Berkeley.
63. Sandi, H. (1979). Measures of ground motion, Proceedings of 2nd US National Conference
on Earthquake Engineering, Stanford University, CA.
64. Sandi, H. (1983). Elemente de dinamica structurilor, Editura Tehnic, Bucureti.
65. Sandi, H. (2006-2008). Comunicri personale.
66. Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu, M., Stancu, O., Vlad, I., Vlad, N. (2004). Influence of source
mechanism versus that of local conditions upon content of ground motion, Proceedings of
13
th
World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver.
67. Scott, R,F. (1973). Earthquake induced pressures on retaining walls, Proceedings of 5
th

World Conference on Earthquake Engineering, Vol.2, pp.1611-1620, Rome, Italy.
68. Seed, H.B., Idriss, I.M. (1970). Soil Module and Damping Factors for Dynamic response
Analysis, Report EERC 70-10, University of California at Berkeley.
69. Seed, H.B., Idriss, I.M. (1983). Ground Motions and Soil Liquefaction during Earthquakes,
Earthquake Engineering Research Institute, Oakland, California.
70. Seed, H.B., Schnabel, P., (1976). Soil and Geologic Effects on Site Response during
Earthquakes, Seminar on Seismic Microzoning, June 1976, Thessaloniki Greece.
71. Seed, H.B., Whitman, R.V. (1970). Design of Earth Retaining Structures for Dynamic
Loads, State-of-the-art paper presented at the 1970 ASCE Specialty Conference on Lateral
Stresses in the Ground and Design of Earth-Retaining Structures, June 22-24, Cornell
University, Ithaca, New York.
72. Stoica, D. - Modelarea interactiunii teren-structura pentru cladiri note de curs UTCB
2013
73. Tsai, N.C. (1980). The Role of Radiation Damping in the Impedance Function Approach
to Soil Structure Interaction Analysis, Lawrence Livermore Laboratory, Livermore,
California, UCRL-15232.
74. Valera, J.E., Donovan, N.C. (1977). Soil Liquefaction ProceduresA Review, Journal of
Geotechnical. Engineering, Division ASCE , Vol. 103, pp.607625.
75. Veletsos, A. Younan, A.H. (1994). Dynamic Soil Pressure on Rigid Vertical Walls, Journal
of Earthquake Engineering and Soil Dynamics, Vol. 23, Issue 3, pp.275 301.
76. Veletsos, A., Younan, A.H. (1994). Dynamic Modeling and Response of SoilWall Systems,
Journal of Geotechnical Engineering, Vol. 120, No.12, December, pp.2155-2179.
77. Waas, G. (1972). Linear Two Dimensional Analysis of Soil Dynamics Problems in Semi
Infinite Layered Media, PhD Thesis, University of California at Berkeley.
78. Watakabe, M., et.al. (1992). Earthquake Observation of Deeply Embedded Building
Structures, Proceedings of 10th WCEE, July, Madrid, Spain.
79. Wood, J.H. (1973). Earthquake-induced pressures on retaining walls, Report EERL 73-
05, Earthquake Engineering Research Laboratory, California Institute of Technology,
Pasadena