MEMORIA

Constantinescu Ana-Sorina
Grupa I FPSE - DPIPP
Putina teorie
Definirea memoriei
Memoria este un proces psihic care const n ntiprirea,
recunoaterea i repro!ucerea sen"a#ii$or, sentimente$or,
micri$or, cunotin#e$or etc% !in trecut%
Memoria !efinete !imensiunea tempora$ a or&ani"rii
noastre psihice, inte&rarea ei pe ce$e trei se&mente a$e
ori"ontu$ui tempora$ trecut, pre"ent, 'iitor% Gra#ie
memoriei, fiin#a noastr psihic, E(-$, !o)*n!ete
continuitatea i!entit#ii n timp% Fr !imensiunea
mne"ic, am tri numai pre"entu$ c$ipei, am fi n
permanen# pui n fa#a unor situa#ii noi, pentru care nu
am !ispune !e nici un fe$ !e e+perien# e$a)orat, !e
nici un proce!eu !e a)or!are i re"o$'are, ne-am ")ate
permanent n ,ocu$ ncercri$or i erori$or, a!aptarea
!e'enin!, practic, imposi)i$%
Procese$e memoriei
- a. Memorarea - este primu$ proces a$ memoriei, ce$ in care are $oc intiparirea,
fi+area e+perientei noastre% Cu'inte$e unei poe"ii nu se insira,pur si simp$u,in
memoria noastra, cum se insira mar&e$e$e unui sira&% Fiecare cu'ant o!ata
rostit !e'ine e+citant pentru cu'antu$ urmator% Asa!ar, in cursu$ memorarii,
$e&aturi$e temporare formate se or&ani"ea"a, se sitemati"ea"a, constituin!u-se
in stereotipuri !inamice, astfe$ incat efectu$ fiecarui e+citant nu !epin!e numai
!e e$ insusi ci si !e $ocu$ pe care acesta i$ ocupa in ca!ru$ sistemu$ui%
- ).Pastrarea /!ata memorate, fapte$e sunt pastrate un timp mai scurt sau mai
in!e$un&at pana can! 'or fi repro!use sau 'or ser'i $a un act !e recunoastere%
Pastrarea este !eci a$ !oi$ea proces a$ memoriei si este cuprinsa in inter'a$u$
!intre memorarea si actua$i"area ce$or memorate% In timpu$ pastrarii,
cunostinte$e noastre trec printr-un proces !e pre$ucrare si sistemati"are%
- c.Actua$i"area Este a$ trei$ea proces a$ memoriei, proces in care ce$e pastrate
in memoria noastra un timp oarecare sunt scoase $a i'ea$a si fo$osite ,
'a$orificate% Actua$i"area se poate face prin recunoasterea sau repro!ucere%
Inta$nin! un o)iect, un fapt cunoscut in trecut noi i$ recunoastem, a!ica ne !am
seama ca am mai a'ut !e-a face cu e$ in e+perienta noastra anterioara %
0ecunoasterea poate fi mai 'a&a sau mai precisa%
Forme$e memoriei
- Memoria sen"oria$a1 consta in parcur&erea !rumu$ui !e catre e+cita#ia
pro'ocata !e or&ane$e !e simt pana $a ni'e$u$ corte+u$ui, !rum a crui !urat
este intre 2%32-2%42 sec% Se refer $a scurta iner#ie a simu$rii%
- Memoria !e scurta !urat1 consta in fi+area unei par#i !in simu$ri$e
sen"oria$e,care se pstrea" ca ima&ine $a acest ni'e$, pana $a 56 sec%
Caracteristica sa este $imitarea ca 'o$um !in !urata conser'rii%
- Memoria !e $un&a !urat1 7ne$imitata. presupune o persisten# foarte mare a
informa#iei %Se a,un&e $a acest tip !e memorie prin mi,$ocirea memoriei !e
scurt !urat, prin repeti#ii, asocia#ii, ncrctur emo#iona$, n#e$e&ere, $e&turi
$o&ice% Continuitatea se manifest prin pre$ucrarea informa#iei $a ni'e$ co&niti',
semantic 7inter'enin! &*n!irea i $im)a,u$.% Memoria !e $un&a !urat nu este
unitara% Se pot !istin&e memoria episo!ic i memoria semantic%
- Memoria episo!ic1 se refer $a e'enimente trite persona$ !e un su)iect, fiin!
a$ctuit !in fapte si nt*mp$ri $oca$i"a)i$e in spa#iu i timp%
- Memoria semantic1 este a$ctuit !in fapte, i!ei, concepte cu referire $a ceea
ce este &enera$, opuse sin&u$aru$ui, in!i'i!ua$u$ui% Ima&inea $ui Mo Crciun cu
sacu$ cu !aruri $*n& pomu$ !e iarna mpreuna cu fami$ia, este o ima&ine
persona$ spre !eose)ire !e termenii &enera$i fr nici o conota#ie specific !e
Mo Crciun i pom !e iarn%
Proprietati$e memoriei
- 8o$umu$ - se refer $a cantitatea !e informa#ie ce poate fi stocat% Aceasta
!ifer !e $a o persoana $a a$ta%
- Mo)i$itatea - se refer $a capacitatea !e a acumu$a cunotin#e noi, !e a $e
core$a cu a$te cunotin#e, !e a $e mo!ifica%
- 0api!itatea fi+rii - 'i"ea" uurin#a ntipririi, efortu$ supus pentru
rea$i"area ei%
- Fi!e$itatea re!rii - se refer $a msura in care informa#ia actua$i"ata
corespun!e cu cea ntiprit %
- 0api!itatea actua$i"rii - se refer $a 'ite"a cu care reuim s actua$i"m un
materia$ n'#at%
E+perimente si fapte interesante
Picturi$e $ui Franco Ma&nani
-
Mersu$ cu )icic$eta nu necesita &*n!ire mu$t, pentru ca
fo$osin! memoria !e $un& !urat ne putem aminti uor
tehnici$e !e con!us% 9a fe$ este i in ca"u$ con!ucerii unui
automo)i$%
-
(n a$t e+periment a !emonstrat c nu memorm $ucruri
care nu !orim sau care nu ne sunt !e fo$os in fiecare "i%
Este simp$u s !istin&em o mone! !e a$ta cu toate ca nu
i tim !eta$ii$e% 0e"u$tate$e $a :2; !in persoane$e
intero&ate $a e+perimentu$ acesta au fost ne&ati'e%
Antrenarea memoriei
Mai pe scurt
Memoria este cea care stochea"a informatii$e 'enite !in
e+terior% Informatii$e sunt pastrate in <cutia ma&ica=
pentru o perioa!a !e timp mai scurta sau mai
in!e$un&ata, !urata stocarii 'ariin! !e $a persoana $a
persoana% De aici, $e e+tra&em ori !e cate ori a'em
ne'oie%
Pentru ca acest $ucru sa fie posi)i$,
memoria tre)uie intretinuta si antrenata
"i$nic% In acest sens, e+ista mai mu$te
meto!e prin care ne putem mentine
memoria tanara% Iata cate'a !intre e$e1
-Descopera modalitatea cea mai simpla de
memorare! Sunt persoane care retin mai
usor informatia atunci can! este primita pe
ca$e 'i"ua$a, a$te persoane retin mai usor
$ucruri$e pe care $e au!, iar a$te persoane fac
ape$ $a ce$e$a$te simturi pe care $e au% In'ata
sa te cunosti si fo$oseste meto!a care iti
pune ce$ mai mu$t in 'a$oare memoria%
-Antreneaza-ti memoria! Imp$ica-te in
!i'erse acti'itati care iti so$icita creieru$ intr-
un mo! antrenant si p$acut% Comentea"a cu
prietenii tai u$time$e fi$me 'a"ute, citeste o
carte )una, ,oaca sah, re"o$'a inte&rame,
!e"$ea&a pu""$e-uri, 'i"itea"a $ocuri
interesante% Si !e ce nu, in'ata o noua
$im)a straina%%%
-Reimprospateaza-ti memoria! (ita-te peste scrisori$e
si foto&rafii$e mai 'echi, reciteste !oar acea
informatie care te interesea"a in mo! !irect, scapa
!e informatii$e inuti$e, repeta-ti in &an! informatii$e si
fapte$e noi, acor!a-ti cate'a minute pentru a
rememora $a sfarsitu$ "i$ei e'enimente$e care te-au
so$icitat in mo! !eose)it% Informea"a-te asupra
e'enimente$or care au $oc in ,uru$ tau1 in fami$ia ta, in
'iata prieteni$or tai, in tara ta, pe &$o)% Pentru a retine
mai usor nume$e unei persoane pe care a)ia ai
cunoscut-o, fa o asociere intre acea persoana si
nume$e pe care i$ poarta%
-Nu lasa stresul sa te afecteze - Stresu$ si stari$e
!epresi'e afectea"a memoria si impie!ica )una
functionare a acesteia% Stresu$ !iminuea"a capacitatea
!e concentrare, iar atentia ta se in!reapta spre ace$e
pro)$eme care fac o)iectu$ !epresiei% Pune-ti in
ap$icare proprii$e meto!e !e $upta impotri'a stresu$ui%
9inisteste-te si &an!este po"iti'> /ptimismu$ si
incre!erea in sine sunt arme re!uta)i$e cu care putem
$upta impotri'a stresu$ui% E$iminan! ener&ii$e ne&ati'e,
ne pastram 'ie memoria%
-Minte sanatoasa in corp sanatos - / memorie sanatoasa
!epin!e si !e un or&anism sanatos% Intretinan!u-ti or&anismu$,
imp$icit iti intretii si memoria% E+ercitii$e fi"ice si mersu$ pe ,os
asi&ura o )una o+i&enare a creieru$ui% Acestora $i se a!au&a o
a$imentatie corecta, formata !in fructe, $e&ume si peste% Consuma
cat mai mu$t spanac, )anane, mere, cerea$e, morco'i, precum si
'er!eturi% ?oate aceste a$imente contin 'itamine si minera$e
necesare unei functionari norma$e a creieru$ui% Ape$ea"a $a
pasti$e$e care im)unatatesc memoria !oar atunci can! nu iti poti
procura necesaru$ !e 'itamine !in !ieta ta "i$nica%
-Somnul de bebelus- (n pro&ram !e somn norma$ presupune @-6
ore pe noapte% Profita !e ace$e cate'a ore in care or&anismu$ isi
cere !reptu$ $a o!ihna si $asa memoria sa se reimprospate"e%
Este )ine ca !upa-amia"a sa e'iti cafeaua, sucuri$e si )auturi$e
ce contin cofeina% E'ita si )auturi$e a$coo$ice% Ca$itatea somnu$ui
tau !epin!e !e acest $ucru% Daca ai pro)$eme cu somnu$,
ape$ea"a $a sfatu$ unui me!ic specia$ist% Au ape$a $a somnifere
!ecat $a recoman!area acestuia% 9uate in !o"e prea mari,
somnifere$e pot !uce $a sca!erea eficientei memoriei%
-Glucoza - Aeuronii nostri se hranesc cu acest <a$iment=% G$uco"a are o inf$uenta )enefica
asupra memoriei !e $un&a !urata% Prin urmare, este in!icat sa asi&uram or&anismu$ui
nostru !o"a optima !e &$uco"a !in san&e% ?re)uie sa facem acest $ucru fara sa e+a&eram%
/ cantitate peste me!ie !e &$uco"a in san&e poate !uce $a aparitia unor )o$i precum
!ia)etu$ "aharat% Prin mese$e fi+e se asi&ura o e$i)erare &ra!ua$a a &$uco"ei in san&e%