Dup a sa publicaie Drepturile Omului, se pretinde c John Rals consimte un liberalism politic de !en indi"idualist# $u se mai poate pretinde c principiille fundamentale ale dreptii enunate in Teoria Dreptii au precdere absolut aidoma celora din Drepturile Omului# %ste probabil ca &n cadrul comunitii internaionale ale statelor liberale' mai precis &n statele &n cadrul crora conceptul de (ustiie precum e!alitatea sunt "alabile' cele dou principii fundamentale ale lui Rals coabitea) *i concurrea) cu principiile care se aplic intre relaiile dintre oameni# Se presupune c nici unii *i nici alii nu ar trebui s aib prioritatea abbslut' iar acest lucru ar teebui s fie &n cadrul unui stat liberal multinaional# Rals nu are un punct de "edere personal n ceea ce pri"e*te filosofia politic# Dimpotri"' &n msurile &n care indivizii devin subiecte de drept colectiv iar e!alitatea intre oameni de"in in ochii lui Rals o condiie sine qua non (necesar) &n aplicarea conceptului de (ustiie pe scara supranaional *i multinaional' ar putea fi mai raional s ii atribui un punct de "edere anti+indi"idualist *i anti colecti"ist' adic un punct de vedere care respinge in acelai timp prioritatea absolut acordat drepturilor idividuale i cea acordat drepturilor colective# ,r atribuirea doctrinei lui Rals' de*i te)a noastr este c nu se poate atribui niciun punct de "edere precis la acest subiect' anti+indi"idulaismul apare' cu toate acestea asemeni unei po)iiii liberale plau)ibile *i echilibrate# Rals ar putea &n mod remercabil s aprobe anti+ indi"idulismul politic fr a se contrai)ice# -entru a a(un!e la o po)iie echilibrat' de acest !en ' ar fi fost de a(uns ca el s refu)e s clasifice principiile diferite# .n contrast cu ceea ce pretind mai muli' ma(oritatea filosolilor politici de renume' care au interpretat premisa lui Rals' eu consider' asemeni lui Allen /uchnan *i 0ill 1ymli2a + Rals nu mai este implicat &ntr+un indi"idualism *i colecti"ism politic# C3i"a pot fi tentai s "ad contractualismul ralsian ca un tip de indi"idualism# Dar trebuie sa fie ateni s nu ba!e de seam o asemenea abordare4 John Rals "orbe*te fr &ndoial despre un contractualism' &ns' din perspecti"a lui este "orba numai de un proces de repre)entare# Comunitatea politic nu este format numai pe un contract social intre indivizi care sunt autonomi n toat puterea cuvntului. Contractulismul 5su5 nu reflect faptul c a!enii sunt &n aceste indatoriri subiecte de discuie# .n opo)iie cu filosofii liberali conser"atori' contractualismul lui nu este contaminat cu atomismul sau cu indi"idualismul# Aeast interpretare este in concordan cu numeroasele remarci cu pri"ire la caracterul esentilamente social al indi"idului. Pentru autor, structura de baz a societii ne inflieneaz de la o vrst fraged i cotribuie la conturarea personalitii# %ste moti"ul pentru care societatea este "eritabilul subiect de a dreptii i nu individul# De asemenea identitatea noastr instiional se menine' pe c3nd cea moral se schimb# Cea din urm poate a"ea un caracter schimbtor' &n timp ce prima are un caracter individual. -remisele lui Rals explic mai departe de ce societatea este diferit' ea fiind conceput ca un sistem de cooperare *i nu o simpl asociaie. Apartenena la o societate nu este opional i obligaia de a te retarge nu este asemenea unei renunri ca n cazul un ei asociaii# De*i unii indi"i)i nu fac parte din nicio asciaie de acest fel' ei nu trebuiesc pri"ai de a face parte dintro societate politic. oliditatea de apartenen la o societate politic este poate motivul, pentru care !a"ls a ales cadrul unei societi bine structurate pentru a gndi #ustiia soaial . $n opinia filosofului %&mli'a, Rawls afirm c limba i cultura joac un rol important n individulaitatea persoanei. .ns aceste remarci ale lui Rals nu se potri"esc cu o alta conform creia societatea nu este dec3t un cotract liant &ntre indi"i)i# Aceste remarci sunt bie&neles compatibile cu o filosofie contractualist# .n consecin' apartenena la o comunitate politic trebuie s ia forma uni contract deoarece' ca un exemplu dup acest mod + imi!ranii se inte!rea) la o comunitate politic *i este un mod si!ur &n care re)idenii &*i re&nnoiesc ade)iunea la colecti"itatea de apartenen# Dar contractualismul este la Rals indicele unei ade)iuni' a unei oarecare doctrine atomiste# 6i nu este utili)at &n mod consec"ent pentru a arta c Rals aprob indi"idulaismul politic# %xist un alt moti" sa credem c Rals rspunde de indi"iduliasmul politic# Dup Kmli!a, individulismul lui "a#ls se spri$in pe a%irmaia con%orm creia individul este ultima unitate a validitii morale & 'oi ieim n eviden( Rals "orbe*te despre indi"id ca fiind o surs autonom de re"endicri' a*a cum pretinde *i 1ymlic2a# De asemenea' foarte important' Rals nu caracteri)ea) numai un aspect al libertii "orbind de indi"id asemeni unei surse autonome de re"endicri# .n opinia lui' exist *i alte moduri de a te considera o pesoan liber4 )ndivizii se consider de asemeneea liberi in sensul %acultii morale de a*i %orma propria concepie despre bine# %i pot s+*i schimbe indentitatea moral &n !ri(a aceleia*i identiti publice *i aceea*i identitate pesonal &n sensul &n care acest concept este &neles de c3i"a autori &n domeniul filosofiei spiritului# )n al treilea sens, indivizii sunt liberi n capacitatea lor de a*i asuma rspunderea pentru %aptele lor. %i &*i pun &n ordine aspiraiile in "ederea contribuiei pe care ace*tia pot s o aduc# %i i*i limiea) re"endicrile la ceea ce &nseman a fi principiul $ustiiei# %i &*i a(useta) faptele pentru ca ele s poat fi reali)ate prin intermediul mi(loacelor pe care ei pot &n mod raional spera s le obin &n schimbul contribuiei lor# Aici Rals inter"ine cu ni*te consideraii ce costau *i &n liberti po)iti"e *i nu numai &n liberti ne!ati"e# %l impune constr3n!eri' piedici ale re"endicrilor le!itime ale indi"i)ilor# .n fond' 1ymli2a !re*e*te pentru c acord prea mult importan la ceea ce pentru Rals nu constituie dec3t un sens particular acordat conceptului de libertate# 7ibertile po)iti"e &n sensul libertiii Anticilor sunt de asemenea importante pentru Rals precum libertile ne!ati"e in sensul libertii 8oderni*tilor# 7ibertile ne!ati"e nu trebuie &n niciun fel s fie limitate de &ndatoririle sau obli!aiile impuse de o idee de bine comun sau de o idee perfecionist# Dar societatea &neleas ca un sistem de cooperare social pare a fi o surs autonom de revendicri care induc responsabilitile ctre ceteni# Aceea*i idee este descris &n Discuiii despre $ustiia politic, deschidere &n care Rals 5comunic5 cu Jun!en 9abermas# Rals sussine c libertile 8odernilor *i cele ale Anticilor fi!urea) unele cu altele &n primul principiu al dreptii' adoptat &n po)iia ori!inar# 6i preci)ea) c autonomia public *i cea pri"at sunt &n mod e!al coori!inare *i de o importan e!al# Remarcile care preced ne premit de asemenea s rspundem la urmtoarea obiecie# S+ar putea s fim tentai s credem c Rals lea! &n realitate drepturile colecti"e ale oamenilor cu drepturile indi"idulale# .n cadrul unei ne!ocieri &ntre oameni a"3nd' ca obiecti" &nele!erea prin intermediul unei liste de principii adoptate &n po)iia ori!inar, Rawls este de prere c un consens ar avea loc prin o indatorire sau o obligaie pe care oamenii o au de respectat ca drepturi ale omului. Drepturile omului sunt dreprturile individuale i c drepturile individuale au o prezen absolut in cadrul drepturilor popoarelor. Dup aceast interpretare Rals s+a pronunat printr+o clasificare particular &ntre dou principii de (ustiie *i drepturile popoarelor# Se spune &ntr+o manier !eneral model ce arat tendin de impunere a unei ordini lexicale &ntre diferite principii de (ustiie# De asemena' ar trebui &n mod normal s se adopte aceea*i staret!ie prin impunerea unei ordini lexicale &ntre principile unei societi bine ordinate *i celor care se aplic in cadrul unei societi internaionale# Aceast r3nduial lexical ar trebui s inter"in la la ni"elul teoriei ideale' deoarece ea trebuie s fac obiectul unui connsens pentru a!enii plasai &n po)iia ori!inar# Ce este acest lucru mai exact: .n opinia lui Rals constructi"ismul admite c principiile potri"ite fiecrui acord trebuie s fie subordonate celor care se aplic obiectelor tutoror acordurilor precedente' coordonate *i a(ustate re!ulilor de prioritate# De asemenea dac cele dou principii ale dreptii nu apar &n cadrul drepturilor omului' prima parte a primului principiu este meninut# .n opinia lui Rals' c3te"a principii liberale fundamentale trebuie s conin dreptul popoarelor# %l elaborea) &n acest sens ideile libareale ale (ustiiei mai !enerale ca acelea care sunt admise in cele dou principii# Din &nt3mplare' el recunoa*te o list de drepturi' liberti *i posibiliti de ba)# %l acord o prioritate &n fa"oarea libertilor fundamentale' &n raportul re"endicrilor fondat pe binele comun *i pe "alorile perfecioniste# %l recunoa*te &n cele din urm msurile !arantate pentru toi cetenii accesul mi(loacelor poli"alebte adec"ate care permit u)ul efecti" al libertilor#
Rals exclude apoi libertile politice' e!alitatea *anslor *i principiul diferene ale acestei formulri !enerale# 6i &n finalul calculelor, nucleul fundamental al libertilor de baz apare sub forma drepturilor omului i conine drepturile popoarelor# S fie "orba oare despre o prioritate absolut acordat drepturilor indi"iduale *i nu drepturilor colecti"e: Aceast conclu)ie nu &mi pare prea "alid din mai multe moti"e# 8ai &nt3i' chiar dac exist un nucleu de drepturi indi"iduale fundamentale care se menin in drepturile popoarelor' el exist in mod e!al in constr3n!erile impuse de societate proiectat ca un sistem de cooperare social' atat la ni"elul (ustiiei interne c3t *i la ni"elul (ustiiei dintre popoare# Societatea impune un cadru de aplicare pri"ile!iat *i este &n interiorul cadrului' unde cele dou principii ale dreptii trebuiesc s se aplice# Dup aceea' comunitatea interrnaional este conceput ca o comunitate sub %orma unor societi asemenea i nu numai ca o comunitate de indivizi. +ste deci di%icil s pretindem c individul trebuie s aib o prezen absolut n societate. .n al doilea r3nd am dat de &neles c principiile liberale fundamentale reapar &n Drepturile Omului sub forma unor drepturi pe care naiunile au datoria s le prote(e)e4 Dar Rals nu clasific ansamblul de drepturi *i de indatoriri care apar &n Dreptul popoarelor# -are c drepturile *i obli!aiile oamenilor se enumer fr ordine lexical# $u se poate conchide c Rals acord pre)ena absolut indi"i)ilor &n Drepturile omului. Trebuie remarcat faptul c exist o simerie perfect &ntre principiile dreptii care !u"ernea) oamenii *i pricipiile dreptii &n cadrul unei societi# 7ibertile politice care apar &n primul principiu fac referire la acele responsabiliti care induc datoriile indi"idului &n locul societii construite ca un sistem de cooperare social# ;ndi"i)ii sunt deci supu*i la aceste drepturi *i indatoriri &n cadrul societii lor' &n acela*i mod &n care oamenii sunt supu*i drepturilor *i indatoririlor la ni"elul (ustiiei internaionale# .n aceea*i manier &n care nu exist o ierarhie &ntre principiile cu pri"ire la drepturile *i &ndatoririle oamenilor' tot a*a se pate "orbi *i de inexistena unei clasificri &ntre drepturile *i &ndatoririle indi"i)ilor &n (ustiia intern# -e structura consideraiilor care preced' putem fi &n aceea*i msur tentai s credem c Rals aproba &n mod sub&neles un echilibru raional &ntre dou ordini de drept elementare# -entru a (ustifica aceast interpretare se poate in"oca faptul c desi el se opune &ntr+o manier !eneral intuitionismului <intuiiei=' el nu "rea s elimine totul &n recurs la intuiie *i se poate ca cele dou ordini de principii sa fie dup el consacrate in mod ine"itabil concurand fr s se poat &n orice ca) distin!e unul in fa"oarea altuia# Dac aceast interpretare ar fi acceptat' conclu)ia este c Rals ar trebui s fie incadrat intre filosofii anti+indi"idualisti *i anti+colecti"isti4 $u sunt necesare speculatii in aceast manier pentru a a susine esenalul cu"intelor mele4 A(un!e s )ic c Rals nu se pronun de %acto cu pri"ire la ierarhi)area intre doua ordini de drept# >ricare ar fi explicaia pe care se "rea s se fac pentru a da socoteal de aceast omisiune a(un!e s arate c interpretarea indi"idualist a lui Rals este fr fundament# -ot conchide inca o data ca interpretarea indi"iduliasta a textelor lui Rals nu se (ustific a fi solide4 %ste o interpretare suparficial care nu face fa e"alurii4 Drepturile omului S trecem acum la cel de+al doilea punct# .ntrebarea este urmtoarea Drepturile colective ale oamenilor pot $uca un rol important la nivelul $ustitiei internaionale, A"em tot moti"ul s credem c &n consecin c cele dou principii fundamentale nu ar puntea sin!ure s sufere chiar dac ele ar fi aplicate in cadrul statelor supranaionale sau multinaionale# Susin c di"ersele msuri de (ustiie trebuie s in cont de principiile drepturilor colecti"e ale diferitelor comuniti naionale# -rincipiul diferenei care "i)ea) in mod esenial indi"idul trebuie s fie completat cu un principiu de autodeterminare care "i)ea) inainte de toate comunitile naionale' cci ele dein dreptul de buni participani asemeni instituiilor politice' sociale' culturale sau economice# +ste adevarat c n cadrul unui stat naiune care ia %orma unei societi liberale bine ordonate, individul ca subiect, este esential s se aplice principiul egalitiii de anse. Cele dou principii ale dreptatii sunt poate a*a cum pretinde Rals' principiile fundamentale care trebuiesc s se aplice# .n consecin' intr+un stat unitar care nu este compus din mai multe comuniti naionale principiile (ustiiei interne solicit fr indoial cele care sunt meninute *i conser"ate libertile indi"iduale fundamentale' e!alitatea de *anse *i o (ustiie ma-imin pentru toi indi"i)ii# Dar la scara supranaional sau muntinaional popoarele sunt considerate ca indi"i)ii# Cele dou principii fundamentale trebuie s fie completate de principiile de (ustiie &ntre oameni# .ntr+un cadru distinct fa de cel al unei societi &nchise trebuie s se recunas existena a c3tor"a alte drepturi pe care le+ar a"ea comunitile' drepturi ca acelea de a crea' menine *i de)"ilta propriile instituii# Asta pare a re)ulta in mod firesc din Drepturile Omului. Aici inter"ine cea de+a doua te) pe care "reau s o sustin# -rincipiul de (ustiie maximin care "i)ea) mrirea resurselor poate s se ade"ereasc insuficient dac nu se tine cont de dreptul de autordeterminare al naiunilor# Ar putea %i mai $ust n anumite cazuri s se asigure dintr*o parte n alta o mai mare autonomie naiunilor, s li se permit s*si propriile institutii i printre altele o in%rastrucuta economic, in locul %olosirii unei strategii cum ar %i cea de di%erentiere care sa creeze inegalitati.
Dac se pune in mod exclusi" la punctul de "edere al principiului de (ustiie maximin aplicabil la indi"id' nu puteam s spunem nimic impotri"a faptului ca un stat su"eran multinaional <unde autoritile sunt di"erse pe scara supranaional= s alea! s prefere concentarea de)"oltarii economice &n cadrul c3rtor"a re!iuni *i &n a"anta(ul c3tor"a naiuni# .n punctul de "edere al (ustiiei maximin' a(un!e' pentru a fi coreci c dispo)iti"ul economic s fie compensat de instaurarea unui re!im de egalizare *i de transferuri# Dar ce se &nt3mpl in contextul &n care re!iunile mai puin de)"oltate sunt ocupate de naiuni: $u ar trebui ca aceste naiuni s fie tratetae in mod e!al: Acestea de aici nu au si ele drepturi colecti"e pentru a putea profita de instituiile politice culturale' socale *i economice care le posed: 6i aceste drepturi nu pun &n mi*care obli!atiile prii unui stat multinaional sau autoritile supranaionale: Dac raspunsul este afirmati"' la aceste &nttrebri' trebuie sa se puna accent mai de!raba pe de)oltarea economiei nationale decat sa se aplice tehnici de transferari de plati# $u este "orba despre o consideratie teoretic *i abstract# Se poate ilustra problema prin diferite exemple# De exemplu relaiile $ord+Sud# $u este necesar s se insiste asupr faptului c rile din 7umea a Treia nu sunt dotate infrastructuri economice de)"oltate si c rile bo!ate trebuie cel puin &n parte sa+*i asume responsabilitatea# Chiar dac nu limitam consideraiile noastre la sin!urele 5or!anisme5 de binefacere *i c se ia in considerare ansamblul donaiilor facute de !u"erne occidentale &n atenia rilor din 7umea a Treia se poate prtinde c aceste transferuri constituie numai o parte a soluiei# Cu si!uran ca aceste lucruri nu trebuiesc ne!li(ate' a*a cu nu trebuie s se i!nore nici obli!atia de a le a(uta acele datorii enorme pa care aceste tari le+au asumat# Dar r3m3ne mai putin esenial de a lua &n considerare &n plus drepturile lor colecti"e de a+ *i reface infrastructurile economice# .um se vede, e-ist o dimensiune colectiva la la $ustiia distributiva i nu numai o diensiune individuala. Dup un deceniu' se poate #remarca un alt exemplu fundamental de ine!alitate# .n numrul su din luna aprilie ?@@A 7umea diplomatic face o e"ident unei concentrari a economiei &n cadrul a BCCC de societi multinaionale &n care clasele sociale sunt concentrate &n cadrul a opt ri# Aceste BCC de intreprinderi multinaionale furni)ea) o treime din -;/ +ul mondial# ;n )iua de a)i' ine!alitatea' discrepana &ntre bo!ai *i sraci se !se*te in mare parte manifest3ndu+se in partea unde bo!ia este concentrat in centrul unei corporaii de intreprinderi multinaionale *i situaia economic ce in!lobea)a oamenii saraci' "tmai datorita efectelor de delocal)are# Aceast decala( este mai puin dat de efectul unei distincii &ntre bur!he)i *i proletari in cadru statului naiune# ;n aceast perspeti" este necesar sa se recunoasca exeistena drepturilor oamenilor' unde ficare om sa aiba beneficiul de de)"oltare in mod e!al# Dn alt exemplu mai e"ident + ca)ul imi!rantilor care locuiesc &n Canada poate fi bine menionat dar situaia din Eueebec raportat la Canada trebuie de asemenea semnalat# %fectele de)"oltrii ine!ale se fac simmite in special &n cadrul imi!rantilor' insa naionali*tii capitalei pretind c de)"oltarea ine!al afectea) in e!al msur *i Euebecul# /r indoial se poate contesta aceast interpretare, dar aici este vorba de o ilustrare in mod concret di%erena ntre un regim de trans%eruri %iscale ca egalizarea sau trans%erul social canadian i politicile viz0nd asigurarea dezvoltrii egale a oamenilor n cadrul unei societi multinaioanale. Ce poate fi de luat in considerare in le!tur cu opinile canadienilor naionali*ti' cu"3ntul este e"ident4 Dup cei din urm' !u"ernul canadian a fa"ori)at de)"oltare economic a re!iunii Toronto pe spinarea celorlalte re!iuni ale rii timp de FC de ani# 8ai multii factori pre)int a"anta(ele &n care a putut beneficia >ntario dar politicile de !u"ernm3nt canadian au (ucat un rol determinant# ;n particular eu mi)e) pe dechiderea cailor maritime' politica naional a ener!iei' efectul automobliului' politica de cumprri de bunburi *i ser"iciii# Astfel' nu a(nu!e s compense)i politicile de de)"oltare a unei infrastructuri economice de transferri in atentia pro"onciilor srace pentru a aplica o (ustiie distributi"a &n mod real echitabila# Trebuie de asmenea s se in cont de dreptul oamenilor pentru o de)"oltare e!al# Despre aceasta ine!alitate unde era in mare parte responsabil *i unde nu a cutat in mod aparent niciodata s o corecte)e' !u"ernul canadian ar "iola deci principiul e!aliii intre oamenii pe care il constituie# S ne ima!inm c membrii capitalei Euebec au *ansa intre posibiltatea de a beneficia de subsidii di"erse <e!ali)are si alte transferuri = sau s obtina mai de!raba aplicarea diferitelor masuri permi3ndu+le s de)"olte fr piedici o infrastrucutr ecoonmic solid# Ce ar fi mai drept: Se pare &n acest ca) c pricipiul dreptii maximin este insuficidnt #mai ales dac trasferurile sunt transisitorii' pe cand ine!alitatea in de)"oltarea infrastructurii este permanent# De ce unii au impresia c situaia rm3ne in(ust &n ciuda pltilor de care a putut beneficia Euebec+ul dupa anii AC: 8oti"ul fiind un principiu maximin' trebuie sa fie un principiu care s afirme dreprul naiunilor de a+*i de)colta ecpnomia naional# -oate c principiul de (ustiie maximin *i principiul e!alitii oamenilor s fie independente una faa de cealalta *i s fie amnadoua necesare pentru a asi!ura o de)"oltare economic !lobal mai puin ine!al a*a ca o diminuare a decala(elor intre cei mai bo!ai *i cei mai sraci# Tensiunile ar putea fr indoial s apar la oca)ia intre dou ordini de drept# > tensiune poate sur"eni intre dreptul unei comuniti de a asi!ura de)"oltarea instituiilor economice *i necesitatea de a pstra pe scara multinaional un re!im fondat pe (ustiia 8aximin# -roblema se produce atunci c3nd comunitatea care manifest tendine autonome este cea care contribuie din bo!ia sa la funcionarea re!imului *i se poate decide prin (ustiia maximin' conform dreptului popoarelor' ca trebuie sa aiba un furn)or pentru a asi!ura propria de)"oltare# -oprul flamand din /el!ia care este in acest moment mai bo!at ca poporul "alon' dar care contribuie' ca poporul "alon la re!imul securitii sociale' pe scara federal' beneficiarii acestui re!im sunt inbmare parte membrii naiuniii "alone# Ar fi tentant pentru flaman)i sa se retra!a pentru un re!im federal dar ei ar rata o bun oca)ie de a+*i arta solidaritatea Deoarece de)"oltarea economic a poporului flamand nu este compromisa de asemenea msuri' se poate estima c acestea trebuie s aib prioritate pe plan moral# >rice ar fi' faptul c proincipiile sunt susceptibile pentru a intra &n tensiune uniii cu alii' nu trebuie s fie un moti" pentru refu)ul de a le recunoa*te# Asemenea tensiuni e-ista in cadrul constituiilor care nu conin dec0t drepturi individuale. .nt3ietatea poate din c3nd &n c3nd fi acordat drepturilor colecti"e fr ca asta s fie o problematic pentru un punct de "edere a unui filosof liberal# Dimpotri"a' modul de a acorda o asemenea intaietate poate &ntr+un anumit ca)' s se ade"ereasc' mai pro!resist dec3t promo"area aplicarilor particulare ale principiului diferenei#De exemplu' drepturile pe care oamenii din 7umea a Treia pentru a profita de instituiile econmice de ba)# -rotectia acestor drepturi nu ar trebui s aib prioritate la msurile particulare inspirate de o (ustiie distribti" maximin dar care nu ar permite indi"i)ilor de a le ridica in mod "eritabil ni"elul lor de "ia: De)"oltarea unei teorii a (ustiiei pe scara internaional nu poate fi adec"at dec3t numai dac oamenii sunt sco*i in e"ien in mod e!al uniii fa de alii *i s aib un drept e!al de de)"oltare a propriilor institutii economice# -rincipiul e!alitii intre oameni poate deci &n anumite ca)uri s se ade"ereasc in mod pro!resist *i s (oace un rol fundamental la ni"elul (ustiiei internaionale# Remarcile precedente nu in cont de un element important care inter"ne &n principiul diferenei# Dup Rals' principiul diferenei nu trimite numai la msurile "i)3nd asi!urarea distribuiei bo!iei *i de asemenea msurile "i)3nd asi!urarea proprietatii colecti"e a mi(loacelor de productie# -rincipiul nu trebuie s antrene)e in aplicarea sa numai instaurarea Statului -ro"iden cci trebuie s dea locul unei democratii de proprietari' aceasta fiind s fie asi!urat &n cadrul unui re!im capitalist sau socialist# Atunci c3nd se interpretea) principiul de diferena in aceast manier' se poate pretinde c este incomplet *i trebuie sa fie completat pe principiul e!alitii dintre oameni: /ine3neles c da4 Dn stat multinational poate bine s fa"ori)e)e aplicarea msurilor care lucrea)a pentru o mai mult democraie' &n posesia mi(loacelor de producie fr ca totu*i sa se tina cont de un echilibru &ntre re!iunile ocupate de comunitile naionale diferite# Se iman!inea) un stat care le!iferea) contra monoplului anumitor intreprinderi pentru a fa"ori)a concurena' *i di"erse msuri de distrbuie a a bo!iei colecti"e# Trebuie deci s complete)e principiul diferenei cu dreptul natiunilor pentru o de)"oltare e!al# Chiar dac se pot (ustifica masurile de de)"oltare re!ional fr s se in"oce dreptul popoarelor' nu se poate accepta proncipiul de drept al naiunilor la o de)"oltare e!al fr s se adopite msurile "i)3nd asi!urarea de)"oltarii re!ionale Dreptul popoarelor ofer un principiu adiional pentru a asi!ura o mai bun de)"oltare re!ioal#