Sunteți pe pagina 1din 10

Traducere: Stefnescu Alexandra Cristina

Seymour partea a doua


Dup a sa publicaie Drepturile Omului, se pretinde c John Rals consimte un liberalism
politic de !en indi"idualist# $u se mai poate pretinde c principiille fundamentale ale
dreptii enunate in Teoria Dreptii au precdere absolut aidoma celora din Drepturile
Omului#
%ste probabil ca &n cadrul comunitii internaionale ale statelor liberale' mai precis &n
statele &n cadrul crora conceptul de (ustiie precum e!alitatea sunt "alabile' cele dou
principii fundamentale ale lui Rals coabitea) *i concurrea) cu principiile care se aplic
intre relaiile dintre oameni# Se presupune c nici unii *i nici alii nu ar trebui s aib
prioritatea abbslut' iar acest lucru ar teebui s fie &n cadrul unui stat liberal multinaional#
Rals nu are un punct de "edere personal n ceea ce pri"e*te filosofia politic# Dimpotri"'
&n msurile &n care indivizii devin subiecte de drept colectiv iar e!alitatea intre oameni
de"in in ochii lui Rals o condiie sine qua non (necesar) &n aplicarea conceptului de
(ustiie pe scara supranaional *i multinaional' ar putea fi mai raional s ii atribui un
punct de "edere anti+indi"idualist *i anti colecti"ist' adic un punct de vedere care respinge
in acelai timp prioritatea absolut acordat drepturilor idividuale i cea acordat
drepturilor colective#
,r atribuirea doctrinei lui Rals' de*i te)a noastr este c nu se poate atribui niciun punct
de "edere precis la acest subiect' anti+indi"idulaismul apare' cu toate acestea asemeni unei
po)iiii liberale plau)ibile *i echilibrate# Rals ar putea &n mod remercabil s aprobe anti+
indi"idulismul politic fr a se contrai)ice# -entru a a(un!e la o po)iie echilibrat' de
acest !en ' ar fi fost de a(uns ca el s refu)e s clasifice principiile diferite# .n contrast cu
ceea ce pretind mai muli' ma(oritatea filosolilor politici de renume' care au interpretat
premisa lui Rals' eu consider' asemeni lui Allen /uchnan *i 0ill 1ymli2a + Rals nu mai
este implicat &ntr+un indi"idualism *i colecti"ism politic#
C3i"a pot fi tentai s "ad contractualismul ralsian ca un tip de indi"idualism# Dar
trebuie sa fie ateni s nu ba!e de seam o asemenea abordare4 John Rals "orbe*te fr
&ndoial despre un contractualism' &ns' din perspecti"a lui este "orba numai de un proces
de repre)entare# Comunitatea politic nu este format numai pe un contract social intre
indivizi care sunt autonomi n toat puterea cuvntului. Contractulismul 5su5 nu
reflect faptul c a!enii sunt &n aceste indatoriri subiecte de discuie# .n opo)iie cu
filosofii liberali conser"atori' contractualismul lui nu este contaminat cu atomismul sau cu
indi"idualismul#
Aeast interpretare este in concordan cu numeroasele remarci cu pri"ire la caracterul
esentilamente social al indi"idului. Pentru autor, structura de baz a societii ne
inflieneaz de la o vrst fraged i cotribuie la conturarea personalitii# %ste
moti"ul pentru care societatea este "eritabilul subiect de a dreptii i nu individul# De
asemenea identitatea noastr instiional se menine' pe c3nd cea moral se schimb# Cea
din urm poate a"ea un caracter schimbtor' &n timp ce prima are un caracter individual.
-remisele lui Rals explic mai departe de ce societatea este diferit' ea fiind conceput
ca un sistem de cooperare *i nu o simpl asociaie. Apartenena la o societate nu este
opional i obligaia de a te retarge nu este asemenea unei renunri ca n cazul un ei
asociaii# De*i unii indi"i)i nu fac parte din nicio asciaie de acest fel' ei nu trebuiesc pri"ai
de a face parte dintro societate politic. oliditatea de apartenen la o societate politic
este poate motivul, pentru care !a"ls a ales cadrul unei societi bine structurate
pentru a gndi #ustiia soaial . $n opinia filosofului %&mli'a, Rawls afirm c limba i
cultura joac un rol important n individulaitatea persoanei.
.ns aceste remarci ale lui Rals nu se potri"esc cu o alta conform creia societatea nu este
dec3t un cotract liant &ntre indi"i)i# Aceste remarci sunt bie&neles compatibile cu o filosofie
contractualist# .n consecin' apartenena la o comunitate politic trebuie s ia forma uni
contract deoarece' ca un exemplu dup acest mod + imi!ranii se inte!rea) la o comunitate
politic *i este un mod si!ur &n care re)idenii &*i re&nnoiesc ade)iunea la colecti"itatea de
apartenen# Dar contractualismul este la Rals indicele unei ade)iuni' a unei oarecare
doctrine atomiste# 6i nu este utili)at &n mod consec"ent pentru a arta c Rals aprob
indi"idulaismul politic#
%xist un alt moti" sa credem c Rals rspunde de indi"iduliasmul politic# Dup Kmli!a,
individulismul lui "a#ls se spri$in pe a%irmaia con%orm creia individul este ultima
unitate a validitii morale & 'oi ieim n eviden( Rals "orbe*te despre indi"id ca fiind
o surs autonom de re"endicri' a*a cum pretinde *i 1ymlic2a#
De asemenea' foarte important' Rals nu caracteri)ea) numai un aspect al libertii
"orbind de indi"id asemeni unei surse autonome de re"endicri# .n opinia lui' exist *i alte
moduri de a te considera o pesoan liber4
)ndivizii se consider de asemeneea liberi in sensul %acultii morale de a*i %orma propria
concepie despre bine# %i pot s+*i schimbe indentitatea moral &n !ri(a aceleia*i identiti
publice *i aceea*i identitate pesonal &n sensul &n care acest concept este &neles de c3i"a
autori &n domeniul filosofiei spiritului#
)n al treilea sens, indivizii sunt liberi n capacitatea lor de a*i asuma rspunderea
pentru %aptele lor. %i &*i pun &n ordine aspiraiile in "ederea contribuiei pe care
ace*tia pot s o aduc# %i i*i limiea) re"endicrile la ceea ce &nseman a fi principiul
$ustiiei# %i &*i a(useta) faptele pentru ca ele s poat fi reali)ate prin intermediul
mi(loacelor pe care ei pot &n mod raional spera s le obin &n schimbul contribuiei
lor#
Aici Rals inter"ine cu ni*te consideraii ce costau *i &n liberti po)iti"e *i nu
numai &n liberti ne!ati"e# %l impune constr3n!eri' piedici ale re"endicrilor
le!itime ale indi"i)ilor# .n fond' 1ymli2a !re*e*te pentru c acord prea mult
importan la ceea ce pentru Rals nu constituie dec3t un sens particular acordat
conceptului de libertate#
7ibertile po)iti"e &n sensul libertiii Anticilor sunt de asemenea importante pentru
Rals precum libertile ne!ati"e in sensul libertii 8oderni*tilor# 7ibertile
ne!ati"e nu trebuie &n niciun fel s fie limitate de &ndatoririle sau obli!aiile impuse
de o idee de bine comun sau de o idee perfecionist#
Dar societatea &neleas ca un sistem de cooperare social pare a fi o surs
autonom de revendicri care induc responsabilitile ctre ceteni# Aceea*i idee
este descris &n Discuiii despre $ustiia politic, deschidere &n care Rals
5comunic5 cu Jun!en 9abermas# Rals sussine c libertile 8odernilor *i cele ale
Anticilor fi!urea) unele cu altele &n primul principiu al dreptii' adoptat &n po)iia
ori!inar# 6i preci)ea) c autonomia public *i cea pri"at sunt &n mod e!al
coori!inare *i de o importan e!al#
Remarcile care preced ne premit de asemenea s rspundem la urmtoarea
obiecie# S+ar putea s fim tentai s credem c Rals lea! &n realitate drepturile
colecti"e ale oamenilor cu drepturile indi"idulale#
.n cadrul unei ne!ocieri &ntre oameni a"3nd' ca obiecti" &nele!erea prin intermediul
unei liste de principii adoptate &n po)iia ori!inar, Rawls este de prere c un
consens ar avea loc prin o indatorire sau o obligaie pe care oamenii o au de
respectat ca drepturi ale omului. Drepturile omului sunt dreprturile individuale i
c drepturile individuale au o prezen absolut in cadrul drepturilor popoarelor.
Dup aceast interpretare Rals s+a pronunat printr+o clasificare particular &ntre
dou principii de (ustiie *i drepturile popoarelor# Se spune &ntr+o manier !eneral
model ce arat tendin de impunere a unei ordini lexicale &ntre diferite principii de
(ustiie# De asemena' ar trebui &n mod normal s se adopte aceea*i staret!ie prin
impunerea unei ordini lexicale &ntre principile unei societi bine ordinate *i celor
care se aplic in cadrul unei societi internaionale#
Aceast r3nduial lexical ar trebui s inter"in la la ni"elul teoriei ideale'
deoarece ea trebuie s fac obiectul unui connsens pentru a!enii plasai &n po)iia
ori!inar# Ce este acest lucru mai exact:
.n opinia lui Rals constructi"ismul admite c principiile potri"ite fiecrui acord
trebuie s fie subordonate celor care se aplic obiectelor tutoror acordurilor
precedente' coordonate *i a(ustate re!ulilor de prioritate# De asemenea dac cele
dou principii ale dreptii nu apar &n cadrul drepturilor omului' prima parte a
primului principiu este meninut# .n opinia lui Rals' c3te"a principii liberale
fundamentale trebuie s conin dreptul popoarelor# %l elaborea) &n acest sens ideile
libareale ale (ustiiei mai !enerale ca acelea care sunt admise in cele dou principii#
Din &nt3mplare' el recunoa*te o list de drepturi' liberti *i posibiliti de ba)# %l
acord o prioritate &n fa"oarea libertilor fundamentale' &n raportul re"endicrilor
fondat pe binele comun *i pe "alorile perfecioniste# %l recunoa*te &n cele din urm
msurile !arantate pentru toi cetenii accesul mi(loacelor poli"alebte adec"ate care
permit u)ul efecti" al libertilor#

Rals exclude apoi libertile politice' e!alitatea *anslor *i principiul diferene ale
acestei formulri !enerale# 6i &n finalul calculelor, nucleul fundamental al
libertilor de baz apare sub forma drepturilor omului i conine drepturile
popoarelor#
S fie "orba oare despre o prioritate absolut acordat drepturilor indi"iduale *i nu
drepturilor colecti"e: Aceast conclu)ie nu &mi pare prea "alid din mai multe
moti"e# 8ai &nt3i' chiar dac exist un nucleu de drepturi indi"iduale fundamentale
care se menin in drepturile popoarelor' el exist in mod e!al in constr3n!erile
impuse de societate proiectat ca un sistem de cooperare social' atat la ni"elul
(ustiiei interne c3t *i la ni"elul (ustiiei dintre popoare# Societatea impune un cadru
de aplicare pri"ile!iat *i este &n interiorul cadrului' unde cele dou principii ale
dreptii trebuiesc s se aplice# Dup aceea' comunitatea interrnaional este
conceput ca o comunitate sub %orma unor societi asemenea i nu numai ca o
comunitate de indivizi. +ste deci di%icil s pretindem c individul trebuie s aib o
prezen absolut n societate.
.n al doilea r3nd am dat de &neles c principiile liberale fundamentale reapar &n
Drepturile Omului sub forma unor drepturi pe care naiunile au datoria s le
prote(e)e4 Dar Rals nu clasific ansamblul de drepturi *i de indatoriri care apar &n
Dreptul popoarelor# -are c drepturile *i obli!aiile oamenilor se enumer fr ordine
lexical# $u se poate conchide c Rals acord pre)ena absolut indi"i)ilor &n
Drepturile omului. Trebuie remarcat faptul c exist o simerie perfect &ntre
principiile dreptii care !u"ernea) oamenii *i pricipiile dreptii &n cadrul unei
societi#
7ibertile politice care apar &n primul principiu fac referire la acele responsabiliti
care induc datoriile indi"idului &n locul societii construite ca un sistem de
cooperare social# ;ndi"i)ii sunt deci supu*i la aceste drepturi *i indatoriri &n cadrul
societii lor' &n acela*i mod &n care oamenii sunt supu*i drepturilor *i indatoririlor la
ni"elul (ustiiei internaionale#
.n aceea*i manier &n care nu exist o ierarhie &ntre principiile cu pri"ire la drepturile
*i &ndatoririle oamenilor' tot a*a se pate "orbi *i de inexistena unei clasificri &ntre
drepturile *i &ndatoririle indi"i)ilor &n (ustiia intern#
-e structura consideraiilor care preced' putem fi &n aceea*i msur tentai s credem
c Rals aproba &n mod sub&neles un echilibru raional &ntre dou ordini de drept
elementare# -entru a (ustifica aceast interpretare se poate in"oca faptul c desi el se
opune &ntr+o manier !eneral intuitionismului <intuiiei=' el nu "rea s elimine totul &n
recurs la intuiie *i se poate ca cele dou ordini de principii sa fie dup el consacrate
in mod ine"itabil concurand fr s se poat &n orice ca) distin!e unul in fa"oarea
altuia# Dac aceast interpretare ar fi acceptat' conclu)ia este c Rals ar trebui s
fie incadrat intre filosofii anti+indi"idualisti *i anti+colecti"isti4
$u sunt necesare speculatii in aceast manier pentru a a susine esenalul cu"intelor
mele4 A(un!e s )ic c Rals nu se pronun de %acto cu pri"ire la ierarhi)area intre
doua ordini de drept# >ricare ar fi explicaia pe care se "rea s se fac pentru a da
socoteal de aceast omisiune a(un!e s arate c interpretarea indi"idualist a lui
Rals este fr fundament# -ot conchide inca o data ca interpretarea indi"iduliasta
a textelor lui Rals nu se (ustific a fi solide4 %ste o interpretare suparficial care nu
face fa e"alurii4
Drepturile omului
S trecem acum la cel de+al doilea punct# .ntrebarea este urmtoarea Drepturile
colective ale oamenilor pot $uca un rol important la nivelul $ustitiei internaionale,
A"em tot moti"ul s credem c &n consecin c cele dou principii fundamentale nu
ar puntea sin!ure s sufere chiar dac ele ar fi aplicate in cadrul statelor
supranaionale sau multinaionale# Susin c di"ersele msuri de (ustiie trebuie s
in cont de principiile drepturilor colecti"e ale diferitelor comuniti naionale#
-rincipiul diferenei care "i)ea) in mod esenial indi"idul trebuie s fie completat cu
un principiu de autodeterminare care "i)ea) inainte de toate comunitile naionale'
cci ele dein dreptul de buni participani asemeni instituiilor politice' sociale'
culturale sau economice#
+ste adevarat c n cadrul unui stat naiune care ia %orma unei societi liberale bine
ordonate, individul ca subiect, este esential s se aplice principiul egalitiii de
anse. Cele dou principii ale dreptatii sunt poate a*a cum pretinde Rals' principiile
fundamentale care trebuiesc s se aplice# .n consecin' intr+un stat unitar care nu
este compus din mai multe comuniti naionale principiile (ustiiei interne solicit
fr indoial cele care sunt meninute *i conser"ate libertile indi"iduale
fundamentale' e!alitatea de *anse *i o (ustiie ma-imin pentru toi indi"i)ii# Dar la
scara supranaional sau muntinaional popoarele sunt considerate ca indi"i)ii# Cele
dou principii fundamentale trebuie s fie completate de principiile de (ustiie &ntre
oameni# .ntr+un cadru distinct fa de cel al unei societi &nchise trebuie s se
recunas existena a c3tor"a alte drepturi pe care le+ar a"ea comunitile' drepturi ca
acelea de a crea' menine *i de)"ilta propriile instituii# Asta pare a re)ulta in mod
firesc din Drepturile Omului.
Aici inter"ine cea de+a doua te) pe care "reau s o sustin# -rincipiul de (ustiie
maximin care "i)ea) mrirea resurselor poate s se ade"ereasc insuficient dac nu
se tine cont de dreptul de autordeterminare al naiunilor# Ar putea %i mai $ust n
anumite cazuri s se asigure dintr*o parte n alta o mai mare autonomie naiunilor, s
li se permit s*si propriile institutii i printre altele o in%rastrucuta economic, in
locul %olosirii unei strategii cum ar %i cea de di%erentiere care sa creeze inegalitati.

Dac se pune in mod exclusi" la punctul de "edere al principiului de (ustiie maximin
aplicabil la indi"id' nu puteam s spunem nimic impotri"a faptului ca un stat su"eran
multinaional <unde autoritile sunt di"erse pe scara supranaional= s alea! s
prefere concentarea de)"oltarii economice &n cadrul c3rtor"a re!iuni *i &n a"anta(ul
c3tor"a naiuni# .n punctul de "edere al (ustiiei maximin' a(un!e' pentru a fi coreci
c dispo)iti"ul economic s fie compensat de instaurarea unui re!im de egalizare *i
de transferuri# Dar ce se &nt3mpl in contextul &n care re!iunile mai puin de)"oltate
sunt ocupate de naiuni: $u ar trebui ca aceste naiuni s fie tratetae in mod e!al:
Acestea de aici nu au si ele drepturi colecti"e pentru a putea profita de instituiile
politice culturale' socale *i economice care le posed: 6i aceste drepturi nu pun &n
mi*care obli!atiile prii unui stat multinaional sau autoritile supranaionale: Dac
raspunsul este afirmati"' la aceste &nttrebri' trebuie sa se puna accent mai de!raba
pe de)oltarea economiei nationale decat sa se aplice tehnici de transferari de plati#
$u este "orba despre o consideratie teoretic *i abstract# Se poate ilustra problema
prin diferite exemple# De exemplu relaiile $ord+Sud# $u este necesar s se insiste
asupr faptului c rile din 7umea a Treia nu sunt dotate infrastructuri economice
de)"oltate si c rile bo!ate trebuie cel puin &n parte sa+*i asume responsabilitatea#
Chiar dac nu limitam consideraiile noastre la sin!urele 5or!anisme5 de binefacere
*i c se ia in considerare ansamblul donaiilor facute de !u"erne occidentale &n atenia
rilor din 7umea a Treia se poate prtinde c aceste transferuri constituie numai o
parte a soluiei#
Cu si!uran ca aceste lucruri nu trebuiesc ne!li(ate' a*a cu nu trebuie s se i!nore
nici obli!atia de a le a(uta acele datorii enorme pa care aceste tari le+au asumat# Dar
r3m3ne mai putin esenial de a lua &n considerare &n plus drepturile lor colecti"e de a+
*i reface infrastructurile economice# .um se vede, e-ist o dimensiune colectiva la
la $ustiia distributiva i nu numai o diensiune individuala.
Dup un deceniu' se poate #remarca un alt exemplu fundamental de ine!alitate# .n
numrul su din luna aprilie ?@@A 7umea diplomatic face o e"ident unei concentrari
a economiei &n cadrul a BCCC de societi multinaionale &n care clasele sociale sunt
concentrate &n cadrul a opt ri# Aceste BCC de intreprinderi multinaionale furni)ea)
o treime din -;/ +ul mondial# ;n )iua de a)i' ine!alitatea' discrepana &ntre bo!ai *i
sraci se !se*te in mare parte manifest3ndu+se in partea unde bo!ia este
concentrat in centrul unei corporaii de intreprinderi multinaionale *i situaia
economic ce in!lobea)a oamenii saraci' "tmai datorita efectelor de delocal)are#
Aceast decala( este mai puin dat de efectul unei distincii &ntre bur!he)i *i proletari
in cadru statului naiune# ;n aceast perspeti" este necesar sa se recunoasca
exeistena drepturilor oamenilor' unde ficare om sa aiba beneficiul de de)"oltare in
mod e!al#
Dn alt exemplu mai e"ident + ca)ul imi!rantilor care locuiesc &n Canada poate fi bine
menionat dar situaia din Eueebec raportat la Canada trebuie de asemenea
semnalat# %fectele de)"oltrii ine!ale se fac simmite in special &n cadrul
imi!rantilor' insa naionali*tii capitalei pretind c de)"oltarea ine!al afectea) in
e!al msur *i Euebecul# /r indoial se poate contesta aceast interpretare, dar
aici este vorba de o ilustrare in mod concret di%erena ntre un regim de trans%eruri
%iscale ca egalizarea sau trans%erul social canadian i politicile viz0nd asigurarea
dezvoltrii egale a oamenilor n cadrul unei societi multinaioanale. Ce poate fi de
luat in considerare in le!tur cu opinile canadienilor naionali*ti' cu"3ntul este
e"ident4 Dup cei din urm' !u"ernul canadian a fa"ori)at de)"oltare economic a
re!iunii Toronto pe spinarea celorlalte re!iuni ale rii timp de FC de ani#
8ai multii factori pre)int a"anta(ele &n care a putut beneficia >ntario dar politicile
de !u"ernm3nt canadian au (ucat un rol determinant# ;n particular eu mi)e) pe
dechiderea cailor maritime' politica naional a ener!iei' efectul automobliului'
politica de cumprri de bunburi *i ser"iciii# Astfel' nu a(nu!e s compense)i
politicile de de)"oltare a unei infrastructuri economice de transferri in atentia
pro"onciilor srace pentru a aplica o (ustiie distributi"a &n mod real echitabila#
Trebuie de asmenea s se in cont de dreptul oamenilor pentru o de)"oltare e!al#
Despre aceasta ine!alitate unde era in mare parte responsabil *i unde nu a cutat in
mod aparent niciodata s o corecte)e' !u"ernul canadian ar "iola deci principiul
e!aliii intre oamenii pe care il constituie# S ne ima!inm c membrii capitalei
Euebec au *ansa intre posibiltatea de a beneficia de subsidii di"erse <e!ali)are si alte
transferuri = sau s obtina mai de!raba aplicarea diferitelor masuri permi3ndu+le s
de)"olte fr piedici o infrastrucutr ecoonmic solid# Ce ar fi mai drept: Se pare
&n acest ca) c pricipiul dreptii maximin este insuficidnt #mai ales dac
trasferurile sunt transisitorii' pe cand ine!alitatea in de)"oltarea infrastructurii este
permanent# De ce unii au impresia c situaia rm3ne in(ust &n ciuda pltilor de
care a putut beneficia Euebec+ul dupa anii AC:
8oti"ul fiind un principiu maximin' trebuie sa fie un principiu care s afirme
dreprul naiunilor de a+*i de)colta ecpnomia naional# -oate c principiul de (ustiie
maximin *i principiul e!alitii oamenilor s fie independente una faa de cealalta *i
s fie amnadoua necesare pentru a asi!ura o de)"oltare economic !lobal mai puin
ine!al a*a ca o diminuare a decala(elor intre cei mai bo!ai *i cei mai sraci#
Tensiunile ar putea fr indoial s apar la oca)ia intre dou ordini de drept# >
tensiune poate sur"eni intre dreptul unei comuniti de a asi!ura de)"oltarea
instituiilor economice *i necesitatea de a pstra pe scara multinaional un re!im
fondat pe (ustiia 8aximin# -roblema se produce atunci c3nd comunitatea care
manifest tendine autonome este cea care contribuie din bo!ia sa la funcionarea
re!imului *i se poate decide prin (ustiia maximin' conform dreptului popoarelor' ca
trebuie sa aiba un furn)or pentru a asi!ura propria de)"oltare# -oprul flamand din
/el!ia care este in acest moment mai bo!at ca poporul "alon' dar care contribuie' ca
poporul "alon la re!imul securitii sociale' pe scara federal' beneficiarii acestui
re!im sunt inbmare parte membrii naiuniii "alone#
Ar fi tentant pentru flaman)i sa se retra!a pentru un re!im federal dar ei ar rata o
bun oca)ie de a+*i arta solidaritatea Deoarece de)"oltarea economic a poporului
flamand nu este compromisa de asemenea msuri' se poate estima c acestea
trebuie s aib prioritate pe plan moral# >rice ar fi' faptul c proincipiile sunt
susceptibile pentru a intra &n tensiune uniii cu alii' nu trebuie s fie un moti" pentru
refu)ul de a le recunoa*te# Asemenea tensiuni e-ista in cadrul constituiilor care nu
conin dec0t drepturi individuale.
.nt3ietatea poate din c3nd &n c3nd fi acordat drepturilor colecti"e fr ca asta s fie
o problematic pentru un punct de "edere a unui filosof liberal# Dimpotri"a' modul
de a acorda o asemenea intaietate poate &ntr+un anumit ca)' s se ade"ereasc' mai
pro!resist dec3t promo"area aplicarilor particulare ale principiului diferenei#De
exemplu' drepturile pe care oamenii din 7umea a Treia pentru a profita de instituiile
econmice de ba)# -rotectia acestor drepturi nu ar trebui s aib prioritate la
msurile particulare inspirate de o (ustiie distribti" maximin dar care nu ar permite
indi"i)ilor de a le ridica in mod "eritabil ni"elul lor de "ia:
De)"oltarea unei teorii a (ustiiei pe scara internaional nu poate fi adec"at dec3t
numai dac oamenii sunt sco*i in e"ien in mod e!al uniii fa de alii *i s aib un
drept e!al de de)"oltare a propriilor institutii economice# -rincipiul e!alitii intre
oameni poate deci &n anumite ca)uri s se ade"ereasc in mod pro!resist *i s (oace
un rol fundamental la ni"elul (ustiiei internaionale# Remarcile precedente nu in
cont de un element important care inter"ne &n principiul diferenei# Dup Rals'
principiul diferenei nu trimite numai la msurile "i)3nd asi!urarea distribuiei
bo!iei *i de asemenea msurile "i)3nd asi!urarea proprietatii colecti"e a mi(loacelor
de productie#
-rincipiul nu trebuie s antrene)e in aplicarea sa numai instaurarea Statului
-ro"iden cci trebuie s dea locul unei democratii de proprietari' aceasta fiind s
fie asi!urat &n cadrul unui re!im capitalist sau socialist# Atunci c3nd se interpretea)
principiul de diferena in aceast manier' se poate pretinde c este incomplet *i
trebuie sa fie completat pe principiul e!alitii dintre oameni:
/ine3neles c da4 Dn stat multinational poate bine s fa"ori)e)e aplicarea msurilor
care lucrea)a pentru o mai mult democraie' &n posesia mi(loacelor de producie fr
ca totu*i sa se tina cont de un echilibru &ntre re!iunile ocupate de comunitile
naionale diferite# Se iman!inea) un stat care le!iferea) contra monoplului
anumitor intreprinderi pentru a fa"ori)a concurena' *i di"erse msuri de distrbuie a
a bo!iei colecti"e# Trebuie deci s complete)e principiul diferenei cu dreptul
natiunilor pentru o de)"oltare e!al# Chiar dac se pot (ustifica masurile de de)"oltare
re!ional fr s se in"oce dreptul popoarelor' nu se poate accepta proncipiul de
drept al naiunilor la o de)"oltare e!al fr s se adopite msurile "i)3nd asi!urarea
de)"oltarii re!ionale Dreptul popoarelor ofer un principiu adiional pentru a asi!ura
o mai bun de)"oltare re!ioal#

S-ar putea să vă placă și