Sunteți pe pagina 1din 41

INCHEIEREA CASATORIEI

Este uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie, incheiata in conformitate cu prev legale, in
scopul intemeierii unei familii
Caractere:
Act civil! art " C# numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila da nastere drepturilor si
obligatiilor intre soti
Act solemn! pre$enta personala in fata OSC
Se incheie in scopul intemeierii unei familii
Conditii de fond:
% &ARSTA 'ATRI'ONIA(A) art * C# barbatul %+ ani, femeia %, ani
! in conditii deosebite femeia %- ani .boala, graviditate/
0 CONSI'TA'ANT1( ) art %, C# casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtamantul (I2ER
SI 3E4(IN al viitorilor soti
0% lipsa consimtamantului 5 este oprit sa se casatorreasca art 6C# alienatul mintal, debilul si cel lipsit
vremelmic de facultatile mintale, atata vreme cat nu are discernamnatul faptelor sale
Alienatii si debilii nu se pot casatori nici in momentele in care s!ar dovedi ca sunt luci$i 5 sanct
N1(ITATE A2SO(1TA
Cel vremelnic lipsit de facultatile sale 5 N1(ITATE RE(ATI&A 5 actiune in anulare in , luni
00 consimtamnatul neviciat ! consimtamantul obt prin eroare, dol sau violenta atrage nulitatea
absoluta
3O( femeia ascunde starea de graviditate re$ultata din relatii intime cu un altul, ascunderea unei boli
grave incompatibile cu desfasurarea vietii de familie
0" consimtamant actual
0* consimtamant dat personal si simultan de catre viitorii soti
0-consimtamantul dat direct in fata OSC
" CO'1NICAREA RECI4ROCA A STARII 3E SANATATE art %7 C#
! practica! omisiunea voita a viitorului sot de aduce la cunostiinta celuilalt boala constituie motiv
de anulare a acasatoriei
Impedimente la casatorie
Art -!6 C#
Impedimente dirimante 5 acelea care e8ista la data incheierii casatoriei si atrag nulitatea absoluta a
acesteia )
! e8istenta unei casatorii anterioare nedesfacute
! rudenia fireasca in grad prohibit de lege
! rudenia in linie drepta i$vorata din adoptie
! alienatia sau debilitatea mintala, lipsa temporara a facult mintale
Impedimente prohibitive 5 atrag doar sanctiuni de nat administrativa OSC care a incheiat casat
! adoptia
! casat dintre copii parintelui adoptiv si adoptat9copii lui
! casat intre cei adoptati de aceeasi persoana
! tutela
Impedimente absolute 5 casatoria, alienatia, debilitatea lipsa temporara a facult mintale
Impedimente absolute 5 adoptia, tutela, rudenia fireasca
E:ISTENTA 1NEI CASAT ANTERIOARE NE3ES#AC1TE
! art - C# este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita
! atrage nulitatea absoluta acelei de a 0 a casatorii precum si sanct de natura penala ; bigamia
! poate fi invocata de orice pers interesata si este imprescriptibila
! sot % declarat mort, sotia se recasatoreste si sotul % se reintoarce, conf art 00 C# prima
casatorie este considerata desfacuta la data incheierii celei de a doua
R13ENIA
! art " al % C# este oprita casatoria intre rudele IN (INIE 3REA4TA , precum si intre cele pe
linie CO(ATERA(A 4ANA (A <R3 * INC(1SI& . tatal cu fiica, mamacu fiul, buinicii cu
nepotii, fratii cu surorile, unchii cu matusile , nepotii, verii primari
A3O4TIA
! art = C# este inter$isa casatoria
! intre parintele adoptiv9descendenti si adoptat9descendenti
! copii parintelul adoptiv si adoptat9copii lui se poate incuv
! intre cei adptati de aceeasi persoana doar pt mot temein Temeinice
art = alin
T1TE(A
! art + C# casatoria este oprita in timpul tuttelei intre tutore si pers minora aflata sub tutela sa 5
femeia deoarece barbatul minor nu are varsta pt casat
Conditii de forma
% 3eclaratia de casatorie art 0% 5 se e8prima in scris vointa din partea viitorilor soti de a incheia
casatoria, se face 4ERSONA(
! se intocmeste la serviciul de stare civila unde se va oficia casat! domic9resed unuia din soti
! cuprinde manif de voita , identificarea lor prin datele personale, declaratia ca nu e8ista piedici
la casat, ca si!au comunicat reciproc starea de sanatate, declaratia privind numele ce!l vor purta
dupa, aratarea locului oficierii casat
! OSC in aceeasi $i dispune afisarea in e8tras
! In termen de %7 $ile .incl >iua dep si $iua ofic/ se poate face opo$itie art %* C#
! Incheierea casat mai repde de acest termen fara aprobarea primarului este valabila dar atrage
sanctiuni administrative OSC
! Opo$itia trebuie facuta in scris semnata si sa preci$e$e dove$ile pe care se intemeia$a
0 (ocul incheierii casat art %% C# sediul serv de stare civila de la domiciulu 9resed unuia din soti
! e8ceptii? boala grava, infirmitate, stare avansata de graviditate, bordul navei sub pavilion
strain aflata in afara granitelor tarii
" 'omentul incheierii casatoriei 5 cand OSC constata ca sunt indeplinite cdtiile prev de lege si ii
declara pe soti casatoriti
* 4roba casatoriei 5 art %+ C# prin certif de casat eliberat in ba$a actului intocmit in registrul actelor
de stare civila
E#ECTE(E CASATORIEI
Rap 4ersonale intre soti
Numele art 0= al % C#
! numele fiecaruia avut inainte
!un nume comun unuia sau altuia
!numele lor reunite
!O data numele comun declarat sotii sunt obligati sa!l poarte in tot timpul casatoriei 5 art 0-,
schimbarea lui neputandu!se face decat cu acordul celuillat sot! art, 0+
Obligatia de spri@in moral
Art 0 sotii sunt datori sa!si acorde spri@in moral
Incalcarea acestei obligatii poate constitui contraventie .alungarea din locuinta comuna a sotului,
sotiei, copiilor , oricarei persoane aflate in intretinere/ sau infractiune .abandonul d efamilie/
Obligatia de fidelitate
Sotii sunt datori, dupa in@cheierea casat sa intretina impreuna relatii se8uale si in acelasi timp sa nu
intretina rel se8uale in afara familiei
Obligatia de fidelitate incumba din pre$untia de paternitate art -" potrivit careia sotul mamei este tatal
copilului nascut de aceasta
Obligatia de coabitare
Ideea unui domiciuli comun incumba din disp art %77 alin % in care se stab ca minorul locuiste la
parintii sai
E8ercitarea unei profesiuni, necesitatea preg de specilitate, ingri@irea sanatatii, locuintele sotilor nu
asigura norma locativa @ustifica domiciliile separate ale sotilor , in ca$ contrar poate constitui motiv de
divort .refu$ul de alocui cu celalalt sot/
Act in evacuarea unui sot atunci cand acesta prin comportarea sa violenta ar pune in pericol grav viata
sau sanatatea celuilalt sot si ar duce la imposibilitatea continuarii casat chiar daca sotul evacuat este
coproprietarul locuintei deoarece evacuarea este vremelnica si nu duce la pierderea dr de proprietate
Raporturile patrimoniale
! art "7 al % 2unurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt la data dobandirii lor
bunuri comune, orice conventie contrara fiind nula
! art ", al 2unurile sotilor se pot imparti la desfacerea casatoriei prin conventia acestora iar in timpul
casatoriei imparteala este posibila doar pe cale @udecatoreasca
! in plus %"7= CC van$arile intre soti sunt prohibite
Natura @uridica a comunitatii de bunuri
! 4RO4RIETAE CO'1NA IN 3E&A('ASIE! dreptul fiecaruia dintre soti nu este determinat pe
cote parti, la fel ca in ca$ul coproprietatii de drept comun
! sotii raspund impreuna si pentru datoriile lor comune art "0
! sotii nu pot intenta unul fata de celalat actiunea posesorie intrucat nici unul nu e8ercita o posesie
e8clusiva
! nici actiunea in revedindicare nu poate fi u$ata deoarece bunurile comune sint in detentia
ambilor soti
! cotele nu sunt individuali$ate decat in momentul impartelii deci un sot nu poate dispune de
cota sa o intraine$e ca in ca$ul indivi$iunii
! art ", alin 0 pentru motive temeinice sotul interesat are la indemana actiunea in constatarea
bunurilor comune
2unurile Sotilor
! cuprind bunuri corporale .mobile si imobile/ precum si toate drepturile reale .principale si
accesorii/ si drepturile de creanta
! bunuri comune si bunuri proprii
! art "7bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobandirii
lor bunuri comune ale sotilor
2unuri proprii art "% se dovedesc cu orice mi@loc de proba
A bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei
2 bunurile obtinute in timpul casat prin mostenire, legat donatie cu e8c cand dispunatorul a
preva$ut ca sunt comune
! se refera la mostenirea legala, legatelecu titlu universal sau particular, donatii directe, indirecte, dar
manual
! donatiile facute de un sot celuilalt pot avea ca ob doar bunuri proprii altfel s!ar miscora comunitatea
de bunuri
! dipsunatorul poate stabile ca bunurile sa fie comune, manifestarea sa de vointa trebuie sa fie
NEIN3OIE(NICA , nu si e8presa ! poate fi dovedita cu orice mi@loc de proba
! darurile de munta sunt bunuri comune 5 sunt dob in timpul casat iar scdopul lor este de a constitui un
patrimoniu comun necesar sotilor la inceputul casatoriei
C bunurile de u$ personal si cele destinate e8ercitatii unei profesii
! profesiune comuna ;bunuri proprii sub forma coproprietatii in cote egale
! daca profesia nu se mai e8ercita isi pastrea$a aceasta calitate9 se pensionea$a
3 bunurile dobandite cu titlu de premiu, recompensa, manuscrisele, schitele si proiectele
artistice, inventiile, inovatiile
E indemni$atia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei
! sunt destinate sa acopere pagube e8clusiv personale, sa refaca capacit de munca sau sa asigure
e8istenta pers ce nu mai pot munci
! includ si despag obtinute de pe urma unuio delict civil
# valoarea care repre$inta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta
valoare
2unuri comune Art "7 al %
! bunul sa fie dobandit de soti sau de unul dintre ei
! dobandirea sa fi avut loc in timpul casatoriei
! bunurile sa nu faca parte din cele prev la art "%
!calitatea de bun comun nu trebuie dovedita chiar daca doar un sot este inscris in C#, sau doar un sot
cumpara un bun
! dobandirea lor este doar cu caracter oneros deoarece cele gratuite sunt pre$umate a fi bunuri
proprii
! 1$ucapiunea de "7 ani 5 bun comun9propriu dupa cum termenul de u$ucapiune a inceput sa curga in
timpul sau in afara casatoriei
! 1$ucapiunea de %7!07 ani bun comun9propriu dupa cum data @ustului titlu se situea$a sau nu in
timpul casatoriei
Casatoria durea$a intre momentul incheierii sale si cel al desfacerii
sale prin
%/ divort (hot def si irev)-bunurile dobandite intre data pronuntarii hotararii si data ram irev sunt
bunuri comune
!fata de terti pre$eumtia de comunitate operea$a la data mentionarii hot pe marginea actului de
casat9data aflarii din alte surse
0/ incetare prin moarte !data mortii este cea stabilita prin hot @udecatoreasca deci daca de la data
pronuntarii si pana la adata ramanerii definitive bun au beneficiat de pre de comunitate, de la
data definitivei ele devin retroactiv 4RO4RII
"/ desfiintare pe motiv de nulitate 5 casatoria este retroactiv desfiintata , fiind considerati a nu fi
fost niciodata casatoritil 2unurile vor fi considerate proprii celui care le!a dobandit, iar cel
care a contribuit cu sume de bani la chi$itionarea lor de catre celalalt va avea doar un drept de
creanta
Sotul care a fost de buna credinta la incheierea casatoriei, declarata nula sau anulata, pastrea$a
pana la data hot 3efinitive situatia unui sot dintr!o casatorie valabila
3espartirea in fapt nu incetea$a comunitatea matrimoniala ai sunt bunur i comune si cele
dobandite in aceasta perioada
Salariul
! este bun comun al sotilor deoarece el este destinat sustinerii sarcinulor casatoriei dar ar fi
considerat bun propriu atunci toate bunurile platite din salariu ar avea calitatea de bun prpriu
! prin analogie in practica sunt bunuri comune si sumele de bani obtinute in timpul casat de la
CAR,l pensiile din cadrul asoigurarilor sociale veniturile din munca ale cooperatorilor
! remuneratia cuvenita autorilor pentru operele de creatie intelectuala constituie bun comun daca
a fost incasata in timpul casat
Imobilele
! actele se pot incheia pe numele unuia dintre soti, la fel si inscrierea in Cartea func
! Sotii pot de comun acord sa ceara inscrierea dreptului celuilalt sot iar daca unul din soti se
opune celalalt are la indemana inscrierea dreptului prin actiunea in prestatie tabulara
! 3e asemenea sotii pot prin act in constatare in tem art %%% C4C sa stabileasca dreptul de
proprietate in devalmasie asupra unui bun ce figurea$a pe numele doar a unuia Interesul este
@ustificat ca bunul este in posesia celuilalt care ar putea sa le instraine$e
Constructiile efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei
! se impun preci$ari deorece avea doua institutii cea a accesiunii si regula comunitatii de bunuri
! %S construieste cu 'IA(OACE CO'1NE pe terenul 0S C1 ACOR31( ACEST1IA cladirea
este bun comun in devalmasie %S are un drept de superficie
! %S construieste cu 'IA(OACE CO'1NE pe terenul 0S fara ACOR31( ACEST1IA %S va fi
considerat de rea credinta iar drepturile ce i se cuvin vor fi bunuri comune se aplica *6* cc
! %B%S construiesc cu 'IA(OACE CO'1NE pe terenul 0S C1 ACOR31( ACEST1IA
cladirea este bun comun in devalmasie %S are un drept de superficie
! %S construieste cu 'IA(OACE 4RO4RII pe terenul 0S C1 ACOR31( ACEST1IA cladirea
este bun 4RO4RI1 (1I %S care are si are un drept de superficie
! %S construieste cu 'IA(OACE 4RO4RII pe terenul 0S fara ACOR31( ACEST1IA %S va fi
considerat de rea credinta nu obtine dr de superficie si se aplica *6* cc
! %S construieste cu 'IA(OACE 4RO4RII pe terenul %B%S C1 ACOR31( ACEST1IA
cladirea va fi bun propriu%S
! %S construieste cu 'IA(OACE 4RO4RII pe terenul %B%S #ARA ACOR31( ACEST1IA %S
are doar dr din *6*
Reconditionari, reparatii, adaosuri
! sporul de valoare adus unei cladiri bun propriu.al sotului sau in indivi$iune cu terti/ devine bun
CO'1N
! daca in urma imbunatatirilor re$ulta un nou bun acesta va fi considerat bun comun
Constructiile pe terenul unui tert
! sotii au un drept de proprietate re$olubila, afectata de un eveniment viitor si nesigur respectiv
manifestarea de vointa a propriet 5 se aplica regulile accesiunii
! a/ propriet terenului vrea sa preia si constructia, acesta le va plati sotilor cota de contributie a
fiecaruia la edificarea constructiei, daca sunt de buna credinta au si un drept de retentie pana la
acoperirea creantei,
! 2/ propriet terenului nu vrea sa preia si constructia, sotii de rea credinta trebuie sa ridice
constructia iar sotii de buna credinta primesc valoarea meterialelor si a manoperei sau plus
valoarea dobandita de teren prin edificarea constructiei
Constructiile pe un teren dat in folosinta
! dr de folosinta asupra terenului are un drept accesoriu constructiei si urme$a regimul ei de bun
propriu sau comun
(ocuintele construite prin credit
! practica sunt considerate a fi bunuri comune daca predarea preluarea sau incheierea
contractului de van$are!cumparare s!a facut in timpul casateoriei indiferent cand s 5au terminat
ratele de platit
Castiguri la CEC9loto
! determinanta este vointa de a @uca si sansa ; bunuri proprii
#ructele si productele
! fructele bunurilor proprii sunt bunuri proprii, cu amendamentul ca ele vor fi considerate bunuri
comune daca sunt rodul muncii comune a sotilor
3repturile sotilor asupra bunurilor comune
Sotii administrea$a si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele art "-
Actele de administrare!acte prin care bunurile se intretin si se pun in valoare) inchiriere, contractul de
reparare, actiune in evacuare
Actele de folosinta ! culege si percepe veniturile si fructele pe care le obtin bunurile
E8ercitand acte de administrare, folosinta, dispo$itie oricare dintre soti este pre$umat a avea mandat
din partea celuilalt, lucrand atat in numele sau cat si al sotului
(imitele mandatului tacit
! terenurile si constructiile, bunuri comune nu vor putea fi instrainate sa grevate fara
consimtamantul celuilalt sot
! atentie incheierea unui antecontract de vcnu incalca mandatul tacit deoarece nu este translativ
de proprietate
! de comun acord sotii ii pot aduce si alte limitari
! Actiunea in revendicare 5 trebuie e8ercitata de ambii soti
! Ambii soti 5 reclamanti sau parati in procese ce au ca obiect bunuri imobile
! In perioada despartirii de fapt chiar daca lg nu distinge, mandatul tacit nu operea$a chiar daca
casatoria nu este desfacuta
ACTE(E A1RI3ICE INCHEIATE C1 INCA(CAREA ART "- A( 0 S1NT (O&ITE 3E
N1(ITATE A2SO(1TATE
Datoriile comune ale sotilor
Art "0 sotii raspund cu bunurile comune pentru
A/ cheltuielile facute cu administrarea bunurilor comune
! intra si cheltuielile facute pentru dobandirea lor
! datorii comune inseamna acelea care sunt legate de bunurile comune sau sunt necesare
sustinerii comune , datoriile care re$ultat din bunurile proprii vor fi in esenta datorii proprii
! doctrina ? trebuie sa figure$e pe acte doar unul din soti altfel intram sub incidenta pct b
2/ obligatiile contractate impreuna
! trebuie considerate obligatii comune acele obligatii pt care cere participarea efectiva a sotilor la
incheiereea actului @uridic pentru a!si manifesta consimtamantul
! nu este nevoie ca sotii sa!si asume simultan obligatiile ci pot fi asumate succesiv si prin acte
@uridice diferite sub conditie, pur si simplu, obligatie principala 9secundara
C/ obligatiile contractate de soti pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casatoriei
! indiferent de actul @uridic bi9unilateral trebuie asumate doar de % sot
! procurarea de alimente, plata ta8elor si impo$itelor, achi$itionarea de obiecte casnice,
medicamente
3/ repararea pre@udiciului cau$at prin insusirea de unul din soti a unor bunuri
proprietate publica
! termenul de insusire se refera la activitatea infractionala, deoarece in ca$ contrar te8tul s!ar
referi la dobandire, ori insusirea este o activitate ilicita care constituie intotdeauna o infractiune
! conditii 5 savarsite de unul din soti
! bunurile comune sa fi inregistrat o sporire .a valorii, achi$it de noi bunuri, evitarea
dimunuarii valorii celor de@a e8istente/
! sa e8iste raport de cau$alitate intre insusire si sporul de valoare
! IN CA>1( IN CARE ACTI&ITATEA 3E INS1SIRE A #OST REA(I>ATA 3E A'2II
SOTI, 4REA13ICIAT1( &A 41TEA 1R'ARI 21N1RI(E CO'1NE A(E SOTI(OR
#ARA A I SE O41NE 2ENE#ICI1( 3E 3I3C1TI1NE, IN SENS1( 3E A 1R'ARIIN
4REA(A2I( 21N1RI(E 4RO4RII 3EOARECESOTII RAS41N3 SO(I3AT IN TE'
%77" cc
Atentie 5 bunurile comune pot fi urmarite doar de creditorii comuni
3aca bunurile comune nu sunt suficiente credit se pot indrepta si asupra bunurilor proprii cu
conditia ca fiecare dintre sot sa raspunda pentru @umatate din creanta ramasa neachitata
Impartirea bunurilor comune
1. Art. 36 al. 1 la desfacerea casatoriei bunurile comune se pot imparti prin invoiala partilor, in
ca$ul in care nu se inteleg decide instanta de @udecata
! Cotele parti aferente ar putea fi de C dar criteriul folosit este cel al contributiei efective la
dobandirea bunurilor comune, astfel incat la parta@ se poate a@unge la cote inegale, sau chiar
unul din soti sa nu primeasca nimic
! In practica se ia in vedere si contributia acelui sot care nu a fost anga@at si nua aavut venituri,
luandu!se in considerare munca depusa in gospodarie sau munca femeii pentru cresterea
copiilor
. Art. 36 al. impartirea bunurilor comune se poate face fie in intregime fie partial si in timpul
casatoriei pe cale !udecatoreasca doar pentru motive temeinice
! bunurile astfel dobandite au calitatea de bunuri proprii
! 'OTI&E impiedicarea, dupa despartirea in fapt, de catre celalt sot de a participa la folosirea
sau administrarea bunurilor comune SA1 sumele de bani sunt depuse doar pe numele unuia
din soti , care il impiedica pe celalt sa le foloseasca pentru nevoile casatoriei SA1 dupa
despartirea in fapt prin alungarea sotiei de la domiciliul con@ugal sotul aduce o concubina
! Conventia sotilor cu privire la o astfel de imparteala este nula absolut
! Creditorii personali ai unuia din soti in ca$ul in care bunurile proprii ale acestuia nu sunt
sufciente pentru acoperirea creantei, pot solicita instantei impartela bunurilor comune astfel
incat sa se indrepte asupra cotei sotului debitor
3reptul de a cere impartirea bunurilor nu se prescrie
4e toata durata procesului de impartire, instanta poate lua masuri de conservare a acestora, daca
e8ista pericol de instrainare9deteriorare sau daca unul din soti il impiedica pe celalalt sa beneficie$e de
veniturile produse de acestea 5 se instituie sechestru @udiciar sau inventrariere prin ordonanta
presedentiala
(a determinarea caruia din soti i se cuvine locuinta construita impreuna, se vor avea in vedere
interesele copiilor minori cat si posibilitatile fiecarui sot de a!si procura o locuinta
Sotii pot cere si transformarea starii de devalmasie, intr!na de indivi$iune, prin actiunea
promovata se fetermina cotele fiecaruia si bunurile ce fac parte din comunitate 5 A1TORITATE 3E
(1CR1 A13ECAT
Odata definitiva hotararea de parta@, bunurile comune devin proprii, potrivit cotelor stabilite de
instanta
Hotararea de parta@ are caracter declarativ, fiecare coproprietar fiind considerat proprietarul
e8clisiv al bunurilor ce i s!au atribuit de la data dobandirii lor si ca niciodata nu a fost proprietar al
celorlalte bunuri
3reptul d eproprietate in devalmasie se mentine si dupa desfacerea casatoriei pana la reali$area
impartelill bunurilor comune, deoarece in aceasta perioada dreptul fiecaruia din soti este numai
determinabil
" In ca"ul incetarii casatoriei ca urmare a mortii unuia din soti, au loc doua operatii succesive)
determinarea cotei ce i se cuvine sotului supravietuitor din masa bunurilor comune si determinarea
cotei ce i se cuvine sotului suprav in calitate de mostenitor
3eclararea @udecatoreasca a mortii intre data stabilita prin hotare si ramanerea definitiva a hotararii
bunurile obtinute sunt comune dupa ce ramane definitiva, retroactiv bunurile devin proprii
#. In ca"ul desfiintarii casatoriei
! Casatoria fiind nula sau anulata se considera ca nu a e8istat deci nu se pune problema impartirii
bunurilor comune cu
! e$ceptie otul de buna credintapastrea"a pana la data definitivei calitatea de sot dintr%o
casatorie valabila si pe cale de consecinta cererea de intretinere a sotului de buna
credinta sunt supuse prin asemnare dispo"itiilor privitoare la divort
&ulitatea c's'toriei.
Ca Di En dreptul comun, nulitatea cFsFtoriei poate fi absolutF Di relativF, cu unele deosebiri Astfel,
En unele ca$uri, En interesul menGinerii cFsFtoriei, aceasta poate fi confirmatF chiar dacF este vorba de
nulitatea absolutF 3e asemenea, En ca$ul cFsFtoriei putative, efectul retroactiv al nulitFGii cFsFtoriei
este EnlFturat En privinGa soGului de bunF!credinGF
H &ulitatea absolut'
SancGiunea nulitFGii absolute operea$F En urmFtoarele ca$uri)
a) c's'toria (ncheiat' cu (nc'lcarea dispo"i)iilor le*ale privind v+rsta matrimonial' TotuDi,
aceastF nulitate poate fi acoperitF En urmFtoarele situaGii)
!soGul care nu avea vIrsta legalF pentru cFsFtorie a Emplinit!o Entre timp, adicF pInF la constatarea
nulitFGiiJ
! soGia a dat naDtere, pInF la constatarea nulitFGii, unui copilJ ! se@ustifica ca fiind in interesul
minorului
! soGia a rFmas EnsFrcinatF En aceeaDi perioadF de timpJ chiar daca nu duce la sfarsit sarcina ea
face dovada intretinerii de relatii con@ugale normale
b) c's'toria (ncheiat' de o persoan' care este de!a c's'torit',
! casat ramane valabila daca primul sot a fost declarat mort si casatoria 0 a avut loc intre data
mortii si data definitivei
! daca sotul declarat mort se intoarce se pre$uma prima casat desfacuta de drept la data incheierii
celei de a doua
! la bigamie trebuie sa fie efectiv incheiata casat 0 , depunerea declaratiei de casat nu e
considerata tentativa care nu se pedepseste
! actiunea in nulitate poate fi intentata de orice persoana interesata , este imprescriptibila si nu e
conditionata de introd actiunii de divort
c) c's'toria (ncheiat' (ntre persoane care sunt rude (n *radul prohibit de le*e, A-. 6 /I 10
R13E IN (INIE 3REA4TA
R13E IN (INIE CO(ATERA(A 4ANA (A <R3 *
! IN3I#ERENT 3ACA ESTE R13ENIE NAT1RA(A SA1 3IN A3O4TIE
d) c's'toria (ncheiat' (ntre cel care adopt' 1i ascenden)ii lui2 pe de o parte2 1i cel adoptat ori
descendenGii acestuia, pe de altF parteJ
Adoptatul devine ruda cu rudele parintilor adoprivi ca si un copil firesc al acestora iar drepturile si
oblig re$ultate din filiatia intre adoptat si parintii firesti9rudele acestora incetea$a
e) c's'toria (ncheiat' de alienatul sau debilul mintal,
f) c's'toria (ncheiat' f'r' respectarea prevederilor art. 16 C. fam., consimtamantul ambilor
soti 2 pre"enta in fata 3/C2 pre"enta a martori
*) incompeten)a dele*atului de stare civil'- daca OSC a e8ercitat public aceasta functie iar
viitorii soti au fost de buna credinta necunoscand ca persoana nu are aceasta calitatecasat este
valabila
h) c's'toria fictiv' - se urmaresc alte scopuri decat intemeierea unei familii 5 are de obicei un
scop ilicit
e$ : in scopul sustaragerii de la raspunderea penala in ca$ul infractiunii de viol
- nu poate fi invocata daca ulterior incheierii casatorie s-au stabilit relatii con!u*ale
i)4rauda la le*e mer*e mana in mana cu casat fictiva
!) c's'toria (ntre persoane de acela1i se$.
AcGiunea En declararea nulitFGii absolute poate fi introdusF de orice persoanF interesatFJ acGiunea
En nulitate absolutF a cFsFtoriei nu se poate prescrie
H &ulit')i relative.
Acest fel de nulitate intervine En ca$ul viciilor de consimGFmInt, Di anume eroarea, dar numai
asupra identitFGii fi$ice a celuilalt soG, dolul Di violenGa
Nu este ca$ de eroare asupra identitatii daca sotul nu a acunoscut ca viitoarea sotie era insarcinata
deoarece cu acea persoana vroia sa se casatoreasca este D35 36I/I7
D35 C36I/I7 unul din soti sufera de o boala grava si de durata
D35 8-I& -9.IC9&.A ascunderea cu buna stiinta boala sau amploarea acesteia dca
afectea$a relatiile de familie
7I359&.Aconstrangerea parintilor in scopul obligarii fiicei de a se acsatori cu o anumita
persoana
9fectele nulit')ii c's'toriei
a/ Efectele nulitii cstoriei cu privire la relaiile personale dintre soi
3in punct de vedere @uridic, soGii sunt consideraGi cF nu au fost niciodatF cFsFtoriGi Di, ca urmare,
nu au obligaGii re$ultInd din situaGia de cFsFtoriGiJ ei EDi dobIndesc numele avut Enainte de Encheierea
cFsFtoriei dacF acesta se schimbase prin cFsFtorie
b/ Efectele nulitii cstoriei cu privire la capacitatea de exerciiu
Kn situaGia En care desfiinGarea cFsFtoriei are loc Enainte ca unul dintre soGi sF fi Emplinit vIrsta de
%+ ani, el nu poate beneficia de art + alin " din decretul nr "9%6-* Di, prin urmare, nu are capacitatea
de e8erciGiu, cFci se considerF cF el nu a fost cFsFtorit Di nu a avut aceastF capacitate nici En trecut
c/ Efectele nulitii cstoriei cu privire la relaiile patrimoniale dintre soi Kn acest ca$, regimul
comunitFGii de bunuri nu a putut avea loc Entre soGi, deoarece nulitatea cFsFtoriei operea$F retroactiv,
obligaGia de EntreGinere nu a putut e8ista Entre soGi, iar dreptul la moDtenire al soGului supravieGuitor nu
poate opera, deoarece calitatea de soG se considerF cF nu a e8istat niciodatF
d/ Efectele nulitii cstoriei cu privire la relaiile dintre prini i copii Kn conformitate cu art
0" alin 0 C fam, desfiinGarea cFsFtoriei nu are nici o urmare En privinGa copiilor, care EDi pFstrea$F
situaGia de copii din cFsF!torie Tot astfel, drepturile succesorale Entre pFrinGi Di copii rFmIn nestinse
Hotararile @udecatoresti prin care se pronunta nulitatea casat au efecte constitutive si sunt opo$abile
ergaomnes
C's'toria putativ'
a/ Caracteristici generale.
CFsFtoria putativF este aceea care, deDi nulF sau anulatF, produce totuDi unele efecte faGF de soGul
care a fost de bunF!credinGF la Encheierea ei
2una!credinGF se e8primF prin faptul de a nu fi cunoscut cau$a nulitFGii cFsFtoriei, adicF eroarea
En care au fost soGii sau numai unul dintre ei cu privire la cau$a nulitFGii cFsFtoriei
b/ Efectele cstoriei putative.
deDi cFsFtoria este nulF sau anulatF, soGul de bunF!credinGF pFstrea$F, pInF la data rFmInerii
definitive a hotFrIrii @udecFtoreDti, situaGia unui soG dintr!o cFsFtorie valabilF
in ca$ul En care ambii soGi sunt de bunF!credinGF, hotFrIrea prin care se declarF nulitatea
cFsFtoriei produce efecte privitoare la relaGiile dintre ei numai pentru viitor, iar nu Di pentru
trecut
intre soGi e8istF obligaGia de spri@in moral reciproc !incFlcarea obligaGiei de fidelitate En aceastF
perioadF de cFtre oricare dintre soGi, constituie adulterJ
soGul care a luat prin cFsFtorie numele celuilalt soG nu!l poate menGine, recFpFtIndu!Di numele
anteriorJ Entre soGi a operat suspendarea prescripGiei
sotul casat inainte de %+ ani isi pastrea$a capacit de e8ercitiu
daca unul din soti deced pana la data definitivei , celalt are dreptul la mostenire in calitate de
sot supravietuitor
Kn ceea ce priveDte efectele cu privire la relaGiile patrimoniale dintre soGi, ele sunt supuse, prin
asemFnare, regulilor de la divorG
1. :ncetarea2 desfacerea 1i desfiin)area c's'toriei
Se face distincGia Entre Encetarea Di desfacerea cFsFtoriei
CFsFtoria nceteaz prin) moartea unuia dintre soGiJ declararea @udecFtoreascF a morGii unuia
dintre soGiJ recFsFtorirea soGului celui ce fusese declarat mort Kncetarea cFsFtoriei are loc de drept
CFsFtoria se poate desface prin divorG, ca o mFsurF cu caracter e8cepGional, prin hotFrIre
@udecFtoreascF
Kncetarea cFsFtoriei produce efecte numai pentru viitor, nu Di pentru trecut Di tot astfel Di
desfacerea cFsFtoriei
3esfiinGarea cFsFtoriei EDi produce efectele Di pentru trecut, cFsFtoria fiind consideratF cF nu a
e8istat niciodatF
. CA;<-I59 D9 :&C9.A-9 A C=/=.3-I9I
A. Moartea unuia dintre soi
3eDi cFsFtoria Encetea$F pentru viitor, unele efecte ale acesteia se menGin Di dupF aceastF datF, Di
anume) soGul supravieGuitor care a luat prin cFsFtorie numele celuilalt soG El pFstrea$F Di dupF Encetarea
cFsFtoriei Di aceasta chiar dacF se recFsFtoreDteJ soGul supravieGuitor care nu a Emplinit EncF vIrsta de
%+ ani EDi menGine capacitatea de e8erciGiu dobInditF prin cFsFtorie, ca un drept cIDtigat
Efectelor cu privire la relaGiile patrimoniale dintre soGi
) Encetea$F comunitatea de bunuri a soGilorJ soGul supravieGuitor, de regulF, are un drept de
proprietate asupra unei pFrGi din bunurile care au fost comune En timpul cFsFtoriei, iar cealaltF parte,
care aparGinuse soGului decedat, trece la moDtenitorii sFi, Entre care se aflF Di soGul supravieGuitorJ
obligaGia de EntreGinere Entre soGi devine inoperantFJ
>. Declararea judectoreasc a decesului unuia dintre soi Aceasta produce aceleaDi efecte ca En
ca$ul morGii fi$ice constatate oficial, data morGii fiind cea stabilitF prin hotFrIrea @udecFtoreascF
declarativF a decesului
C. Recstorirea soului celui ce fusese declarat mort
Kn ca$ul En care soGul declarat mort reapare Di anulea$F hotFrIrea declarativF de deces, pot apFrea
douF situaGii)
a/ soGul care s!a recFsFtorit a fost de bunF!credinGF, !prima cFsFtorie este consideratF desfFcutF pe
data Encheierii celei de a doua, care rFmIne singura valabilFJ
b/ En ca$ul cInd soGul care s!a recFsFtorit a fost de rea!credinGF, Dtiind cF cel declarat decedat se
aflF En viaGF, se considerF cF noua cFsFtorie este EncheiatF prin fraudarea art - C fam, care inter$ice
cFsFtoria unei persoane cFsFtorite Di, En consecinGF, noua cFsFtorie este lovitF de nulitate absolutF
D9/4AC9-9A C=/=.3-I9I
1. .emeiurile !uridice ale divor)ului
3ivorGul este un mi@loc de Encetare a cFsFtoriei pe cale @udecFtoreascF atunci cInd, datoritF unor
motive temeinice, convieGuirea Di raporturile dintre soGi sunt grav Di iremediabil afectate
3ivorGul se poate pronunGa Di numai pe ba$a acordului ambilor soGi, dacF sunt Endeplinite
condiGiile cerute de lege .art "+ C fam/) pInF la data cererii de divorG a trecut cel puGin un an de la
Encheierea cFsFtoriei, En ca$ contrar acGiunea putInd fi respinsFJ sF nu e8iste copii minori re$ultaGi din
cFsFtorie, nu EnsF Di din altF cFsFtorie
3ivorGul mai poate fi cerut, conform noilor reglementFri, de oricare dintre soGi, dacF starea
sFnFtFGii sale face imposibilF continuarea cFsFtoriei
. 6otivele de divor)
! practica @udiciarF considerF ca motive temeinice situaGii de felul acesta) pFrFsirea ne@ustificatF a
domi!ciliului con@ugalJ refu$ul ne@ustificat al unuia din soGi de a locui EmpreunF cu celFlaltJ
infidelitatea sub forma adulteruluiJ neEndeplinirea Endatoririlor con@ugale ca urmare a unor nepotriviri
de ordin fi$iologicJ rele purtFri concreti$ate En fapte evidente de destrFmare a vieGii de familieJ
e8istenGa unei boli grave incurabile de care suferF unul dintre soGi Di necunoscutF de celFlalt soG decIt
dupF Encheierea cFsFtoriei, datoritF acestui motiv o convieuire devenind imposibilF
3. 8-3C9D<-A DI73-?<5<I
Conform legii, acGiunea de divorG are un caracter strict personal Di de aceea nu poate fi introdusF
decIt de cFtre soGi
Ac)iunea (n !usti)ie
a) Instan)a competent'. AcGiunea de divorG este de competenGa instanGei @udecFtoreDti En
circumscripGia cFreia se aflF cel din urmF domiciliu al soGilorJ nu are relevanGF dacF soGii au avut fFcutF
mutaGia En acea localitate, ci numai dacF au locuit efectiv Entr!o anumitF localitate Este de reGinut
faptul cF normele care determinF competenGa En materie de divorG sunt imperative
! 3ACA N1 A1 A&1T 1N 3O'ICI(I1 CO'1N SA1 N1 'AI (OC1IESC ACO(O
CO'4ETENTA A4ARTINE INSTANTEI 3E (A 3O'ICI(I1( 4ARAT1(1I
! 3ACA 4ARAT1( N1 ARE 3O'ICI(I1( IN TARA SA1 REC(A' A #AC1T 3O&A3A
CA N1 I( 4OATE A#(A , CO'4ETENTA A4ARTINE INSTANTEI 3E (A 3O'ICI(I1(
REC(A'ANT1(1I
b) Cererea de divor).
Kn ce priveDte redactarea acGiunii @udiciare, pe lIngF menGiunile pe care trebuie sF le cuprindF
orice cerere de chemare En @udecatF, cererea de divorG trebuie sF cuprindF Di numele SI 3ATA
NASTERII copiilor minori nFscuGi din cFsFtorie sau ale celor care au aceeaDi situaGie legalF
4rin cererea de divorG, soGul reclamant mai poate solicita sF i se EncredinGe$e copii minori Di sF se
fi8e$e contribuGia celuilalt soG pentru EncredinGarea acestora, sF poarte Di dupF divorG numele pe care l!a
purtat En cFsFtorie, etc
Cererea de divorG EmpreunF cu Enscrisurile doveditoare vor fi pre$entate personal de cFtre
reclamant preDedintelui instanGei competente
c) Cererea reconven)ional'. SoGul pIrIt poate face cerere reconvenGionalF cel mai tIr$iu pInF la
prima $i de EnfFGiDare publicF, pentru faptele petrecute Enainte de aceastF datF CInd s!a introdus cerere
reconvenGionalF, aceasta se @udecF EmpreunF cu cea a reclamantului, operInd prorogarea de
competenGF En favoarea instanGei Envestite cu @udecarea ultimei dintre aceste douF cereri
#. Desf'1urarea procesului
a) mpcarea prilor. 3upF ce primeDte cererea de divorG, preDedintele instanGei va da
reclamantului sfaturi de EmpFcare, procedIndu!se En acest fel Di En ca$ul cererii de divorG ba$ate pe
acordul pFrGilor (a divorGul Entemeiat pe acordul pFrGilor se fi8ea$F un termen de douF luni En DedinGF
publicF, avInd ca scop verificarea de cFtre soGi a menGinerii acordului lor de divorG
b) Prezena personal a prilor. Kn ca$ul proceselor de divorG, pFrGile sunt obligate sF se
EnfFGiDe$e En persoanF En faGa instanGelor de fond, afarF de urmFtoarele ca$uri)
! cInd unul dintre soGi e8ecutF o pedeapsF privativF de libertateJ
! cInd unul dintre soGi este Empiedicat de o boalF gravFJ
! cInd unul dintre soGi este pus sub interdicGieJ
! cInd unul dintre soGi are reDedinGa En strFinFtate Avocatul doar ii asista
4entru divorGul pe ba$a acordului soGilor, la termenul de @udecatF, En prima instanGF se cere
pre$enGa ambilor soGi, pentru a se verifica stFruinGa lor En desfacerea cFsFtoriei dupF procedura
amintitF
4re$enta reclamantului la primul termen este obligatorie caci daca lipseste ne@ustificat si se pre$inta
doar paratul caci este singurul ca$ de respingere a actiunii ca nesustinuta ,%, C4C
c) Ali participani la procesul de divor. Kn situaGia En care soGii au copii minori, instanGa va
dispune Di citarea Di ascultarea autoritFGii tutelare Ascultarea copiilor minori care au Emplinit vIrsta de
%7 ani este obligatorie En procesele de divorG En vederea EncredinGFrii lor
d) edina de judecat. Conform legii, cererile de divorG se @udecF En DedinGF publicF Ca regulF
generalF, acGiunea de divorG se stinge prin EmpFcarea pFrGilor En orice fa$F a procesului Kn ce priveDte
administrarea probelor, legea prevede posibilitatea audierii ca martori Di a rudelor Di a afinilor pInF la
gradul III inclusiv, En afarF de descendenGi Kn mod cu totul special, ca probe se poate admite Di
Enregistrarea convorbirilor telefonice Interogatoriul poate fi folosit doar pentru combaterea motivelor
de divorG, nu Di pentru dovedirea acestora
Instanta va trebui sa asculte parintii, autoritatea tutelara si copii minori mai mari de %7 ani
Autoritatea tutela se citea$a obligatoriu 5 intocmeste ancheta sociala
e) Hotrrea de divor. Kn situaGia En care sunt Endeplinite cerinGele art "+ C fam, instanGa
pronunGF desfacerea cFsFtoriei fFcInd distincGiile necesare
HotFrIrea de divorG poate cuprinde Di unele menGiuni facultative, cum ar fi cele privind)
! numele pe care soGii El vor purta dupF divorG ! sotia va putea purta numele sotului chiar
daca acesta se opune pt motive temeinice sa aiba acelasi nume cu copilul, a fost
cunoscuta timp indelungat sub acest nume, stabilirea pensiei de EntreGinere Entre soGi,
! EmpFrGirea bunurilor comune,
! pFrintele care va administra bunurile minorului El va repre$enta, Ei va EncuviinGa actele En
viitor
3ata cInd hotFrIrea rFmIne definitivF se considerF a fi cea a desfacerii cFsFtoriei
Executarea hotrrii de divor 3upF rFmInerea irevocabila a hotFrIrii de divorG, instanGa o va
comunica din oficiu Serviciului de stare civilF, pentru a face menGiunea pe marginea actului de
cFsFtorie, pentru o mai bunF conservare a situaGiei cu caracter publicitar Efectuarea menGiunii despre
hotFrIrea de divorG pe actul de cFsFtorie constituie o mFsurF publi!citarF, ce are ca scop de a face
opo$abilF faGF de terGi desfacerea cFsFtoriei

Instanta poate lua prin ordonanta presedintiala masuri vremelnice cu privire la incredintarea
copiilor minori, folosirea locuintei, alocatie
Daca partile solicita instantei 2 hotararea nu se va motiva
@. 9fectele divor)ului
% H 9fecte cu privire la rela)iile personale dintre so)i 1i capacitatea de e$erci)iu
! 3ivorGul produce efecte numai pentru viitor, nu Di pentru trecut Aceste efecte pot fi cu
privire la relaGiile personale, la capacitatea de e8erciGiu Di la cele patrimoniale
! Calitatea de soG Encetea$F pentru viitor, iar fiecare soG se poate recFsFtori
! KncetInd aceastF calitate, ia sfIrDit Di obligaGia de spri@in moral Di de fidelitate
! fiecare dintre foDtii soGi redobIndeDte numele avut Enainte de Encheierea cFsFtoriei, EnsF
legea prevede Di posibilitatea menGinerii numelui purtat anterior, En timpul cFsFtoriei
! Kn ca$ul En care divorGul are loc Enainte de Emplinirea vIrstei de %+ ani de cFtre unul dintre
soGi, nu se pierde capacitatea deplinF de e8erciGiu dobInditF prin Encheierea cFsFtoriei de
cFtre persoana En cau$F
! Asupra cetFGeniei, divorGul nu are nici o influenGF
% H 9fecte cu privire la bunurile comune
A) mprirea bunurilor comune prin nvoiala soilor En urmFtoarele situaGii) concomitent cu
hotFrIrea de divorGJ En cursul procesului de divorG, indiferent dacF Envoiala se face En faGa instanGei sau
printr!un act Entocmit En faGa notarului autori$atJ En perioada imediat urmFtoare de la rFmInerea
definitivF a hotFrIrii de divorGJ dupF Enregistrarea hotFrIrii de divorG, fFcutF pe marginea actului de
cFsFtorie
>) mprirea bunurilor comune prin hotrre judectoreasc
! Kn ca$ul En care soGii nu se EnGeleg cu privire la EmpFrGirea bunurilor comune, atunci, la
cererea oricFruia dintre soGi, urmea$F a decide instanGa de @udecaTA
! Kn aceste situaGii, EmpFrGirea bunurilor comune se face dupF cum urmea$F) En ca$ul En care
e8istF o EnvoialF Entre soGi cu privire la determinarea cotei fiecFruia dintre ei En bunurile
comune, atunci EmpFrGirea se face conform acestor coteJ En situaGia contrarF, stabilirea
cotei!pFrGi ce revine fiecFrui soG din bunurile comune se face prin hotFrIre @udecFtoreascF,
corespun$Ftor acestor cote
! 3reptul la acGiune avInd ca obiect EmpFrGirea bunurilor comune nu se prescrie Kn situaGia
En care pInF la EmpFrGirea bunurilor comune e8istF pericolul ca unul dintre soGi sF
EnstrFine$e o parte din bunuri En detrimentul celuilalt soG sau sF le deteriore$e, ori un soG
nu poate folosi bunurile comune, instanGa poate numi un sechestru @udiciar, care poate fi
chiar unul dintre soGi
% H 9fecte cu privire la locuin)a comun' a so)ilor
a) !ituaia soilor chiria"i.
! #FrF a se Gine seama pe numele cFruia dintre soGi este Encheiat contractul de Enchiriere Di dacF
Encheierea acestuia s!a fFcut la o datF anterioarF ori ulterioarF cFsFtoriei, se procedea$F dupF cum
urmea$F) locuinGa comunF se Emparte Entre soGi, dacF acest lucru este posibilJ dacF locuinGa nu se poate
EmpFrGi, locuinGa se atribuie conform EnGelegerii soGilor, iar En lipsa acesteia, se atribuie soGului cFruia i
s!au EncredinGat copii spre Engri@ire, iar En ca$ul En care nu sunt copii, soGului care a obGinut divorGul
! 3acF copiii sunt EncredinGaGi unei terGe persoane sau unei instituGii pentru ocrotire, atunci
criteriul nu se mai aplicF
! 3acF soGii au mai mulGi copii Di fiecFruia dintre ei i se EncredinGea$F copii, instanGa va trebui sF
aplice celelalte dispo$iGii, chiar dacF cuantumul acestor atribuiri este inegal
! Copiii dintr!o cFsFtorie anterioarF au aceleaDi drepturi ca Di copiii re$ultaGi din cFsFtoria care se
desface Copiii din afara cFsFtoriei au aceleaDi drepturi ca Di copiii din cFsFtorie
! Kn lipsa de EnvoialF a soGilor Di cInd nu e8istF copii, locuinGa se atribuie soGului care a obGinut
divorGul, evacuarea celuilalt soG fFcIndu!se necondiGionat, fFrF atribuirea altei locuinGe
b) !ituaia soului proprietar sau titular al altui drept.
! SoGul proprietar nu poate fi evacuat, chiar dacF el este vinovat de divorG sau dacF au fost
EncredinGaGi copii minori celuilalt soG
! Apartamentul proprietate personalF a unuia dintre foDtii soGi nu poate fi atribuit nici En
Entregime Di nici parGial soGului neproprietar
! TotuDi, instanGa, apreciind Empre@urFrile cau$ei, poate sF oblige pe soGul proprietar, la
cerere, sF asigure celuilalt soG, precum Di copiilor care i!au fost EncredinGaGi, o suprafaGF
locativF corespun$Ftoare, fie En apartamentul proprietatea sa, fie En altF locuinGF
c) !ituaia soilor coproprietari ori proprietari n devlm"ie.
En cadrul acGiunii de divorG nu s!a cerut EmpFrGirea bunurilor comune, instanGa, la cerere, poate
dispune pe calea unor mFsuri provi$orii EmpFrGirea sau atribuirea locuinGei dupF aceleaDi criterii,
urmInd ca re$olvarea definitivF a raporturilor patrimoniale dintre soGi sF aibF loc ulterior, En cadrul
acGiunii separate de parta@
d) E#ecte cu privire la alte raporturi patrimoniale dintre soi
ObligaGia de a suporta cheltuielile cFsniciei Di cea de spri@in material Encetea$F o datF cu
Encetarea calitFGii de soGi Kn ceea ce priveDte dreptul la moDtenire, fostul soG supravieGuitor nu are drept
la moDtenire asupra bunurilor rFmase la moartea celuilalt soG de care a divorGat
%
0 H 9fecte cu privire la rela)iile personale dintre p'rin)i 1i copiii minori
InstanGa @udecFtoreascF este obligatF, chiar dacF nu e8istF o cerere e8presF a soGilor En acest sens,
sF se pronunGe, prin hotFrIrea pe care o dF, Di asupra EncredinGFrii acestora, pentru a se evita
introducerea ulterioarF a unei noi acGiuni, ceea ce nu ar fi En interesul copiilor minori, care nu pot fi
lFsaGi fFrF Engri@ire Di EntreGinere nici un moment
Exercitarea drepturilor printe"ti cu privire la persoana copilului
Kn situaGia En care copilul a fost EncredinGat unui pFrinte, acesta e8ercitF drepturile Di Endatoririle
pFrinteDti cu privire la persoana copiluluiJ celFlalt pFrinte pFstrea$F dreptul de a avea legFturi
personale cu copilul, precum Di de a veghea la creDterea, educarea, EnvFGarea Di pregFtirea lui personalF
Kn situaGia En care copilul a fost EncredinGat unei alte persoane ori unei instituGii de ocrotire, aceDtia vor
avea faGF de copil numai drepturile Di Endatoririle pFrinteDti cu privire la persoana copilului
% A 9fecte cu privire la rela)iile patrimoniale dintre p'rin)i 1i copiii minori
a/ Contri!uia prinilor la c"eltuielile de cretere# educare# nvtur i pregtire profesional
a copilului. AceastF contribuGie se stabileDte prin hotFrIre de divorG chiar dacF pFrGile nu au fFcut
cerere En acest sens
b/ Exercitarea drepturilor i ndatoririlor printeti cu privire la !unurile copilului. Kn situaGia En
care copilul este EncredinGat unuia dintre pFrinGi, drepturile Di Endatoririle pFrinteDti menGionate se
e8ercitF de cFtre acesta
c/ $eneficiul contractului cu privire la locuin. #aptul EncredinGFrii copiilor unuia dintre pFrinGi
are influenGF asupra atribuirii beneficiului con!tractului de Enchiriere, acesta folosind soGului cFruia i s!
au EncredinGat copii
d/ %rimirea alocaiei de stat pentru copii.
-<D9&IA
Articolul *- Cfam defineDte rudenia fireascF ca fiind legFtura care se ba$ea$F pe descendenGa
persoanelor una din alta sau pe faptul cF mai multe persoane au un ascendent comun
! e8istF Di rudenia civilF fundamentatF pe actul @uridic al adopGiei Di constInd En legFtura
i$vorItF din adopGie Entre adoptat Di descendenGii sFi pe de o parte, Di adoptator Di rudele sale, pe de altF
parte
3 alt' clasificare a rudeniei se face dup' linia de rudenie (n:
! rudenia En linie dreaptF, care se ba$ea$F pe descendenGa unei persoane din alta, fie En mod direct, En
sensul cF persoana este copilul celeilalte, fie En mod indirect, En sensul cF Entre persoanele respective
e8istF un Dir neEntrerupt de naDteri .e8)bunic!nepot/J
! rudenie En linie colateralF, ba$atF pe faptul cF mai multe persoane au un ascendent comun .e8)
rudenia dintre fraGi, veri primari, etc/
-udenia (n linie dreapt'2 (n func)ie de sensul s'u urc'tor sau cobor+tor2 poate fi:
! rudenie En linie ascendentF, care leagF o persoanF cu cei care coboarF .de e8) copil 5 pFrinGi 5
bunici/J
! rudenie En linie descendentF, care leagF o persoanF cu cei care coboarF din ea .de e8) pFrinGi 5 copil
5 nepot/
-udenia fireasc' (de s+n*e) se mai poate clasifica (n:
! rudenie din cFsFtorie, aceea dintre pFrinGi Di copii re$ultaGi din cFsFtorieJ
! rudenie din afara cFsFtoriei, aceea dintre pFrinGi Di copiii concepuGi En afara cFsFtoriei
3reptul nostru acordF aceeaDi ocrotire rudeniei din cFsFtorie Di aceleia din afara cFsFtoriei
Astfel, potrivit art ," Cfam, copilul din afara cFsFtoriei a cFrui filiaGie a fost stabilitF are, faGF de
pFrintele sFu Di rudele acestuia, aceeaDi situaGie legalF ca a copilului din cFsFtorie Kn acelaDi sens
ConstituGia RomIniei prevede En art ** pct " norma potrivit cFreia copiii din afara cFsFtoriei sunt
egali En faGa legii cu cei din cFsFtorie
Bradele2 (ntinderea 1i efectele rudeniei.
(egFtura de rudenie este e8primatF prin gradele de rudenie,care stabilesc Entinderea, dar Di
mFsura apropierii rudeniei Entre douF persoane
4otrivit art *, Cfam, gradul de rudenie se stabileDte, En linie dreaptF dupF numFrul naDterilor,
fiul fiind aDadar ruda de gradul EntIi, nepotul Di bunicul de gradul doi Damd, iar En linie colateralF,
dupF numFrul naDterilor, urcInd de la persoana al cFrei grad de rudenie se stabileDte, pInF la
ascendentul comun Di apoi coborInd pInF la persoana faGF de care gradul de rudenie se stabileDte,
astfelcF fraGii sunt rude de gradul doi, verii primari sunt rude de gradul patru, etc E8emple)
H cFsFtoria este opritF Entre rudele En linie colateralF, pInF la gradul patru inclusiv .art * Cfam/J
H curatela poate fi instituitF la cererea rudelor .art %-*Cfam/J
H En materie succesoralF, vocaGia succesoralF e8istF pentru descendenGi, ascendenGi Di rudele En linie
colateralF pInF la gradul patru inclusiv .art ,"6 Di urm Cciv/J
H obGinerea Di recu$area @udecFtorilor sau a e8perGilor se poate face pe motiv cF sunt rude cu pFrGile .art
0=, 0+ Di 07* din Cprocciv/J
H cau$F de nepedepsire .de e8, En ca$ul infracGiunii prevF$ute de art 0,0 Cpen, nedenunGarea unor
infracGiuni sau a tFinuirii prevF$utF de art 00% Cpen/

Dovada 1i durata rudeniei
'i@loacele de probF ale rudeniei fireDti diferF En raport cu interesul urmFrit prin dovedirea
rudeniei
a)C+nd se urm'resc efecte de stare civil' cu actele de stare civil' (art. din Decretul nr.
31C10@#),
b) C+nd se urm'resc astfel de efecte2 de re*ul'2 patrimoniale2 prin orice mi!loc de prob'.
E8emple)
! En ca$ de opo$iGii la cFsFtorie pe motiv de rudenie Entre cei ce vor sF se cFsFtoreascF .art , Di =
Cfam/%,-J
! En ca$ul stabilirii obligaGiei de EntreGinere Entre rudele prevF$ute de art +, CfamJ
! En ca$ul actelor @uridice prohibite Entre anumite rudeJ
! la recu$area @udecFtorilor sau a e8perGilor pentru cF sunt rude cu pFrGile .art 0=, 0+ Di 07*
Cprocciv/ etc
Chiar Di En aceste ca$uri, care au En principiu naturF patrimonialF, dovada statutului civil al unei
persoane se face En primul rInd prin actele de stare civilF
Kn principiu, rudenia produce efecte numai dacF este doveditF3urata rudeniei de sInge este
permanentF, En timp ce rudenia ba$atF pe adopGie, durea$F atIta timp cIt fiinGea$F actul @uridic al
adopGiei
A4I&I.A.9A
sau alianGa este legFtura dintre un soG Di rudele celuilalt soG .de e8emplu) Entre ginere Di socri,
Entre cumnaGi/ Afinitatea nu e8istF Entre rudele unui soG Di rudele celuilalt soG .Entre cuscri/, iar Entre
soGi nu e8istF nici rudenie Di nici afinitate Afinitatea EDi are i$vorul En cFsFtorieJ ea nu apare En ca$ul
concubina@ului Afinitatea e8istF Di En ca$ul En care rudenia re$ultF din adopGie, precum Di atunci cInd
re$ultF din afara cFsFtoriei
&radul de afinitate se determinF ca Di gradul de rudenie, soGul fiind afinul rudelor soGiei En acelaDi
grad En care soGia este rudF cu persoanele En cau$F #iind un efect al cFsFtoriei Di al rudeniei, afinitatea
ar trebui sF dure$e pInF la Encetarea sau desfacerea cFsFtoriei, ori pInF ce rudenia prin adopGie ia
sfIrDit 1nele efecte @uridice ale afinitFGii se pot menGine, En condiGiile legii, chiar dacF afinitatea
Encetea$F
4roba afinitFGii se face prin dovada rudeniei Di a cFsFtoriei din care re$ultFKn ca$urile anume prevF$ute
de lege, afinitatea produce efecte @uridice E8emple)
! En materie de nedemnitate succesoralF .art ,-, Cciv/J
! En materie de recu$are a @udecFtorilor .art 0=!0+ Cprocciv/J
! En materie de strFmutare a proceselor .art "=!"6 Cprocciv/J
! En materia martorilor .art %+6!%67 Cprocciv/J
! En materia societFGilor comerciale .(egea nr "% din %667/

4I5IA?IA
4ilia)ia este o legFturF de sInge, biologicF, ce re$ultF din procreare Di naDtere Kn sens larg,
desemnea$F un Dir neEntrerupt de naDteri care leagF o persoanF de un strFmoD al ei, iar En sens restrIns,
este raportul de descendenGF a unei persoane din pFrinGii sFi
Kn raport de pFrintele faGF de care se stabileDte, filiaGia se Emparte En filiaie fa de mam Di
filiaie fa de tat.
3upF natura relaGiei dintre pFrinGi la data naDterii sau a concepGiei filiaGia poate fi din cstorie Di
din afara cstoriei, iar En ca$ul En care este reali$atF doar pe cale @uridicF, prin Enfiere, este vorba
despre filiaie din adopie.
4ilia)ia fa)' de mam'
1. &o)iuni introductive. #iliaGia faGF de mamF se mai numeDte Di maternitate Di poate fi din
cstorie sau din afara cstoriei. Ea cunoaDte aceeaDi reglementare @uridicF, fie cF este din cFsFtorie,
fie cF este din afara cFsFtoriei
Conform art *= al % C fam, filiaGia faGF de mamF re$ultF din faptul naDterii
Stabilirea filiaGiei faGF de mamF presupune dovedirea a douF elemente, respectiv)
a/ faptul naDterii copiluluiJ
b/ identitatea copilului nFscut cu cel despre a cFrui filiaGie este vorba, iar En ca$ul filiaGiei din
cFsFtorie, trebuie fFcutF Di dovada cFsFtoriei !prin orice mi@loc de probF
Dovada filia)iei fa)' de mam'.
Ca regulF, stabilirea filiaGiei faGF de mamF se face prin certificatul constatator al naDterii, eliberat
dupF Enregistrarea naDterii la serviciul de stare civilF #orGa probantF a certificatului este consolidatF
prin folosirea stFrii civile conforme acestui certificat
'olosirea strii civile .posesia de stat/ este starea de fapt din care re$ultF cF un copil este al unei
anumite femei Di aceastF stare de fapt dovedeDte atIt faptul naDterii, cIt Di faptul identitFGii, deoarece
e8istenGa concordantF a certificatului de naDtere Di a folosirii stFrii civile creea$F pre$umGia absolutF cF
starea civilF arFtatF En acest mod corespunde realitFGii
Sunt considerate elemente ale folosinei strii civile# care trebuie sF pre$inte caracter de
continuitate Di sF e8iste En mod concordant, urmFtoarele)
a/ purtarea de cFtre copil a numelui mamei .nomen/J
b/copilul nFscut de respectiva femeie .tractatus/(
c/ Empre@urarea cF acest copil este considerat Di de cFtre terGi ca fiind persoana cFreia Ei aparGine
starea civilF de care se prevalea$F .fama/
Kn ca$ul adop)iei2 se EntocmeDte un nou act de naDtere pentru cel adoptat, En care adoptatorii sunt
trecuGi ca pFrinGi fireDti Noul act nu face dovada naDterii faGF de mama fireascF a adoptatorului, dovada
naDterii fFcIndu!se, la nevoie, cu vechiul act de naDtere pe care se face menGiune privind Entocmirea
noului act
3. -ecunoa1terea filia)iei fa)' de mam' este actul prin care o femeie declarF legFtura de filiaGie
dintre ea Di un copil despre care pretinde cF este al sFu RecunoaDterea are o naturF @uridicF comple8F,
de mi@loc de probF .mFrturisirea/ Di de act @uridic unilateral ce are ca efect stabilirea posesiei de stat a
acelui copil
Art *+ C fam prevede, limitativ, douF cazuri En care poate avea loc recunoaDterea)
a/ dac naterea nu a fost nregistrat n registrul de stare civil# pentru cF) %/ nu a e8istat
registru de stare civilFJ 0/ s!a omis Enregistrarea din vina delegatului de stare civilFJ "/ mama nu a
declarat naDtereaJ
b/ cInd copilul a fost trecut En registrul de stare civilF ca nFscut din pFrinGi necunoscuGi
CInd omisiunea EnregistrFrii se datorea$F negli@enGei OSC, cu toate cF mama a fFcut declaraGia de
naDtere, nu mai este ca$ul recunoaDterii copilului, ci ne aflFm En situaGia Entocmirii ulterioare a actului
de naDtere pe ba$a declaraGiei fFcutF anterior .art -" lit a/ din (egea nr %%69%66,/
3eDi art *+ Cfam prevede cF se poate recunoaDte numai copilul nFscut din pFrinGi necunoscuGi,
se admite Di recunoaDterea copilului care Di!a stabilit anterior filiaGia faGF de tatF, prin recunoaDtere sau
acGiune En @ustiGie
art ,* C fam prevede cF un copil EDi poate stabili mai EntIi filiaGia faGF de oricare dintre pFrinGi
3acF naDterea a fost EnregistratF, dar registrele de stare civilF sau distrus sau au dispFrut, nu este
necesarF recunoaDterea, fiind posibilF
Copiii care pot fi recunoscui sunt)
a/ atIt copilul minor, cIt Di copilul ma@or, deoarece legea nu distingeJ
b/ nu numai copilul nFscut, ci Di copilul doar conceput, sub condiGia sF se nascF viu Di la naDtere
sF se afle Entr!una din cele douF situaGii la care se referF art *+ C famJ
c/ copilul decedat, dacF a lFsat descendenGi, fFcIndu!se aplicarea prin analogie a art -= al l C
fam, care prevede posibilitatea recunoaDterii de paternitate Entr!o astfel de situaGie
RecunoaDterea de maternitate poate fi fFcutF En urmFtoarele forme) a/ declaraGie la serviciul de
stare civilFJ b/ Enscris autentic .notarial sau declaraGie En faGa instanGelor @udecFtoreDti/J c/ testament, En
oricare din formele sale .autentic, olograf, mistic sau privilegiat/
Caracterele juridice ale recunoaDterii) act @uridic cu caracter strict personal, unilateral, pur Di
simplu, declarativ de filiaGie, produce efecte erga omnes, irevocabil, chiar dacF s!a fFcut prin
testament, solemn, care trebuie sF Embrace formele limitativ prevF$ute de lege
RecunoaDterea care nu corespunde adevFrului poate fi contestat de orice persoanF interesatF, inclusiv
de cFtre mama care a fFcut recunoaDterea, Di poate fi sancGionatF cu nulitatea a!solut# sau nulitatea
relativ# dupF ca$
*ulitatea recunoaterii
4otrivit doctrinei cau$ele de nulitate absolutF sunt)
! recunoaDterea nu se Encadrea$F Entr!una din cele douF ca$uri prevF$ute limitativ de art *+ alin %
Cfam En care este permisF stabilirea legFturii de filiaGie pe aceastF caleJ
! recunoaDterea a fost fFcutF de o altF persoanF decIt mama sau repre$entantul acesteia avInd procurF
specialF Di autenticFJ
! femeia de la care emanF recunoaDterea este lipsitF de voinGF conDtientFJ
! mFrturisirea de maternitate nu se conformea$F cerinGelor de formF impuse de legiuitor .declaraGie
scrisF ori verbalF la serviciul de stare civilF,
Enscris autentic, testament/
Kn ceea ce priveDte nulitatea relativF a recunoaDterii de maternitate, actul @uridic al recunoaDterii,
la fel ca oricare alt act @uridic, poate fi anulat pentru vicierea consimGFmIntului prin eroare, dol sau
violenGF
#. Ac)iunea (n !usti)ie pentru stabilirea filia)iei fa)' de mam' este o acGiune En reclamaGie de
stare civilF Di poate fi introdusF En douF cazuri prevF$ute de art -7 C fam)
a/ En situaGia En care, din orice Empre@urFri, dovada filiaGiei faGF de mamF nu se poate face prin
certificatul constatator al naDteriiJ
b/ En situaGia En care se contestF realitatea celor cuprinse En certificatul constatator al naDterii
4rin aceastF acGiune va trebui sF se dovedeascF douF Empre@urFri)
! aceea a sarcinii Di a naDterii de cFtre femeia pIrItFJ
! aceea a identitFGii copilului nFscut de ea cu persoana reclamantului
HotFrIrea de admitere a acGiunii En stabilirea maternitFGii rFmasF irevocabilF se Enscrie prin menGiune
En actul de naDtere al copilului .art *- din (egea nr %%69%66,
Efectele hotFrIrii @udecFtoreDti rFmasF irevocabilF sunt identice cu cele produse de recunoaDterea
voluntarF a maternitFGii) raportul de filiaGie copilmamF va fi considerat stabilit EncF din momentul
naDterii copilului sau, cIt priveDte drepturile copilului, din momentul concepGiei
Aspecte procesuale privind e8ercitarea acGiunii En stabilirea filiaGiei faGF de mamF)
a/ titularul aciunii este copilul 5 conform art -0 al % C famJ
b/ aciunea se introduce mpotriva pretinsei mame2 iar dupF moartea acesteia, Empotriva
moDtenitorilor acesteiaJ
c/ aciunea nu se prescrie n timpul vieii copilului(
d/ "otr+rea pronunat are caracter declarativ i este opoza!il er*a omnes.
Contestarea maternit')ii
Articolul *6 Cfam prevede cF LrecunoaDterea care nu corespunde adevFrului poate fi contestatF
de orice persoanF interesatFM
Este imprescriptibilF si Kn dovediea acGiunii se pot folosi orice mi@loace de probF
3acF acGiunea este admisF, legFtura de filiaGie care s!a stabilit prin recunoaDere este desfiinGatF
retroactiv Di se poate introduce acGiunea En stabilirea maternitFGii, cele douF acGiuni fiind distincte
'aternitatea re$ultInd din certificatul de naDtere eliberat En ba$a hotFrIrii @udecFtoreDti de stabilire a
filiaGiei rFmasF irevocabilF poate fi contestatF de persoanele interesate, afarF de cele care au participat
En calitate de parte la @udecatF avInd ca obiect stabilirea maternitFGii
4ilia)ia fa)' de tat'
&o)iuni *enerale. 4ilia)ia fa)' de tat' (paternitate) repre$intF legFtura @uridicF dintre un copil
Di tatFl sFu
4aternitatea poate fi) din cstorie( din afara cstoriei.
Kn mod corespun$Ftor, e8istF copilul din cstorie Di cel din afara cstoriei.
4otrivit art -- Di -= C fam, copii din cstorie sunt) cei nFscuGi En timpul cFsFtoriei, adicF Entre
data Encheierii cFsFtoriei Di data desfacerii ori EncetFrii acesteiaJ cei concepuGi En timpul cFsFtoriei Di
nFscuGi dupF desfacerea, Encetarea ori declararea nulitFGii cFsFtoriei, dacF naDterea a avut loc Enainte ca
mama sF fi intrat Entr!o nouF cFsFtorie
4otrivit art -= Di -6 C fam, este copil din afara cstoriei copilul conceput Di nFscut En afara
cFsFtoriei, adicF) Enainte de Encheierea cFsFtorieiJ dupF desfacerea, Encetarea sau declararea nulitFGii
cFsFtoriei, chiar dacF pFrinGii lui sunt cFsFtoriGiJ precum Di copilul conceput Di nFscut din pFrinGi care
nu sunt cFsFtoriGi Entre ei
Moduri de sta!ilire a paternitii)
! din cFsFtorie 5 prin prezumia de paternitate(
tatF, fie prin aciune n justiie pentru stabilirea paternitFGii
4ilia)ia fa)' de tat'l din c's'torie
A. 8re"um)ia de paternitate. Art -" C fam se aplicF En situaGia copilului nFscut En timpul
cFsFtoriei Di a copilului conceput En timpul cFsFtoriei Di nFscut dupF Encetarea sau desfacerea cFsFtoriei,
declararea nulitFGii sau anularea acesteia
4entru dovedirea filiaGiei faGF de tatF, este suficient sF se stabileascF filiaGia faGF de mamF Di
cFsFtoria acesteia la data naDterii ori concepGiei copilului
2eneficia$F de pre$umGia de paternitate copilul nFscut En timpul cFsFtoriei, chiar dacF tatFl sFu nu
a fost trecut En actul de naDtere Di nu a introdus acGiunea En tFgFduirea paternitFGii
>. .impul le*al al concep)iunii copilului: no)iune2 calcul2 caracter: timpul cuprins Entre a
"77!a $i Di a %+7!a $i dinaintea naDterii copilului .art ,% C fam/J se calculea$F pe $ile, Di nu pe oreJ
$iua naDterii, care este $iua de plecare a termenului, nu se socoteDte, dar se socoteDte $iua de EmplinireJ
durata lui este de %0% $ileJ dispo$iGiile art ,% C fam creea$F o pre$umGie cu caracter absolut En ce
priveDte determinarea timpului legal al concepGiunii
C. .'*'duirea paternit')ii din c's'torie D acGiunea care are ca obiect rFsturnarea pre$umGiei de
paternitate
Cazuri de introducere a acGiunii 5 paternitatea poate fi tFgFduitF dacF este cu neputinGF ca soGul
mamei sF fie tatFl copilului .motive) a/ imposibilitatea fi$icF de a procreaJ b/ imposibilitatea materialF
de coabitareJ c/ imposibilitatea moralF de coabitare/
Dreptul la aciune , aceasta poate fi introdusF numai de soGul mamei sau de tutorele soGului pus
sub interdicGie, cu EncuviinGarea autoritFGii tutelare 'oDtenitorii soGului pot doar continua acGiunea
pornitF de el
-ermenul aciunii , , luni de la data cInd tatFl a cunoscut naDterea copilului, de la data cInd a
luat cunoDtinGF despre stabilirea filiaGiei faGF de mamF etc .art -- C fam/
%ro!a , prin orice mi@loc de probFJ instana competent ,instanGa locului unde domicilia$F
repre$entantul legal al copilului
Efectele admiterii acGiunii 5 copilul este considerat ca fiind din afara cFsFtoriei, cu e8cepGia
situaGiilor de conflicte de paternitate din cFsFtorie) cu privire la numeJ cu privire la ocrotirea copilului
prin pFrinGiJ cu privire la domiciliul copiluluiJ cu privire la pensia de EntreGinere
Dovada nepaternit')ii
Articolul -* alin % Cfam prevede cF N paternitatea poate fi tFgFduitF, dacF este cu neputinGF ca
soGul mamei sF fie tatFl copilului O ! fi8ea$F o regulF generalF de admisibilitae, conform cFreia
pre$umGia de paternitate a copilului din cFsFtorie poate fi EnlFturatF numai dacF soGul mamei dovedeDte
cF este cu neputinGF ca el sF fi conceput copilul nFscut de soGia sa Kn acest sns, el poate folosi orice
mi@loace de probF
Astfel cum Di Tribunalul Suprem a statuat%+7, N imposibilitatea a soGul mamei sF fie tatFl
copilului trebuie sF re$ulte din Empre@urFri neechivoce, stabilite pe ba$F de probe convingFtoare O
1neori se impune ca acestea sF fie completate cu probe DtiinGifice, @udecFtorul neputIndu!le Enlocui cu
propria apreciere
9fectele admiterii ac)iunii (n t'*ada paternit')ii.
HotFrIrea irevocabilF de admitere a acGiunii En tFgada paternitFGii modificF retroactiv statutul
familial al copilului, care devine, En ma@oritatea ca$urilor, din afara cFsFtoriei, considerat astfel chiar
de la data naDterii
Admiterea acGiunii En tFgada paternitFGii va produce efectele urmFtoare)
H copilul a cFrui paternitate a fost tFgFduitF cu succes, devenit din afara cFsFtoriei, va purta numele
avut de mamF En momentul naDterii saleJ
H ocrotirea pFrinteascF a copilului se va reali$a numai prin mamF, EntrucIt numai faGF de aceasta filiaGia
este stabilitF .art 6+ alin 0 Cfam/ J
H domiciliul copilului va fi cel al mamei sale, pInF la momentul En care EDi va stabili Di filiaGia faGF de
tatF J
H contribuGia de EntreGinere nu mai este datoratF de soGul care a tFgFduit cu succes paternitatea copilului
D. Conflict de paternitate. Dubla paternitate. Kn situaGia En care se tFgFduieDte paternitatea
unui copil din cFsFtorie, reapare de drept cealaltF paternitate, copilul fiind considerat tot din cFsFtorie,
adicF aceea En care a fost conceput
Conflictul de paternitate desemnea$F situaGia En care unui copil i se atribuie douF paternitFGi,
datoritF faptului cF este conceput En timpul primei cFsFtorii Di nFscut En timpul celei de!a doua
4otrivit art -" al 0 C fam, conflictul se re$olvF En favoarea soGului din cea de!a doua cFsFtorie
Kntre paternitatea din cFsFtorie Di paternitatea din afara cFsFtoriei nu poate e8ista conflict de
paternitate

9. Contestarea filia)iei fa)' de tat'l din c's'torie. Este acGiunea prin care se urmFreDte
EnlFturarea greDitei aplicFri a pre$umGiei de paternitateJ titularul acGiunii 5 orice persoanF interesatF,
chiar Di copilulJ este introdusF Empotriva bFrbatului faGF de care s!a stabilit eronat paternitateaJ este
imprescriptibilFJ este admis orice mi@loc de probFJ efect) copilul devine din afara cFsFtoriei
4ilia)ia fa)' de tat'l din afara c's'toriei
A. -ecunoa1terea de paternitate
*oiune) actul prin care un bFrbat declarF cF un anumit copil este al sFu
Copiii care pot fi recunoscui)
I copilul din afara cFsFtoriei .inclusiv copilul din cFsFtorie cFruia i s!a tFgFduit
paternitatea/J
II copilul nFscutJ
III copilul conceput, care, la naDtere, sF aibF situaGia @uridicF de copil din afara cFsFtorieiJ
I& copilul din afara cFsFtoriei dupF ce a decedat, numai dacF a lFsat descendenGi fireDtiJ atIt
copilul minor, cIt Di cel ma@orJ
& copilul de@a recunoscut 5 poate fi recunoscut de cFtre un alt bFrbat care se pretinde tatFl
copilului,
Caracterele recunoaDterii) act personal, declarativ de filiaGie .produce efecte retroactiv/, act
unilateral, irevocabil, solemn, opo$abil erga omnes, facultativ
#ormele recunoaDterii)
a/ declaraGia la serviciul stFrii civile, fie o datF cu Enregistrarea naDterii, fie dupF aceastF datFJ
b/ Enscris autentic) En faGa notaruluiJ En faGa primarului En localitFGile unde nu funcGionea$F
notariateJ En faGa instanGei @udecFtoreDtiJ
c/ testament 5 olograf, autentic sau mistic
Efectele recunoaDterii de paternitate 5 stabilirea paternitFGii copilului faGF de acel bFrbat, de la
naDtere, chiar de la concepGie
Contestarea recunoa1terii de paternitate
*oiune) acGiunea prin care se urmFreDte EnlFturarea filiaGiei stabilite prin recunoaDtere care nu
corespunde adevFrului
H AcGiunea poate fi e8ercitatF de orice persoanF care dovedeDte un interes patrimonial sau
nepatrimonial) copilul recunoscut, moDtenitorii copilului recunoscut, mama copilului recunoscut,
bFrbatul care a fFcut recunoaDterea, moDtenitorii acestuia, bFrbatul care a recunoscut anterior pe acel
copil, moDtenitorii acestuia, procurorul
H AcGiunea poate fi e8ercitatF de orice persoanF care dovedeDte un interes patrimonial sau
nepatrimonial) copilul recunoscut, moDtenitorii copilului recunoscut, mama copilului recunoscut,
bFrbatul care a fFcut recunoaDterea, moDtenitorii acestuia, bFrbatul care a recunoscut anterior pe acel
copil, moDtenitorii acestuia, procurorul
H AcGiunea se introduce, dupF ca$, Empotriva autorului recunoaDterii Di a copilului recunoscut
H AcGiunea este imprescriptibilF
%ro!a) este admisibil orice mi@loc de probF, sarcina incumbF reclamantului .regula/J dacF
recunoaDterea este contestatF de mamF, de cel recunoscut sau de descendenGii acestuia, sarcina probei
este rFsturnatF 5 dovada paternitFGii revine autorului recunoaDterii sau moDtenitorilor sFi
Efecte) admiterea acGiunii EnlFturF paternitatea stabilitF prin acea recunoaDtere cu efect retroactiv
Efecte cu privire la numele copilului, ocrotirea pFrinteascF, obligaGia de EntreGinere, succesiunea etc
&ulitatea sau anularea recunoa1terii de paternitate
RecunoaDterea de paternitate care nu este fFcutF cu respectarea prevederilor art -= C fam este
lovitF de nulitate absolutF RecunoaDterea lovitF de nulitate absolutF sau relativF se considerF cF nu a
avut loc, copilul avInd aceeaDi situaGie @uridicF pe care a avut!o Enainte de data recunoaDterii, adicF fFrF
paternitate stabilitF
>. Ac)iunea pentru stabilirea paternit')ii din afara c's'toriei
*oiune) acGiunea care are ca obiect determinarea, pe calea @ustiGiei, a legFturii de filiaGie dintre
copilul din afara cFsFtoriei Di tatFl sFu AcGiunea se poate introduce En toate situaGiile En care este vorba
de un copil din afara cFsFtoriei
.ntroducerea aciunii
-itularul acGiunii este copilul din afara cFsFtoriei 5 minor sau ma@or 'oDtenitorii copilului pot
continua acGiunea pornitF de acesta
/ituaii) copilul nu are capacitate de e8erciGiu 5 acGiunea se introduce, En numele copilului, de
cFtre mama lui, chiar dacF aceasta este minorFJ En lipsa acesteia, de cFtre repre$entantul sFu legalJ
copilul are capacitate de e8erciGiu restrInsF 5 poate introduce acGiunea singur, fFrF a avea nevoie de
vreo EncuviinGareJ copilul are capacitate de e8erciGiu deplinF 5 introduce singur acGiuneaJ copilul
adoptat poate introduce acGiunea
AcGiunea se introduce Empotriva pretinsului tatF, iar dacF acesta a decedat, Empotriva
moDtenitorilor sFi 'ama sau repre$entantul legal al copilului nu pot renunGa la acGiune
-ermen) % an de la naDterea copilului .regula 5 art ,7 C fam/J e8cepGii 5 art ,7 al 0 Di " C
fam
0otr+rea judectoreasc prin care ssa stabilit paternitatea din afara cFsFtoriei produce efecte Di
retroactiv, pInF la concepGia copilului, astfel cF En toatF aceastF perioadF copilul este considerat ca
fiind al tatFlui
AD38?IA
Defini)ie. AdopGia este o mFsurF specialF de protecGie a drepturilor copilului, prin care se
stabileDte filiaGia Entre cel care adoptF Di copil, precum Di rudenia Entre copil Di rudele adoptatorului
Caracterele *enerale ale adop)iei
%/ AdopGia se face n interesul adoptatului.
0/ AdopGia este un act solemn 5 consimGFmIntul necesar En vederea adopGiei se poate da numai En
forma autenticF prevF$utF de legeJ adopGia se EncuviinGea$F numai de cFtre instituGia @udecFtoreascF
competentF
Cerin)ele (ncheierii adop)iei:
! condiGiile de fondJ
! lipsa impedimentelor la adopGieJ
! condiGiile de formF
Condi)iile de fond ale adop)iei
% ConsimGFmIntul la adopGie
a) Consim)'m+ntul celui care adopt' Este posibilF adopGia de cFtre o singurF persoanF sau de doi
soGi ConsimGFmIntul trebuie sF provinF de la o persoanF cu capacitate de e8erciGiu Di sF nu fie viciat
Nu pot e8prima un consimGFmInt valabil En vederea adopGiei, minorul necFsFtorit Di cel pus sub
interdicGie
Alienatul Di debilul mintal care nu au fost puDi sub interdicGie, nu pot consimGi la adopGie En
perioada de luciditate pasagerF, deoarece o asemenea adopGie nu este En interesul adoptatului
ConsimGFmIntul la adopGie se e8primF En formF autenticF
b) Consim)'m+ntul so)ului celui care adopt'
3acF cel ce vrea sF adopte este cFsFtorit, se cere pentru Encheierea adopGiei Di
consimGFmIntului soGului sFu, deoarece adopGia nu trebuie sF cree$e relaGii incompatibile cu o viaGF
normalF de familie
c) Consim)'m+ntul p'rin)ilor fire1ti ai celui ce urmea"' s' fie adoptat.
AmIndoi pFrinGii fireDti trebuie sF consimtF la adopGia copilului care nu a dobIndit capacitate
deplinF de e8erciGiu, chiar dacF pFrinGii fireDti sunt divorGaGi Di chiar dacF copilul este EncredinGat unei a
treia persoane sau unei familii .En ca$ul divorGului pFrinGilor cInd copilul nu a fost acordat unuia dintre
pFrinGi/
3acF unul dintre pFrinGii fireDti nu!Di dF consimGFmIntul la adopGie, instanGa nu poate decide En
locul lui
ConsimGFmIntul pFrinGilor fireDti ai celui ce urmea$F sF fie adoptat nu este necesar En
urmFtoarele ca$uri ! pFrinGii celui ce urmea$F a fi adoptat sunt)
! decF$uGi din drepturile pFrinteDtiJ ! decedaGiJ ! puDi sub interdicGieJ ! declaraGi @udecFtoreDte morGi sau
dispFruGiJ! necunoscuGiJ! En imposibilitatea de a!Di manifesta voinGaJ! copilul este declarat @udecFtoreDte
abandonat
ConsimGFmIntul pFrinGilor fireDti se e8primF En formF autenticFJ se poate e8prima numai dupF
trecerea unui termen de *- de $ile de la naDterea copilului 4Frintele poate revoca consimGFmIntul dat
En termen de "7 de $ile de la data Enscrisului autentic prin care acesta a fost e8primat 3upF e8pirarea
acestui termen, consimGFmIntul pFrintelui devine irevocabil
d) 8roblema consim)'m+ntului (n ca"ul copilului lipsit de ocrotire p'rinteasc'.
H Atunci cInd copilul se aflF sub tutelF, deDi se gFseDte En situaGia de a fi pus sub tutelF, se poate
EncuviinGa adopGia fFrF a se mai institui tutela
e/ ConsimGFmIntul copilului ce urmea$F a fi adoptat
3acF cel ce urmea$F a fi adoptat a Emplinit vIrsta de %7 ani, se
cere pentru adopGie, Di consimGFmIntul sFu
. 8ersoana sau familia care adopt' trebuie s' aib' capacitate deplin' de e$erci)iu.
4ersoana cu capacitate deplinF de e8erciGiu poate adopta fFrF deosebire de naGionalitate, rasF, se8 sau
religie, varsta, stare civila
3. Diferen)a de v+rst' (ntre cel care adopt' 1i cel care urmea"' a fi adoptat trebuie s' fie de cel
pu)in 1E ani.
trebuie sF e8iste o diferenGF de vIrstF asemFnFtoare cu aceea care, de
obicei, e8istF Entre pFrintele firesc Di copilul sFu
#. Cel ce urmea"' a fi adoptat s' nu fi dob+ndit capacitatea deplin' de e$erci)iu.
E8cepGie 5 persoana care a dobIndit capacitatea deplinF de e8erciGiu poate fi adoptatF numai de
cFtre o persoanF sau familia care a crescut!o
@. Adop)ia s' fie (n interesul superior al celui ce urmea"' a fi adoptat. (adoptatorul s' pre"inte
condi)ii materiale 1i *aran)ii morale necesare de"volt'rii armonioase a copilului).
, Atestatul Comisiei pentru 4rotecGia Copilului
Acest atestat se referF la Endeplinirea condiGiilor materiale Di morale, de cFtre persoana sau
familia care doreDte sF adopte, necesare de$voltFrii armonioase a copilului, respectiv atestatul sF
constate cF familia este aptF sF adopte Acest atestat nu se confundF cu avi$ul favorabil al Comisiei
Atestatul Di avi$ul intervin En momente diferite Di produc efecte
specifice ! se eliberea$F dupF terminarea perioadei pentru care a fost EncredinGat copilul En vederea
adopGiei, pInF la EncuviinGarea sau respingerea cererii de adopGie de cFtre instanGa de @udecatF
F. :ncredin)area copilului (n vederea adop)iei2 persoanei sau familiei care dore1te s'-l adopte.
AdopGia copilului este precedatF de EncredinGarea acestuia persoanei sau familiei ce doreDte sF!l
adopte Kn ca$ul En care e8istF atestatul Di consimGFmIntul persoanei care doreDte sF adopte copilul,
comisia PpoateM EncredinGa copilul En vederea adopGiei
KncredinGarea copilului este o condiGie pentru Encheierea adopGiei Di nu o simplF facultate a
Comisiei
E. /e pot adopta copiii care sunt (n eviden)a Comitetului -om+n pentru Adop)ie.
E8cepGii 5 cInd se adoptF copiii ce nu sunt En evidenGa CRAa/ 1n soG adoptF copilul celuilalt
soGJb/ Adoptatorii sunt rude pInF la gradul al I&!lea inclusiv cu unul din pFrinGii copilului precum Di cu
copilulc/ 4ersoana care a dobIndit capacitate de e8erciGiu poate fi adoptatF de persoana care a crescut!
o
0. Condi)ii speciale pentru persoanele sau familiile cu domiciliul sau re1edin)a pe teritoriul altor
state Di care doresc sF adopte copii cu cetFGenia romInF , ori cu reDedinGa pe teritoriul RomIniei
a/ 1n act eliberat de autoritFGile strFine anume arFtate .autoritatea centralF En domeniul adopGiei/ din
care sF re$ulte cF e8istF garanGii pentru ca minorul sF intre Di sF locuiascF En statul strFin respectiv En
ca$ul EncuviinGFrii adopGiei
b/ 1n act eliberat de autoritFGile strFine competente din care sF re$ulte cF familia care doreDte sF
adopte este aptF sF adopte
c/ Raportul asupra anchetei psihosociale, efectuatF de autoritatea competentF la domiciliul persoanei
sau familiei En cau$F, En care sF se arate opinia acestora cu privire la adopGie
>) 5ipsa impedimentelor la adop)ie 5 Empre@urFri care opresc Encheierea adopGiei)
% Impedimentul re$ultInd din rudenia fireascF En linie dreaptF de gradul EntIi Di cea En linie
colateralF de gradul al doilea
0 Impedimentul re$ultInd din calitatea de soG
" Impedimentul re$ultInd dintr!o adopGie anterioarF
* Impedimentul adoptFrii soGilor de cFtre aceeaDi persoanF sau familie
C) Condi)iile de form' 5 se referF la forma actelor @uridice ale pFrGilor e8primate En forma
prevF$utF de lege Di la procedura adopGiei
Actele pFrGilor sunt)
% 3eclaraGia de adopGie 5 consimGFmInt En formF autenticF, e8primat personal sau prin mandat
cu procurF specialF, separat de cFtre fiecare persoanF interesatF
0 Acte necesare adopGiei) acte de stare civilF, vi$e, certificate de ca$ier, certificate medicale etc
" AudecFtoria competentF 5 art %- al % din O1< nr 0-9%66=) tribunalul En ra$a cFruia
domicilia$F copilul ce urmea$F a fi adoptat, care verificF Endeplinirea condiGiilor de fond Di de formF Di
lipsa impedimentelor la cFsFtorie
9fectele adop)iei
1. *aterea legturilor de rudenie , sta!ilirea filiaiei Entre cel care adoptF Di adoptat, precum Di
naDterea rudeniei civile Entre adoptat Di descendenGii sFi, pe de o parte, Di adoptator Di rudele acestuia,
pe de altF parte
#iliaGia Di rudenia din adopGie sunt asimilate cu filiaGia Di rudenia fireascF
Kn momentul stabilirii filiaGiei prin adopGie, filiaGia dintre copil Di pFrinGii sFi naturali Encetea$F Se
menGine totuDi impedimentul la cFsFtorie ce re$ultF din rudenia fireascF
2. -recerea drepturilor i ndatoririlor printeti la adoptator 5 atIt cele privitoare la persoana
copilului, cIt Di cele privitoare la bunurile acestuia
3. *umele de familie al adoptatului 5 prin adopGie, copilul dobIndeDte numele adoptatorului,
numele unuia dintre adoptatori stabilit de comun acord sau prin hotFrIre @udecFtoreascF etc
4. Domiciliul i locuina adoptatului) adoptatul ma@or 5 acolo unde, prin voinGa sa, En condiGiile
legii, Di!a stabilit locuinGa statornicF Di principalFJ adoptatul minor 5 la pFrinGii adoptatori
5. Cetenia adoptatului 5 adoptatul dobIndeDte cetFGenia romInF prin adopGia sa de cFtre
cetFGeni romIniJ pierde cetFGenia romInF prin adopGia sa de cFtre persoane fFrF cetFGenie romInFJ prin
schimbarea cetFGeniei adoptatorului, dobIndeDte cetFGenia acestuia
Desfiin)area 1i desfacerea adop)iei
A. Desfiin)area adop)iei. Nulitatea adopGiei este sancGiunea care intervine En situaGia
nerespectFrii cerinGelor impuse de lege pentru Encheierea adopGiei
Nulitatea produce efecte retroactive, cu privire la) filiaGie Di rudenie, drepturi Di Endatoriri
pFrinteDti, numele fostului adoptat, domiciliul Di locuinGa acestuia, obligaGia de EntreGinere Entre adoptat
Di adoptator, cetFGenie, suprimarea impedimentelor la cFsFtorie
Indiferent de felul nulitFGii invocate, competenGa de soluGionare a acGiunii revine En prima instanGF
tribunalelor
1. Adop)ia poate fi lovit' de nulitate:
a/ 3acF s!a Encheiat adopGia fFrF consimGFmIntul prevF$ut de legeJ
b/ 3acF s!a EncuviinGat adopGia unei persoane ma@ore, fFrF ca aceasta En timpul minoritFGii sF fi fost
crescutF de adoptatorJ
c/ 3acF s!a EncuviinGat adopGia Entre fraGi, precum Di celelalte ca$uri de nerespectare a condiGiilor de
fond Di impedimentelor la adopGieJ
d/ AdopGia unui copil care a fost recunoscut de adoptator, Enainte de Encheierea adopGiei 5 nulitate
absolutF ! deoarece un copil nu poate fi recunoscut Di adoptat de aceeaDi persoanF
.4elurile nulit')ii.
(ipsa consimGFmIntului pFrintelui firesc al adoptatului Di viciul acestui consimGFmInt nu atrag
desfacerea adopGiei, ci nulitatea acesteia
(ipa consimGFmIntului la adopGie a minorului care a Emplinit vIrsta de %7 ani 5 nulitate
absolutF, care nu poate fi acoperitF decIt prin darea ulterioarF a consimGFmIntului
Nulitatea poate fi invocatF din oficiu, precum Di de orice persoanF interesatF
3. 9fectele nulit')ii adop)iei.
4roduce efecte nu numai pentru viitor, ci Di pentru trecut Cu toate acestea, unele efecte
produse En trecut pot fi EnlFturate) purtarea numelui, prestarea EntreGinerii, etc
Efectele nulitFGii adopGiei se produc privitor la)
a) 4ilia)ia 1i rudenia prin adop)ie 5 se considerF cF nu au e8istat nici En trecutJ filiaGia fireascF D
rudenia fireascF se considerF cF au e8istat pentru trecut
b) Drepturile 1i (ndatoririle p'rinte1ti 5 dacF adoptatul este minor,pFrinGii sFi fireDti redobIndesc
drepturile Di Endatoririle pFrinteDti
c) &umele adoptatului 5 acesta EDi reia numele avut Enainte deEncheierea adopGiei
d) Domiciliul 1i locuin)a adoptatului 5 acestea nu vor mai fi la adoptator dupF declararea nulitFGii
adopGiei
e) 3bli*a)ia de (ntre)inere 5 deDi adopGia este declaratF nulF, En interesul adoptatului minor,
prestaGiile de EntreGinere nu se restituie
f) Cet')enia adoptatului 5 copilul strFin adoptat de un cetFGean romIn, En ca$ul nulitFGii adopGiei,
copilul care nu a Emplinit %+ ani este considerat cF nu a fost niciodatF cetFGean romIn, dacF
domicilia$F En strFinFtate sau dacF pFrFseDte Gara pentru a domicilia En strFinFtate 3acF adoptatul a
Emplinit vIrsta de %+ ani sau fiind sub aceastF vIrstF, domicilia$F En GarF Di nu o pFrFseDte, EDi menGine
cetFGenia romInF dobInditF prin adopGie 5 nulitatea nu produce efecte asupra cetFGeniei En acest ca$
Copilul romIn adoptat de un cetFGean strFin, dacF se declarF nulF adopGia, copilul care nu a
Emplinit %+ ani este considerat cF nu a pierdut niciodatF cetFGenia romInF 4rin urmare, dacF fostul
adoptat are %+ ani, rFmIne cu cetFGenia strFinF
>. Desfacerea adop)iei. Este sancGiunea aplicabilF En ca$ul En care adopGia nu mai este En
interesul superior al adoptatului minor, apreciat atIt En sens moral, cIt Di material CompetenGa aparGine
tribunalului En a cFrui ra$F teritorialF se gFseDte domiciliul copilului
AdopGia se considerF desfFcutF pe data rFmInerii definitive Di irevocabile a hotFrIrii
@udecFtoreDti prin care s!a pronunGat desfacerea adopGiei
KDi produce efectele chiar dacF nu s!a fFcut menGiune pe marginea actului de naDtere
Efectele desfacerii adopGiei se produc numai pentru viitor EncepInd de la data rFmInerii definitive
Di irevocabile a hotFrIrii @udecFtoreDti prin care s!a pronunGat cu privire la)
! legFturile de rudenieJ
! drepturile Di obligaGiile pFrinteDtiJ
! numeJ
! obligaGia de EntreGinereJ
! cetFGenia copilului
1. -udenia civil' creatF prin adopGie Encetea$F pentru viitor Di reapare rudenia fireascF
. Drepturile 1i (ndatoririle p'rinte1ti ! interesea$F doar En situaGia cInd adoptatul e minor conform
art 00 alin * din O1< nr 0-9%66=, pFrinGii fireDti vor redobIndi drepturile Di obligaGiile pFrinteDti
numai dacF instanGa @udecFtoreascF aprecia$F cF aceDtia sunt capabili sF le e8ercite, asigurInd
minorului tot necesarul privind creDterea Di educarea sa 3acF adopGia se desface numai faGF de unul
din soGii adoptatori, drepturile Di obligaGiile pFrinteDti vor fi e8ercitate de celFlalt soG, faGF de care
adopGia a rFmas En fiinGF
3. 3bli*a)ia de (ntre)inere 5 desfacerea adopGiei determinF Di Encetarea obligaGiilor legale de
EntreGinere dintre adoptator Di adoptat, precum Di cea dintre rudele acestora
#. &umele 5 adoptatul va redobIndi numele de familie pe care la avut la data EncuviinGFrii adopGiei,
chiar dacF Entre timp pFrinGii sFi fireDti Di!au schimbat numele SoGia Di copilul celui a cFrui adopGie a
fost desfFcutF continuF sF poarte numele pe care cel adoptat l!a avut la data cFsFtoriei9naDterii copilului
sFu
@. Domiciliul 1i locuin)a 5 dacF fostul adoptat este minor, domiciliul Di locuinGa se vor afla la pFrinGii
sFi fireDti, tutore sau altF persoanF fi$icF sau @uridicF autori$atF la care a fost EncredinGat 3acF este
ma@or, desfacerea adopGiei nu pre$intF nici un interes sub acest aspect
6. Cet')enia 5 copilul romIn adoptat de un cetFGean strFin, dacF nu a Emplinit %+ ani, redobIndeDte
cetFGenia romInF, pe data desfacerii adopGiei, dacF domicilia$F En GarF sau revine En acest scop En GarF
Copilul cetFGean strFin adoptat de un cetFGean romIn, dacF nu a Emplinit %+ ani, pierde cetFGenia
romInF pe data desfacerii adopGiei, dacF domicilia$F En strFinFtate sau pFrFseDte Gara pentru a se stabili
En strFinFtate
3acF adoptatul este ma@or, desfacerea adopGiei nu produce efecte asupra cetFGeniei sale
/itua)ia le*al' a copilului
Definiie) ansamblul normelor @uridice care guvernea$F drepturile personale Di patrimoniale de
care se bucurF copilul a cFrui filiaGie a fost stabilitF
Codul familiei reglementea$F situaGia legalF a copilului En art ,0!,-
Drepturile 1i (ndatoririle p'rinte1ti 5 art %7% Di %70 C fam 5 cu privire la persoana copilului
Di la bunurile acestuia
A) Cu privire la persoana copilului minor:
%/ 3reptul Di Endatoririle pFrinGilor de a creDte copilul
0/ 3reptul Di Endatorirea de a Engri@i de sFnFtatea Di de$voltarea fi$icF a copilului
"/ 3reptul Di Endatorirea de a Engri@i de educarea copilului
*/ 3reptul Di obligaGia de a Engri@i de EnvFGFtura Di pregFtirea profesionalF a copilului
-/ 4a$a Di supravegherea copilului ! au ca obiect apFrarea copilului de orice prime@die care l!ar
putea ameninGa En e8istenGa sau sFnFtatea lui
,/ 3reptul de a lua anumite mFsuri faGF de copil 5 de convingere sau disciplinare
=/ 3reptul de a cere Enapoierea copilului de la orice persoanF care!l Gine fFrF drept
+/ 3reptul de a consimGi la adopGia copilului sau de a cere desfacerea adopGiei 5 pFrinGii fireDti
6/ 3reptul de a avea legFturi personale cu copilul
%7/ 3reptul de a veghea la creDterea, educarea, EnvFGFtura Di pregFtirea profesionalF a copilului
%%/ 3reptul de a stabili locuinGa copilului
>) Cu privire la bunurile copilului minor:
%/ 3reptul Di Endatorirea de a administra bunurile copilului
0/ 3reptul Di Endatorirea de a repre$enta pe minor En actele civile ori de a!i EncuviinGa aceste acte
/I.<A?IA 59BA5= A C38I5<5<I DI& C=/=.3-I9
1. &umele
- dacF pFrinGii au nume comune, copilul ia, la naDtere, numele de familie comun al pFrinGilor sFiJ
! dacF pFrinGii nu au nume de familie comun, copilul dobIndeDte numele de familie al unuia
dintre pFrinGi sau numele lor reunite, dupF cum se Envoiesc pFrinGii Numele astfel stabilit se declarF la
serviciul de stare civilF, o datF cu naDterea copilului Kn lipsa Envoielii, hotFrFDte autoritatea tutelarF
. Cet')enia
A. Dob+ndirea cet')eniei
CetFGenia romInF se dobIndeDte) prin natere) cInd ambii pFrinGi sunt cetFGeni romIni, indiferent
unde s!a nFscut copilulJ unul dintre pFrinGi este cetFGean romIn, indiferent unde s!a nFscut copilulJ
copilul nFscut din pFrinGi necunoscuGi, gFsit pe teritoriul romInJ prin repatriere 5 copilul minor al
repatriatului dobIndeDte cetFGenia romInF pe data redobIndirii acesteia de cFtre pFrintele sFu repatriat,
En afarF de ca$ul cInd domicilia$F cu celFlalt pFrinte En strFinFtateJ c6 prin adopie 5 copilul minor,
dacF celpuGin unul din soGii care adoptF este cetFGean romInJ d6 prin acordare la cerere 5 copilul
minor, nFscut din cetFGeni strFini sau fFrF cetFGenie, dobIndeDte cetFGenia romInF dacF domicilia$F pe
teritoriul statului romIn cu cel puGin unul din pFrinGi, iar acesta dobIndeDte cetFGenia romInF
>. 8ierderea cet')eniei
3acF pFrinGii fireDti pierd cetFGenia romInF) prin retragere 5 nici un efect asupra cetFGeniei
copilului minorJ prin renunare 5 nici un efect asupra cetFGeniei copilului minorJ copilul gsit pe
teritoriul statului romIn pierde cetFGenia romInF dacF, mai Enainte de a Emplini %+ ani, Di!a stabilit
filiaGia faGF de ambii pFrinGi cetFGeni strFiniJ copilul minor# cetean rom+n# adoptat de un cetFGean
strFin, pierde cetFGenia romInF En condiGiile legii
Kn ca$ul copilului cetFGean strFin sau fFrF cetFGenie care a dobIndit cetFGenia romInF prin adopie#
se fac urmFtoarele distincGii) En ca$ul nulitii sau anulrii adopiei# copilul care nu a Emplinit %+ ani
este considerat cF nu a fost niciodatF cetFGean romIn, dacF nu domicilia$F En GarFJ En ca$ul desfacerii
adopiei 5 pierde cetFGenia romInF pe data desfacerii adopGiei, dacF nu domicilia$F En GarF
/I.<A?IA 59BA5= A C38I5<5<I DI& A4A-A C=/=.3-I9I
1. &umele. Copilul din afara cFsFtoriei a cFrui filiaGie a fost stabilitF are aceeaDi situaGie legalF ca
Di copilul din cFsFtorie, atIt fFrF de pFrinGi, cIt Di faGF de rudele acestora 5 asimilare a copilului din
afara cFsFtoriei cu copilul din cFsFtorie
KntIlnim anumite aspecte particulare En ceea ce priveDte numele .art ,* C fam/) a/ copilul EDi
stabileDte filiaGia faGF de un singur pFrinte 5 dobIndeDte numele de familie al acestuiaJ b/ copilul EDi
stabileDte filiaGia En mod succesiv faGF de ambii pFrinGi 5 numele de familie al pFrintelui faGF de care Di!
a stabilit mai EntIi filiaGiaJ EncuviinGarea de cFtre instanGF sF poarte numele celui de!al doilea pFrinte 5
acGiune imprescriptibilF
. Cet')enia: idem ca Di pentru copilul din cFsFtorie
3>5IBA?IA 59BA5= D9 :&.-9?I&9-9
1. &o)iune 1i fundament
ObligaGia de EntreGinere este Endatorirea impusF de lege unei persoane de a acorda altei persoane
mi@loacele necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, precum Di, En ca$ul obligaGiei de
EntreGinere a pFrinGilor faGF de copiii lor minori, mi@loacele pentru educare, EnvFGFturF Di pregFtire
profesionalF
solidaritate Di Entra@utorare, pe prietenia Di afecGiunea care caracteri$ea$F relaGiile de familie Di
regulile de convieGuire socialF
. Caractere !uridice
legal 5 este prevF$utF imperativ de legeJ
! personal , este reglementatF numai Entre anumite categorii de per!soaneJ este inaccesibilF,
netransmisibilF, insesi$abilF, e8ceptatF de la regula compensaGiei legale, nu poate face obiectul acGiunii
obliceJ
reciproc 5 Entre) %/ soG Di soGieJ 0/ pFrinGi Di copiiJ "/ bunici Di nepoGiJ */ strFbunici Di strFnepoGiJ
-/ fraGi Di suroriJ ,/ adoptator Di rudele acestuia, pe de o parte, Di adoptat Di rudele acestuia, pe de altF
parteJ
! succesiv , se e8ecutF prin prestaGii succesiveJ
divizi!il 5 atIt activ, cIt Di pasiv
3. 8ersoanele (ntre care e$ist' obli*a)ia de (ntre)inere
A. Cate*orii de persoane D art +, C fam) %/ Entre soG Di soGieJ 0/ Entre pFrinGi Di copii 5 din
cFsFtorie sau din afara cFsFtorieiJ "/ Entre adoptator Di adoptaGiJ */ Entre bunici Di nepoGiJ -/ Entre
strFbunici Di strFnepoGiJ ,/ Entre fraGi Di surori
>. Alte persoane prev'"ute de le*e:
%/ Entre foDtii soGi a cFror cFsFtorie a fost desfFcutF prin divorGJ
0/ Entre foDtii soGi a cFror cFsFtorie a fost desfiinGatF, dar la a cFrei Encheiere cel puGin unul dintre
ei a fost de bunF!credinGFJ are dreptul la EntreGinere numai soGul de bunF!credinGFJ
"/ cel care a luat spre creDtere un copil, fFrF a Entocmi formele cerute pentru adopGie, are obligaGia
de EntreGinere faGF de acel copilJ
*/ soGul care a contribuit la EntreGinerea copilului celuilalt soG are obligaGia de EntreGinere faGF de
acel copilJ
-/ copilul astfel EntreGinut timp de %7 ani are obligaGia de a!l EntreGine pe pFrintele vitregJ
,/ moDtenitorii persoanei care a fost obligatF la EntreGinerea unui minor sau care, fFrF a avea
obligaGia legalF, i!a dat acestuia EntreGinere, faGF de acel minor
#. 3rdinea (n care se datorea"' (ntre)inerea
A) Conform art +6 C fam, obligaGia de EntreGinere operea$F En urmFtoarea ordine)
%/ SoGii EDi datorea$F EntreGinere Enaintea celorlalGi obligaGi
0/ 3escendentul este obligat la EntreGinerea Enaintea ascendentuluiJ dacF sunt mai mulGi
descendenGi Di mai mulGi ascendenGi, cel En grad de rudenie mai apropiatF datorea$F EntreGinerea
Enaintea celui mai EndepFrtat
"/ Adoptatorul datorea$F EntreGinerea Enaintea pFrinGilor fireDti
*/ #raGii Di surorile EDi datorea$F EntreGinerea dupF pFrinGi, EnsF Enaintea bunicilor
>) Ordinea En care se datorea$F EntreGinere de cFtre celelalte persoane anume prevF$ute de lege)
En condiGiile art 0* al l, +*, +=, ++, 6, C fam
C) SituaGia En care o persoanF poate cere prestarea EntreGinerii concomitent Di En aceeaDi ordine de
la mai multe persoane) En condiGiile art 67 Di 6, C fam
D) SituaGia En care o persoanF este obligatF sF preste$e EntreGinere, En acelaDi timp, mai multor
persoane) En condiGiile art 60, +6 Di 6% C fam
@. Condi)iile (n care e$ist' obli*a)ia de (ntre)inere
A) Condi)ii privitoare la creditorul obli*a)iei de (ntre)inere:
H starea de nevoie, adicF situaGia En care se gFseDte o persoanF care nu EDi poate procura cele
necesare traiuluiJ
H incapacitatea de a munciJ
H comportare corespun$Ftoare regulilor de convieGuire socialFJ
H condiGii speciale pentru unele categorii de obligaGii de EntreGinere
>. Condi)ii privitoare la debitorul obli*a)iei de (ntre)inere:
%/ E8istenGa mi@loacelor materialeJ
0/ Ine8istenGa unei alte persoane obligate la EntreGinere Enaintea sa, potrivit ordinii stabilite de
lege
6. 3bli*a)ia de (ntre)inere (ntre so)i D art. #1 alin. 1 C. fam. 1i art. E6 alin. l te"a (nt+i C.
fam.
Constituie o aplicare a principiului potrivit cFruia membrii familiei sunt datori sF!Di acorde unul
altuia spri@in moral Di material, pInF la desfacerea cFsFtoriei
SituaGii) soGii au locuinGF comunFJ soGii sunt despFrGiGi En faptJ soGii sunt En timpul procesului de
divorGJ cFsFtoria putativF
F. 3bli*a)ia de (ntre)inere (ntre fo1tii so)i
! *atura 5 este o obligaGie nouF, distinctF de cea e8istentF Entre soGi En timpul cFsFtoriei
! Condiiile de existen 5 stare de nevoie din cau$a incapacitFGii de a munci, survenitF Enainte sau
En timpul cFsFtoriei etc
! Data acordrii ntreinerii 5 En ca$ de divorG, de la data rFmInerii irevocabile a hotFrIrii de
admitere a acGiuniiJ En celelalte ca$uri 5 de la data introducerii cererii de chemare En @udecatF
! Durata acordrii 5 duratF nedeterminatF pentru soGul ce cIDtigF procesulJ un an de la desfacerea
cFsFtoriei pentru soGul vinovat
! Cuantumul ntreinerii 5 potrivit art *% al " C fam, pInF la %9" din venitul net En muncF al
celui obligat la plata ei
! 7rdinea acordrii 5 En aceeaDi ordine ca Di soGii, adicF En primul rInd
E. 3bli*a)ia de (ntre)inere dintre p'rin)i 1i copii
Reglementare i forme , art +, al % Di art %7= al % C famJ douF forme) a/ obligaGia de
EntreGinere dintre pFrinGi Di copiii minoriJ b/ obligaGia de EntreGinere dintre pFrinGi Di copiii minori
De!itorul o!ligaiei legale de EntreGinere 5 pFrinGii din cFsFtorie, din afara cFsFtoriei sau
adoptatori
Creditorul o!ligaiei de EntreGinere 5 copilul minor, din cFsFtorie, din afara cFsFtoriei, din
adopGie
8articularit')ile obli*a)iei le*ale de (ntre)inere
%/ 7!iectul obligaGiei legale de EntreGinere 5 comple8, cuprinde mi@loace necesare traiului Di
mi@loace necesare pentru creDterea, educarea, EnvFGFtura Di pregFtirea profesionalF a copiilor
0/ Caracter 5 reciproc sau unilateral .En privinGa cheltuielilor pentru educare etc/
"/ Condiii) starea de nevoieJ irelevanGa pricinii nevoii En care se aflF minorul
*/ Data de la care se datorea$F obligaGia de EntreGinere 5de la data cererii, care marchea$F starea
de nevoie a solicitantului
-/ Cuantum 5 plafon ma8im stabilit de art 6* al " C fam) pInF la %9* din cIDtigul din muncF
pentru un copilJ %9" pentru doi copiiJ %90 pentru trei sau mai mulGi copii
,/ Compensarea creanGei de EntreGinere 5 e8ceptatF de la regula compensaGiei legale
=/ 8nelegerile ce pot interveni Entre pFrinGi cu privire la EntreGinere) En timpul cFsFtoriei produc
efecte fFrF a fi necesarF intervenGia vreunui organ al statuluiJ En ca$ de divorG 5 cu EncuviinGarea
instanGei
+/ Caracterul in solidum al obligaGiei de EntreGinere a pFrinGilor faGF de copiii lor minori
6/ Copilul care!Di continuF studiile ori desFvIrDirea profesionalF dupF Emplinirea vIrstei
ma@oratului 5 pInF la terminarea studiilor Di cel mai tIr$iu pInF la vIrsta de 0- de ani
0. Alte obli*a)ii de (ntre)inere
%/ ObligaGia soGului care a contribuit la EntreGinerea copilului celuilalt soG, faGF de acel copil 5 art
+= C fam
0/ ObligaGia faGF de copilul luat spre creDtere, fFrF Endeplinirea for!melor cerute pentru adopGie 5
art ++ C fam
"/ ObligaGia moDtenitorului persoanei care a fost obligatF la Entre!Ginerea unui minor sau care, fFrF
a avea obligaGia legalF, i!a dat EntreGinere 5 art 6, C fam
*/ ObligaGia de EntreGinere a copilului EntreGinut de cFtre soGul pF!rintelui sFu, faGF de cel care l!a
EntreGinut 5 art =0 al 0 C fam
1%. 9$ecutarea (ntre)inerii
%/ 7!iectul obligaGiei de EntreGinere 5 tot ceea ce este necesar traiului) alimente, locuinGF,
EmbrFcFminte, elemente de ordin spiritual etcJ mai comple8 En ca$ul obligaGiei de EntreGinere a
pFrinGilor faGF de copiii lor minori
26 Cuantumul ntreinerii 5 potrivit cu nevoia celui care o cere Di cu mi@loacele celui care
urmea$F a o plFti .art 6* al % C fam/J reguli de plafonare prevF$ute de art 6* al " Di art *% al " C
fam
"/ Modaliti de executare 5 se decid de cFtre instanGa @udecFtoreascF) fie En naturF, fie En bani,
sau parte En naturF Di parte En baniJ succesiv, prin prestaGii periodice .e8cepGie) plata unei sume globale,
dacF este En interesul creditorului/
*/ 8ncetarea o!ligaiei de EntreGinere 5 En ca$urile En care nu mai sunt Endeplinite condiGiile
generale Di speciale prevF$ute de lege pentru e8istenGa ei, sau prin moartea creditorului sau
debitorului obligaGiei de EntreGinere
-/ Cau$e care determinF stingerea obligaGiei legale de EntreGinere)
H dispariGia stFrii de nevoie a creditorului EntreGinerii .art +,alin 0 Cfam/J
H debitorul obligaGiei nu mai dispune de mi@loace EndestulFtoare prestFrii EntreGineriiJ
H decesul creditorului sau al debitorului EntreGinerii, cu e8cepGia situaGiei reglementate de art 6, Cfam,
cInd obligaGia se transmite pasiv la moDtenitorii debitorului obligaGiei de EntreGinereJ
H pierderea calitFGii avutF En vedere de legiuitor prin impunerea obligaGiei de EntreGinereJ
H desfiinGarea, desfacerea Di Encetarea cFsFtorieiJ
H recFsFtorirea fostului soG EndreptFGit la EntreGinereJ
H nulitatea Di desfacerea adopGieiJ
H e8pirarea termenului pentru care obligaGia de EntreGinere a fost prevF$utF de legeJ
H e8ecutarea obligaGiei, ca modalitate de stingere a obligaGiilor En general

Kncetarea incapacitFGii de a munci a creditorului obligaGiei, cu e8cepGia ca$ului En care EntreGinerea
este acordatF descendentului minor pentru care nu se cere condiGia incapacitFGii de a munci, conduce la
Encetarea obligaGiei de EntreGinere
ObligaGia Encetea$F cInd mi@locele debitorului obligaGiei de EntreGinere nu!i mai permit acordarea
ei Kncetarea obligaGiei de EntreGinere se decide En toate situaGiile prin hotFrIre @udecFtoreascF, la cererea
celui interesat
3C-3.I-9A 6I&3-<5<I
Ocrotirea minorului se reali$ea$F fie prin pFrinGi, fie prin tutore 'inorii care sF gFsesc En situaGii
speciale sunt ocrotiGi En cadrul mFsurilor prevF$ute de lege .O1< nr 0,9%66=/, En cadrul adopGiei
,curatelei minorilor Di al instanGei @uridice privind minorul inter$is
3C-3.I-9A 8=-I&.9A/C=
16 *oiune , ansamblul drepturilor Di Endatoririlor ce revin pFrinGilor faGF de copiii lor minori, cu
privire la persoana minorului Di cu privire la bunurile minorului
a6 faGF de persoana minorului) dreptul Di Endatorirea de a creDte minorulJ dreptul de a lua anumite
mFsuri faGF de minorJ dreptul de a cer
Enapoierea copilului de la orice persoanF care l!ar Gine fFrF dreptJ dreptul de a consimGi la adopGia
copilului sau de a cere desfacerea adopGieiJ
b/ faGF de bunurile minorului) dreptul Di Endatorirea de a administra bunurile copiluluiJ dreptul de
a repre$enta pe minor En actele civile sau de a!i EncuviinGa aceste acte
26 Durata 5 pe tot timpul minoritFGii, chiar dacF minorul este pus sub interdicGieJ Encetea$F En
privinGa minorului care se cFsFtoreDte, deoarece acesta dobIndeDte capacitatea deplinF de e8erciGiu
36 %rincipiile ocrotirii minorului prin prini) e8ercitarea drepturilor Di Endeplinirea Endatoririlor
pFrinteDti numai En interesul minoruluiJ sub Endrumarea Di controlul efectiv Di continuu al AutoritFGii
TutelareJ principiul independenGei patrimoniale a minorului Di a pFrinGilor sFiJ asimilarea condiGiei
@uridice a copilului din afara cFsFtoriei cu cea a copilului din cFsFtorieJ principiul egalitFGii pFrinGilor En
e8ercitarea ocrotirii pFrinteDti
46 Copiii cu privire la care exist ocrotirea printeasc 5 din cFsFtorie, din afara cFsFtoriei,
adoptaGi
56 7crotirea copilului minor de ctre un singur printe
SituaGii) moartea unuia dintre pFrinGiJ decFderea unui pFrinte din drepturile pFrinteDtiJ punerea sub
interdicGie a unuia dintre pFrinGiJ unul dintre pFrinGi este En imposibilitate, din orice Empre@urare, de a!Di
manifesta voinGa) dispariGia unui pFrinteJ contrarietatea de interese Entre minor Di unul dintre pFrinGiJ
Empiedicarea unui pFrinte de a Endeplini un anumit act En inte!resul minoruluiJ condamnarea unui
pFrinte la o pedeapsF privativF de libertate
96 Cazurile n care ocrotirea printeasc nu revine# n mod egal sau numai n parte# prinilor)
a/ Ocrotirea pFrinteascF nu revine# n mod egal# ambilor pFrinGi En urmFtoarele situaGii) desfacerea
cFsFtoriei prin divorGJ desfiinGarea cFsFtorieiJ EncredinGarea copilului din afara cFsFtoriei
b/ Ocrotirea pFrinteascF revine numai n parte prinilor) desfacerea cFsFtoriei prin divorGJ
desfiinGarea cFsFtorieiJ EncredinGarea copilului din afara cFsFtorieiJ EncredinGarea copilului din
cFsFtorie
:. Exercitarea drepturilor i ndatoririlor printeti n cazul divorului
! Copilul a fost EncredinGat la divorG unuia dintre pFrinGi 5 pFrintele cFruia i!a fost EncredinGat
e8ercitF aceste drepturi Di Endatoriri cu privire la persoana Di bunurile copilului
! Copilul a fost EncredinGat la divorG unei a treia persoane sau unei instituGii de ocrotire 5 pFrinGii
pFstrea$F dreptul de a avea legFturi personalecu copilul, dreptul de a consimGi la adopGia copilului,
dreptul Di Endatorirea de a creDte copilul, dreptul de administrare a bunurilor acestuia etc
;. /oluionarea nenelegerilor privitoare la exerciiul drepturilor i ndatoririlor printeti)
! de cFtre Autoritatea tutelarFJ
! de cFtre instanGa @udecFtoreascF) cu privire la Entinderea obligaGiei de EntreGinere, la contribuGia
fiecFruia la cheltuielile de creDtere, educare etc, EncredinGarea minorului, locuinGa copilului minor etc
<. =utoritatea tutelar i ocrotirea printeasc , atribuGii) organ de control Di EndrumareJ organ
de deci$ieJ organ de sesi$areJ participarea En procesele civile privind EncredinGarea minorului En ca$ul
divorGului, al cFsFtoriei putative, stabilirea locuinGei minorului, stabilirea obligaGiei de EntreGinere etc
1>. =tri!uiile instanei judectoreti i cele ale procurorului privind ocrotirea printeasc)
a/ instanGa, la cerere sau din oficiu, decide cu privire la) EncredinGarea minoruluiJ stabilirea
obligaGiei de EntreGinereJ EncuviinGarea cu privire la numele Di domiciliul minoruluiJ decFderea din
drepturile pFrinteDti, redarea e8erciGiului drepturilor pFrinteDti etcJ
b/ procurorul poate interveni En orice fa$F a procesului, pentru ocrotirea interesului superior al
copilului
11. Rspunderea pentru nendeplinirea ndatoririlor printeti
SancGiunile ce se pot aplica pFrinGilor En ca$ul En care nu EDi Endeplinesc obligaGiile se clasificF, fie
dupF gravitatea lor, En sancGiuni de naturF penalF, administrativF ori civilF sau de dreptul familiei, fie
dupF cum ele intervin pentru neEndeplinirea Endatoririlor cu privire la persoana minorului, ori cu
privire la bunurile acestuia
.<.95A 6I&3-<5<I
1. *oiune 5 repre$intF ansamblul dispo$iGiilor legale prin care se EnfFptuieDte ocrotirea minorului
cInd acesta este lipsit de ocrotire pFrinteascF
2. Caractere generale 5 conform art %%* Di %0" C fam, tutela se e8ercitF En interesul e8clusiv al
minoruluiJ este o sarcinF socialF obligatorie, personalF Di gratuitF
3. Desc"iderea tutelei , ca$uri) ambii pFrinGi sunt morGi, declaraGi morGi, necunoscuGi, dispFruGi,
decF$uGi din drepturile pFrinteDti ori puDi sub interdicGieJ numire tutori 5 de cFtre Autoritatea TutelarF,
chiar atunci cInd
instituirea tutelei se decide de cFtre instanGa @udecFtoreascFJ ! e8cluderi Di refu$ul sarcinii de a fi
tutore 5 art %%= Di %%+ C fam
4. Drepturile i ndatoririle tutorelui , cu privire la persoana minorului .acelaDi conGinut ca Di
cele pFrinteDti/ Di cu privire la bunurile minorului .repre$entare En acte @uridice pentru minorul En
vIrstF de pInF la %* ani, EncuviinGare acte dacF are vIrstF de %*!%+ ani/
5. 8ncetarea tutelei 5 ca$uri de Encetare a tutelei) prin a@ungerea minorului la ma@oratJ prin
Encetarea motivelor care au determinat instituirea acesteiaJ obligaGia tutorelui la Encetarea tutelei 5
efectuarea socotelilor Di a predFrii bunurilor minorului
9. =tri!uiile autoritii tutelare En legFturF cu tutela) deschidere tutelF, numire tutore etc
C<-A.95A 6I&3-<5<I
1. *oiune , instituGie de ocrotire @uridicF a intereselor unei persoane care poate fi capabilF, cu
capacitate de e8erciGiu restrInsF, ori lipsitF de capacitate de e8erciGiu
0 Curatorul se numeDte En urmFtoarele situaii) contrarietate de interese Entre pFrinte, ori tutore,
Di minorJ cInd, din cau$a bolii ori din alte motive, pFrintele sau tutorele este Empiedicat sF
EndeplineascF un anumit act En numele persoanei pe care o repre$intF sau ale cFrei acte le
EncuviinGea$FJ cInd, pInF la numirea tutorelui unui minor neinter$is, este nevoie de timp Di se impune
luarea unor mFsuri provi$oriiJ pInF la soluGionarea cererii de punere sub interdicGie a unui minor lipsit
de ocrotire pFrinteascF
3. Drepturile i ndatoririle tutorelui# ncetarea tutelei# atri!uiile autoritii tutelare , la fel ca Di
En ca$ul tutelei
6I&3-<5 I&.9-;I/
Cel care nu are discernFmInt pentru a se Engri@i de interesele sale, din cau$a alienaGiei mintale ori
a debilitFGii mintale, va fi pus sub interdicGie 4ot fi puDi sub interdicGie Di minorii . art %*0 C fam/
4otrivit art %-7 C fam, minorul care, la data punerii sub interdicGie, se aflF sub ocrotirea pFrinGilor va
rFmIne sub aceastF ocrotire pInF la data cInd devine ma@or, fFrF a i se numi un tutoreJ En ca$ul En care
minorul se gFseDte sub tutelF la data punerii sub interdicGie, autoritatea tutelarF poate decide
menGinerea acelui tutore