Sunteți pe pagina 1din 8

Imaginarul despre femeie este n general construit n functie de doua coordonate, pe de-

o parte divinizarea ei, muza pentru poeti si salvatoare a celor aflati n suferinta, iar pe de-alta,
demonizarea ei ntr-un procesc sempitern (etern) de reproducere a parabolei biblice legate de
rolul nefast al Evei. Secolul al- XIX-lea nu face deloc exceptie. oetul elvetian Eggis scris!
"#emeia e o fiara situata ntre nger si demon, la $% de grade deasupra latitudinii masculine si la
doua grade sub tot ce se apropie mai mult de Ecuatorul lui &-zeu", o geografie fizica tipica, de
altfel, pentru imaginarul romantic.
&emersul cel mai riscant este acela de a ncerca o definire a "rom'ncei", deoarece, n
general, analiza se face fie n functie de criterii geografice (munteanca, moldoveanca,
transilvaneanca), fie de unele sociale (femeia de la oras sau cea de la tara). (stfel,
moldovencele erau considerate a ave )*+)*g,-$n a o mai mare tendinta spre melancolie,
indolenta, lipsa de vointa si spirit putin practic. muntencele erau privite ca femei vioaie, mai
aprige la c'stig, putin econoame, usor adaptabile fata de sc/imbari, dar si mai usuratice, n timp
ce transilvanencele se nfatisau drept unele econoame, cu o eficienta cunoastere a muncii si a
banilor, pe care i str'ngeau cu c/ibzuinta. &in punct de vedere social, primul pol era
reprezentat de orasence, cele de la ma/ala, ce formau grupuri din care se recrutau servitoarele,
"santancele" si prostituatele, intelectualele, de la scriitoare si profesoare la telegrafiste,
telefoniste si doctorite, farmaciste, precum si rentierele reprezentau un grup aparte. 0a celalalt
pol, se aflau tarancile, privite ca fiind pline de superstitii, fataliste, cu o vointa de a ndura mai
mult dec't de a ntreprinde. &aca imaginarul romantic din primele decenii ale secolului al XIX-
lea va pune femeia pe un piedestal, ador'nd-o ca pe o imagine a dragostei si a poeziei, cea de-
a doua 1umatate i va desc/ide usa spatiului domestic, invit'nd-o sa intre ntr-o colivie aurita. si
ntr-un caz, si n celalalt, femeile nu ne sunt prezentate pentru ele nsele, ci mai degraba, n
functie de rolurile care le-au fost destinate de catre barbati.
#rumusetea a reprezentat un criteriu imuabil (etern) de-a lungul secolului al-XIX-lea n
configurarea imaginii feminine. Iacob 2egruzzi propune n nuvela "Starosti" zece categorii ale
frumusetii, n care superlativele se regasesc alaturi de ntreaga scala a sensibilitatii, n ambele
sensuri! ")-foarte frumoasa, --frumusica, *-curatica, $-c'nta binisor din clavir, +- /m.../m..., ,-e
nostima, 3-nu-i sluta, 4-ia un bunduc, 5-slututa, )%-pogana."
ornind de la aceasta perspectiva ce viza statutul femeii n societate, observam ca s-a
cristalizat un univers n care feminitatea oferea subiecte multiple pt a fi explorate, fie din punct
de vedere stiintific, sociologic, psi/ologic sau literar.
(sadar, n proza rom'na rom'na interbelica, unul dintre scriitori care s-a folosit de
imaginea femeii pt a reliefa ipostaza sa ca specificitate a mediului rural, surprinsa n
determinarile acestui mediu, a fost 0iviu 6ebreanu. El analizeaza si surprinde persona1ul dupa o
noua te/nica a structurii narative, ce deplaseaza aria investigatiei de la rural la urban, de la
obiectiv la subiectiv.
7/iar daca romanul "Ion" propune o tema cu ntelesuri ad'nci, al dramei taranului ce se
transforma n sluga pam'ntului ntr-o lume n care averea constituia pilonul principal pt a fi
respectat, una dintre temele adiacente vizeaza si statutul femeii, vazuta ca instrument de
parvenire.
&intre eroinele propuse de romanul interbelic, fiecare reprezent'nd o ipostaza a
misterului feminin, unele de o feminitate tulburatoare (2adina din "6ascoala", 8tilia din "Enigma
8tiliei" sau &oamna 9 din "atul lui rocust"), altele acre si frustrate ((glae si (urica din
"Enigma 8tiliei", 0ina din "7oncert de muzica de :ac/"), (na, fata nstaritului ;asile :aciu pare
nascuta sub semnul nefericirii, fiind predestinta unei existente tragice.
Ipostazele succesive pe care le ntruc/ipeaza, i contureaza treptat profilul moral prin
analiza sufletului ei c/inuit! de t'nara femeie ndragostita profund de Ion, caruia i ncredinteaza
cu generozitate viata, aceea de soti ndur'nd cu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului, si
aceea de mama, ipostaza n care circumstantele normale ar fi putut deveni mi1loc salvator
pentru femeia nefericita.
<ntreaga existenta a (nei este guvernata de iubire si bl'ndete, virtuti care ntregesc un
profil moral superior. Ea e /arnica, supusa, rusinoasa, ntr-un fel, prototipul femeii de la tara.
6aportarea se face fireste, la epoca istorica desc/isa n roman. &in punct de vedere fizic, (na
este insignifianta. pentru Ion, ea e o fata "slabuta" si "ur'tica", mai ales n comparatie cu #lorica,
ai carei "obra1i fragezi ca piersica" si "oc/i albastri ca cerul de primavara" i tulburasera sufletul
flacaului. 0ui =eorge :ulbuc, flacaul bogat pe care :aciul l voia ginere, "(na i placea", lui nu i
se parea ur'ta, nsa nu zicea ca-i "cine stie ce frumoasa".
#irava si fara personalitate, asa cum pare la nceput, cov'rsita de vointa lui Ion,
mbatata de cuvintele si gesturile lui dragastoase, (na va deveni o victima usoara a flacaului
interesat numai de zestrea ei. <n ciuda acestei firi slabe care se anunta din primul capitol, (na
va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a rabda uluitoare. 2u numai Ion e un
revoltat, ncalc'nd normele colectivitatii. (na nsasi traieste aceeasi conditie, ntruc't
nesocoteste obiceiul tipic lumii rurale din acea vreme de a accepta casatoria planuita de parinti,
n care latura sentimentala nu are importanta. (utorul comenteaza! "(na lui ;asile :aciu i era
fagaduita lui (n.n. =eorge :ulbuc) de nevasta. Ea, fata cu stare, el fecior de bocotan, se
potriveau.".
Este interesant ca n cazul prezentarii femeii, ea nu ocupa un loc principal n mediul din
care provine, esenta ei se reduce la un simplu instrument de navutire, fiind o marioneta n
m'inile destinului si a barbatilor care i pecetluiesc soarta! Ion si ;asile :aciu.
#ram'ntarile fetei, nesigura de dragostea lui Ion, complexata de frumusetea #loricai,
sunt surprinse cu fina intuitie psi/ologica, autorul insist'nd mai ales pe deznade1dea ei care i
da adesea "g'nduri de moarte".
<nt'lnirile celor doi, bine calculta de catre Ion, o transfigureaza total! "#ata i se mbu1ora
de o ncredere senina. >mbla mai sprintena, muncea mai cu drag..." 7u at't mai izbitor este
contrastul cu starea ei dupa casatorie. <nca de la nunta, c'nd surprinde privirea nfocata pe care
Ion i-o arunca #loricai, ea "simti ca nade1dile de fericire se risipesc". (na si rosteste acum
parca propriul bocet! "2orocul meu, norocul meu...".
rivirile ei umile, care exprima "o dragoste de c'ine /uiduit", trezesc m'nia lui Ion,
obsedat ca :aciu tergiverseaza actele pentru cedarea pam'ntului.
2unta #loricai cu =eorge e un moment de cumpana n existenta (nei, care ntrevede
acum moartea ca pe unica scapare din acest univers cuprins parca de "niste ape tulburi".
#emeia simte acum "o sila grea pentru tot ceea ce o ncon1ura", iar copilul i se pare o povara.
8bsesiv, i apare n minte imaginea lui (vrum care se sp'nzurase. Sinuciderea ei e descrisa
minutios ntr-un capitol de mare forta analitica, "streangul".
?oartea eroinei, fara sa fie n intentie asta, devine, prin urmarile sale, o cumplita
pedeapsa aplicata aceluia care i-a distrus viata. &estinul (nei este unul tipic lumii rurale, unde
"femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii". (=. 7alinescu).
<n roman, dincolo de planul prezentat, al taranimii, se evidentiaza si cel al intelectualilor,
marcat prin preotul :elciug si nvatatorul @erdelea. <n acest context, remarcam si aici conditia
femeii diferita, totusi, de cea a simplei taranci. <n acest caz, 0aura si =/ig/i, erau instruite,
aveau putere de exprimare, participa la baluri! "0aura e fata de maritat nt'i, =/ig/i e fata de
maritat pe urma." (=. 7alinescu), iar am'ndoua refac destinul mamei lor, doamna @erdelea.
9reptat, ung/iul de perceptie al femeii se largeste, ea trec'nd din sfera rurala n cea a
cadrului citadin. 6emarcam, asadar o noua ipostaza a feminitatii, interesata de sine, de viata
mondena, si de detrminarile exterioare. (cest univers, av'nd ca parte ncadrata femeia nu a
putut fi trecut cu vedea de scriitori precum 7amil etrescu, =. 7alinescu sau @. . :engescu. <n
acest sens, observam ca proza rom'na interbelica se orienteaza spre o alta directie, a analizei
psi/ologice, propuls'nd propria ei viziune despre lume. rofund originala, opera lui 7amil
etrescu ne nfatiseaza o indestructibila unitate din punct de vedere al viziunii despre lume, al
problematicii si al modalitatii artistice. oezia, proza, teatrul, ca si eseurile filosofice se /ranesc
din aceeasi obsesie! conditia si rolul intelectualului n societate, sensul existentei sale n
univers.
6omanul ">ltima noapte..." este povestea unei iubiri nemplinite, macinate de gelozie si
care se consuma pe fondul dramatic al rimului 6azboi ?ondial. stefan =/eorg/idiu se
casatoreste din dragoste cu Ela, colega de facultate, pe care o vede ca pe o fiinta perfecta si cu
care traieste la nceput o viata linistita si modesta, p'na c'nd o mostenire neasteptata venita
din partea unui unc/i bogat modifica felul de viata al celor doi. 7ontactul cu lumea opulenta,
mondena, a burg/eziei, trezeste n Ela nclinatii frivole, asez'nd ntre roi un proces de
nstrainare ireversibil. (vem de-a face cu o confruntare ntre doua sensibilitati! a barbatului-
grava, problematica, disperata si a femeii-ascunsa, superficiala, usuratica.
#emeia, si n acest caz, se identifica doar ca reflectie ce apartine viziunii barbatului.
8bservam ca Ela se casatoreste- de studenta- cu stefan, student si el la #ilosofie, si, am'ndoi,
realizeaza la nceput o casnicie frumoasa si saraca, tipar de idealitate, bazata pe o comunitate
de sentimente. stefan nsusi i confera atribute ale idealitatii! "era at'ta tinerete, at'ta fr'ngere,
at'ta nesocotinta n trupul balai si at'ta generozitate n oc/ii nlacrimati, albastri...", si "... era
aceasta fata un continuu prile1 de uimire. ?ai nt'i, prin neistovita bunatate pe care o risipea n
1urul ei. #acea toate lucrarile matusii ei, care era institutoare, prapadea putinii bani n cadouri
pentru prietene, iar pe colega ei bolnava a ngri1it-o luni de zile ca o sora de caritate, cu o
abnegatie fara margini, de adolescenta."
?ostenirea lasata de unc/iul 9ac/e, va influenta puternic comportamentul Elei, trezind
n ea "porniri care dormitau latent, din stramosi...". Intervine patimas-dar cu o alta patima,
nerelevata p'na atunci sotului- n problemele multe si ncurcate ale mostenirii, sc/imba, ncet
dar sigur, peisa1ul casnic, ncerc'nd sa-l supuna acelorasi sc/imbari si pe stefan. sub influenta
catalizatoare a (nisoarei, o vaga verisoara, puternic ancorata n lumea mondena, este
acaparata de aceasta lume fals stralucitoare si distins gaunoasa(scorburoasa) si se departeaza
tot mai mult de tiparul de idealitate n care o ncadrase, cu afisata dragoste si orgolioasa
admiratie, stefan. 8data cu escapadele mondene, la 8dobesti, cu sot sau fara sot, dar mai ales
cu nsotitor, n genere o viata dusa dincolo de perimetrul con1ugal, cel statornic si visat de
stefan, pentru care dragostea nseamna drept de viata si de moarte asupra partenerului.
(parentele si esentele se ntrepatrund, se confunda, iar Ela cea adevarata se refuza, parca,
ntelegerii noastre.
#emeia, n aceasta ipostaza se reflecta ca proiectie a barbatului ce descopera cealalta
parte a sotiei, vulgara, departe de un ideal! "<n cele * zile c't am stat la 8dobesti, am fost ca si
bolnav, cu toate ca paream uneori de o veselie excesiva. <mi descopeream nevasta cu o uimire
dureroasa. Sunt cazuri c'nd expertii ntr-un tablou vec/i, dupa felurite spalaturi, descopera sub
un peisa1 banal, o madona de vre-un mare pictor al 6enasterii. rintr-o ironie dureroasa, eu
descopeream, eu descopeream acum, treptat, sub o madona crezuta autentica, originalul! "un
peisa1 si un cap strain si vulga."
Ela parcurge un proces permanent de devenire, se "construieste" mereu pe sine,
Strabat'nd n constiinta naratorului /altele intermediare de la ideal feminin la femei. Ea ne
apare noua doar prin prisma constiintei empatice a lui stefan, se organizeaza conform optiunilor
acesteia, fiind o focalizare a existentei si constiintei.
0a aparitia romanului, ompiliu 7onstantinescu remarca faptul ca ":arbatul reprezinta o
constiinta intransigenta, un fel de absolut moral aplicat mai ales n iubire, femeia e un animal
coc/et, ispita simturilor si prime1die a ec/ilibrului interior (...). :arbatul si anga1eaza ntr-o
experienta erotica ntreaga personalitate, n timp ce femeia si ofera, ca sa-si retraga, elanul
capricios al unei permanente functii vegetative."
8bservam, asadar, dupa prezentarea a doua tipuri de femei! din romanul "Ion"- unde se
profileaza (na, ca taranca bogata, nefericita, victima a unui sistem dur de ierar/izare a valorilor-
Ela, din ">ltima noapte..."-ce apare ilustrativa pentru femeia cu dorinte refulate- faptul ca
feminitatea n perioada interbelica se situeaza pe o axa a tranzitiei dinspre vec/i, ar/aic, spre
nou, monden. &e aceea, ea apare de cele mai multe ori ca un destin marcat fie de iubiri
nemplinite, fie de gustul averii si a pozitiei sociale nalte. ea nu-si gaseste locul ntr-o lume n
care barbatii par sa domine mediul social, devenind astfel fiinta n deriva.
(laturi de 0iviu 6ebreanu si 7amil etrescu, @. . :engescu face parte din ctitorii
romanului rom'nesc modern. Ea nc/eie o epoca(a realismului clasic, traditional, n care analiza
psi/ologica, aplicata mai ale substantei sociale, se realizeaza, din ung/iul naratorului
omniscient si omniprezent) si desc/ide o alta, a realismului psi/ologic prin deplasarea
interesului autoarei catre un alt univers, acela al impresiilor si sentimentelor umane,
reconstituite fragmentar din ung/iuri diverse si configur'nd o lume bolnava, nevrotica, iesita
deci din sfera obisnuitului.
?a1oritatea eroinelor, nediferentiate tipologic, traduc propriile obsesii ale scriitoarei. <n
"#ecioarele despletite", oglinda este ?ini, persona1 reflector (numita astfel de 2icolare
?anolescu), prin intermediul careia luam cunostinta de istoria familiei @allipa, de cresterea si
decaderea ei, surprinse cu un excelent spirit de observatie, de o femeie culta, inteligenta,
implicata n subiect, dar si detasata de lumea pe care o prezinta, fiind de fapt o ipostaza a
scriitoarei.
<ntr-un alt roman, si anume "7oncert din muzica de :ac/", actiunea ne plaseaza ntr-un
alt timp si spatiu. 8rasul devine cadrul firesc, intim, iar n centrul actiunii se afla o alta generatie,
aceea a Elenei, fiica 0enorei, casatorita cu bogatul &raganescu, dupa ce ratase logodna cu
printul ?axentiu datorita interventiei surorii sale, ?iAa-0e.
@. . :engescu acorda "olimpicei Elena" un rol de prim plan, accentuat mai ales n a
doua 1umatate a parcursului narativ, c'nd evenimentul muzical ce se pregateste n somptuoasa
casa &raganescu, acapareaza atentia tuturor celorlalte persona1e din high-life ale cartii. <n
primele 5 capitole ale romanului, Elena este o prezenta indirecta, dar dominatoare prin
insistenta si interesul cu care numele ei revine n g'ndurile si conversatia lui ?ini, 2orB, si ale
"bunei 0ina". ortretul acestei melomane mpatimite, cu "reputatie de virtuoza" n
acompaniamentele de pian, se alcatuieste din c'teva trasaturi ceva sc/itate ("fata calma cu
parul negru dat n sus", "stap'na de casa cu frumusetea mai accentuata ca si caracterul",
"protocorala si rigida n felul ei").
Elena &raganescu e, prin natura si educatie aristocrata cu gesturi fine, marcate de
snobism, o fiinta distanta si rece, conventionala si autoritara nu numai n relatiile cu prietenii si
cunoscutii, ci si fata de unii membri ai familiei. (stfel, ea primeste vestea spitalizarii surorii ei
vitrege, frivola ?iAa-0e, "ca o castelana medievala care are puteri 1udiciare asupra feudalitatii
familiare n lipsa de sef barbatesc.". ?anifestarile de autar/ie feudala ale Elenei sunt suportate
de &raganescu, sotul ei, cu exaltata umilinta adoratoare. 7elelalte persona1e care o ncon1oara
se lasa n aceeasi masura dominate de personalitatea frumoasei descendente a clanului
@allipa. 7aracter perfect ec/ilibrat, "de o corectitudine minutioasa", "figura corneliana", roasa de
secrete orgolii si afisate ambitii artistice, Elena pare multa vreme un persona1 liniar,
inperturbabil, cu o sensibilitate monovalenta, aservita unei singure pasiuni, muzica. &ragostea
ei discreta si nestap'nita pentru pianistul ;ictor ?arcian, desi nemotivata n ordinea
caracterului, nu trebuie sa surprinda pentru ca tot muzica este aceea care nlesneste aceasta
apropiere. Sub impulsul fascinatiei pe care o simte fata de ?arcian- omul si artistul- ntreaga
fiinta a Elenei se modifica fundamental. 7omportamentul ei distant si autoritar cedeaza locul
unor repetate stari de beatitudine, de morfinizare a atentiei, de tacuta fericire interioara.
Iubirea n starea nasc'nda pentru marele pianist, face din olimpica fiica a 0enorei "o
fiinta cuprinsa n semisomn de un vis placut". regatirea concertului devine, astfel, adevarata
placa turnanta a personalitatii ei! "Epuizata nervos, cu rezistenta fizica slabita, Elena nu se mai
poate domina ca nainte. pe un astfel de teren, sentimentele provocate de auditia propriu-zisa
primesc o amploare uriasa, ntr-un suflet nedeprins totusi cu trairea artistica. e de-alta parte,
vecinatatea agreabila a lui ?arcian, subtilitatea atentiilor acestuia, progresul rapid al intimitatii
dintre ei, autoritatea uneori nfricosatoare a artistului-transporta pe Elena ntr-un alt registru al
sensibilitatii, ntr-un registru unde dispare orice principiu de ordine si legea fundamantala
(singura lege) este aceea a suprizei." (0iviu etrescu)
>n alt cuplu, n care se releva conditia femeii n romanul lui @. . :engescu, este
?axentiu-(da 6azu, reprezentativ pentru moralitatea lumii aristocratice. (flam ca ea, "unica
mostenitoare a celei mai mari fabrici de faina, bruna si voluntara (da, si cumparase cu bani
multi sotul, pe bolnaviciosul si pipernicitul de print care, la r'ndul lui, e multumit ca-si poata
salva astfel palatul si mosia de la licitatie." <ntre cei doi soti exista un nedisimulat sentiment de
ura si dispret, amplificat de aparitia neasteptata si brutala a trubadurului de ma/ala (0ica,
unc/iul Elenei), pe care senzuala si capricioasa (da, vulgara si "dracoaica", "gosperita",
"fainareasa" vrea sa si-l faca amant si sa-l introduca n lumea buna.
rin aceasta prezentare, observam cum mozaicul ce reda ipostaza feminitatii se
complecteaza cu noi valente, privind femeia aristocrata, dar care totusi nu ezista a calca str'mb
pe plan sentimental, ea fiind tot o nemplinita.
<n continuare, literatura, indiferent de o perioada istorica anume a creat tipuri de
feminitati. &aca ne g'ndim la perioada interbelica, viziunea asupra femeii o surprinde pe
aceasta caut'nd un loc c't mai stabil n societate, ori proiecteaza conturul unei feminitati n
cautarea stabilitatii materiale, dar si sentimentale. 8 astfel de conditie a femeii si gaseste un loc
si n romanul rom'nesc interbelic, ce se ntoarce la formula prozei clasice, traditionale, a unui
realism obiectiv de tip balzacian.
>n astfel de roman este si "Engima 8tiliei" de =. 7alinescu din care putem extrage
trasaturi ale femii din perioada interbelica. 8pera reconstituie atmosfera societatii rom'nesti de
la nceputul secolului al XIX-lea n care pozitiile sociale se stabileau n functie de avere. &e aici
rezulta nclestarea si desfasurarea de energii n 1urul mostenirii lui mos 7ostac/e. 7asatoria
devine si ea, din aceasta perspectiva, un mi1loc de "c/ivernisire", de c'stigare a unei pozitii.
>nul dintre resorturile acestei situatii este, binenteles, femeia ce se poate identifica n diverse
persona1e ale romanului! (urica, (glae, 8tilia, =eorgeta, 8limpia, 0ili.
&intre acestea, (urica ilustreaza tipul femeii disperata dupa casatorie, ea este fata-
batr'na. n virtutea acestei idei, autorul si plimba persona1ul pe strazi, la nunti, la g/icitoare si la
preot. entru (urica, averea exista si este importanta n masura n care ea reprezinta dota n
vederea unei viitoare casatorii. ersona1ele cu care intra n contact prezinta interes n ipoteza
ca i vor putea deveni parteneri! #elix, ascalopol, Ceissmann.
>n persona1 balzacian este si (glae, "baba absoluta" cum o numeste Ceissmann,
"geniul sau, rautatea ei este suprema", "acreala este totala", "nvenineaza tot ce atinge", "este
zg'rcita si rapace" (ce cauta sa se mbogateasca). ?arginita, nu are ncredere dec't n avere,
desconsider'nd orice preocupare intelectuala sau vreo profesie. Este odioasa si mesc/ina,
capabila sa o distruga pe 8tilia n favoarea copiiilor ei. &e aceea, dupa moarte lui 7ostac/e, si
permite sa-i spuna 8tiliei, fara mena1amente, sa plece din casa. <n sc/imb, 8tilia ntruc/ipeaza
n roman modelul feminitatii exuberante, ea ilustreaza tipul femeii coc/ete, capabila sa se faca
iubita si dorita fara a fi stap'nita si descoperita cu adevarat de cineva.
7/ipul adolescentin al 8tiliei este de la nceput o aparitie angelica, descris n mod
expresiv de scriitor din momentul sosirii lui #elix n casa unc/iului sau, asa cum o observa
t'narul. ?ai nt'i, cu voce cristalina, auzita de sus, apoi, "un cap prelung si t'nara de fata,
ncarcat cu bucle, caz'nd p'na pe umeri."
rivirea t'narului coboara apoi asupra vestimentatiei care sugereaza supletea,
delicatetea, firea desc/isa a fetei, o aparitie romantica tulburatoare! "fata, subtiratica, mbracata
ntr-o roc/ie foarte larga pe poale, dar str'nsa tare la mi1loc si cu o mare colereta de dantela pe
umeri, i ntinse cu franc/ete un brat gol si delicat."
"#ata parea sa aiba vreo optsprezece-nouasprezece ani. #ata maslinie, cu nasul mic si
oc/ii foarte albastri, arata si mai copilaroasa ntre multele bucle si gulerul de dantela. <nsa n
trupul subtiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fara acea slabiciune supta si
pastrata a (ureliei, era o mare libertate de miscari, o stap'nie desav'rsita de femeie. ?os
7ostac/e o sorbea umilit din oc/i si r'dea din toata fata lui sp'na c'nd fata l prindea n bratele
ei lungi. #ata avea, era limpede, toata initiativa."
7amera 8tiliei o defineste ntru totul pe fata, nainte ca #elix sa o vada! "o masa de
toaleta cu trei oglinzi mobile si cu multe sertare, n fata ei se afla un scaun rotativ de pian"- sunt
detalii semnificative ce stimuleaza imaginatia. motivul oglinzilor, o metafora ce ar putea vorbi de
firea imprevizibila care scapa ntelegerii imediate, prin apele oglinzilor, dar si ca element
indispensabil coc/etariei feminine. prin dezordinea tinereasca a lucrurilor ce inunda camera se
intuieste firea exuberanta, dezinvolta. lucrurile fine (roc/ii, palarii, pantofi), 1urnalele de moda
frantuzesti, cartile, notele muzicale amestecate cu papusi alcatuiesc universul de viata
cotidiana, spiritual, "ascunzisul feminin", cum spune scriitorul.
(mestec de copilarie si adolescenta, cu instinct feminin, sigur, naiva si plina de
candoare, "parea sa stie multe si intimida pe barbati". mos 7ostac/e, ascalopol, Stanica, #elix
nsusi "n-ar fi ndraznit sa contrarieze pe 8tilia". 2elinistea adolescentina, bucuriile ei
dezlantuite sunt surprinse cu finetea observatiei! "mi vine uneori sa alerg... sa zbor...". firea
imprevizibila si visatoare, tumultul tineretii sunt cuceritoare (alearga prin iarba n picioarele
goale, se da n leagan , doarme n f'n, c'nta nebunest). ;italitatea, exuberanta, si sinceritatea
deconcertanta a tineretii formeaza o imagine pura de un farmec aparte! l t'raste n goana pe
#elix prin curte, tropaie pe scara, fluiera, danseaza.
si n acest caz, feminitatea se defineste cel mai bine din reflectia celor din 1urul sau! mos
7ostac/e "o sorbea umilit din oc/i si r'dea din toata fata lui sp'na". pentru ascalopol este "o
mare strengarita", "un temperament de artista", "o r'ndunica, nc/isa n colivie, moare". "o fiinta
gingasa care merita ocrotirea", "o floare rara", "o fata m'ndra si independenta". entru (glaea
si (urica, purtarile 8tiliei sunt asemeni "fetelor fara capat'i si fara parinti".
8 intuitie feminina sigura, un spirit practic, rational, sunt dezvaluite de ea nsasi! "... eu
sunt o zapacita, eu sunt pentru oamenii blazati, care au nevoie de r'setele tineretii, ca
ascalopol...". "eu te iubesc n at'tea feluri, nc't nu pot sa analizez acum c't te iubesc ca frate
si c't ca iubit".
7alatoria la aris, mpreuna cu ascalopol o maturizeaza, devine mai sigura, mai
constienta de ea nsasi, sc/imbare pe care #elix o percepe. Se simte inferior! "<n oc/ii 8tiliei
mocneau 1udecati despre viata si despre el, /otar'ri ndelung meditate, ironii...seriozitatea ei l
paraliza".
<n final, 8tilia ram'ne, nsa, o enigma a feminitatii. Eroina se nscrie altor persona1e
feminine remarcabile din romanul rom'nesc- Sasa 7omanesteanu din ";iata la tara" de &uiliu
Damfirescu, 8lguta din "0a ?edeleni" de Ionel 9eodoreanu, (dela din romanul cu acelasi titlu
de =. Ibraileanu.
Este important de remarcat ca alegerea diverselor persona1e din romanele mentionate,
nu are n prim plan definirea unor tipologii ale feminittii,c't un mod de g'ndi ntr-o continua
tranzitie. astfel femeia se plaseaza pe un drum al expersiei de g'ndire libera, al unui stat c't
mai bine conturat n societatea rom'na moderna.
&ecala1ul permanent ntre norme si practici, ce nsoteste opera de modernizare a
societatii rom'nesti n sec al XIX-lea, este vizibil si atunci c'nd facem o comparatie ntre textele
1uridice si moravurile epocii ce ncon1oara femeia. remisele acestui fenomen apar si se
manifesta datorita propriilor nsusiri feminine, slefuite prin instructie si educatie, doua
componente esentiale ale emanciparii femeilor rom'ne n sec al XIXlea, ce sunt aduse n
discutie nu numai n urma preocuparilor statului n acest sens, dar si drept consecinta a
dezbaterii publice initiate de femei. &e la saloanele doamnelor din prima 1umatate, ce se vor
adapta cu ocazia 6azboiului de Independenta, particip'nd la efortul de razboi, p'na la
organizatiile si asociatiile feminine din a doua 1umatate a epocii, descoperim un lung si
nentrerupt drum, pe parcursul caruia experienta asimilata va determina o modificare a
obiectivelor, de la mondenitate, literatura si politica, la o opera de educatie si emancipare din
ngusta sfera a privatului.. 7onstitutia din )5-* nu consfinteste n plan 1uridic aceasta victorie
feminina si, de aceea, miscarea femeilor se va transforma n perioada interbelica ntr-o miscare
feminista cu declarate scopuri politice, de patrundere ntr-un domeniu ce p'na atunci era
acesibil doar barbatilor, evidentiindu-se astfel rolul femeii si n societate, nu doar n spatiul
nc/is al casei.