CONCEPTUL DE IMAGINE

ORGANIZAŢIONALĂ
ŞI INSTITUŢIONALĂ PE
PLAN INTERNAŢIONAL

CURS 3
Lector univ.drd. Lucinescu
Alexandru
CONCEPTUL DE IMAGINE
 Termenul de imagine a devenit popular în anii ’50, mai ales în SUA, şi a
fost utilizat pentru a descrie aura unei persoane din viaţa publică, a unui
partid, produs, a unei naţiuni, a unui popor şi aşa mai departe.
 Imaginea este ceva creat şi cultivat de către posesorul său, adică ceva care
poate fi activ influenţat prin activităţi de relaţii publice. Prin contrast,
prejudecatiile şi/sau stereotipurile sunt create de mediul ambient şi sunt
atribuite.
 În acest sens, imaginea conţine întotdeauna o componentă activă. Dar
imaginile ţărilor, cel puţin parţial, se pot înţelege ca prejudecati;
acestea nu apar subit, ci deseori s-au dezvoltat în cadrul unor lungi
procese istorice.
 Astfel de prejudecati sociale se pot defini drept convingeri exprimate ale
unui grup anumit (sau ale membrilor săi) despre un grup străin (sau indivizi,
datorită apartenenţei reale sau asumate la grupul străin) fără a lua în
considerare corectitudinea lor
Conceptul de imagine II
 Boulding (1969) a definit imaginea ca „structură total
cognitivă,afectivă şi evaluativă a unităţii comportamentale, sau opinia
sa internă, a
ei înseşi şi a universului” (p.423), Problema a ce este realitate sau
ficţiune în diversele noastre percepţii despre lume joacă de obicei un rol
nu prea mare în viaţa noastră de zi cu zi. Ne comportăm după cât de
„reale” sunt percepţiile noastre despre lume

 Boulding (1967): „Din păcate, dezamăgirea nu întotdeauna determină

o revedere a acestei imagini, căci ne poate face să negăm fie imaginea
trecutului fie interferenţa care dă naştere viitorului” (p.3).
IMAGINIILE NATIUNILOR
-STEREOTIP SI PREJUDECATA-
IMAGINEA ALTOR NATIUNI
 În mod fundamental, stereotipurile şi imaginile naţiunilor sunt
relativ inflexibile şi deseori, pe lângă grăuntele de adevăr, nu au nimic
dea face cu oamenii judecaţi.
 Asemenea imagini există fără ca „utilizatorii” lor să fie în pericol de
confruntare cu realitatea, şi deci trebuie să îşi schimbe opiniile. În plus,
legile logicii nu se aplică la lumea imaginilor.
 Criteriul de „corectitudine” sau „adevăr” al imaginilor nu este
corespondentul lor cu realitatea obiectivă, ci modul de a reuşi în a face
faţă mediului ambient în care există acele imagini.
 Dacă cineva consideră o imagine „falsă” despre o altă naţiune ca
fiind „adevărată”, nu există niciun motiv de impunere de a se supune
personal la presiunea opiniei publice şi de a exprima o părere care
diferă de cea a majorităţii
EXEMPLE
 se spune că nemţii sunt comozi, riguroşi,pe de o parte, însă, pe de
altă parte, sunt duri, autoritari şi militarişti
 nu toţi scoţienii sunt frugali şi zgârciţi şi nu circulă mereu îmbrăcaţi
în kilt şi cântând la cimpoi.
 nu toţi elveţienii sunt bancheri şi nu îşi petrec tot timpul făcând
vocalize în munţi.
 vienezii mai au multe alte lucruri de făcut în afară de a dansa vals.
In acelaşi timp, unii descoperă că până şi locuitori ai ţării respective pot
avea cele mai ciudate, deformate şi inexacte percepţii
asupra propriei ţări.

 Întrebarea este: ce fel de informaţii creează o asemenea imagine şi

dacă aceasta poate fi schimbată?
IMAGINEA PROPRIEI NATIUNI
 Conform opiniei lui Boulding (1956), se
presupune aici că ideea unei imagini nu semnifică
numai ideea imaginii în momentul prezent, ci şi
aspecte legate de trecut şi aşteptările pentru viitor.

 Imaginea naţională, deci, poate fi definită ca o

reprezentare cognitivă pe care o are o persoană
despre o anumită ţară, ce crede acea persoană că
este adevărat despre o naţiune şi poporul său
EXEMPLE II
 se invocă istoria (Yasser Arafat, de exemplu, a spus următoarele în 1988:
„Istoria actuală nu este de partea [a israelienilor] lor. Noi mergem în sensul
istoriei” „Time”,7 noiembrie 1988)

 se vorbeşte despre destin (de exemplu, Adolf Hitler)

 se pretinde, la fel precum au făcut comuniştii, că legea ştiinţific recunoscută

de istorie merge spre victoria socialismului sau a comunismului şi demiterea
capitalismului.

 Sunt importante şi sentimentele despre viitorul unei ţări. Giovanni

Agnelli (1994) preşedinte al grupului Fiat, a apreciat viitorul Italiei într-un
articol intitulat „Quo vadis, Italia?”. Premisa sa a fost că nici o altă naţiune
occidentală nu a trebuit să facă faţă simultan unei răsturnări politice şi unei
crize economice atât de copleşitoare cum era criza din Italia
 EXEMPLE II
- IMPORTANTA ISTORIEI-
 William Butler Yeats (1865-1939), a dat luptei
naţionaliste irlandeze ceva de regenerat şi admirat, ca trecut
irlandez.
 Lord Byron a avut aceeaşi importanţă pentru

independenţa Greciei.
 In decursul Războiului Algerian de

independenţă,decolonizarea a încurajat algerienii şi

musulmanii „săcreeze imagini despre ceea ce se
considerau ei înşişi a fi înainte de colonizarea
franceză”
FORMAREA IMAGINII UNEI
NATIUNI
 Imaginea unei naţiuni, oricât de corectă sau incorectă ar fi ea, se
formează, în mod fundamental, printr-un foarte complex proces de
comunicare care implică surse variate de informaţii. Procesul demarează
încă din primii noştri ani de viaţă; în şcoală; în cărţile pentru copii şi cele
cu poveşti; în teatru, sau chiar şi în poveştile rudelor, ale cunoştinţelor sau
ale prietenilor.

 Programele internaţionale de radio şi televiziune,

ziarele şi revistele, programele şi schimburile culturale, sportul, literatura,
cinematografia, sau serviciile de ştiri rămân principalii creatori
de imagine.

 Educaţia şi călătoriile – adică un anumit grad de experienţă

personală în domeniul culturilor străine – sunt, de asemenea, de o
extraordinară importanţă pentru construirea unei imagini.