Bulgaria este o tara care si-a depus candidatura pentru Comunitatea Europeana din

anul 1995, iar aderarea acesteia s-a produs la 1 ianuarie 2007.In Bulgaria a intrat in vigoare in
anul 1995, un numar de sase legi fiscale, menite sa modernizeze sistemul de impozitare,
neschimbat de aproape 30 de ani, astfel incat acesta sa corespunda necesitatilor unei economii
de piata. Noul sistem se caracterizeaza prin neutralitate, prevazand totusi si cateva stimulente
fiscale inerente, precum si masuri impotriva evaziunii fiscale. Legea privind impozitul pe
profit vizeaza toate activitatile economice, iar baza impunerii reprezinta profitul rezultat din
inregistrarile conile ale fiecarui an fiscal. Introducerea TVA reprezinta punctul de referinta al
intregii reforme fiscale. Functionarea acestui impozit asigura atragerea unui lum important de
resurse fiscale si in plus confera sistemului un caracter mai neutru. Accizele se aplica asupra
unor bunuri importate sau produse in Bulgaria, in principal articole de lux, dar si servicii
pentru ocrotirea sanatatii. Cotele aplicate difera de la 10% pentru autoturisme la 60% pentru
bauturi alcoolice, tutun, jocuri de noroc.
Legat de transformarea legislatiei fiscale a Bulgariei pentru a se conforma cerintelor
imperative trasate de normele Comunitatii Europene, in domeniul impozitarii directe, acesta
tara candidata trebuie sa se conformeze corpului legislativ la Uniunii Europene, care vizeaza
in principal anumite aspecte ale impozitelor persoanelor juridice si ale impozitelor pe capital.
Respectarea celor patru libertatii ale Tratatului are un impact mai mare asupra sistemului
fiscal bulgaresc. Cele doua Directive ale impozitarii societatii si Conventia Arbitrara silesc un
mecanism care se sustine pe bazele reciprocitatii. Prevederile principale nu pot intra din acest
motiv in vigoare inainte de aderare.In decembrie 2001, impozitarea profitului societatilor a
fost modificata pentru a se introduce o reforma uniforma. Totusi se pare ca Bulgaria si-a
focalizat eforturile indeosebi pentru pregatirea unei reforme mai patrunzatoare a sistemelor
nationale ale taxei pe valoarea adaugata si ale accizelor. in 2003, nu a fost inregistrat nici un
progress in domeniul fiscalitatii directe. Bulgaria trebuie inca sa-si desfiinteze impozitul cu
retinere la sursa pe care il aplica dividendelor repatriate si platilor dobanzilor si redeventelor
de catre filialele bulgare ale companiilor mama situate in Comunitatea Europeana, si sa-si
continue alinierea cu acquisul. Cota de impozit pe profit este in prezent de 14%, fiind redusa
de-a lungul timpului de la 23,5% in anul 2003 la 19,5% in anul 2004.
Cadrul legal pentru impozitarea indirecta pe care Bulgaria, la fel ca celelalte tari in
curs de aderare trebuie sa il respecte, consta in primul rand intr-o legislatie armonizata in
domeniul taxei pe valoarea adaugata si al accizelor. Acest lucru include aplicarea unui
impozit general necumulativ asupra consumului (T.V.A.) care sa fie impus la toate nivelurile
de productie si distributie de bunuri si servicii si necesita un tratament fiscal egal pentru toate
tranzactiile interne si de import. in domeniul accizelor, acquis-ui se compune din structuri
fiscale armonizate si din cote minime pentru accize, asociate cu reguli comune referitoare la
detinerea si la transferul bunurilor supuse accizelor (in particular,utilizarea depozitelor
fiscale).
Concret, situatia din Bulgaria in aceasta privinta este urmatoarea: in trecut, legislatia
bulgara era extrem de vaga si inconsistenta in acest domeniu. Totusi, mai multe amendamente
au fost facute la legislatia existenta pentru a o apropia de standardele acquis-ului. Noua lege a
taxei pe valoarea adaugate este acum operationala si asigura o mai mare conformitate cu
principiile generale ale sistemului comunitar de TVA. Bulgaria a continuat armonizarea
legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata, desi mai raman multe de facut pentru a respecta
acquisul (operatiunile scutite, dreptul de a deduce de jos in sus, regimuri speciale pentru
agentiile de calatorii si pentru bunurile de mana a doua). Amendamentele la legea taxei pe
valoarea adaugata au intrat in vigoare in ianuarie 2002 si au introdus o cota standard de TVA
pentru furnizarea de produse medicinale si farmaceutice, precum si un regim special pentru
agentiile de iaj. Amendamentele au impulsionat alinierea o data cu utilizarea lor incepand din
luna ianuarie 2003. Ele au determinat diminuarea pragului de inregistrare si scutire aplicat
afacerilor mici si mijlocii de pana la 25.000 leva si au adaptat obiectul scutirilor de TVA
pentru serviciile financiare. Se impun in continuare eforturi substantiale pentru definirea
scopului si locului aplicarii impozitului, precum si definirea obiectului scutirilor, dar si
introducerea unor scheme speciale pentru bunurile de mana a doua si pentru agentiile de iaj.In
prezent, in Bulgaria se aplica o cota standard pentru TVA de 20%, o cota redusa de 7% pentru
prestarea de servicii turistice si o cota de 0% pentru exporturi. Sunt exceptate de la plata taxei
pe valoarea adaugata operatiunile care privesc serviciile financiare, asigurarile, serviciile
medicale, consultatiile juridice si jocurile de noroc.
O persoana fizica sau juridica este obligata sa se inregistreze ca platitor de TVA daca
tranzactiile cu produse impozabile pe care le-a realizat in ultimele 12 luni au o valoare mai
mare de 50.000 leva.In privinta accizelor, elutia bulgara este urmatoarea: Din ianuarie 1999
Bulgaria si-a amendat in mod substantial aranjamentele referitoare la accize ca parte a
reformei fiscale. Modificari complementare sunt inca necesare. in anul 2000 in ciuda unui nou
program legislativ, era ingrijoratoare absenta oricaror progrese. Toate eforturile ar fi trebuit
focalizate pe o strategie preaderare foarte bine structurata pentru a continua armonizarea in
acest domeniu. in 2001 s-a raportat ca structura accizelor pe tigari contravenea acquis-ului si
ca nivelurile accizelor se situau inca sub minimele comunitare. In decembrie 200I, legea
accizelor a fost modificata, pentru a facilita alinierea cu corpul de legi al Uniunii Europene, in
particular, a fost armonizat obiectul aplicarii accizelor pe bere si au fost introduse accize pe
metan, combustibili cu densitate mare, motorina si pe kerosen. A fost marit si nivelul
accizelor pe tigarile cu filtru. Bulgaria a incheiat acorduri internationale cu toate statele
membre (in afara Greciei) si cu majoritatea tarilor candidate ale caror obiectiv il constituia
evitarea dublei impuneri. in ianuarie 2003, amendamentele la legea accizelor au introdus
definitii ale produselor intermediare, vinul si ale produse fermentate, altele decat berea si
vinul. Bazele de calcul pentru accizele impuse produselor intermediare, precum si cota accizei
aplicata acelor produse au fost aliniate cu acquisul comunitar. Bulgaria a redus de asemenea si
diferentele fata de cotele minime ale Comunitatii prin marirea cotelor accizelor pe alcoolul
etilic si pe motorina. Aceste cote de impozitare trebuie crescute treptat pana ating nivelurile
minime impuse de acquisul comunitar. Nu au fost inca adoptate aranjamente pentru
suspendarea fiscala, indeosebi prevederi pentru depozitele fiscale.
Rapoartele Comisiei Europene prezinta atat progresele, cat si regresele sau stagnarile
inregistrate de reforma fiscala din Bulgaria, in cadrul procesului de aliniere la aquis-ul
comunitar. Rapoartele sunt prezentate doar pe scurt, urmarind surprinderea aspectcle
esentiale, cuprinzand un interval de timp situat intre anul 1997 si 2003. in cadrul sporului din
iulie 1997, Comisia sustinea ca transpunerea corpului existent de reguli comunitare in
domeniul fiscalitatii direct nu ar trebui sa determine probleme majore pentru Bullgaria. Desi
Bulgaria a inceput reforma sistemului impozitarii indirecte, sunt necesare totusi eforturi
sustinute pentru a se supune pe termen mediu regulilor comunitare existente in ceea ce
priveste taxa pe valoarea adaugata si accizele. Raportul din noiembrie 1998 evidentiaza
dificultatile continue din sectorul impozitarii indirecte, dar in acelasi timp pare 'a confirma
estimarea initiala din anul anterior. Raportul din octombrie 1999 sublinia ca Bulgaria a
inregistrat progrese considerabile in acest domeniu. Era necesara accentuarea eforturilor
indeosebi in privinta accizelor, precum si implementarii legislatiei fiscale. Performante
suplimentare legate de taxa pe valoarea adaugata au fost raportate in noiembrie 2000
(introducerea unor regimuri speciale, renuntarea la cotele zero, extinderea si definirea
persoanelor impozabile, cresterea plafonului anual pentru cifra de afaceri si regimul de
export). Totusi, performantele obtinute in zona accizelor si a impozitarii directe nu sunt
demne de mentionat. Referitor la capacitatea administrativa, Bulgaria a inceput sa-si
modernizeze administratia intrand in vigoare in ianuarie 2000 un nou cod de procedura
fiscala. Raportul din noiembrie 2001 considera ca Bulgaria a continuat sa faca pasi importanti
in directia alinierii taxei pe valoarea adaugate (reducerea perioadelor de timp garantate pentru
rambursarea creditelor fiscale, procedura penru rambursarea catre persoanele juridice straine).
in acelasi raport se mai arata ca Bulgaria si-a unificat accizele pe vin. Totusi, nu s-au
inregistrat dezltari in zona impozitarii directe, cooperarii administrative si asistentei mutuale.
in ceea ce priveste capacitatea administrativa, administratia fiscala a infiintat un site pe
internet si o unitate pentru combaterea fraudei. Biroul Unificat pentru Colectarea Veniturilor
trebuia sa devina operational in 2003.
Raportul din octombrie 2002 evidentia progresul obttinut de Bulgaria in procesul de
armonizare a legislatiei cu regulile comunitare existente. Totusi, se mentiona ca in domeniul
administratiei fiscale progresele erau minore.
Raportul din noiembrie 2003 sublinia ca alinierea acquisului comunitar si a fiscalitatii bulgare
continua cu succes, fiind necesare eforturi mai mari in sectorul impozitarii directe. De
asemenea trebuia imbunatatita in mod semnificativ capacitatea adminstratiei fiscale.
Negocierile legate de acest modul au fost provizoriu incheiate. Bulgariei i s-au garantat
perioade de tranzitie (pana la 31 decembrie 2009) pentru aplicarea cotelor minime pentru
accizele pe tigari, precum si aranjamente specifice care sa permita continuarea scutirii de
TVA a transportului international de pasageri cu dreptul de a deduce perioada de tranzitie
pentru aplicarea ratei reduse pentru accize pentru rachiul produs pentru consumul propriu din
fructe si struguri (pana la 30 litri de bauturi spirtoase din fructe pe an pentru fiecare
gospodarie), precum si pentru un prag de inregistrare si de scutire in valoare de 25.000 euro
pentru intreprizatorii mici si mijlocii. in acest domeniu, Bulgaria isi indeplineste in mod
esential angajamentele asumate la negocierile pentru aderare.
Tot din cadrul analizelor Comisiei Europene, putem desprinde si elutia administratiei
fiscale din aceasta tara: in anul 2001 se aprecia ca in ciuda masurilor substantiale luate pentru
modernizarea administratiei fiscale, rezultatele acestor eforturi sunt putin vizibile, desi
structurile de implementare au fost intarite. Cooperarea cu toate organismele statului este inca
nesatisiacatoare. De aceea este esentiala accelerarea reformei administrative cu scopul de a
facilita Bulgariei aplicarea totala a acquisului.In continuare, in anul 2002, Comisia subliniaza
inca o data ca nu se obtinuse nici un succes remarcabil in ceea ce priveste reforma si
fortificarea administratiei fiscale bulgare decat cele cateva modificari survenite in conducerea
acesteia. Disciplina fiscala a fost putin imbunatatita, desi amendamentele facute la legea
penalitatilor administrative in februarie 2002 au introdus amenzi mari in eventualitatea unor
violari sau nerespectari ale masurilor fiscale luate de Consiliul Ministerelor.
Reforma si intarirea administratiei fiscale bulgare au continuat si in anul 2003. Prin
adoptarea legii referitoare la Agentia Nationala a Veniturilor in noiembrie 2002, Bulgaria se
indreapta in directia introducerii unui nou sistem de colectare a veniturilor. in iunie 2003, a
fost creat un Birou Central de Legatura responsabil de cooperarea administrativa cu statele
membre dupa aderare. in domeniul cooperarii administrative si al asistentei mutuale, Comisia
nota ca Bulgaria ar trebui sa-si inteteasca eforturile pentru a se asigura ca sistemul sau
informational computerizat fiscal este operational in intregime si poate fi conectat cu celelalte
sisteme computerizate din Uniunea Europeana. Mai sunt necesare resurse umane calificate.
Trebuie subliniat ca datele statistice referitoare la Bulgaria sunt foarte greu de
procurat, de aceea Bulgaria ne-am aflat in imposibilitatea analizarii sistemului fiscal al
Bulgariei pe baza datelor statistice privind presiunea fiscala si alti indicatori fiscali.In
inchierea acestui modul, subliniez ca evenimentele politice din anul 1989, petrecute in Europa
de Est, au generat, pentru tarile din acest spatiu geografic, o multitudine de probleme, care au
determinat necesitatea identificarii de solutii in vederea transformarii sistemului economic
dirijat intr-unui autentic, orientat spre economia de piata. Caracteristic pentru fostele tari
socialiste este faptul ca au adoptat, mai devreme sau mai tarziu, mai usor sau mai greu, masuri
reformatoare in domeniul fiscal. infaptuirea reformei fiscale reprezinta un aspect deosebit de
important, in masura sa resileasca un echilibru macroeconomic. Gradul de fiscalitate difera de
la o tara la alta datorita unor factori specifici economico-sociali si istorici.
Majoritatea tarilor aflate in tranzitie au promovat in prima parte a acestui deceniu
importante reforme fiscale, care au urmarit in primul rand introducerea sistemului bazat pe
taxa pe valoarea adaugata, in locul sistemului in cascada a impozitului pe circulatia
marfurilor, apreciindu-se, in ansamblu, ca economia tarilor in tranzitie elueaza catre o
structura proprie acestor tari.