Sunteți pe pagina 1din 14

TEMA DE PROIECT

Dispozitive de fixare folosite la prelucrarea


suprafetelor prin rectificare.
1.Argument
Masina- unealta, se definete ca fiind o !ain" de lucru av#nd ca scop for!area
pieselor, pe procese $azate pe %ndep"rtarea adaosului de prelucrare su$ for!" de ac&ii sau
particule %n anu!ite condi'ii econo!ice, precizie di!ensional" i de for!" i calitate a
suprafe'ei.
Maina ( %n sensul lar) al cuv#ntului, este construc'ia care transfor!" for!a
ener)iei din !ecanic" %n alt" for!" sau, %n sens invers, din alta for!" %n ener)ie !ecanic".
Mainile se clasific" %n * - !aini de for'" +ener)etice,
- !aini de lucru
Maina de for'" furnizeaz" ener)ie su$ diferite for!e, inclusiv !ecanic".
Maina de lucru pri!ete ener)ie su$ diferite for!e, o transfor!" i execut"
anu!ite o$iecte sau produse.
-rupurile de !aini se nu!esc a)re)ate.
Maina de lucru este construc'ia ce efectueaz" lucr"ri de execu'ie par'iala sau
produse, prin !ic"ri cu diferi'i para!etri i transfor!"ri de ener)ie.
Do!eniul !ainilor de lucru* industria* extractiv", !etalur)ic", c&i!ic",
prelucr"toare, uoara, ali!entara, etc.
Realizarea !ainilor-unelte cu co!and" nu!eric" +C.,, a per!is reducerea
sensi$il" a ti!pilor auxiliari, datorit" !"ririi vitezei de pozi'ionare, auto!atiz"rii
lan'urilor cine!atice auxiliare pro)ra!"rii ciclului de lucru, re)l"rii sculelor %n afara
!ainilor unelte, %n ti!pul func'ion"rii acestora, precu! i sc&i!$"rii auto!ate a
sculelor %n raport cu diversele opera'ii te&nolo)ice.
/n prezent, !ainile-unelte cu C. asi)ur" o precizie de prelucrare ridicat", de
la 0+1,123(1,14, !!, %n cazul centrelor de prelucrare, p#n" la 01,115 !!, %n cazul
!ainilor de )"urit %n coordonate.
O$'inerea unor precizii di!ensionale i de for!" !ari, a unor ru)ozit"'i
di!inuate, %n condi'iile de productivitate !"rit", este condi'ionat" at#t de
perfor!an'ele !ainii, c#t i de cele ale sculelor ac&ietoare i ale dispozitivelor
folosite pentru fixarea acestora.
6olosirea eficient" a !ainilor-unelte cu co!and" nu!eric" este dependent" i
de ale)erea ra'ional" a sculelor ac&ietoare, deoarece*
4. Clasificarea dispozitivelor folosite pe M.7.
Dispozitivele utilizate la te&nolo)ia constructiilor de !asini se pot
clasifica dup"* locul unde sunt utilizate in te&nolo)ie, )radul de
universalitate, felul action"rii, )radul de auto!atizare etc.
Dup" locul unde sunt utilizate in te&nolo)ie se deose$esc*
-dispozitive de orientare si fa$ricare a se!ifa$ricatelor la
prelucrare, denu!ite si dispozitive pentru !asini-unelte8
-dispozitive de orientare si fixare a sculelor, denu!ite si portscule8
-dispozitive de orientare si fixare a pieselor sau su$ansa!$lelor la
asa!$lare, denu!ite dispozitive de asa!$lare8
-dispozitive de control etc.
Dispozitivele de orientare si fixare a se!ifa$ricatelor la prelucrarea
pe !asini-unelte au, de o$icei, denu!irea prelucrarii care se executa pe
se!ifa$ricat in dispozitivul respectiv. Astfel se deose$esc dispozitivele
de* frezat, strun9it, )aurit, alezat, )aurit si alezat, )aurit si filetat, danturat,
!ortezat etc.
Dispozitivele pentru orientarea si fixarea sculelor pri!esc
denu!iri dup" tipul sculei, incat se intalnesc su$ denu!irile* portcu ite,
porttarozi, !andrine si dornuri pentru freze.

Dispozitivele de orientare si fixare a pieselor la asa!$lare
pri!esc ,de ase!enea,denu!irea operatiilor care se executa, incat se
deose$esc dispozitive de8 nituit,sudat,presat.
Dispozitivele de control pri!esc denu!iri dup" para!etrul pe
care il controleaz", incat se deose$esc dispozitive de control
paralelis!ului,coaxialitatii si planeitatii.
Dup" )radul de universalitate se deose$esc dispozitive8
universale specializate, speciale si din ele!e!te !odulare.
Dispozitivele universale se caracterizeaz" prin aceea c" per!it
orientarea si fixarea unor se!ifa$ricate si piese cu di!ensiuni si for!e
foarte variate,!otiv pentru care sant folosite in productia de unicate si
serie !ica.Acestea rezolv" inte)ral orientarea si fixarea se!ifa$ricatelor
nu!ai pentru for!e si!ple ale pieselor,!otiv pentru care necesita ti!p
!are pentru orientarea corecta a acestora. Din aceasta cate)orie de
dispozitive fac parte unele !andrine cu falci !en)&inele si alte ele!ente
si!ple de dispozitive care au uneori rol nu!ai de fixare sau nu!ai de
orientare.
Dispozitivele specializate se caracterizeaz" prin aceea c" per!it
orientarea si fixarea unor piese si se!ifa$ricate cu di!ensiuni si for!e
)eo!etrice apropiate per!itand o utilizare rationala in cadrul
te&nolo)iilor de )rup.Aceste dispozitive au in constructia lor ele!ente
re)la$ile,sau sc&i!$a$ile care sa per!ita trecerea la orientarea si fixarea
pieselor de for!e si di!ensiuni diferite.:e utilizeaza cu precadere in
cadrul productiei de serie !ica.

4.2 A;A.TA<E=E 7TI=I>?RII DI:PO>ITI;E=OR
7tilizarea dispozitivelor la prelucrare, precu! si la asa!$lare,control
etc.,prezinta o serie de avanta9e8
-duc la cresterea productivitatii !uncii , iar ti!pii consu!ati in
fixarea se!ifa$ricatelor sunt !ici,ca ur!are a faptului ca orientarea
corecta a se!ifa$ricatului fata de o scula re)lata la cota se realizeaza prin
si!pla asezare a acestuia in contact cu ele!entele de orientare din
dispozitiv,iar fixarea se!ifa$ricatului se face cu ele!ente care necesita
ti!pi !ici pentru !anevrare.
-per!it o$tinerea cert" a preciziei de prelucrare i!puse piesei,ca
ur!are a faptului c" se lucreaz" cu scule re)late la cota si toate
se!ifa$ricatele au aceeasi pozitie fata de scula intrucat sunt orientate pe
ele!entele de orientare ale dispozitivului.
-necesit" o calificare !ai scazut" a !uncitorilor decat la
prelucrarea fara dispositive, deoarece activitatile desfasurate de !uncitori
la prelucrarea cu dispositive sunt !ult !ai si!ple, constand in si!pla
asezare a se!ifa$ricatului pe ele!entele de orientare si stran)erea
acestuia prin !anevrarea unui sin)ur !ecanis! de fixare8
-reduc efortul fizic al !uncitorilor si i!$unatatesc conditiile de
!unca ale acestora, !ai ales in cazut actionarilor !ecanice, caz in care
!uncitorul nu !ai consu!a ener)ie pentru realizarea lucrului !ecanic
necesar stran)erii8
-i!$unatatesc esential conditiile de protectia !uncii, prin
eli!inarea riscului de desprindere a se!ifa$ricatului de pe !asina-
unealta de prelucrare.
Aceste avanta9e sunt realizate inte)ral de dispozitive special si in
!ai !ica !asura de cele specializate si !ai ales
7tilizarea unui dispozitiv la prelucrare, asa!$lare sau
control, precu! si )radul de co!plexitate al acestuia sunt deter!inate de
seria de fa$ricatie a se!ifa$ricatelor de prelucrat si respectiv a pieselor de
asa!$lat sau controlat.
3. Rectificarea este un procedeu de prelucrare prin asc&iere care consta in
detasarea de pe suprafata de prelucrat unor asc&ii su$tiri cu a9utorul unor scule
a$razive.
Prelucrarea prin rectificare asi)ura o precizie di!ensionala !are si o $una
netezi!e a suprafetelor. In )eneral, rectificarea se aplica in vederea finisarii pieselor,
de re)ula, dupa alte prelucrari executate in preala$il ca* strun9ire, frezare, etc.
=a prelucrarea prin rectificare, !iscarea principala de asc&iere este !iscarea de
rotatie a pietrei a$razive. Aceasta !iscare de rotatie se efectueaza cu viteze !ult !ai
!ari decat la prelucrarea cu alte scule asc&ietoare. Miscarile de avans pot fi !iscari
de rotatie, de translatie sau co!$inatii intre acestea, in functie de sc&e!a procedeului
de prelucrare adoptat.
I Scule abrazive folosite la rectificare.
Pietrele a$razive folosite la rectificare sunt constituite din )ranule a$razive le)ate
intre ele cu un liant.
-ranulele a$razive de diferite !ari!i si for!e, prezinta o serie de !uc&ii si
colturi cu care se executa asc&ierea cu orice scula asc&ietoare. Cele !ai folosite
!ateriale a$razive sunt* corindonul, car$orundu!ul, cuartul, cre!enea, )resia.
Prin le)area )ranulelor a$razive cu lianti se o$tin pietre a$razive de diferita for!e
si di!ensiuni, in functie de suprafetele ce ur!eaza a fi prelucrate prin rectificare.

:c&e!a procesului de asc&iere la rectifiare

=iantii folositi in acest scop se i!part in*
- =ianti anor)anici* ar)ila, caolin, etc.
- =ianti or)anici* $ac&elita, selac, cauciuc, etc.
Pietrele a$razive se caracterizeaca prin* )ranulatie, duritate, structura, di!ensiuni
si for!a.
Productivitatea si calitatea prelucrarii sunt influentate direct de aceste caracteristici
de care se tine sea!a la ale)erea pietrelor a$razive.
O pro$le!a foarte i!portanta care apare la rectificare o constituie fixarea si
ec&ili$rarea pietrelor a$razive. Acest lucru este foarte i!portant datorita vitezei !ari
de rotatie a pietrei, care poate crea forte centrifu)e aprecia$ile din cauza neec&ili$rarii
corespunzatoare. Aceste forte centrifu)e pot provoca spar)erea discului, care are in
)eneral o rezistenta !ecanica !ica.
Pentru a se evita accidentele care ar putea sa apara datorita spar)erii pietrei,
aceasta se controleaza sa nu ai$a fisuri si se ec&ili$reaza static si dina!ic. Dupa
ec&ili$rare piatra a$raziva se incearca la o turatie !ai !are decat cea cu care va lucra
in !od o$isnuit.
Pentru !ontarea pietrei a$razive pe capatul ar$orelui @ se folosesc flansele 4, care
o stran) prin inter!ediul )arniturilor din panza cauciucata A. Intre piatra a$raziva si
ar$ore se )aseste o $ucsa de plu!$ 3. Discul 2 se stran)e cu piulita 5.
6ixarea pietrei de rectificat.

II Masini de rectificat.
Dupa for!a suprafetelor pieselor de prelucrat, !asinile de rectificat se i!part in*
- Masini de rectificat rotund 8
- Masini de rectificat plan 8
- Masini de rectificat speciale 8
Masini de rectificat rotund. Aceste !asini se folosesc pentru rectificarea pieselor
cu suprafete de revolutie. Din aceasta cate)orie de !asini de rectificat fac parte
!asinile de rectificat exterior, interior si universale.
Masinile de rectificat exterior se clasifica in !asini de rectificat intre varfuri si
!asini fara varfuri +fara centre,.
=a !asinile de rectificat rotund exterior intre varfuri, papusa 2 +fi) a ,, poarta
papusa 4 fixa si papusa !o$ila 5. :e!ifa$ricatul se fixeaza in universalul ar$orelui
principal sau intre varfuri. Masa !asinii executa !iscarea de avans lon)itudinal, :5,
in ti!p ce se!ifa$ricatul executa avansul circular :4. :ania A poarta discul a$raziv si
executa !iscarea de avans transversal :A. Aceasta constructie se utilizeaza pentru
!asini de rectificat rotund la care dia!etrul se!ifa$ricatului nu depaseste 311-B11 !.
Pentru piese de di!ensiuni !ai !ari se construiesc !asini +fi) $, la care !iscarea
de avans lon)itudinal :5 executata de suportul discului a$raziv. Catiul acestor !asini
este de lun)i!e !ai !ica decat al pri!ei variante, insa !ai co!plicat constructive.
Masinile de rectificat intre varfuri pot prelucra si piese cu conicitati !ici.
Prelucrarea este posi$ila prin rotirea !esei !asinii in plan orizontal .

Masinile de rectificat rotund fara varfuri se utilizeaza pentru prelucrarea
suprafetelor cilindrice exterioare.
Masinile de rectificat interior se folosesc pentru prelucrarea suprafetelor interioare
cilindrice sau conice, precu! si pentru prelucrarea suprafetelor frontale !ici. =a
aceste !asini piatra executa !iscarea principal de asc&iere, !iscarea de avans
lon)itudinal si !iscarea de avans de patrundere. Miscarea de avans circular, este
efectuata de piesa de prelucrat prinsa intr-un dispozitiv care, de o$icei este un
universal.
Tipuri de !asini de rectificat rotund.

Masini de rectificat plan.
Masinile de rectificat plan se utilizeaza pentru prelucrarea suprafetelor plane. Dupa
for!a !esei, !asinile de rectificat plan pot fi* cu !asa dreptun)&iulara si cu !asa
circular.
Miscarea principal de asc&iere este executata de piatra. =a !asinile cu piatra
dreptun)&iulara, !iscarea de avans este rectilinie alternativa, fiind executata de !asa,
iar la !asinile cu !asa circulara, este circulara fiind executate de !asa !asinii.
Avansul de patrundere se realizeaza prin deplasarea pietrei pe directia
perpendiculara de prelucrat.
In fi)ura este reprezentata o !asina de rectificat plan folosita foarte des. Partile
principale ale !asinii de rectificat plan cu !asa dreptun)&iulara sunt* $atiul 2, !asa
transversala 4, !asa lon)itudinal 5, suportul @ al discului de rectificat B. Piesa de
prelucrat se aseaza pe !asa 5 si se stran)e cu un dispozitiv !a)netic. In ti!pul
lucrului, !asa lon)itudinal 5 executa o !iscare rectilinie alternativa pe toata lun)i!ea
piesei de rectificat.
Masa transversala 4 pri!este o !iscare de avans transversala de la roata 3, in
vederea prelucrarii pe toata lati!ea piesei. Patrunderea la adanci!ea de asc&iere
necesara a pietrei se realizeaza cu dispozitivul A.
Masina de rectificat plan.

Prelucrari executate prin rectificare.

In functie de for!a suprafetei de prelucrat, rectificarea poate fi rotunda, plana sau
profilata.
Dupa )radul de netezi!e al suprafetei prelucrate si de adanci!ea stratului de !etal
indepartat, rectificarea poate fi* de de)rosare sau de finisare.
Rectificarea rotunda. Rectificarea rotunda se executa in cazul suprafetelor de
revolutie exterioare sau interioare. Dintre acestea, prelucrarea suprafetelor cilindrice
exterioare constituie unul din cele !ai frecvente cazuri. In functie de piesa de
prelucrat si de locul unde tre$uie rectificata suprafata, piesa se poate prinde intre
varfuri +fi) 2B.5D a, sau fixa in universal. Dupa !odul de lucru folosit, rectificarea se
poate executa cu avans lon)itudinal, atunci cand lati!ea pietrei este !ai !are decat
lun)i!ea piesei. In acest caz, piesa 4 executa o !iscare de rotatie II, care este
!iscarea de avans pentru )enerarea suprafetei cilindrice precu! si !iscarea de avans
III pentru a se efectua prelucrarea pe toata lun)i!ea. Discul de rectificat executa
!iscarea principala de asc&iere I .

6i) 2B.5D. Rectificarea suprafetelor cilindrice exterioare *
a ( cu avans lon)itudinal
$ ( cu avans de patrundere

O alta sc&e!a de lucru intalnita la rectificarea pieselor cilindrice scurte si ri)ide,
!ai ales pentru productia in serie si in !asa, este prelucrarea cu acans de patrundere
+fi) 2B.5D $,. In acest caz, avansul de patrundere III poate fi executat de piesa sau de
piatra de rectificat.
:uprafetele cilindrice interioare pot fi prelucrate prin doua procedee*
- Prin rectificare cu piesa in !iscare de rotatie +fi) 2B.5E a,, la care piesa 4,
fixata in universalul 5, executa !iscarea de avans de rotatie II, iar piatra de
rectificat, !iscarea principala de asc&iere I, de avans lon)itudinal III si de
patrundere I;. Miscarea III asi)ura prelucrarea pe toata lun)i!ea, iar !iscarea
I; realizarea di!ensiunii suprafetei rectificate8
- Prin rectificarea planetara +fi) 2B.5E $, la care piesa 4 este fixa iar piatra de
rectificat 2 executa toate !iscarile necesare la asc&iere* !iscarea principala de
asc&iere I, !iscarea de avans circular +planetar, II pentru )enerarea suprafetei
de revolutie, !iscarea de avans axial III, pentru prelucrarea pe toata lun)i!ea
suprafetei si avansul de prelucrare. Rectificarea planetara se aplica in cazul
pieselor !ari si )rele care nu pot fi antrenate in !iscarea de rotatie.
6i) 2B.5E. Prelucrarea suprafetelor cilndrice interioare prin
rectificare.
Rectificarea plana (fig 1.!"#.
Este operatia de finisare a suprafetelor plane o$tinute prin ra$otare, frezare, etc.
=a aceasta prelucrare, !iscarea principala de asc&iere este !iscarea de rotatie v, a
pietrei.
Miscarile de avans sunt !iscari rectilinii executate pe directia lon)itudinala :t sau
transversala :r. Prelucrarea la adanci!ea de asc&iere t se executa prin patrunderea
discului de rectificat pe directia :t.
Rectificarea poate fi executata la !asini cu ar$ore orizontal folosindu-se o piatra
a$raziva circulara +fi) 2B.A1 a, sau la !asini cu ar$ore vertical, folosindu-se o
piatra in for!a de oala. +fi) 2B.A1 $,

6i) 2B.A1 Rectificarea plana* a ( cu piatra a$raziva cilindrica 8 $ ( cu piatra
a$raziva in for!a de oala 8

III Masuri de te$nica a securitatii muncii la rectificare.
=a prelucrarea pe !asinile de rectificat tre$uie respectate !asurile )enerale de
te&nica a securitatii !uncii indicate la prelucrarea pe !asini unelte, precu! si o
serie de nor!e specifice, cu! ar fi*
- Inainte de inceperea lucrului se verifica starea !asinii 8
- =ucrul la !asinile de rectificat este per!is nu!ai cu respectarea stricta a
para!etrilor de lucru din docu!entatia te&nolo)ica. Dintre acestia cea !ai
!are i!portanta este viteza de rotatie a discului a$raziv, care nu tre$uie
depasita, pentru a nu se produce spar)erea pietrei din cauza fortelor
centrifu)e 8
- Pietrele a$razive tre$uie ferite de lovituri si trepidatii pentru a nu se produce
fisurarea acestora 8
- Discurile a$razive tre$uie pastrate in ordine, cunoscandu-se caracteristicile lor,
natura liantului, etc. Pentru a se evita utilizarea )resita a unora la turatii !ai
!ari decat cele ad!ise 8
- Discurile a$razive noi se verifica, prin incercarea la sunet daca nu sunt cu!va
fisurate. Aceasta operatie se executa prin suspendarea de un fir si lovire usoara
cu un ciocan de le!n. :unetul produs tre$uie sa fie clar 8
- Discurile a$razive se !onteaza pe ar$orele !asinii de rectificat de catre
!uncitorii pre)atiti in acest scop 8
- Pietrele a$razive sunt inc&ise intr-o carcasa, fiind lasata li$era o portiune in
zona unde are loc prelucrarea. Acest lucru este necesar pentru a evita
producerea accidentelor in cazul spar)erilor discurilor 8
- Miscarea de rotatie a pietrei de rectificat se cupleaza in afara contactului cu
piesa ce ur!eaza a fi prelucrata 8
- Pentru a se evita unele poi$ile accidente, la rectificare se folosesc ecrane de
protectie sau oc&elarii de protectie 8
%ibliografie
1. &&Manualul inginerului metalurg'& %ucuresti& (d. )e$nic
*adea S.
+. &&Materiale de constructii'& %ucuresti& (.,.P 1--+
Petru Rapisca
3. &&Studiul materialelor'& %ucuresti& (.,.P 1--.
Ionea A.
!. &&Materii prime si materiale'& (ditura Aramis
Mircea %altag& /onstantin Radulescu