Poluarea Solului

1. Notiuni introductive
Relatia om - mediu
Elemente componente ale mediului inconjurator
Solul
Formarea si compozitia solului
Poluarea solului
Fenomenul poluarii
Poluarea cu reziduuri
Surse de poluare a solului
Poluarea cu pesticide
Poluarea cu petrol
Poluarea cu ingrasaminte
Poluarea cu metale grele
Monitorizarea solului
Monitoringul integrat al solului
Agrement si poluare
Autoepurarea in sol
Eroziunea
Gunoaiele orasenesti
Studii asupra calitatii solului
Norme de protectia mediului la utilizarea namolurilor de epurare in
agricultura
Studii si cercetari pe modele privind asortia! degradarea si
migrarea pesticidelor in sol
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Relatia om - mediu
Schimbarea teraiectoriei actuale de dezvoltare socioe-conomica presupune
construirea unor modele de perceptie si interpretare a mediului a pozitiei omului
in natura a relatiilor dintre om si mediu si respectiv a le!aturii dintre mediu si
dezvoltare " Silit de impre#urari de producerea unor catastro$e naturale % inundatii
incendieri de paduri si pa#isti surpari eruptii vulcanice & de invazia altor cete de
oameni' omul a inaintat in tinuturi mai putin prielnice mai aride ori cu ierni
!eroase dovedind o mare capacitate de adaptare di$erentiindu-se ca ocupatii si ca
unelte $olosite ca mod de viata imbracaminte hrana de zona anterior locuita "
In $elul acesta limitele spatiului locuit de specia umana s-au e(tins necontenit"
)uterea omului de adaptare mai mare decat a tuturor animalelor s-a datorat
tocmai ratiunii care l-a dus la cunoasterea calitativa a mediului incon#urator la
aprecierea posibilitatilor lui pentru e(istenta speciei umane si la e(plicarea
$enomenelor din #ur"
Omul a cautat sa cunoasca mediul incon#urator sa-i $oloseasca insusirile
pentru adapostire si aparate pentru procurarea hranei si a materialelor necesare
vietii lui $iind constient de ceea ce se a$la in #urul lui punand in balanta
avanta#ele si prime#diile pe care le pot da la iveala locurile in care traiau pentru
asi!urarea celor necesare vietii "
In scurta etapa a istoriri !eolo!ice a )amantului de la aparitia omului
preistoric pana in prezent s-au produs mari modi$icari in peisa#ul !eo!ra$ic al
!lobului unele cauze naturale $iind *
schimbari climatice
trans!resiuni marine
eruptii vulcanice
cutremure distru!atoare
+lte cauze sunt datorate interventiei omului " Cand omul preistoric a trecut la
a!ricultura cu patru - cinci milenii i",r" modi$icarile in mediul incon#urator au
inceput a lua oarecare amploare prin *
despaduriri
acumulari de ape pentru iri!atie
terasarea terenurilor in panta
creindu-se peisa#e speci$ice schimbarile modi$icarile ne$iind mari "
Schimbarile mari s-au produs in ultimele doua veacuri datorita *
dezvoltarii industriei
cresterii numerice tot mai accentuate a populatiei % -e(plozia demo!ra$ica. &
a!lomerarii crescande a marilor centre orasenesti
indesirii cailor de transport %rutiere cu ample treceri la nivel suprapuse '
$eroviare ' navale cu vaste incinte portuare si aeriene cu piste de aterizare &
de$risarile pe mari intinderi * eroziunea terenurilor
deversarile de substante nocive in apele cur!atoare sau eliminarile lor in
atmos$era"
/ediul natural care ocupa zone terestre a $ost inlocuit cu asezari omenesti
cu terenuri cultivate cu e(ploatari miniere in !alerii sau cu mari descopertari la
supra$ata cu paduri de sonde cu mari uzine cu orase in care aspectele naturale
au disparut cu totul luandu-le locul piatra betonul si metalul plus $umul
cosurilor !azele de esapament ale autovehicolelor "
/ediul trans$ormat de om in masura mai mica sau mai mare s-a numit
mediu !eo!ra$ic sau umanizat "
Elemente componente ale mediului inconjurator
Continutul mdiului incon#urator reprezinta o imbinare de elemente naturale
si constructii omenesti ce modi$ica peisa#ul natural creand structuri $unctionale ce
s-au di$erentiat de cadrul natural primordial in decursul evolutiei istorice "
Elementele mediului pot $i !rupate in trei cate!orii *
- elemente primare * $undalul naturii $izice neinsu$letite
- elemente derivate * s-au dezvoltat pe seama celor dintai %pe care le-au
trans$ormat& reprezentand mediul biotic %vietuit&
- elemente antropice * introduse de om prin activitatile sale constiente "
Componentele primare ale mediului sunt *
- aerul
- apa
- scoarta terestra
- relie$ul
- $lora
- $auna
- solurile
SO0U0
Formarea si compozitia solului
Uscatul - este $ormat din continente si insule nu constituie numai suport
pentru des$asurarea vietii omului si a mai multor vietuitoare adaptate respiratiei in
aer liber reprezentand si principalul depozit al unor resurse minerale "
Omul a e(ploatat din timpuri vechi sarea si unele minereuri metali$ere % aur $ier
apoi mercur la s$arsitul sec al 1I1-lea& " Carbunii incep a $i e(ploatati din primele
secole ale mileniului nostru " )etrolul incepe a $i e(ploatat in secolul 1I1 " 2azele
incep a $i e(ploatate in secolul 11 "
Dupa 3456 s-au e(tins e(ploatarile de hidrocarburi pe plat$orma
continentala" Solurile sunt rezultatul interactiunii de la supra$ata uscatului " Solul
este un strat dinamic in cuprinsul caruia se des$asoara $ara intrerupere numeroase
si comple(e procese chimice $izice biolo!ice "
)e uscat unde scoarta terestra se a$la in stransa inter$erenta cu aerul
atmos$eric cu umiditatea si schimbarile re!imului termic s-a dezvoltat o patura
subtire de sol % 76 pana la 866 cm & "
In alcatuirea solului intra *
- particule anorganice * provenite din alterarea rocilor din suport
- particule organice * rezultate din substante ve!etale si animale descompuse
% radacini ciuperci bacterii viermi insecte rozatoare& ce se pot $aramita
pana la dimensiuni coloidale contribuind la $ormarea humusului ce da
$ertilitatea solului "
- apa * care in sol poate deveni o solutie chimica comple(a ce asi!ura reactiile
necesare $unctiilor solului "
- gazele * din porii deschisi reprezentand aer atmos$eric trans$ormat ca urmare a
reactiilor din sol "
Solurile s-au $ormat intr-o perioada lun!a de timp " Rocile de la supra$ata
litos$erei in urma unor procese de deza!re!are % di$erentele de temperatura
in!hetul & precum si a unor procese de descompunere chimica %datorita apelor de
in$iltratie&se $aramiteaza in particule mai mari sau mai mici * pietrisuri nisipuri
ar!ila pra$ "
Sunt alcatuite si din resturi ve!etale si animale " 0 trans$ormarea resturilor
ve!etale un rol important il au niste or!anisme mici numite bacterii ce trans$orma
aceste resturi in humus " O contributie in $ormarea solurilor o are apa de in$iltratie
cedizolva anumite substante hranitoare din sol" Radacinile plantelor absorb odata
cu apa substantele hranitoare" +erul din sol provine din atmos$era si este necesar
pentru aerisirea solului "
9actorii care contribuie la $ormarea solurilor %$actori pedo!enetici& se impart in *
- materialul parental %roca pe care s-a trans$ormat &
- $ormele de relie$
- clima % in$luenteaza prin precipitatii &
- activitatea biolo!ica
9actorii biolo!ici in$luenteaza procesul de humi$icare %o(idarea lenta a
substantelor ve!etale moarte & !enerand humusul continand din acizi or!anici ce
a#uta la descompunerea minereurilor din materialul parental "
Solurile au culori di$erite *
- rosii caramizii * in zonele calde cu anotimp secetos '
- ne!re * in tinuturile temperate '
- albastrii * in tinuturile subpolare '
Omul a $olosit solul pentru a $ace a!ricultura pentru producerea hranei lui "
+!ricultura e strans le!ata de soluri dand stabilitate asezarilor omenesti " )e baza
ei s-a dezvoltat si s-a imbo!atit civilizatia omeneasca "
)e sol se des$asoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin
intermediul lui ne hranim dar deseori s-au mani$estat ne!li#ente condamnabile ce
au dus la distru!erea solului prin eroziune "
Solul e o vasta uzina a naturii care produce o mare cantitate de biomasa
$olosita ca hrana de o parte din vietuitoare inclusiv de om " Este cel mai important
mu#loc de productie pentru a!ricultura si silvicultura " Este tot mai mult in$luentat
de om" +supra solului interventiile antropice pot produce modi$icari insemnate
")rin araturi omul trans$orma anual 7666 :m
7
de soluri naturale in pamanturi
a$anate ce schimba radical conditiile de aerisire de umiditate procesele biolo!ice
)relucrat solul devine un corp arti$icializat care implica un alt re!im al
in$iltrarii apelor din precipitatii un alt re!im al scur!erilor alte posibilitati de
evaporare si de inma!azinare a apei a substantelor minerale o slaba coeziune si
mult mai redusa rezistenta la eroziune " De aceea in tinuturile cultivate a!ricol
schimbarile in relie$ sunt mult mai active eroziunea si depunerile putand capata
viteze in!ri#oratoare "
Calculand cantitatea de aluviuni la !ura $luviilor se poate estima intensitatea
eroziunii solului in bazinul respectiv "
E(emplu * Dunarea depune in medie la varsarea in mare aproape ;6 milioane de
aluviuni pe an " +ceasta cantitate raportata la supra$ata bazinului
$luviului inseamna ca in $iecare an eroziunea antreneaza 4; de tone
de sol de pe $iecare <ilometru patrat "
Cresterea rapida a deversarilor atat de intense de aluviuni a inceput spre s$arsitul
sec al 1VIII - lea si s-a ampli$icat in secolul al 1I1 - lea atunci cand s-a trecut
la a!ricultura e(tensiva multe pa#isti $iind destelenite si multe paduri de$risate "
+tunci a inceput $ormarea deltei secundare de la !ura Chiliei % bratul principal al
$luviului & care pro!reseaza repede "
Din punct de vedere $izic solul este un sistem polidispers structurat si
poros alcatuit din trei $aze * solida lichida si !azoasa $apt care in$luenteaza
aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive "
Un centimetru de sol in !rosime se realizeaza in zeci sute de ani " Dar
solul si humusul pot $i pierdute intr-un an prin antrenarea lor in timpul vanturilor
puternice in urma unor precipitatii de intensitate mare a de$risarii padurilor "
Un <ilo!ram de sol contine in !eneral *
- cca 6"=; :! substante minerale huma ar!ila cuart carbonati o(izi de $ier
- cca 6"635 :! aer
- cca 6"35 :! apa
- substante or!anice * humus li!nina celuloza !rasimi rasini antibiotice
vitamine hidrocarburi enzime "
"umusul este un material or!anic amor$ situat la partea superioara a
solului de culoare nea!ra sau bruna mai mult sau mai putin rezistent la actiunea
microor!anismelor"
Contine carbon %C& o(i!en %O& hidro!en %,& sodiu %Na& potasiu %:& $os$or %)&
substante care intervin in alcatuirea acizilor humici %substante or!anice speci$ice
cu molecule comple(e si caracter slab acid &"
+si!ura o buna $ertilizare a solului prin substantele pe care le contine si pe care le
elibereaza treptat prin procese chimice si microbiolo!ice contribuind la $ormarea
structurii a$anate $avorabile dezvoltarii plantelor "
Concluzie * Solul este un ecosistem bo!at dar $ra!il e stratul a$anat
moale si $riabil ce se !aseste la supra$ata scoartei pamantului si care impreuna cu
atmos$era invecinata constituie mediul de viata al plantelor " Este cel de-al treilea
$actor de mediu ce trebuie prote#at cu atentie ca si apa si aerul pentru asi!urarea
vietii pe )amant " Este partea super$iciala a scoartei terestre cu o !rosime de 3"5
m" Este partea $ertila a scoartei si un $actor ecolo!ic $oarte important "
Raspandirea solurilor "
Solurile nu cuprind toata supra$ata uscatului ast$el zonele intinse lipsite de
conditiile necesare pentru $ormarea solului % deserturile zonele acoperite de
calotele !laciare &"
Raspandirea solurilor pe !lob depinde de zonele de clima zonele de ve!etatie si
relie$ "
Deosebim mai multe tipuri de soluri "
Solurile de tundra sarace in substante or!anice putin $avorabile a!riculturii
%siberia Nordul Canadei &
)odsolurile - tipice pentru climatul temperat umed si relativ rece sub paduri de
coni$ere si coni$ere in ameste de $oioase de culoare albicioasa - cenusie si
sunt potrivite numai pentru plante nepretentioase la cantitatea de substante
nutritive %ovaz secara carto$i &
In climatele temperate %sub padurile de $oioase& se $ormeaza soluri brune de
padure tipice pentru Europa centrala si vestica sau pentru nord-estul SU+
Sunt bune pentru culturi $iind $ertile "
Campiile se caracterizeaza prin soluri de culoare brun-inchisa sau nea!ra "
Cernoziomurile - soluri de o mare $ertilitate $avorabile plantelor mai putin
pretentioase la umezeala %!rau orz $loarea-soarelui porumb &
Solurile zonei mediteraneene sunt brune sau rosii %terrarose& datorita
acumularii o(izilor de $ier in sezonul arid " Sunt $ertile in !eneral "
In zonele ecuatoriala subecuatoriala si tropicala umeda se $ormeaza di$erite
subtipuri de soluri lateritice care sunt cele $ormate pe calcare sau pe roci
vulcanice "
Solurile aluviale se intind in lun!ul marilor $luvii si pe campiile litorale %Valea
Nilului Campia Indo-2an!etica &
Eta#area pe altitudine a solurilor in unele zone determinata de relie$ "
Numeroase eta#e altitudinale de soluri paralele cu eta#ele de ve!etatie
solurile in muntii inalti din zona intertropicala %,imala>a sau nordul
+nzilor& unde se trece de la loteritele de la poale la solurile de tundra
alpina "
Distinctia intre solurile zonale intrazonale si azonale "
Solurile zonale - sunt cele mai raspandite si variate " Distributia pe !lob
depinde de tipurile de climat si de ve!etatie %altitudine si latitudine & "Cele mai
raspandite sunt lateritele solurile rosii de savana %$eru!inoase& solurile rosii si
!albene subtropicale solurile cenusii de desert cernoziomuri soluri castanii de
stepa soluri ar!iloiluviare podzoluri soluri de tundra "
Solurile intrazonale - la $ormarea lor un rol hotarator l-au avut conditiile
locale %e(cesul de umiditate de e(pemplu &" +ici intra solurile de mlastini
%hidromor$e& solurile $ormate pe calcar %rendzine& "
Solurile azonale - sunt soluri neevoluate cu pro$il neconturat %e(emplu -
soluri $ormate pe aluviuni recent depuse & "
)roprietatile solurilor "
#uloarea - o$era in$ormatii despre modul de $ormare si despre compozitia
solului" +st$el variatia de la alb prin brun pana la ne!ru reda cresterea
continutului de humus " Culorile !alben si rosu indica prezenta unor compusi ai
$ierului %in zonele calde si umede&
$e%tura - se re$era la proportia in care nisipul pra$ul si ar!ila participa la
compozitia solului " Datorita permeabilitatea solului ast$el cele mai bune sunt
solurile lutoase "
Structura - reprezinta de modul in care particulele solide din sol se !rupeaza
in a!re!ate de marimi si $orme di$erite cu a#utorul unor lianti din sol %humus
o(izi&" )oate $i !rauntoasa prismatica lamelara $iind importante pentru
capacitatea de absorbtie a apei de sol "
P" - ul - reprezinta concentratia in ioni de ,
?
din componenta solului raportata la
ionii de hidro(il %O,
-
& " /asoara aciditatea si alcalinitatea solului " )lantele in
$unctie specie sunt adaptate la soluri cu ), di$erit "
Poluarea solului
Fenomenul poluarii
)oluarea reprezinta o modi$icare daunatoare pentru om pentru speciile din
ecosistemele naturale sau arti$iciale a $actorilor de mediu ca rezultat al
introducerii in mediu a poluantilor care reprezinta deseurile activitatii umane "
)oluarea este un $enomen comple( cu urmatoarele caracteristici*
- poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii cresterii necesitatilor
umane si dezvoltarii de noi tehnolo!ii
- cresterea poluarii este e(ponentiala ca si $actorii care o !enereaza
- limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc deoarece nu cunoastem
capacitatea de suport a ecos$erei
- e(ista o tendinta !enerala de subestimare a e$ectelor poluarii cauzele $iind
multiple * costul ridicat i!noranta intarzierea in aparitia e$ectelor ecolo!ice
ale patrunderii poluantilor "
+st$el $actorii mediului * apa aerul solul sunt modi$icati in urma $olosirii
lor de catre om aparand poluarea ca un aspect implicit al vietii in des$asurarea
careia unele produse rezultate din procesele $iziolo!ice si din activitatile omului si
animalelor devin reziduuri ce pot incomoda bunul trai si buna dezvoltare a
ecosistemelor in $unctie de natura si cantitatea lor "
In zonele $oarte dezvoltate ale societatii umane elementele vitale * aerul
apa solul - sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de
trans$ormare si de inte!rare in $actorii de mediu care devin insu$icienti si
inutilizabili de catre om "
In atmos$era se revarsa $um pulberi !aze nocive din cosurile uzinelor din
tevile de esapament ale automobilelor din !urile de ventilatie ale intreprinderilor
industriale si mai putin ne!li#abil din $umatul tutunului "
In sursele de apa se scur! e$luenti incarcati cu resturi or!anice de tot $elul si
microor!anisme evacuate din activitati casnice sau cu substante variate provenite
din industrie " )e sol se aduna in cantitati uriase !unoaie provenite din orase sau
din deseuri industriale care a#un! uneori sa aiba consecinte directe asupra
asezarilor omenesti " Unele $orme de ener!ie raspandite in mediu pot $i
considerate tot $actori poluanti *
- cresterile de temperatura %ale apelor&
- z!omotele
- modi$icarile campurilor electrice si ma!netice naturale
- prezenta undelor electroma!netice naturale
In s$era psihicului se mani$esta e$ecte poluante produse de a$ectarea esteticii
naturale prin distru!erea ve!etatiei de!radarea relie$ului natural acumularea de
reziduuri dar si prin constructii inestetice reclame violente si absurde z!omote
e(cesive etc " Intervine si - e(plozia in$ormationala - $olosirea e(cesiva a
mi#loacelor tehnice moderne % radioul televiziunea presa & pentru di$uzarea in
masa a unor produse pseudo artistice sau suparatoare carora li s-a atribuit
cali$icativul - poluare mentala - "
)rocesul de de!radare a $actorilor de mediu de pe intinsul !lobului a avut in
ultimele decenii un mers ascendent continuu o evolutie in!ri#oratoare cantitatea
de poluanti $iind intr-o continua crestere "
)oluarea este consecinta unor activitati umane si inlaturarea ei este o
problema de corectare a erorilor ce o provoaca "
)oluantii pot $i *
- substante chimice - pesticide
- petrol titei !aze
- metale !rele %@n )b Cd ,! &
- in!rasaminte
- substante or!anice
- $actori $izici - z!omot
- izotopi radioactivi
- caldura
- $actori biolo!ici - !ermeni pato!eni
Poluarea cu reziduuri
)oluarea este evidenta in cazul solului " Reziduurile care nu au $ost evacuate in
apa si in aer acoperta uscatul ambianta imediata de viata a oamenilor tocmai in
locurile a!lomerate unde $iecare metru patrat e intens si multiplu solicitat
de!radeaza terenurile a!ricole tocmai acolo unde sunt mai $ertile "
Solul este supus actiunii poluarilor dina aer si apa $iind locul de intalnire al
poluantilor *
- pulberile din aer si !azele to(ice dizolvate de ploaie in atmos$era se intorc pe
sol "
- apele de in$iltratie impre!neaza solul cu poluanti antrenandu-l spre adancime
- raurile poluate in$ecteaza supra$etele inundate sau iri!ate "
+proape toate reziduurile solide sunt depozitate prin a!lomerare sau aruncate la
intamplare pe sol " )oluarile directe ale solului provin din *
- aruncarea mucului de ti!ara sau a biletului de tramvai pana la automobilul
abandonat "
- scur!erea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de
deseuri "
Nocivitatile care nu sunt su$icient de concentrate pentru a distru!e ve!etatia
pustiind locul pot provoca consecinte indirecte $iind absorbite de plante care
servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice " Aolile conta!ioase
intestinale si parazitii din apele $ecaloide parcur! un drum similar "
Reziduurle industriale de!radeaza solurile prin *
- halele de reziduuri industriale care blocheza mari supra$ete de teren ce devin
inutilizabile amplasarea nerationala producand accidente "
E(emplu * alunecarea de steril din +n!lia care a in!ropat case si oameni
in cazul acestor volume nemaiputand $i vorba de nici o
ve!etatie si posibilitatea de re!enerare a naturii "
- raspandirea petrolului pe so in zonele de e(tractie si prelucrare prin
intermediul apelor $luviale
- halele de cenusi provenite din industria metalelor ne$eroase ce contin urne de
metale !rele to(ice %Cu @n Cd )b & bio(id de sul$ si arsen "
E(emplu * de la o $abrica de acid sul$uric de 366 666 toneBan capacitate
rezulta simultan 8-766 666 toneBan cenusi ne!re pentru
depozitarea carora sunt necesare 8-7 ha teren "
- vechea metoda de $abricare a sodei %0eblanc& care producea mari cantitati de
sul$ura de calciu nevalori$icabila care o(idata si spalata de ploi polua aerul si
apele cu !aze to(ice %,
8
S SO
8
& metoda tehnolo!ica astazi abandonata "
Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor
Sursele principale ale poluarii solurilor sunt *
- aplicarea pe scara lar!a a in!rasamintelor si pesticidelor in a!ricultura
- $olosirea sistemelor e(tinse de iri!atii
- depozitarea deseurilor solide
- depunerile atmos$erice de substante to(ice produse ca urmare a activitatilor
umane "
Deteriorarea solurilor se realizeaza prin *
- a(pansiunea a!riculturii
- de$risare si eroziune
- suprae(ploatarea solurilor
Poluarea cu pesticide
)esticidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea speciilor
considerate daunatoare economiei siBsau sanatatii omului "
Odata cu distru!erea daunatoarelor sunt distruse si alte vietuitoare deoarece
pesticidele nu au proprietati selective "
)esticidele cu to(icitate mare sunt *
- ,idrocarburi clorurate - DDT %diclor di$erit - tricloretan&
- aldrinul
- dieldrinul
- lindanul
- to(a$enul
- Ierbicide - Nabam
- 9enoprop
9olosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor economice produse de
$ilo(era de !andacul de Colorado de malarie sau tripanozomiaze "
E$ectele alarmante ale utilizarii pesticidelor - acumularea acestora in ln!ul
lanturilor tro$ice de la baza lantului %producatorii primari& catre speciile de var$
avand ca prima veri!a plantele "
Dupa cate!oria de daunatori impotriva carora se utilizeaza pesticidele sunt *
insecticidele %insecte& rodenticide %rozatoare& $un!icide %ciuperci sau
$un!i& ierbicide %buruieni& "
Dupa ori!ine si compozitia chimica sunt or!anice si anor!anice "
- pesticidele organice sunt naturale si de sinteza "
o naturale * piretrina anabasina nicotina - e(trase din plante
o de sinteza * substante or!anoclorurate %pe baza de hidrocarburi cele
mai utilizate& - substante or!ano$os$orice carbonice piretroizi "
- pesticidele anorganice * sunt saruri de mercur si plumb compusi cu arsenic
acid cianhidric compusi ai borului polisul$ura de calciu si bariu "
Dupa to(icitate pot $i !rupate in patru cate!orii *
- e(trem de to(ice
- puternic to(ice
- moderat to(ice
- slab to(ice
Dupa modul de prezentare pot $i * solide %!ranule pulberi & lichide sau
!azoase "
Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei a!ricole
prin distru!erea di$eritilor daunatori care provocau pierderi economice imense
%mana carto$ului $ainarea vitei de vie plosnitele cerealelor $ilo(era !andacul
de Colorado & dar a a$ectat calitatea produselor " + permis reducerea drastica a
cazurilor de malarie tripanosomoza ti$os e(ematic la om "
S-au constatat si e$ecte ale pesticidelor pe masura ce a crescut si s-a
diversi$icat sinteza de compusi chimici de tipul pesticidelor crescand rata similara
si rezistenta daunatorilor la compusi "
+ctiunea ne!ativa a pesticidelor asupra or!anismelor se e(ercita prin*
-to(icitatea substantei active din produsul utilizat
-doza de substanta activa e(istenta in produsul comercial "
-cantitatea de pesticid aplicata pe hectar
-remanenta substantelor to(ice in produsele obtinute din culturile respective
in sol in apa "
-$recventa aplicarii tratamentului chimic "
-modul de aplicare - prin stropiri pra$uiri !azari ca !ranule "
-supra$ata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea
daunatorului poate duce la inre!istrarea celor mai mari pierderi "
Din atmos$era pesticidele pot a#un!e din nou pe sol sau in rauri lacuri si mari
unde sunt preluate de al!e " )esticidele decelate astazi in unele alimente determina
a$ectari ale $unctiei reproductive a or!anismelor "
Concluzie *
)esticidele sunt compusi $oarte periculosi prin persistenta in mediu
acumularea de reziduuri in produsele alimentare in$iltrarea in sol antrenarea in
apele de siroire in rauri si lacuri -spalarea. %perco'area& in straturile pro$unde ale
solului in apa interstitiala si $reatica antrenarea in atmos$era de curentii de aer "
Poluarea cu petrol
,idrocarburile care apar in di$erite medii de viata pot avea doua
proveniente* activitati umane - ardere de combustibili $olosirea lemnului
prelucrarea petrolului si procese naturale - iesiri de petrol emanatii de !aze
naturale"
To(icitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua cate!orii *
imediata
pe termen lun!
Cea imediata e cauzata de *
a" ,idrocarburile saturate ce pot produce la concentratii mari moartea
or!anismelor a $ormelor tinere "
b" ,idrocarburile aromatice sunt cele mai to(ice
c" ,idrocarburile ole$inice au o to(icitate intermediara intre cele
anterioare "
Cea pe termen lun! se re$era la *
d" 9ractiile solului in apa in concentratii $oarte mici inter$ereaza cu
numerosi mesa!eri chimici cu rol in nutritia si reproducerea multor
or!anisme acvatice producand dezechilibre ecolo!ice"
)etrolul a#uns in apa su$era trans$ormari iar $ormarea peliculei la supra$ata
apei determina e$ectele *
-Scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ducand la scaderea intensitatii
$otosintezei plantelor"
-Scade e(i!enul din apa
-Unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si a#un! in atmos$era "
-9ractiunile mai !rele se sedimenteaza treptat
-Datorita actiunii vantului pelicula de petrol este dusa spre tarm invadand
pla#ele zonele litorale zonele scaldate de maree - zone bo!ate in $lora si $auna
Poluarea cu ingrasaminte
Dezvoltarea a!riculturii intensive a $ost le!ata de utilizarea in!rasamintelor
in special a celor cu potasiu azot $os$or "
E$ectul poluant deriva din doua elemente *
-contin multe impuritati to(ice
-sunt $olosite in cantitati e(cesive
E$ectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in e(ces a azotatilor "
In!rasamintele - au $ost $olosite in a!ricultura pe scara lar!a si $ara
discernamant netinandu-se cont de necesarul speci$ic al
plantelor de cultura de momentul de aplicare a lor si de
modalitatea cea mai adecvata " Ca urmare a $olosirii lor o parte
raman in sol si sunt antrenate prin apele de siroire de in$iltratie
sau prin sistemul de drena# al apelor de iri!atii a#un!and in
rauri sau in apele $reatice unde conduc la accelerarea
$enomenului de eutro$izare "
Eutro$izarea - reprezinta o $orma de poluare a ecosistemelor mai ales a
apelor statatoare prin introducerea unor cantitati e(cesive de
nutrienti ca urmare a activitatii umane "
)oate $i un $enomen natural ce se des$asoara pe timp indelun!at
sau un $enomen indus de om ce determina schimburi
importante la nivelul ecosistemelor ducand la de!radarea lor "
Eutro$izarea s-a e(tins si s-a intensi$icat in timp a$ectand
lacurile mari lacurile de bara# raurile si apa unor mari "
E&ectul poluant al ploilor acide
-)loaia acida. cuprinde toate precipitatiile * ploaie zapada bruma ceata
care contin acizi tari derivati din substantele care polueaza atmos$era "
Datorita activitatilor umane atmos$era s-a supraincarcat cu substante
daunatoare avand repercursiuni !rave asupra mediului ast$el *
-acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura betonul metalul
cauciucul plasticul "
-acizii dere!leaza $unctionarea normala a or!anismelor "
-acizii induc modi$icari in compozitia chimica a solului si a apelor de supra$ata
modi$icand circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului "
Datorita structurii solului si ve!etatiei care nu sunt identice in toate bazinele
hidro!ra$ice unele re!iuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele ast$el *
-re!iunile cu soluri sarace in calcare acoperite cu un strat subtire de sol %e("
cele din peninsula Scandinavica & sunt cele mai sensibile la acidi$iere "
-re!iunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca
apele de ploaie sa a#un!a prin siroaie in lacuri si rauri "
+pele de supra$ata cu continut mare de carbonati neutralizeaza aciditatea"
Datorita neutralizarii carbonatilor si bicarbonatilor prezenti in sol si in apele
alcaline de catre ionii acizi se reduce cantitatea acestora si capacitatea solurilor si
apelor de supra$ata de a contracara e$ectul ploilor acide "
In ecosistemele terestere acidi$ierea are e$ecte distructive asupra padurilor
deoarece copacii acumuleaza poluantii atmos$erici pe o perioada de mai multi ani
iar cantitatile de poluanti sunt mai mari in paduri decat in zonele $ara arbori
pentru ca arborii constituie prin coroanele lor un obstacol in calea trecerii aerului "
In padurile de coni$ere concentrarea poluantilor este mai mare decat in
padurile de $oioase deoarece primele acumuleaza poluanti si in timpul iernii
% $runzele lor nu cad &
)loile acide dermina -moartea. padurilor prin caracteristicile *
-padurile sunt a$ectate pe o supra$ata !eo!ra$ica mare
-perioada de scadere a vitalitatii este lun!a
-sunt a$ectate numeroase specii
E(emplu * Deteriorarea padurilor a $ost semnalata in $osta Cehoslovacie )olonia
si 2ermania unde sute de mii de hectare au $ost distruse in special in /untii
/etali$eri"
)loaia acida actioneaza asupra padurilor *
-ducand la o scadere perceptibila a ),-ului solului
-ceata acida cu un ), scazut actioneaza direct %asupra cuticulei $runzei
distru!and-o&
-distru!e micorizele ce duc la stoparea cresterii copacilor deci la distru!erea
lor "
)loile acide pot determina deteriorarea calitatii apelor subterane datorita
spalariicompusilor cu sul$ si azot prin sol in apele $reatice " Se $ormeaza in
tropos$era %stratul in$erior al atmos$erei& avand reactii declansate de radiatiile
solare si determinate de o(i!enul si apa din atmos$era "
Poluarea cu metale grele
Mercurul '"g( - $iind lichid e sin!urul metal ce se !aseste in toate cele trei
medii de viata " Sursele de mercur sunt sunt naturale mercurul $iind $olosit in
industria chimica in $abricarea vopselelor a hartiei a unor pesticide $i $un!icide
a unor produse $armaceutice "
Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii $osili care care se ard
anual si prelucrarea mnereului numit cinobru "
In cazul mercurului tinem cont de trei aspecte *
-mediul natural %acvatic& contine o anumita cantitate de mercur iar or!anismele
s-au adaptat in decursul evolutiei "
-mercurul provenit din activitatea umana se de!a#a in atmos$era prin mi!rare
si trans$ormare a#un!and in mediul acvatic acumulandu-se in produsi to(ici "
-in ecosisteme se pot produce $enomene de into(icare cu mercur in urma
utilizarii $un!icidelor or!anomercurice "
Plumul 'P( - este un metal $oarte to(ic si e $olosit de multe industrii "
)lumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din arderile
motoarelor cu e(plozie ale autovehicolelor %$iind adau!at in benzina ca moderator
de e(plozie& "+#un!e in atmos$era odata cu !azele de esapament ale motoarelor cu
e(plozie iar din atmos$era a#un!e in sol si apa de aici $iind absorbit de plante
acumulandu-se in radacini in $runze de unde e preluat de animalele ce se hranesc
cu plante "
)incul ')n( - este un element indispensabil tuturor or!anismelor dar poate
deveni si to(ic in unele impre#urari si conditii " Este introdus in atmos$era din
di$erite procese industriale si din alte activitati umane atat sub $orma stabila cat si
sub $orma radioactiva " @incul este necesar datorita $aptului ca intra in alcatuirea
unui numar mare de enzime " /ulte or!anisme concentreaza zinc in cantitati mult
mai mari decat cele necesare $unctionarii lor normale "
#admiul '#d( - este un metal cu o puternica actiune to(ica asupra
or!anismelor" )atrunde in or!anisme prin hrana si prin supra$ata corpului
acumulandu-se selectiv in di$erite tesuturi crescand temperatura si scazand
salinitatea "
/ONITORI@+RE+ SO0U0UI
Monitoringul integrat al solului reprezinta un sistem de suprave!here
continua a starii mediului care $urnizeaza date privind componentele structurale *
apa aer sol date ce sunt trans$ormate in in$ormatie "
Sistemul privind monitorin!ul calitatii solurilor are trei niveluri de
intensitate a investi!atiilor "
Nivelul * - e$ectueaza circa 4C6 de pro$ile de sol cu coordonate bine stabilite
% =86 amplasate pe terenuri a!ricole si 836 in soluri $orestiere & "
Nivelul ** - consta in investi!atii mai detaliate in zonele in care s-au constatat
concentratii sporite de poluanti "
Nivelul *** - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele a$ectate pentru a
elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare "
)entru nivelul I de investi!are probele de sol colectate pe orizonturi
!enetice sunt supuse tipurilor de analiza *
9izice *
-!ranulometrie
-continut de apa
-densitate aparenta
-rezistenta de penetrare
-porozitate
-conductivitate hidraulica
Chimice *
-),
-continut de humus
-azot total
-$os$or mobil
-potasiu mobil
-saruri solubile
-metale !rele
-reziduuri de pesticide
-alti poluanti
Aiolo!ice *
-numar de bacterii
-indice de colonizare
)entru nivelurile II si III se detaliaza indicatori speci$ici "
Sistemul national de monitorizare a solurilor a!ricole cuprinde subsisteme de
suprave!here pentru *
-starea de calitate a solurilor privind valorile de hidro!en continutul de $os$or
si potasiu si indicele de N pentru intrea!a supra$ata a tarii "
-stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile sisteme de
desecare si iri!atii "
-poluarea cu nitrati a solurilor si apelor $reatice in zonele cu soluri nisipoase "
-poluarea cu reziduuri de la insecticidele or!anoclorurate ape uzate namoluri"
-Evolutia de!radarii solurilor prin eroziune si alunecari "
Agrement si poluare
Turismul - o cautare de locuri $rumoase si curate un prile# de recon$ortare
$izica si psihica in mi#locul naturii natura care trebuie prote#ata"Ceea ce in zilele
noastre nu se mai intampla producandu-se ades abateri de la i!iena si educatie
poluandu-se in mod voit solul si natura "
Autoepurarea in sol
Straturile super$iciale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a
substantelor or!anice si o ener!ica actiune de distru!ere a !ermenilor pato!eni"
+pa este mi#locul de dizolvare si antrenare e(plicandu-se ast$el epurarea apelor
uzate orasenesti prin utilizarea lor pentru iri!atii "
/icroor!anismele $urnizeaza substante nutritive de!radand poliantii or!anici
" Solul nu are putere de dispersare de!radarea lui producandu-se imediat si
ireversibil "
Orice supra$ata compromisa ne aminteste ca pentru a se $orma trei
centimetri de sol pe cale naturala sunt necesari 766 - 3666 de ani de des$asurare a
proceselor $izico - chimice si biolo!ice "
Eroziunea
+vertismentul in privinta actiunilor de modi$icare a supra$etei planetei este
necesar deoarece acestea duc la de!radarea solului prin eroziune " Despadurirea
a!ricultura condusa nerational au drept consecinta antrenarea solului cu apele din
ploi " +st$el volume uriase de aluviuni a#un! in rauri si $luvii inrautatindu-le
calitatea "
+ceasta nu mai este poluare ci o distru!ere a suportului care ne asi!ura
painea "
Gunoaiele orasenesti
9iecare locuitor din orasele europne -produce. cam 3 :! de !unoi pe zi " In
SU+ cantitatea de !unoi este de trei ori mai mare si crste cu 85 D pe an " +sta
reprezinta 566"666"666 tone de reziduuri solide care trebuie colectate evacuate si
tratate "
+utomobile abandonate aparate electronice ambala#e ziare ziare carti
haine incaltaminte resturi alimentare cladiri demolate mobile cadavre de
animale tot ceea ce si-a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi "
#ompozitia
In privinta !unoaielor se constata di$erente considerabile in $unctie de zona
!eo!ra$ica de nivelul de viata si de obiceiurile locuitorilor " Compozitia variaza si
dupa anotimp "
E(emplu * Compozitia medie a !unoiului din Aer<ele> SU+ "
Structura $izica D !reutate Compozitie chimica D
Cutii de tabla 4; Umiditate E47
Sticle borcane 33= Cenusa 8;5
Carpe zdrente 3C Carbon 75=
/etale 64 +zot 36=
Diverse anor!anice =C )
8
O
5
33C
Or!anice C;E :
8
O 6;5
#olectarea
/entinerea curateniei urbane e o sarcina pe cat de elementara pa atat de
di$icil de rezolvat in mare masura din cauza unei mentalitati ne!li#ente - !estul
spontan de raspandire a !unoiului "
/ultiplicand cel mai marunt deseu - mucul de ti!ara %65& cu un milion
%consumul zilnic intr-un mare oras& rezulta 566 <! de !unoi chinuitor de !reu de
colectat "Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o
educare adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti " In plus printre !unoaie
e(ist o multime demateriale recuperabile- sticla metal hartie " )entru a colecta
cantitatile de !unoi produse zilnic intr-un mare oras sunt necesare mi#loace de
amploare "
+epozitarea si prelucrarea
De obicei drumul !unoiului se s$arseste la peri$eria orasului in !ropi
e(istente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide inevitabile " In
decursul anilor dupa ce a uratit peisa#ul a poluat aerul si apele subterane
putre$actia holdei de !unoi se s$arseste "Ramane un amestec de reziduuri care
impiedica utilizarea solului "
Concluzionam ca pentru volumele anuale de !unoaie si in conditiile crizei de
terenuri din zonele urbane aceasta evacuare rudimentara nu se mai poate
considera satis$acatoare " In tarile straine inca din secolul trecut %3;=6& s-a introdus
incinerarea !unoaielor cu valori$icarea partiala a caldurii pentru producerea de
abur si curent electric " Depozitarea controlata a !unoaielor cu asi!urarea
conditiilor de $ermentare aeroba permit trans$ormarea lor in conditii i!ienice
intr-un compost stabil utilizabil ca amendament in a!ricultura " +nalizele tehnico
- economice au stabilit ca aceasta este metoda optima pentru reziduurile colectate
din asezari mici si mi#locii " Compostarea permite di$erite niveluri de amena#are
tehnica de la simpla depozitare controlata pana la instalatii per$ectionate de mare
productivitate in care se realizeaza prelucrarea mecanica si $ermentarea intensiva
la $lu( continuu iar compostul obtinut este comercializabil"
Concluzionam ca si !unoiul poate $i valori$icat "
#omaterea poluarii
In combaterea poluarii solului este precumpanitor aspectul or!anizatoric" In
acest sens sunt de pre$erat solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii
urbane sau tehnolo!ice in cazul reziduurilor industriale "
In plus sistematizarea si coordonarea adecvata a unor actiuni de detaliu
poate preveni situatii !rave economisind totodata mi#loace importante " Un
e(emplu concludent il prezinta poluarea din e(ploatarile petroliere care prin
dispozitive simple si masuri locale consecvent aplicate se poate inlatura
realizandu-se ast$el si protectia calitatii apelor "
E$icienta pe care o poate avea educatia cetateneasca in $avoarea protectiei
mediului este cea mai in!enioasa solutie tehnica de remediere a poluarii "
S$,+** AS,PRA #A-*$A$** S.-,R*-.R
Norme te/nice privind protectia mediului si in special a solurilor! cand se
utilizeaza namoluri de epurare in agricultura
#apitolul * - Prevederi generale
)rezentele norme tehnice au ca scop valori$icarea potentialului a!rochimic al namolurilor
de epurare prevenirea si reducerea e$ectelor nocive asupra solurilor apelor ve!etatiei
animalelor si omului ast$el incat sa se asi!ure utilizarea corecta a acestora"
)entru scopurile prezentelor norme tehnice urmatorii termeni au semni$icatiile de mai
#os*
a& namoluri*
3" namoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si de la alte statii de
epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti'
8" namoluri provenite de la $osele septice si de la alte instalatii similare pentru epurarea apelor
uzate'
7" namoluri provenite de la statiile de epurare altele decat cele mentionate la pct" 3 si 8'
b& namoluri tratate - namolurile tratate printr-un proces biolo!ic chimic sau termic prin stocare
pe termen lun! ori prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca in mod semni$icativ
puterea lor de $ermentare si riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor'
c& a!ricultura - cresterea tuturor tipurilor de culturi a!ricole in scop comercial inclusiv a
cantitatilor necesare pentru stocare si insamantare'
d& utilizare - imprastierea namolurilor pe soluri sau orice alta aplicare a namolurilor pe si in
soluri'
e& utilizator de namol - orice persoana $izica sau #uridica autorizata implicata in incarcarea
transportul depozitarea imprastierea si
incorporarea namolului in terenul a!ricol al bene$iciarului'
$& bene$iciar de namol - orice persoana $izica si #uridica care este proprietar arendas sau
reprezentant al acestora care accepta aplicarea namolului pe terenul sau'
!& studiu a!rochimic special - studiul a!rochimic completat cu datele privind incarcarea solului
si plantei cu elementele poluante'
h& ape uzate orasenesti - ape uzate mena#ere sau amestec de ape uzate mena#ere cu ape uzate
industriale siBsau ape meteorice %con$orm Normelor tehnice privind colectarea epurarea si
evacuarea apelor uzate orasenesti NT)+-633 cuprinse in ane(a 3 la ,"2" 3;;B8668&'
i& ape uzate mena#ere - ape uzate provenite din !ospodarii si servicii care rezulta de re!ula din
metabolismul uman si din activitatile mena#ere %con$orm Normelor tehnice privind colectarea
epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NT)+-633 cuprinse in ane(a 3 la ,"2" 3;;B8668&'
#& ape uzate industriale - orice $el de ape uzate ce se evacueaza din incintele in care se des$asoara
activitati industriale siBsau comerciale altele decat apele uzate mena#ere si apele meteorice
%con$orm Normelor tehnice privind colectarea epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti
NT)+-633 cuprinse in ane(a 3 la ,"2" 3;;B8668&'
<& autoritate competenta - autoritatea careia ii revin atributii si responsabilitati ce decur! din
prezentele norme tehnice'
l& echivalent locuitor %e"l"& - incarcarea or!anica biode!radabila avand un consum biochimic de
o(i!en la 5 zile %CAOF5& de C6 ! OF8Bzi %con$orm Normelor tehnice privind colectarea epurarea
si evacuarea apelor uzate orasenesti NT)+-633 cuprinse in ane(a 3 la ,"2" 3;;B8668&"
Namolurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si din alte statii de
epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti pot $i utilizate in
a!ricultura numai daca sunt in con$ormitate cu prezentele norme tehnice" Concentratiile de
metale !rele in solurile pe care se aplica namoluri concentratiile de metale !rele din namoluri si
cantitatile ma(ime anuale ale acestor metale !rele care pot $i introduse in solurile cu destinatie
a!ricola sunt prezentate in tabelele nr" 3"3 3"8 si 3"7"
Tabelul nr" 3"3
Valorile ma(ime admisibile pentru concentratiile de metale !rele in solurile pe care se
aplica namoluri %m!B<! de materie uscata intr-o proba reprezentativa de sol cu un p, mai mare
de C5&
Tabelul nr" 3"3
)arametrul Valoarea limita
Cadmiu 7
Cupru 366
Nichel 56
)lumb 56
@inc 766
/ercur 3
Crom 366
Tabelul nr" 3"8
Concentratiile ma(ime admisibile de metale !rele din namolurile destinate pentru
utilizarea in a!ricultura %m!B<! de materie uscata&
)arametrul Valoarea limita
Cadmiu 36
Cupru 566
Nichel 366
)lumb 766
@inc 8"666
/ercur 5
Crom 566
Cobalt 56
+rsen 36
+O1 %suma compusilor
or!anohalo!enati&
566
)+, %hidrocarburi aromatice policiclice& - suma urmatoarelor substante* antracen
benzoantracen benzo$luoranten benzoperilen benzopiren chrisen $luorantren indeno %3 8 7&
piren na$talina $enantren piren B 5 )CA %bi$enili policlorurati& - suma compusilor cu numerele
8; 58 363 33; 37; 357 3;6 con$orm Ordinului ministrului apelor padurilor si protectiei
mediului nr" =5CB344= pentru aprobarea Re!lementarii privind evaluarea poluarii mediului
publicat in /"O$" 767 bis din C noiembrie 344= cu modi$icarile ulterioare B 6; "
Tabelul nr" 3"7
Valorile limita pentru cantitatile anuale de metale !rele care pot $i introduse in terenurile
a!ricole pe baza unei medii de 36 ani %<!BhaBan&
Tabelul nr" 3"7
)arametrul Valoarea limita
Cadmiu 635
Cupru 38
Nichel 7
)lumb 35
@inc 76
/ercur 63
Crom 38
Se interzice utilizarea namolurilor atunci cand concentratia unuia sau a mai multor
metale !rele din sol depaseste valorile limita stabilite in tabelul nr" "3 si trebuie luate masuri
pentru ca aceste valori limita sa nu $ie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor"
)e terenurile a!ricole se pot aplica numai namolurile al caror continut in elemente
poluante nu depaseste limitele prezentate in tabelul nr"3"8"
Cantitatile ma(ime admisibile de metale !rele care pot $i aplicate pe sol pe unitatea de
supra$ata si pe an sunt in con$ormitate cu tabelul 3"7"
)entru alte elemente poluante care nu sunt mentionate in tabelele nr" 3"3 3"8 si 3"7
restrictiile si utilizarea namolurilor vor $i stabilite de autoritatea teritoriala de mediu in baza
recomandarilor primite din partea autoritatilor centrale de mediu pe baza studiilor e$ectuate de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru )rotectia /ediului - ICI/ si de Institutul de
Cercetari pentru )edolo!ie si +!rochimie - IC)+ pentru $iecare statie de epurare pe baza
analizelor de sol si namol"
)ot $i utilizate in a!ricultura numai namolurile tratate" )roducatorii de namoluri trebuie sa
$urnizeze utilizatorului de namol cu re!ularitate disponibilul de namol cu caracteristicile
mentionate in tabelul nr" 3"E"
Tabelul nr" 3"E
+naliza namolurilor - indicatori de caracterizare a namolurilor
Indicatorul /etoda de analiza
p, SR EN 383=C
Umiditatea SR EN 38;;6
)ierderea la calcinare SR EN 38;=4
Carbon or!anic total SR EN 38;;6
+zot ST+S 38866B;5
9os$or ST+S 38865B;E
)otasiu ST+S 38C=;B;;
Cadmiu ST+S 38;=CB46
Crom ST+S 3733=B48
Cupru SR 373=4B47
/ercur Nichel ST+S 3764EB48
)lumb SR 37885B4E
@inc SR 373;3B47
Numarul analizelor depinde de cantitatea de namol de la statia de epurare $olosit in
a!ricultura"
3& Tone de substanta uscata inaintea tratarii cu var sau cu lapte de var ori inaintea compostarii"
8& Substanta uscata carbon or!anic p, N )8O5 :8O CaO"
7& Cd Cr Cu ,! Ni )b @n Co +s"
Se interzice utilizarea namolurilor sau livrarea acestora in vederea utilizarii lor pe*
- terenurile $olosite pentru pasunat'
- terenurile destinate cultivarii arbustilor $ructi$eri'
- terenurile destinate culturii le!umelor'
- terenurile destinate culturilor pomilor $ructi$eri cu 36 luni inainte de recoltare si in timpul
recoltarii"
NOT+* Imprastierea namolului se $ace numai in perioadele in care sunt posibile accesul
normal pe teren si incorporarea namolului in sol imediat dupa aplicare"
In utilizarea namolurilor trebuie sa se tina cont de urmatoarele re!uli*
a& trebuie sa $ie avute in vedere necesitatile nutritionale aleplantelor'
b& sa nu se compromita calitatea solurilor si a apelor de supra$ata'
c& valoarea p,-ului din solurile pe care urmeaza a $i aplicate namoluri de epurare trebuie sa $ie
mentinuta la valori peste C5"
#apitolul ** - .ligatiile producatorilor! respectiv ale utilizatorilor de namoluri de
epurare
)roducatorul de namol are urmatoarele obli!atii*
3" sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre eventualii poluanti
e(istenti in namol'
8" sa identi$ice utilizatorul de namol si supra$etele a!ricole %inclusiv pe cele sensibile& care
intrunesc conditiile necesare utilizarii namolului pe baza studiilor pedolo!ice intocmite la
cererea producatorului de catre o$iciile teritoriale de studii pedolo!ice si a!rochimice %OS)+&'
7" sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a namolului" )entru
a obtine permisul de aplicare in baza autorizatiei de $unctionare a statiei de epurare producatorul
de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente cu cel putin o luna inainte de
perioada de imprastiere date cu privire la*
a& cantitatile de namoluri !enerate si cantitatile de namoluri $urnizate pentru utilizarea in
a!ricultura'
b& compozitia si caracteristicile namolurilor con$orm datelor din tabelul nr" 3"E'
c& tipul de tratament e$ectuat asupra namolului'
d& datele de identi$icare a utilizatorilor de namoluri'
e& date despre localizarea supra$etei a!ricole pe care urmeaza sa se aplice namol'
$& perioada probabila de imprastiere'
!& tipul culturii'
E" sa asi!ure transportul si imprastierea namolului'
5" sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare
a permisului de imprastiere la schimbarea terenului in cazul in care utilizatorul de namol re$uza
ulterior namolul'
C" sa alea!a solutia de eliminare a namolului %incinerare depozitare& in cazul neobtinerii
autorizatiei de imprastiere a namolului sau in cazul in care nu !aseste loc de imprastiere'
=" sa tina la zi re!istrele cu*
a& cantitatile de namoluri produse si cantitatile de namoluri $urnizate pentru a!ricultura'
b& compozitia si caracteristicile namolurilor $ata de parametrii speci$icati in tabelul nr" 3"E'
c& tipul de tratament e$ectuat'
d& numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a namolurilor'
;" sa comunice la cererea autoritatilor competente in$ormatiile care se !asesc in re!istrele de
evidenta'
4" sa realizeze studiul a!rochimic special de control si monitorin! al solului pe care s-a aplicat
namolul"
In responsabilitatea producatorului de namol intra tot ceea ce priveste calitatea cantitatea
transportul imprastierea namolului pe supra$etele a!ricole precum si e$ectele acestuia asupra
mediului si sanatatii omului dupa utilizare"
Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obli!ati*
a& sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii'
b& sa realizeze incorporarea namolurilor in sol in aceeasi zi in care s-a aplicat namolul'
c& sa anunte producatorul de namol daca s-au raz!andit in privinta utilizarii namolului inainte de
a se realiza transportul acestuia"
In zonele de utilizare a namolurilor se or!anizeaza sistemul de monitorizare al $actorilor de
mediu %sol apa plante& in completarea sistemului national"
#apitolul *** - Atriutii si raspunderi ale autoritatii competente
)entru realizarea obiectivului acestor norme tehnice autoritatile competente la nivel
central au urmatoarele atributii*
3" /inisterul +!riculturii )adurilor +pelor si /ediului*
a& coordoneaza activitatea celorlalte autoritati competente prin Directia !estiunea deseurilor si
substante chimice periculoase'
b& avizeaza activitatea de utilizare a!ricola a namolului de epurare %emite permis de aplicare&'
c& asi!ura raportarea datelor re$eritoare la producatorii si utilizatorii de namol precum si la
caracteristicile namolurilor utilizate in a!ricultura con$orm Re!ulamentului Comisiei Europene
de raportare a datelor'
d& elaboreaza impreuna cu celelalte autoritati competente documentele tehnice de utilizare a
namolurilor'
e& autorizeaza laboratoarele care e$ectueaza analize de sol plante namol si ape in con$ormitate
cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr" 7=6B8667 privind activitatile si sistemul
de autorizare a laboratoarelor de mediu publicat in /"O$" =5C din 84 octombrie 8667'
$& asi!ura or!anizarea si $inantarea activitatii de monitorin! %sol apa si plante& dupa utilizarea
namolului pe terenurile a!ricole'
!& elaboreaza prin OS)+ studii pedolo!ice ale terenurilor a!ricole pe care poate $i utilizat
namolul de epurare si urmareste evolutia culturilor pe acele terenuri'
h& elaboreaza recomandari de in$ormare a publicului si a potentialilor $actori implicati'
i& nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru )rotectia
/ediului - ICI/ ca laborator national de re$erinta pentru analize de aer apa si namol si ca
or!anizator al bazei de date la nivel central cu privire la aer apa si namol'
#& nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul de Cercetari pentru )edolo!ie si +!rochimie -
IC)+ ca laborator national de re$erinta pentru analize de sol plante si namol si ca or!anizator al
bazei de date la nivel central in ceea ce priveste calitatea solului si plantelor'
<& pe baza in$ormatiilor obtinute de la autoritatile teritoriale competente ICI/ si IC)+
intocmesc anual un raport de sinteza privind utilizarea namolurilor in a!ricutura cantitatile
utilizate pe tipuri si caracteristici de namoluri tipurile de soluri si evolutia caracteristicilor
acestora di$icultatile aparute si masurile intreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora'
8" /inisterul +dministratiei si Internelor*
a& participa la elaborarea documentelor tehnice'
b& elaboreaza impreuna cu autoritatile locale planuri de imbunatatire a activitatii statiilor de
epurare in scopul aplicarii celor mai bune practici de eliminare a namolului"
)entru realizarea obiectivului prezentelor norme tehnice autoritatile competente la nivel
teritorial au urmatoarele atributii*
3" autoritatea teritoriala de mediu*
a& elibereaza permis de aplicare a namolului cu respectarea prevederilor prezentelor norme
tehnice con$orm modelului din ane(a la acestea'
b& se consulta si in$ormeaza autoritatea a!ricola si autoritatea de ape pentru acordarea permisului
de aplicare'
c& in$ormeaza aceste autoritati in le!atura cu permisele de aplicare eliberate'
d& este obli!ata sa trimita la termen decizia analizarii dosarului'
e& controleaza si suprave!heaza activitatea producatorilor si utilizatorilor de namol pentru
respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice si ia masuri de sanctionare con$orm le!ii
pentru respectarea acestora'
$& tine la zi re!istrele cu producatorii de namoluri pe cantitati si caracteristici ale namolurilor
tipuri de tratamente e$ectuate la namoluri numele si adresele producatorilor de namoluri'
!& intocmeste anual impreuna cu autoritatea teritoriala a!ricola un raport de sinteza privind
utilizarea namolurilor in a!ricultura cantitatile utilizate pe tipuri si caracteristici de namoluri
tipurile de soluri si evolutia caracteristicilor acestora di$icultatile aparute si masurile intreprinse
sau propuse pentru rezolvarea acestora" +cest raport se transmite la ICI/ si IC)+ pana in luna
martie a anului urmator'
8" autoritatea teritoriala a!ricola*
a& coopereaza cu autoritatea de mediu in vederea acordarii permisului de aplicare si intocmirii
raportului de sinteza'
b& tine la zi re!istrele cu utilizatorii de namoluri pe tipuri si caracteristici ale namolurilor si ale
solurilor pe care se utilizeaza namolurile modul de utilizare numele si adresele utilizatorilor'
c& tine evidenta rotatiei culturilor'
7" a!entii de consultanta a!ricola*
a& or!anizeaza campanii de in$ormare pentru utilizatorii de namol a!entii economici si
consumatorii de produse a!ricole'
b& o$era consultanta a!ricultorilor in vederea $olosirii namolului ca in!rasamant or!anic"

Studii si cercetari
pe modele privind absorbtia , degradarea
si migrarea pesticidelor in sol
)rotectia mediului ambiant in cadrul productiei a!ricole prezinta o importanta deosebita
pentru ansamblul economiei nationale si in mod special pentru asi!urarea unui cadru optim vietii
sociale din comunitatile rurale si urbane" In ultimele decenii se inre!istreaza o chimizare
continua a a!riculturii in scopul mentinerii recoltelor la un nivel ridicat concomitent cu saracirea
evidenta a solului in substante naturale nutritive" Un loc important in procesul a!ricol il ocupa
utilizarea unei !ame lar!i de pesticide" +cestea sunt deosebit de utile in masura in care rezolva
problemele pentru care au $ost create si aplicate" Dar acumularea acestora in sol $lora si $auna
precum si mi!rarea necontrolata a lor in mediu sau a reziduurilor din procesele de valori$icare
poate produce o serie de e$ecte nedorite atat asupra plantelor cat si a ecosistemului in ansamblu"
O situatie deosebita se inre!istreaza in cazul in care sunt aplicate cantitati suplimentare in dorinta
cresterii valorice a recoltelor" In acest caz acumularea si mi!rarea necontrolata in sol si apa
subterana a pesticidelor pot determina dere!lari importante a parametrilor $actorilor de mediu"
Comportarea pesticidelor in sol care este o problema comple(a si di$icila de studiat
datorita multitudinii $actorilor de natura aleatoare a impus abordarea unor tehnici moderne de
cercetare si specializarea pro$esionala a colectivului de cercetatori" )rincipalele probleme care
intervin in dinamica pesticidelor in sol %adsorbtie volatizare absorbtie de!radare mi!rare
acumulare etc"& constituie obiectul unor studii apro$undate de laborator si teren cu pro$il teoretic
si e(perimental prin valori$icarea potentialului stiinti$ic al colectivului de cercetare si a bazei
materiale a catedrei" In ultimii ani cercetarile teoretice si e(perimentale ale colectivului de
cercetatori au contribuit la evidentierea unor rezultate de certa valoare stiinti$ica si aplicativa"
+ceste rezultate s-au concretizat in urmatoarele directii*
- analiza principalilor $actori care determina mi!rarea pesticidelor in sol'
- stabilirea pe baza de coe$icienti speci$ici a in$luentei e(ercitate de di$eriti $actori pedoclimatici
asupra proceselor la care participa pesticidele in comple(ul $izico - chimic si biolo!ic al solului'
- elaborarea criteriilor de edi$icare pentru un model de pro!noza a poluarii solurilor' de$inirea
modelului de pro!noza pentru poluarea unor tipuri caracteristice de sol'
- elaborarea criteriilor de edi$icare a unui model de pro!noza a poluarii apelor subterane'
de$inirea modelului de pro!noza pentru poluarea apelor subterane a$late in re!im static si
dinamic'
- determinarea calitativa si cantitativa a unor coe$icienti speci$ici procesului de poluare %de
di$uzie de retinere de de!radare etc"&"
Tema de cercetare abordata se incadreaza in suita cercetarilor stiinti$ice des$asurate in
comunitatea europeana si cea mondiala privind protectia mediului ambiant la actiunea
pesticidelor utilizate in procesul a!ricol" Totodata tema de cercetare este valori$icata in evaluarea
impactului activitatilor social-economice asupra mediului incon#urator" Rezultatele cercetarilor
sunt valori$icate in activitatea didactica des$asurata la sectia +)+S de la 9acultatea de
,idrotehnica prin imbunatatirea bazei materiale crearea de lucrari noi de laborator si obtinerea
de materiale pentru cursurile universitare" Totodata o serie de studenti se per$ectioneaza in acest
domeniu pentru lucrarile de diploma elaborate la terminarea studiilor"