Aria Culiculara Tehnologica

Specialitatea:Tehnician Mecatronist
Structura unei ma ini cu comenzi numerice
Cuprins
Argument..................................................................................4
Capitolul I
A Notiuni generale.................................................................6
B Ce este tehnologia CNC.....................................................6
C Avantajele si dezavantajele................................................8
Capiolul II Partile componente ale unei masini CNC
D Componenta mecanica.....................................................15
E Actionarea masinilor-unelte...........................................16
F irectii de miscare!a"e#..................................................1$
G %unctul de origine!re&erinta#pentru &iecare a"a............1$
H. Accesoriile unei masini
CNC.........................................'(

Bibliograie..........................................................................''
!
Argument

)deea de control numeric are radacini vechi.*n anul 1+'( s-a inventat un
dispozitiv care &olosea cartele gaurite de h,rtie pentru a -roda pe tesaturi de
p,nza diverse modele simple..riginar din anul 186(/ pianina automata !sau
&lanseta mecanica# utiliza o rola de hartie cu siruri de gauri pentru a controla
actionarea diverselor clape/ adica note muzicale.
Controlul numeric/ asa cum 0l cunoastem azi/ a aparut inainte de inventarea
microprocesoarelor utilizate in computerele actuale.1n mare impuls pentru
dezvoltarea acestuia a &ost dat de US Air Force, care dispunea de de su&iciente
resurse &inanciare pentru stimularea cercetarii.US Air Force avea nevoie de
0m-unatatiti 0n constructia avioanelor cu motoare cu reactie.atorita vitezelor
mari de z-or ale acestora/ structura mecanica si geometria tre-uiau 0m-
''5''2''152 unatatite.Acest lucru cerea prelucrari mecanice comple"e la un
pret de cost &oarte mare.
*n 1$5'/ Massachussetts Institute of Technology a construit si prezentat
prima masina cu comanda numerica ce avea posi-ilitatea sa controleze
miscarea unei &reze pentru prelucrarea de supra&ete comple"e.3inantarea
constructiei si cercetarii a &ost &acuta de 1S Air 3orce. 4asina a avut succes/ si
in 1$55/ la t,rgul National 4achine 5ool Sho2/ au aparut spre comercializare
masini cu comeni numerice.
%rima generatie de matini CNC &olosea lampi electronice ci vacuum/ care
produceau multa caldura si ocupau un spatiu desul de mare. 4asinile nu ereau
prea &ia-ile. 6a a doua generatie/ tu-urile electronice au &ost inlocuite cu
tranzistori/ ceea ce a condus la o 0ncalzire mai mica si o &ia-ilitate mai mare a
etajului de control. e asemenea/ controller-ul ocupa un spatiu mai mic.
%rima si a doua generatie de masini-unelte nu aveau memorie de stocare a
programelor. )nstructiunile erau stocate pe -anda de h,rtie per&orata si erau
transmise masinilor una c,te una. 4asina primea o instructiune/ o e"ecuta si
apoi cerea urmatoarea instructiune.
"
6a a treia generatie s-au &olosit circuite integrate si modulare si s-a introdus
memoria de stocare a programelor. 4emoriile au &ost/ la 0nceput/ magneticem/
cu role de -anda magnetica/ iar apoi/ electronice/ cu circuite integrate.
%e masura ce tehnologia a evoluat/ s-au introdus si &olosit placi imprimate cu
cicuite electronice. Acestea erau proiectate pentru e"ecutarea unui program &i"
!pre-programate#. Se &oloseau la e"ecutia anumitor actiuni uzuale si comune7
gaurire/ &rezare/ recti&icare etc. %lacile se introduceau in sloturi speciale si/
c,nd nu mai era nevoie de ele/ se 0nlocuiau. Se mai numeau si canned
cycles !programe la conserva#.
Astazi/ se poate vor-i despre o a patra generatie de masini cu comanda
numerica 0n care controller-ul masinii are la -aza tehnologia
microprocesoarelor si a calculatorelor actuale.
#
Capitolul I
A: Notiuni generale
%relucrarea metalelor este una dintre cele mai vechi 0ndeletniciri ale
omului.e-a lungul istoriei/ a-ilitatea de prelucrare a metalelor/ utilizate 0n
special pentru constructia de arme si unelte casnice/ a condus unele civilizasii
la o dezvoltare economica accentuata.
6a 0nceputul secolului trecut/ prentru prelucrarea metalelor s-au inventat
masinile-unelte care erau controlate de un operator ce realiza/ practic/ toate
miscarile sculei pentru o-tinerea piesei &inite. %rintre operatiile tehnologice
cele mai importante realizate de masinile-unelte se enumera7 strunjire/ alezare/
&iletare/ &rezare/ gaurire/ &inisare/ sle&uire/ de-itare etc.
*n ziua de azi/ prelucrarea cu masini-unelte este una dintre cele mai
importante activitati pentru sustinerea si dezvoltarea industriala.intre
industriile -ene&iciare ale produselor e"ecutate cu aceste masini-unelte/ cea mai
importanta este industria constructoate de masini. )ndustria auto/ aerina si
navala utilizeza motoare care au 0n compunere piese mecanice prelucrate &oarte
precis.Componentele hidraulice si pneumatice/ motoarele electrice/
echipamentele mecanice din liniile de productie automatizate/ iar 0n domeniul
casnic7 masinile de cusut si de spalat/ toate acestea si multe altele sunt
construite cu piese prelucrate cu ajutorul unei masini-unelte.
B: Ce este tehnologia CNC$
4asinile-unelte controlate numeric se mai numesc si masini CNC. Controlul
numeric rezida 0ntr-un proces de //alimentare88 continua a unui controller
programa-il 0n constructie speciala/ cu un set de instructiuni!&ormate din litere
si ci&re# ast&el 0nc,t sa poata &i controlate miscarile unei masini-unealta.
4iscarile masinii tre-uie sa conduca o scula taietoare7
-pe un anumit traseu9
-cu o viteza precisa de rotatie e sculei9
-cu o viteza precisa de 0naintare a sculei.
%
CNC este a-reviatia de la //Computer Numericall: Controlled88!Control
numeric cu Computer#. enumirea CNC se re&era 0ntotdeuna la modul unic de
operare al unei masini/ adica/ la metoda de -aza pentru controlul miscarilor/ si
nu spune nimic despre tipul masinii7&reza/ strung sau altceva. . masina CNC
&ace uz de matematica si diverse sisteme de coordonate pentru a 0ntelege si
procesa in&ormatia pe care o primeste/ pentru a determina ce tre-uie sa miste/
unde si c,t de repede.
Cea mai importanta &unctie a oricarei masini CNC este controlul precis si
riguros al miscarii. 5oate echipamentele CNC au doua sau mai multe directii de
miscare/ numite a"e. Aceste a"e pot &i miscate precis si pozitionate precis/ de-a
lungul intervalului de deplasare. Cele mai cunoscute tipuri de a"e sunt cele
liniare si de rotatie!miscare cur-ilinie#. *n loc de a produce aceste miscari prin
utilizarea de manivele si discuri/ asa cum necesita masinile clasice de
prelucrare prin aschiere/ masinile CNC sunt actionate de servomotoare
controlate prin computer si ghidate de un program memorat. *n general/ tipul
de miscare!rapid/ liniar/ circular#/ a"ele care se misca/ distantele de miscare si
vitezele de miscare!de prelucrare# sunt programa-ile la majoritatea masinilor
CNC. *n &igura 1. se arata di&erentele dintre o masina-unealta conventionala si
una controlata CNC.
a# -#
Fig.1. i&erenta 0ntre o masina clasica/ actionata manual!a# si o masina
controlata numeric!-#.
4area majoritate a masinilor CNC sunt capa-ile sa se miste 0n trei directii
simultan.
&
Aceste directii sunt numite a"ele masinii. A"ele au numele coordomatelor ;/
</ =. A"a; este 0ntotdeauna aceea pe care masina/ sau o parte a masinii/ se
deplaseaza!acopera# cea mai mare lungime. e e"emplu/ a"a ; poate
reprezinta miscarea &ata-spate/ iar a"a </ miscarea st,nga-dreapta. A"a =
reprezinta miscarea verticala/ sus-jos. 1nealta de prelucrare este montata/ de
o-icei/ pe a"a =.
. masina CNC tre-uie sa &ie capa-ila sa comunice cu ea 0nsasi/ pentru a
putea opera. . unitate centrala cu computer/ petru control numeric/ trimite
comenzi de pozitionare catre motoare. 5raductoare speciale/ &i"ate pe a"ele
masinii/ tre-uie sa comunice 0napoi/ catre unitatea centrala/ &aptul ca motoarele
au actionat corect si au miscat a"ele cu comanda comandata. A-ilitatea unei
masini de a misca un punct central!scula de prelucrare# 0n trei directii/ 0n
acelas timp/ permite acesteia sa urmareasca orice traiectorie sau supra&ata din
spatiul de lucru. 5oate miscarile sunt mult mai rapide si mult mai precise dec,t
cele care pot &i realizate de un operator uman.
1n ro-ot industrial este o &orma de masina cu control numeric/ prin aceea ca
miscarile ro-otului sunt comandate cu acelasi tip de controller cu care sunt
echipate si masinile-unelte. i&erenta rezida 0n lim-ajul de programare utilizat.
1n ro-ot consta/ 0n esenta dintr-un -rat mecanic articulat/ care are la capat un
dispozitiv mecanic numit end-efector, cu ajutorul caruia ro-otul poate apuca
diverse o-iecte sau sau poate m,nui un aparat de sudura/ 0n diverse puncte de
pe caroseria unui automo-il/ sau un aparat de vopsit pe care 0l deplaseza de-a
lungul unei traiectorii comple"e/ 0n vederea unei vopsiri uni&orme.
Se poate spune si invers/ ca o masina-unealta este un &el de ro-ot. .ricum/
am-ele au 0n comun &aptul ca &unctionarea lor depinde de un program numeric
care se poate modi&ica &oarte usor/ ast&el 0nc,t/ 0n numai c,teva secunde/
masina-unealta sau ro-otul pot sa 0ndeplineasca alte sarcini.
C: A'anta(e si )e*a'anta(e
%rimul -eni&iciu o&erit de toate tipurile de masini CNC este 0m-unatatirea
automatizarii.
+

)ntervetia operatorului 0n producerea pieselor poate &i redusa sau eliminata.
4ulte masini CNC pot &unctiona nesupravegheate pe parcursul 0ntregului ciclu
de prelucrare. Acest aspect o&era utilizatorului mai multe -ene&icii/ cum ar &i7
reducerea gradului de o-oseala/ reducerea greselilor provocate din eroare
umana/ un timp de ciclu constant/ deci o productie previzi-ila. eoarece
masina ruleaza un program de control/ nivelul de cunostinte necesar majoritatii
operatorilor CNC!privind tehnologia de prelucrare a metalelor# este/ de
asemenea/ redus 0n comparatie cu cea a unui prelucrator prin
aschiere!strungar#/ care lucreaza pe masini clasice.
Al doilea avantaj al tehnologiei CNC este rapiditatea si precizia o-tiuta
pentru piese &inite. .data ce un program este veri&icat si corectat/ cu aceeasi
precizie si rapiditate se pot &ace una/ zece sau o mie de piese de aceeasi calitate
si acelas timp de prelucrare pentru &iecare pisa.
Al treilea -ene&iciu este &le"i-ilitatea. eoarece masinile e"ecuta programe/
schim-area prelucrarii este usoara ca si 0ncarcarea unui program. .data ce un
program a &ost realizat si prima piesa a &ost e"ecutata corect/ acesta poate &i
salvat 0n memorie/ pe dischete sau pe -anda magnetica si 0ncarcate oric,nd mai
este nevoie de el. Acest lucru implica un alt -ene&iciu7 schim-ari rapide 0n
productie. eoarece punerea 0n &unctiune a unei masini CNC este usoara si
rapeda/ productia cu ast&el de masini este preta-ila la diminuarea stocurilor si
onoraea comenzilor imediat ce sunt primite.
Se prezinta in continuare/ mai detaliat/ principalele avantaje si dezavantaje
ale masinilor CNC 0n comparatie cu masinile-unelte clasice.
Aanta!e
a" Fle#i$ilitatea
. masina CNC poate &i &olosita pentru producerea unei piese con&orm
programului 0ncarcat 0n memorie. %entru producerea unei cu totul alte piese
este nevoie doar de o operatie simpla de re0ncarcare 0n memorie a noului
program.
$" Masinile %N% &ot face ceea ce o masina-unelta nu &oate
. masina CNC poate &ace conturarea 0n spatiu >!0n trei dimensiuni#/ lucru
imposi-il cu o masina-unelta clasica. Acest lucru permite inginerilor sa
proiecteze piese cu geometrii care erau prohi-itive 0nainte/ datorita costurilor
&oarte mari de &a-ricatie.

'
c" (e&eta$ilitatea
. masina CNC va &ace 1(/ 1((/ 1.(((/ sau mai multe piese e"act la &el/ &ara
a-ateri !cu e"ceptia uzurii masinii si a sculei#. 1n strungar nu poate e"ecuta
doua piese e"act la &el. %ro-a-il 1(? din piese vor tre-ui sa &ie reajustate sau
vor &i re-utate. @epeta-ilitatea atinsa de masinile cu comenzi numerice nu se
poate compara cu cea a unui operator uman.
d" (educe si elimina costurile aferente unei &roductii de stoc
3a-ricantul unui automo-il tre-uie sa asigure clientilor sai piese de rezerva
pentru o perioada de mai multi ani de zile/ chiar daca marca respectiva de
automo-il nu se mai &a-rica. *n trecut se realizau mai multe piese si se
depozitau 0n stocuri de rezerva. Acest lucru este neeconomic deoarece ocupa
spatiu/ -locheaza -ani si materiale. *n prezent/ cu masina CNC/ se poate realiza
o piesa de rezerva imediat ce s-a primit comanda de la client. Se 0ncarca 0n
masina programul/ se realizeaza una sau mai multe piese si se livreaza 0n
aceeasi zi.
e" (educerea costurilor &entru scule s&eciale si a tim&ilor de &regatire a
masinii
1neltele si dispozitivele cu care se &i"eaza piesele pe masinile-unelte clasice
sunt destul de comple"e si &a-ricarea lor !pentru o piesa noua# poate necesita
un timp de lucru 0nsemnat. e asemenea/ sunt di&icil de modi&icat. Aceasta
0nseamna multi -ani si mult timp pentru a 0ncepe productia.
4asinile CNC nu necesita &oarte putin!sau deloc# timp pentru &i"area
pieselor. e o-icei se &olosesc dispozitive simple de prindere/ de tip cleste ssau
menghina. in punct de vedere al sculei/ nu este nevoie de &a-ricarea unor
scule speciale/ deoarece masina poate &olosi e&icient c,teva tipuri de unelte
pentru mai multe operatii. Capacitatea de miscare a masinilor CNC permite
acestora sa parcurga cu precizie traiectorii de tip contur/ nemai&iind nevoie de
unelte speciale pentru pozitionare si ghidarea sculei taietoare. . schim-are de
ultima ora a proiectarii piesei nu necesita dec,t modi&icarea c,torva linii de
program. Acesta 0nseamna/ pentru ingineri/ posi-ilitatea de a 0m-unatati
permenent calitatea produselor prin ajustari necostisitoare 0n proiectarea
pieselor.
f" (educerea tim&ului de calificare &entru o&eratori
.peratorii de pe masinile CNC nu controleaza operatiile.
1)
Ai doar 0ncarca si descarca piesele din masina/ 0ntretin si schim-a sculele de
lucru/ apasa pe -utoanele de pornire/ oprire si/ poate/ pe -utonul de .prire de
1rgenta daca scula este &oarte uzata sau s-a rupt 0n timpul ciclului. Aceste
activitati nu necesita mult timp de cali&icare. aca operatorul este motivat si
inteligent/ instruirea dureaza doar c,teva saptam,ni. Salariile operatorilor de
masinii CNC sunt mai mici dec,t salariile cerute de muncitorii cali&icati 0n
prelucrari prin aschiere/ ce lucreaza pe masini-unelte clasice.
g" (educerea necesarului de forta de munca
. masina CNC poate elimina mai multi pasi de procesare !treceri de la un
proces tehnologic la altul#. Acolo unde/ de e"emplu/ o -ucata de ta-la tre-uie
sa &ie mutata de la un post la altul/ utiliz,nd o masina CNC/ se pot realiza mai
multe &aze tehnologice la acelasi post de lucru9 prin acestea se elimina timpul
de demontare/ transport si &i"are a piesei de prelucrat 0ntre doua posturi de
lucru. Cu alte cuvinte/ un singur operator pe o masina CNC poate &ace munca
mai multor oamini.
%entru a lucra corect/ masinile CNC au nevoie de operatori cali&icati. ar de
0ndata ce in&ormatia completa pentru lucru este 0nregistrata an &isiere/ 0n &ormat
electronic/ tehnica de prelucrareceste 0nglo-ata 0n masina si nu mai depinde de
&actori umani. )nstruirea noilor angajati are legatura mai mult cu modul de
operare al masinii CNC si cu asteptarile companiei privind calitatea produselor
&inite. Nu toti operatorii tre-uie sa cunoasca/ 0n detaliu/ tehnologiile de -aza ale
prelucrarilor metalice prin aschiere.
h" %resterea calitatii &roduselor
Nici un om nu poate egala o masina CNC 0n ceea ce priveste precizia
miscarilor. Aceste masini lucreaza cu unitati de masura &oarte mici. . masina
poate &ace o gaura la capatul unei mese de lucru/ dupa care se poate muta la
celalalt capat al mesei si se 0ntoarce la aceasi gaura pentru continuarea
prelucrarii cu o eroare de pozitionare mai mica de 1( micrometri. *n cuvinte
simple/ precizia unei masini CNC este compara-ila cu a zecea parte din
grosimea unui &ir de par.
i" %resterea &roductiitatii
. masina CNC poate &i programata sa lucreze piese din lemn/ cu scule
specialelemnului.
11
1n operator uman nu se poate adapta usor la schim-ari rapide de regimuri
de lucru !ca de e"emplu/ trecerea de la un tip la altul# 0n mod repetat/ pentru
perioade lungi de timp. 4asinile CNC pot lucra doua sau trei schim-uri pe zi/
&ara oprire. Singurii &actori care limiteaza productia cu masini CNC sunt7
alimentarea cu material si uzura sculei.
e o-icei/ masinile CNC erau asociate cu productia de serie mare deoarece
programarea masinii/ mai ales pentru piese comple"e/ necesita un timp mai
0ndelungat. *n prezent/ dezvoltarea tehnologiilor de constructie a
computerelor si cea a programelor so&t2are permit programarea mai usoara a
masinilor CNC. *n &apt/ a-ilitatea unei masini CNC de a accepta in&ormatii
matematice precise/ &urnizate de un so&t2are specializat/ pentru a crea un nou
produs/ reduce costurile de e"ploatare prin reducerea erorilor de programare.
!" %resterea sigurantei *n e#&lotare
. masina CNC nu necesita pozitionarea manuala a sculei si/ deci/ nu
necesita prezenta operatorului l,nga zona de prelucrat. %rincipala preocupare
a operatorului este de a monitoriza activitatea masinii si de a realiza corectii.
4ajoritatea masinilor sunt prevazute cu un -uton de .prire de 1rgenta pentru
oprirea completa a masinii 0n cazul unei erori de &unctionare.
+e,aanta!e
a" Inestitii mari
%retul unei masini CNC de dimensiunii mici este de >(-5( de mii de dolari si
ajunge la 5((.((( 1S pentru o masina CNC comple"a/ de dimensiuni mari.
Acest lucru 0nseamna ca masina cumparata tre-uie sa lucreze c,t mai mult
timp/ uneori 0n doua sau trei schim-uri/ pentru a merita -anii investiti. 4ulte
&irme mici nu 0si permit un asemenea cost/ 0ndeose-i 0n timpuri c,nd do-,nzile
-ancare sunt mari.
$" Masinile %N% tre$uie &rogramate
%rogamatorii sunt personal cu cali&icare 0nalta/ iar cei &oarte -uni sunt greu
de gasit. Ai vor pretinde 0ntotdeauna salarii mari. %ro-lema costurilor cu
programarea masinii poate &i partial rezolvata prin utilizarea de so&t2are CA4
!Computer Assisted 4anu&acturing#/ dar si aceste so&t2are-uri sunt destul de
scumpe.
1-
c" %osturi maru de *ntretinere
4asinile CNC pot &i &oarte comple"e. Ale tre-uie mentinute 0n &oarte -una
stare &izica pentru a putea -ene&icia de avantajele controlului numeric. esi
controller-ul este un dispozitiv electronic si are &ia-ilitate mare/ ocazional se
poate de&ecta. *n acest caz reparatia tre-uie sa &ie realizata c,t mai repede
deoarece/ s-a vazut de ce/ masina CNC tre-uie sa lucreze c,t mai mult. %entru
reparatia masinilor CNC este nevoie de specialisti at,t an domeniul mecanic/
c,t si 0n domeniul electronic. Acesti specialisti vor pretinde/ de asemenea/
salarii mari.
d" %osturi mari de &roductie &entru serii mici
aca se e"ecuta doar una sau doua piese/ atunci timpul si costurile cu
realizarea programului pot &i mai mari dec,t cele o-tinute prin utilizarea unei
masini-unelte clasica. %e masura ce comple"itatea geometriilor si numarul de
piese creste/ masina CNC devine mai economica.
1.

Capitolul II

Partile componente ale unei masini cu coman*i numerice
. masina CNC este compusa din doua componente majore pe l,nga care se
a&la diverse echipamente au"iliare. %rima componenta este masina-unelta
propriu-zisa care poate &i7 strung/ &reza/ masina de gaurit/ de alezat/ de
recti&icat/ ra-otat sau mortezat/ masina de taiat cu jet de apa sau laser etc. A
doua componenta este controller-ul pentru coordonarea miscarii sculei
taietoare. %entru &iecare din cele doua componente pot e"ista accesorii
necesare sau operationale. e e"emplu/ pentru controllerpoate e"ista o consola
de introducere date sau un calculator cu cone"iune permanenta pe care se
realizeaza progrmele/ o imprimanta sau un plotter pentru veri&icarea acuratetii
proramului 0nainte de utilizarea pe masina.

Fig.-. 4asina de &rezat verticala cu comanda CNC
1/
D: Componenta mecanica
4asina-unelta are o
constructie speciala.
%rima cerinta 0n proiectarea unei masini-unelta de calitate este
rigiditatea. A"ele tre-uie sa ai-a o de&le"ie minina su- sarcina
pentru a nu in&luenta precizia de prelucrare. A"ele sunt
actionate/ de o-icei/ cu ajutorul unui mecanism de tip suru$-
&iulita cu $ile recircula$ile/ &ig.>. Acest tip de cuplaj 0ntre a"a
&i"a !suru-# si -acul mo-il!piulita#/ 0ntre care circula -ilele de
otel/ asigura rigiditatea si o &recare mica. Bilele sunt alese sa se
potriveasca e"act !&ara jocuri mecanice# cu
Fig... 4ecanism suru--piulita dimensiunile &iletului/
care are la -aza o
&orma rotunjita. .
rotatie completa a
a"ului produce o
miscare a -acului cu distanta pasului &iletului. *n unele solutii
constructive/ -acul este &i" si a"a este mo-ila.
4asinile CNC mari de numesc centre de prelucrare sau masina-unelta
universal si pot &i de tip &reza sau strung.
3rezele CNC universal au sisteme automate pentru schim-area sculei si sunt
dotate cu o magazie de scule cu zeci sau chiar o suta de scule di&erite. eseori/
a"ul de rotatie a sculei este vertical. 1nele masini au c,te patru sau cinci a"e.
1ltimele doua sunt a"e de rotatie si permit masinii sa e&ectueze 0n piesa gauri si
supra&ete su- unghiuri di&erite. %ot realiza at,t prelucrare de degrosare/ c,t si
de recti&icare!&inisare#. . ast&el de masina
cu cinci a"e poate prelucra singura o elice de vapor.
Strungurile CNC universal/ &ig.4 au/ de asemenea/ sistem automat de
schim-are a sculei si sunt dotate cu turele port-scule pe care pot &i montate zece
p,na la douazeci de scule di&erite. Ale pot &i &olosite pentru operatii de strunjit/
&iletat/ gaurit etc.
10
Fig./. Strung CNC universal

1: Actionarea masinilor-unelte
%entru miscare de pozitionare a a"elor se &olosesc trei tipuri de actionari7
a# electrice/
-# hidrauice/
c# pneumo-hidraulice.
6a &reze/ pentru miscarea de rotatie a sculei se &olosesc motoare
asincrone sau de curent continuu/ deseori
0nsotite de angrenaje de tip //cutie de viteze88
pentru schim-area domeniului de viteze de
rotatie.
Actionarile electrice &olosesc motoare
electrice7
a# pas-cu-pas/
-# de curent continuu/
c# servomotoare de curent alternativ.
*n orice miscare de pozitionare/ con-
troller-ul tre-uie sa cunoasca locatia Fig.0Componente ale motorului
precisa a sculei taietoare. Acest lucru se pas-cu-pas
poate realiza prin comanda!sistem 0n
-ucla deschisa# sau reglare!sistem 0n
-ucla 0nchisa#.
12
%omanda: se &oloseste 0n com-inatie cu motoarele electrice pas-cu-pas/ &ig.5.
6a motoarele pas-cu-pas/ pe stator e"ista doua/ patru sau cinci
0n&asurari!-o-ine# distincte. @otorul este &ormat din magneti permanenti.
Aliment,nd cu curent o -o-ina/ rotorul se alinieaza 0n directia perpendiculara
pe aceea -o-ina/ polul nord al magnetului permanent &iind orientat catre polul
sud al electromagnetului!-o-ina parcursa de curent 0ntr-un anumit sens#. 6a un
impuls provenit de la controller se comuta curentul prin alta -o-ina a
statorului/ determin,nd ast&el deplasarea rotorului cu un pas. 6a unele
motoare/ o rotatie completa a rotorului se realizeaza 0n 5(( de pasi/ adica de
impulsuri. Controller-ul este capa-il sa genereze impulsuri cu &recvente ma"ime
de ordinul Cilo-hertilor. eoarece &iecare impuls este contorizat/ controller-ul
stie 0n permanenta unde se a&la a"a. Nu e"ista posi-ilitatea de a veri&ica daca
motorul e"ecuta/ 0ntr-adevar/ un pas la &iecare impuls. *n general/ nu se
//pierd88pasi dec,t daca a"a se -locheaza din cauze accidentale sau de
avarie!coliziune#. %recizia unui sistem cu motor pas-cu-pas si a"a cu suru-
poate atinge (.(1 mm-precizia unui pas. Cu reglare!sistem 0n -ucla 0nchisa# se
poate o-tine cu o precizie cu un ordin de marime mai mare/ (.((1 mm.
Sistemele de pozitionare cu motoare pas-cu-pas se &olosesc 0ndeose-i la
constructia masinilor CNC de marime mica. Sunt simple si mai ie&tin de
0ntretinut.
(eglarea: este utilizata 0n com-inatie cu servomotoare de curent
continuu!sau de curent alternativ# si un traductor de deplasare!sau de rotatie#.
5raductoarele de rotatie se numesc resolver-e si sunt montate pe a"ul motorului
sau la celalalt capat al a"ei. 1n resolver trans&orma pozitia unghiulara 0ntr-un
semnal electric/ care este transmis la controller. 5raductoarele de deplasare se
monteaza paralel cu a"a. %e traductoare poate culisa un cursor care se &i"eaza
de sania mo-ila a a"ei. 5raductorul masoara e"act pozitia sculei/ si elimina
ast&el erorile dotorate jocului dintre suru- si sanie!piulita# si/ de asemenea/
erorile datorate uzurii suru-ului. %ozitia cursorului este convertita 0ntr-un
semnal electric/ transmis la controller. %rimind in&ormatii de la traductorul de
pozitie/ controller-ul poate corecta imediat eroarea de pozitionare prin comenzi
catre servomotoare.
13
Fig.2.
@ esolver
actionat de
a"a Fig.3. 5raductor de deplasare liniar
Aste important ca un utilizator CNC sa cunoasca toate componentele din
care masina este construita. Acest lucru 0l ajuta la identi&icarea posi-ilitatilor
de e"ploatare ale masinii CNC. e e"emplu/ pentru o masina-unelta universala
CNC/ utilizatorul tre-uie sa cunoasca dimensiunile ma"ime ale zonei de lucru/
modul de alimentare si &i"are a pieselor/ numarul de scule/ sistemul de prindere
pe dispozitivul port-scula/ domeniul vitezelor de rotatie ale a"ului principal etc.
4ulte in&ormatii legate de constructia masinii se pot a&la din cartea tehnica a
masinii si din desenele tehnice de e"ecutie a masinii. in aceste documente/
utilizatorul tre-uie sa a&le raspunsurile la urmatorele 0ntre-ari7
1# Care este viteza ma"ima de rotatie a masinii/ @%4 D
'# C,te domenii de viteze de rotatie are a"ul principal si care sunt ma"imele
pentru &iecare domeniu D
># Ce putere are motorul sculei si ce puteri au motoarele a"elor D
4# Care este distanta ma"ima de miscare pe &iecare a"aD
5# C,te scule poate utiliza masina D
6# Care este modul de prindere al sculei D
+# Care este viteza ma"ima de pozitionare a masinii D
8# Care este viteza ma"ima de aschiere a masinii D
Acestea sunt numai c,teva 0ntre-ari la care utilizatorul unei masini CNC
poate sa raspunda/ ori de c,te ori are de-a &ace cu o noua masina CNC.
14
F: +irectii de miscare5a#e"
%rogramatorul CNC tre-uie sa cunoasca corespondenta 0ntre directiile de
miscare 0n spatiu real si nominalizarea celor trei a"e 0n program CNC. Numele
a"elor pot varia de la o masina-unelta la alta. e o-icei/ sunt notate cu literele7
;/ </ =/ 1/ E/ F/ pentru miscari liniare/ si A/ B/ C/ pentru a"ele de rotatie.
6egatura dintre a"ele liniare si cele de rotatie este urmatoarea7 daca a"a ;
se roteste/ atunci se noteaza a"a de rotatie cu A/ lui < 0i corespunde B/ iar lui ;/
a"a C. %rogramatorul tre-uie sa ai-a con&irmarea alocarii a"elor si a
directiilor!plus si minus# 0nainte de a realiza orice program CNC. Aceste date
se o-tin din manualul tehnic al masinii. *n &igurile8-a#/ -#/ si c#-se dau e"emple
de notatii pentru a"e.

a# -# c#
Fig.4. A"emple de notatii pentru a"e7 masina de &rezat cu a"7
a#-orizontal/ -#-vertical/ c#-strung

%entru comanda unei miscari tre-uie introdus numele a"ei si distanta de
deplasare!e". ;'((.5#. *n cazul a"elor de rotatie tre-uie introdus numele a"ei si
o valoare e"primata 0n grade unghiulare. e e"emplu/ comanda de pozitionare
a-solute B45 0nseamna rotirea a"ei B la 45G &ata de origine.
6: 7unctul de origine5referinta" &entru fiecare a#a
4area majoritate a masinilor CNC utilizeaza o anumita pozitie pentru &iecare
a"a pentru a o 0nregistra ca punct de re&erinta. %unctul de re&erinta poate
coincide cu originea sistemului de coordonate/ dar nu este o-ligatoriu.
1'
%ozitia de re&erinta tre-uie sa &ie &oarte precis determinata si este necesara
masinilor CNC de &iecare data c,nd acestea sunt pornite. e o-icei/ atingerea
punctului de re&erinta este semnalizata intern cu ajutorul unui senzor de
pro"imitate sau a unui limitator cu contact electric. %recizia acestui senzor
determina precizia de identi&icare a punctului de re&erinta.
6a pornire/ masinile e"ecuta o secventa automata de miscare a a"elor p,na
0n pozitia de re&erinta/ dupa care se opresc si 0nregistreaza 0n memorie datele
de la traductoarele de pozitie. aca traductoarele sunt incrementale-adica
transmit un anumit numar de inpulsuri la unitatea de distanta de deplasare-
atunci masina reseteaza la zero memoria 0n care se 0nregistreaza impulsurile.
.data sta-ilita re&erinta/ controller-ul se va putea sincroniza cu pozitia &izica a
masinii.
%unctul de re&erinta speci&ic &iecarei a"e este sa-ilit 0n mod di&erit de la
masina la masina/ dar/ 0n general/ este atins la una din e"tremitatile a"ei.
4area majoritate a constructorilor de masini-unelte &i"eaza acest punct la
e"tremitatea pozitiva a &iecarei a"e.
aca pentru o a"a traductorul de deplasare determina pozitia a-soluta-
adica/ pe o anumita distanta/ &iecare pozitie este univoc determinata-/atunci
acea a"a nu are nevoie de punctul de re&erinta. *n memoria controller-ului se
0nregistreaza un o&&set cu ajutorul caruia se va sta-ili ulterior originea a"ei.
%entru orice masina reala tre-uie consultata cartea tehnica/ 0n scopul
veri&icarii daca a"ele au nevoie sau nu de miscare de re&erinta si/ daca este
cazul/ unde este situat punctul de re&erinta pe &iecare a"a.
8: Accesoriile unei masini %N%
%entru a o&eri &le"i-ilitate utilizatorilor/ majoritatea producatorilor de masini
CNC v,nd separat mai multe accesorii necesare masinilor-unelte. 1nii
utilizatori pot cumpara o masina de la un producator si echipamentele accesorii
de la alt producator. Cunoasterea accesoriilor disponi-ile pentru o masina
CNC este &oarte important. )mportanta anumitor accesorii este at,t de mare/
0nc,t e"istenta sau nu a acestora poate 0nsemna di&erenta dintre succes si esec
al unei a&aceri. *n cataloagele &irmelor sunt prezentate accesorii
standard!incluse 0n &a-ricatie# si accesorii optionale!ce pot comandate contra
cost la livrarea masinii sau dupa livrare#.
-)
A"emple de accesorii standard ale masinilor CNC7
-sisteme de ungere/ racire/ ventilare9
-suport port-scula si mecanisme de prindere piesa pe masa de lucru
!&rezare# sau 0n mandrina!strunjire#9
-scule de m,na9
-lampa de lucru9
-diverse tipuri de scule9
-accesorii de siguranta!-locaj mecanic al usii/ acoperire totala a zonei de
lucru/ viziera din material transparent rezistent la impact etc.#.
A"emple de accesorii optionale ale masinilor CNC7
-sisteme de veri&icare a dimensiunilor piesei cu senzori de contact9
-sisteme cu senzori de contact pentru determinarea automata a lungimii
unei scule9
-sistem de 0ncarcareHdescarcare automata a pieselor9
-evacuator de aschii9
-usi automate9
-scule speciale pentru materiale speciale9
-&unctii speciale pentru programarea CNC/ cum ar &i7 interpolare 0n
coordonate polare sau cilindrice/ rotirea sistemului de coordonate
scalare/ managementul dura-ilitatii sculei etc.
-capacitati marite de stocare programe.

-1
9i$liografie
1. Silviu 3randos/ Sorin Stan-Alectro-pneumatica
'. 4ariana @o-e/ Sorin Stan-4ecatronica
>. 3esto Bucuresti-epartamentul idactic